Baza de date a procurorilor Republicii Moldova
Exemplu: Ciobanu Natalia
Căutare avansată
sursa foto: zdg.md

Șaptefrați Ștefan

Procuratura Anticorupție Chişinău

Date biografice

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 1073-p din 29 iulie 2016, numit în funcția de procuror în cadrul Procuraturii Anticorupție.

Conform Hotărârii nr. 12-94/17 din 10 august 2017, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General numirea domnului Ştefan Şaptefraţ în funcția de procuror-șef al Procuraturii municipiului Chişinău, pentru un mandat de 5 ani.

Potrivit Hotărârii nr. 12-175/16 din 14 iulie 2016, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General interimar candidatura dlui Ștefan Șaptefraț pentru numirea în funcția vacantă de procuror, șef – adjunct al Procuraturii Anticorupție. 

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 1097-p din 25 octombrie 2014, numit în funcția de procuror interimar al Procuraturii de Transport.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 1073-p din 29 iulie 2016, numit în funcția de procuror în cadrul Procuraturii Anticorupție.

Conform Hotărârii nr. 12-94/17 din 10 august 2017, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General numirea domnului Ştefan Şaptefraţ în funcția de procuror-șef al Procuraturii municipiului Chişinău, pentru un mandat de 5 ani.

Potrivit Hotărârii nr. 12-175/16 din 14 iulie 2016, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General interimar candidatura dlui Ștefan Șaptefraț pentru numirea în funcția vacantă de procuror, șef – adjunct al Procuraturii Anticorupție. 

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 1097-p din 25 octombrie 2014, numit în funcția de procuror interimar al Procuraturii de Transport.

 

Conform Hotărârii nr. 12-172/17 din 19 decembrie 2017, Consiliul Superior al Procurorilor l-a desemnat pe dl Ștefan Șaptefraț, procuror-șef al Procuraturii mun.Chișinău, în calitate de membru al Colegiului de disciplină și etică.

Prin Hotărârea nr. 10-62/17 din 20 iulie 2017, Colegiul pentru selecţia şi cariera procurorilor a aprobat rezultatul final al evaluării procurorului Ştefan ŞAPTEFRAŢ, candidat la funcţia de procuror-şef al Procuraturii municipiului Chişinău, care a obţinut punctajul final de 151.

Prin Hotărârea nr. 12-44/17 din 27 aprilie 2017, Consiliul Superior al Procurorilor a remis în adresa Colegiului de evaluare a performanţelor procurorilor cererile a 6 procurori: Alexandru Machidon, Ruslan Donia, Nicu Şendre, Ştefan Şaptefraţ, Victor Cazacu și Veaceslav Toderiţă, în scopul organizării evaluării extraordinare.  

Potrivit Hotărîrii nr. 864 din 12 aprilie 2016, Colegiul de calificare a considerat promovate probele de concurs cu media aritmetică 8,52, de către dl Şaptefraţi Ştefan, candidat la funcţia de procuror şef al Procuraturii Anticorupţie. Prin Hotărîrea nr.12-95/16 din 22 aprilie 2016, Consiliul Superior al Procurorilor a validat Hotărîrea Colegiului de calificare nr. 864 din 12 aprilie 2016 privind rezultatele evaluărilor probelor scrisă şi orală ale participantului Şaptefraţi Ştefan, la concursul pentru suplinirea funcţiei vacante de procuror conducător.

Potrivit Hotărârii Colegiului de calificare nr. 450 din 18 mai 2014, dnl Ştefan Şaptefraţi a promovat examenul, acumulând media 9,06. Prin Hotărârea nr. 12-80/14 din 15 mai 2014, Consiliul Superior al Procurorilor a validat Hotărârea Colegiului de calificare nr. 450 din 18.04.2014 privind rezultatele evaluărilor probelor scrisă şi orală ale participanţilor la concursurile pentru suplinirea funcţiilor vacante de procuror.

DISTINCȚII
Cu prilejul Zilei lucrătorului procuraturii, Consiliul Superior al Procurorilor prin Hotărîrea nr.12-12/15 din 22 ianuarie 2015, a propus încurajarea domnului Şaptefraţi Ştefan - procuror interimar de transport, cu acordarea gradului de clasificare înainte de termen Consilier juridic de rangul I.

Conform Hotărârii nr. 12-172/17 din 19 decembrie 2017, Consiliul Superior al Procurorilor l-a desemnat pe dl Ștefan Șaptefraț, procuror-șef al Procuraturii mun.Chișinău, în calitate de membru al Colegiului de disciplină și etică.

Prin Hotărârea nr. 10-62/17 din 20 iulie 2017, Colegiul pentru selecţia şi cariera procurorilor a aprobat rezultatul final al evaluării procurorului Ştefan ŞAPTEFRAŢ, candidat la funcţia de procuror-şef al Procuraturii municipiului Chişinău, care a obţinut punctajul final de 151.

Prin Hotărârea nr. 12-44/17 din 27 aprilie 2017, Consiliul Superior al Procurorilor a remis în adresa Colegiului de evaluare a performanţelor procurorilor cererile a 6 procurori: Alexandru Machidon, Ruslan Donia, Nicu Şendre, Ştefan Şaptefraţ, Victor Cazacu și Veaceslav Toderiţă, în scopul organizării evaluării extraordinare.  

Potrivit Hotărîrii nr. 864 din 12 aprilie 2016, Colegiul de calificare a considerat promovate probele de concurs cu media aritmetică 8,52, de către dl Şaptefraţi Ştefan, candidat la funcţia de procuror şef al Procuraturii Anticorupţie. Prin Hotărîrea nr.12-95/16 din 22 aprilie 2016, Consiliul Superior al Procurorilor a validat Hotărîrea Colegiului de calificare nr. 864 din 12 aprilie 2016 privind rezultatele evaluărilor probelor scrisă şi orală ale participantului Şaptefraţi Ştefan, la concursul pentru suplinirea funcţiei vacante de procuror conducător.

Potrivit Hotărârii Colegiului de calificare nr. 450 din 18 mai 2014, dnl Ştefan Şaptefraţi a promovat examenul, acumulând media 9,06. Prin Hotărârea nr. 12-80/14 din 15 mai 2014, Consiliul Superior al Procurorilor a validat Hotărârea Colegiului de calificare nr. 450 din 18.04.2014 privind rezultatele evaluărilor probelor scrisă şi orală ale participanţilor la concursurile pentru suplinirea funcţiilor vacante de procuror.

DISTINCȚII
Cu prilejul Zilei lucrătorului procuraturii, Consiliul Superior al Procurorilor prin Hotărîrea nr.12-12/15 din 22 ianuarie 2015, a propus încurajarea domnului Şaptefraţi Ştefan - procuror interimar de transport, cu acordarea gradului de clasificare înainte de termen Consilier juridic de rangul I.

 

Hotărârea nr. 12-172/17 din 19 decembrie 2017

Hotărârea nr. 10-62/17 din 20 iulie 2017

Hotărârea nr. 12-44/17 din 27 aprilie 2017

Hotărîrea nr.12-95/16 din 22 aprilie 2016

Hotărîrea nr. 864 din 12 aprilie 2016

Hotărîrea nr.12-12/15 din 22 ianuarie 2015

Hotărârea nr. 12-80/14 din 15 mai 2014

Știri
  • Un membru al Colegiului de disciplină și etică al procurorilor a demisionat. Cine i-a luat locul

    Un membru al Colegiului de disciplină și etică, de pe lângă Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), și-a dat demisia. Potrivit unei hotărâri a CSP, Valentin Baidaus a depus cerere de demisie. CSP a decis ca locul acestuia să fie ocupat de Ștefan Șaptefraț, procuror-șef al Procuraturii municipiului Chișinău. La adunarea generală a Procurorilor, din luna mai, acesta a fost ales primul membru supleant.

    Un membru al Colegiului de disciplină și etică, de pe lângă Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), și-a dat demisia. Potrivit unei hotărâri a CSP, Valentin Baidaus a depus cerere de demisie. CSP a decis ca locul acestuia să fie ocupat de Ștefan Șaptefraț, procuror-șef al Procuraturii municipiului Chișinău. La adunarea generală a Procurorilor, din luna mai, acesta a fost ales primul membru supleant.

