Baza de date a procurorilor Republicii Moldova
Exemplu: Pleşca Angela
Căutare avansată
sursa foto: inj.md

Popa Igor

Procuratura municipiului Chișinău

Date biografice

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova Nr. 262-p din 09 martie 2017, numit în funcția de adjunct al Procurorului General.

Prin Ordinul Nr. 285-p din 22 martie 2016, numit în funcția de procuror-șef al municipiul Chișinău.

Potrivit Hotărîrii nr. 12-84/16 din 18 martie 2016, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General - interimar numirea dlui Igor Popa în funcţia de procuror al municipiului Chişinău pentru un mandat de 5 ani.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 205-p din 29 februarie 2012, numit în funcția de procuror al sectorului Rîșcani municipiul Chișinău.

Conform Hotărîrii nr.2-127/14 din 3 iulie 2014, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General desemnarea procurorilor Iurie Perevoznic, Eduard Maşnic, Igor Popa şi Eduard Bulat în componenţa Consiliului Institutului Naţional al Justiţiei, pentru un mandat de 4 ani. 

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova Nr. 262-p din 09 martie 2017, numit în funcția de adjunct al Procurorului General.

Prin Ordinul Nr. 285-p din 22 martie 2016, numit în funcția de procuror-șef al municipiul Chișinău.

Potrivit Hotărîrii nr. 12-84/16 din 18 martie 2016, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General - interimar numirea dlui Igor Popa în funcţia de procuror al municipiului Chişinău pentru un mandat de 5 ani.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 205-p din 29 februarie 2012, numit în funcția de procuror al sectorului Rîșcani municipiul Chișinău.

Conform Hotărîrii nr.2-127/14 din 3 iulie 2014, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General desemnarea procurorilor Iurie Perevoznic, Eduard Maşnic, Igor Popa şi Eduard Bulat în componenţa Consiliului Institutului Naţional al Justiţiei, pentru un mandat de 4 ani. 

Data nașterii: 12 August 1976

Studii
1981, Facultatea de Drept, USM 
Grad de calificare: licenţiat în drept 

Activitatea profesională:
2016 – până în prezent, procuror al municipiului Chișinău
decembrie 2015 – martie 2016, procuror interimar al municipiului Chișinău
2012 – 2015, procuror al sectorului Râșcani, mun.Chișinău
2012 – 2011, procuror pentru misiuni speciale din cadrul Procuraturii Generale
2011 – 2010, procuror al Secției exercitare a urmăririi penale pe cauze excepționale a Procuraturii Generale
2010 – 2002, Secția exercitare a urmăririi penale pe cauze excepționale a Procuraturii Generale; procuror secție, șef-adjunct secție; procuror, șef secție
2002 – 2009, ajutor interimar, anchetator în Procuratura sectorului Râșcani, mun.Chișinău

Distincții: 
departamentale

Conform Hotărârii nr. 12-30/17 din 09 martie 2017, Consiliul Superior al Procurorilor a eliberat acordul scris privind numirea domnului Igor Popa în funcția de adjunct al Procurorului General.

Potrivit Hotărârii nr. 847 din 04 martie 2016, Colegiul de calificare a considerat promovate probele de concurs cu media aritmetică 9,5, de către dnl Igor Popa, candidat la funcţia de procuror al mun. Chişinău.

DISTINCȚII
Luând în consideraţie rezultatele activităţii desfășurate, indicatorii de performanţă calitativi şi cantitativi obţinuţi pe parcursul anului 2016, calităţile profesionale şi morale ale unor procurori, Consiliul Superior al Procurorilor prin Hotărârea nr. 12-264/16  din 29 decembrie 2016, a propus Procurorului General încurajarea procurorului-şef a Procuraturii mun.Chişinău, Popa Igor, cu Crucea „Pentru Merit”, Clasa II.

Cu prilejul Zilei lucrătorului procuraturii, Consiliul Superior al Procurorilor prin Hotărârea nr.12-12/15 din 22 ianuarie 2015, a propus încurajarea domnului Popa Igor - procuror al sectorului Rîşcani, municipiul Chişinău cu Insigna de piept ”Eminent al Procuraturii”.

Prin Hotărârea nr.12-10/14 din 23 ianuarie 2014, în legătură cu aniversarea a XXII-a de la formarea Procuraturii Republicii Moldova, s-a propus Procurorului General decorarea domnului Popa Igor, procurorul sect.Rîşcani, mun.Chişinău, cu Medalia „Pentru Serviciu impecabil” clasa III.

Conform Hotărârii nr. 2-3d-217/11 din 20 septembrie 2011, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General încurajarea domnului Popa Igor - procuror pentru misiuni speciale, pentru îndeplinirea exemplară a obligaţiilor de serviciu, iniţiativă şi operativitate cu Diplomă de onoare de categoria I.

Conform Hotărârii nr. 12-30/17 din 09 martie 2017, Consiliul Superior al Procurorilor a eliberat acordul scris privind numirea domnului Igor Popa în funcția de adjunct al Procurorului General.

Potrivit Hotărârii nr. 847 din 04 martie 2016, Colegiul de calificare a considerat promovate probele de concurs cu media aritmetică 9,5, de către dnl Igor Popa, candidat la funcţia de procuror al mun. Chişinău.

DISTINCȚII
Luând în consideraţie rezultatele activităţii desfășurate, indicatorii de performanţă calitativi şi cantitativi obţinuţi pe parcursul anului 2016, calităţile profesionale şi morale ale unor procurori, Consiliul Superior al Procurorilor prin Hotărârea nr. 12-264/16  din 29 decembrie 2016, a propus Procurorului General încurajarea procurorului-şef a Procuraturii mun.Chişinău, Popa Igor, cu Crucea „Pentru Merit”, Clasa II.

Cu prilejul Zilei lucrătorului procuraturii, Consiliul Superior al Procurorilor prin Hotărârea nr.12-12/15 din 22 ianuarie 2015, a propus încurajarea domnului Popa Igor - procuror al sectorului Rîşcani, municipiul Chişinău cu Insigna de piept ”Eminent al Procuraturii”.

Prin Hotărârea nr.12-10/14 din 23 ianuarie 2014, în legătură cu aniversarea a XXII-a de la formarea Procuraturii Republicii Moldova, s-a propus Procurorului General decorarea domnului Popa Igor, procurorul sect.Rîşcani, mun.Chişinău, cu Medalia „Pentru Serviciu impecabil” clasa III.

Conform Hotărârii nr. 2-3d-217/11 din 20 septembrie 2011, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General încurajarea domnului Popa Igor - procuror pentru misiuni speciale, pentru îndeplinirea exemplară a obligaţiilor de serviciu, iniţiativă şi operativitate cu Diplomă de onoare de categoria I.

 

Hotărârea nr. 12-30/17 din 09 martie 2017

Hotărârea nr. 847 din 04 martie 2016

Hotărârea nr. 12-264/16 din 29 dececembrie 2016

Hotărârea nr.12-12/15 din 22 ianuarie 2015

Hotărârea nr.12-10/14 din 23 ianuarie 2014

Hotărârea nr. 2-3d-217/11 din 20 septembrie 2011

Știri
  • Arborele genealogic al justiției

    Au fost colegi la Facultatea de Drept, iar acum fac justiție, fiind adversari, din postura de judecători, avocați sau procurori. Unii dintre aceștia sunt, între ei, cumetri, nași, fini, iar alții – soți, fii, fiice, frați sau surori. Toți, aproape la unison, susțin că relațiile personale nu-i împiedică să fie obiectivi, într-o țară în care majoritatea cetățenilor percep justiția drept cel mai corupt domeniu.

    În 2013, ZdG dezvăluia cum avocatul Iurie Guriev, fiind naș de cununie al judecătoarei Oxana Banari (Mironov), pe atunci la Judecătoria Dondușeni, nu a cerut recuzarea magistratei într-un dosar în care clientul său, după ce și-a recunoscut vina, a fost sancționat de judecătoare cu cea mai mică pedeapsă stabilită de lege. „Dacă e să o luăm aşa, aici toţi suntem cumetri. Şi la Curtea de Apel sunt cumetri, şi la Supremă. Pe mine nu mă poate influenţa un cumătru”, zicea Banari. Sistemul a tolerat acest caz, iar magistrata nu doar că nu a fost pedepsită, dar și fost promovată, în 2014, în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, iar în 2016, prin transfer, a ajuns la Judecătoria Bălți, unde este judecătoare de instrucție. Pentru un tablou complet, constatăm că și soțul judecătoarei, Grigore Mironov, activează în justiție, fiind avocat.

    Au fost colegi la Facultatea de Drept, iar acum fac justiție, fiind adversari, din postura de judecători, avocați sau procurori. Unii dintre aceștia sunt, între ei, cumetri, nași, fini, iar alții – soți, fii, fiice, frați sau surori. Toți, aproape la unison, susțin că relațiile personale nu-i împiedică să fie obiectivi, într-o țară în care majoritatea cetățenilor percep justiția drept cel mai corupt domeniu.

    În 2013, ZdG dezvăluia cum avocatul Iurie Guriev, fiind naș de cununie al judecătoarei Oxana Banari (Mironov), pe atunci la Judecătoria Dondușeni, nu a cerut recuzarea magistratei într-un dosar în care clientul său, după ce și-a recunoscut vina, a fost sancționat de judecătoare cu cea mai mică pedeapsă stabilită de lege. „Dacă e să o luăm aşa, aici toţi suntem cumetri. Şi la Curtea de Apel sunt cumetri, şi la Supremă. Pe mine nu mă poate influenţa un cumătru”, zicea Banari. Sistemul a tolerat acest caz, iar magistrata nu doar că nu a fost pedepsită, dar și fost promovată, în 2014, în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, iar în 2016, prin transfer, a ajuns la Judecătoria Bălți, unde este judecătoare de instrucție. Pentru un tablou complet, constatăm că și soțul judecătoarei, Grigore Mironov, activează în justiție, fiind avocat.

    Poalelungi, cu soție, nepoată și fin în justiție. Harunjen, cu frate avocat

    Cazul nu este unul singular. Justiția din R. Moldova e făcută de foști colegi de facultate, cumetri, nași, fini sau membri de familie. Mihai Poalelungi,președintele Curții Supreme de Justiție (CSJ), este căsătorit cu Elena Poalelungi, angajată la Ministerul Justiţiei, fiind, din 2013, şefa Secţiei executori judecătoreşti.Maria Alexei, fostă Cozma, nepoata preşedintelui CSJ, este judecătoare la Judecătoria Chișinău, fiind numită în funcție în 2014, după ce a activat la Judecătoria sectorului Râşcani, condusă pe atunci de Oleg Melniciucunul dintre finii de cununie ai lui Poalelungi. Maria Alexei a lucrat acolo în calitate de şefă a secretariatului. Astăzi, Melniciuc, urmărit penal pentru îmbogățire ilicită, este și el magistrat la Judecătoria Chișinău. „Soția domnului Poalelungi, Elena Poalelungi, este funcționar al Ministerului Justiției din 1996. Ea nu a fost angajată în minister în 2013”, precizează CSJ, într-un răspuns la subiect.

