Știri

• Salariile şi achiziţiile procurorilor şefi în 2018

  În 2018, procurorii șefi ai Procuraturii Generale, Procuraturii mun. Chișinău, Procuraturii Anticorupție și Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale au beneficiat de salarii lunare de peste 25 de mii de lei. Unii dintre ei și-au cumpărat mașini scumpe sau apartamente.

  ZdG a făcut o radiografie a declarațiilor de avere și interese ale procurorilor șefi pentru anul 2018 și vă oferă detalii despre salariile, dar și despre achizițiile declarate de aceștia.
  
  Eduard Harunjen, șeful Procuraturii Generale (PG), a declarat pentru 2018 un salariu lunar de 33 de mii de lei (393 mii de lei anual). Alți 6,4 mii de lei, procurorul general i-a indicat ca venit de la Universitatea de Stat din Moldova (USM). Eduard Harunjen a făcut o singură achiziție în 2018. El și-a cumpărat o motocicletă Yamaha, fabricată în 1999, pentru care a plătit 25 de mii de lei. Anterior, procurorul general declara că, din copilărie, e pasionat de motociclete.

  Citiţi mai departe

  În 2018, procurorii șefi ai Procuraturii Generale, Procuraturii mun. Chișinău, Procuraturii Anticorupție și Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale au beneficiat de salarii lunare de peste 25 de mii de lei. Unii dintre ei și-au cumpărat mașini scumpe sau apartamente.

  ZdG a făcut o radiografie a declarațiilor de avere și interese ale procurorilor șefi pentru anul 2018 și vă oferă detalii despre salariile, dar și despre achizițiile declarate de aceștia.
  
  Eduard Harunjen, șeful Procuraturii Generale (PG), a declarat pentru 2018 un salariu lunar de 33 de mii de lei (393 mii de lei anual). Alți 6,4 mii de lei, procurorul general i-a indicat ca venit de la Universitatea de Stat din Moldova (USM). Eduard Harunjen a făcut o singură achiziție în 2018. El și-a cumpărat o motocicletă Yamaha, fabricată în 1999, pentru care a plătit 25 de mii de lei. Anterior, procurorul general declara că, din copilărie, e pasionat de motociclete.

  Mircea Roșioru, adjunctul procurorului general, a raportat venituri de 397 mii de lei de la PG. Alți 33 de mii de lei, Roșioru i-a încasat de la Institutul Național al Justiției și de la USM. În 2018, adjunctul procurorului general a devenit, oficial, proprietarul unui apartament de 121 m.p. în care investise anterior. Tot anul trecut Roșioru și-a cumpărat un garaj și un spațiu nelocativ de 13 m.p.

  Și Igor Popa, adjunct al procurorului general, a raportat venituri similare pentru 2018 – 389 mii de lei. El mai declară un apartament de 60 de m.p., asupra căruia, de anul trecut, are drept de uz.
  
  Iurii Garaba, un alt adjunct al procurorului general, a avut în 2018 venituri salariale de 384 mii de lei. Familia sa a mai declarat venituri de 3720 de euro din darea în locațiune a unui apartament în Chișinău. Pe lângă salariu, Garaba a primit o pensie de 229 mii de lei, echivalentul a 19 mii de lei lunar.

  Șeful Procuraturii Anticorupție, Skoda Superb nouă, în posesie

  Viorel Morari, procurorul șef al Procuraturii Anticorupție (PA), a avut venituri salariale de 383 mii de lei (32 mii de lei lunar). Șeful PA a mai raportat venituri din diurne (3191 euro), iar partenera sa, o îndemnizație în valoare de 71 mii de lei de la Casa Națională de Asigurări Sociale și alți 3600 de RONI (15 mii de lei), îndemnizație de la Direcția Asigurări Sociale Vaslui. În 2018, familia Morari a intrat în posesia unei Skoda Suberb fabricată în 2018. Automobilul nu l-a costat însă nimic pe șeful PA, mașina fiind doar în gestiunea familiei sale.
  
  Adriana Bețișor, adjuncta procurorului șef al PA, a avut venituri salariale similare, de 363 mii de lei. 1220 de euro, Bețișor i-a primit ca și diurnă. Soțul ei a raportat venituri salariale de 345 mii de lei, bani proveniți de la Serviciul Fiscal de Stat și de la Serviciul Vamal. În 2018, familia Adrianei Bețișor a devenit proprietara oficială a unei Skoda Octavia, pe care anterior o deținea în folosință. În declarația de avere și interese, valoarea mașinii este de 103 mii de lei. Valoarea sa de piață este însă aproape dublă.

  Eduard Varzar, alt adjunct al șefului PA, a avut în 2018 un venit salarial de 275 mii de lei. Familia acestuia a mai obținut, din îndemnizații de paternitate sau de îngrijirea copilului, alți 50 de mii de lei. În 2018, soții Varzar au achiziționat un teren agricol cu o suprafață de 0,5 ha și un automobil Toyota Prius, fabricat în 2010. Tot în 2018, soții Varzar au trecut cu traiul într-un apartament de 93 m.p, în urma unui contract de locațiune.

  Vitalie Ciudin, adjunctul procurorului șef al PA responsabil de zona de sud a R. Moldova, a avut venituri salariale de 380 mii de lei. Pe parcursul anului trecut, Ciudin nu a făcut achiziții. Un alt adjunct, Serghei Gavajuc, responsabilul de zona de nord, a raportat venituri salariale de 331 mii de lei. Alți 420 mii de lei, familia Gavajuc i-a obținut în urma unor contracte de locațiune, diurne sau îndemnizații. În 2018, aceștia au cumpărat un Mercedes, fabricat în 2012, plătind 150 mii de lei.

  Salarii de 30 de mii pentru șefii de la PCCOCS

  Nicolae Chitoroagă, șeful Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), a avut în 2018 venituri salariale de 386 mii de lei (32 mii de lei lunar), ridicând lunar și o pensie de aproximativ 8 mii de lei (94 mii de lei anual). În 2018, șeful PCCOCS nu a făcut cumpărături.

  Vitalie Busuioc, adjunct la PCCOCS, a declarat venituri salariale de 359 mii de lei. Din două tranzacții de vânzare/cumpărare și din îndemnizația de îngrijire a copilului, familia Busuioc a mai obținut 220 mii de lei. Aceștia au cumpărat, în 2018, un garaj de 48 m.p. și un autoturism Toyota RAV 4 (anul fabricației – 2017).

  Valeriu Bodean, alt adjunct al PCCOCS, a raportat venituri salariale de 379 mii de lei. Familia Bodean nu declară nicio mașină și nu a făcut achiziții pe parcursul anului 2018.

  Și Lucreția Zaharia, adjunctă la PCCOCS, nu a făcut achiziții în 2018. Ea a indicat în declarația de avere și interese pentru 2018 un venit de 364 mii de lei din salariu și 7 mii de lei de la INJ.

  În schimb, Vasile Stoinov, al patrulea adjunct al PCCOCS, și-a cumpărat în 2018 o locuință de 80 m.p.. Acesta a declarat un venit din salariu de 370 mii de lei.

  Veniturile declarate de șefii Procuraturii mun. Chișinău

  Ștefan Șaptefraț, șeful Procuraturii mun. Chișinău, a avut în 2018 venituri salariale de 256 mii de lei. Din 2018, Șaptefraț deține în posesie un automobil Volvo, fabricat în 2015.
  
  Corneliu Bratunov, adjunctul șefului procurorului de Chişinău şi şeful Oficiului Râşcani al instituţiei, a raportat un venit salarial de 254 mii de lei. În 2018, acesta și-a cumpărat un Hyundai produs în 2011. Soția sa, Oxana, a contractat un împrumut de 5 mii de euro de la un oarecare Igor Grigoriev. Banii trebuie rambursați până în 2021 la o rată a dobânzii de 0%.

  Roman Eremciuc, alt adjunct al Procuraturii mun. Chişinău, şeful Oficiului Centru, a primit, din salariu, 233 mii de lei. Familia Eremciuc a mai primit, din donații, 125 mii de lei – bani oferiți în cadrul unui „eveniment de familie”. Alți 90 de mii de lei, familia procurorului i-a obținut în urma vânzării unui automobil. Roman Eremciuc mai indică în declarația de avere și interese un bun imobil obținut în 2018, fără a oferi detalii despre suprafața acestuia sau despre tipul construcției.

  Marcel Cimbir, şeful Oficiului Botanica al Procuraturii Chişinău, a avut, din salariu, venituri de 258 mii de lei. În 2018, familia Cimbir a primit, în urma unui contract de cesiune de creanță gratuit, un apartament de 90 m.p.

  Skoda Superb din 2017 pentru șeful Oficiului Buiucani

  Eduard Maşnic, şeful Oficiului Buiucani și adjunct al procurorului Chişinăului, a avut venituri din salariu de 256 mii de lei. Soția sa, angajată la compania de construcții „ExFactor-Grup”, a raportat venituri de 230 mii de lei. În 2018, pentru suma de 315 mii de lei, Mașnic a devenit proprietarul unui automobil de marcă Skoda Superb, fabricat în 2017.

  Funcția de șef al Oficiului Ciocana al Procuraturii Chișinău pe parcursul anului 2018 a fost deținută de doi procurori. Până la 1 august, șef a fost Ruslan Popov, care deține acum funcția de șef al Secției avizare și propuneri de legiferare din cadrul PG. În 2018, acesta a declarat venituri salariale de 318 mii de lei. Anul trecut, Popov a vândut un apartament și două locuri de parcare în blocul pentru procurori, construit pe str. Melestiu, obținând în urma tranzacțiilor 1,05 milioane de lei. Popov a achiziționat, la început de 2019, un număr de 15 terenuri agricole și o Toyota Corolla, fabricată în 2006. Popov a mai indicat în declarația sa că bunica i-ar fi împrumutat fiului său, Alexandru, suma de 125 mii de lei. Împrumutul este scadent în anul 2030 și are o rată a dobânzii de 0%.

  Din august 2018, funcția de șef al Oficiului Ciocana al Procuraturii Chișinău este deținută, ca interimar, de procurorul Ion Munteanu. Acesta a raportat pentru 2018 venituri salariale de 336 mii de lei, fără a face achiziții importante.
  Sursa: zdg.md

• Salariile de peste 20 de mii de lei şi tranzacţiile procurorilor-şefi în 2017

  Conducătorii Procuraturii Generale şi cei ai procuraturilor de profil au primit, în 2017, salarii de peste 20 de mii de lei pe lună. Procurorul general, de exemplu, a beneficiat de un salariu de puţin peste 30 de mii de lei. Deşi, în 2017, majoritatea procurorilor-şefi nu au făcut achiziţii, unii acuzatori de stat au intrat, totuşi, în posesia unor apartamente sau maşini de lux.