    Din Colegiu mai fac parte:
    Marcel Cimbir;
    Vladislav Guțan;
    Victor Comeran;
    Nicolae Chitoroagă.

    Conform Legii cu privire la Procuratură, Colegiul de disciplină şi etică are următoarele atribuții:

    examinează cauzele disciplinare inițiate împotriva procurorilor, primite de la Inspecția procurorilor, și aplică, după caz, sancțiuni disciplinare;
    adoptă recomandări privind prevenirea abaterilor disciplinare în cadrul Procuraturii și respectarea eticii procurorilor.

    Legea mai prevede că fiecare colegiu din subordinea Consiliului Superior al Procurorilor este constituit din 7 membri, după cum urmează:

    5 sunt aleși de Adunarea Generală a Procurorilor din rândul procurorilor;
    2 sunt aleși de către CSP, prin concurs public, din rândul reprezentanților societății civile.

    Sunt considerați aleși membri ai colegiului primii 5 procurori care au acumulat cel mai mare număr de voturi la Adunarea Generală a Procurorilor. Următorii procurori de pe lista candidaților, care au acumulat cel mai mare număr de voturi, suplinesc funcțiile vacante în ordinea descrescătoare a numărului de voturi acumulat.

    Deţinerea concomitentă a mandatului de membru al CSP şi a celui de membru al unui colegiu, sau a mandatului de membru în mai multe colegii, este interzisă.

    Membrii colegiului sunt aleși pe o perioadă de 4 ani. Membrii colegiului, reprezentanți ai societății civile, primesc o indemnizație lunară în mărime de 50% din salariul mediu al membrilor CSP aleși din rândul procurorilor. Membrilor colegiului aleși din rândul procurorilor li se reduce volumul de lucru pe perioada mandatului.
    Sursa: bizlaw.md

  • CV-urile şi averea noilor şefi ai PCCOCS şi Procuraturii Chişinău

    Concursurile pentru funcţiile de şef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale şi de şef al Procuraturii Chişinău s-au desfăşurat fără surprize. Nicolae Chitoroagă şi Ştefan Şaptefraţ, procurorii care au obţinut anterior cel mai mare punctaj oferit de Colegiul pentru Selecţia şi Cariera Procurorilor şi Colegiul de Evaluare a Performanţelor Procurorilor, au fost propuşi procurorului general pentru aceste funcţii, cu un mandat de cinci ani. CV-urile şi declaraţiile de avere ale noilor şefi abundă de probleme de integritate. Acestea conţin informaţii despre bunuri de milioane, unele dintre ele nefiind declarate conform legii.

    Ştefan Şaptefraţ a câştigat concursul pentru funcţia de şef al Procuraturii Chişinău, devansându-i pe contracandidaţii săi, Vitalie Sibov şi Marcel Cimbir. Ştefan Şaptefraţ are 54 de ani. În ultimul timp, el a ocupat funcţia de şef adjunct al Procuraturii Anticorupţie. Anterior, din octombrie 2014, acesta a fost procuror interimar al Procuraturii Transporturi. De-a lungul anilor, fiind procuror, Ştefan Şaptefraţ a fost implicat în tranzacţii de milioane de lei.

    Concursurile pentru funcţiile de şef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale şi de şef al Procuraturii Chişinău s-au desfăşurat fără surprize. Nicolae Chitoroagă şi Ştefan Şaptefraţ, procurorii care au obţinut anterior cel mai mare punctaj oferit de Colegiul pentru Selecţia şi Cariera Procurorilor şi Colegiul de Evaluare a Performanţelor Procurorilor, au fost propuşi procurorului general pentru aceste funcţii, cu un mandat de cinci ani. CV-urile şi declaraţiile de avere ale noilor şefi abundă de probleme de integritate. Acestea conţin informaţii despre bunuri de milioane, unele dintre ele nefiind declarate conform legii.

    Ştefan Şaptefraţ a câştigat concursul pentru funcţia de şef al Procuraturii Chişinău, devansându-i pe contracandidaţii săi, Vitalie Sibov şi Marcel Cimbir. Ştefan Şaptefraţ are 54 de ani. În ultimul timp, el a ocupat funcţia de şef adjunct al Procuraturii Anticorupţie. Anterior, din octombrie 2014, acesta a fost procuror interimar al Procuraturii Transporturi. De-a lungul anilor, fiind procuror, Ştefan Şaptefraţ a fost implicat în tranzacţii de milioane de lei.

    A plecat de două ori din procuratură

    În iunie 2008, de exemplu, fiind procuror în secţia nr.1, Direcţia control al urmăririi penale, Şaptefraţ a cumpărat de la SRL „NourCo” un teren cu o construcţie nefinalizată pe str. Sarmizegetusa din Chişinău pentru 11,65 milioane de lei, deşi salariul său de funcţie era de doar câteva mii de lei. Despre tranzacţia procurorului a aflat conducerea Procuraturii Generale (PG), iar peste trei luni, în septembrie 2008, acesta era eliberat din funcţie, din proprie iniţiativă, printr-un ordin al procurorului general. La scurt timp după plecarea din organele Procuraturii, Şaptefraţ procură un alt teren, la Mileştii Mici, Ialoveni, plătind 6,37 milioane de lei, dar şi un teren agricol de 1,3 ha.

    În decembrie 2008, acesta obţine licenţă de avocat, dar peste jumătate de an revine în procuratură, în funcţia sa anterioară, cea de procuror în secţia nr.1, Direcţia control al urmăririi penale. La scurt timp după revenirea în PG, în urma unor articole din presă, Colegiul Disciplinar al PG iniţiază pe numele procurorului Şaptefraţ o procedură disciplinară, deoarece acesta nu ar fi prezentat declaraţii despre venituri şi proprietate nici după plecarea din organele procuraturii, nici la reangajare. În februarie 2010, procedura disciplinară a fost încetată, pe motiv că expirase termenul legal de aplicare a sancţiunii. Totuşi, în urma acestui caz, în aprilie 2010, Şaptefraţ este delegat pe o lună la Procuratura Soroca. La sfârşit de aprilie 2010, pleacă din nou din sistem în baza unei alte cereri de demisie.

    Fiind avocat, în octombrie 2010, Şaptefraţ vinde terenul şi construcţia de pe str. Sarmizegetusa Întreprinderii cu Capital Străin „Shan Lian International Group”, proprietara Centrului Comercial „Megapolis”, luând pe ele 19,5 milioane de lei, cu un profit de 8 milioane de lei. Astăzi, terenul vândut de procurorul Şaptefraţ aparţine companiei de construcţii Kirsan, care înalţă acolo un complex locativ.

    A dat cu împrumut aproape 11 milioane de lei

    În decembrie 2013, Şaptefraţ îşi suspendă activitatea de avocat şi revine în Procuratură, fiind numit, la câteva luni de la revenire, în octombrie 2014, procuror interimar al Procuraturii Transporturi. Potrivit declaraţiei pe venituri şi proprietate pentru 2014, procurorul Ştefan Şaptefraţ deţine o casă în comuna Tohatin şi câteva construcţii, cumpărate în 2009. În ultima sa declaraţie de avere disponibilă, cea pentru 2015, acesta nu indică nicio maşină, deşi, în actele precedente, depuse la reangajarea în Procuratură, preciza că ar conduce, prin comodat, o Honda CRV şi un Volkswagen Multivan.

    În octombrie 2014, procurorul Şaptefraţ declară că vinde cota-parte din firma „Vera-Trofim” SRL, pe care o deţinea, cu doar 10 mii de lei, deşi aceasta are un capital social de peste 400 mii de lei şi deţine un frigider pentru păstrarea fructelor şi legumelor la Piatra Albă, Ialoveni. Cu o lună înainte de a-şi vinde afacerea, acesta primeşte însă 6,7 milioane de lei de la acest SRL, bani pe care îi împrumutase firmei în 2011. În 2013, în conturile procurorului au mai intrat 370 mii de lei în urma unei decizii judiciare, după ce, în martie 2012, acesta a acţionat în judecată Inspectoratul Fiscal de Stat pentru restituirea sumei achitate în plus, precizând că, în urma tranzacţiei din octombrie 2010 cu terenul de pe str. Sarmizegetusa, a achitat prea mulţi bani ca şi impozite. Toate instanţele de judecată i-au dat dreptate lui Şaptefraţ, obligând Fiscul să-i restituie peste 300 mii de lei, inclusiv penalităţi. În anii 2010-2012, pe când nu activa în Procuratură, Şaptefraţ, împreună cu reprezentanţii familiei sale, au acordat împrumuturi de aproape 11 milioane de lei, fără termen şi fără dobândă. Informaţia despre cei la care au ajuns banii nu este publică, fiind blurate numele persoanelor fizice sau juridice.

