Știri

• Procurori (ne)atestaţi

  În ulti­mii doi ani şi jumă­tate, 22 de pro­cu­rori au pri­mit cali­fi­ca­ti­vul „nea­tes­tat” în urma eva­luă­rii ordi­nare la care au fost supuşi. La ates­ta­rea repe­tată, care a fost pro­gra­mată peste trei sau şase luni, toţi au reu­şit însă să treacă peste acest „hop” şi au obţi­nut drep­tul de a rămâne în orga­nele pro­cu­ra­tu­rii pen­tru a face drep­tate. Este ade­vă­rat că unii, la scurt timp după ce au fost ates­taţi, au ales să plece bene­vol din fun­cţie, însă cu o indem­ni­za­ţie unică de câteva zeci de mii de lei.

  Legea cu pri­vire la Pro­cu­ra­tură şi Regu­la­men­tul cu pri­vire la ates­ta­rea pro­cu­ro­ri­lor pre­văd ca toţi pro­cu­ro­rii să treacă prin această pro­ce­dură. Cei numiţi în fun­cţie urmează să fie ates­taţi după maxi­mum doi ani de la acce­de­rea în pro­fe­sie, iar cei­la­lţi, o dată la cinci ani. Ates­ta­rea unui pro­cu­ror este efec­tu­ată de către Cole­giul de Cali­fi­care (CC), care poate da două solu­ţii: „ates­tat” sau „nea­tes­tat”. În cazul în care un pro­cu­ror pri­meşte cali­fi­ca­ti­vul „nea­tes­tat”, atunci CC pro­pune pro­cu­ro­ru­lui supus ates­tă­rii repe­ta­rea pro­ce­du­rii de ates­tare în ter­mene care pot varia de la trei la şase luni, după lichi­da­rea nea­jun­su­ri­lor con­sta­tate în acti­vi­ta­tea pro­fe­sio­nală, sau, după caz, poate reco­manda pro­cu­ro­ru­lui gene­ral retro­gra­da­rea per­soa­nei supuse ates­tă­rii sau chiar eli­be­ra­rea ei din fun­cţie. Con­form unui răs­puns ofe­rit de Vio­rel Morari, preşe­din­tele CC, în ulti­mii doi ani şi jumă­tate, 22 de pro­cu­rori au picat tes­tul după prima încer­care de a fi ates­taţi.

  Citiţi mai departe

  În ulti­mii doi ani şi jumă­tate, 22 de pro­cu­rori au pri­mit cali­fi­ca­ti­vul „nea­tes­tat” în urma eva­luă­rii ordi­nare la care au fost supuşi. La ates­ta­rea repe­tată, care a fost pro­gra­mată peste trei sau şase luni, toţi au reu­şit însă să treacă peste acest „hop” şi au obţi­nut drep­tul de a rămâne în orga­nele pro­cu­ra­tu­rii pen­tru a face drep­tate. Este ade­vă­rat că unii, la scurt timp după ce au fost ates­taţi, au ales să plece bene­vol din fun­cţie, însă cu o indem­ni­za­ţie unică de câteva zeci de mii de lei.

  Legea cu pri­vire la Pro­cu­ra­tură şi Regu­la­men­tul cu pri­vire la ates­ta­rea pro­cu­ro­ri­lor pre­văd ca toţi pro­cu­ro­rii să treacă prin această pro­ce­dură. Cei numiţi în fun­cţie urmează să fie ates­taţi după maxi­mum doi ani de la acce­de­rea în pro­fe­sie, iar cei­la­lţi, o dată la cinci ani. Ates­ta­rea unui pro­cu­ror este efec­tu­ată de către Cole­giul de Cali­fi­care (CC), care poate da două solu­ţii: „ates­tat” sau „nea­tes­tat”. În cazul în care un pro­cu­ror pri­meşte cali­fi­ca­ti­vul „nea­tes­tat”, atunci CC pro­pune pro­cu­ro­ru­lui supus ates­tă­rii repe­ta­rea pro­ce­du­rii de ates­tare în ter­mene care pot varia de la trei la şase luni, după lichi­da­rea nea­jun­su­ri­lor con­sta­tate în acti­vi­ta­tea pro­fe­sio­nală, sau, după caz, poate reco­manda pro­cu­ro­ru­lui gene­ral retro­gra­da­rea per­soa­nei supuse ates­tă­rii sau chiar eli­be­ra­rea ei din fun­cţie. Con­form unui răs­puns ofe­rit de Vio­rel Morari, preşe­din­tele CC, în ulti­mii doi ani şi jumă­tate, 22 de pro­cu­rori au picat tes­tul după prima încer­care de a fi ates­taţi.