  Eduard Harunjen, procuror general, nu a făcut achiziţii în 2017. Şeful Procuraturii Generale (PG) a beneficiat însă de un salariu de invidiat: 30,2 mii de lei pe lună. Conform declaraţiei de avere şi interese, acesta a acumulat, din salariu, 363,58 mii de lei în 2017, iar alţi 4,5 mii de la Universitatea de Stat din Moldova. Soţia acestuia, Adela, a avut un salariu anual de 160 de mii de lei, activând la Curtea de Arbitraj Internaţional Comercial.

  Adjuncţii procurorului general, fără achiziţii, dar cu salarii de peste 20 de mii de lei

  Citiţi mai departe

  Conducătorii Procuraturii Generale şi cei ai procuraturilor de profil au primit, în 2017, salarii de peste 20 de mii de lei pe lună. Procurorul general, de exemplu, a beneficiat de un salariu de puţin peste 30 de mii de lei. Deşi, în 2017, majoritatea procurorilor-şefi nu au făcut achiziţii, unii acuzatori de stat au intrat, totuşi, în posesia unor apartamente sau maşini de lux.

  Eduard Harunjen, procuror general, nu a făcut achiziţii în 2017. Şeful Procuraturii Generale (PG) a beneficiat însă de un salariu de invidiat: 30,2 mii de lei pe lună. Conform declaraţiei de avere şi interese, acesta a acumulat, din salariu, 363,58 mii de lei în 2017, iar alţi 4,5 mii de la Universitatea de Stat din Moldova. Soţia acestuia, Adela, a avut un salariu anual de 160 de mii de lei, activând la Curtea de Arbitraj Internaţional Comercial.

  Adjuncţii procurorului general, fără achiziţii, dar cu salarii de peste 20 de mii de lei

  Şi adjuncţii procurorului general au avut salarii mari în 2017, după reformarea Procuraturii. Igor Popa a ridicat un salariu lunar de 26,5 mii de lei (318,75 mii anual). Şi acesta nu a făcut cumpărături în 2017. În declaraţia sa, Popa nu a mai indicat-o pe avocata Ala Popa. Potrivit unei hotărâri judecătoreşti, cei doi au divorţat în octombrie 2016. Cererea a fost depusă de avocată, iar Igor Popa a acceptat divorţul, solicitând examinarea cazului în lipsa sa. Ambii au decis ca cei doi copii minori ai lor să rămână în grija mamei.

  Iurii Garaba, alt adjunct al procurorului general, a avut un salariu lunar de aproximativ 20,2 mii de lei în 2017 (242,89 mii de lei). Procurorul a vândut un BMW 520 cu 5 mii de euro, iar din darea în locaţiune a unui apartament a obţinut 3720 de euro. Locuinţa oferită în chirie de soţii Garaba, cu o suprafaţă de 51 m.p., a fost cumpărată în 2013. Adjunctul procurorului general a beneficiat şi de o pensie lunară de 18,5 mii de lei. El deţine un depozit de 10 mii de euro, dar din 2013 şi până în 2033 urmează să ramburseze trei credite în valoare de 15,5 mii de euro şi 5,6 mii de USD. Soţia lui Garaba, Irina, a acumulat venituri din trei surse. De la Fabrica Avicolă „Tochile”, condusă de Victor Garaba, fratele procurorului, şi fondată de Lifaza Limited, un off-shore cipriot, aceasta a avut un salariu de 14,4 mii de lei. 17,4 mii de lei şi, respectiv, 6,4 mii de lei, Irina Garaba i-a primit de la reprezentanţele companiilor „Wecker Limited” şi „Belsis Limited”.

  Mircea Roşioru, al treilea adjunct al procurorului general, a avut cel mai mare salariu dintre toţi conducătorii PG. Potrivit declaraţiei de avere şi interese depuse de acesta pentru 2017, Roşioru a ridicat lunar 30,8 mii de lei (370,33 mii de lei anual). Alţi 16 mii de lei, adjunctul procurorului general i-a primit din activitatea didactică pe care a desfăşurat-o la Institutul Naţional al Justiţiei, Universitatea de Studii Europene şi Universitatea de Stat din Moldova. Nici Roşioru nu a făcut cumpărături în 2017, dar a investit, începând cu 2011, 47 mii de euro într-un apartament edificat de Basconslux special pentru procurori. Soţia lui Mircea Roşioru este angajată la „Dendrobium” SRL, companie gestionară a unei afaceri cu flori.

  Viorel Morari, şeful Procuraturii Anticorupţie, a avut un salariu lunar de 27,5 mii de lei în 2017 (330,44 mii de lei pe an), iar de la INJ, alţi 5,2 mii de lei. Suma de 1382 de euro, Viorel Morari a încasat-o dintr-o diurnă plătită de Consiliul Europei. La fel ca şi colegii săi de la PG, Morari nu a făcut achiziţii în 2017. Noutatea din declaraţia lui Morari este faptul că acesta a indicat-o pe soția (sau concubina), angajată și ea în domeniu, la PG. Aceasta a obţinut, din salariu, 18,8 mii de lei, iar din indemnizaţia oferită de Casa Naţională de Asigurări Sociale, 45,5 mii de lei.

  Adriana Beţişor, adjuncta lui Viorel Morari, a avut un salariu mediu de 26,1 mii de lei în 2017 (313,73 mii de lei pe an). În anul de referinţă, acuzatoarea de stat nu a făcut cumpărături, indicând în declaraţia de avere şi interese acelaşi apartament şi aceleaşi maşini, de model Skoda, despre care ZdG a scris anterior. Soţul Adrinei Beţişor, angajat la Serviciul Fiscal de Stat, a avut un salariu mediu de 17 mii de lei pe lună. Alţi 1900 de lei i-a primit pentru perioada în care a fost în concediu medical.

  Eduard Varzar, care deţine funcţia de adjunct al Procuraturii Anticorupţie din august 2017, a obţinut, în 2017, din salariul de procuror, 257,22 mii de lei (21,4 mii de lei lunar). Cei mai mulţi bani, 316,76 de mii de lei, au intrat în conturile procurorului în urma unui titlu executoriu din februrie 2017. Originea acestui titlu executoriu se trage încă din 2006, când acesta s-a adresat, iniţial, la Consiliul Municipal Chişinău (CMC), iar ulterior, în judecată, cerând, în conformitate cu Legea cu privire la procuratură, valabilă în acel moment, acordarea unui spaţiu locativ. Legea, abrogată ulterior, dar valabilă în acea perioadă, stabilea că, în cazul în care procurorul nu are locuinţă sau are nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor de trai, autoritatea administraţiei publice locale este obligată, în termen de cel mult un an de la numirea acestuia în funcţie, să îl asigure cu locuinţă (apartament sau casă) de serviciu pe perioada de activitate în localitatea respectivă. În 2008, Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) a menţinut în vigoare deciziile instanţelor inferioare şi a dispus obligarea autorităţilor publice locale să-i acorde o locuinţă. Titlul executoriu nu a fost însă executat. Ulterior, Varzar s-a adresat în judecată împotriva Ministerului Justiţiei, pentru neexecutarea în termen rezonabil a hotărârii judiciare, cerând repararea prejudiciului moral şi material suportat în legătură cu neexecutarea hotărârii judecătoreşti şi încasarea cheltuielilor de judecată. În iulie 2016, instanţa i-a admis, parţial, solicitarea, iar în februarie 2017, după ce cazul a ajuns la CA Chişinău, solicitarea a devenit executorie. Și CSJ a menținut, prin încheiere, decizia instanțelor inferioare. La scurt timp, Ministerul Finanţelor i-a transferat suma de 316,76 mii de lei. Totuşi, procurorul spune că hotărârea judiciară prin care CMC este obligat să-i ofere o locuinţă încă nu a fost executată. Acesta nu exclude că se va adresa, repetat, în judecată.

  „Hotărârea privind acordarea spaţiului locativ se află în curs de executare. N-am avut eu norocul ca executarea dosarului meu să aibă loc în termene reduse, ca la alţi colegi procurori, judecători, poliţişti. De vreo zece ani cunosc că Primăria nu dispune de spaţiu locativ. Dacă scriu, fix aşa răspuns primesc. Dacă aş fi beneficiat de o compensare, cum au beneficiat alţi colegi, nu mai ajungea să fie acest litigiu. Eforturile repetate, încercările de a scoate problema de pe ordinea de zi au fost fără succes”, susţine Varzar. Această sumă este pentru compensarea neexecutării hotărârii judecătoreşti până în 2016. „Perioada din 2016 până la data când va fi executată, este pasibilă de a solicita, din nou, recuperarea prejudiciului”, constată procurorul.

  Nicolae Chitoroagă, şeful Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS), a ridicat, lunar, un salariu mediu de 22,6 mii de lei, dar şi o pensie de 7,4 mii de lei pe lună. Acesta nu a achiziţionat niciun bun mobil sau imobil în 2017. Vasile Stoinov, unul din adjuncţii săi, a avut în 2017 un salariu mediu lunar de 28,4 mii de lei. Acuzatorul de stat şi soţia sa păstrează, într-un depozit, 20 de mii de USD. Nici Lucreţia Zaharia, un alt adjunct de la PCCOCS, nu a făcut cumpărături în 2017. Ea a avut anul trecut un salariu lunar mediu de aproximativ 26 de mii de lei. Valeriu Bodean, alt adjunct al şefului PCCOCS, a avut un salariu mediu lunar de 22,7 mii de lei. În decembrie 2016, Bodean a devenit proprietarul unui apartament cu o suprafaţă de 120 m.p., în care investea începând cu anul 2011.

  Şi Vitalie Busuioc, şi el adjunct al şefului PCCOCS, s-a ales, în 2017, cu un apartament nou.Conform declaraţiei de avere şi interese, Busuioc a ridicat, lunar, 20,4 mii de lei. Acesta a vândut, cu 53,5 mii de euro, echivalentul a aproximativ 1,1 milioane de lei, un apartament de 71 m.p., despre care menţiona în declaraţia de avere din 2016 că ar valora 28,4 mii de euro. La cumetria copilului, procurorul a obţinut 5,8 mii de euro. Cu banii obţinuţi în 2017, Vitalie Busuioc şi-a achiziţionat un apartament cu o suprafaţă de 150 m.p., locuinţă care ar valora, conform informaţiilor publicate de procuror, 1,05 milioane de lei. Preţul de piaţă al unui asemenea imobil costă însă aproape dublu. Soţia lui Busuioc a acumulat venituri în valoare totală de 106 mii de lei de la firmele „City Arena” SRL şi „New Tone”. „City Arena”este gestionată de Sergiu Busuioc, fratele procurorului. Acesta este implicat în mai multe afaceri,inclusiv în firma care gestionează restaurantul „Cactus” de pe str. Armenească din Chişinău, acolo unde îl are partener pe impresarul sportiv, Leonid Istrati.