    Firme nedeclarate şi fecior care-i calcă pe urme

    Procurorul Şaptefraţ nu are înregistrat, astăzi, pe numele său, niciun SRL. Acesta însă a omis, în declaraţia cu privire la venituri şi proprietate pentru 2015, să declare „Elizeu Group” SRL, la care figura atunci, printre fondatori, cu 33%, soţia sa, Elena Cobzac. În februarie 2017, compania a fost radiată, pe motiv că persoana juridică ar fi inactivă. Noul şef al Procuraturii Chişinău nu a trecut în declaraţia sa de avere din 2015 nici faptul că soţia sa este administratoarea Întreprinderii Mixte „Stelimar Com”, cu activităţi în comerţ.

    Firma este fondată de fiica procurorului, Maria, dar şi de un cetăţean ucrainean, Severian Gheras, având adresa juridică în casa procurorului din Tohatin. Unul dintre copiii procurorului, Ştefan Şaptefraţ, a absolvit în 2017 Institutul Naţional al Justiţiei, specialitatea procuror. Solicitat de ZdG, şeful Procuraturii mun. Chişinău a evitat să discute cu noi, fiind nemulţumit de faptul că presa a relatat anterior că cele aproape 11 milioane de lei incluse de el în declaraţia de avere la capitolul „datorii” ar fi fost credite. „Faceţi diferenţa dintre creditor şi debitor”, ne-a transmis Şaptefraţ, după care a închis, lăsând să se înţeleagă că el este cel care a dat cu împrumut acei bani, şi nu invers.

    „Îndeplinire necorespunzătoare a obligaţiilor de serviciu”

    Nicolae Chitoroagă a obţinut funcţia de şef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) în urma unui concurs în care i-a avut drept concurenţi pe Alexandru Raţă, procurorul de Străşeni, şi Aurel Burlacu, şeful Procuraturii din Anenii Noi. Chitoroagă şi-a păstrat funcţia pe care o exercita din postura de interimar din august 2016, dată la care a şi fost creată PCCOCS. Acesta este procuror din anii ’90, iar după fondarea Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi a Corupţiei (CCCEC), a fost şeful Direcţiei Urmărire Penală a instituţiei. Şefia lui Chitoroagă de la CCCEC a coincis cu instrumentarea unor dosare de rezonanţă împotriva unor politicieni sau funcţionari care erau în opoziţie cu guvernarea comunistă de atunci: Serafim Urechean, Vladimir Şarban sau Constantin Becciev. Presa a scris că Chitoroagă este naşul lui Igor Popa, actualul adjunct al procurorului general, dar şi cumătru cu fostul procuror general, Valeriu Gurbulea.

    În 2013, Andrei Pântea, care după demisia lui Valeriu Zubco a devenit procuror general interimar, a cerut Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) tragerea la răspundere disciplinară a procurorului Chitoroagă. În demersul său, Pântea informa Consiliul că în urma verificărilor efectuate „s-au stabilit mai multe deficienţe în activitatea procurorului Nicolae Chitoroagă, acestea fiind rezultatul îndeplinirii necorespunzătoare a obligaţiilor de serviciu”. Potrivit demersului, procurorul Nicolae Chitoroagă nu ar fi elaborat programe de activitate a Direcţiei exercitare şi conducere a urmăririi penale nici pentru 2012, nici pentru 2013, nu a prezentat acte care ar confirma organizarea şi coordonarea activităţii subdiviziunii, lipseau informaţiile scrise despre şedinţele convocate în cadrul Direcţiei şi propunerile pentru planul de activitate al PG. Totodată, Pântea făcea referire şi la o serie de abateri de la norma legală admise de procurori din subordinea lui Chitoroagă. Propunerea acestuia nu a fost susţinută de membrii CSP, care au refuzat iniţierea unei proceduri disciplinare pe numele lui Chitoroagă. „Consiliul reţine că deficienţele evocate referitor la acţiunile şi modul de comunicare a procurorului-şef al Direcţiei exercitare şi conducere a urmăririi penale, Nicolae Chitoroagă, cu procurorii din subordine, neelaborarea programelor de activitate a subdiviziunii pe care o conduce şi lipsa informaţiei despre convocarea procurorilor în şedinţe operative nu pot fi considerate drept abateri disciplinare…”, se preciza în hotărârea CSP.

    Apartament de 144,8 m.p. şi salariu nou de aproximativ 25 de mii pe lună

    Din ultima declaraţie cu privire la venituri şi proprietate pentru anul 2015, depusă de Nicolae Chitoroagă, aflăm că acesta este proprietarul unui apartament de 144,8 m.p., obţinut prin contract de cesiune, în 2012. Deşi în declaraţia de avere este indicat că locuinţa are o valoare cadastrală de 743 de mii de lei, preţul ei de piaţă este cel puţin dublu. Nicolae Chitoroagă deţine şi 1/5 dintr-un apartament cu suprafaţa de 53 m.p., amplasat în sectorul Râşcani al capitalei, unde coproprietarii sunt alţi membri ai familiei sale. În 2015, Nicolae Chitoroagă declara că deţine un automobil Toyota fabricat în 2007, pe care-l conducea prin procură. „În declaraţia pentru anul 2016 nu au apărut modificări. Şi vă rog să nu mai spuneţi că am două apartamente, pentru că am doar unul şi 1/5 din altul. Eu am un singur apartament, proprietate privată, şi dacă va trebui, voi da explicaţii”, a menţionat Nicolae Chitoroagă.

    Conform ordinului lui Eduard Harunjen din 2016, la crearea PCCOCS, salariul şefului acestei procuraturi va fi echivalentul a 4,5 salarii medii pe economie. Acesta va fi suplinit cu un spor în mărime de 15% faţă de salariul de funcţie pentru calitatea de şef. Astfel, Chitoroagă ar putea ridica, lunar, nu mai puţin de 25 de mii de lei. În 2015, Chitoroagă, fiind şef al Direcţiei exercitare şi conducere a urmăririi penale, a avut un salariu anual de 137 de mii de lei (11,4 mii de lei lunar), dar şi o pensie de la MAI de 76 de mii de lei (6,3 mii pe lună).
    sursa: zdg.md

  • Consiliul Superior al Procurorilor a decis astăzi cine va fi noul procuror-șef al Procuraturii municipiului Chișinău

    Învingător al concursului pentru ocuparea funcției vacante de procuror-șef al Procuraturii municipiului Chișinău a fost declarat Ștefan Șaptefraț. În prezent, acesta deține funcția de șef adjunct al Procuraturii Anticorupție.

    Consiliul Superior al Procurorilor va propune Procurorului General candidatura lui Ștefan Șaptefraț, pentru a fi numit în funcție pentru un mandat de 5 ani. Potrivit Legii cu privire la procuratură, în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea propunerii, Procurorul General este obligat să adopte o decizie. Procurorul General poate refuza motivat candidatura prezentată pentru numire în funcție. Consiliul Superior al Procurorilor poate propune în mod repetat aceeași candidatură cu votul a 2/3 din membrii săi. Propunerea repetată este obligatorie pentru Procurorul General.

    Învingător al concursului pentru ocuparea funcției vacante de procuror-șef al Procuraturii municipiului Chișinău a fost declarat Ștefan Șaptefraț. În prezent, acesta deține funcția de șef adjunct al Procuraturii Anticorupție.

    Consiliul Superior al Procurorilor va propune Procurorului General candidatura lui Ștefan Șaptefraț, pentru a fi numit în funcție pentru un mandat de 5 ani. Potrivit Legii cu privire la procuratură, în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea propunerii, Procurorul General este obligat să adopte o decizie. Procurorul General poate refuza motivat candidatura prezentată pentru numire în funcție. Consiliul Superior al Procurorilor poate propune în mod repetat aceeași candidatură cu votul a 2/3 din membrii săi. Propunerea repetată este obligatorie pentru Procurorul General.

