Baza de date a procurorilor Republicii Moldova
Exemplu: Timofti-Rusanovscaia Tatiana
Căutare avansată

Cebotari Denis

Procuratura municipiului Chișinău

Date biografice

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova Nr. 1693-p din 28 decembrie 2016, numit în funcția de procuror în Procuratura Anticorupție.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova Nr. 1088-p din 11 octombrie 2016, numit în funcția de procuror în Procuratura municipiului Chișinău, oficiul Botanica.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova Nr. 1693-p din 28 decembrie 2016, numit în funcția de procuror în Procuratura Anticorupție.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova Nr. 1088-p din 11 octombrie 2016, numit în funcția de procuror în Procuratura municipiului Chișinău, oficiul Botanica.

Prin Hotărârea nr. 649 din 13 martie 2015, Colegiul de calificare a aplicat în privinţa domnului Denis Cebotari, procuror în procuratura sectorului Botanica, municipiul Chişinău, calificativul Atestat și a recomandat Procurorului General conferirea gradului de clasificare ordinar Jurist de rangul al II-lea

Prin Hotărârea nr. 649 din 13 martie 2015, Colegiul de calificare a aplicat în privinţa domnului Denis Cebotari, procuror în procuratura sectorului Botanica, municipiul Chişinău, calificativul Atestat și a recomandat Procurorului General conferirea gradului de clasificare ordinar Jurist de rangul al II-lea

Hotărârea nr. 649 din 13 martie 2015

Știri
  • DOC// Pe urmele investigațiilor CIJM. Donațiile de la nuntă și cumetrie ale procurorului Denis Cebotari, sub lupa judecătorilor

    Acuzatorul Denis Cebotari, din Procuratura municipiului Chișinău, a contestat la Curtea de Apel Chișinău actul de constatare emis de Autoritatea Națională de Integritate (ANI) în privința sa, iar instanța i-a respins cererea. O decizie în acest sens a fost formulată la începutul lunii curente. Un an în urmă, inspectorii de integritate au depistat o neconcordanță între venituri și cheltuieli de aproape 600 de mii de lei, pe parcursul anilor 2012-2021. Verificările au fost inițiate în urma publicării, pe portalul anticoruptie.md  a investigației „Săracii” procurori cu apartamente, case și zeci de mii de euro donați de părinți și rude, în care a fost deconspirat faptul că fiecare al patrulea procuror din Republica Moldova a beneficiat de donaţii de la părinţi, socri, fraţi, surori sau alte rude apropiate. Reporterii au constatat că nu mai puţin de 170 de acuzatori de stat dintre cei aproape 700 au indicat în actele de avere prezentate la Autoritatea Națională de Integritate că au primit cadouri generoase – case de locuit, apartamente, terenuri sau zeci de mii de euro. Printre aceștia, și acuzatorul Denis Cebotari.

    Acuzatorul Denis Cebotari, din Procuratura municipiului Chișinău, a contestat la Curtea de Apel Chișinău actul de constatare emis de Autoritatea Națională de Integritate (ANI) în privința sa, iar instanța i-a respins cererea. O decizie în acest sens a fost formulată la începutul lunii curente. Un an în urmă, inspectorii de integritate au depistat o neconcordanță între venituri și cheltuieli de aproape 600 de mii de lei, pe parcursul anilor 2012-2021. Verificările au fost inițiate în urma publicării, pe portalul anticoruptie.md  a investigației „Săracii” procurori cu apartamente, case și zeci de mii de euro donați de părinți și rude, în care a fost deconspirat faptul că fiecare al patrulea procuror din Republica Moldova a beneficiat de donaţii de la părinţi, socri, fraţi, surori sau alte rude apropiate. Reporterii au constatat că nu mai puţin de 170 de acuzatori de stat dintre cei aproape 700 au indicat în actele de avere prezentate la Autoritatea Națională de Integritate că au primit cadouri generoase – case de locuit, apartamente, terenuri sau zeci de mii de euro. Printre aceștia, și acuzatorul Denis Cebotari.

     

    În investigația CIJM s-a făcut referință la un imobil de peste 124 de metri pătrați, care i-a fost donat acuzatorului. În urma verificărilor, inspectorul de integritate a constatat o diferență între venituri și cheltuieli de 577.657 de lei, pe parcursul anilor 2012-2021.

    În explicațiile oferite ANI, acuzatorul s-a arătat nemulțumit de maniera în care au fost făcute calculele, pe care le consideră incorecte. Omul legii a explicat că 800.000 de lei i-a primit de la părinți ca să-şi procure apartamentul, 30.000 de euro i-au fost oferit drept cadouri bănești la nuntă, iar altele 7000 de euro - la cumetria copilului.

    Acuzatorul și-a încheiat explicațiile, exprimându-și regretul pentru activitatea ANI.

    „Este de râs, dar mai ales de plâns, cât de incompetent activează așa o instituție cum este ANI”, a menționat Cebotari.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Săracii” procurori cu apartamente, case și zeci de mii de euro donați de părinți și rude

    Fiecare al patrulea procuror din Republica Moldova a raportat în declarațiile de avere pentru 2020 că a beneficiat de donaţii de la părinţi, socri, fraţi, surori sau alte rude apropiate. Reporterii portalului Anticoruptie.md au radiografiat declarațiile de avere ale tuturor procurorilor din țară și au constatat că nu mai puţin de 170 de acuzatori de stat dintre cei aproape 700 care activează astăzi în structurile Procuraturii au indicat în actele de avere prezentate la Autoritatea Națională de Integritate că au primit anul trecut cadouri generoase – case de locuit, apartamente, terenuri sau zeci de mii de euro.

    Procurorul cu imobil de milioane, „moștenit de la părinți”

     

    Procurorul pentru misiuni speciale, Viorel Radețchi, a raportat cota parte de ½ dintr-un teren intravilan de șase ari, evaluat la 143 de mii de lei și dintr-o casă de 369,6 metri pătrați, estimată la 1,3 milioane de lei. Bunurile au fost trecute în declarația de avere după semnarea unui contract de partaj al masei succesoriale. Este vorba despre o casă luxoasă, construită în stil rustic, amplasată în satul Stăuceni din suburbia Capitalei. Imobilul a fost procurat în ianuarie 2012 de către tatăl procurorului, Ion Radețchi. Presa a scris despre casa din Stăuceni a procurorului Radețchi încă în 2011, când el conducea Procuratura Anticorupție. Atunci, acuzatorul a negat că această vilă i-ar aparţine lui sau cuiva din rudele sale. „Casa mi-a fost dată în folosință de părinți, iar după decesul tatălui mi-a revenit jumătate de casă și jumătate i-a rămas mamei”, a precizat Radețchi. El insistă că imobilul a fost cumpărat de părinți. „Părinții mei și ai soției muncesc 20 de ani peste hotare”, a punctat omul legii.

    Fiecare al patrulea procuror din Republica Moldova a raportat în declarațiile de avere pentru 2020 că a beneficiat de donaţii de la părinţi, socri, fraţi, surori sau alte rude apropiate. Reporterii portalului Anticoruptie.md au radiografiat declarațiile de avere ale tuturor procurorilor din țară și au constatat că nu mai puţin de 170 de acuzatori de stat dintre cei aproape 700 care activează astăzi în structurile Procuraturii au indicat în actele de avere prezentate la Autoritatea Națională de Integritate că au primit anul trecut cadouri generoase – case de locuit, apartamente, terenuri sau zeci de mii de euro.

    Procurorul cu imobil de milioane, „moștenit de la părinți”

     

    Procurorul pentru misiuni speciale, Viorel Radețchi, a raportat cota parte de ½ dintr-un teren intravilan de șase ari, evaluat la 143 de mii de lei și dintr-o casă de 369,6 metri pătrați, estimată la 1,3 milioane de lei. Bunurile au fost trecute în declarația de avere după semnarea unui contract de partaj al masei succesoriale. Este vorba despre o casă luxoasă, construită în stil rustic, amplasată în satul Stăuceni din suburbia Capitalei. Imobilul a fost procurat în ianuarie 2012 de către tatăl procurorului, Ion Radețchi. Presa a scris despre casa din Stăuceni a procurorului Radețchi încă în 2011, când el conducea Procuratura Anticorupție. Atunci, acuzatorul a negat că această vilă i-ar aparţine lui sau cuiva din rudele sale. „Casa mi-a fost dată în folosință de părinți, iar după decesul tatălui mi-a revenit jumătate de casă și jumătate i-a rămas mamei”, a precizat Radețchi. El insistă că imobilul a fost cumpărat de părinți. „Părinții mei și ai soției muncesc 20 de ani peste hotare”, a punctat omul legii.

    A uitat să declare firma fondată de soț

    Procurora municipiului Chișinău, Ludmila Railean, a primit în 2020 o donație de 20.000 de lei de la o rudă apropiată. De asemenea, în ianuarie curent soțul său, Arcadii Railean, a devenit beneficiarul unui apartament de 76,6 metri pătrați amplasat în sectorul Telecentru al Capitalei. Locuința i-a fost donată de părinții săi, Gheorghe și Valentina Railean. Imobilul are o valoare cadastrală de 273 de mii de lei și este singura locuință raportată de acuzatoarea Railean. Precizăm că soțul Ludmilei Railean este co-fondatorul companiei La Riviere SRL, specializată în transporturi. Cota de participare de 50% în capitalul companiei respective însă nu figurează în declarația de avere și interese personale a procurorei. Ea a refuzat să ofere vreun comentariu în legătură cu averea declarată. „Nu ofer informații prin telefon, neștiind persoana care mă sună și neavând un temei în baza căruia să ofer declarații. Toată infromația este plasată pe site-ul oficial și alte informații nu vă pot da. Să vă adresați oficial unde doriți dvs. Mă scuzați, sunt ocupată”, ne-a spus Ludmila Railean și a închis.