    Eduard Harunjen, procuror general, are un frate avocat, Artur Harunjen, care a fost, cel puțin într-un dosar, la etapa inițială, avocatul unui inculpat într-un dosar instrumentat de Procuratura Anticorupție, pe când actualul procuror general era șef la Anticorupție. Eduard Harunjen ne-a anunțat însă că fratele său a renunțat la scurt timp să reprezinte acel client. Adelina, fiica lui Eduard Harunjen, este și ea juristă, absolventă a Facultății de Drept a Universității Libere Internaționale din Moldova. „Fratele meu a fost procuror inițial, șapte ani. De câțiva ani e avocat cu licență. Eu vă spun că nu mă implic și nu am făcut-o niciodată, dar ca problemă ea poate fi interpretată în orice moment. Nu pot să-i interzic, nu pot face nimic. El are copii, familie și își câștigă banii din profesia lui. Nu ne întâlnim pe probleme de astea. Dar știți, soția unui fost procuror general era avocată. Și asta nu poți evita. Eu, pentru mine, nu pot găsi o soluție în așa situație. Nu am niciun drept să-i interzic să practice meseria de avocat. Singurul lucru pe care pot să îl fac e să fiu integru și asta mă strădui să fac, dar nu-i pot interzice și nu știu dacă am dreptul moral să fac asta”, ne-a declarat Eduard Harunjen.

    Finii și nașii adjuncților procurorului general

    Igor Popa, adjunctul lui Harunjen, este finul lui Nicolae Chitoroagă, șeful Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS). Soția lui Popa, Ala, e avocată. Totodată, finul lui Igor Popa este Ruslan Toma, procuror pentru misiuni speciale în cadrul Procuraturii Generale. Mircea Roșioru, președintele Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) și alt adjunct al procurorului general, este finul lui Maxim Gropa, procuror în PCCOCS, iar Victor Garaba, fratele celui de-al treilea adjunct al procurorului general, Iurie Garaba, este nașul de cununie al procurorului Procuraturii Anticorupție (PA), Vitalie Galeru.

    Roșioru spune că relația cu Maxim Gropa nu a creat conflicte de interese. „Eu am început activitatea în procuratură mai devreme, în anul 2001, el a venit în 2002 în aceeași procuratură, a raionului Hâncești. Eu fiind cel mai mare în familie, cum sunt tradițiile, nu avea cine să mă cunune și, în anul 2007, el mi-a devenit naș. Am avut o relație bună de la început. Nu mi-a fost niciodată subaltern, nu i-am fost subaltern. Da, am fost în Procuratura Hâncești și în Procuratura Anticorupție, dar amândoi eram procurori cu funcție de execuție. Doi ani în urmă, când a fost concursul pentru funcția de procuror al raionului Ialoveni, domnul Gropa a participat la acel concurs. Eu am formulat declarație de abținere și, deși toți credeau că nănășismul și cumetrismul sunt în vigoare, domnul Gropa nu a câștigat. Sunt niște reguli morale de care trebuie să ții cont. Dacă se dorește, situațiile de conflict de interese pot fi evitate”,afirmă președintele CSP.

    Frații Balan: Unul îl acuză pe Gacikevici, altul îl apără pe Șor

    O altă situație curioasă o găsim în cazul procurorului anticorupție Eugen Balan, fratele lui Iulian Balan, unul din avocații primarului de Orhei, Ilan Șor.Procurorul Balan gestionează dosare importante legate de fraudele de la BEM, inclusiv cel în care este vizat Grigore Gacikevici, fostul președinte al instituției financiare, predecesorul lui Șor. „Eu îmi instrumentez dosarele legate de Banca de Economii pe perioada în care era Grigore Gacikevici. După perioada Gacikevici nu am niciun material în gestiune, niciun dosar și nici nu examinez nimic, nici tangențial. Despre asta cunosc toți și de aceea nici nu pot avea în gestiune careva materiale sau cauze care să atragă după sine conflicte de interese”, zice procurorul Eugen Balan.

     

    „Cândva a fost așa o situație, numai că pe un alt caz, nu legat de Banca de Economii. Automat am făcut raport șefului. E o situație firească, toți au frați. În acel caz, eu am renunțat să fiu procuror, dosarul a fost transmis la un alt coleg. Altfel este inadmisibil. Trebuie să te autorecuzi. E o chestie normală, mai ales că trăim într-o țară mică, unde eventualele sau potențialele conflicte de interese, teoretic vorbind, sunt posibile și atunci neapărat trebuie anunțați superiorii, ca să nu planeze o oarecare suspiciune de corupție sau, mai știu eu… Este o procedură legală care permite să te distanțezi de o astfel de chestiune”, adaugă procurorul Balan.

    Procurorul cu relații la CNA

    Procurorul Procuraturii Chișinău Anatolie Tăietu este soțul Otiliei Nicolai, șefa Agenției pentru Recuperarea Bunurilor Infracționale din cadrul Centrului Național Anticorupție (CNA). Și Roman Morozan, finul acestora, e angajat al CNA, la fel ca și nașul cuplului, Mihail Cojocaru, care deține funcția de șef-adjunct al Direcției Urmărire Penală din cadrul instituției. „Confirmăm că Otilia Nicolai este soţia lui Anatolie Tăietu. Persoanele vizate au fost angajate în cadrul CCCEC chiar de la momentul formării acestei instituţii, strict în baza criteriilor profesionale. În prezent, aceştia nu au nicio relaţie profesională care să poată influenţa în vreun fel exercitarea, conform legii, a atribuţiilor de serviciu”, se spune într-un răspuns oferit de CNA, la subiect.

    Cât despre relaţiile de afinitate religioasă dintre Otilia Nicolai, Mihai Cojocaru şi Roman Morozan, CNA susține că nu poate oferi o confirmare, dat fiind faptul că „relaţiile de afinitate religioasă nu au vreo atribuţie sau impact asupra activităţii profesionale şi nu sunt reglementate de nicio lege, inclusiv de Legea privind conflictul de interese”. „Majoritatea procurorilor importanți sunt cumetri între ei sau au cumetri comuni”, ne-a dezvăluit un procuror, sub protecția anonimatului, în cadrul unei discuții despre relațiile „familiale” care există între acuzatorii de stat.

    Familiile Clevadî și Sârcu fac justiție

    Valentina Clevadî, judecătoare la CSJ, care a depus recent cerere de demisie, este mama Nataliei Clevadî, magistrată la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani. Și fiii judecătoarei de la CSJ activează în justiție. Grigore Clevadî este procuror în Procuratura raionului Hâncești, iar fratele său, Igor, este avocat. Soția procurorului lucrează la Biroul Vamal Chișinău, iar cea a avocatului – în calitate de asistent judiciar la CSJ.

    Iulia Sârcu, judecătoare la CSJ, este soția fostului procuror Isai Sârcu.Fiica acestora, Diana Sârcu-Scobioală, este șefa Institutului Național al Justiției, iar nora ei este Tatiana Molcianova, magistrată numită în funcție, în 2011, la Judecătoria Basarabeasca. În 2014, ea a fost transferată la Anenii Noi, iar în 2016, tot prin transfer, ajunge la Judecătoria Chișinău. Soțul magistratei, fiul Iuliei și al lui Isai Sârcu, este procurorul Artur Sârcu, care activează în cadrul PCCOCS.

    Ala Cobăneanu, o altă magistrată de la CSJ, este rudă cu judecătorul Nicolae Șova, de la Judecătoria Chișinău, sediul Botanica, iar prin intermediul fratelui, și cu Nelea Budăi, vicepreședinta CA Chișinău. Există mai multe dosare examinate la CA Chișinău de Nelea Budăi, iar la CSJ de Ala Cobăneanu. Printr-un răspuns oferit de CSJ, suntem informați că Nicolae Șova este „soțul nepoatei de frate” al judecătoarei Cobăneanu și că judecătoarea „se abține întotdeauna în cazul hotărârilor pronunțate de domnul Șova, care ajung în fața CSJ și îi sunt repartizate spre judecare. Judecătoarea Nelea Budăi nu îi este rudă. Aceasta din urmă se află în relații de rudenie cu fratele judecătoarei Cobăneanu”, precizează CSJ.

    Cumetrii de la CSJ

    Un alt judecător de la CSJ, Oleg Sternioală, e căsătorit cu Elena Tudoran, fostă grefieră.Cei doi sunt cununați de avocatul Iurie Tabarcea. Potrivit informațiilor obținute de ZdG, Iurie Tabarcea, la rându-i, este văr cuMarcel Tabarcea, șeful Direcției Asigurarea Integrității de la CNA. „Marcel Tabarcea este rudă cu Iurie Tabarcea. Activitatea profesională a acestora nu interferează în niciun fel”, ne-a confirmat CNA. Sternioală este cumătru cu judecătorul Victor Burduh, vicepreședintele Judecătoriei Chișinău. Burduh a fost și unul din invitații la nunta lui Sternioală, din 2014. „Nașul de cununie al domniei sale (Sternioală, n.r.) este Iurie Tabarcea, însă nu cunoaște dacă acesta din urmă a avut sau are dosare pe rolul CSJ, în calitate de avocat. Victor Burduh a fost invitat la nunta domniei sale și dl Sternioală este nașul de botez al fiicei dlui Burduh. Însă aceste împrejurări nu influențează calitatea actului de justiție pe care îl înfăptuiește”, ne-a transmis CSJ.

    Judecătorul CSJ Ion Guzun, pe lângă faptul că este fost coleg de facultate cu Mihai Poalelungi, și cumătru cu șeful CSJ, informație confirmată chiar de cei doi judecători. Soția acestuia, Maria Guzun, este magistrată la CA Chișinău.

    În 2016, în cadrul unui dosar de la CSJ, fosta judecătoare Domnica Manole a cerut recuzarea judecătorului Ion Druță de la examinarea unui dosar, pe motiv că acesta ar fi cumătru cu Mariana Pitic, o altă magistrată de la CSJ. Cererea i-a fost însă respinsă. Druță și Pitic sunt azi colegi de complet în cadrul instanței judecătorești supreme. Druță ar fi și nașul lui Alexandru Ciugureanu, care este fiul fostului magistrat Mihail Ciugureanu. Nina, mama lui Alexandru, cercetat acum penal într-un dosar cu terenuri, activează în calitate de avocată. „Dl judecător Ion Druță nu este cumătru cu dna judecătoare Mariana Pitic. Domnia sa nu i-a botezat copiii dnei Pitic și nici invers”, precizează CSJ, cu referire la informațiile care-l vizează pe Ion Druță, fără a confirma sau nega relațiile dintre Druță și Ciugureanu.