  Tranzacţia lui Cimbir: A vândut un apartament de 119 m.p. cu 34 de mii de euro

  Ştefan Şaptefraţ, şeful Procuraturii Chişinău, a avut în 2017 un salariu lunar de aproximativ 18,3 mii de lei (219,8 mii de lei anual). La fel ca şi majoritatea colegilor cu funcţii de conducere din cadrul Procuraturii, şi Şaptefraţ nu a făcut achiziţii în anul 2017.

  Corneliu Bratunov, adjunctul procurorului mun. Chişinău şi şeful Oficiului Râşcani al instituţiei, a avut un salariu lunar de 25 mii de lei. La un eveniment de familie (zi de naştere) familia Bratunov a obţinut 1150 de euro. Soţia procurorului a obţinut 7,6 mii de lei de la SRL „Nisa-T”, cu activităţi în comerţ, şi 25,3 mii de lei, procent din vânzări de la un magazin online din Belarus. La început de 2018, familia Bratunov a cumpărat un autoturism Hyundai, cu o valoare de 10 mii de lei.

  Marcel Cimbir, alt adjunct al procurorului de Chişinău, tot el, şeful Oficiului Botanica al instituţiei, a primit, lunar, 19,3 mii de lei. Procurorul a vândut cu 120 mii de lei un automobil Skoda Superb. Alţi 690 mii de lei (aproximativ 34 mii de euro) i-a obţinut de la cesionarea drepturilor asupra unui apartament de 119 m.p., construit de „Basconslux” special pentru angajaţii procuraturii. Informaţiile din declaraţia de avere şi interese a procurorului Cimbir mai arată că acesta a vândut un metru patrat de apartament cu doar 285 de euro, în condiţiile în care preţul de piaţă este cel puţin dublu, iar procurorii au achitat pentru un metru pătrat, conform informaţiilor publicate anterior de ZdG, 340 de euro. În noiembrie 2016, Mariana Cimbir, soţia acuzatorului de stat, tot ea, fiica lui Veaceslav Untilă, preşedintele Curţii de Conturi, a intrat în gestionarea „Retraco Grup” SRL, cu activităţi imobiliare.

  Maşnic – cu o Skoda nouă, Popov – cu două maşini Toyota

  Eduard Maşnic, alt adjunct, şeful Oficiului Buiucani al Procuraturii Chişinău, a avut un salariu mediu de 27,7 mii de lei în 2017. Acesta şi-a achiziţionat, la început de 2018, un automobil Skoda Superb, fabricat în 2017, plătind 315 mii de lei. Partenera lui Maşnic este angajată la Compania de construcţii „Exfactor Grup”, de unde a avut un salariu de 10 mii de lei pe lună.

  Ruslan Popov, şeful Oficiului Ciocana al Procuraturii mun. Chişinău, care deţine şi funcţia de adjunct al procurorului mun. Chişinău, a avut un an 2017 plin de tranzacţii. Acesta a beneficiat de un salariu mediu lunar de aproximativ 26,4 mii de lei, iar alţi 29 de mii de lei au intrat în conturile procurorului din activitatea didactică pe care o desfăşoară la mai multe instituţii din ţară.
  
  Dacă în 2016, Popov cumpăra un BMW X5, în 2017 automobilul a fost vândut cu 998 de mii de lei. Un alt automobil, tot BMW X5, procurorul l-a vândut unui SRL, doar că pentru suma de 150 de mii de lei. Popov a vândut şi un Hyundai Tucson cu 14 mii de euro. A cumpărat, în schimb, un Hyundai Santa Fe, cu 506 mii de lei, şi un Hyundai Grand Santa Fe, pentru care a plătit 739,5 mii de lei.

  Roman Eremciuc, şeful Oficiului Centru al Procuraturii Chişinău şi adjunctul procurorului Chişinău, a ridicat lunar 17,3 mii de lei. Sumele de 540 de euro şi 744 de USD constituie diurnele procurorului primite pentru deplasări în străinătate. Alţi 75 de mii de lei au intrat în conturile familiei ca şi daruri la zile de naştere. Soţia procurorului, angajată la Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, a avut un venit din salariu de 379,8 mii de lei în 2017.
  Sursa: zdg.md

• Mai mulți procurori au primit distincții. Cine sunt aceștia

  Peste 20 de procurori au primit astăzi distincții. Decorațiile le-au fost înmânate de Procurorul General al Republicii Moldova, Eduard Harunjen, în cadrul ședinței Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). Printre cei care au primit distincții sunt mai mulți șefi din cadrul instituției. Astfel, Crucea ”Pentru Merit” Clasa I le-a fost oferită procurorilor:

  Valeriu Bodeanu – adjunct al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale;
  Adrian Mircos – procuror-şef al Direcţiei urmărire penală şi criminalistică;
  Valeriu Chitoraga – procuror-şef al procuraturii raionului Ialoveni.

  Totodată, mai mulți acuzatori de stat au primit Crucea ”Pentru Merit” Clasa II. Aceștia sunt:

  Citiţi mai departe

  Peste 20 de procurori au primit astăzi distincții. Decorațiile le-au fost înmânate de Procurorul General al Republicii Moldova, Eduard Harunjen, în cadrul ședinței Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). Printre cei care au primit distincții sunt mai mulți șefi din cadrul instituției. Astfel, Crucea ”Pentru Merit” Clasa I le-a fost oferită procurorilor:

  Valeriu Bodeanu – adjunct al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale;
  Adrian Mircos – procuror-şef al Direcţiei urmărire penală şi criminalistică;
  Valeriu Chitoraga – procuror-şef al procuraturii raionului Ialoveni.

  Totodată, mai mulți acuzatori de stat au primit Crucea ”Pentru Merit” Clasa II. Aceștia sunt:

  Lucreția Zaharia – adjunct al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale;
  Viorel Morari – procuror-șef al Procuraturii Anticorupție;
  Serghei Cebotari – procuror-şef al procuraturii raionului Soroca;
  Covalciuc Ion – procuror-şef interimar al procuraturii raionului Glodeni.

  De asemenea, astăzi au mai fost înmânate Medalii ”Pentru serviciu impecabil” Clasa II procurorilor:
  Vladislav Guţan – procuror-şef al Secţiei asistenţă juridică internaţională;
  Vasile Ciubotaru – procuror-şef al procuraturii raionului Teleneşti;
  Lorenta Gorea – procuror în Secţia protocol, cooperare internaţională şi integrare europeană.

  Medalia ”Pentru serviciu impecabil” Clasa III le-a fost oferită procurorilor:
  Roman Eremciuc – adjunct al procurorului-şef al Procuraturii mun. Chişinău, şef al Oficiului Centru;
  Andrei Roşca – procuror-şef al procuraturii raionului Rezina;
  Radu Gojan – procuror în Secţia unificare a practicii în domeniul urmăririi penale;
  Dorin Compan – procuror în Procuratura Anticorupţie;
  Aurel Ciocan – procuror în Procuratura mun. Chişinău, Oficiul Ciocana;
  Dumitru Robu – procuror în Procuratura Anticorupţie;
  Valentina Gavdiuc – procuror în procuratura de circumscripţie Bălţi;
  Ion Steclari – Procuror în procuratura raionului Ungheni.

  În același timp, Insigna de piept ”Eminent al Procuraturii” a fost obținută de:
  Vladislav Cojocaru – procuror-şef al procuraturii raionului Căuşeni;
  Ruslan Lungu – Procuror-şef al procuraturii mun. Bender;
  Vasile Stoinov – adjunct al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.

  Procurorii au fost nominalizați pentru a fi decorați cu ocazia aniversării a XXVI-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Atunci CSP, la propunerea conducătorilor subdiviziunilor Procuraturii, a prezentat Procurorului General o listă de peste 80 de procurori pentru a fi încurajați pentru activitatea desfășurată. Astăzi, distincții au primit însă de 4 ori mai puțini.

  Procurorul General, Eduard Harunjen, i-a felicitat pe cei care au primit titluri și i-a îndemnat ”să fie un exemplu pentru colectivele pe care le conduc”.
  
  Sursa: bizlaw.md

• Anticorupţie cu procurori milionari

  Cinci pro­cu­rori s-au înscris în cursa pen­tru şefia Pro­cu­ra­tu­rii Anti­co­rup­tie. Doi din­tre aceş­tia deţin, direct sau prin inter­me­diul fami­li­i­lor, averi impre­sio­nante. În 2010, un can­di­dat la fun­cţia de pro­cu­ror anti­co­ru­pţie a vân­dut un teren pe care-l cum­pă­rase cu doi ani mai devreme, fiind deja pro­cu­ror, cu aproape 20 de mili­oane de lei. Un alt can­di­dat con­stru­ieşte acum, prin inter­me­diul unei firme deţi­nute de tatăl şi soa­cra sa, un bloc cu nouă nive­luri în Chi­şi­nău.

  Citiţi mai departe

  Cinci pro­cu­rori s-au înscris în cursa pen­tru şefia Pro­cu­ra­tu­rii Anti­co­rup­tie. Doi din­tre aceş­tia deţin, direct sau prin inter­me­diul fami­li­i­lor, averi impre­sio­nante. În 2010, un can­di­dat la fun­cţia de pro­cu­ror anti­co­ru­pţie a vân­dut un teren pe care-l cum­pă­rase cu doi ani mai devreme, fiind deja pro­cu­ror, cu aproape 20 de mili­oane de lei. Un alt can­di­dat con­stru­ieşte acum, prin inter­me­diul unei firme deţi­nute de tatăl şi soa­cra sa, un bloc cu nouă nive­luri în Chi­şi­nău.

  Şte­fan Şap­te­fraţ, pro­cu­ro­rul inte­ri­mar al Pro­cu­ra­tu­rii de Trans­port, Ion Dul­gheru, adjunc­tul pro­cu­ro­ru­lui sec­to­ru­lui Cen­tru, Roman Erem­ciuc, adjunc­tul pro­cu­ro­ru­lui sec­to­ru­lui Bota­nica, Vio­rel Morari, actu­a­lul şef al Secţiei con­du­cere a urmă­ri­rii penale în orga­nele cen­trale ale Minis­te­ru­lui Afa­ce­ri­lor Interne (MAI) şi ale Ser­vi­ci­u­lui Vamal (SV), şi Ruslan Carai­van, pro­cu­ro­rul UTA Găgă­u­zia, sunt cei cinci can­di­daţi care şi-au depus dosa­rele pen­tru fun­cţia de procuror-şef al Pro­cu­ra­tu­rii Anti­co­ru­pţie (PA).

  Casă de lux şi tranzacţie de milioane

  Şte­fan Şap­te­fraţ este, din octom­brie 2014, pro­cu­ror inte­ri­mar al Pro­cu­ra­tu­rii de Trans­port. În vâr­stă de 52 de ani, Şap­te­fraţ este unul din­tre cei mai pros­peri pro­cu­rori. Împre­ună cu soţia sa, Elena Cob­zac, locu­ieşte într-un imo­bil la Toha­tin, mun. Chi­şi­nău, con­struit încă în anii 2000.