    Procurorul care a depus declarații împotriva lui Viorel Morari s-a ales cu automobil cadou

    Procurorul municipiului Chișinău, Mircea Ciobanu, care a dat declarații în dosarul intentat fostului șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, pentru abuz în serviciu și fals în acte publice, s-a căpătuit la începutul anului curent cu un automobil de marcă Hyundai Palisade, scos de pe conveier în 2019. Cadoul în valoare de 250.000 de lei vine de la tatăl procurorului, Ion Ciobanu. Pe piața auto un astfel de autoturism costă de trei ori mai scump. În funcție de dotări și starea în care se află automobilul, prețul acesta variază între 31 și 35 de mii de euro. Solicitat de reporterii portalului Anticoruptie.md să ofere un comentariu, procurorul ne-a sugerat să cerem prețurile de la distribuitorul oficial Hyundai în Republica Moldova.

    Precizăm că Mircea Ciobanu a activat timp de șase ani, până în iunie 2016, în funcția de procuror în cadrul Direcției control al urmăririi penale și asistență metodică a Procuraturii Generale. Ulterior, a fost transferat în funcția de procuror în cadrul Procuraturii Anticorupție. În aprilie 2018, Ciobanu pleacă din proprie dorință de la Procuratura Anticorupție, fiind angajat în Procuratura municipiului Chișinău.

    Bani, terenuri și case de locuit cu acareturi

    Ion Bernaz de la Procuratura Rezina a raportat în declarația de avere și interese personale pentru anul trecut o casă de 109,4 metri pătrați și terenul de șapte ari pe care este amplasată. Imobilul, evaluat la 86 de mii de lei, i-a fost donat soției sale de către mama ei, Ludmila Gherasimenco, care este specialist principal în cadrul Direcției învățământ, tineret și sport a Consiliului Raional Rezina. Și Lilia Mîțu de la Procuratura Florești s-u bucurat de un an prosper. În 2020 părinții soțului ei i-au donat mai multe imobile. Este vorba despre un spațiu comercial de 84,4 metri pătrați și cota de ½ din alte patru imobile – o casă de 191,2 metri pătrați, un garaj de 38,1 metri pătrați și alte două construcții, de 60, respectiv 81,7 metri pătrați. Valoarea totală a imobilelor dăruite de socrii Liliei Mîțu se cifrează la peste 841 de mii de lei.

    Și procurorul Denis Cebotari s-a căpătuit anul trecut cu o casă de 145,2 metri pătrați, în valoare de 122 de mii de lei. Omul legii nu a precizat de la cine vine donația. Colegul său, Marcel Cimbir de la Procuratura Chișinău, a trecut în declarația de avere pentru anul trecut o casă. Cota de 2/3 din imobilul amplasat pe strada Cireșilor din Capitală a fost obținută drept donație de către soția sa, Mariana Cimbir, de la părinții săi. Socrul procurorului Cimbir este nimeni altul decât Veaceslav Untilă, fostul președinte al Curții de Conturi. Cota parte de 1/3 din casa de 163,3 metri pătrați a ajuns în proprietatea Alexandrei Untilă, soacra procurorului Cimbir, în 1998, printr-un contract de donație. În martie curent, TV8 a publicat o anchetă despre afacerile familiei Untilă, în care preciza că „în vara anului trecut, familia Untilă a cumpărat încă o cotă-parte din casa de pe strada Cireșilor și apoi a donat ambele cote fiicei, Mariana Cimbir. În octombrie 2020, întregul imobil a ajuns în proprietatea familiei Cimbir, care a cumpărat și cea de-a treia parte din casă”. Solicitat de reporterii Anticoruptie.md, omul legii a precizat că imobilul a fost construit în anii 70 și e avariat. „În actul de la primărie scrie că e în uzură 100%”, a subliniat procurorul.

    Andrei Formusatîi de la Procuratura Bălți a primit anul trecut în dar de la părinți două case de 50,3, respectiv 77,5 metri pătrați, precum și un teren intravilan de trei ari. Valoarea bunurilor constituie 337 de mii de lei. Contactat de reporterii portalului Anticoruptie.md, Formusatîi a explicat că e vorba de o singură gospodărie în care sunt două immobile, care au număr cadastral distinct. „Sunt două case într-o ogradă, donate de la părinți. E o casă și un sarai, dar saraiul e dat în exploatare ca și casă”, a precizat omul legii. Și colega lui Formusatîi, procurora Tatiana Nadulișneac, a beneficiat în 2020 de donații generoase. Ea s-a ales cu o casă de 55 de metri pătrați, cu acareturi și cu lotul de cinci ari pe care este amplasat imobilul. „Casa de locuit este dăruită soțului de mama soțului. Imobilul a aprținut buneilor soțului. Buneii au perfectat acte pe feciorul său, adică pe tatăl soțului meu. După decesul tatălui soțului meu, soțul a intrat în moștenire pe o parte din bun. Pe cealaltă parte de bun a intrat în posesie mama soțului meu. Apoi, mama soțului meu i-a donat soțului meu și partea moștenită de ea. În luna aprilie 2021 am vândut această casă cu teren de 15 ari, o căsuță din lut”, a punctat Tatiana Nadulișneac. Tot anul trecut acuzatoarea s-a despărțit de 3.000 de euro pentru a cumpăra un automobile de marcă Honda Accord. Mariana Cazacu de la Procuratura Chișinău s-a căpătuit anul trecut cu două terenuri cu suprafața totală de 29 de ari. De asemenea, părinții i-au donat casa de 121,9 metri pătrați cu acareturi și un garaj de 31,1 metri pătrați. Valoarea totală a bunurilor – 217 mii de lei. Acuzatoarea a precizat că e vorba despre casa părintească și terenurile din proximitate. Tot anul trecut, procurora a luat în leasing un automobile nou-nouț, de marcă Kia Sportage, în valoare de 18.700 de euro.

    Se pare că și pentru Lilia Selevestru de la Procuratura Anticorupție anul 2020 a fost unul prosper. Acuzatoarea a primit cu titlu de donație trei terenuri cu suprafața totală de 87 de ari. De asemenea, ea a primit drept donație un garaj de 25,6 metri pătrați, o casă de locuit de 101 metri pătrați cu două construcții accesorii, de 31,3, 19, respectiv 11,7 metri pătrați. Valoarea totală a bunurilor primite drept donație se cifrează la 67 de mii de lei. Procurora a precizat pentru Anticoruptie.md că este vorba despre bunurile donate de mama sa fiicei ei.

    Zeci de mii de lei, casă și apartament pentru procurorul Tofan

    Anul trecut a fost unul bogat pentru procurorul Petru Tofan de la Criuleni. Acesta a acceptat o donație în mărime de 82.000 de lei de la mama sa, Galina Tofan. Omul legii s-a căpătuit și cu trei terenuri agricole cu o suprafață totală de 1,4 hectare. De asemenea, el a primit drept donație două terenuri intravilane de 20, respectiv nouă ari, precum și o casă de locuit, cu suprafața de 90,3 metri pătrați, cu acareturi. În același timp, acuzatorul a beneficiat și de un apartament de 43,2 metri pătrați. Potrivit lui Petru Tofan, toate bunurile respective i-au fost dăruite de mama sa, după decesul tatălui. Precizăm că procurorul mai are în proprietate două apartamente, unul de 49,1 metri pătrați și al doilea de 100,4 metri pătrați, pe care le-a achiziționat la preț preferențial, într-un bloc din sectorul Ciocana al Capitalei, construit pentru procurori. „Tata nu e în viață și mama mi-a donat bunurile, eu totul am declarat”, a punctat omul legii.

    Apartamente de la părinți, surori, bunici și socri

    Marian Ramașcan de la Procuratura raionului Sângerei a primit cu titlul de donație un apartament de 68,7 metri pătrați, evaluat la 176 de mii de lei. Locuința i-a fost dăruită de către tatăl său, Valeriu Ramașcan. Tot el în 2018 i-a oferit dreptul de posesie și folosință a unui automobile de model Honda Acord, scos din uzină un an mai devreme. Și acuzatorul Alexandru Arcer de la Procuratura Chișinău s-a ales cu o donație generoasă în 2020 – un apartament de 38,4 metri pătrați, în valoare de 450.000 de lei. Donația vine de la mama procurorului. Tot în 2020, Arcer a vândut cu 40.000 de euro o casă de locuit amplasată în orașul Telenești. Cu acești bani, în 2021, omul legii a achiziționat încă un apartament, de 47,5 metri pătrați. De asemenea, anul trecut procurorul a cumpărat un Land Rover Discovery, produs în 2011, pentru care a scos din buzunar 15.000 de euro.

    Anul 2020 a fost pentru procurorul Alexandru Caraman de la PCCOCS unul prosper. El a obținut prin donație un apartament de 69,4 metri pătrați, evaluat la peste 408 mii de lei. Locuința i-a fost dăruită soției sale de către socrul său. Procurorul a mai procurat un apartament în 2020, în Federația Rusă. Imobilul de 107,8 metri pătrați a fost evaluat la 8.577.000 de ruble, echivalentul a 2,1 milioane de lei. Pentru a-și permite achiziția, omul legii a împrumutat 2.000.000 de lei de la o persoană fizică. Procurorul Serghei Cebotari de la Soroca a acceptat în 2020 donații în valoare totală de 50.000 de lei de la tatăl și de la socrul său. În același timp, omul legii a raportat un apartament de 53,3 metri pătrați, evaluat la circa 74 de mii de lei, obținut printr-un contract de donație. Contactat de reporterii portalului Anticoruptie.md, acuzatorul a precizat că e vorba despre un imobil donat soției sale de către bunicul ei.