    Pleșca s-a autorecuzat în dosarul Cazacu, achitat de Curtea de Apel

    Ion Pleșca, președintele CA Chișinău, s-a autorecuzat în dosarul lui Ion Cazacu, fostul președinte al Judecătoriei Glodeni, suspendat din funcție și judecat pentru corupere pasivă, după ce a fost prins în flagrant cu mită de zece mii de lei. Cazacu a fost achitat de primele două instanțe, inclusiv de CA Chișinău, dar, recent, CSJ a remis cazul la rejudecare, tot în instanța condusă de Pleșca. Pe 1 august 2017, CSJ a examinat un demers înaintat de Victor Muntean, procuror în PA, prin care cerea ca dosarul lui Cazacu să nu se examineze la CA Chișinău, „pentru a înlătura careva dubii de parţialitate, în virtutea funcţiei pe care anterior a ocupat-o fiul învinuitului Ion Cazacu – Ion Cazacu (fiul cu același nume), care a activat în calitate de grefier la CA Chişinău, exercitându-şi atribuţiile în subordinea nemijlocită a președintelui acestei instanţe”. CSJ a respins solicitarea, precizând că fiul lui Cazacu nu mai activează în cadrul instanței, din 18 septembrie 2015. Anterior, în iunie 2016, Ion Pleșca a înaintat declarație de abținere de la judecarea cauzei penale care îl vizează pe Ion Cazacu, după ce dosarul i-a fost repartizat, invocând același motiv.

    Acum, dosarul lui Ion Cazacu este în procedură la judecătorul Ghenadie Lîsîi, fost coleg de facultate cu Ion Pleșca. Tot Lîsîi este nașul colegului său de facultate, dar și de instanță, Anatolie Pahopol, informație recunoscută de reprezentanții CA Chișinău, care ne-au anunțat că de aceste relații se ține cont la formarea completelor de judecată. Soția judecătorului Pahopol, Natalia, este avocată. „Eu mi-am luat recuzare de la dosarul Cazacu. Fiul lui de vreo trei ani e plecat în America”, a precizat, la rându-i, Ion Pleșca. Soția președintelui CA Chișinău, Tatiana Pleșca, este avocată. Într-o intervenție anterioară pentru ZdG, aceasta spunea că, pentru a evita eventualele conflicte de interese, ea nu participă pe dosare în instanța condusă de soțul ei. Diana Pleșca, fiica celor doi, este ofițer de urmărire penală în cadrul CNA, fiind numită în funcție în aprilie 2016.

    Și alți magistrați de la CA Chișinău se află în relații de rudenie cu reprezentanți din justiție. Judecătorul Serghei Furdui, al cărui fiu, Alexandru, a absolvit Dreptul, este nașul de cununie al colegului său, Vladislav Clima, tot el, fiul șefului Inspecției Judiciare de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Nicolae Clima.Relațiile dintre Clima și Furdui au fost confirmate de CA Chișinău. În aceeași instanță regăsim și relații deja mediatizate. Judecătoarea Maria Moraru este fosta soție a lui Ion Moraru, avocatul care, după ce a fost implicat în scandaluri de corupție, și-a pierdut, iar ulterior şi-a recuperat de câteva ori licența prin intermediul instanțelor de judecată. Viorel Moraru, unul din fiii celor doi, își dorește să devină executor judecătoresc, iar Eduard Moraru, un alt fiu, care-și dorește să devină judecător, este astăzi avocat. La CA Chișinău activează și Iurie Melinteanu. Fiul acestuia, avocatul Dorin Melinteanu, a fost vizat, la fel ca și Ion Moraru, în dosare penale.

    Igor Mânăscurtă, judecător la CA Chișinău, fost magistrat la Judecătoria Ciocana din Chișinău, este căsătorit cu Carolina Mânăscurtă-Pascari, avocată la biroul „Fenix”, care, coincidență sau nu, este amplasat chiar lângă Judecătoria Ciocana. Tatăl ei, Ghenadie Pascari, este avocat în cadrul aceluiași birou.

    Într-o situație similară este și Igor Barbacaru, judecător la Judecătoria Chișinău. Constanția Barbacaru, soția sa, este avocată-stagiară, activând în 2015 în biroul fondat de actualul membru al CSM, Gheorghe Avornic.Mama judecătorului, Zinaida Barbacaru, este și ea avocată, activând în raza sectorului Râșcani, acolo unde fiul său activează ca judecător. Socrul magistratului Igor Barbacaru este Ghenadie Morozan, fost judecător la Judecătoria Râșcani, promovat în 2015 la CA Chișinău. Morozan are legături și cu Vladimir Plahotniuc, liderul Partidului Democrat din Moldova. Fratele lui Ghenadie Morozan, Eduard, este căsătorit cu sora politicianului, Vera.

    Dintr-o decizie a CSJ, prin care s-a cerut recuzarea judecătoarei Curții Supreme Maria Ghervas de la examinarea unui dosar, aflăm că Garri Bivol, magistratul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, anchetat în dosarul spălării a 20 de miliarde de dolari, este soțul judecătoarei Valentina Garabagiu, care activează la Judecătoria Chișinău, sediul Botanica. Din același document aflăm că magistratul suspendat din funcție este rudă cu Maria Ghervas, care, la rându-i, este soția procurorului Iurie Ghervas.

    „Clanul” Avornic din Justiție

    Avocatul Gheorghe Avornic, membru al CSM, se poate lăuda cu zeci de relații în sistem. Într-un interviu pentru revista „Nunta”, din 2015, atunci când avea la activ nu mai puțin de 25 de fini, Avornic preciza că majoritatea sunt foști studenți de la Drept. „Avem doi verișori drepți de-ai mei, o verișoară de-a soției și fratele ei. Restul ne erau străini. În mare parte, sunt foștii mei studenți. De ce și-au ales un profesor pentru a le fi naș? Cred că le-am servit drept exemplu”, puncta Gheorghe Avornic, care, între timp, a ajuns la nu mai puțin de 28 de fini. Printre aceștia, doi colegi din CSM – Teodor Cârnaț, candidat la funcția de președinte al Autorității Naționale de Integritate, și Violeta Cojocaru, profesor universitar. Avornic este și nașul lui Veaceslav Stejar, administrator al proceselor de insolvabilitate, al juristului Corneliu Țurcanu, dar și al magistratei Veronica Negru,promovată în 2015 la CA Chișinău. Ultima este cumnata lui Alexandru Negru, judecător la sediul Buiucani al Judecătoriei Chișinău, numit în funcție în 2014.

     

    Tatiana Craiu, sora lui Gheorghe Avornic, care deține licență de avocat din 2002, e căsătorită cu judecătorul Nicolae Craiu, de la CSJ, numit în funcție în 2016, de către Parlament, după un concurs organizat de CSJ. Fiul acestora, Sergiu Craiu, este avocat. Maria Negru, cealaltă soră a lui Avornic, e judecătoare la CA Chișinău, fiind promovată în funcție în 2014, pe când fratele său activa deja la CSM. „Stau și mă gândesc că, de fapt, cumătrismul nu este un viciu, pentru noi asta e o tradiție, și omul dacă își ia un cumătru să lucreze cu el, înseamnă că are încredere totală și știe că nu o să-i pună un cuțit în spate. În toată lumea aceasta se numește recomandare, la noi se numește cumătrism”,l-a completat pe Gheorghe Avornic, în cadrul aceluiași interviu oferit pentru revista „Nunta”, soția sa, Ana, întrebată dacă familia Avornic nu a fost vreodată acuzată de „cumătrism”.

    N-am avut niciodată (conflicte de interese, n.r.). În primul rând noi toți am fost în diferite sisteme și fiecare a avut activitatea sa. Nu s-au intersectat. Doar la CSM, dar eu tot timpul mi-am luat abținere. Au fost două cazuri cu sora mea și unul cu cumnatul. De trei ori și eu niciodată nu am participat. Alte cazuri nu am avut niciodată”, afirmă Gheorghe Avornic, întrebat dacă relațiile sale de rudenie nu ar putea crea conflicte de interese. Nici din postura de avocat, spune Avornic, nu a avut astfel de situații.

    Relațiile membrilor CSM

    Dorel Musteață, un alt membru al CSM, este finul de cununie al cuplului Veronica Cupcea, președinta Judecătoriei Orhei, și Evghenii Sanduța,fost magistrat la CA Chișinău. Soția lui Musteață, Rodica Bevziuc, este avocată, cu licență din 2002, specializată pe litigii civile și penale. „Eu nu particip la soluționarea întrebărilor care se examinează la CSM cu participarea doamnei Cupcea. Îmi iau abținere. Când ne-am luat nași, niciunul nu era președinte de instanță”, explică Musteață. „În perioada cât am fost președinte de judecătorie și cât am lucrat la Anenii Noi, soția mea nu a avut niciun dosar în cadrul instanței Anenii Noi. Ce altceva să lucreze soția? Am învățat împreună, ne-am căsătorit”, conchide Dorel Musteață.

    Și Nina Cernat, membră a CSM din partea judecătorilor Curților de Apel, are rude în justiție. Soțul ei, avocatul Ștefan Rusu, are birou pe str. Teilor, în imediată apropiere de CA Chișinău, instanță de unde soția sa va reveni după expirarea mandatului de la CSM. Cernat e fostă colegă la CSJ cu Ion Muruianu, ex-președinte al CSJ, astăzi, judecător la CA Chișinău. Nora lui Muruianu, Maria, e judecătoare la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, iar soția sa, Ludmila – notar public.

    Țurcan: „Poate ei și merită, dar din cauza mea nu sunt promovați”

     

    Un alt membru al CSM, Anatolie Țurcan,este nașul lui Iurie Potângă, magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Țurcan spune că finul său nu a fost niciodată favorizat. „O singură dată, când a candidat Potângă la CA Chișinău, eu m-am abținut, iar el nu a trecut concursul și de atunci nici nu mai candidează, ca să nu apară situații de conflict de interese. Eu cu Iurie cam puțin comunicăm în ultimul timp, nu l-am văzut de astă primăvară. Nu la toți relațiile naș-fin sunt la fel. Unele sunt strânse, mai ales atunci când cununi vreo rudă. Aici el era un om complet străin pentru mine. Apropo, mai am un fin judecătorMartînenco(Veaceslav, judecător la Judecătoria Chișinău, n.r.). Și tot aceeași istorie, tatăl său m-a rugat să-l cunun. E judecător la Ciocana acum, a început de la grefier. E un băiat care a muncit singur ca să ajungă judecător”, povestește membrul CSM, care consideră că relațiile de familie i-ar fi putut dezavantaja pe finii săi. „Poate ei și merită, dar din cauza mea nu sunt promovați. Poate chiar și colegii de la CSM, atunci când a candidat Potângă, s-au simțit cumva intimidați să nu apară impresia că l-au votat pentru că e al lui Țurcan”, afirmă Anatolie Țurcan.