  În iunie 2008, fiind pro­cu­ror în secţia nr.1, Dire­cţia con­trol al urmă­ri­rii penale, Şap­te­fraţ a cum­pă­rat de la SRL „NourCo” un teren cu o con­stru­cţie nefi­na­li­zată pe str. Sar­mi­ze­ge­tusa, 53 din Chi­şi­nău con­tra 11,65 mili­oane de lei, deşi sala­riul său de fun­cţie era de doar câteva mii de lei pe lună. Des­pre tranza­cţia pro­cu­ro­ru­lui a aflat con­du­ce­rea Pro­cu­ra­tu­rii Gene­rale (PG), iar peste trei luni, în sep­tem­brie 2008, acesta era eli­be­rat din fun­cţie, din pro­prie ini­ţi­a­tivă, con­form unui ordin al pro­cu­ro­ru­lui gene­ral. La scurt timp după ple­ca­rea din orga­nele Pro­cu­ra­tu­rii, Şap­te­fraţ pro­cură un alt teren la Mileş­tii Mici, Ialo­veni, plă­tind 6,37 mili­oane de lei, dar şi un teren agri­col de 1,3 ha.

  În decem­brie 2008, acesta obţine licenţă de avo­cat, dar peste jumă­tate de an revine în pro­cu­ra­tură, în fun­cţia deţi­nută ante­rior, cea de pro­cu­ror în secţia nr.1, Dire­cţia con­trol al urmă­ri­rii penale. La scurt timp după reve­ni­rea în PG, în urma unor arti­cole din presă, Cole­giul Dis­ci­pli­nar din cadrul PG ini­ţi­ază pe numele pro­cu­ro­ru­lui Şap­te­fraţ o pro­ce­dură dis­ci­pli­nară, după ce acesta nu ar fi pre­zen­tat decla­ra­ţii cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate după ple­ca­rea din orga­nele pro­cu­ra­tu­rii, nici la rean­ga­jare. În febru­a­rie 2010, pro­ce­dura dis­ci­pli­nară a fost înce­tată, pe motiv că expi­rase ter­me­nul legal de apli­care a san­cţiu­nii. Totuşi, cel mai pro­ba­bil, în urma aces­tui caz, în apri­lie 2010, Şap­te­fraţ este dele­gat pen­tru o lună la Pro­cu­ra­tura Soroca. La sfârşit de apri­lie 2010, acesta pleacă din nou din sis­tem în baza unei alte cereri de demi­sie.

  A vândut terenul cu 19,5 milioane de lei

  Fiind avo­cat, în octom­brie 2010, Şte­fan Şap­te­fraţ vinde tere­nul şi con­stru­cţia de pe str. Sar­mi­ze­ge­tusa nr. 53, pro­cu­rate în 2008, Între­prin­de­rii cu Capi­tal Străin „Shan Lian Inter­na­tio­nal Group”, pro­pri­e­tara Cen­tru­lui Comer­cial „Mega­po­lis”, con­tra 19,5 mili­oane de lei, obţinând un pro­fit de 8 mili­oane de lei. Astăzi, tere­nul vân­dut de pro­cu­ro­rul Şap­te­fraţ apa­rţine com­pa­niei de con­stru­cţii Kir­san, aceasta cumpărându-l în iunie 2015. Cel mai pro­ba­bil, în curând, acolo vor fi înă­lţate mai multe blo­curi de locuit.

  În decem­brie 2013, Şap­te­fraţ îşi sus­pendă acti­vi­ta­tea de avo­cat şi revine în Pro­cu­ra­tură, fiind numit, la câteva luni de la reve­nire, în octom­brie 2014, pro­cu­ror inte­ri­mar al Pro­cu­ra­tu­rii Trans­por­turi, fun­cţie pe care o deţine şi în pre­zent.

  Potri­vit decla­ra­ţiei cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate pe 2014, pro­cu­ro­rul Şte­fan Şap­te­fraţ deţine, pe lângă casa în care locu­ieşte, alte câteva con­stru­cţii, cum­pă­rate în 2009. În ultima sa decla­ra­ţie depusă, acesta nu indică nicio maşină, deşi, în actele pre­ce­dente, depuse la rean­ga­ja­rea în pro­cu­ra­tură, pre­ciza că ar con­duce, prin como­dat, o Honda CRV şi un Vol­k­swa­gen Mul­ti­van.

  Datorii de 11 milioane şi proces cu Fisc-ul

  În octom­brie 2014, pro­cu­ro­rul Şap­te­fraţdeclară că vinde cota-parte din firma „Vera-Trofim” SRL, pe care o deţi­nea, cu doar 10 mii de lei, deşi aceasta are un capi­tal social de peste 400 mii de lei şi deţine un fri­gi­der pen­tru păs­tra­rea fruc­te­lor şi legu­me­lor la Pia­tra Albă, Ialo­veni. Cu o lună îna­inte de a-şi vinde afa­ce­rea, acesta pri­meşte însă 6,7 mili­oane de lei de la acest SRL, bani care îi împru­mu­tase fir­mei în 2011.

  În 2013, în con­tu­rile pro­cu­ro­ru­lui au mai intrat 370 mii de lei în urma unei deci­zii judi­ci­are, după ce, în mar­tie 2012, acesta a acţio­nat în jude­cată Inspec­to­ra­tul Fis­cal de Stat pen­tru res­ti­tu­i­rea sumei achi­tate în plus, pre­ci­zând că, în urma tranza­cţiei din octom­brie 2010 cu tere­nul de pe str. Sar­mi­ze­ge­tusa, a achi­tat prea mulţi bani ca şi impo­zit. Toate instanţele de jude­cată i-au dat drep­tate lui Şap­te­fraţ, obli­gând Fisc-ul să-i res­ti­tuie peste 300 mii de lei, inclu­siv pena­li­tăţi.

  În anii 2010-2012, pe când nu activa în Pro­cu­ra­tură, Şap­te­fraţ, împre­ună cu repre­zen­tanţii fami­liei sale, au acu­mu­lat dato­rii de aproape 11 mili­oane de lei. Cre­di­tele indi­cate în decla­ra­ţia cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate sunt însă fără ter­men şi fără dobândă, semn că nu sunt luate de la vreo insti­tu­ţie finan­ci­ară.

  Firmele nedeclarate ale soţiei şi fiul de la INJ

  Pro­cu­ro­rul Şap­te­fraţ nu are înre­gis­trat, astăzi, pe numele său, niciun SRL. Acesta însă a omis din decla­ra­ţia sa cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tăţi firma „Eli­zeu Group” SRL, la care figu­rează prin­tre fon­da­tori, cu 33%, soţia sa, Elena Cob­zac, Ivan Şap­te­fraţ, fra­tele său, dar şi Ghe­or­ghe Graur, nume simi­lar cu al unui pro­cu­ror de la Pro­cu­ra­tura Cri­u­leni. Can­di­da­tul la fun­cţia de şef al PA nu a indi­cat nici fap­tul că soţia sa este admi­nis­tra­toa­rea Între­prin­de­rii Mixte „Ste­li­mar Com”, cu acti­vi­tăţi în comerţ. Firma este fon­dată de fiica pro­cu­ro­ru­lui, Maria, dar şi de un cetă­ţean ucrai­nean, Seve­rian Ghe­ras, şi are adresa juri­dică în casa pro­cu­ro­ru­lui din Toha­tin.

  Unul din­tre copiii pro­cu­ro­ru­lui, Şte­fan Şap­te­fraţ (poartă numele tată­lui), a fost înma­tri­cu­lat în 2015 la Insti­tu­tul Naţio­nal al Jus­ti­ţiei, urmând, la absol­vire, în 2017, să can­di­deze pen­tru o fun­cţie de pro­cu­ror. În decem­brie 2011, un alt fiu al pro­cu­ro­ru­lui, Andrei, a pri­mit de la părinţi, în urma unui con­tract de dona­ţie, un apar­ta­ment de aproape 100 m.p. în sec­to­rul Cio­cana, Chi­şi­nău.

  Familia candidatului care a ridicat un bloc de locuit

  Ion Dul­gheru, alt pre­ten­dent la şefia PA, este adjunct al pro­cu­ro­ru­lui sect. Cen­tru, Chi­şi­nău. La fel ca şi con­tra­can­di­da­tul său, Şte­fan Şap­te­fraţ, Dul­gheru deţine în pro­pri­e­tate mai multe bunuri de mili­oane. Fra­tele aces­tuia, Andrei, este şi el pro­cu­ror la Pro­cu­ra­tura Râş­cani, Chi­şi­nău. În decem­brie 2014, ZdG scria că fami­lia celor doi pro­cu­rori con­stru­ieşte un bloc loca­tiv cu nouă etaje pe str. Con­stan­tin Vâr­nav, Chi­şi­nău, bloc ampla­sat pe un fost teren de joacă, spre nemulţu­mi­rea loca­ta­ri­lor din zonă. După acel arti­col, Comi­sia Naţio­nală de Inte­gri­tate (CNI) nu doar că nu s-a auto­se­si­zat pen­tru a inves­tiga ave­rea celor doi pro­cu­rori care con­stru­iesc blo­cul loca­tiv la câteva sute de metri de casa de mili­oane a preşe­din­te­lui CNI, Ana­to­lie Don­ciu, dar, con­trar legii, nici nu au publi­cat decla­ra­ţia lui Dul­gheru cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate pe anul 2014. Repre­zen­tanţii CNI nu au putut explica de ce decla­ra­ţia de avere a pro­cu­ro­ru­lui Dul­gheru, astăzi can­di­dat la şefia PA, lip­seşte pe site-ul www.cni.md.

  În mar­tie 2016, la un an şi jumă­tate de la dema­ra­rea lucră­ri­lor, casa înă­lţată de „Sky Home Lux”, com­pa­nie fon­dată (iunie 2014) de Vasile Dul­gheru (97,89%), tatăl pro­cu­ro­ri­lor Ion şi Andrei Dul­gheru, şi Galina Bogdan (2,1%), soa­cra lui Ion, acum pen­sio­nară, fostă asis­tentă medi­cală la Tele­neşti, e deja ridi­cat, mun­ci­to­rii lucrând la faţadă. Apar­ta­men­tele se vând în spe­cial prin inter­me­diul unei firme imo­bi­li­are, preţul unui metru pătrat fiind de circa 600 de euro. Datele de pe panoul infor­ma­tiv ampla­sat lângă şan­tier arată că edi­fi­ca­rea blo­cu­lui a înce­put în octom­brie 2014 şi urmează a fi înche­iată în decem­brie 2016. Firma vinde apar­ta­mente cu 1-2 camere.