    Alexandru Gavajuc de la Procuratura Sângerei a raportat în declarația de avere pentru anul trecut 2/3 dintr-un apartament primate drept donație. E vorba despre apartamentul de 69 de metri pătrați, în care soția sa avea o cotă-parte de 1/3, începând cu 2005. Procurora Anticorupție, Irina Gheorghiștean, a primit anul trecut o donație generoasă de la sora sa, Stela Dimitraș – un apartament de 60,9 metri pătrați, cumpărat de aceasta în noiembrie 2013. Tot sora acuzatoarei i-a oferit dreptul de abitație într-o casă de locuit de 81,6 metri pătrați, înregistrată pe numele său. În februarie curent, Gheorghiștean a vândut contra sumei de 332.000 de lei apartamentul pe care l-a primit în dar. Ea a luat un credit în mărime de 1.752.000 de lei de la bancă, pentru 20 de ani și un împrumut de 420.590 de lei de la SRL Nicones Grup, pe care trebuie să-l întoarcă până la sfârșitul anului curent. În februarie 2021, procurora a cumpărat o casă de 134,6 metri pătrați, cu tot cu terenul pe care este amplasată. Achiziția a costat-o 100.000 de euro. „A fost un schimb, doar că valoarea bunurilor puțin diferă. A luat forma unor donații, au fost achitate toate taxele pentru două tranzacții. Contractele sunt înregistrate, la notar și Cadastru”, a precizat pentru portalul Anticoruptie.md Irina Gheorghiștean.

    Și pentru Sergiu Mocan de la Procuratura Strășeni, anul 2020 pare să fi fost unul prosper. Omul legii a fost beneficiarul unui apartament de 61,5 metri pătrați în valoare de 356 de mii de lei și al unei construcții de patru metri pătrați. De asemenea, el a recepționat mai multe transferuri în mărime totală de 1.950 de lei și 2.540 de euro. Banii respectivi l-au ajutat să cumpere un automobil de marcă Toyota Prius, fabricat în 2011, pentru care a achitat 185.000 de lei. „E un apartament în care au investit părinții mei încă din 2011, e vorba de investiții. Cu anii l-am reparat și în 2020 am început să locuim în el. Transferurile sunt de la rude pentru mine sau pentru alte rude”, a precizat procurorul pentru portalul Anticoruptie.md.

    Procurorii cu imobile în folosință gratuită

    Câțiva procurori au declarat în 2020 că au primit în folosință gratuită apartamentele în care locuiesc. Este cazul lui Grigore Bînzari de la Procuratura Bălți, care locuiește într-un apartament de 51,9 metri pătrați, înregistrat pe numele tatălui său, Nicolae Bînzari. Și Alexandr Tcaci de la Procuratura Ocnița are dreptul de uz al unei case de locuit înregistrate pe numele tatălui său, Valentin Tcaci. Omul legii a subliniat că imobilul nu-i aparține și că el doar locuiește la părinți. Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Serghei Gavajuc, a trecut recent cu traiul într-un apartament de lux din complexul rezidenţial amplasat în apropierea parcului de la Valea Morilor din Chișinău. Omul legii susţine că locuinţa a fost procurată de tatăl său, care locuieşte în Bălţi. Până a se muta în imobilul de 101 metri pătrați, Gavajuc a stat în chirie la niște prieteni. Ambele apartamente au fost trecute în declarația de avere și interese personale pentru 2020. Anul trecut a fost unul prosper pentru Serghei Gavajuc. Acuzatorul a început să-şi construiască o casă în Bălţi și a cumpărat un automobile de marcă Hyundai, fabricat în 2019, pentru care a scos din buzunar 290.000 de lei.

    Au moștenit apartamente sau gospodării

    Pe lângă cei care au obținut anul trecut donații, există procurori care și-au făcut averi din imobile care le-au revenit drept moștenire. Astfel, Cristina Danilescu, procuroră în cadrul Secției analiză criminologică avizare și propuneri de legiferare a PG, a moștenit o cotă parte din casa sa părintească, amplasată în comuna Ciorescu din suburbia Capitalei. Casa de 134,4 metri pătrați și terenul de șase ari pe care este amplasată sunt înregistrate pe numele procurorei, al mamei și al surorii sale. Anul trecut, mama acuzatoarei, Ioana Corciu, i-a dăruit fiicei sale și un automobil de marcă Dacia Logan, produs în 2006.

    Ruslan Donia de la Procuratura Cimișlia a moștenit anul trecut o casă de 106,8 metri pătrați cu acareturi, precum și terenul de cinci ari pe care este amplasată. Peste 253 de mii de lei este valoarea totală a bunurilor care i-au revenit prin testament. Acuzatorul Ion Geru de la Procuratura Chișinău a moștenit anul trecut un apartament de 43,54 metri pătrați, în timp ce procurorul Igor Rusnac de la Edineț a devenit moștenitorul unei cote părți de ½ din două case de 92,9, respectiv 90,6 metri pătrați, cu acareturi. Omul legii a mai moștenit și jumătate din șase terenuri cu suprafața totală de două hectare. Valoarea totală a imobilelor care i-au revenit pe cale testamentară depășește suma de 142 de mii de lei.

    Procurorii latifundiari cu hectare de terenuri donate

    Mai mulți procurori au raportat pentru anul trecut terenuri primite drept donație de la părinți și rude. Bunăoară Octavian Pavlovschi de la Procuratura Chișinău a obținut în 2020, printr-un contract de donație, un teren agricol de 92 de ari, evaluat la 11.000 de lei. În același timp, mama omului legii, Alexandra Pavlovschi, i-a dăruit suma de 20.000 de lei. Colega lui Pavlovschi, Teodora Tăut, s-a ales anul trecut cu două loturi agricole a câte 48 de ari, evaluate la 13.235 de lei. Șase terenuri agricole cu suprafața totală de 2,5 hectare a obținut prin donație de la bunica sa și acuzatorul Aurel Postica de la Procuratura Căușeni. Valoarea totală a bunurilor se cifrează la peste 30.000 de lei. Acuzatorul Vadim Prisacari de la Procuratura Anticorupție avea deja în jur de 160 de terenuri agricole când a mai primit anul trecut trei loturi cu titlu de donație de la părinți. Suprafața totală a terenurilor este egală cu 1,2 hectare, iar valoarea acestora constituie 19.819 lei. Și procurorul Mihail Tomița de la Cahul a raportat mai multe terenuri în declarația de avere pentru 2020. Omul legii a moștenit patru loturi agricole cu suprafața totală de 2,4 hectare, evaluate la peste 33 de mii de lei. Acuzatorul nu a răspuns la apelurile noastre pentru a oferi un comentariu.

    Zeci de mii de euro, ajutor de la copii, socri și părinți

    Elena Neaga, procuroră în cadrul Secției analiză criminologică avizare și propuneri de legiferare a PG, a beneficiat de una dintre cele mai generoase donații anul trecut. Ea a primit prin transfer, în mai multe tranșe, nu mai puțin de 32.800 de euro de la fiul său, stabilit în Germania. O parte din această sumă acuzatoarea a investit-o într-un apartament de 30,95 de metri pătrați, evaluat la circa 20 de mii de euro. Precizăm că Elena Neaga a ajuns în atenția opiniei publice în 2014, după ce a etalat luxul în care locuiește pe o rețea de socializare. După apariția unui articol în presă despre averea sa, Neaga a fost demisă din funcția de procuror-șef adjunct al Procuraturii sectorului Buiucani și transferată la Procuratura în Transporturi.  Pe 1 august 2016, odată cu reforma Procuraturii, aceasta a fost numită procuror în Secția politici, reforme și management al proiectelor din cadrul Procuraturii Generale. La începutul lunii iunie curent, Neaga s-a eliberat din organele Procuraturii. Nu am reușit să facem legătura cu ea până la momentul publicării articolului.

    Carolina Vicol, procuroră în cadrul Secției protocol, cooperare internațională și integrare europeană a PG, a raportat pentru 2020 remitențe în mărime de 655.000 de lei și 1.980 de euro, pentru tratamentul unei persoane apropiate. Solicitată de reporterii Anticoruptie.md să ofere un comentariu, procurora a respins apelurile. Radu Gojan, acuzator în cadrul Secției Unificarea practicii în domeniul urmăririi penale a PG, a vândut anul trecut un apartament amplasat în sectorul Râșcani al Capitalei. În urma tranzacției, procurorul a încasat peste 677 de mii de lei. Tot în 2020, Gojan a cumpărat o nouă locuință – un apartament de aproape 100 de metri pătrați, evaluat la peste 1,5 milioane de lei. Pentru a-și putea permite achiziția, Radu Gojan a acceptat o donație de 10.000 de euro de la socrii săi, Eugeniu și Aglaia Kurakov, iar tatăl său, Grigore Gojan, a contribuit cu alte 20.000 de euro. De asemenea, cu ocazia evenimentelor de familie, tatăl și socrul procurorului i-au mai dăruit 800 de euro. Contactat de reporterii portalului Anticoruptie.md, telefonul lui Radu Gojan este indisponibil.