    Membrul CSM mai spune că niciunul dintre copiii săi nu i-a călcat pe urme, tocmai pentru a evita conflictele de interese. „Eu am patru copii. Ultima fiică face studii superioare la arhitectură, feciorul a făcut fizica la Iași, acum e în armată, în America. Tatăl judecător și feciorul soldat. Și din patru copii, niciunul nu s-a dus la Drept, anume ca să nu fie așa presupuse conflicte de interese”, spune magistratul.

    Colegii de promoție ai președintelui CSJ

    Pe lângă relațiile de rudenie, există colegi de facultate, care au devenit, între timp, judecători, procurori și avocați – întâlnindu-se acum în calitate de oponenți. De exemplu, Mihai Poalelungi,președintele CSJ, a absolvit Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova în 1988. În acel an, a primit diploma de absolvire și Igor Dolea, judecător la Curtea Constituțională. În trecut, Dolea a fost membru al CSM, dar și membru al Colegiului de Calificare de pe lângă CSM.

    Un alt coleg cu Poalelungi a fost Dumitru Graur, procurorul-şef al Secţiei reprezentare a învinuirii în CSJ. Graur a condus această secție și înainte de reforma Procuraturii. Recent, el a câștigat concursul organizat de CSP și urmează să conducă secția și în următorii cinci ani. Dumitru Graur afirmă că relația de colegialitate cu Poalelungi nu-l împiedică să fie obiectiv.

     

    Și Igor Serbinov, fostul adjunct al procurorului general, în anii 2007-2016, actual șef al Direcției Judiciare din cadrul PG, a fost coleg de promoție cu șeful CSJ, dar și cu actualul său coleg din Procuratură, Dumitru Graur. Printre colegii de facultate ai lui Poalelungi îl regăsim și pe fostul procuror Mihail Canțîr, judecat penal pentru corupere pasivă, dar achitat, în 2013, printr-o decizie finală emisă de către CSJ. Din partea PG, recursul la CSJ a fost depus de către Dumitru Graur.

    Judecătorul CSJ Ion Guzun de asemenea a fost coleg de promoție cu Poalelungi. Guzun a fost promovat la CSJ în 2014, deși avea cele mai puţine puncte dintre cei cinci candidați înscriși în concurs, doar 57, în timp ce ceilalţi patru aveau peste 74 de puncte, fiind evaluați de Colegiul pentru Selecţia şi Cariera Judecătorilor. Tot în 1988, au absolvit Facultatea de Drept a USM judecătorii Eugeniu Clim, de la CA Chișinău, Vasile Vulpe, eliberat din funcție în 2011, Ion Dandara, care a plecat din sistem în 2014, Tudor Leahu, care și-a dat demisia în 2016, Boris Țimbalari, Iurie Vizitiu sau Ion Bosîi, dar și o serie de foști sau actuali avocați mai puțin cunoscuți. Fiul lui Ion Bosîi, Dumitru, este magistrat la Judecătoria Cahul. Unul dintre avocații care au fost colegi cu Poalelungi, Vladimir Darii, a reprezentat de mai multe ori interesele clienților săi la CSJ, unele decizii fiind luate de foștii săi colegi de facultate. „Președintele Poalelungi nu s-a văzut și nu a vorbit cu Vladimir Darii de când și-au încheiat studiile. Președintele Poalelungi activează în cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ și nu are vreo legătură cu cauzele penale”, precizează CSJ.

    Colegii Reșetnicov, Efrim, Sternioală și Melniciuc

    O altă promoție a Facultății de Drept de la USM care a dat justiției din R. Moldova mai mulți avocați, judecători sau procurori, deveniți cunoscuți, a fost cea din 1997. În acel an au primit diplome de juriști, printre alții, fostul ministru al Justiției, Oleg Efrim, revenit între timp în avocatură, judecătorul Oleg Melniciuc, fostul președinte al Judecătoriei Râșcani din Chișinău, Oleg Sternioală, fostul președinte al Judecătoriei Buiucani din Capitală, acum judecător la CSJ, și Vladislav Clima, magistrat la CA Chișinău, tot el, fiul fostului judecător de la CSJ, Nicolae Clima,actualul șef al Inspecției Judiciare de pe lângă CSM.

    Coleg cu ei a fost și Artur Reșetnicov, actualul deputat democrat, fost șef al Serviciului de Informații și Securitate. Reșetnicov a deținut, în perioada 2001-2007, mai multe funcții importante în Aparatul Președintelui R. Moldova, fiind șef al Direcției generale, consilier pe probleme juridice și șef al Direcției drept și relații publice. Coincidență sau nu, dar în această perioadă, o parte din foștii colegi au devenit judecători, numiți în funcție prin decretele lui Vladimir Voronin. De exemplu, Oleg Sternioală a devenit judecător în iunie 2001, în 2006 a fost instalat în funcția de vicepreședinte, iar ulterior, după avizul SIS-ului condus de Reșetnicov, în 2008, a fost numit președinte al Judecătoriei Buiucani. Oleg Melniciuc a devenit judecător în 2004, iar peste doi ani, tot prin decretul președintelui, devine vicepreședinte în aceeași instanță. Din promoția 1997 au mai făcut parte fostul judecător Sergiu Crutco, demis după ce a judecat tineri în comisariate la 7 aprilie 2009. Acesta a fost numit judecător în 2005.

    Avocații Dorian Chiroșca, Vitalie Ciofu, Oleg Chicu, Daniel Martin, foștii membri ai Inspecției Judiciare de pe lângă CSM Valeriu Catan și Ion Tutunaru, procurora Mariana Gornea, proaspătă șefă a Secției justiție juvenilă, fostul deputat comunist Igor Vremea, fostul ministru al Justiției, Vladimir Grosu, dar și actuala magistrată Silvia Gârbu, recent promovată la CA Chișinău, au absolvit și ei Dreptul în 1997, la fel ca Valentin Zubic, fostul viceministru al Afacerilor Interne, judecătoarea CSJ Nadejda Toma sau Stela Bleșceaga, magistrată la Judecătoria Chișinău.

    Efrim: „Am fost buni, ce să facem?”. Reșetnicov: „Mă mândresc cu toți colegii”

    Faptul că noi am fost colegi nu înseamnă că avem și alte relații decât relațiile obișnuite dintre avocat și judecător. Adică nu poți doar în baza faptului că ai fost coleg să admiți că există conflict de interese. Da, nu se exclude că poate să fie, dar nu neapărat el există. Am avut situații în care pe motivul ăsta a fost solicitare de recuzare pentru că anterior am fost colegi cu unii judecători. Magistrații care au examinat recuzarea au considerat că doar faptul că noi am fost colegi nu reprezintă temei de recuzare. Dacă noi suntem cumetri, asta deja e altă chestie”, zice fostul ministru al Justiției, Oleg Efrim. El consideră că promoția din care face parte a fost una bună, care a dat câțiva miniștri, deputați, președinți de judecătorie, judecători la Curtea Supremă. „Am fost buni, ce să facem?”, a adăugat Efrim.

    Și actualul deputat PD Artur Reșetnicov afirmă că nu și-a favorizat colegii de promoție și nici nu a beneficiat de ajutorul lor. „Noi toți avem studii în diferite domenii. În jurisprudență, în arhitectură, economie, ziaristică. Nu este o problemă că ai făcut studiile la Universitatea de Stat, la o anumită facultate. Dacă ai făcut studiile cu încă o sută de persoane, nu înseamnă că, pe parcursul activității, au fost avantajați sau favorizați. Pe lângă colegi judecători, am foarte mulți colegi avocați, polițiști, procurori, notari, ziariști, care au învățat la Drept. Eu nu decideam, nu eram cel care semna numirea sau promovarea persoanelor. Funcțiile pe care le-am deținut nu prezumau împuternicirea de a numi sau promova pe cineva în anumite funcții. Nu are nicio legătură. Eu mă mândresc cu toți colegii care au anumite activități în diferite domenii”, menționează deputatul.

    Colegii de promoție ai procurorului general

    Eduard Harunjen, procurorul general al Republicii Moldova, a studiat și el la Facultatea de Drept a USM, absolvind-o în 1994. Colegi de promoție cu actualul șef al PG au fost mai mulți avocați, judecători sau procurori care au gestionat sau gestionează dosare importante. Astfel, împreună cu Harunjen au învățat magistrații Judecătoriei Chișinău Victor Boico, Gheorghe Balan, Dorel Musteață, în prezent membru al CSM. Un alt coleg de promoție este judecătorul Dumitru Gherasim, președintele Judecătoriei Bălți.

     

    Aureliu Colenco, fostul președinte al Curții de Apel Economice, acuzat de-a lungul timpului de luarea unor decizii dubioase și demis ulterior din funcție, dar și Victor Orândaș, un alt magistrat cu trecut controversat, anunțat în căutare în dosarul spălării a 20 de miliarde de lei, au fost și ei colegi de facultate cu actualul procuror general. Tot în 1994 au finalizat studiile la Facultatea de Drept a USM avocatul Ion Vâzdoagă, care a reprezentat în ultimii ani în instanță interesele mai multor inculpați cu nume, apărătorul Igor Pohilă, care a aderat la „Partidul Nostru”, condus de Renato Usatâi, Sergiu Mocanu, avocat care a figurat în mai multe acuzații cu iz penal, și Anatolie Ceachir,care a apărat mai mulți polițiști, inclusiv pe Ion Perju, condamnat în dosarul morții lui Valeriu Boboc, dar aflat azi în libertate după ce a reușit să fugă. „Eu am absolvit cu 24 sau 25 de ani în urmă. Avem o tradiție să ne întâlnim cu foștii colegi o dată la cinci ani, la întâlnirea cu absolvenții. Vin și profesorii care erau. Eu nu văd aici o problemă cu conflictele de interese. De exemplu, unii din colegii mei sunt dați în căutare, pe unii i-am dat chiar eu. Anii de studenție nu afectează activitatea mea”, dă asigurări Harunjen.

    Președintele CA Chișinău, în complete cu foștii colegi

    Adjunctul lui Eduard Harunjen, Igor Popa, care a finalizat studiile la Drept în 1999, a fost coleg cu procurorii Radu Talpă, Pavel Vinițchi, Corneliu Bratunov sau Adrian Mircos. Ultimul a câștigat, recent, concursul pentru ocuparea funcției de procuror-șef al Direcției urmărire penală și criminalistică a PG, pentru un mandat de cinci ani, urmând să fie subalternul fostului său coleg. Igor Popa este adjunctul procurorului general, responsabil de Direcția urmărire penală și criminalistică. Popa a fost coleg și cu judecătorul Mihail Diaconu, de la Judecătoria Chișinău, cel care, la fel ca și Igor Popa, a avut un rol important la judecarea tinerilor în comisariate, după 7 aprilie 2009. Procurorul a semnat atunci un demers de judecare a tinerilor în incinta comisariatelor, iar magistratul l-a executat. Nicolae Chitoroagă, actualul șef al PCCOCS, a absolvit Dreptul la USM în 1992, fiind coleg, printre alții, cu judecătorul de la CSJ Ion Druță, magistratul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, Iurie Obadă, și cu procurorul Viorel Tureac, șeful Procuraturii Bălți.