    Amintim că, pentru postul de procuror-șef al Procuraturii municipiului Chișinău  au mai candidat:

    Vitalie Sibov – șef al Secției exercitare și conducere a urmării penale, Procuratura municipiului Chișinău;
    Marcel Cimbir – șef al oficiului Botanica, Procuratura municipiului Chișinău.

    Funcţia de procuror-șef al Procuraturii municipiului Chișinău a rămas vacantă, după ce Igor Popa a fost numit adjunct al Procurorului General.
    sursa: bizlaw.md

  • Un procuror milionar, cu cele mai mari șanse de a ajunge la șefia Procuraturii Chișinău

    Ștefan Șaptefraț, actual șef-adjunct al Procuraturii Anticorupție, a obținut cel mai mare punctaj din partea Colegiului de selecție și carieră a procurorilor. Astfel, procurorul are cele mai mari șanse să fie numit învingător al concursului pentru funcția de șef al Procuraturii Chișinău. În acelaşi concurs s-au înscris actualul șef interimar al Procuraturii Capitalei, Vitalie Sibov, dar și fostul șef al Procuraturii Botanica, Marcel Cimbir.

    Ștefan Șaptefraț, actual șef-adjunct al Procuraturii Anticorupție, a obținut cel mai mare punctaj din partea Colegiului de selecție și carieră a procurorilor. Astfel, procurorul are cele mai mari șanse să fie numit învingător al concursului pentru funcția de șef al Procuraturii Chișinău. În acelaşi concurs s-au înscris actualul șef interimar al Procuraturii Capitalei, Vitalie Sibov, dar și fostul șef al Procuraturii Botanica, Marcel Cimbir.

    Potrivit hotărârii Colegiului de selecție și carieră a procurorilor din 20 iulie 2017, Ștefan Șaptefraț a acumulat 151 de puncte urmare a evaluării făcute de colegiul sus-menționat și Colegiul de evaluare a performanțelor procurorilor.

    Punctajul acumulat de adjunctul Procuraturii Anticorupție este cu 2,5 puncte mai mare decât cel obținut de Vitalie Sibov, care asigură în prezent interimatul funcției de șef al Procuraturii Chișinău. Prin hotărârea Colegiului de selecție, Sibov a obținut 148,5 puncte. Procurorul Marcel Cimbir a obținut doar 137,7 puncte din partea Colegiului de selecție.

    Potrivit Legii Procuraturii, „candidații pentru funcția de procuror își aleg funcțiile scoase la concurs în ordinea descrescătoare a punctajului obținut”, iar în cazul funcțiilor de șefi și adjuncți de procuraturi, „se consideră ales candidatul care a obținut cel mai bun punctaj la concurs.

    Potrivit unei investigații anterioare de Ziarului de Gardă, Ştefan Şap­te­fraţ este unul din­tre cei mai pros­peri pro­cu­rori. Împre­ună cu soţia sa, Elena Cob­zac, locu­ieşte într-un imo­bil la Toha­tin, municipiul Chi­şi­nău, con­struit încă în anii 2000. „În iunie 2008, fiind pro­cu­ror în secţia nr.1, Dire­cţia con­trol al urmă­ri­rii penale, Şap­te­fraţ a cum­pă­rat de la SRL NourCo un teren cu o con­stru­cţie nefi­na­li­zată pe str. Sar­mi­ze­ge­tusa, 53 din Chi­şi­nău con­tra 11,65 mili­oane de lei, deşi sala­riul său de fun­cţie era de doar câteva mii de lei pe lună. Des­pre tranza­cţia pro­cu­ro­ru­lui a aflat con­du­ce­rea Pro­cu­ra­tu­rii Gene­rale (PG), iar peste trei luni, în sep­tem­brie 2008, acesta era eli­be­rat din fun­cţie, din pro­prie ini­ţi­a­tivă, con­form unui ordin al pro­cu­ro­ru­lui gene­ral. La scurt timp după ple­ca­rea din orga­nele Pro­cu­ra­tu­rii, Şap­te­fraţ pro­cură un alt teren la Mileş­tii Mici, Ialo­veni, plă­tind 6,37 mili­oane de lei, dar şi un teren agri­col de 1,3 ha”, potrivit Ziarului de Gardă.

    În declarația de avere pentru anul 2015, ultima publicată pe pagina web a Autorităţii Naţionale de Integritate, Șaptefraț indică faptul că a înstrăinat mai multe dintre bunurile pe care le deținea. Astfel, a fost vândută o clădire cu 19,5 milioane de lei, un teren agricol și o construcție agricolă, la prețul de circa patru milioane de lei. Procurorul a mai obținut în acel an 6,7 milioane de lei din restituire de împrumuturi și încă 300 de mii de lei din restituirea supraplății la achitarea impozitelor. Șaptefraț indica în 2015 că deține două terenuri pentru construcții și trei terenuri agricole, o casă de locuit de 162 de metri pătraţi, patru construcții, un garaj, o bucătărie de vară. De asemenea, Șaptefraț indica datorii, fără termen, de circa zece milioane de lei.

    În decem­brie 2008, el a obţinut licenţă de avo­cat, dar peste jumă­tate de an revine în Pro­cu­ra­tură, în fun­cţia deţi­nută ante­rior, cea de pro­cu­ror în secţia nr.1, Dire­cţia con­trol al urmă­ri­rii penale. „La scurt timp după reve­ni­rea în PG, în urma unor arti­cole din presă, Cole­giul Dis­ci­pli­nar din cadrul PG ini­ţi­ază pe numele pro­cu­ro­ru­lui Şap­te­fraţ o pro­ce­dură dis­ci­pli­nară, după ce acesta nu ar fi pre­zen­tat decla­ra­ţii cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate după ple­ca­rea din orga­nele pro­cu­ra­tu­rii, nici la rean­ga­jare. În febru­a­rie 2010, pro­ce­dura dis­ci­pli­nară a fost înce­tată, pe motiv că expi­rase ter­me­nul legal de apli­care a san­cţiu­nii. Totuşi, cel mai pro­ba­bil, în urma aces­tui caz, în apri­lie 2010, Şap­te­fraţ este dele­gat pen­tru o lună la Pro­cu­ra­tura Soroca. La sfârşit de apri­lie 2010, acesta pleacă din nou din sis­tem în baza unei alte cereri de demi­sie”, se mai reporterii ZdG. În iulie 2016, Șaptefraț a fost desemnat învingător al concursului pentru funcția de șef adjunct al Procuraturii Anticorupție.

    Contactat de portalul Anticoruptie.md, Mircea Roșioru, președintele Consiliului Superior al Procurorilor, a declarat că, în cazul în care va exista cvorum, concursul pentru desemnarea  șefului Procuraturii Chișinău ar putea avea loc la ședința din 10 august a CSP.  Roșioru a confirmat că în cazul acestor concursuri, rolul determinant îl are punctajul obținut de candidați la Colegiul de selecție și carieră și la Concursul de evaluare a performanțelor. Totuși, în cazul în care membrii CSP dispun de informații care pun la îndoială integritatea candidatului sau alte informații relevante, decizia aparține membrilor Consiliului.
    sursa: anticoruptie.md

  • Trei candidați la funcția de procuror-șef al Procuraturii Chișinău. Cine sunt aceștia

    Trei procurori înscriși în Registrul procurorilor, care solicită numirea în funcţia de procuror-şef sau de adjunct al procurorului-şef în procuratura teritorială, și-au depus candidaturile pentru funcția de procuror-șef al Procuraturii municipiului Chișinău. Aceștia au depus cereri la secretariatul ad-hoc al Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), prin care solicită aprecierea de către Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor pentru a ocupa funcția de procuror-șef al Procuraturii Chișinău. Potrivit președintelui CSP, Mircea Roșioru pentru această funcție candidează:

    Marcel Cimbir – actualul șef al oficului Botanica în cadrul Procuraturii municipiului Chișinău;
    Ștefan Șaptefrați – șef adjunct al Procuraturii Anticorupție;
    Vitalie Sibov – șef al Secției exercitare și conducere a urmării penale în Procuratura municipiului Chișinău.