    Acuzatorul Victor Țurcan de la Procuratura raionului Râșcani s-a ales cu 5.000 de dolari și 15.000 de euro de la socrul său, Valeriu Ciubotaru, tatăl Angelei Ciubotaru, care este magistrată la Judecătoria Chișinău. Solicitat de reporterii Anticoruptie.md să ofere un comentariu, procurorul a respins apelurile. Ghenadie Zgardan de la Procuratura Rezina s-a căpătuit anul trecut cu 17.000 de euro de la socrii săi, Alexei și Aurelia Cazac. Precizăm că în 2019, aceștia i-au mai făcut o donație de 15.000 de euro. Omul legii a precizat că cei doi muncesc peste hotare de peste 15 ani. Cuplul de acuzatori Marcel Tumuruc de la Procuratura raionului Ialoveni și Svetlana Godoroja-Tumuruc de la Procuratura Chișinău a beneficiat în 2020 de o donație în valoare de 20.000 de dolari de la sora celei din urmă, Diana Godoroja, stabilită în Statele Unite. Precizăm că începând cu 2013, până în 2019, cei doi au primit constant donații din SUA. Suma totală a remitențelor respective este egală cu 180.000 de dolari. Procurorii au precizat că Diana Godoroja se află de mult timp peste ocean și în prezent este cetățeană a Statelor Unite.

    Donații generoase în valoare de 116.400 de lei, 8.000 de euro și 2.600 de dolari a raportat pentru 2020 și procurorul Capitalei, Vladislav Cojocaru, în timp ce colega sa, Victoria Munteanu, a beneficiat de donații în valoare de 9.800 de euro și 58.627 de lei. Anul trecut a fost unul prosper pentru acuzatoare. Ea a pus în buzunar 245.500 de lei și 7.849 de euro după ce a vândut trei automobile. Ulterior, ea a luat mai multe credite în sumă totală de 1.920.000 de lei și a cumpărat două apartamente, de 82,1, respectiv 88,2 metri pătrați, a căror valoare a fost estimată la 1.820.000 de lei, precum și un automobil de marcă Lexus, în valoare de 1,1 milioane de lei. Tot anul trecut procurora a luat în leasing un BMW estimat la 12.000 de euro. Elena Roșior de la Procuratura raionului Anenii Noi a beneficiat anul trecut de o donație în mărime de 22.000 de euro de la mama sa, Lidia Morari. Acuzatoarea a precizat că de fapt, nu e vorba despre o donație, ci despre mai multe tranzacții în baza unei procuri.

    „Cu părinții avem o avere comună. Soțul s-a ocupat de tranzacții, cu o parte din mijloacele financiare care au apărut pe contul soțului ulterior au fost făcute tranzacții pe bunuri imobile care aparțineau mamei. Proveniența mijloacelor financiare la momentul când s-a făcut tranzacția a fost dovedită în instituția financiar bancară. Nu sunt donații, ci bunuri. Ulterior bunurile apar iar pe numele mamei. Nu ne-a dăruit mama suma. De facto, nu am primit banii părinților. Soțul acționează în baza unei procuri în timpul când mama era plecată, e vorba de tranzacții prin procură”, a punctat Elena Roșior.

    Procurorul municipiului Bălți, Vitalie Belinschi, a moștenit anul trecut de la mama sa bunuri în valoare de 11.500 de euro, iar colegul său, Leonid Gagiu, a beneficiat de o donație în valoare de 230.000 de lei de la soacra sa, Maria Vlaicov, care activează peste hotare. Gagiu a mai vândut anul trecut un apartament, încasând suma de 23.700 de euro, iar după ce a contractat împrumuturi în sumă totală de 588 de mii de lei, omul legii a cumpărat un apartament de 68 de metri pătrați, evaluat la 652 de mii de lei și un BMW pentru care a achitat 220 de mii de lei. Oleg Gavriliță, procuror în cadrul Secției reprezentare în procedurile non-penale și implementare CEDO a PG, a beneficiat în 2020 de remitențe în mărime de 11.400 de euro de la mama sa, Olga Gavriliță. „Mama trimite prin intermediul meu banii în țară, eu fiind persoana de încredere. Nu este vorba de donație, ci sunt banii mamei”, a precizat omul legii. Acuzatoarea Lilia Bucătaru de la Procuratura raionului Drochia a fost anul trecut beneficiara unor donații de 13.250 de dolari și 500 de euro de la fratele său, Oleg Musteață, care muncește în Israel. În același timp, procurora a mai obținut prin donație dreptul de proprietate asupra unui teren intravilan cu suprafața de 18 ari.

    Mama și soacra acuzatoarei Ludmila Zaharia de la Procuratura raionului Sângerei i-au dăruit 11.000 de euro. „Soacra muncește legal în Italia, trăiește destul de modest și cu părere de rău pentru noi se află acolo. Și mama mea tot e în Italia și muncește”, a punctat procurora, contactată de reporterii portalului Anticoruptie.md. Lilian Corpaci de la Procuratura Orhei a beneficiat de donații de 5.000 de dolari de la părinții săi și de 6.000 de euro de la socrii săi. Cu acești bani, omul legii a cumpărat ½ dintr-o casă de 52,6 metri pătrați și un automobil de marcă Dacia Logan, produs în 2015. Lilian Corpaci a respins apelurile reporterilor Anticoruptie.md. Tatăl Irinei Tataru de la Procuratura Chișinău i-a făcut anul trecut o donație de 10.000 de euro. Și acuzatoarea Irina Murguleț de la Procuratura Anticorupție s-a bucurat de o donație similară din partea părinților săi, Mihail și a Anna Jecov, care muncesc peste hotare. Procurora a cheltuit banii respectivi pe achiziția unui automobil de marcă Skoda, produs în 2016, pentru care a plătit 7.000 de euro.

    Donații de zeci de mii de euro de la nunți, botezuri și cumetrii

    Declarațiile de avere depuse de procurori confirmă că și în 2020, în pofida pandemiei de coronavirus, o sursă bună de câștig au fost evenimentele de familie. Mai mulți procurori nu au renunțat să le organizeze chiar și în contextul restricțiilor impuse de autorități și au beneficiat anul trecut de zeci de mii de euro și sute de mii de lei în urma botezurilor, nunților și cumetriilor. Procurorul care a beneficiat de cei mai mulți bani în urma unui eveniment civil este Maxim Boblic de la Procuratura Ștefan Vodă. Împreună cu soția sa, omul legii a adunat la nuntă nu mai puțin de 25.000 de euro. Acuzatorul a investit banii într-un apartament de 49,56 metri pătrați.

    Câștiguri în mărime de 17.000 de euro a avut anul trecut după oficializarea căsătoriei și Alexandru Morcov de la Procuratura Călărași. De asemenea, el a obținut, separat, donații de 6.800 de lei de la socrul său, Ion Bulgac și remitențe de 6.596 de euro de la soacra sa, Alvart Bulgac, care muncește peste hotare. Omul legii a investit banii într-un apartament în constructive, cu suprafața de 51,7 metri pătrați, în valoare de 33.700 de euro. Acuzatorul Constantin Popescu de la Procuratura Chișinău a câștigat la o cumetrie donații de 17.000 de euro. În același timp, mama sa, Angela Popescu, i-a dăruit alte 44.500 de euro. „Mama a vândut un imobil și mi-a dăruit banii”, a explicat omul legii. 15.000 de euro a reușit să adune cu ocazia oficializării căsătoriei Daniel Jîmbei de la Procuratura Chișinău. Colega sa, Carolina Mariț, a adunat împreună cu familia sa 10.000 de euro la cumetrie, iar cu ocazia zilei de naștere, alte 15.000 de lei. Acuzatorul Petru Leu de la Procuratura raionului Căușeni s-a căpătuit cu 247.000 de lei de la rude după organizarea ceremoniei de căsătorie. 200.000 de lei au ajuns în bugetul familiei procurorului Veaceslav Sturzu de la Hâncești, după organizarea unei cumetrii.

    Câștiguri mai modeste a avut Eugeniu Șlicari de la Procuratura Călărași, care a strâns „doar” 127.500 de lei din donațiile de la cumetrie. Mihail Cebotari de la Procuratura Chișinău a obținut la nuntă donații de 6.000 de euro de la părinți și socri. Omul legii a cumpărat cu acești bani un Renault Megane fabricat în 2013, pentru care a achitat 110.000 de lei. Colegul său, Aurel Ciocan, s-a ales cu 5.000 de euro după botezul copilului. Anul trecu, omul legii a investit într-un apartament de 62,2 metri pătrați, în valoare de peste 384 de mii de lei, dar a cumpărat și un automobil de marcă Hyundai Tucson, produs în 2017, pentru care a scos din buzunar 350.000 de lei.

    Ajutoare de mii de euro și sute de mii de lei pentru procurorii PA și PCCOCS

    Acuzatorii de la Procuratura Anticorupție și cei de la Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) de asemenea s-au bucurat anul trecut de donaţii generoase din partea celor apropiaţi. Bunăoară Victoria Furtună de la PA a beneficiat anul trecut de donații generoase în mărime de 230.000 de lei și 10.000 de euro de la soacra sa, Zinaida Furtună. Tatăl procurorei, Gheorghe Gaburici, i-a dăruit 120.000 de lei pentru achitarea studiilor copilului ei, iar socrul acuzatoarei, Masimo Paciarelli, i-a mai făcut un cadou de 3.000 de euro. Donațiile primite de Victoria Furtună de la tatăl și soacra sa între 2014 și 2019 se cifrează la 84.000 de euro și 290.000 de lei.

    Și colegul procurorei PA, Eugen Balan, a beneficiat de donații generoase anul trecut. Părinții săi, Sergiu și Maria Balan, i-au dăruit 200.000 de lei, în timp ce socrii săi, Mariana și Tudor Golubenco, i-au mai donat 50.000 de lei. Eugen Balan a fost responsabil de gestionarea dosarelor ce țin de creditele neperformante care au condus la falimentarea Băncii de Economii. El este fratele lui Iulian Balan, avocatul care îl apăra pe Ilan Șor în dosarul intentat de Procuratura Anticorupție pentru fraudele de la Banca de Economii. În ultimii șapte ani, Eugen Balan a raportat constant donații de zeci de mii de euro, inclusiv de la nuntă și cumetrii. Suma totală a donațiilor care au intrat în bugetul familiei lui Eugen Balan între 2014 și 2019 se ridică la 360.000 de lei și 168.400 de euro. Recent, procurorul Eugen Balan a demisionat.