    Ion Pleșca, președintele CA Chișinău, a absolvit Facultatea de Drept de la USM în 1985, împreună cu actualii săi colegi de la instanța de apel Ghenadie Lîsîi și Anatolie Pahopol. În 2017, conform unei dispoziții semnate de Pleșca, acesta face parte din același complet de judecată cu Lîsîi.Anterior, cel puțin într-un dosar, Pleșca a fost în același complet și cu Anatolie Pahopol. În același an au mai obținut diplomă de juriști Nina Arabadji, magistrată la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, procurorul Anatol Pârnău și avocatul Oleg Lozan. Despre faptul că face parte din același complet cu un fost coleg de facultate, Ion Pleșca ne-a zis: „Eu cu dl Pahopol nu am fost în același complet, el fiind în Colegiul Civil, iar eu – în Colegiul Penal. Cu Lîsîi am fost și sunt în complet, dar nu văd o problemă. Asta nu contează”, spune Pleșca.

    CSM: „Nu au fost înregistrate sesizări cu privire la conflictele de interese”

    Nici CSM și nici instanțele judecătorești importante din republică nu contabilizează conflictele de interese. Am întrebat CSM câte sancțiuni au fost aplicate în ultimii trei ani pentru nedeclararea de către judecători a conflictelor de interese în examinarea unor dosare, cine sunt aceștia și ce încălcări au fost stabilite. Printr-un răspuns, care ne-a fost oferit în scris, CSM ne-a anunțat că „nu a fost înregistrată o asemenea sesizare, cu privire la un eventual conflict de interese în privința unui judecător, în Cancelaria Consiliului Superior al Magistraturii. Nici nu s-au invocat asemenea cazuri organelor subordonate CSM-ului. Această încălcare nu cade sub incidența Legii cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor și nu este de competența CSM sau a organelor subordonate acestuia să verifice aspectele respective. Autoritatea Națională de Integritate (ANI) este organul competent pentru verificarea informației solicitate”, se menționează în răspuns.

    Nici la CSJ nu sunt contabilizate cererile de abținere ale judecătorilor de la examinarea unor dosare, pe motiv de incompatibilitate, dar nici nu există un registru în care să fie evidențiați judecătorii cu relații de rudenie între ei. „Totuși, menționăm că datele personale ale angajaților sunt reflectate în dosarul personal. Ei sunt verificați de Direcția resurse umane. Astfel, circumstanțele indicate sunt analizate minuțios la momentul angajării sau promovării în funcție, în vederea respectării restricțiilor legale în ierarhia funcției publice”, ne informează CSJ.

     

    Totodată, Curtea Supremă ne comunică faptul că „la momentul înregistrării fiecărui dosar, de către persoana responsabilă din cadrul Secției evidență procesuală, se verifică o posibilă incompatibilitate a judecătorilor instanței conform restricțiilor prevăzute de Codul de procedură civilă și Codul de procedură penală. Astfel, în rubrica „judecători incompatibili”, existentă în PIGD, colaboratorul este obligat de a introduce numele judecătorului care a participat anterior la judecarea cauzei în calitate de judecător în instanța ierarhic inferioară, fie că a participat la judecarea acestei cauze în ordine de recurs și s-a pronunțat asupra cauzei. Grefa instanței este responsabilă de identificarea incompatibilității judecătorului în cele două situații descrise mai sus. Astfel, judecătorii sunt evidențiați din start în PIGD ca magistrați incompatibili, fără a se formula o cerere separată în acest sens de către judecător. În alte circumstanțe prevăzute de cadrul legal, obligația de a comunica despre acest fapt le revine magistraților”.

    CSJ: „Dacă există, dragostea nu trebuie condamnată”

    Printr-un răspuns suplimentar, CSJ solicită „să aveți în vedere, în articolul pe care îl veți publica, faptul că în perioada sovietică și imediat după, în R. Moldova a existat doar o singură facultate de drept. Vă mai rugăm să țineți cont de numărul redus al absolvenților acesteia și de faptul că în viața de zi cu zi trebuie să existe și relații umane, dat fiind caracterul oamenilor de ființe sociale. Se poate întâmpla ca juriștii să intre în contact, de cele mai multe ori, cu juriști, nu cu reprezentanți ai altor profesii. Faptul că s-au întemeiat familii în care ambii soți sunt juriști nu trebuie condamnat. Dacă există, dragostea nu trebuie condamnată. Este una dintre nenumăratele căi ale vieții. Ceea ce trebuie condamnat, e lipsa de independență și de imparțialitate a judecătorilor și nerespectarea obligației lor de a se abține de la judecare atunci când le-o cere legea, în cazuri concrete. Simpla împrejurare că un judecător are rude în sistemul judecătoresc sau că aceștia sunt membri ai altor profesii juridice nu conduce la concluzia lipsei lui de independență și de imparțialitate, în general. Ar fi o eroare logică”, se precizează în reacția CSJ.

     

    Întrebat ce face pentru a evita eventualele conflicte de interese care pot apărea la Curtea de Apel, președintele instanței, Ion Pleșca, menționează că „aici este vorba de Codul de Etică. Dar, eu nu am avut așa informații. Eu nici nu am dreptul să pedepsesc. Pot doar să-i sugerez ca pe viitor să nu mai facă așa ceva, dar nu am avut informații de așa natură. Judecătorul trebuie să fie corect în orice situație”, susține Pleșca.

     

     

    Radu Țurcanu, președintele Judecătoriei Chișinău, ne-a anunțat că în cadrul instanței nu există o evidenţă privind numărul de judecători ce se abţin de la examinarea unui dosar, pe motiv de conflicte de interese. „De asemenea, vă informăm că, în conformitate cu Legea privind declararea averii şi a intereselor personale, în cadrul Judecătoriei Chişinău sunt ţinute registrele corespunzătoare conform anexelor la prezenta lege”, scrie Țurcanu, într-un răspuns la subiect.
    sursa: zdg.md

  • „Jocuri” la nivel înalt la Procuratura Generală

    Eduard Harunjen, procurorul general al R. Moldova, şi-a numit în funcţie trei adjuncţi. Dacă Iurii Garaba şi-a păstrat postul pe care l-a obţinut în 2013, celelalte două funcţii vacante vor fi ocupate de Mircea Roşioru, preşedintele Consiliului Superior al Procurorilor, şi de Igor Popa, şeful Procuraturii mun. Chişinău. Întâmplător sau nu, toţi cei trei procurori aleşi de Harunjen pentru a-i fi adjuncţi au fost, recent, implicaţi în alegerea sa în funcţia de procuror general. Popa şi Garaba i-au fost contracandidaţi, iar Mircea Roşioru – preşedintele Consiliului Superior al Procurorilor, entitate care a organizat concursul pentru alegerea şefului Procuraturii.

    Numirea noilor adjuncţi ai procurorului general a fost anunţată, într-un briefing de presă, de Eduard Harunjen, procurorul general al R. Moldova, joi, 9 martie 2017, la scurt timp după şedinţa Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), în care celor 3 procurori le-a fost „eliberarat acordul scris asupra candidaturii”.

    Eduard Harunjen, procurorul general al R. Moldova, şi-a numit în funcţie trei adjuncţi. Dacă Iurii Garaba şi-a păstrat postul pe care l-a obţinut în 2013, celelalte două funcţii vacante vor fi ocupate de Mircea Roşioru, preşedintele Consiliului Superior al Procurorilor, şi de Igor Popa, şeful Procuraturii mun. Chişinău. Întâmplător sau nu, toţi cei trei procurori aleşi de Harunjen pentru a-i fi adjuncţi au fost, recent, implicaţi în alegerea sa în funcţia de procuror general. Popa şi Garaba i-au fost contracandidaţi, iar Mircea Roşioru – preşedintele Consiliului Superior al Procurorilor, entitate care a organizat concursul pentru alegerea şefului Procuraturii.

    Numirea noilor adjuncţi ai procurorului general a fost anunţată, într-un briefing de presă, de Eduard Harunjen, procurorul general al R. Moldova, joi, 9 martie 2017, la scurt timp după şedinţa Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), în care celor 3 procurori le-a fost „eliberarat acordul scris asupra candidaturii”.

    Cum şi-a motivat procurorul general alegerile

    Conform hotărârii luate de CSP în privinţa lui Iurii Garaba, Eduard Harunjen a remarcat că în procesul de selectare a candidaturii acestuia „a ţinut cont de capacităţile lui managerial-organizatorice, experienţa în activitatea de procuror (peste 27 de ani), inclusiv în funcţia de adjunct al procurorului general, precum şi de activitatea sa în cadrul organelor de autoadministrare ale procurorilor”. Garaba a fost numit în funcţia de adjunct al procurorului general pentru prima dată în noiembrie 2013 şi urmează să fie responsabil de direcţia politici, reforme şi protecţia intereselor societăţii”. Iuri Garaba şi-a început activitatea în organele de drept în 1989, ca stagiar în Procuratura de supraveghere a respectării legilor în penitenciare. A tot avansat, iar înainte să devină adjunct al procurorului general, începând cu anul 2010, a condus CSP.

    Din postura de preşedinte al CSP vine în funcţia de adjunct al procurorului general şi Mircea Roşioru, care a ocupat până acum funcţia de procuror-şef interimar al Direcţiei judiciare a PG. În susţinerea candidaturii lui Roşioru, Harunjen a vorbit, ca şi în cazul lui Garaba, despre „capacităţile managerial-organizatorice, experienţa în activitatea de procuror (peste 15 ani), inclusiv în funcţiile de procuror conducător, rolul activ avut în procesul de elaborare şi implementare a cadrului legislativ cu privire la Procuratură, în general, precum şi activitatea sa în cadrul organelor de autoadministrare ale procurorilor, în particular”. Roşioru a fost ales în funcţia de preşedinte al CSP în ianuarie 2014, iar conform reprezentanţilor Serviciului de Presă al PG, îşi va duce mandatul până la final, considerându-se că funcţia de adjunct al procurorului general şi cea de preşedinte al CSP nu sunt incompatibile. În noua postură, Mircea Roşioru va fi responsabil de direcţia judiciară a PG.

