Știri

• Cei mai iubiți de... donatori. Cine sunt procurorii cu cele mai multe cadouri bănești la activ

  Donațiile devin un factor tot mai important pentru „rotunjirea” veniturilor procurorilor. Concluzia a fost făcută în urma unui studiu realizat de Transparency Moldova, care relevă că, deşi veniturile din donaţiile oferite procurorilor au o pondere modestă în totalul veniturilor declarate, valoarea acestora este destul de mare şi în continuă creştere. Experții care au elaborat raportul sugerează un control mai riguros al capacității financiare a persoanelor donatoare.

  Raportul arată că valoarea donațiilor declarate de procurori a fost de 7 milioane de lei în 2018; 8,6 milioane de lei în 2019 şi aproape 10 milioane în anul 2020.  Și numărul mediu de donaţii pe un procuror a crescut, de la 1,4 donaţii în 2018 până la 1,7 în 2020. Printre beneficiarii celor mai multe donaţii în 2018 au fost Statnîi Roman (9 donaţii), Cebotari Serghei (4); în 2019: Statnîi Roman (9), Burlacu Aliona (5), Bivol Octavia, Furtuna Victoria, Rapeşco Ivan (câte 4); în 2020: Bivol Octavian, Furtuna Victoria (câte 6), Cojocaru Vladislav (5), Bursacovschi Sergiu, Burlacu Aliona, Cebotari Serghei, Fistic Eduard, Sîli Radu, Burlacu Ivan (câte 4).

  În ceea ce privește valoarea donațiilor, topul arată diferit, deși mulți dintre acuzatorii citați se regăsesc și în acest clasament.

  Citiţi mai departe

  Donațiile devin un factor tot mai important pentru „rotunjirea” veniturilor procurorilor. Concluzia a fost făcută în urma unui studiu realizat de Transparency Moldova, care relevă că, deşi veniturile din donaţiile oferite procurorilor au o pondere modestă în totalul veniturilor declarate, valoarea acestora este destul de mare şi în continuă creştere. Experții care au elaborat raportul sugerează un control mai riguros al capacității financiare a persoanelor donatoare.

  Raportul arată că valoarea donațiilor declarate de procurori a fost de 7 milioane de lei în 2018; 8,6 milioane de lei în 2019 şi aproape 10 milioane în anul 2020.  Și numărul mediu de donaţii pe un procuror a crescut, de la 1,4 donaţii în 2018 până la 1,7 în 2020. Printre beneficiarii celor mai multe donaţii în 2018 au fost Statnîi Roman (9 donaţii), Cebotari Serghei (4); în 2019: Statnîi Roman (9), Burlacu Aliona (5), Bivol Octavia, Furtuna Victoria, Rapeşco Ivan (câte 4); în 2020: Bivol Octavian, Furtuna Victoria (câte 6), Cojocaru Vladislav (5), Bursacovschi Sergiu, Burlacu Aliona, Cebotari Serghei, Fistic Eduard, Sîli Radu, Burlacu Ivan (câte 4).

  În ceea ce privește valoarea donațiilor, topul arată diferit, deși mulți dintre acuzatorii citați se regăsesc și în acest clasament.

   

  Pe primul loc, cu o diferență de peste jumătate de milion mai mult față de al doilea clasat, se situează Constantin Popescu, care activează în calitate de procuror în cadrul Procuraturii municipiului Chișinău din 2018. În perioada 2018 - 2020 a obținut din donații peste 2 milioane de lei, dintre care cca 1 milion 230 de mii – în 2020.

  Acuzatorul a intrat în atenția publicului după ce a declarat câștiguri de la o cumetrie în sumă de 17.000 de euro, dar și o donație generoasă din partea mamei sale, de 44.500 de euro. Popescu a explicat pentru anticoruptie.md că mama sa a vândut un imobil și i-a dăruit banii. Sursele noastre au confirmat că procurorul provine dintr-o familie înstărită care își permite să îi ofere cadouri generoase. Datorită suportului venit din partea apropiaților, în special a părinților, procurorul și-a mărit în 2020 veniturile, raportate la salariul său, de aproximativ  5 ori. Procurorul are două mașini - Toyota Auris 2014, în valoare de 100000 de lei și un  Mercedes Benz din 2013.

   

  Popescu este cunoscut și pentru faptul că a făcut parte din echipa Procuraturii Republicii Moldova la minifotbal, care a câștigat anul trecut, la Galați, ”Cupa Magistraților”, ediția XXII-a, organizată de Asociația Sportivă a Procurorilor din România.