    Trei procurori înscriși în Registrul procurorilor, care solicită numirea în funcţia de procuror-şef sau de adjunct al procurorului-şef în procuratura teritorială, și-au depus candidaturile pentru funcția de procuror-șef al Procuraturii municipiului Chișinău. Aceștia au depus cereri la secretariatul ad-hoc al Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), prin care solicită aprecierea de către Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor pentru a ocupa funcția de procuror-șef al Procuraturii Chișinău. Potrivit președintelui CSP, Mircea Roșioru pentru această funcție candidează:

    Marcel Cimbir – actualul șef al oficului Botanica în cadrul Procuraturii municipiului Chișinău;
    Ștefan Șaptefrați – șef adjunct al Procuraturii Anticorupție;
    Vitalie Sibov – șef al Secției exercitare și conducere a urmării penale în Procuratura municipiului Chișinău.

    Tot până astăzi s-au putut înscrie la concurs și persoanele care doresc să fie adjuncți ai procurorilor șefi din Cimișlia și Criuleni. Astfel, pentru funcția de adjunct al procurorului-șef al procuraturii raionului Cimișlia candidează doar Ruslan Donia. Acesta deține și în prezent această funcție, fiind numit încă în anul 2012.

    Un singur candidat este și la funcția de adjunct al procurorului-șef al procuraturii raionului Criuleni. La acest post pretinde doar Alexandru Machidon, cel care deține și în acum funcția respectivă.

    În conformitate cu Regulamentul Consiliului Superior al Procurorilor, la concursul pentru funcția de procuror-șef și adjunct al procurorului- șef al procuraturii teritoriale participă candidații înscriși în Registru până la data indicată în hotărârea Consiliului. La acest concurs poate participa orice procuror eligibil, indiferent dacă activează sau nu în acea procuratură. Procurorul care candidează pentru mai multe funcții este evaluat de către Colegiul de selecție și carieră pentru fiecare funcție la care candidează.

    sursa: bizlaw.md
     
  • Anticorupţie cu procurori milionari

    Cinci pro­cu­rori s-au înscris în cursa pen­tru şefia Pro­cu­ra­tu­rii Anti­co­rup­tie. Doi din­tre aceş­tia deţin, direct sau prin inter­me­diul fami­li­i­lor, averi impre­sio­nante.

    Cinci pro­cu­rori s-au înscris în cursa pen­tru şefia Pro­cu­ra­tu­rii Anti­co­rup­tie. Doi din­tre aceş­tia deţin, direct sau prin inter­me­diul fami­li­i­lor, averi impre­sio­nante. În 2010, un can­di­dat la fun­cţia de pro­cu­ror anti­co­ru­pţie a vân­dut un teren pe care-l cum­pă­rase cu doi ani mai devreme, fiind deja pro­cu­ror, cu aproape 20 de mili­oane de lei. Un alt can­di­dat con­stru­ieşte acum, prin inter­me­diul unei firme deţi­nute de tatăl şi soa­cra sa, un bloc cu nouă nive­luri în Chi­şi­nău.

    Şte­fan Şap­te­fraţ, pro­cu­ro­rul inte­ri­mar al Pro­cu­ra­tu­rii de Trans­port, Ion Dul­gheru, adjunc­tul pro­cu­ro­ru­lui sec­to­ru­lui Cen­tru, Roman Erem­ciuc, adjunc­tul pro­cu­ro­ru­lui sec­to­ru­lui Bota­nica, Vio­rel Morari, actu­a­lul şef al Secţiei con­du­cere a urmă­ri­rii penale în orga­nele cen­trale ale Minis­te­ru­lui Afa­ce­ri­lor Interne (MAI) şi ale Ser­vi­ci­u­lui Vamal (SV), şi Ruslan Carai­van, pro­cu­ro­rul UTA Găgă­u­zia, sunt cei cinci can­di­daţi care şi-au depus dosa­rele pen­tru fun­cţia de procuror-şef al Pro­cu­ra­tu­rii Anti­co­ru­pţie (PA).

    Casă de lux şi tranzacţie de milioane

    Şte­fan Şap­te­fraţ este, din octom­brie 2014, pro­cu­ror inte­ri­mar al Pro­cu­ra­tu­rii de Trans­port. În vâr­stă de 52 de ani, Şap­te­fraţ este unul din­tre cei mai pros­peri pro­cu­rori. Împre­ună cu soţia sa, Elena Cob­zac, locu­ieşte într-un imo­bil la Toha­tin, mun. Chi­şi­nău, con­struit încă în anii 2000.

    În iunie 2008, fiind pro­cu­ror în secţia nr.1, Dire­cţia con­trol al urmă­ri­rii penale, Şap­te­fraţ a cum­pă­rat de la SRL „NourCo” un teren cu o con­stru­cţie nefi­na­li­zată pe str. Sar­mi­ze­ge­tusa, 53 din Chi­şi­nău con­tra 11,65 mili­oane de lei, deşi sala­riul său de fun­cţie era de doar câteva mii de lei pe lună. Des­pre tranza­cţia pro­cu­ro­ru­lui a aflat con­du­ce­rea Pro­cu­ra­tu­rii Gene­rale (PG), iar peste trei luni, în sep­tem­brie 2008, acesta era eli­be­rat din fun­cţie, din pro­prie ini­ţi­a­tivă, con­form unui ordin al pro­cu­ro­ru­lui gene­ral. La scurt timp după ple­ca­rea din orga­nele Pro­cu­ra­tu­rii, Şap­te­fraţ pro­cură un alt teren la Mileş­tii Mici, Ialo­veni, plă­tind 6,37 mili­oane de lei, dar şi un teren agri­col de 1,3 ha.

    În decem­brie 2008, acesta obţine licenţă de avo­cat, dar peste jumă­tate de an revine în pro­cu­ra­tură, în fun­cţia deţi­nută ante­rior, cea de pro­cu­ror în secţia nr.1, Dire­cţia con­trol al urmă­ri­rii penale. La scurt timp după reve­ni­rea în PG, în urma unor arti­cole din presă, Cole­giul Dis­ci­pli­nar din cadrul PG ini­ţi­ază pe numele pro­cu­ro­ru­lui Şap­te­fraţ o pro­ce­dură dis­ci­pli­nară, după ce acesta nu ar fi pre­zen­tat decla­ra­ţii cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate după ple­ca­rea din orga­nele pro­cu­ra­tu­rii, nici la rean­ga­jare. În febru­a­rie 2010, pro­ce­dura dis­ci­pli­nară a fost înce­tată, pe motiv că expi­rase ter­me­nul legal de apli­care a san­cţiu­nii. Totuşi, cel mai pro­ba­bil, în urma aces­tui caz, în apri­lie 2010, Şap­te­fraţ este dele­gat pen­tru o lună la Pro­cu­ra­tura Soroca. La sfârşit de apri­lie 2010, acesta pleacă din nou din sis­tem în baza unei alte cereri de demi­sie.

    A vândut terenul cu 19,5 milioane de lei

    Fiind avo­cat, în octom­brie 2010, Şte­fan Şap­te­fraţ vinde tere­nul şi con­stru­cţia de pe str. Sar­mi­ze­ge­tusa nr. 53, pro­cu­rate în 2008, Între­prin­de­rii cu Capi­tal Străin „Shan Lian Inter­na­tio­nal Group”, pro­pri­e­tara Cen­tru­lui Comer­cial „Mega­po­lis”, con­tra 19,5 mili­oane de lei, obţinând un pro­fit de 8 mili­oane de lei. Astăzi, tere­nul vân­dut de pro­cu­ro­rul Şap­te­fraţ apa­rţine com­pa­niei de con­stru­cţii Kir­san, aceasta cumpărându-l în iunie 2015. Cel mai pro­ba­bil, în curând, acolo vor fi înă­lţate mai multe blo­curi de locuit.

    În decem­brie 2013, Şap­te­fraţ îşi sus­pendă acti­vi­ta­tea de avo­cat şi revine în Pro­cu­ra­tură, fiind numit, la câteva luni de la reve­nire, în octom­brie 2014, pro­cu­ror inte­ri­mar al Pro­cu­ra­tu­rii Trans­por­turi, fun­cţie pe care o deţine şi în pre­zent.

    Potri­vit decla­ra­ţiei cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate pe 2014, pro­cu­ro­rul Şte­fan Şap­te­fraţ deţine, pe lângă casa în care locu­ieşte, alte câteva con­stru­cţii, cum­pă­rate în 2009. În ultima sa decla­ra­ţie depusă, acesta nu indică nicio maşină, deşi, în actele pre­ce­dente, depuse la rean­ga­ja­rea în pro­cu­ra­tură, pre­ciza că ar con­duce, prin como­dat, o Honda CRV şi un Vol­k­swa­gen Mul­ti­van.