    Amnesty critică numirea lui Igor Popa

    Numirea care a stârnit cele mai multe discuţii a fost însă cea a lui Igor Popa, procurorul mun. Chişinău, cel care s-a remarcat şi a intrat în atenţia opiniei publice în perioada guvernării comuniste, când a instrumentat sau a participat, în calitate de şef al Secţiei exercitare a urmăririi penale pe cauze excepţionale din cadrul PG, la efectuarea urmăririi penale în mai multe dosare penale deschise pe numele persoanelor care erau împotriva guvernării lui Voronin. Tot Popa a fost cel care a semnat mai multe demersuri privind judecarea şi reţinerea tinerilor protestatari la 7 aprilie 2009 în comisariatele de poliţie. Conform demersului lui Eduard Harunjen în susţinerea candidaturii lui Popa s-a ţinut cont de „capacităţile managerial-organizatorice, experienţa vastă în activitatea de procuror (peste 17 ani), inclusiv în funcţiile de procuror conducător, precum şi rolul determinant avut în activitatea organelor de autoadministrare ale procurorilor”. Popa urmează, din postura de adjunct al procurorului general, să se ocupe practic de gestionarea urmăririi penale pe toată ţara, fiind responsabil, conform declaraţiilor lui Eduard Harunjen, „de direcţia urmărire penală şi criminalistică”. După numirea sa în funcţia de adjunct al procurorului general, Popa renunţă la şefia Procuraturii mun. Chişinău, acolo unde a fost instalat la sfârşitul anului 2015.

    Amnesty International Moldova a contestat numirea lui Igor Popa în funcţia de adjunct al procurorului general, criticând totodată şi reforma procuraturii, într-un comunicat remis presei la scurt timp după anunţul despre noii adjuncţi ai procurorului general. „Reforma Procuraturii a fost una din cele mai aşteptate în cadrul Strategiei de Reformare a Sectorului Justiţiei. Noua Lege a Procuraturii, intrată în vigoare în august 2016, a favorizat venirea unor persoane cu un trecut dubios în fruntea uneia din cele mai importante instituţii în veriga justiţiei. Această aşa-numită reformă a fost marcată de lipsa transparenţei procedurilor de numire, stimulare, sancţionare, avansare şi revocare a procurorilor, judecătorilor şi aparatului central poliţienesc. Un exemplu elocvent de justiţie selectivă ar fi numirea recentă a noului adjunct al procurorului general, dl Igor Popa, care, în timpul actelor de tortură în masă din aprilie 2009, fiind procuror în Procuratura sect. Râşcani, mun. Chişinău, a fost suspect în mai multe dosare privind abuzul de serviciu, acesta beneficiind de o anchetă lipsită de transparenţă”, scrie Amnesty International Moldova.

    Toţi adjuncţii numiţi de Harunjen, implicaţi în alegerea sa în funcţie

    Toţi cei trei adjuncţi aleşi de Eduard Harunjen au fost implicaţi şi în alegerea acestuia în concursul din luna decembrie 2016. Iuri Garaba şi Igor Popa au fost contracandidaţii, respectiv învinşii lui Eduard Harunjen. Totodată, Harunjen a fost desemnat procuror general de către CSP, care este condus de Mircea Roşioru, celălalt adjunct desemnat al procurorului general. Şeful CSP susţine însă că nu există nicio legătură între avansarea sa şi concursul câştigat de Harunjen.

    „În primul rând, nu am fost preşedinte al vreunei comisii de selectare a candidatului la funcţia de procuror general. Am fost şi mai sunt, până la 19 decembrie 2017, încă, preşedintele CSP. În conformitate cu Constituţia R. Moldova şi, în particular, cu Legea cu privire la Procuratură, CSP este entitatea care organizează concursul public pentru selectarea candidatului la funcţia de procuror general. La acel moment, CSP era format din 11 membri, iar la acea şedinţă au fost prezenţi 10 membri. Acelaşi articol din Legea cu privire la Procuratură prevede că toţi candidaţii la funcţia de procuror general sunt evaluaţi de către fiecare membru al CSP, iar punctajul final reprezintă media punctajului oferit de către toţi membrii Consiliului”, menţionează Roşioru. „Prin urmare, funcţia de preşedinte al CSP, în cadrul concursului pentru selectarea candidatului la funcţia de procuror general, este una organizatorică, iar în ponderea rezultatului final, am reprezentat doar o zecime, exact cât şi ceilalţi colegi din Consiliu. Prin punctajul oferit, nu cred că puteam să influenţez rezultatul final al concursului. Din această perspectivă, nu consider că dl Eduard Harunjen, prin propunerea candidaturii mele pentru funcţia de adjunct al procurorului general, ar fi urmărit să-mi întoarcă pretinsa favoare, toate astea, mai ales, în condiţiile în care punctajul ce a fost acordat de fiecare membru al CSP fiecărui candidat era şi este şi până astăzi necunoscut”, susţine şeful CSP şi noul adjunct al procurorului general. „Eu vreau să cred că, de fapt, candidatura mea nu a fost aleasă decât pe criterii profesioniste”, conchide Roşioru.

    Harunjen: „Procurorii criticaţi nu sunt procurori controversaţi”

    Eduard Harunjen, procurorul general al R. Moldova, susţine că, în desemnarea adjuncţilor săi, a ţinut cont doar de nivelul de profesionalism al procurorilor aleşi. „Eu mi-am dorit să am adjuncţi profesionişti, care să-mi uşureze lucrul. Cât ţine de dl Popa, vreau să vă spun că, în primul rând, am vrut să am un adjunct care este foarte bun specialist în domeniul urmăririi penale, care a dus dosare. Şi nu dosare din astea pe care nimeni nu le-a văzut, ci dosare de rezonanţă. Anume dosarele de rezonanţă sunt principalul test psihologic pentru un procuror. Atunci se vede cât de bine el se poate opune presiunilor, inclusiv celor care vin din spaţiul public. Noi, cu părere de rău, am crescut şi petrecut deja la pensie pleiade de procurori care niciodată nu au adoptat nicio decizie care i-ar supune unei critici, decizie care i-ar face să retrăiască sau care să-i facă vulnerabili în faţa mulţimii. Avem nevoie de procurori care să poată adopta decizii, oricât de criticate ar fi, dar care să fie conform materialelor din dosar şi în interesul justiţiei. De asta l-am ales pe Igor Popa. De asta şi el a fost criticat, pentru că a acceptat să aibă dosare pentru care, din start, era clar că o să fie criticat. Iar pentru mine, procurorii criticaţi nu sunt procurori controversaţi”, zice Harunjen.

    Despre faptul că toţi cei trei adjuncţi pe care i-a ales au fost implicaţi în concursul în urma căruia a ajuns procuror general, Harunjen spune că sunt doar coincidenţe. „Este un şir logic în cariera acestor procurori. Ca să ajungi conducător de rang înalt, trebuie să treci peste câteva etape, fiind conducător la nivele mai inferioare. Nu poţi fi adjunct al procurorului general, fiind luat dintr-o funcţie de procuror într-un sector sau raion, când nu ai avut niciodată atribuţii cu PG sau activităţi de nivel republican. La toţi procurorii numiţi în funcţia de adjunct este o creştere naturală şi logică în carieră”, explică procurorul general. „Eu am vorbit cu ei, eu i-am ales. Am ţinut cont de mai multe principii, dar în primul rând am ţinut cont de nivelul lor de profesionalism. Eu îi cunosc de mulţi ani şi cunosc ce pot şi ce nu pot, dacă pot sau nu să ia decizii. Dacă un adjunct, la un moment dat, când va fi nevoit să ia decizii în privinţa unor persoane cu înaltă funcţie de răspundere, nu va putea să ia o decizie şi va spune că se gândeşte la familie şi la viitorul lui, nu e bine. Astfel de adjuncţi nu ne trebuiesc. Cu părere de rău, mai avem aşa procurori”, punctează Eduard Harunjen.
    sursa: zdg.md

  • Fățărnicie fără precedent

    Astăzi, procurorul general Eduard Harungen și-a prezentat adjuncții în fața jurnaliștilor. Unul dintre ei este controversatul procuror Igor Popa, care, așa cum a scris presa, se face responsabil de fabricarea mai multor dosare penale în perioada guvernării comuniste, dar și de mușamalizarea dosarelor privind evenimentele din 7 aprilie 2009.

    La o întrebare a unui jurnalist, domnul Harunjen a anunțat că un procuror din Procuratura mun. Chișinău a fost suspendat ieri din funcție, întrucât, din 2016, este anchetat pentru că a arestat ilegal o persoană care a ispășit 5,5 ani de închisoare în dosarul privind dublul omor de la Durlești, iar statul a fost obligat să îi plătească persoanei deținute compensații morale în valoare de 1,5 milioane de lei. Mai multe detalii despre caz, procurorul general nu a oferit.

    Astăzi, procurorul general Eduard Harungen și-a prezentat adjuncții în fața jurnaliștilor. Unul dintre ei este controversatul procuror Igor Popa, care, așa cum a scris presa, se face responsabil de fabricarea mai multor dosare penale în perioada guvernării comuniste, dar și de mușamalizarea dosarelor privind evenimentele din 7 aprilie 2009.

    La o întrebare a unui jurnalist, domnul Harunjen a anunțat că un procuror din Procuratura mun. Chișinău a fost suspendat ieri din funcție, întrucât, din 2016, este anchetat pentru că a arestat ilegal o persoană care a ispășit 5,5 ani de închisoare în dosarul privind dublul omor de la Durlești, iar statul a fost obligat să îi plătească persoanei deținute compensații morale în valoare de 1,5 milioane de lei. Mai multe detalii despre caz, procurorul general nu a oferit.

    O PRECIZARE. Procurorul suspendat este domnul Cociu, învinuit de Venera Gasparean în alte cazuri. Important este să se rețină că la momentul reținerii ilegale a domnului Crăciun, Cociu era procuror pentru exercitarea urmăririi penale pe cazuri excepționale în Procuratura Generală, iar șeful acestuia era, ATENȚIE!, IGOR POPA. Ultimul, în loc să fie pedepsit pentru neglijență în serviciu, a fost numit în funcția de adjunct al procurorului general, responsabil de toată ancheta din republică.

    Mai mult, procurorul general a tăinuit că în același dosar au mai fost ilegal arestați doi frați, unul din ei a fost etapat în jur de un an din Turcia, iar al doilea s-a aflat internat timp de un an în casa de nebuni. Acestor frați nu li s-a permis să-și îngroape mama care a decedat în această perioadă de timp. Interesant, acestor frați le vor fi plătite compensații, ori ei vor continua să-i declare ...vinovați? Eu anterior am făcut declarații că este cunoscută persoana care a comis dublul omor de la Durlești. Eu am solicitat acel dosar, dar așa și n-am avut acces la el. Oare nu cumva conducerea Procuraturii Generale încă atunci intuia că eu voi face publice aceste crime pe care ei și azi se străduiesc să le mușamalizeze? Sunt făcute declarații tari că guvernare luptă împotriva corupției. Cu procurori corupți, mediocri? Îmi permit să am dubii că va fi posibil.
    sursa: anticoruptie.md

  • Procurorul general și-a DESEMNAT adjuncții: „Sunt procurori profesioniști și NOTORII”

    Mircea Roșioru, Igor Popa și Iurie Garaba vor activa, începând de astăzi, în calitate de adjuncți ai procurorului general Eduard Harunjen. Un ordin în acest sens a fost semnat chiar de procurorul general, care și-a prezentat noii adjuncți, doi dintre ei fiind chiar foștii săi contracandidați pentru șefia Procuraturii Generale.