    Și Grigore Potoran de la Procuratura Anticorupție a primit donații în 2020. Tatăl său, Mihail Potoran i-a dăruit 75.000 de lei, iar alte 91.000 de lei au ajuns în bugetul familiei acuzatorului cu ocazia evenimentelor de familie. Contactat de reporterii Anticoruptie.md, acuzatorul a respins apelurile. 8.000 de ruble, 1.000 de euro și 14.850 de dolari constituie remitențele primite de procurora PA, Aliona Nesterov, de la mama, care muncește de 14 ani în străinătate. „Nu este venitul meu, doar a venit pe numele meu”, a punctat acuzatoarea. Procurorul Alexandru Machidon de la Procuratura Anticorupție în 2020 a fost beneficiarul unei donații în mărime de 5.000 de euro de la un oarecare Nicolae Ionichi. Machidon a evitat să precizeze în ce relații se află cu persoana respectivă. Alte 3.400 de euro au ajuns în buzunarul acuzatorului în urma evenimentelor de familie. În 2021, omul legii a devenit proprietarul unui BMW scos din fabrică în 2017, în valoare de 26.000 de euro.

    Sergiu Petruşca de la PCCOCS declară că a acceptat anul trecut o donație de 4.000 de euro de la mama sa, Elena Petrușca, în timp ce un oarecare Valentin Boghean i-a preluat și achitat o datorie de 5.500 de euro. Aceste sume l-au ajutat pe omul legii să procure în 2020 două automobile de marcă Toyota Prius, pentru care a achitat 320.000 de lei. Mai multe detalii despre averea din donații a procurorului Petrușca citiți într-un articol anterior al portalului Anticoruptie.md. Valeriu Sîrbu, tot de la PCCOCS, a primit în 2020 donaţii de la soacră, cumnate, frate și nepoată, toţi domiciliaţi în Belgia. Suma donaţiilor – 9.000 de euro. Banii respectivi l-au ajutat pe Sîrbu să cumpere un automobil de marcă Suzuki Vitara, scos din fabrică în 2018, pentru care a achitat 230.000 de lei. Precizăm că între 2014 și 2019, omul legii a raportat constant donații, suma totală a cărora este egală cu 306.000 de lei și 36.250 de euro. Omul legii a precizat că toate rudele lui sunt stabilite de ani buni peste hotare. „Toţi sunt domiciliaţi în Belgia de 22 de ani și ne ajută. Soția mea e singura rudă din Moldova.” Și Roman Dorogan, adjunct-interimar al procurorului-şef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale, a raportat donații generoase anul trecut. Părinții săi i-au dăruit 100.000 de lei, iar soacra sa i-a oferit în posesie și folosință un Hyundai Santa-Fe pe care îl conduce soția sa.

    Ajutoare de mii de euro și sute de mii de lei pentru acuzatorii din Chișinău și cei din procuraturile raionale

    Mai mulți acuzatori de la Procuratura Chișinău au beneficiat anul trecut de donații generoase. Procurorul Ghennadi Epure s-a pricopsit în 2020 cu donații în mărime de 201.000 de lei și 600 de euro de la Ion Muntean, respectiv Ivan Bejenari. Omul legii a luat anul trecut un împrumut de la bancă în sumă de 950.000 de lei, bani pe care i-a investit într-un apartament de 87,8 metri pătrați, evaluat la un milion de lei. Contactat de reporterii Anticoruptie.md, acuzatorul a respins apelurile. 199.900 de lei este suma pe care a donat-o soacra procurorei Olga Bradu copilului ei, în timp ce Sergiu Zamă a primit în dar 3.000 de lei de la mama sa și 155.000 de lei de la socrul său. Cu acești bani omul legii și-a cumpărat un Renault, pentru care a achitat circa 153 de mii de lei.

    Procurora Anastasia Juravliova a fost ajutată de părinții săi cu 150.000 de lei. Acuzatoarea a vândut anul trecut un autoturism și a luat în leasing un altul, nou-nouț, de model Suzuki Vitara, în valoare de 18.600 de euro. O donație de 2.750 de euro a obținut de la mama sa, care muncește peste hotare, și procurorul Dan Bitianov. De asemenea, el a primit remitențe din Italia și Franța de la rude drept suport financiar pentru personae apropiate, dar și pentru organizarea unor funeralii. Donații în mărime totală de 5.400 de euro a acceptat în 2020 și procurorul Radu Sâli. Banii au venit de la tatăl și de la socrul său, pentru copiii lui. Roman Eremciuc a fost anul trecut beneficiarul unor donații în valoare de 70.000 de lei și 2.115 euro. Banii au venit de la părinții, respectiv socrii procurorului, dar și de la un oarecare Andrei Ciliuța. 

    Procurorul Victor Plugaru a fost beneficiarul unei donații în mărime de 100.000 de lei anul trecut. Banii au venit de la tatăl său. De asemenea, omul legii a încasat remitențe în mărime de 680 de euro de la vărul soției sale, pe nume Vasile Voiticovschi. „Vărul soției mi-a trimis banii pentru monumentul tatălui său înhumat în mormânt comun cu socrul meu”, a precizat Plugaru. Și părinții lui Ion Șlicari i-au dăruit fiului lor 100.000 de lei în 2020. „Tata  muncește de mulți ani în Germania”, a precizat omul legii. În 2020, Plugaru a schimbat un Mercedes, pe care l-a vândut cu 400.000 de lei, cu un BMW, achiziționat cu 460.000 de lei.

    Anul 2020 a fost bogat și pentru unii acuzatori de la procuraturile din țară. Astfel, procurorul Vasile Oprea de la Ungheni a beneficiat în 2020 de o donație generoasă în valoare de 7.000 de euro de la părinții săi, Natalia și Petru Oprea. Alte 2.000 de euro i-au fost dăruite de socrii săi, Feodor și Zinaida Toia. Omul legii a precizat că atât părinții săi, cât și socrii muncesc. Fratele și tatăl procurorului Viorel Gaina de la Anenii Noi de asemenea au fost generoși anul trecut. Aceștia i-au dăruit 7.000 de euro. L-am contactat pe omul legii pentru a obține un comentariu. Acesta a promis că va reveni cu un apel, lucru care nu s-a mai întâmplat.

    Cuplul de acuzatori Dorina și Vasile Ciubotaru, care activează în cadrul Procuraturii Orhei, respectiv Telenești, au raportat în 2020 remitențe de 6.000 de euro de la părinți acuzatoarei, care muncesc peste hotare. Și Ion Crișciuc de la Procuratura Glodeni a beneficiat anul trecut de o donație în valoare de 4.000 de euro de la cumnatul său și de 40.000 de lei, sumă dăruită de soacra sa. În 2020, procurorul a contractat trei credite în valoare totală de 318 mii de lei și a cumpărat un apartament de 67,8 metri pătrați, evaluat la 588 de mii de lei și un autovehicul, pentru care a plătit 3.300 de euro. L-am contactat pe Crișciuc pentru o reacție. Omul legii a promis că va reveni cu un apel, lucru care nu s-a mai întâmplat. Alexandr Galben de la Procuratura Soroca a beneficiat anul trecut de donații în valoare totală de 100.000 de lei. Banii au venit de la tatăl său și de la soacra sa. Colegul lui Galben, Evghenii Haric, a fost ajutat anul trecut de părinți tot cu 100.000 de lei, sumă pe care ar fi primit-o drept cadou cu ocazia zilei sale de naștere. Întreaga sumă a fost investită într-un apartament de 54,2 metri pătrați, procurat de omul legii în 2020. „Și eu și soția suntem unicii la părinți și ei ne ajută. Părinții au salarii bune și activează la stat”, a precizat procurorul, solicitat să ofere un comentariu.

    Acuzatorul Iancu Zaporojan de la Procuratura Nisporeni a fost ajutat anul trecut de mama sa, Elena Zaporojan, cu 5.500 de euro. În 2020, procurorul a cumpărat un spațiu de producție de 205,4 metri pătrați, precum și două loturi intravilane, de 20, respectiv 15 ari, un teren extravilan de șase ari și cinci loturi agricole cu suprafața totală de 4,78 hectare. Achizițiile l-au costat 157.000 de lei. Precizăm că anul trecut omul legii a contractat și un credit în valoare de 200.000 de lei. Contactat pentru o reacție, procurorul a respins apelurile noastre. Ruslan Baraliuc de la Procuratura raionului Briceni a beneficiat în 2020 de o donație în mărime de 5.000 de euro de la mama sa și de la soacra sa. Soția sa a primit drept donație șapte loturi agricole, cu suprafața de 3,7 hectare. Telefonul lui Baraliuc nu e disponibil, iar la mesajele noastre omul legii nu a răspuns.

    Donații „modeste” pentru acuzatorii secțiilor PG și ai procuraturilor specializate

    În comparație cu donațiile colegilor lor, ajutoarele de mii de lei ale unor procurori sunt mai degrabă modeste. În urma evenimentelor de familie, Alexandru Cladco, procuror-șef al Direcției cooperare internațională și integrare europeană a Procuraturii Generale, a adunat 500 de euro. Tatiana Gulea, procuroră-șefă a Secției Unificare a Practicii în Domeniul Urmăririi Penale din cadrul Procuraturii Generale, a primit cu ocazia evenimentelor de familie 800 de euro. Anul trecut acuzatoarea a vândut un automobil și a luat în leasing un Hyundai Elantra nou-nouț, în valoare de 15.790 de euro. Subalternul Tatianei Gulea, Vladislav Căruceru, a raportat donații în mărime de 7.600 de lei, 860 de euro și 460 de dolari, obținute de la rude la evenimentele de familie. Colegul lui, Adrian Rusu, a acceptat anul trecut o donație în mărime de 3.000 de dolari de la sora sa, iar Oleg Gîrbu a primit 1.500 de euro de la tatăl său. Procurora Aliona Burlacu, împreună cu soțul său, Ivan Burlacu, care este acuzator la Procuratura Chișinău, au beneficiat anul trecut de donații în mărime de 320 de euro, respectiv 30.300 de lei. Banii respectivi i-au ajutat să procure un automobil de model Toyota Auris. Solicitat să ofere un comentariu, inițial Ivan Burlacu a zis că nu vrea să răspundă de unde are donațiile. Ulterior, el a revenit cu un apel și a precizat că donațiile au fost oferite cu ocazia zilelor de naștere a soției și ale copiilor.