  Maşina de la şantier şi procedura disciplinară

  Tere­nul pe care se îna­lţă blo­cul a intrat în pose­sia fami­liei Dul­gheru în urma unei deci­zii a Con­si­li­u­lui Muni­ci­pal Chi­şi­nău din 13 mai 2014, care a dat curs soli­ci­tă­rii lui Vasile şi Galina Dul­gheru de cum­pă­rare a tere­nu­lui afe­rent apar­ta­men­tu­lui pe care soţii Dul­gheru îl deţin în zonă. Suma plătită a fost de 102 017 mii de lei pen­tru 650 m.p. de teren, deşi preţul său de piaţă era de câteva ori mai mare. În 2012, până a-l cum­păra, fami­lia Dul­gheru a luat acest teren în arendă.

  Deşi în 2014, pro­cu­ro­rul Ion Dul­gheru nega fap­tul că ar avea vreo legă­tură cu con­stru­cţia aces­tui bloc, ZdG l-a sur­prins, la vola­nul unui Mer­ce­des cu nume­rele C OO 877, pe şan­tier, dis­cu­tând cu mun­ci­to­rii. Prin­tre altele, în 2011, acest auto­mo­bil fusese impli­cat într-un scan­dal rutier la Cio­cana, care a ajuns ulte­rior să fie dis­cu­tat la Con­si­liul Supe­rior al Pro­cu­ro­ri­lor (CSP). În mai 2011, pe numele lui Ion Dul­gheru a fost ini­ţi­ată o pro­ce­dură dis­ci­pli­nară pen­tru igno­ra­rea Codu­lui de Etică al Pro­cu­ro­ru­lui. Temei pen­tru ini­ţi­e­rea pro­ce­du­rii a fost plân­ge­rea depusă de I. Chi­ri­lov, care reclama fap­tul că, pe 9 mai 2011, deplasându-se cu auto­mo­bi­lul pe str. Alecu Russo, şofe­rul Mer­ce­de­su­lui cu nume­rele C OO 877 a încer­cat să-l depă­şească nere­gu­la­men­tar, cre­ând o situ­a­ţie de acci­dent. „Ulte­rior, şofe­rul Mer­ce­de­su­lui şi unul din­tre pasa­geri, care s-a dove­dit a fi pro­cu­ro­rul Ion Dul­gheru, i-au apli­cat mai multe lovi­turi”, se spune în hotă­rârea CSP. Dar, cir­cum­stanţele invo­cate nu s-au ade­ve­rit, după ce au fost veri­fi­cate de Comi­sa­ri­a­tul de Poli­ţie Cio­cana. Dim­po­trivă, I. Chi­ri­lov, care a depus plân­ge­rea, a fost cel tras la răs­pun­dere admi­nis­tra­tivă. Ast­fel, pro­ce­dura dis­ci­pli­nară împo­triva lui Dul­gheru a fost înce­tată.

  Venituri de milioane din donaţii

  În decla­ra­ţia cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate pe anul 2013, sin­gura dis­po­ni­bilă pe site-ul CNI, pro­cu­ro­rul Ion Dul­gheru a indi­cat, împre­ună cu soţia, veni­turi din sala­riu de 250 mii de lei şi de 500 mii de lei din vân­za­rea unui imo­bil. Tot în 2015, Dul­gheru a bene­fi­ciat de dona­ţii de apro­xi­ma­tiv 800 de mii de lei (!). Acesta deţine, împre­ună cu soţia, două tere­nuri şi 8 clă­diri (!), din­tre care două spa­ţii loca­tive, dar şi două maşini: un Rena­ult şi un Mer­ce­des. Dar, cu veni­turi de mili­oane, Ion Dul­gheru are dato­rii. Una, de 300 de mii de lei, din 2008, şi alta, de 53 mii de euro (apro­xi­matv 1 milion de lei), din 2011. Fiind prac­tic mili­o­nar, Dul­gheru a bene­fi­ciat de un apar­ta­ment pen­tru pro­cu­ro­rii fără locu­inţe în blo­cu­rile de pe str. Meles­tiu, în cadrul unui pro­iect în care anga­ja­ţii pro­cu­ra­tu­rii au plătit doar 340 de euro pen­tru 1 m.p.

  În decla­ra­ţia ana­lo­gică a fra­te­lui său, Andrei Dul­gheru, găsim, la fel, dona­ţii de 420 de mii de lei, pri­miţi în 2013. În 2011, soţia aces­tuia a pri­mit, tot din dona­ţii, 180 mii de lei şi 5 mii de euro. Pro­cu­ro­rul Dul­gheru are şi el dato­rii, una, de 20 mii de euro, din 2011, şi alta, din 2012, de 81 mii de euro. Andrei Dul­gheru deţine şi trei bunuri imo­bile, două din­tre care se regă­sesc şi în decla­ra­ţia lui Ion Dul­gheru, semn că cei doi fraţi le ges­tio­nează împre­ună. În decla­ra­ţia de avere pe 2014, Andrei Dul­gheru indică ace­leaşi dona­ţii ca şi în anul pre­ce­dent, plus alţi 12 mii de euro, pri­miţi de soţie, dar şi dato­rii de 101 mii de euro, con­trac­tate în 2011-2012, fără ter­men şi fără dobândă.

  „Războiul” Morari-Pântea

  Vio­rel Morari, al tre­i­lea pre­ten­dent, este şef al Secţiei con­du­cere a urmă­ri­rii penale în orga­nele cen­trale ale MAI şi ale SV. Ante­rior, Morari a con­dus PA, din pos­tura de inte­ri­mar, timp de jumă­tate de an, fiind demis în ianu­a­rie 2013, după ple­ca­rea lui Vale­riu Zubco şi insta­la­rea în frun­tea PG a lui Andrei Pân­tea. Ex-procurorul gene­ral inte­ri­mar l-a învi­nuit atunci pe Morari de nere­guli în acti­vi­tate, soli­ci­tând Con­si­li­u­lui Supe­rior al Pro­cu­ro­ri­lor (CSP) ini­ţi­e­rea unei pro­ce­duri dis­ci­pli­nare pe numele aces­tuia. În ace­eaşi peri­oadă, şi Vio­rel Morari a depus la CSP o plân­gere pe numele lui Pân­tea. Ambele sesi­zări, însă, au rămas fără rezul­tate. Totuşi, cel care a ple­cat, într-un final, din PG a fost Pân­tea, în urma mai mul­tor acu­za­ţii care i-au fost aduse.

  În schimb, după ple­ca­rea din PA, cariera lui Morari a fost în ascen­siune, fiind numit, după câteva dero­gări, şef al Secţiei con­du­cere a urmă­ri­rii penale în orga­nele cen­trale ale MAI şi ale SV. În decem­brie 2013, Morari a fost ales, la Adu­na­rea Gene­rală a Pro­cu­ro­ri­lor, în cali­tate de mem­bru al Cole­gi­u­lui de Cali­fi­care, iar la scurt timp a fost ales în fun­cţia de preşe­dinte al aces­tui Cole­giu.

  Părinţii procurorului, cu firmă de milioane şi două apartamente

  Vio­rel Morari, con­form decla­ra­ţiei cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate pe anul 2014, declară un sala­riu de 135 mii de lei şi veni­turi de 74 de mii din acti­vi­tăţi didac­tice. Morari mai declară că, anul tre­cut, părinţii i-au acor­dat un aju­tor mate­rial în sumă de 27,7 mii de lei. Tot­o­dată, acesta declară două apar­ta­mente, de 49 şi 99 m.p., pe care le deţine prin con­tract de loca­ţiune, dar şi patru auto­mo­bile, toate dobân­dite în 2013 şi toate obţi­nute prin con­tracte de folo­sinţă: o Skoda Octa­via, două Land Rover Fre­e­lan­der şi un Volvo XC 90. În 2014, pro­cu­ro­rul a luat două cre­dite, unul în valoare de 15 mii de euro şi altul de 15 mii USD, pen­tru 15 ani, cu o rată a dobân­zii de 0%.

  Părinţii can­di­da­tu­lui la fun­cţia de şef al PA deţin două apar­ta­mente în Chi­şi­nău, unul de 33 m.p., cum­pă­rat în 2012, şi altul, pe str. Lev Tols­toi, de 88,9 m.p., pro­cu­rat în 2010, în care părinţii pro­cu­ro­ru­lui au inves­tit înce­pând cu 2008. În 2013, Euge­nia Morari, mama pen­sio­nară a lui Vio­rel Morari, a fon­dat firma „Irarom-Grup”, cu un capi­tal social de 3,9 mili­oane de lei (!) şi adresa juri­dică în satul Ţaul, Don­du­şeni, loca­li­ta­tea de baş­tină a lui Vio­rel Morari. Firma deţine o sta­ţie PECO în sat şi este admi­nis­trată de Oleg Morari, fra­tele lui Vio­rel. Acesta deţine şi el un apar­ta­ment în Chi­şi­nău, de 49 m.p., cum­pă­rat în 2005. S-ar putea ca acesta să fie unul din cele două apar­ta­mente indi­cate de pro­cu­ror în decla­ra­ţia cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate.

  La Ţaul am fost infor­maţi că mama lui Vio­rel Morari este fostă pro­fe­soară, acum cas­nică, iar tatăl, Ghe­or­ghe, este ple­cat la muncă peste hotare.

  Trei maşini, dar cu apartament de la părinţi

  Roman Erem­ciuc, alt can­di­dat la şefia PA, este unul din­tre adjun­cţii pro­cu­ro­ru­lui sec­to­ru­lui Bota­nica. În decla­ra­ţia sa de veni­turi pen­tru 2013, omul legii a indi­cat că fami­lia sa a pri­mit o dona­ţie de 300.000 de lei şi un cadou de două mii de euro. În 2014, Erem­ciuc pre­ci­zează că, în urma unui eve­ni­ment de fami­lie, copiii au pri­mit alţi 2 mii de euro. Şase mii de euro pro­cu­ro­rul i-a obţi­nut din vân­za­rea unui auto­mo­bil, Toyota Aven­sis. Din sala­riu, el a acu­mu­lat 109 mii de lei, iar soţia sa, Tatiana Erem­ciuc, anga­jată în pro­iec­tul ODIMM, în cadrul Minis­te­ru­lui Eco­no­miei, alţi 257 mii de lei. Soţii deţin două auto­mo­bile Toyota, Aven­sis şi Auris, dar şi un Audi 80 vechi, prin como­dat. Con­form decla­ra­ţi­i­lor de avere, soţii Erem­ciuc locu­iesc într-un apar­ta­ment al părinţi­lor. În 2011-2013, fami­lia Erem­ciuc a acu­mu­lat dato­rii de 76 mii de euro, echi­va­len­tul a 1,6 mili­oane de lei, mult peste veni­tu­rile decla­rate de cei doi în ulti­mii ani.