    „Prin ordinul procurorului general, care a fost acceptat de Consiliul Superior al Procurorilor, Mircea Roșioru, Igor Popa și Iurie Garaba vor ocupa funcțiile de adjuncți ai procurorului general. Mircea Roșioru va fi responsabil de direcția judiciară, Igor Popa – direcția urmărire penală și criminalistică, iar Iurie Garaba va fi responsabil de direcția politici, reforme și protecția intereselor societății”, a declarat astăzi Eduard Harunjen, în cadrul unei conferințe de presă.

    Mircea Roșioru, Igor Popa și Iurie Garaba vor activa, începând de astăzi, în calitate de adjuncți ai procurorului general Eduard Harunjen. Un ordin în acest sens a fost semnat chiar de procurorul general, care și-a prezentat noii adjuncți, doi dintre ei fiind chiar foștii săi contracandidați pentru șefia Procuraturii Generale.

    „Prin ordinul procurorului general, care a fost acceptat de Consiliul Superior al Procurorilor, Mircea Roșioru, Igor Popa și Iurie Garaba vor ocupa funcțiile de adjuncți ai procurorului general. Mircea Roșioru va fi responsabil de direcția judiciară, Igor Popa – direcția urmărire penală și criminalistică, iar Iurie Garaba va fi responsabil de direcția politici, reforme și protecția intereselor societății”, a declarat astăzi Eduard Harunjen, în cadrul unei conferințe de presă.

    Procurorul general a menționat că, atunci când și-a ales adjuncții, a ținut cont de mai multe aspecte, dar primordiale au fost calitățile profesionale. „Dânșii sunt profesioniști, au o bogată experiență. Sunt procurori profesioniști și notorii. Doi dintre ei au fost contracandidații mei pentru funcția de procuror general. Au trecut testul cu poligraful și întrunesc toate condițiile, inclusiv cele de integritate”, a punctat Harunjen.

    Acesta a mai adăugat că are mari așteptări de la noii săi adjuncți, care urmează să lucreze pentru implementarea fiecărui element al noii Legi cu privire la procuratură.
    sursa: ziarulnational.md

  • Culisele desemnării procurorului general

    Edu­ard Haru­n­jen, prim-adjunctul pro­cu­ro­ru­lui gene­ral, cel care a ocu­pat în ulti­me­le opt luni func­ția de pro­cu­ror gene­ral inte­ri­mar, a fost desem­nat de Con­si­li­ul Supe­ri­or al Pro­cu­ro­ri­lor câști­gă­tor al con­cur­su­lui pen­tru func­ția de pro­cu­ror gene­ral, obținând cu două punc­te și jumă­ta­te mai mult decât Igor Ser­bi­nov, adjunc­tul pro­cu­ro­ru­lui gene­ral. Haru­n­jen, pen­tru a fi pro­cu­ror gene­ral în urmă­to­rii 7 ani, tre­bu­ia să fie accep­tat și de pre­șe­din­te­le R. Mol­do­va.  Aces­ta fapt s-a pro­dus în dimi­nea­ța zilei de joi, la nici 24 de ore de la desem­na­rea lui Haru­n­jen.

    Eta­pa inter­vi­u­lui din con­cur­sul pen­tru ocu­pa­rea func­ți­ei de pro­cu­ror gene­ral a înce­put mier­cu­ri, la ora 10.00, când toți cei șase can­di­dați s-au pre­zen­tat în sala de ședin­țe a Pro­cu­ra­tu­rii Gene­ra­le (PG) și au anun­țat că își sus­țin cere­ri­le de par­ti­ci­pa­re la con­curs. Au urmat inter­viu­ri­le și între­bă­ri­le din par­tea celor 10 mem­bri ai Con­si­li­u­lui Supe­ri­or al Pro­cu­ro­ri­lor (CSP) pre­zen­ți la ședin­ță, fie­ca­re can­di­dat având 40 de minu­te pen­tru pre­zen­ta­re. A lip­sit de la ședin­ță Vic­tor Micu, pre­șe­din­te­le Con­si­li­u­lui Supe­ri­or al Magis­tra­tu­rii, ple­cat într-o depla­sa­re de ser­vi­ciu. Pri­mul care a intrat în sce­nă a fost Ruslan Cașu, pro­cu­ror la Pro­cu­ra­tu­ra Cio­ca­na, urmat de Iurie Gara­ba, adjunc­tul pro­cu­ro­ru­lui gene­ral, Edu­ard Haru­n­jen, prim-adjunctul pro­cu­ro­ru­lui gene­ral, Vio­rel Mora­ri, șeful Pro­cu­ra­tu­rii Anti­co­rup­ție, Igor Popa, șeful Pro­cu­ra­tu­rii Chi­și­nău, și Igor Ser­bi­nov, adjunct al pro­cu­ro­ru­lui gene­ral. Toți au vor­bit des­pre pla­nu­ri­le pe care le au cu PG, dacă reu­șesc să învingă în con­curs, dar și des­pre pro­ble­me­le din sis­tem. Majo­ri­ta­tea can­di­da­ți­lor s-au refe­rit și la impli­ca­rea fac­to­ru­lui poli­tic în acti­vi­ta­tea Pro­cu­ra­tu­rii.

    Edu­ard Haru­n­jen, prim-adjunctul pro­cu­ro­ru­lui gene­ral, cel care a ocu­pat în ulti­me­le opt luni func­ția de pro­cu­ror gene­ral inte­ri­mar, a fost desem­nat de Con­si­li­ul Supe­ri­or al Pro­cu­ro­ri­lor câști­gă­tor al con­cur­su­lui pen­tru func­ția de pro­cu­ror gene­ral, obținând cu două punc­te și jumă­ta­te mai mult decât Igor Ser­bi­nov, adjunc­tul pro­cu­ro­ru­lui gene­ral. Haru­n­jen, pen­tru a fi pro­cu­ror gene­ral în urmă­to­rii 7 ani, tre­bu­ia să fie accep­tat și de pre­șe­din­te­le R. Mol­do­va.  Aces­ta fapt s-a pro­dus în dimi­nea­ța zilei de joi, la nici 24 de ore de la desem­na­rea lui Haru­n­jen.

    Eta­pa inter­vi­u­lui din con­cur­sul pen­tru ocu­pa­rea func­ți­ei de pro­cu­ror gene­ral a înce­put mier­cu­ri, la ora 10.00, când toți cei șase can­di­dați s-au pre­zen­tat în sala de ședin­țe a Pro­cu­ra­tu­rii Gene­ra­le (PG) și au anun­țat că își sus­țin cere­ri­le de par­ti­ci­pa­re la con­curs. Au urmat inter­viu­ri­le și între­bă­ri­le din par­tea celor 10 mem­bri ai Con­si­li­u­lui Supe­ri­or al Pro­cu­ro­ri­lor (CSP) pre­zen­ți la ședin­ță, fie­ca­re can­di­dat având 40 de minu­te pen­tru pre­zen­ta­re. A lip­sit de la ședin­ță Vic­tor Micu, pre­șe­din­te­le Con­si­li­u­lui Supe­ri­or al Magis­tra­tu­rii, ple­cat într-o depla­sa­re de ser­vi­ciu. Pri­mul care a intrat în sce­nă a fost Ruslan Cașu, pro­cu­ror la Pro­cu­ra­tu­ra Cio­ca­na, urmat de Iurie Gara­ba, adjunc­tul pro­cu­ro­ru­lui gene­ral, Edu­ard Haru­n­jen, prim-adjunctul pro­cu­ro­ru­lui gene­ral, Vio­rel Mora­ri, șeful Pro­cu­ra­tu­rii Anti­co­rup­ție, Igor Popa, șeful Pro­cu­ra­tu­rii Chi­și­nău, și Igor Ser­bi­nov, adjunct al pro­cu­ro­ru­lui gene­ral. Toți au vor­bit des­pre pla­nu­ri­le pe care le au cu PG, dacă reu­șesc să învingă în con­curs, dar și des­pre pro­ble­me­le din sis­tem. Majo­ri­ta­tea can­di­da­ți­lor s-au refe­rit și la impli­ca­rea fac­to­ru­lui poli­tic în acti­vi­ta­tea Pro­cu­ra­tu­rii.

    Formalitate. Cum a evaluat ministrul Justiției candidații?

    Deși 10 mem­bri ai CSP au fost la ședin­ță, doar patru din­tre aceștia au adre­sat între­bă­ri can­di­da­ți­lor. Cel mai activ a fost Mir­cea Roși­o­ru, pre­șe­din­te­le CSP. Un fapt inte­re­sant s-a pro­dus spre final. La doar câte­va minu­te după ce Igor Ser­bi­nov și-a înce­put ple­doa­ria, Vla­di­mir Cebo­ta­ri, minis­trul Jus­ti­ți­ei, unul din cei patru mem­bri ai CSP care au avut între­bă­ri către cei­lal­ți cin­ci can­di­dați, a pără­sit ședin­ța, fără a-l ascul­ta pe can­di­da­tul Ser­bi­nov. Totuși, deși l-a ascul­tat doar câte­va minu­te, minis­trul Cebo­ta­ri a com­ple­tat fișa de eva­lu­a­re a can­di­da­tu­lui. Acest gest al „șefu­lui” Jus­ti­ți­ei R. Mol­do­va ar fi putut tre­ce neob­ser­vat dacă, la final, Ser­bi­nov nu ar fi obți­nut al doi­lea cel mai mare punc­taj în con­curs. Con­form date­lor făcu­te publi­ce de Mir­cea Roși­o­ru, Edu­ard Haru­n­jen, desem­nat câști­gă­tor, a acu­mu­lat 68,58 de punc­te, în timp ce Igor Ser­bi­nov, 66,01 punc­te. Aceștia au fost urma­ți de Vio­rel Mora­ri – 63,73 de punc­te, Iurie Gara­ba – 63,11 de punc­te, Igor Popa – 62,83 de punc­te și Ruslan Cașu – 47,89 de punc­te.