    Ghenadie Pîrlii, șeful Secției Investigarea Fraudelor Contra Mediului și Intereselor Publice din cadrul PG, a primit în 2020 donații în sumă de 90.000 de lei de la mai multe persoane apropiate. Omul legii a explicat că banii au venit de la rudele de peste hotare cu ocazia împlinirii majoratului copilului său și cu ocazia jubileului soției. Subalternul lui Pîrlii, Ion Tețcu, a beneficiat de donații în mărime de 1.450 de euro. El a precizat că mama și soacra sa au fost o perioadă peste hotare. Dumitru Purici, procuror în cadrul Secției Tehnologii Informaționale și Combaterea Crimelor Cibernetice din cadrul PG, detașat la Institutul Național al Justiției, a raportat în 2020 o donație în valoare de 200.000 de ruble de la socrii săi, Dușa Andrei și Tatiana, și 56.400 de lei, obținuți de la invitații la o cumetrie pe care au organizat-o. recent, purici a demisionat din organele Procuraturii. Colegul său, Corneliu Lavciuc, a acceptat anul trecut remitențe de la fiu și de la o rudă în mărime de 966 de euro și 1.140 de dolari. Contactat pentru o reacție, procurorul nu a răspuns la apelurile noastre. Alexandru Nichita, șeful Direcției Politici, Reforme și Protecția Intereselor Societății din cadrul PG, a beneficiat anul trecut de remitențe în mărime de 2.000 de euro de la mama sa, stabilită în Italia.

    Igor Lambă, procuror în cadrul Secției combaterea traficului de ființe umane din cadrul PG, a raportat o donație de 500 de lire sterline de la socrii săi, stabiliți în Anglia. Sergiu Bursacovschi, procuror în Secția unificare a practicii în domeniul reprezentării învinuirii în instanțele de judecată din cadrul PG, a beneficiat anul trecut de donații în valoare de 500 de euro, iar colegul său Vasile Untilă de la Secția analiză criminologică avizare și propuneri de legiferare a PG a declarat o donație de 70 de euro. Copiii lui Adrian Mircos, șeful Direcției urmărire penală și criminalistică a PG, au primit anul trecut cadouri în valoare de 900 de lire sterline de la părinții soției. Alina Vochin de la Secția reprezentare în procedurile non-penale și implementare CEDO a PG a acceptat anul trecut de o donație în mărime de 300 de dolari de la fiul său, Andrei Danu. Mama procurorei Liliana Nani de la Secția asistență juridică internațională a PG i-a trimis remitențe în valoare de 1.870 de euro. Copiii Marianei Gavrilaș, procuroră în aceeași secție, au primit de la rudele lor 7.500 de lei și 900 de euro. Contactate pentru comentarii, procurorele Nani și Gavrilaș aveau telefoanele închise. ​

    Și unii acuzatori de la Procuratura Anticorupție au beneficiat de mici ajutoare anul trecut. Membrii familiei acuzatoarei Cristina Gladcov au adunat anul trecut la zilele de naștere nu mai puțin de 3.300 de euro. În 2021 procurora a cumpărat un automobil de marcă BMW fabricat în 2017, pentru care a achitat 18.300 de euro. Colegul Cristinei Gladcov de la PA, Vasile Plevan, a beneficiat anul trecut de donații la zile de naștere și sărbători în mărime totală de 1.150 de euro de la rude. 3.000 de euro constituie valoarea cadourilor primite cu ocazia botezului copilului și cu ocazia zilei de naștere a procurorului Victor Furtuna. Acuzatorul Andrei Balan s-a ales anul trecut cu o donație în mărime de 20.000 de lei de la tatăl său. „Pentru dvs suma de 20.000 de lei este exagerat de mare? Părinții mei sunt la pensie și activează”, a subliniat Balan, când i-am cerut un comentariu.

    Acuzatorul a cumpărat în 2020 un garaj nou și un automobil de marcă Renault Kadjar fabricat în 2018, pentru care a achitat 12.192 de euro. Membrii familiei procurorului PA, Mihail Ivanov, au primit anul trecut donații în mărime totală de 1.800 de euro și 2.000 de lei cu ocazia zilelor de naștere, în timp ce colegul său, Vitalie Ivanov, s-a ales cu donații de 4.500 de euro de la mama și de la soacra sa. Contactat pentru o reacție, procurorul nu a răspuns la apelurile noastre. ​

    Donații de mii de lei au acceptat și procurorii PCCOCS. Bunăoară Tatiana Timofti-Rusanovscaia de la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale a primit de la tatăl său o donație de 2.000 de euro. Anul trecut, acuzatoarea a vândut cu 70.000 de lei un automobil și a cumpărat altul în loc - un Volkswagen Passat din 2012, pentru care a scos din buzunar 150.000 de lei.

    O donație de 800 de euro de la mama sa a raportat și procurorul PCCOCS Roman Recean, în timp ce colegul său, Vasile Golban, a fost ajutat cu 2.000 de euro de tatăl său și încă o rudă. „Tatăl meu e cetățean al Austriei și locuiește peste hotare din 2000”, ne-a replicat Golban când i-am solicitat un comentariu. Remitențe în mărime de 2.256 de euro de la socrul său, Veaceslav Matasar, care activează peste hotare, a raportat și procurorul Tudor Bordan. Colegul său, Dumitru Rața a fost ajutat de rude cu 2.500 de euro și 5.000 de lei, în timp ce procurorul Ion Negurița și membrii familiei sale au primit cadouri cu ocazia zilelor de naștere în mărime totală de 48.000 de lei.

    Zeci de mii de lei pentru procurorii Capitalei

    Nu au rămas în urmă nici acuzatorii de la Procuratura municipiului Chișinău. Octavian Bivol bunăoară a obținut donații în mai multe tranșe, în valoare totală de 1.650 de euro și 200 de dolari. Omul legii nu a precizat de la cine au venit banii. În 2020, el a cumpărat cu 17.210 euro un Volkswagen Passat fabricat în 2017. Natalia Andronic a beneficiat de donații în mărime totală de 700 de euro de la mama sa și de la frate. Suma de 2.000 de euro a fost donată procurorei Elena Panfil de către nepoata sa, stabilită în Italia. Cu ocazia zilelor de naștere, membrii familiei acuzatoarei Irina Artin au primit cadouri în valoare totală de 90.000 de lei. Și colegul său, Vitalie Călugăreanu, a adunat la ceremoniile de familie nu mai puțin de 17.000 de lei. Tot după organizarea evenimentelor de familie a obținut și procurorul Ion Bazatin donații, în mărime de 20.000 de lei. Oleg Popov a beneficiat de donații totale de 34.700 de lei anul trecut. Cadourile au venit de la părinți și în urma organizării unor ceremonii de familie. Colegul lui Popov, Victor Socol, a primit în 2020 o donație de 2.100 de dolari de la tatăl său, care muncește în Federația Rusă. Banii respectivi l-au ajutat să cumpere un automobil de marcă Nissan Juke, fabricat în 2015, pentru care a achitat 200.000 de lei.

    Și tatăl procurorului Veaceslav Potînga a fost darnic anul trecut. Acesta i-a făcut o donație în valoare de 2.000 de dolari fiului său. Acuzatorul a mai luat un împrumut de 640.000 de lei de la bancă și a cumpărat o casă de 101 metri pătrați, evaluată la 760 de mii de lei. Și procurorul Capitalei Corneliu Moraru s-a bucurat anul trecut de donații. 2.000 de lei au venit de la fratele său. Alte 33.500 de lei au ajuns de la rudele apropiate în buzunarul acuzatorului cu ocazia evenimentelor de familie. Anul trecut omul legii a cumpărat cu 158 de mii de lei un teren intravilan cu suprafața de zece ari. Colegul lui Moraru, Petru Iarmaliuc, a beneficiat de 16.000 de lei de la mama sa. Părinții și socrul procurorului municipiului Chișinău, Iulian Istrate, i-au dăruit 2.000 de euro și 5.000 de lei. Alte 23.000 de lei au ajuns în buzunarul procurorului, de la rudele apropiate, cu ocazia evenimentelor de familie.

    Angela Pleșca a primit de la fratele său o donație în mărime de 1.500 de euro. Procurora Liliana Rusnac a fost ajutată de mama sa cu 30.000 de lei. Copiii acuzatoarei Svetlana Țurcanu au primit cu ocazia zilelor de naștere 20.000 de lei de la bunicii lor, iar procurorul Marcel Șaban a beneficiat de un ajutor material în mărime de 70.000 de lei din partea unui oarecare Alexandru Staver. „Este vorba despre un vechi prieten, care știe cât de grea este munca de procuror și mă ajută. Are business în Moldova”, a explicat omul legii. De asemenea, acuzatorul a primit dreptul de folosință a unui automobil de marcă BMW, produs în 2014. Anul trecut Șaban a luat un credit și a cumpărat un apartament și un garaj. Acuzatorul Sergiu Harea s-a ales anul trecut cu o donație de 1.000 de euro de la soacra sa, Ecaterina Ermicioi, care muncește peste hotare, în timp ce colegul său, Dumitru Grecu, a beneficiat de 2.000 de euro de la mama sa. Suma respectivă l-a ajutat să procure în 2021 un automobil de marcă Ford Escape, produs în 2016, pentru care a achitat 180.000 de lei.