    Datorii de 11 milioane şi proces cu Fisc-ul

    În octom­brie 2014, pro­cu­ro­rul Şap­te­fraţdeclară că vinde cota-parte din firma „Vera-Trofim” SRL, pe care o deţi­nea, cu doar 10 mii de lei, deşi aceasta are un capi­tal social de peste 400 mii de lei şi deţine un fri­gi­der pen­tru păs­tra­rea fruc­te­lor şi legu­me­lor la Pia­tra Albă, Ialo­veni. Cu o lună îna­inte de a-şi vinde afa­ce­rea, acesta pri­meşte însă 6,7 mili­oane de lei de la acest SRL, bani care îi împru­mu­tase fir­mei în 2011.

    În 2013, în con­tu­rile pro­cu­ro­ru­lui au mai intrat 370 mii de lei în urma unei deci­zii judi­ci­are, după ce, în mar­tie 2012, acesta a acţio­nat în jude­cată Inspec­to­ra­tul Fis­cal de Stat pen­tru res­ti­tu­i­rea sumei achi­tate în plus, pre­ci­zând că, în urma tranza­cţiei din octom­brie 2010 cu tere­nul de pe str. Sar­mi­ze­ge­tusa, a achi­tat prea mulţi bani ca şi impo­zit. Toate instanţele de jude­cată i-au dat drep­tate lui Şap­te­fraţ, obli­gând Fisc-ul să-i res­ti­tuie peste 300 mii de lei, inclu­siv pena­li­tăţi.

    În anii 2010-2012, pe când nu activa în Pro­cu­ra­tură, Şap­te­fraţ, împre­ună cu repre­zen­tanţii fami­liei sale, au acu­mu­lat dato­rii de aproape 11 mili­oane de lei. Cre­di­tele indi­cate în decla­ra­ţia cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate sunt însă fără ter­men şi fără dobândă, semn că nu sunt luate de la vreo insti­tu­ţie finan­ci­ară.

    Firmele nedeclarate ale soţiei şi fiul de la INJ

    Pro­cu­ro­rul Şap­te­fraţ nu are înre­gis­trat, astăzi, pe numele său, niciun SRL. Acesta însă a omis din decla­ra­ţia sa cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tăţi firma „Eli­zeu Group” SRL, la care figu­rează prin­tre fon­da­tori, cu 33%, soţia sa, Elena Cob­zac, Ivan Şap­te­fraţ, fra­tele său, dar şi Ghe­or­ghe Graur, nume simi­lar cu al unui pro­cu­ror de la Pro­cu­ra­tura Cri­u­leni. Can­di­da­tul la fun­cţia de şef al PA nu a indi­cat nici fap­tul că soţia sa este admi­nis­tra­toa­rea Între­prin­de­rii Mixte „Ste­li­mar Com”, cu acti­vi­tăţi în comerţ. Firma este fon­dată de fiica pro­cu­ro­ru­lui, Maria, dar şi de un cetă­ţean ucrai­nean, Seve­rian Ghe­ras, şi are adresa juri­dică în casa pro­cu­ro­ru­lui din Toha­tin.

    Unul din­tre copiii pro­cu­ro­ru­lui, Şte­fan Şap­te­fraţ (poartă numele tată­lui), a fost înma­tri­cu­lat în 2015 la Insti­tu­tul Naţio­nal al Jus­ti­ţiei, urmând, la absol­vire, în 2017, să can­di­deze pen­tru o fun­cţie de pro­cu­ror. În decem­brie 2011, un alt fiu al pro­cu­ro­ru­lui, Andrei, a pri­mit de la părinţi, în urma unui con­tract de dona­ţie, un apar­ta­ment de aproape 100 m.p. în sec­to­rul Cio­cana, Chi­şi­nău.

    Familia candidatului care a ridicat un bloc de locuit

    Ion Dul­gheru, alt pre­ten­dent la şefia PA, este adjunct al pro­cu­ro­ru­lui sect. Cen­tru, Chi­şi­nău. La fel ca şi con­tra­can­di­da­tul său, Şte­fan Şap­te­fraţ, Dul­gheru deţine în pro­pri­e­tate mai multe bunuri de mili­oane. Fra­tele aces­tuia, Andrei, este şi el pro­cu­ror la Pro­cu­ra­tura Râş­cani, Chi­şi­nău. În decem­brie 2014, ZdG scria că fami­lia celor doi pro­cu­rori con­stru­ieşte un bloc loca­tiv cu nouă etaje pe str. Con­stan­tin Vâr­nav, Chi­şi­nău, bloc ampla­sat pe un fost teren de joacă, spre nemulţu­mi­rea loca­ta­ri­lor din zonă. După acel arti­col, Comi­sia Naţio­nală de Inte­gri­tate (CNI) nu doar că nu s-a auto­se­si­zat pen­tru a inves­tiga ave­rea celor doi pro­cu­rori care con­stru­iesc blo­cul loca­tiv la câteva sute de metri de casa de mili­oane a preşe­din­te­lui CNI, Ana­to­lie Don­ciu, dar, con­trar legii, nici nu au publi­cat decla­ra­ţia lui Dul­gheru cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate pe anul 2014. Repre­zen­tanţii CNI nu au putut explica de ce decla­ra­ţia de avere a pro­cu­ro­ru­lui Dul­gheru, astăzi can­di­dat la şefia PA, lip­seşte pe site-ul www.cni.md.

    În mar­tie 2016, la un an şi jumă­tate de la dema­ra­rea lucră­ri­lor, casa înă­lţată de „Sky Home Lux”, com­pa­nie fon­dată (iunie 2014) de Vasile Dul­gheru (97,89%), tatăl pro­cu­ro­ri­lor Ion şi Andrei Dul­gheru, şi Galina Bogdan (2,1%), soa­cra lui Ion, acum pen­sio­nară, fostă asis­tentă medi­cală la Tele­neşti, e deja ridi­cat, mun­ci­to­rii lucrând la faţadă. Apar­ta­men­tele se vând în spe­cial prin inter­me­diul unei firme imo­bi­li­are, preţul unui metru pătrat fiind de circa 600 de euro. Datele de pe panoul infor­ma­tiv ampla­sat lângă şan­tier arată că edi­fi­ca­rea blo­cu­lui a înce­put în octom­brie 2014 şi urmează a fi înche­iată în decem­brie 2016. Firma vinde apar­ta­mente cu 1-2 camere.

    Maşina de la şantier şi procedura disciplinară

    Tere­nul pe care se îna­lţă blo­cul a intrat în pose­sia fami­liei Dul­gheru în urma unei deci­zii a Con­si­li­u­lui Muni­ci­pal Chi­şi­nău din 13 mai 2014, care a dat curs soli­ci­tă­rii lui Vasile şi Galina Dul­gheru de cum­pă­rare a tere­nu­lui afe­rent apar­ta­men­tu­lui pe care soţii Dul­gheru îl deţin în zonă. Suma plătită a fost de 102 017 mii de lei pen­tru 650 m.p. de teren, deşi preţul său de piaţă era de câteva ori mai mare. În 2012, până a-l cum­păra, fami­lia Dul­gheru a luat acest teren în arendă.