  Pe locul al doilea în topul procurorilor cu donații generoase la activ este procurora anticorupție, Victoria Furtună care, în 2020, a primit cadouri bănești de peste 610 mii lei. Procurora a intrat în gura presei după ce a declarat că și-a procurat un automobil de model Mercedes E 250 CDI cu doar 10.000 de lei. Anterior, ANI s-a autosesizat la o ştire a portalului Anticoruptie.md despre automobilul Victoriei Furtună, însă inspectorii de integritate nu au constatat abateri, precizând că suma de 10.000 de lei figurează în contractul de vânzare-cumpărare a maşinii, iar acuzatoarea a declarat că a cumpărat-o practic stricată.

   

  Se pare că, în 2021, Victoria Furtună a scăpat de mașina cu bucluc. În declarația de avere pentru anul 2021, procurora a trecut un contract de vânzare-cumpărare a unui automobil de marca Mercedes E 250 CDI, cu 290000.00 MDL. Respectiv, observăm o diferență colosală față de prețul indicat la cumpărare. Totuși, Furtună nu a rămas fără „patru roți”. Tot în 2021 și-a cumpărat în leasing un autoturism Skoda Superb nou-nouț, cu 19 980 euro, dar a trecut în declarație de avere și prețul de piață al acestuia – 43 700 euro. Procurorei i-a reușit să obțină un preț foarte bun, și asta deoarece costul unui asemenea bolid pornește de la 33 de mii de euro.

   

  Victoria Furtună și-a început cariera de procuror în 2008, în cadrul Procuraturii sectorului Botanica, municipiul Chișinău. Pe 18 iulie 2016, a fost numită în funcția de procuroră în cadrul Procuraturii Anticorupție. Furtună a instrumentat dosarul în care fostul ministru al Transporturilor, Iurie Chirinciuc, a fost condamnat la închisoare cu suspendarea pedepsei pentru trafic de influență și abuz în serviciu, dar și pe cel al „parcărilor cu plată”, în care ex-primarul capitalei Dorin Chirtoacă era acuzat de acte de corupție.

  În clasamentul acuzatorilor cu cele mai multe donații o regăsim, pe locul al treilea, pe procurora Mariana Cazacu care în noiembrie 2020 a fost transferată din funcția de procuror în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale în funcția de procuror în Procuratura municipiului Chișinău.Mariana Cazacu s-a ales în 2020 cu donații de peste 476 mii de lei, sumă care este de două ori mai mare în comparație cu salariul anual pe care-l ridică de la procuratură.

  În 2021, procurora a declarat un venit obținut la locul de muncă de bază de  227 523 lei. 

  A păstrat autoturismul de model Lexus CT 200H, cumpărat cu 218 000 lei în anul 2019, dar și pe cel de model KIA Sportage, în valoare de 18 700 Euro, pentru care are un contract translativ de posesie şi de folosinţă din anul 2020.

  Experții Transparency Moldova declară că, în calitate de donatori de bunuri şi mijloace băneşti figurează, de regulă, părinţii, mai rar – alte persoane apropiate, de încredere sau prietenii și recomandă verificarea capacităţii persoanelor care fac donaţii, efectuează transferuri şi acordă împrumuturi consistente de a oferi astfel de mijloace.

• Descinderi de amploare in tara. Procurorii au descins la trei companii agricole din Chisinau si Edinet: administratorii sunt banuiti de spalare de bani - VIDEO

  Ziua a inceput cu perchezitii pentru cativa agenti economici din capitala si de la Edinet. Procurorii au descins la trei companii agricole, administratorii carora sunt banuiti de evaziune fiscala si spalare de bani.

  Mariana CAZACU, PROCUROR PCCOCS: “Este vorba la moment de un prejudiciu cauzat de ei de aproximativ 10 milioane de lei. Bani obtinuti prin neachitarea impozitelor si taxelor la bugetul de stat.”

   Mai exact, administratorii companiilor ar fi spalat banii obtinuti din evaziunea fiscala, devenind intermediari intre mai multi agricultori si uzinele care le cumparau marfa.

  In acte, agentii economici indicau ca au procurat marfa, pe care ar fi vandut-o uzinelor, cand de fapt tranzactia avea loc direct intre producator si intreprindere, iar agentii economici vizati nu aveau de castigat nici un ban din asta.

  Ulterior, ei pretindeau ca obtineau venit din aceste tranzactii, lucru care in realitate nu se intampla si declarau banii obtinuti din evaziunea fiscala. 