    O sumă modestă de 240 de euro i-a fost donată procurorei Iulia Ghimp de către o oarecare Irina Ceban, în timp ce acuzatorul Oleg Gonța s-a ales cu 10.000 de lei de la o oarecare Larisa Ivanova. Tatăl procurorului Corneliu Bratunov i-a transferat pe card remitențe în mărime de 26.000 de lei. În declarația de avere Bratunov a precizat că e vorba despre restituirea cheltuielilor pentru achiziția unor bunuri în folosul părinților. Procurora Capitalei, Marina Copeciuc, a beneficiat de o donație de 10.000 de lei de la fostul soț, Arcadi Copeciuc, în timp ce colega sa, Diana Beșleaga, a acceptat 2.000 de dolari de la tatăl său. O donație de 40.000 de ruble a obținut anul trecut și procurorul Nicolae Pîrău, de la socrul său, iar acuzatoarea Stela Barbă a beneficiat în 2020 de 3.500 de euro de la o oarecare Claudia Sîrbu.

    Ajutoare de mii de lei pentru acuzatorii procuraturilor raionale

    Irina Bahnari de la Procuratura Cahul a beneficiat anul trecut de o donație în valoare de 40.000 de lei de la tatăl său, care activează peste hotare, în timp ce colegul său, Andrei Iepure, a acceptat un ajutor în mărime de 1.000 de euro de la cumnatul său, Vadim Cudlea. „Donația este de la cumnatul meu pentru soția mea. El muncește de mai mulți ani peste hotare”, a precizat omul legii. Aurelian Buzdugan de la Procuratura Anenii Noi, a beneficiat anul trecut de o donație în mărime de 58.000 de lei de la mama sa. Colega lui Buzdugan, Ana Gureu, a raportat o donație, în mărime de 1.250 de euro, primită de la fratele ei, Andrei Crețu. Octavian Căinăreanu de la Procuratura Leova a raportat 5.000 de lei drept donații obținute cu ocazia evenimentelor de familie, în timp ce colegul său, Vasile Buzilă, a beneficiat de remitențe în mărime de 4.950 de euro de la mama sa, Maria Buzilă, care se află la muncă peste hotare.

    Acuzatorul Ruslan Caraivan de la Procuratura Cimișlia a obținut o donație în valoare de 200 de dolari de la nașa sa, Tatiana Dimcioglo. De asemenea, cu ocazia sărbătorilor familiale, membrii familiei Caraivan au primit cadouri bănești în sumă totală de 11.000 de lei. Anul trecut acuzatorul de stat a vândut două automobile pentru care a încasat 70.000 de lei și a cumpărat o Honda CRV, pentru care a plătit aproape 314.000 de lei. Felicia Costișanu de la Procuratura raionului Criuleni a beneficiat anul trecut de o donație în mărime de 3.500 de euro de la soacra sa, care de mai bine de 15 ani este stabilită în Israel. Lilia Sîrbu de la Procuratura UTA Găgăuzia a primit anul trecut prin transfer 800 de euro de la un oarecare Enrico Stipulante, iar un alt transfer, de 5.000 de lei, a venit de la Gicu Codoroja. De asemenea, cu ocazia evenimentelor de familie, procurora a primit de la părinți și rude 7.000 de lei. Colegul Liliei Sîrbu, Serghei Tumba, a beneficiat anul trecut de o donație de 44.000 de lei de la părinții săi, Nicolai și Varvara Tumba. Contactați pentru o reacție, procurorii Sîrbu și Tumba urmau să revină cu un telefon, lucru care nu s-a mai întâmplat. ​

    Alexandr Corețchii de la Procuratura Soroca a raportat 300 de euro pe care le-ar fi primit copilul său cu ocazia zilei de naștere, iar colegul lui Corețchii, Liviu Draguțan, a fost ajutat anul trecut de mama sa cu 20.000 de lei. O donație în valoare de 30.000 de lei a intrat în bugetul familiei acuzatorului Valeriu Sârbu de la Procuratura Cantemir, de la fratele său. Omul legii a evitat să ofere comentarii la subiect. Și colegul său, Gheorghe Enachi, a obținut donații în 2020 – 2.000 de euro, de la mama sa, Antonina Enachi și de la o oarecare Maria Tun. Contactat pentru o reacție, procurorul nu a răspuns la apelurile noastre. ​Fiica Rodicăi Tataru, acuzatoare la Procuratura Bălți, a primit o donație de 47.884 de lei de la tatăl său, care se află peste hotare, în timp ce Tatiana Ioniță a beneficiat de o donație de 1.500 de dolari de la sora sa. „Banii i-a trimis sora mea din SUA pentru mama noastră. Nu am știut unde să îi indic și i-am pus la donații. Banii i-am dat mamei”, a precizat procurora. În 2020 Ioniță a cumpărat un Nissan Qashqai fabricat în 2013, pentru care a achitat 8.000 de euro. Acuzatorul Alexandru Sorocean de la Procuratura Căușeni a acceptat donații în mărime de 3.200 de euro de la tatăl său. „Donația vine de la părinții mei care peste zece ani se află peste hotare. Copilul meu este singurul nepot pe care-l au în Moldova”, a explicat omul legii. Colegul lui Sorocean, Ghenadie Moruz, a adunat de la rude 30.000 de lei cu ocazia zilei de naștere a copilului său. Olesea Vîrlan de la Procuratura Ialoveni a primit cadou de la fratele său 2.000 de lei, iar Viorel Beiu de la Procuratura Dubăsari a beneficiat de donații în mărime de 4.000 de euro, de la mama sa, stabilită în Italia.

    Eduard Fiștic de la Procuratura Soroca a beneficiat în 2020 de donații în mărime de 4.000 de ruble și 500 de euro de la soacra sa și de la un oarecare Maxim Plataș. „Donațiile vin de la soacră pentru nepoți. Pe Plataș l-am ajutat să trasmită o geantă și banii pentru achitare i-a trimis prin transfer”, a explicat Fiștic. Anul trecut procurorul a cumpărat un apartament de 27,7 metri pătrați, evaluat la circa 64.000 de lei. Acuzatoarea Natalia Livadaru de la Procuratura Anenii Noi a primit în 2020 prin transfer 430 de dolari de la fiica sa, Ludmila Moraru, care activează peste hotare, în timp ce Ruslan Lungu de la Procuratura Bender a beneficiat de donații mărime de 4.000 de euro, fără a indica în declarația de avere de la cine au venit banii. „Banii sunt din urma vânzării casei părintești, care a fost scrisă pe numele fratelui meu, după decesul tatălui. Jumătate din sumă este pentru mine, și jumătate pentru frate”, a explicat Lungu. Acuzatorul Vadim Machidon de la Procuratura Orhei a pus în buzunar 40.000 de lei. În declarația de avere, omul legii a raportat că donația a venit de la părinții săi. Solicitat de reporterii portalului Anticoruptie.md, Machidon a declarat că, de fapt, donația vine de la sora sa. „Banii vin de la sora mea, care-mi este și nașă. Ea locuiește peste hotare și mă ajută.” Alexandru Paladi de la Procuratura raionului Râșcani a raportat o donație în mărime de 3.000 de euro de la o oarecare Raisa Ciuș, în timp ce Ion Prodan de la Procuratura Florești a acceptat o donație în mărime de 1.500 de euro de la mama sa, Eudochia Prodan, care e stabilită de mai mulți ani în Spania. Nicolae Solomei de la Procuratura Dondușeni a primit anul trecut remitențe de la socrul său, în mărime de 16.039 de lei. Acuzatorul Ion Steclari de la Procuratura Ungheni a beneficiat în 2020 de o donație în mărime de 2.997 de euro de la mama sa, iar acuzatorul Anatoli Stefoglo de la Procuratura Anticorupție s-a ales anul trecut cu o donație de 500 de euro de la vărul său, Veaceslav Stefoglo, care activează în Franța de mai mulți ani.

    Expert: „Trebuie să recunoaștem că în majoritatea cazurilor ANI este legat de mâini”

    Experții subliniază că, deși donațiile nu sunt ilegale, anume demnitarii din justiție beneficiază din plin și frecvent de acestea, persoanele apropiate ale lor fiind generoase cu ocazii, dar și fără ocazii. Potrivit Liliei Ioniță, expertă la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, eforturile Autorității Naționale de Integritate, instituția abilitată cu verificarea averilor funcționarilor, de identificare a procurorilor ale căror bunuri au o valoare ce depășește veniturile dobândite sunt insuficiente.

    „În 2020 CAPC a lansat un Studiu privind modul de reacție al ANI la sesizările de verificare a declarațiilor aleșilor locali, deputaților, precum și a demnitarilor din justiție (judecători, procurori). O legitate descoperită de experții CAPC este că „reprezentanții sectorului justiției introduc cu o diligență și acuratețe sporită toate veniturile, chiar și cele verosimile, inclusiv ale soților, precum și orice element de administrare a patrimoniului. Astfel, doar în Declarațiile de avere și interese a judecătorilor/procurorilor frecvent sunt indicate împrumuturi, inclusiv fără dobândă (de la bănci, dar mai ales, de la persoane apropiate, care ar fi lucrat după hotare), contracte de comodat (împrumut de folosință gratuită) a automobilelor, donații de la persoane apropiate. La fel, doar această categorie de subiecți, constant declară și bunurile a căror apartenență este mai puțin verificabilă (Compartimentul IV.B „Bunuri sub formă de metale și/sau pietre prețioase, obiecte de artă și de cult, obiecte ce fac parte din patrimoniul cultural național sau universal, a căror valoare unitară depășește suma a 15 salarii medii pe economie” și Compartimentul IV.C „Colecții de artă, de numismatică, de filatelie, de arme sau alte bunuri, a căror valoare depășește suma a 20 de salarii medii pe economie”).”