    Deşi în 2014, pro­cu­ro­rul Ion Dul­gheru nega fap­tul că ar avea vreo legă­tură cu con­stru­cţia aces­tui bloc, ZdG l-a sur­prins, la vola­nul unui Mer­ce­des cu nume­rele C OO 877, pe şan­tier, dis­cu­tând cu mun­ci­to­rii. Prin­tre altele, în 2011, acest auto­mo­bil fusese impli­cat într-un scan­dal rutier la Cio­cana, care a ajuns ulte­rior să fie dis­cu­tat la Con­si­liul Supe­rior al Pro­cu­ro­ri­lor (CSP). În mai 2011, pe numele lui Ion Dul­gheru a fost ini­ţi­ată o pro­ce­dură dis­ci­pli­nară pen­tru igno­ra­rea Codu­lui de Etică al Pro­cu­ro­ru­lui. Temei pen­tru ini­ţi­e­rea pro­ce­du­rii a fost plân­ge­rea depusă de I. Chi­ri­lov, care reclama fap­tul că, pe 9 mai 2011, deplasându-se cu auto­mo­bi­lul pe str. Alecu Russo, şofe­rul Mer­ce­de­su­lui cu nume­rele C OO 877 a încer­cat să-l depă­şească nere­gu­la­men­tar, cre­ând o situ­a­ţie de acci­dent. „Ulte­rior, şofe­rul Mer­ce­de­su­lui şi unul din­tre pasa­geri, care s-a dove­dit a fi pro­cu­ro­rul Ion Dul­gheru, i-au apli­cat mai multe lovi­turi”, se spune în hotă­rârea CSP. Dar, cir­cum­stanţele invo­cate nu s-au ade­ve­rit, după ce au fost veri­fi­cate de Comi­sa­ri­a­tul de Poli­ţie Cio­cana. Dim­po­trivă, I. Chi­ri­lov, care a depus plân­ge­rea, a fost cel tras la răs­pun­dere admi­nis­tra­tivă. Ast­fel, pro­ce­dura dis­ci­pli­nară împo­triva lui Dul­gheru a fost înce­tată.

    Venituri de milioane din donaţii

    În decla­ra­ţia cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate pe anul 2013, sin­gura dis­po­ni­bilă pe site-ul CNI, pro­cu­ro­rul Ion Dul­gheru a indi­cat, împre­ună cu soţia, veni­turi din sala­riu de 250 mii de lei şi de 500 mii de lei din vân­za­rea unui imo­bil. Tot în 2015, Dul­gheru a bene­fi­ciat de dona­ţii de apro­xi­ma­tiv 800 de mii de lei (!). Acesta deţine, împre­ună cu soţia, două tere­nuri şi 8 clă­diri (!), din­tre care două spa­ţii loca­tive, dar şi două maşini: un Rena­ult şi un Mer­ce­des. Dar, cu veni­turi de mili­oane, Ion Dul­gheru are dato­rii. Una, de 300 de mii de lei, din 2008, şi alta, de 53 mii de euro (apro­xi­matv 1 milion de lei), din 2011. Fiind prac­tic mili­o­nar, Dul­gheru a bene­fi­ciat de un apar­ta­ment pen­tru pro­cu­ro­rii fără locu­inţe în blo­cu­rile de pe str. Meles­tiu, în cadrul unui pro­iect în care anga­ja­ţii pro­cu­ra­tu­rii au plătit doar 340 de euro pen­tru 1 m.p.

    În decla­ra­ţia ana­lo­gică a fra­te­lui său, Andrei Dul­gheru, găsim, la fel, dona­ţii de 420 de mii de lei, pri­miţi în 2013. În 2011, soţia aces­tuia a pri­mit, tot din dona­ţii, 180 mii de lei şi 5 mii de euro. Pro­cu­ro­rul Dul­gheru are şi el dato­rii, una, de 20 mii de euro, din 2011, şi alta, din 2012, de 81 mii de euro. Andrei Dul­gheru deţine şi trei bunuri imo­bile, două din­tre care se regă­sesc şi în decla­ra­ţia lui Ion Dul­gheru, semn că cei doi fraţi le ges­tio­nează împre­ună. În decla­ra­ţia de avere pe 2014, Andrei Dul­gheru indică ace­leaşi dona­ţii ca şi în anul pre­ce­dent, plus alţi 12 mii de euro, pri­miţi de soţie, dar şi dato­rii de 101 mii de euro, con­trac­tate în 2011-2012, fără ter­men şi fără dobândă.

    „Războiul” Morari-Pântea

    Vio­rel Morari, al tre­i­lea pre­ten­dent, este şef al Secţiei con­du­cere a urmă­ri­rii penale în orga­nele cen­trale ale MAI şi ale SV. Ante­rior, Morari a con­dus PA, din pos­tura de inte­ri­mar, timp de jumă­tate de an, fiind demis în ianu­a­rie 2013, după ple­ca­rea lui Vale­riu Zubco şi insta­la­rea în frun­tea PG a lui Andrei Pân­tea. Ex-procurorul gene­ral inte­ri­mar l-a învi­nuit atunci pe Morari de nere­guli în acti­vi­tate, soli­ci­tând Con­si­li­u­lui Supe­rior al Pro­cu­ro­ri­lor (CSP) ini­ţi­e­rea unei pro­ce­duri dis­ci­pli­nare pe numele aces­tuia. În ace­eaşi peri­oadă, şi Vio­rel Morari a depus la CSP o plân­gere pe numele lui Pân­tea. Ambele sesi­zări, însă, au rămas fără rezul­tate. Totuşi, cel care a ple­cat, într-un final, din PG a fost Pân­tea, în urma mai mul­tor acu­za­ţii care i-au fost aduse.

    În schimb, după ple­ca­rea din PA, cariera lui Morari a fost în ascen­siune, fiind numit, după câteva dero­gări, şef al Secţiei con­du­cere a urmă­ri­rii penale în orga­nele cen­trale ale MAI şi ale SV. În decem­brie 2013, Morari a fost ales, la Adu­na­rea Gene­rală a Pro­cu­ro­ri­lor, în cali­tate de mem­bru al Cole­gi­u­lui de Cali­fi­care, iar la scurt timp a fost ales în fun­cţia de preşe­dinte al aces­tui Cole­giu.

    Părinţii procurorului, cu firmă de milioane şi două apartamente

    Vio­rel Morari, con­form decla­ra­ţiei cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate pe anul 2014, declară un sala­riu de 135 mii de lei şi veni­turi de 74 de mii din acti­vi­tăţi didac­tice. Morari mai declară că, anul tre­cut, părinţii i-au acor­dat un aju­tor mate­rial în sumă de 27,7 mii de lei. Tot­o­dată, acesta declară două apar­ta­mente, de 49 şi 99 m.p., pe care le deţine prin con­tract de loca­ţiune, dar şi patru auto­mo­bile, toate dobân­dite în 2013 şi toate obţi­nute prin con­tracte de folo­sinţă: o Skoda Octa­via, două Land Rover Fre­e­lan­der şi un Volvo XC 90. În 2014, pro­cu­ro­rul a luat două cre­dite, unul în valoare de 15 mii de euro şi altul de 15 mii USD, pen­tru 15 ani, cu o rată a dobân­zii de 0%.

    Părinţii can­di­da­tu­lui la fun­cţia de şef al PA deţin două apar­ta­mente în Chi­şi­nău, unul de 33 m.p., cum­pă­rat în 2012, şi altul, pe str. Lev Tols­toi, de 88,9 m.p., pro­cu­rat în 2010, în care părinţii pro­cu­ro­ru­lui au inves­tit înce­pând cu 2008. În 2013, Euge­nia Morari, mama pen­sio­nară a lui Vio­rel Morari, a fon­dat firma „Irarom-Grup”, cu un capi­tal social de 3,9 mili­oane de lei (!) şi adresa juri­dică în satul Ţaul, Don­du­şeni, loca­li­ta­tea de baş­tină a lui Vio­rel Morari. Firma deţine o sta­ţie PECO în sat şi este admi­nis­trată de Oleg Morari, fra­tele lui Vio­rel. Acesta deţine şi el un apar­ta­ment în Chi­şi­nău, de 49 m.p., cum­pă­rat în 2005. S-ar putea ca acesta să fie unul din cele două apar­ta­mente indi­cate de pro­cu­ror în decla­ra­ţia cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate.

    La Ţaul am fost infor­maţi că mama lui Vio­rel Morari este fostă pro­fe­soară, acum cas­nică, iar tatăl, Ghe­or­ghe, este ple­cat la muncă peste hotare.