  Sursa: Protv.md

   

  Citiţi mai departe

  Ziua a inceput cu perchezitii pentru cativa agenti economici din capitala si de la Edinet. Procurorii au descins la trei companii agricole, administratorii carora sunt banuiti de evaziune fiscala si spalare de bani.

  Mariana CAZACU, PROCUROR PCCOCS: “Este vorba la moment de un prejudiciu cauzat de ei de aproximativ 10 milioane de lei. Bani obtinuti prin neachitarea impozitelor si taxelor la bugetul de stat.”

   Mai exact, administratorii companiilor ar fi spalat banii obtinuti din evaziunea fiscala, devenind intermediari intre mai multi agricultori si uzinele care le cumparau marfa.

  In acte, agentii economici indicau ca au procurat marfa, pe care ar fi vandut-o uzinelor, cand de fapt tranzactia avea loc direct intre producator si intreprindere, iar agentii economici vizati nu aveau de castigat nici un ban din asta.

  Ulterior, ei pretindeau ca obtineau venit din aceste tranzactii, lucru care in realitate nu se intampla si declarau banii obtinuti din evaziunea fiscala. 

  Sursa: Protv.md

   

   

• Deficit de procurori în ţară. Fenomenul este cauzat de salariile mici şi programul de muncă încărcat

  Lipsă acută de procurori în ţară. Potrivit datelor oficiale, anul trecut, fiecare al zecilea procuror a plecat din sistem. Reprezentanţii Procuraturii Generale susţin că fenomenul este cauzat de salariile mici şi programul de muncă prea încărcat. Aceştia mai spun că, din cauza plecărilor în masă, sunt nevoiţi să angajeze stagiari, fără experienţă de muncă.

  În Capitală, lipsa procurorilor este simţită cel mai mult în sectorul Râşcani. În prezent, în Procuratura de sector activează 17 specialişti din necesarul de 25.

  Citiţi mai departe

  Lipsă acută de procurori în ţară. Potrivit datelor oficiale, anul trecut, fiecare al zecilea procuror a plecat din sistem. Reprezentanţii Procuraturii Generale susţin că fenomenul este cauzat de salariile mici şi programul de muncă prea încărcat. Aceştia mai spun că, din cauza plecărilor în masă, sunt nevoiţi să angajeze stagiari, fără experienţă de muncă.

  În Capitală, lipsa procurorilor este simţită cel mai mult în sectorul Râşcani. În prezent, în Procuratura de sector activează 17 specialişti din necesarul de 25.

  "Zilnic se resimte faptul dat fiindca la orele 7 - 7:30 deja suntem la serviciu. La orele 7 seara, adică, 19 - 20 finisăm programul de muncă. Adesea facem acțiuni de urmărire penală în anumite cauze în afara orelor stabilite", a spus procurorul, Procuratura Râşcani, Mariana Cazacu.

  Anul trecut, au demisionat 72 de procurori, de trei ori mai mulţi decât în 2014. Reprezentanţii Procuraturii Generale explică acest fenomen prin faptul că mulți nu fac faţă graficului intens, dar şi din cauza salariilor mici.

  "Pe parcursul ultimilor ani procurorii au fost remunerați mult mai puțin decât alți colegi de ai lor din alte organe de drept", a afirmat prim-adjunct al Procurorului General, Eduard Harunjen.

  În cele mai multe dintre cazuri, acuzatorii trec de partea cealaltă a "baricadei". Potrivit legii, după 10 ani de activitate, procurorii pot obține licența de avocat fără testări suplimentare.

  "Salariul pe care îl face, îl opține astăzi un procuror după o lună de zile pentru un avocat este foarte ușor să-l obțină în urma a două trei șledințe. Fluxul acesta de cadre care îl avem noi sigur că deminuiază și capacitatea instituției de a avea lucrători profesioniști", a menționat preşedintele Consiliului Superior al Procurorilor, Mircea Roșioru.

  Chiar dacă statisticile arată că una dintre cele mai solicitate facultăţi din ţară este Dreptul, puţini tineri aleg, ulterior, procuratura. În acest an, doar 25 de viitori procurori au absolvit Institutul Naţional al Justiţiei.

  "Noi nu putem forma atât câți ne-am dori noi sau câte locuri vacante sunt. În limita disponibilităților bugetare, pentru că ei sunt bugetari, pentru că ei primesc bursele din contul bugetului de stat. Bursele sunt destul de mari", a spus directorul Institutului Naţional al Justiţiei, Diana Scobioală.

  Timp de opt ani, Institutul Naţional al Justiţiei a pregătit 152 de procurori.

  Sursa: prime.md

LASĂ UN COMENTARIU