    Experta punctează că diligența ANI atunci când se angajează să verifice declarațiile de avere care abundă în donații contează foarte mult. „Evident că activitățile de control ar trebui să se concentreze pe donațiile care excedează, în unele cazuri, limitele bunului simț. Trebuie să recunoaștem că în majoritatea cazurilor ANI este legat de mâini și nu poate extinde controlul asupra persoanelor apropiate, alias „donatorii generoși”, pentru a verifica potențialul lor financiar.

    În acest caz intrăm în cercul vicios: ANI va solicita fie procuraturii, fie serviciului fiscal să facă aceste verificări extinse, dar este puțin probabil, așa cum a fost anunțat și de ANI recent, că aceste verificări vor fi inițiate și vor fi cu rezultat. Mai mult, trebuie să se țină cont de faptul că declarațiile sunt completate de exponenți ai sectorului justiției obișnuiți să administreze probatoriul, care pot anticipa modul în care se vor desfășura investigațiile și cât de invazivi ar putea fi inspectorii de integritate. Până la urmă o parte din actele de constatare ale inspectorilor de integritate vor ajunge pe masa procurorilor. Și aici, se pare că, cercul se închide”, conchide experta.

    ANI denunță procurorii pentru că nu vor să deschidă dosare pe numele unor acuzatori

    La începutul lunii iunie curent, Autoritatea Națională de Integritate a denunțat refuzul procurorilor să inițieze 21 de proceduri penale. Denunțurile ANI vizau inclusiv procurori. ANI și-a exprimat regretul pentru faptul că organele penale aplică „standarde duble” atunci când este vorba de demersurile sale. Mai exact, procurorii nu au dat curs la opt dosare pe subiectul falsului în declarații admise de către cinci procurori verificați de ANI. Este vorba despre Taras Patraman, Alexandru Cebanciuc, Vitalie Călugăreanu și Dumitru Cernitu, constatați cu fals în declarații, precum și Sergiu Roșu, constatat cu fals în declarații și încălcarea legii fiscale. Procurorii refuză să deschidă dosare, invocând lipsa elementelor componente ale infracțiunii, expirarea termenului de examinare (de decădere/de prescripție) sau contestarea actelor de constatare de către subiecții de control în instanța de contencios administrativ.

    De partea cealaltă, Procuratura Generală s-a declarat deschisă să coopereze cu instituțiile statului, societatea civilă și mass-media în măsura în care îi permit competențele în interesul anchetelor pendinte, „fără manipulări, populisme și derogări de la lege”, iar ordonanțele de refuz pot fi contestate în judecată. 

    Sursa: anticoruptie.md

  • Mai mulți procurori riscă să fie sancționați disciplinar. Cine sunt aceștia

    Colegiul de disciplină și etică al procurorilor se întrunește, mâine, în ședință. Conform proiectului ordinei de zi, colegiul urmează să adopte decizii în privința a aproape 20 de acuzatori de stat.

    Colegiul de disciplină și etică al procurorilor se întrunește, mâine, în ședință. Conform proiectului ordinei de zi, colegiul urmează să adopte decizii în privința a aproape 20 de acuzatori de stat.

    Mai exact, Colegiul va adopta și pronunța, în cadrul ședinței de mâine, hotărârile privind cazurile disciplinare examinate la ședința anterioară în privința a 11 acuzatori de stat. Aceștia sunt:

    • Denis Cebotari – procuror în Procuratura municipiului Chișinău, oficiul Botanica;
    • Teodor Diaconu – procuror-adjunct al procurorului raionului Nisporeni;
    • Sergiu Zmeu – procuror în Procuratura municipiului Chișinău, oficiul Buiucani;
    • Constantin Cojocaru – procuror în Procuratura raionului Glodeni;
    • Artur Şevciuc – procuror în Procuratura raionului Edineţ;
    • Sergiu Galben – procuror în Procuratura municipiului Chişinău, oficiul Buiucani;
    • Stanislav Beriozov – procuror în Procuratura UTA Găgăuzia, oficiul Ciadîr Lunga;
    • Valentin Baidaus – procuror-şef al Procuraturii raionului Leova;
    • Tudor Cojocaru – procuror în Procuratura de Circumscripție Chișinău;
    • Liliana Bugăescu – procuror în Procuratura municipiului Chișinău, oficiul Rîșcani;
    • Alexandr Diulgher – procuror-şef al Procuraturii raionului Taraclia.

    Totodată, Colegiul de disciplină și etică al procurorilor urmează să examineze procedurile disciplinare intentate în privinţa a 5 acuzatori de stat. Aceștia sunt:

    • Eduard Velicov – procuror, adjunct al procurorului-şef al Procuraturii UTA Găgăuzia;
    • Ivan Filimon – procuror în Procuratura municipiului Chişinău, oficiul Ciocana;
    • Corneliu Gheras – procuror în Procuratura raionului Edineț;
    • Ion Chistruga – procuror-șef în Procuratura raionului Edineț;
    • Serghei Trofimov – procuror în Procuratura raionului Ştefan Vodă.

    Pe ordinea de zi a Colegiului mai este inclusă examinarea contestațiilor asupra deciziilor de încetare a procedurilor disciplinare în privința mai multor procurori. Acestea vizează următorii acuzatori de stat:

    • Elena Şuvalova;
    • Eugen Gore;
    • Daniela Moldovan-Roibu;
    • Liliana Verdeş.

    Colegiul nu precizează ce abateri au comis acuzatorii, însă, potrivit Legii cu privire la procuratură, constituie abatere disciplinară:

    • îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor de serviciu;
    • neaplicarea sau aplicarea necorespunzătoare a legislației, dacă acest lucru nu este justificat de schimbarea practicii de aplicare a normelor stabilite în sistemul de drept;
    • imixtiunea ilegală în activitatea unui alt procuror sau intervențiile de orice natură pe lângă autorități, instituții sau funcționari pentru soluționarea oricărei chestiuni;
    • împiedicarea intenționată, prin orice mijloace, a activității Inspecției procurorilor;
    • încălcarea gravă a legii;
    • atitudinea nedemnă, manifestări sau mod de viață care aduc atingere onoarei, integrității, probității profesionale, prestigiului Procuraturii sau care încalcă Codul de etică al procurorilor.

    Potrivit Procurorului General, Eduard Harunjen, de la intrarea în vigoare a noii Legi, la 1 august 2016, Inspecția Procurorilor a remis în Colegiul de disciplină și etică 61 de proceduri disciplinare în privința a 64 de procurori.

    În urma examinării acestora, Colegiul de disciplină și etică a decis ca nouă procurori să nu mai facă parte din sistem, adică să fie demiși. În privința a 16 acuzatori de stat a fost aplicată sancțiunea de mustrare. Alți 10 procurori s-au ales cu avertisment. În același timp, încă 16 proceduri se află pe rolul Colegiului de disciplină și etică.
    sursa: bizlaw.md

  • Mai mulți procurori riscă să fie sancționați disciplinar. Cine sunt aceștia

    14 acuzatori de stat riscă sancțiuni disciplinare. Colegiul de disciplină și etică al procurorilor urmează să examineze la următoarea ședință procedurile disciplinare intentate în privinţa a 9 procurori. Conform ordinii de zi a adunării din 11 august, Colegiul va examina încălcările comise de:

    Veaceslav Vacari – procuror în raionul Dondușeni;
    Ana Gureu – procuror în raionul Strășeni;
    Denis Cebotari – procuror în mun. Chișinău, oficiul Botanica;

    14 acuzatori de stat riscă sancțiuni disciplinare. Colegiul de disciplină și etică al procurorilor urmează să examineze la următoarea ședință procedurile disciplinare intentate în privinţa a 9 procurori. Conform ordinii de zi a adunării din 11 august, Colegiul va examina încălcările comise de:

    Veaceslav Vacari – procuror în raionul Dondușeni;
    Ana Gureu – procuror în raionul Strășeni;
    Denis Cebotari – procuror în mun. Chișinău, oficiul Botanica;

    Teodor Diaconu – adjunct al procurorului raionului Nisporeni;
    Sergiu Zmeu – procuror în mun.Chișinău, oficiul Buiucani;
    Valeria Junghină – procuror în raionul Glodeni;
    Ion Crișciuc – procuror în raionul Glodeni;
    Constantin Cojocaru – procuror în raionul Glodeni;
    Pavel Cibotari – șef al Procuraturii raionului Glodeni.

    Tot la următoarea ședință, Colegiul de disciplină și etică al procurorilor trebuie să adopte și să pronunțe hotărârile privind cauzele disciplinare examinate la ședința din 9 iunie în privința următorilor procurori:
    Eduard Bulat – șef-interimar al Secției combaterea traficului de ființe umane din cadrul Direcției urmărire penală și criminalistică a Procuraturii Generale;
    Ion Moțpan – procuror în raionul Călărași;
    Vasile Soltan – procuror în raionul Cahul;
    Valeriu Cîrlan – procuror în raionul Ialoveni;
    Radu Talpa – procuror în mun. Chișinău.

    Un alt subiect ce urmează a fi discutat este adoptarea și pronunțarea hotărârilor în urma examinării contestațiilor asupra deciziilor de încetare a procedurilor disciplinare în privința a doi procurori.
    sursa: bizlaw.md

LASĂ UN COMENTARIU