  Neatestat, atestat, demis

  Prima din acest şir a fost pro­cu­rora Olga Bradu, din cadrul Pro­cu­ra­tu­rii Cio­cana, nea­tes­tată în mai 2014. Deşi urma să fie ates­tată supli­men­tar, peste trei luni, acest lucru nu a mai avut loc, pen­tru că în noiem­brie 2014 Bradu a soli­ci­tat acor­da­rea de con­ce­diu parţial plătit pen­tru îngri­ji­rea copi­lu­lui, iar la scurt timp, CSP i-a acor­dat con­ce­diu până în octom­brie 2017. În iulie 2014, şi Oleg Oală, pro­cu­ror în Pro­cu­ra­tura sect. Râş­cani, pri­mea cali­fi­ca­ti­vul „nea­tes­tat” şi un ter­men de patru luni de pre­gă­tiri pen­tru o ates­tare repe­tată. Ce a urmat? Oală a con­ti­nuat să acti­veze în fun­cţia de pro­cu­ror până în toamna anu­lui 2015, când a fost demis după ce pe numele său a fost ini­ţi­ată o pro­ce­dură dis­ci­pli­nară, acu­za­to­rul de stat fiind găsit vino­vat pen­tru fap­tul că ar fi încer­cat să influ­enţeze, din pozi­ţia sa de pro­cu­ror, asu­pra admi­nis­tra­ţiei „Auto­gara Nord” să favo­ri­zeze cir­cu­la­ţia a două micro­buze de pe ruta Chi­şi­nău – Bălţi, deţi­nute de soţia sa.

  Tot în iulie 2014, a fost „nea­tes­tat” şi pro­cu­ro­rul Vita­lie Cri­gan, din cadrul Pro­cu­ra­tu­rii r. Sân­ge­rei. În febru­a­rie 2015, la ree­va­lu­are, pro­cu­ro­rul a reu­şit să obţină cali­fi­ca­tul „ates­tat” şi, res­pec­tiv, a obţi­nut şansa să rămână în orga­nele pro­cu­ra­tu­rii. La scurt timp, în luna apri­lie 2015, acesta a depus cerere de demi­sie, soli­ci­tând şi achi­ta­rea indem­ni­za­ţiei unice de con­ce­di­ere. CSP a accep­tat cere­rea pro­cu­ro­ru­lui. În luna octom­brie 2014, şi Vale­rian Babi­lev, pro­cu­ror în cadrul Pro­cu­ra­tu­rii r. Ane­nii Noi, era „nea­tes­tat”. La fel ca şi în cazul lui Vita­lie Cri­gan, la ree­va­lu­a­rea din febru­a­rie 2015, acesta a fost „ates­tat”. Babi­lev este şi astăzi pro­cu­ror la Ane­nii Noi. Prin situ­a­ţii simi­lare au tre­cut şi pro­cu­ro­rii Vea­ce­slav Balan, pro­cu­ror în cadrul Pro­cu­ra­tu­rii mun. Chi­şi­nău, Oleg Baciu, pro­cu­ror în cadrul Pro­cu­ra­tu­rii mun. Chi­şi­nău, Ale­xan­dru Gor­dilă, pro­cu­ror în cadrul Pro­cu­ra­tu­rii mun. Bălţi, sau Con­stan­tin Popa, din cadrul Pro­cu­ra­tu­rii Anti­co­ru­pţie (PA). Aceş­tia au fost ates­taţi la câteva luni după ce au picat tes­tul, la prima eva­lu­are.