  În 2013, pro­cu­ro­rul Erem­ciuc a fost găsit vino­vat de Cole­giul Dis­ci­pli­nar de încăl­cări într-un caz ges­tio­nat de el. Ast­fel, fără a veri­fica pro­bele, acesta ar fi por­nit o urmă­rire penală împo­triva pro­pri­e­ta­ri­lor unui cazi­nou, bănu­iţi că îşi atrag cli­enţii cu aju­to­rul dro­gu­ri­lor. Roman Erem­ciuc a soli­ci­tat atunci şi a obţi­nut inter­cep­ta­rea con­vor­bi­ri­lor tele­fo­nice ale pro­pri­e­ta­ri­lor cazi­no­u­lui. Doar că, insti­tu­ţia era de mult închisă, res­pec­tiv nu putea avea cli­enţi care să fie atraşi, cu sau fără dro­guri. Cole­giul a con­sta­tat încăl­că­rile comise de pro­cu­ror, dar nu l-a pedep­sit, deo­a­rece ter­me­nul de pre­scri­pţie în cazul încăl­că­ri­lor dis­ci­pli­nare expi­rase.

  Candidatul cu soţie afiliată politic

  
  Ruslan Carai­van, al cin­ci­lea pre­ten­dent la con­du­cea PA, este, din 2013, pro­cu­ror al UTA Găgă­u­zia. El are 40 de ani, s-a năs­cut la Ungheni, dar a stu­diat şi a lucrat în regiu­nea găgă­uză. În 2012, până a deveni procuror-şef al UTA Găgă­u­zia, Carai­van a fost şeful Dire­cţiei Sud a Cen­tru­lui pen­tru Com­ba­te­rea Cri­me­lor Eco­no­mice şi Coru­pţiei. Carai­van este căsă­to­rit cu Lidia Gră­di­nar, fost vice­pri­mar de Comrat în man­da­tul actu­a­lu­lui depu­tat PD, Nico­lae Dudo­glo. În peri­oada în care Dudo­glo nu şi-a putut exer­cita man­da­tul de pri­mar, Lidia Gră­di­nar a fost chiar pri­mar inte­ri­mar în Comrat. În 2015, soţia lui Carai­van a can­di­dat pe lis­tele PD, din care face parte şi Nico­lae Dudo­glo, pen­tru un loc în Con­si­liul muni­ci­pal Comrat, fiind prin­tre pri­mii în lista elec­to­rală. Deşi a acces în Con­si­liu, în august 2015, a renu­nţat la man­dat, rămânând o apro­pi­ată a actu­a­lu­lui depu­tat Nico­lae Dudo­glo. Gră­di­nar l-a spri­ji­nit public pe Dudo­glo în încer­că­rile aces­tuia de a ajunge baş­can, iar ulte­rior, pri­mar de Comrat, ambele ten­ta­tive sol­date cu eşec.

   

  În cam­pa­nia elec­to­rală pri­vind ale­ge­rile par­la­men­tare din noiem­brie 2014, Lidia Gră­di­nar a donat 27,1 mii de lei PD-ului. 

  Deşi soţii Carai­van şi Gră­di­nar au deţi­nut fun­cţii impor­tante, în decla­ra­ţi­ile lor cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate din ulti­mii ani nu indică vreo locu­inţă. În 2014, cei doi au decla­rat un venit cumu­la­tiv din sala­riu de 250 mii de lei şi alţi 564 de lei din sala­riul Lidiei Gră­di­nar de mem­bru al biro­u­lui elec­to­ral al unei secţii de votare la ale­ge­rile par­la­men­tare din 30 noiem­brie 2014, ale­geri la care, amin­tim, a par­ti­ci­pat şi soţul său. În 2014, Lidia Gră­di­nar a intrat în pose­sia unui auto­mo­bil Toyota Rav 4, pe care susţine că l-a cum­pă­rat cu doar 50 mii de lei, echi­va­len­tul a două mii de euro. Cei doi soţi mai declară un auto­mo­bil Rover 25, dar şi un cre­dit con­trac­tat în 2014 în sumă de 5 mii de euro, pe un ter­men de şase ani.

  Ce spun procurorii

  Ște­fan Șap­te­fraț

  Des­pre pla­nu­rile anti­co­ru­pţie: „Când o să ajung acolo o să vă dau un inter­viu per­so­nal dvs. Acum nu pot să vă spun ceva exact”.

  Des­pre avere: „În 2008, eu am ple­cat din Pro­cu­ra­tură. Fiind acolo, nu am pro­cu­rat pro­pri­e­tăți. La toate între­bă­rile dvs au fost efec­tu­ate con­troale. Și gata. Eu sunt om asi­gu­rat. Dvs aveți acces la infor­ma­ții, dar dați între­bări la care răs­pun­su­rile le cunoaș­teți. Eu nu am ce comenta asu­pra pro­pri­e­tă­ți­lor”.

  Ion Dul­gheru

  Des­pre pla­nu­rile anti­co­ru­pţie: „Sim­plu. Eu aș dori ca ce se face acum să con­ti­nue. Insti­tu­ția să-și facă lucrul con­ști­in­cios. Cam asta ar fi. Mari schim­bări, con­form legi­sla­ției, eu nu văd nece­sare. Doar dorința și voința de a munci”.

  Des­pre avere: „La mine, mama se află peste hotare. E acolo de 20 de ani. Dona­ți­ile toate sunt prin inter­me­diul trans­fe­ru­ri­lor ban­care. Blo­cul este con­struit tot de părinți”.

  Vio­rel Morari

  Des­pre pla­nu­rile anti­co­ru­pţie: „Vreau să schimb direc­ția de com­ba­tere a corup­ției, să modi­fic sta­rea lucru­ri­lor din sfera pre­ve­ni­rii și com­ba­te­rii corup­ției. E nevoie de inten­si­fi­ca­rea acti­vi­tă­ții, deși se lucrează, dar pro­ba­bil nu se merge în direc­ția care tre­buie, dacă soci­e­ta­tea nu simte asta”.

  Des­pre avere: „Am un sin­gur apar­ta­ment. Decla­ra­ția pe care ați văzut-o e veche. În acel an, am folo­sit două apar­ta­mente. Un apar­ta­ment era al mamei, iar al doi­lea, al fra­te­lui, de tip man­sardă. În apar­ta­men­tul de pe str. Lev Tols­toi au inves­tit părin­ții, dar acum l-a luat fra­tele. Nu am legă­turi cu firma mamei și a fra­te­lui. Nici nu știu exact cine e fon­da­tor și cine-i admi­nis­tra­tor”.

  Ruslan Carai­van

  Des­pre pla­nu­rile anti­co­ru­pţie: „Da de unde știți că am depus cerere? Acum nu sunt gata să vă răs­pund. Am depus cere­rea și acum mă pre­gă­tesc. Un răs­puns corect, așa repede, nu pot să vă dau”.

  Des­pre avere: „Nu am apar­ta­ment în pro­pri­e­tate. Locu­iesc în apar­ta­men­tul care apar­ține suro­rii mele. Soția mea nu este mem­bru de par­tid. Eu cât am acti­vat în orga­nele pro­cu­ra­tu­rii, nu am aju­tat poli­tic”.

  Roman Erem­ciuc

  Acesta a avut tele­fo­nul mobil de ser­vi­ciu deco­nec­tat pe par­cur­sul între­gii zile de mier­curi, iar la cel de birou nu a răs­puns.
  
  sursra: zdg.md

• Procurori de (re)formă, cu case luxoase şi afaceri mănoase

  Sunt procurori bugetari de-o viaţă, dar se pot lăuda cu case frumoase, maşini luxoase şi, în unele cazuri, afaceri mănoase. Este vorba despre şefii procuraturilor din sectoarele Capitalei şi adjuncţii acestora. Oficial, au salarii de câteva mii de lei, bani care în cazul unei familii obişnuite nu ar fi suficienţi ca să ajungă de la o lună la alta. Lor însă, banii nu doar că le ajung pentru un trai decent, ci le şi rămân pentru achiziţii de lux, care depăşesc cu mult valoarea salariilor. Unii au avut grijă să-şi treacă o parte din averi pe numele rudelor. Câţiva au ajuns în vizorul Comisiei Naţionale de Integritate sau chiar al colegilor procurori, doar că, deocamdată, niciunul nu a fost dat pe mâna Justiţiei.

  Citiţi mai departe

  Sunt procurori bugetari de-o viaţă, dar se pot lăuda cu case frumoase, maşini luxoase şi, în unele cazuri, afaceri mănoase. Este vorba despre şefii procuraturilor din sectoarele Capitalei şi adjuncţii acestora. Oficial, au salarii de câteva mii de lei, bani care în cazul unei familii obişnuite nu ar fi suficienţi ca să ajungă de la o lună la alta. Lor însă, banii nu doar că le ajung pentru un trai decent, ci le şi rămân pentru achiziţii de lux, care depăşesc cu mult valoarea salariilor. Unii au avut grijă să-şi treacă o parte din averi pe numele rudelor. Câţiva au ajuns în vizorul Comisiei Naţionale de Integritate sau chiar al colegilor procurori, doar că, deocamdată, niciunul nu a fost dat pe mâna Justiţiei.

  La început de aprilie, ZdG a solicitat Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) acces la declaraţiile cu privire la venituri şi proprietăţi pentru anul 2014 ale şefilor procuraturilor teritoriale din Chişinău. Anatolie Donciu, preşedintele instituţiei, ne-a remis un răspuns oficial în care se spune că membrii CNI au decis în cadrul şedinţei din 9 aprilie 2015 să nu dea curs solicitării, pentru că documentele nu au fost încă procesate şi că ar conţine date cu caracter personal. „Prezentarea declaraţiilor solicitate, cu regret, e imposibilă”, ne-a scris Anatolie Donciu. Din acest motiv, am revenit la declaraţiile prezentate de procurori în anul 2013.

  Diacov: „E frumoasă, am făcut-o cu dragoste”

  Ion Diacov, şeful Procuraturii mun. Chişinău, s-a lăudat nu o dată că locuieşte într-o casă mai frumoasă decât cea a fratelui său, deputatul democrat Dumitru Diacov. Locuinţa este amplasată în apropiere de centrul capitalei, într-o mahala ce ar putea concura cu faimosul cartier american Beverly Hills — cu gospodării imense ce-ţi fură privirea şi care, vrei, nu vrei, te îndeamnă să te întrebi ale cui sunt. Casa procurorului are, potrivit declaraţiei de venit pentru anul 2013, 315 metri pătraţi şi valorează cam patru milioane de lei. „E frumoasă, am făcut-o cu dragoste. Acum aş vinde-o, dar n-am cui”, ne-a spus Ion Diacov, dar nu a precizat de unde a luat bani ca s-o înalţe. Oficial, imobilul, cumpărat în 2001, ar aparţine omului legii, soţiei acestuia, Lilia Diacov, şi uneia dintre cele două fiice, Alina. Aceasta s-a căsătorit însă acum câţiva ani şi locuieşte împreună cu familia separat, într-un apartament de aproape 170 de metri pătraţi din sectorul Buiucani al capitalei. Din declaraţiile de venit prezentate până în prezent de omul legii, putem deduce că acesta s-ar fi îmbogăţit după ce în 1999 soţia lui s-ar fi implicat în afaceri. În prezent, Lilia Diacov este fondatoarea firmei „Vazlancom”, unde deţine 50% din acţiuni, celelalte 50% sunt împărţite de Alina şi Mariana, cele două fiice ale soţilor Diacov. Până acum câţiva ani, firma avea un magazin de haine pentru femei într-un centru comercial din Chişinău. „Au închis afacerea, pentru că nu te costă pielea cât dubala. Fiind soţie de procuror, Lilia nu putea face contrabandă. Lucra cinstit. Acum firma nu mai are activităţi”, a mărturisit Ion Diacov.