    Trei maşini, dar cu apartament de la părinţi

    Roman Erem­ciuc, alt can­di­dat la şefia PA, este unul din­tre adjun­cţii pro­cu­ro­ru­lui sec­to­ru­lui Bota­nica. În decla­ra­ţia sa de veni­turi pen­tru 2013, omul legii a indi­cat că fami­lia sa a pri­mit o dona­ţie de 300.000 de lei şi un cadou de două mii de euro. În 2014, Erem­ciuc pre­ci­zează că, în urma unui eve­ni­ment de fami­lie, copiii au pri­mit alţi 2 mii de euro. Şase mii de euro pro­cu­ro­rul i-a obţi­nut din vân­za­rea unui auto­mo­bil, Toyota Aven­sis. Din sala­riu, el a acu­mu­lat 109 mii de lei, iar soţia sa, Tatiana Erem­ciuc, anga­jată în pro­iec­tul ODIMM, în cadrul Minis­te­ru­lui Eco­no­miei, alţi 257 mii de lei. Soţii deţin două auto­mo­bile Toyota, Aven­sis şi Auris, dar şi un Audi 80 vechi, prin como­dat. Con­form decla­ra­ţi­i­lor de avere, soţii Erem­ciuc locu­iesc într-un apar­ta­ment al părinţi­lor. În 2011-2013, fami­lia Erem­ciuc a acu­mu­lat dato­rii de 76 mii de euro, echi­va­len­tul a 1,6 mili­oane de lei, mult peste veni­tu­rile decla­rate de cei doi în ulti­mii ani.

    În 2013, pro­cu­ro­rul Erem­ciuc a fost găsit vino­vat de Cole­giul Dis­ci­pli­nar de încăl­cări într-un caz ges­tio­nat de el. Ast­fel, fără a veri­fica pro­bele, acesta ar fi por­nit o urmă­rire penală împo­triva pro­pri­e­ta­ri­lor unui cazi­nou, bănu­iţi că îşi atrag cli­enţii cu aju­to­rul dro­gu­ri­lor. Roman Erem­ciuc a soli­ci­tat atunci şi a obţi­nut inter­cep­ta­rea con­vor­bi­ri­lor tele­fo­nice ale pro­pri­e­ta­ri­lor cazi­no­u­lui. Doar că, insti­tu­ţia era de mult închisă, res­pec­tiv nu putea avea cli­enţi care să fie atraşi, cu sau fără dro­guri. Cole­giul a con­sta­tat încăl­că­rile comise de pro­cu­ror, dar nu l-a pedep­sit, deo­a­rece ter­me­nul de pre­scri­pţie în cazul încăl­că­ri­lor dis­ci­pli­nare expi­rase.

    Candidatul cu soţie afiliată politic


    Ruslan Carai­van, al cin­ci­lea pre­ten­dent la con­du­cea PA, este, din 2013, pro­cu­ror al UTA Găgă­u­zia. El are 40 de ani, s-a năs­cut la Ungheni, dar a stu­diat şi a lucrat în regiu­nea găgă­uză. În 2012, până a deveni procuror-şef al UTA Găgă­u­zia, Carai­van a fost şeful Dire­cţiei Sud a Cen­tru­lui pen­tru Com­ba­te­rea Cri­me­lor Eco­no­mice şi Coru­pţiei. Carai­van este căsă­to­rit cu Lidia Gră­di­nar, fost vice­pri­mar de Comrat în man­da­tul actu­a­lu­lui depu­tat PD, Nico­lae Dudo­glo. În peri­oada în care Dudo­glo nu şi-a putut exer­cita man­da­tul de pri­mar, Lidia Gră­di­nar a fost chiar pri­mar inte­ri­mar în Comrat. În 2015, soţia lui Carai­van a can­di­dat pe lis­tele PD, din care face parte şi Nico­lae Dudo­glo, pen­tru un loc în Con­si­liul muni­ci­pal Comrat, fiind prin­tre pri­mii în lista elec­to­rală. Deşi a acces în Con­si­liu, în august 2015, a renu­nţat la man­dat, rămânând o apro­pi­ată a actu­a­lu­lui depu­tat Nico­lae Dudo­glo. Gră­di­nar l-a spri­ji­nit public pe Dudo­glo în încer­că­rile aces­tuia de a ajunge baş­can, iar ulte­rior, pri­mar de Comrat, ambele ten­ta­tive sol­date cu eşec.

     

    În cam­pa­nia elec­to­rală pri­vind ale­ge­rile par­la­men­tare din noiem­brie 2014, Lidia Gră­di­nar a donat 27,1 mii de lei PD-ului. 

    Deşi soţii Carai­van şi Gră­di­nar au deţi­nut fun­cţii impor­tante, în decla­ra­ţi­ile lor cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate din ulti­mii ani nu indică vreo locu­inţă. În 2014, cei doi au decla­rat un venit cumu­la­tiv din sala­riu de 250 mii de lei şi alţi 564 de lei din sala­riul Lidiei Gră­di­nar de mem­bru al biro­u­lui elec­to­ral al unei secţii de votare la ale­ge­rile par­la­men­tare din 30 noiem­brie 2014, ale­geri la care, amin­tim, a par­ti­ci­pat şi soţul său. În 2014, Lidia Gră­di­nar a intrat în pose­sia unui auto­mo­bil Toyota Rav 4, pe care susţine că l-a cum­pă­rat cu doar 50 mii de lei, echi­va­len­tul a două mii de euro. Cei doi soţi mai declară un auto­mo­bil Rover 25, dar şi un cre­dit con­trac­tat în 2014 în sumă de 5 mii de euro, pe un ter­men de şase ani.

    Ce spun procurorii

    Ște­fan Șap­te­fraț

    Des­pre pla­nu­rile anti­co­ru­pţie: „Când o să ajung acolo o să vă dau un inter­viu per­so­nal dvs. Acum nu pot să vă spun ceva exact”.

    Des­pre avere: „În 2008, eu am ple­cat din Pro­cu­ra­tură. Fiind acolo, nu am pro­cu­rat pro­pri­e­tăți. La toate între­bă­rile dvs au fost efec­tu­ate con­troale. Și gata. Eu sunt om asi­gu­rat. Dvs aveți acces la infor­ma­ții, dar dați între­bări la care răs­pun­su­rile le cunoaș­teți. Eu nu am ce comenta asu­pra pro­pri­e­tă­ți­lor”.

    Ion Dul­gheru

    Des­pre pla­nu­rile anti­co­ru­pţie: „Sim­plu. Eu aș dori ca ce se face acum să con­ti­nue. Insti­tu­ția să-și facă lucrul con­ști­in­cios. Cam asta ar fi. Mari schim­bări, con­form legi­sla­ției, eu nu văd nece­sare. Doar dorința și voința de a munci”.

    Des­pre avere: La mine, mama se află peste hotare. E acolo de 20 de ani. Dona­ți­ile toate sunt prin inter­me­diul trans­fe­ru­ri­lor ban­care. Blo­cul este con­struit tot de părinți”.

    Vio­rel Morari

    Des­pre pla­nu­rile anti­co­ru­pţie: „Vreau să schimb direc­ția de com­ba­tere a corup­ției, să modi­fic sta­rea lucru­ri­lor din sfera pre­ve­ni­rii și com­ba­te­rii corup­ției. E nevoie de inten­si­fi­ca­rea acti­vi­tă­ții, deși se lucrează, dar pro­ba­bil nu se merge în direc­ția care tre­buie, dacă soci­e­ta­tea nu simte asta”.

    Des­pre avere: „Am un sin­gur apar­ta­ment. Decla­ra­ția pe care ați văzut-o e veche. În acel an, am folo­sit două apar­ta­mente. Un apar­ta­ment era al mamei, iar al doi­lea, al fra­te­lui, de tip man­sardă. În apar­ta­men­tul de pe str. Lev Tols­toi au inves­tit părin­ții, dar acum l-a luat fra­tele. Nu am legă­turi cu firma mamei și a fra­te­lui. Nici nu știu exact cine e fon­da­tor și cine-i admi­nis­tra­tor”.

    Ruslan Carai­van

    Des­pre pla­nu­rile anti­co­ru­pţie: „Da de unde știți că am depus cerere? Acum nu sunt gata să vă răs­pund. Am depus cere­rea și acum mă pre­gă­tesc. Un răs­puns corect, așa repede, nu pot să vă dau”.

    Des­pre avere: „Nu am apar­ta­ment în pro­pri­e­tate. Locu­iesc în apar­ta­men­tul care apar­ține suro­rii mele. Soția mea nu este mem­bru de par­tid. Eu cât am acti­vat în orga­nele pro­cu­ra­tu­rii, nu am aju­tat poli­tic”.

    Roman Erem­ciuc

    Acesta a avut tele­fo­nul mobil de ser­vi­ciu deco­nec­tat pe par­cur­sul între­gii zile de mier­curi, iar la cel de birou nu a răs­puns.

    sursra: zdg.md

LASĂ UN COMENTARIU