  „Neatestaţi” cu plecare din sistem sau în concediu

  De fapt, isto­ria se repetă prac­tic cu fie­care pro­cu­ror care a fost eva­luat cu „nea­tes­tat”. La ree­va­lu­a­rea de peste trei sau şase luni, toţi au fost decla­raţi apţi pen­tru a-şi con­ti­nua acti­vi­ta­tea în orga­nele pro­cu­ra­tu­rii. Lucreţia Zaha­ria, pro­cu­ror în Secţia con­trol al urmă­ri­rii penale din cadrul Dire­cţiei con­trol al urmă­ri­rii penale şi asis­tenţă meto­dică a PG, era nea­tes­tată în luna decem­brie 2014, iar în luna mai, aceasta pri­mea cali­fi­ca­ti­vul „ates­tat”. Zaha­ria este pro­cu­rora care s-a ocu­pat inclu­siv de dosa­rul „clo­nă­rii” a două ziare, ZdG şi Tim­pul, urmă­rire penală care nu a avut o fina­li­tate. Olga Bolo­can, pe atunci pro­cu­roră în cadrul Secţiei con­du­cere a urmă­ri­rii penale în orga­nele cen­trale ale MAI şi SV, era şi ea nea­tes­tată în octom­brie 2014. În cazul ei se deci­dea retro­gra­da­rea din fun­cţia deţi­nută. Bolo­can a con­tes­tat hotă­rârea, iar la scurt timp, în luna noiem­brie, CSP deci­dea s-o anu­leze, cu dis­pu­ne­rea ates­tă­rii repe­tate a pro­cu­ro­rei. O altă pro­cu­roră cu nume simi­lar, Olga Bolo­can, din cadrul Pro­cu­ra­tu­rii mun. Chi­şi­nău, a fost şi ea san­cţio­nată cu retro­gra­da­rea din fun­cţie. Deşi ulte­rior CSP a anu­lat nea­tes­ta­rea, în luna octom­brie 2015, Bolo­can deci­dea să pără­sească fun­cţia de pro­cu­ror.

  Igor Bal­muş, fost pro­cu­ror în cadrul Secţiei con­trol al exe­cu­tă­rii pedep­se­lor şi locu­ri­lor de detenţie din cadrul Dire­cţiei inves­ti­ga­ţii gene­rale a PG, era nea­tes­tat în mai 2015. La rea­tes­ta­rea din octom­brie, acesta a pri­mit cali­fi­ca­ti­vul „ates­tat”. În mar­tie 2016, Bal­muş, care este gine­rele jude­că­toa­rei Dina Rotar­ciuc, a ple­cat bene­vol din cadrul PG, can­di­dând ulte­rior pen­tru o fun­cţie de jude­că­tor. Lili­ana Bugăescu, pro­cu­roră în cadrul Pro­cu­ra­tu­rii sect. Râş­cani, Chi­şi­nău, a pri­mit cali­fi­ca­ti­vul „nea­tes­tat” în mai 2015. Ulte­rior, aceasta a con­ti­nuat însă să acti­veze în Pro­cu­ra­tură, iar recent, în luna mai 2016, a ple­cat în con­ce­diu de îngri­jire a copi­lu­lui până în febru­a­rie 2019.

  Doi procurori neatestaţi în mai 2016

  Euge­niu Novac, pro­cu­ror mili­tar în Pro­cu­ra­tura mili­tară, era nea­tes­tat în mai 2015. Peste jumă­tate de an însă, şi acesta pri­mea cali­fi­ca­ti­vul „ates­tat”. Ime­diat, a ple­cat în con­ce­diu pen­tru îngri­ji­rea copi­lu­lui. A reve­nit în fun­cţie în luna febru­a­rie 2016. Şi Aure­lia Guţu, pro­cu­roră la Pro­cu­ra­tura Bota­nica, nea­tes­tată în mar­tie 2015, a pri­mit cali­fi­ca­ti­vul „ates­tat” în luna octom­brie a anu­lui tre­cut. La fel s-a întâm­plat şi cu pro­cu­ro­rul Igor Ghe­ra­sim, din Pro­cu­ra­tura r. Râş­cani, nea­tes­tat în iulie 2015 şi ates­tat în luna octom­brie, cu pro­cu­ro­rul Vita­lie Călu­gă­reanu, care acti­vează în cadrul Pro­cu­ra­tu­rii de nive­lul Curţii de Apel Chi­şi­nău, nea­tes­tat din cauza „cali­fi­că­rii insu­fi­ciente” în noiem­brie 2015, dar ates­tat în apri­lie 2016, pre­cum şi cu Miran­do­lina Suşi­ţ­caia, pro­cu­roră în cadrul Pro­cu­ra­tu­rii Anti­co­ru­pţie, nea­tes­tată în noiem­brie 2015, dar ates­tată în apri­lie 2016. Un caz ase­mă­nă­tor este şi cel al pro­cu­ro­ru­lui Mar­cel Caras de la Cri­u­leni. Nea­tes­tat în noiem­brie 2015, la eva­lu­a­rea repe­tată, din luna mai 2016, acesta este ates­tat. La mai puţin de o săp­tămână, pleacă din orga­nele pro­cu­ra­tu­rii, cerând şi indem­ni­za­ţia unică, care, la fel ca şi în cazul jude­că­to­ri­lor, se cal­cu­lează din pro­du­sul înmulţi­rii sala­ri­u­lui lor mediu lunar la numă­rul de ani com­plet lucraţi în fun­cţie. Andrei Sal­cu­ţan a fost pro­cu­ror la Cri­u­leni. În luna apri­lie 2015, acesta a fost nea­tes­tat şi urma să fie eva­luat peste şase luni. Între timp însă, pe numele acu­za­to­ru­lui de stat a fost ini­ţi­ată o pro­ce­dură dis­ci­pli­nară, ast­fel că, în luna noiem­brie, Sal­cu­ţan a depus cerere de demi­sie din orga­nele pro­cu­ra­tu­rii.