  Firma are un imobil pe bd. Constantin Negruzzi cu o suprafaţă de 391 metri pătraţi. Acesta a fost cumpărat la o lună de la deschiderea afacerii, în februarie 1999. Proprietarii au dat în locaţiune circa 270 de metri pătraţi unei alte firme, care deţine un club de karaoke. Anterior, aici se afla un club de biliard ce aparţinea „Vazlancom” SRL. În 2014, Ion Diacov a ajuns şi în vizorul membrilor CNI, dar aceştia au ajuns la concluzia că procurorul ar fi respectat legea atunci când şi-a declarat averea.

  Pântea: „Să stau în colibă? Să încalţ chirză?”

  Nici Andrei Pântea, numit recent adjunctul lui Ion Diacov, nu o duce rău, chiar dacă, oficial, familia acestuia nu are afaceri, trăind doar din banii statului. Mai nou, omul legii şi-a înălţat o casă modernă cu două nivele pe o stradelă din oraşul Codru din Chişinău. Cu greu poţi vedea ce se întâmplă în spatele gardului şi porţii automatizate, înaltă de câţiva metri. Căldările cu vopsea uitate pe pervazul ferestrelor sugerează că locuinţa este aproape finisată, iar proprietarii ar urma să se mute în câteva săptămâni. În declaraţia de venit pentru anul 2013, Andrei Pântea indica faptul că şi-a cumpărat un lot pentru care a plătit aproape 44.000 de lei. Reiese că omul legii ar fi avut nevoie de doar doi ani pentru a-şi înălţa casa. Nu cunoaştem dacă Andrei Pântea a declarat-o în acest an.

  Procurorul, care iniţial a refuzat să ne ofere detalii despre noua locuinţă referindu-se la date cu caracter personal, a revenit cu următoarea precizare: „Până la darea oficială în exploatare, este considerat un bun în stare de construcţie”. Pe lângă asta, Andrei Pântea mai are câteva apartamente, dar şi casa părintească din raionul Hânceşti, care i-a fost donată. Un apartament a fost cumpărat în 2009, are o suprafaţă de 103 metri pătraţi. În 2011, procurorul a mai cumpărat un apartament de 32 de metri pătraţi, iar în 2013, omul legii a mai investit într-un apartament de 66 de metri pătraţi, care a costat 400.000 de lei. Asta în timp ce, la capitolul „Datorii”, Andrei Pântea a indicat că are un contract de ipotecă cu firma Basconlux, cea care ridică blocuri în care procurorii şi-au cumpărat locuinţe de două ori mai ieftin decât preţul de piaţă. Valoarea iniţială a contractului a constituit aproape 48.000 de euro. Omul legii deţine şi trei automobile, printre care un BMW X5, fabricat în 2006 şi cumpărat în 2013 cu 150.000 de lei. „Consideraţi că un procuror trebuie să trăiască pe malul râului Bâc? Să-şi ridice acolo o colibă? Să umble încălţat în cizme de chirză? Luaţi în calcul anii lucraţi în Procuratură”, ne-a îndemnat Andrei Pântea.

  Lupu din casa socrilor

  Vladimir Lupu, cel de-al doilea adjunct al lui Ion Diacov, este, doar oficial, mai sărac decât primii doi. Locuieşte de mai mulţi ani în casa socrilor, care este însă o clădire-duplex de milioane, amplasată într-un cartier de lux, de pe strada Valentin Guţu. Imobilul a fost cumpărat încă în 2001 şi se află la câţiva paşi de casa de milioane a şefului CNI, Anatolie Donciu. Ca şi alţi procurori, Vladimir Lupu a investit într-un apartament nou în valoare de 31.790 de euro.

  Oficial, nici el, nici soţia sa nu desfăşoară afaceri. În schimb, potrivit registrului Camerei Înregistrării de Stat (CÎS), afaceristă ar fi soacra procurorului, Angela. Aceasta este singura fondatoare a firmei „Alocasia” SRL, o întreprindere ce se ocupă, între altele, de activitate farmaceutică sau importul şi fabricarea, depozitarea, comercializarea angro a substanţelor şi materialelor chimice, toxice, a articolelor şi produselor chimice de menaj. Sediul firmei se află într-un bloc de locuit de pe str. Nicolae Testemiţeanu. Şi Vladimir Lupu, vecinul lui Anatolie Donciu, ajunsese la un moment dat în vizorul CNI, doar că membrii instituţiei nu au constatat nicio abatere de la lege, , în cazul său exista bănuiala că şi-a înregistrat imobilul pe numele socrilor special pentru a-şi ascunde averea. Lupu are telefonul mobil deconectat.

  Casă de lux nedeclarată de procuror timp de 6 ani

  În luna martie 2013, ZdG scria despre casa de milioane a procurorului Ruslan Popov din s. Mileştii Mici, r. Ialoveni, la 13 km de Chişinău. După acel articol, s-a aflat că procurorul Popov, pe atunci şef interimar al Procuraturii Anticorupţie, nici măcar nu şi-a indicat în declaraţia cu privire la venituri şi proprietăţi imobilul de milioane, la fel ca şi soţia sa, Iulia, tot procuroră, la Ialoveni. De fapt, din acea declaraţie, din 2012, puteam deduce că acuzatorul de stat ducea un trai modest, beneficiind şi de un apartament la preţ redus pentru procurorii fără loc de trai. După articol, CNI s-a autosesizat, iar în septembrie 2013, printr-un act de constatare, a consemnat că procurorul a indicat în declaraţie „date inexacte şi incomplete”, iar ulterior, procurorii au iniţiat un dosar penal pe numele colegului lor. La scurt timp, dosarul penal a fost clasat, iar Popov, promovat într-o nouă funcţie. Acest lucru a devenit posibil însă doar după ce, din cauza dosarului penal, nu i s-a permis să candideze la funcţia de şef al Procuraturii Anticorupţie.

  Totuşi, ulterior, el a ajuns în funcţia de şef al Procuraturii sect. Ciocana, printr-un ordin semnat de procurorul general, Corneliu Gurin, pe 16 octombrie 2014. Iar în ultima sa declaraţie cu privire la venituri şi proprietăţi, depusă la finele anului trecut, Ruslan Popov a fost mult mai explicit, precizând că deţine, pe lânga casa de milioane, la care e proprietar tocmai din 2006 (reiese că nu a declarat-o timp de 6 ani), un apartament şi două parcări auto, dar şi trei automobile, inclusiv un BMW X5 şi o Skoda Superb, fabricată în 2013, pe care o foloseşte în bază de mandat. Automobilele costă, la preţul de piaţă, mult peste salariul anual al procurorului Popov, care e de aproximativ 120 mii de lei. „Skoda nu era a mea. O conduceam prin procură, era a tatălui. A fost vândută. Ca să ajung să-mi permit BMW-ul X5 a trebuit să lucrez nu doar eu, ci şi părinţii. Aşa că, pe nimeni nu ar trebui să-l deranjeze în ce maşină merg eu”, ne-a replicat Popov.

  Fiica şi tatăl, procurori şi colegi

  Anterior, presa a scris că şi Vasile Gherasimenco, devenit între timp procuror adjunct al procuraturii sect. Ciocana, are o casă de lux, în sect. Centru din mun. Chişinău. La rândul său, celălalt şef de la această Procuratură, Anatolie Viţu, locuieşte într-un apartament de 87 m.p., pe care-l deţine împreună cu soţia şi cei doi copii ai săi. Interesant este faptul că soţia procurorului, Eudochia Viţu, care este educatoare la grădiniţa nr. 146 din Chişinău, este fondatoare de firmă, împreună cu fratele procurorului, Nicolae. Cei doi au fondat în 1996 firma „Vans-Com”, specializată în comerţ, care-şi are sediul chiar în apartamentul familiei. Totodată, Eudochia Viţu este asociată cu un număr mic de acţiuni la o altă firmă, SRL „Smarald”, acolo unde o are ca parteneră inclusiv pe fosta soţie a judecătorului de la Râşcani, Ghenadie Morozan, Nina. Acest SRL, care nu se regăseşte în declaraţia cu privire la venituri şi proprietăţi a procurorului nu mai funcţionează, nefiindu-i eliberat cod fiscal de tip nou. De precizat că fiica adjunctului de la Ciocana, Svetlana Brăteanu, este şi ea procuroră tot în această procuratură. Din 2012 însă, ea e în concediu de maternitate. „Nu au reuşit să lucreze împreună, ea fiind în concediu. Dacă va reveni, se va pune în discuţie problema şi se va găsi o soluţie”, ne-a zis Ruslan Popov, şeful Procuraturii Ciocana.

  Procurorul construieşte un bloc

  Nicolae Geru, şeful Procuraturii Centru, are, conform declaraţiei pe venit, un teren în extravilanul mun. Chişinău, situat în Întovărăşirea Pomicolă „Floarea”. Totodată, în 2012 procurorul şi-a cumpărat un apartament de 87 m.p. într-un bloc de pe str. N. Sulac, destinat angajaţilor procuraturii. Geru mai are declarat şi un alt apartament de 36 m.p., dar şi trei autotomobile. Ion Dulgheru, procuror adjunct al sect. Centru, nu are pe numele său vreo firmă. În schimb, tatăl acestuia, Vasile Dulgheru, este unul dintre fondatorii firmei „Sky Home Lux”, cea care construieşte un bloc locativ pe str. C. Vârnav din cartierul Malina Mică. Tatăl procurorului deţine 97,89% din acţiuni, celelalte aparţinând Galinei Bogdan, cea care figurează ca administratoare a firmei. Aceasta este soacra procurorului, respectiv, mama Nataliei Bogdan-Dulgheru, soţia acestuia. Galina Bogdan este pensionară, iar conform declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietăţi ale soţului său, Gheorghe Bogdan, a fost, în 2013, angajată la Centrul Medicilor de Familie Teleneşti, în calitate de asistentă medicală, având un salariu anual de circa 30 de mii de lei. Oamenii de pe şantier admit însă că nu o cunosc pe administratoare şi că lucrează pentru „dl Ion”.

  De fapt, ZdG a fotografiat maşina procurorului, un Mercedes cu numerele de înmatriculare C OO 877, chiar lângă şantierul firmei. Acesta a venit, în decembrie 2014, să vadă cum merg lucrările la şantier. ZdG a scris despre acest caz în decembrie 2014. Atunci, omul legii ne-a declarat că nu are nicio afacere şi că blocul ar fi construit de păriniţii săi. „Afacerile sunt ale părinţilor, care au lucrat toată viaţa. Mama mea a lucrat 20 de ani în Italia. Pot să facă şi ei ceva cu banii ăştia sau trebuie să mă întrebe pe mine?… Iar dacă am fost la şantier, care-i problema?”, ne-a întrebat retoric procurorul. Fratele acestuia, Andrei, este şi el procuror. În ultimele declaraţii de avere, cei doi fraţi au indicat că ar fi primit donaţii de peste un milion de lei.

  Arendă de teren public, ieftină şi neplătită

  Oleg Afanasie, un alt adjunct de la Procuratura sect. Centru, deţine o firmă ce se ocupă cu comerţul, „Prorialia” SRL. Aceasta îşi are sediul în casa socrului său din oraşul Ialoveni. Totuşi, potrivit mai multor documente, inclusiv un act al Serviciului Protecţie Civilă cu privire la un control la această firmă, aceasta îşi desfăşoară activitatea în capitală la adresa Mircea cel Bătrân, 2/2. La această adresă se afla o staţie pentru transportul public, unde activează o firmă a fratelui procurorului, Ion Afanasie, care a reuşit să ia în arendă de la Primăria Capitalei terenul de la această adresă, iar ulterior, chiar să-l privatizeze.

  La această adresă activează acum un magazin alimentar cu regim non-stop, iar altă încăpere este dată în arendă companiei Moldcell. Pentru întreg teritoriul, familia procurorului a fost obligată iniţial, în urma unui contract încheiat cu municipalitatea, să plătească drept arendă doar 1085 de lei pe an. Se pare că şi această sumă a fost considerată prea mare pentru ei, or, recent, între cele două părţi exista un litigiu, pentru că firma procurorului nu ar fi plătit arenda. Până la urmă însă, firma familiei procurorului a câştigat procesul, pe motiv că avocatul Primăriei nu s-a prezentat. „Eu nu am nimic cu asta. E firma soţiei. De fapt, de toate afacerile se ocupă fratele meu, soţia lucrează la el doar ca administratoare. Aşa că întrebaţi-l pe el despre arendă şi alte lucruri. Eu nu sunt la curent.”

  Procurorul, ginere de deputat, cu firmă nedeclarată

  Marcel Cimbir, şeful Procuraturii sectorului Botanica, a uitat să declare o firmă ce aparţine soţiei sale. Este vorba despre firma „Arhibas” SRL, fondată în anul 1998. Mariana Cimbir, soţia procurorului, este angajată la compania Moldcell, dar mai este şi fondatoare cu 10% la acest SRL împreună cu doi cetăţeni moldoveni, Anatol Volimbovski şi Vitalie Braganciuc, dar şi cu Vadim Vaispapir, Ivan Gereliuk, Igor Iuliuk — cetăţeni ai Ucrainei. Soţia procurorului este, de fapt, fiica deputatului liberal Veaceslav Untilă. Aceasta a devenit fondatoare la „Arhibas” la numai 18 ani, în perioada când Untilă ocupa funcţia de viceministru al Afacerilor Interne. Această firmă are un spectru larg de activitate, cum ar fi tipărirea cărţilor, comerţul cu ridicata, însă principala activitate o reprezintă construcţiile. Anume în această calitate, SRL-ul a devenit cunoscut prin serviciile sale prestate Băncii de Economii. Dintr-un raport ce denunţa fraudele financiare de la această bancă aflăm că, la numai un an de la fondare, Arhibas obţine peste 7 milioane de lei de la această bancă de stat pentru reparaţia sediului din oraşul Teleneşti. Totodată, firma la care este acţionară soţia procurorului a privatizat în anul 2008 o întreprindere de stat. SRL-ul, cu un capital social de aproximativ 6 mii de lei, a plătit peste 13 milioane de lei pentru privatizarea întreprinderii de stat specializate în ecologie, energetică şi industrie „Energogazpurificare”, firmă pe care o regăsim în declaraţia de avere a deputatului Untilă.

  Şeful procuraturii Botanica susţine că nu ştia că soţia sa deţine acţiuni la o companie cu venituri de milioane. „Nu ştiu de nicio firmă „Arhibas”. Dacă voi spuneţi că a fost fondată în 1998, eu de unde să ştiu, că eu m-am căsătorit mult mai târziu, iar ce a fost înaintea mea nu am de unde şti”, ne-a zis Cimbir. Deşi soţia sa este co-proprietară la o întreprindere prosperă, iar ambii soţi au un salariu lunar de câte aproximativ 11 mii de lei, aceştia nu au declarat nicio proprietate, în afara unui garaj. Procurorul afirmă că locuieşte cu chirie. „Aşteptăm să se construiască blocul de pe str. Melestiu, unde sunt construite apartamentele pentru procurori, iar până atunci închiriem”, afirmă acesta.

  Fiul procurorului şi-a deschis firmă de creditare

  Roman Eremciuc este unul din adjuncţii procurorului sect. Botanica. În declaraţia sa de venituri pentru anul 2013, omul legii a indicat că familia sa a primit o donaţie de 300 de mii de lei, bani oferiţi copiilor, şi un cadou, de 2 mii de euro, tot pentru copii. Deşi acesta nu deţine nicio firmă, mama sa este fondatoarea şi administratoarea întreprinderii individuale care poartă numele procurorului „Roman Eremciuc”. Procurorul nu o indică în declaraţia sa de venit şi nu specifică sumele survenite în urma unei activităţi financiare. În 2013, procurorul a fost găsit vinovat de Colegiul Disciplinar de încălcări într-un caz gestionat de el. Astfel, acesta, fără a verifica dovezile, ar fi pornit o urmărire penală împotriva proprietarilor unui cazinou. Persoanele erau bănuite că îşi atrag clienţii cu ajutorul drogurilor. Eremciuc a solicitat atunci şi a obţinut interceptarea convorbirilor telefonice ale proprietarilor acestui cazinou. Doar că, acest cazinou era de mult închis, respectiv nu putea avea clienţi care să fie atraşi, fie şi cu droguri. Colegiul a constatat încălcările făcute de procuror, dar nu l-a pedepsit, deoarece termenul de prescripţie în cazul încălcărilor disciplinare expirase în cazul său. Eremciuc nu a răspuns la apelurile ZdG.

  Nina Crăciun, alt adjunct al procurorului sect. Botanica, nu are declarată vreo cotă-parte din vreo firmă. În acelaşi timp, feciorul ei, care la acel moment era student, şi-a deschis, în martie 2014,compania „Fastcredit” SRL, o companie de microfinanţare. Această firmă specializată în oferirea creditelor este înregistrată într-un apartament ce apraţine familiei Crăciun din str. Petru Zadnipru, sectorul Ciocana. Din declaraţia de venit putem vedea că procurora Crăciun este posesoarea a două terenuri de 30 de ari în oraşul Chişinău, a două terenuri în extravilanul mun. Chişinău, a două apartamente şi a unei vile. Firma, fiind una de creditare, ar necesita să deţină mijloace băneşti importante. „Firma feciorului nu activează. Cum a deschis-o, aşa a şi rămas. Problema e că nu sunt bani. Noi nici nu avem nimic de-a face cu firma. E a fiului cu nişte cumătri. Ştii cum sunt copiii, vor şi ei să facă ceva. Noi nici nu l-am ajutat şi nici bani nu am avea pentru asta”, ne-a zis Nina Crăciun.

  Maşnic: sute de mii de lei câştigaţi la sărbători

  Eduard Maşnic, procurorul sect. Buiucani, ajuns în atenţia opiniei publice în special în timpul scandalului provocat de fosta sa adjunctă, Elena Neaga, cea care şi-a afişat averea de lux pe o reţea de socializare, are şi el mai multe neclarităţi în declaraţia cu privire la venituri şi proprietăţi. În 2012, Maşnic declara că deţine nu mai puţin de cinci automobile, inclusiv autocamioane, un apartament de 30 m.p., un venit din salariu de 65 mii de lei, dar şi 988 de mii de lei – bani proveniţi de pe urma celebrării căsătoriei şi celebrării naşterii copilului. Un an mai târziu însă, omul legii rămâne fără casă, pentru că vinde apartamentul cu aproape 400 de mii de lei. În declaraţia din 2013, Maşnic rămâne şi fără maşini, declarând doar una din cele cinci pe care le indicase cu un an înainte.

  ZdG a aflat că, recent, procurorul şi-ar fi tras şi un teren pe str. Spartacus, una dintre cele mai luxoase zone din capitală. Am încercat să vorbim de mai multe ori cu Eduard Maşnic, pentru a vedea inclusiv unde locuieşte, însă colegii acestuia ne-au anunţat că procurorul se află în concediu, peste hotarele ţării. Telefonul său mobil este deconectat. De precizat că sora lui Eduard Maşnic, Oxana Maşnic, angajată a CRIS Registru, a donat 10 mii de lei în campania electorală din noiembrie 2014 pentru Partidul Democrat, la fel ca mulţi dintre colegii ei de serviciu.

  Nicolae Tricolici, adjunctul procurorului sect. Buiucani, are declarate două garaje, un apartament de 69 m.p., dar şi un spaţiu comercial, unde se află o gheretă comercială. Totodată procurorul a declarat pentru anul 2013 un venit de 25 de mii de lei obţinut de soţia sa, aceasta deţinând o patentă pentru cusut şi croitorie.

  Procuror controversat, cu apartament nou în 2013

  Igor Popa, procurorul sect. Râşcani, a ajuns în atenţia opiniei publice în perioada guvernării comuniste, când a instrumentat mai multe dosare împotriva liderilor opoziţiei de atunci. Popa este şi procurorul care a semnat mai multe demersuri privind judecarea şi reţinerea tinerilor protestatari la 7 aprilie 2009. Ajuns la şefia Procuraturii Râşcani în 2012, Popa s-a mutat în 2013 în casă nouă, procurându-şi un apartament de 123 m.p., a cărui valoare de piaţă depăşeşte 1 milion de lei, mult peste salariul său anual, care a ajuns la doar 113 mii de lei în 2013. Soţia lui Igor Popa, Ala Popa, este avocată.

  Eugeniu Jovmir, procuror adjunct în sectorul Râşcani, nu are nicio declaraţie de avere depusă la CNI. Potrivit reprezentanţilor instituţiei, documentele lipsesc şi din baza internă, ceea ce ar putea însemna că, fie omul legii nu le-a depus, fie acestea ar fi fost înregistrate cu un nume greşit. „Am depus declaraţiile aşa cum prevede legea”, ne-a asigurat Eugeniu Jovmir. Mihail Pascal, un alt adjunct de la Procuratura Râşcani, pare a fi unul dintre cei mai modeşti procurori, el declarând doar un apartament în care a investit în 2011 — 37.000 de euro.
  sursa: zdg.md

LASĂ UN COMENTARIU