  Recent, alţi doi pro­cu­rori au pri­mit cali­fi­ca­ti­vul „nea­tes­tat”, Vasile Ghe­ra­si­menco, fos­tul adjunct al pro­cu­ro­ru­lui mun. Chi­şi­nău, şi Vla­di­mir Lupu, pro­cu­ror în Secţia con­trol al acti­vi­tă­ţii ope­ra­tive de inves­ti­ga­ţii şi asi­gu­rare a regi­mu­lui secret a PG, ambii eva­lu­aţi în luna mai 2016. Cei doi urmează să fie eva­lu­aţi repe­tat peste trei luni.

  Explicaţiile membrilor CC: „Procurorii vin mai pregătiţi”

  „A doua oară, pro­cu­ro­rii vin cu mult mai pre­gă­tiţi şi răs­pund mai bine la între­bă­rile adre­sate de mem­brii Cole­gi­u­lui. După volu­mul de lucru, noi nu am con­sta­tat neco­res­pun­de­rea fun­cţiei deţi­nute, pen­tru că fie­care lucrează într-un dome­niu al său şi, plus-minus, cores­punde, chiar dacă indi­cii pot fi dimi­nu­aţi. Pro­bleme erau la răs­pun­su­rile acor­date la între­bări. Nu există cazuri când mem­brii Cole­gi­u­lui închid ochii la a doua eva­lu­are”, susţine Vio­rel Morari, preşe­din­tele CC, tot el, şeful PA.

  Adri­ana Eşanu, mem­bru al CC din par­tea soci­e­tă­ţii civile, susţine şi ea că expli­ca­ţia rezul­ta­te­lor ates­tă­rii pro­cu­ro­ri­lor ţine de pre­gă­ti­rea aces­tora. „Pro­cu­ro­rii conş­ti­en­ti­zează că, din moment ce nu au fost ates­taţi prima dată, tre­buie să se pre­gă­tească mai bine la o ates­tare repe­tată. Nu por­niţi de la ideea pre­con­ce­pută că ar fi careva influ­enţe exer­ci­tate asu­pra mem­bri­lor Cole­gi­u­lui. Am remar­cat în aceşti doi ani şi jumă­tate că au fost situ­a­ţii când la prima ates­tare unii pro­cu­rori nu au fost ates­taţi. De ce? Pen­tru că au avut o pres­ta­ţie proastă. Asta a putut fi influ­enţată de atmosfera stre­santă, pen­tru că pro­cu­ro­rii tot sunt oameni. De cele mai multe ori, la unele între­bări foarte sim­ple, ei nu au putut să răs­pundă, iar eu cred că asta a fost din cauza emoţi­i­lor, pen­tru că sunt lucruri chiar sim­ple. La ates­ta­rea repe­tată, lucru­rile se schimbă, iar pro­cu­ro­rii am avut impre­sia că s-au pre­gă­tit. Vă asi­gur că o influ­enţă asu­pra mem­bri­lor nu a fost”, menţio­nează Eşanu.
  sursa: zdg.md

LASĂ UN COMENTARIU