    Soli­ci­tat de ZdG, minis­trul Jus­ti­ți­ei a expli­cat că ges­tul său nu a influ­en­țat con­cur­sul, pre­ci­zând că a reu­șit să-i acor­de un punc­taj corect lui Ser­bi­nov, chiar dacă l-a ascul­tat doar câte­va minu­te. „Da, abso­lut, pen­tru că eu deja am găsit răs­pun­su­ri­le la toa­te între­bă­ri­le în dis­cur­sul dum­ne­a­lui. Eu îl mai și cunosc din expe­rien­ța pe care o are la lucrul la dife­ri­te pro­iec­te cu minis­te­rul, cunosc mul­te punc­te for­te și sla­be ale dum­ne­a­lui. Ser­bi­nov a avut un dis­curs foar­te clar, am înțe­les une­le viziu­ni, am înțe­les une­le lucru­ri cu care eu sunt de acord din viziu­ni­le lui și une­le la care eu am un pic altă opi­nie. Mie mi-a fost foar­te cla­ră pres­ta­ția și cum să-l eva­lu­ez. Ne-am stră­du­it să adre­săm ace­leași între­bă­ri tutu­ror can­di­da­ți­lor. Dl Ser­bi­nov, mai ales în par­tea între­bă­rii mele, în dis­curs a fost mai clar ca cei­lal­ți, pen­tru că el a atras o mai mare aten­ție. Mie mi-a fost foar­te ușor să-l apre­ciez…. Deja aveam opi­nia cum să-l eva­lu­ez, dar, în ace­lași timp, tre­bu­ia să ajung urgent la o altă ședin­ță, nu mai puțin impor­tan­tă, pe care o amâ­na­sem câte­va ore deja”, a punc­tat Vla­di­mir Cebo­ta­ri.

    Promisiunile lui Harunjen: „E nevoie de o schimbare radicală de mentalitate”

    Edu­ard Haru­n­jen, noul pro­cu­ror gene­ral desem­nat, a pre­ci­zat, în cadrul inter­vi­u­lui, că vii­to­rul șef al PG tre­bu­ie să fie „un refor­ma­tor, un om care cunoaș­te bine sis­te­mul, tre­bu­ie să ieșim din sis­te­mul înve­chit în care acti­vea­ză pro­cu­ro­rii, să facem o schim­ba­re radi­ca­lă a men­ta­li­tă­ții”. El a men­țio­nat că, dacă n-ar fi deți­nut cali­ta­tea de pro­cu­ror gene­ral inte­ri­mar, nu ar fi can­di­dat vreo­da­tă la func­ția de pro­cu­ror gene­ral, dar că, ajuns într-o ase­me­nea situ­a­ție, a avut de ales între a nu can­di­da și a regre­ta ulte­ri­or că, deși a avut șan­sa să schim­be lucru­ri­le, nu a făcut-o. „Marea noas­tră pro­ble­mă nu este atât poli­ti­za­rea, cât ieși­rea din sis­te­mul înve­chit în care acti­vea­ză pro­cu­ro­rii, ceea ce pre­su­pu­ne o schim­ba­re radi­ca­lă de men­ta­li­ta­te”, a pre­ci­zat Haru­n­jen.

    Can­di­da­tu­ra lui Edu­ard Haru­n­jen urmea­ză să fie pro­pu­să pen­tru apro­ba­re șefu­lui sta­tu­lui. Cel mai pro­ba­bil, cel care urmea­ză să ia o deci­zie este Nico­lae Timofti, pre­șe­din­te în exer­ci­țiu, ținând cont de fap­tul că pre­șe­din­te­le ales, Igor Dodon, încă nu a fost înves­tit în func­ție. „Dacă se va întâm­pla ca pre­șe­din­te­le să accep­te can­di­da­tu­ra mea, voi recur­ge la rea­li­za­rea ace­lor măsu­ri pe care le-am tra­sat în pro­gram. Sunt câte­va măsu­ri esen­ți­a­le, care vor adu­ce ca efect creș­te­rea cre­di­bi­li­tă­ții în Pro­cu­ra­tu­ră, creș­te­rea nive­lu­lui pro­fe­si­o­nist al pro­cu­ro­ri­lor, voi încer­ca să asi­gur, în măsu­ra posi­bi­li­tă­ți­lor, o inde­pen­den­ță rea­lă a insti­tu­ți­ei pro­cu­ro­ri­lor, voi con­ti­nua să fac acțiu­ni pen­tru ca pro­cu­ro­rii să aibă în ges­tiu­ne dosa­re de rezo­nan­ță, care, prin sen­tin­țe­le lor, pot schim­ba cât de puțin situ­a­ția în R. Mol­do­va”, a spus Haru­n­jen. Între­bat de pre­să dacă a dis­cu­tat vreo­da­tă cu Vlad Pla­ho­t­niuc, omul des­pre care se vehi­cu­lea­ză că ar con­tro­la PG, Haru­n­jen a spus: „Cunosc mai puțin des­pre dum­ne­a­lui decât cunoaș­te­ți voi. Eu acti­vez de pe băn­ci­le facul­tă­ții, am fost și pe tim­pul comu­niș­ti­lor, demo­cra­ți­lor, iar asta nu mi-a afec­tat mun­ca”.

    CV-ul și casa de lux

    Edu­ard Haru­n­jen are o expe­rien­ță de 20 de ani în orga­ne­le Pro­cu­ra­tu­rii. El este prim-adjunct al pro­cu­ro­ru­lui gene­ral din iulie 2015, când a fost numit în locul lui Andrei Pân­tea. Din mar­tie 2016, după demi­sia lui Cor­ne­liu Gurin, Haru­n­jen a pre­lu­at fun­cţia de pro­cu­ror gene­ral inte­ri­mar. Câști­gă­to­rul con­cur­su­lui pen­tru func­ția de pro­cu­ror gene­ral are 44 de ani şi acti­vea­ză în orga­ne­le de drept din 1992, când a fost numit anche­ta­tor inte­ri­mar la Comi­sa­ri­a­tul de Poli­ţie Cen­tru din Chi­şi­nău. În 1994, devi­ne pro­cu­ror de secţie în Pro­cu­ra­tu­ra Chi­şi­nău, iar ulte­ri­or deţi­ne mai mul­te fun­cţii de con­du­ce­re. În 2002-2003, a fost adjunct al pro­cu­ro­ru­lui Chi­şi­nău. În 2005-2011, şef al Secţi­ei con­trol al urmă­ri­rii pena­le, iar în 2011-2013, pe tim­pul şefi­ei lui Vale­riu Zub­co, a fost pro­cu­ror pen­tru misiu­ni spe­ci­a­le. În august 2013, după ce în frun­tea PG a venit Cor­ne­liu Gurin, Haru­n­jen a fost desem­nat şef inte­ri­mar al Pro­cu­ra­tu­rii Anti­co­ru­pţie (PA), fun­cţie pe care ulte­ri­or avea s-o câş­ti­ge în urma unui con­curs în care toţi cei trei con­tra­can­di­da­ţi înscri­şi ini­ţi­al s-au retras. În iulie 2015, Haru­n­jen a fost avan­sat în fun­cţia de prim-adjunct al pro­cu­ro­ru­lui gene­ral.

    Pro­cu­ro­rul gene­ral desem­nat de CSP locu­ieș­te în Chi­și­nău, într-un imo­bil de mili­oa­ne, pe str. N. Smo­chi­nă, la o arun­că­tu­ră de băț de car­ti­e­rul luxos din str. Cio­câr­li­ei, atri­bu­it fami­li­ei Voro­nin. Casa a fost dată în exploa­ta­re în 2011, când Haru­n­jen deți­nea func­ția de pro­cu­ror pen­tru misiu­ni spe­ci­a­le în cadrul PG. Imo­bi­lul cu două nive­lu­ri, spu­nea Haru­n­jen, pen­tru ZdG, în 2013, când scri­am pen­tru pri­ma dată des­pre locu­in­ța sa, l-a con­stru­it „timp de 13 ani”. „În 1995, am pri­mit apar­ta­ment. În 2000, l-am vân­dut. Cu acei bani şi cu banii de la nun­tă mi-am con­stru­it casa”. Pe lân­gă casa și tere­nul afe­rent, can­di­da­tul la func­ția de pro­cu­ror gene­ral deți­ne și un alt teren de 5 ari, ampla­sat lân­gă imo­bi­lul său și pe care l-a cum­pă­rat în vara anu­lui 2000. În decla­ra­ția de ave­re, Haru­n­jen scrie că a plătit pen­tru acel teren un „preț con­trac­tu­al de 15 mii de lei”. Astăzi, un ase­me­nea bun poa­te fi vân­dut cu apro­xi­ma­tiv 70 mii de euro, con­form pre­țu­lui de pia­ță (!).

    Procedura disciplinară de pe numele lui Harunjen în dosarul 7 aprilie

    În 2010, pe nume­le lui Haru­n­jen și al altor doi pro­cu­ro­ri a fost ini­ția­tă o pro­ce­du­ră dis­ci­pli­na­ră în care se invo­ca nimi­ci­rea dosa­ru­lui penal por­nit pe fap­tul dece­su­lui cet. Ion Ţîbu­leac în urma eve­ni­men­te­lor din 7 apri­lie 2009, dar și fap­tul că aces­ta ar fi tăi­nu­it exis­ten­ța unei hotă­râri pri­vind por­ni­rea urmă­ri­rii pena­le pe acest caz. Can­di­da­tul la func­ția de pro­cu­ror gene­ral mai era învi­nu­it că, neîn­te­me­iat, a con­si­de­rat legal refu­zul de a nu por­ni urmă­ri­rea pena­lă pe acest caz. Potri­vit hotă­rârii Cole­gi­u­lui dis­ci­pli­nar din 20 iulie 2010, Edu­ard Haru­n­jen, fiind șef al Sec­ți­ei con­trol al urmă­ri­rii pena­le, a fost recu­nos­cut cul­pa­bil de „înde­pli­ni­rea neco­res­pun­ză­toa­re a obli­ga­ți­i­lor de ser­vi­ciu”. Pen­tru aba­te­rea dis­ci­pli­na­ră con­sta­ta­tă, pro­cu­ro­rul a fost sanc­țio­nat cu „aver­tis­ment”. El a con­tes­tat hotă­rârea, soli­ci­tând anu­la­rea ei. „Cole­gi­ul dis­ci­pli­nar ero­nat a ajuns la con­clu­zia pre­cum că pro­cu­ro­rul Haru­n­jen „a tăi­nu­it exis­ten­ța hotă­rârii pri­vind por­ni­rea urmă­ri­rii pena­le pe fap­tul dece­su­lui cet. Ion Țîbu­leac”, a fost con­clu­zia CSP, con­dus pe atun­ci de Iurie Gara­ba, con­tra­can­di­da­tul lui Haru­n­jen la func­ția de pro­cu­ror gene­ral. Ast­fel, pro­ce­du­ra dis­ci­pli­na­ră a fost înce­ta­tă.

    Edu­ard Haru­n­jen a vor­bit des­pre acest aspect al cari­e­rei sale și în cadrul inter­vi­u­lui pen­tru func­ția de pro­cu­ror gene­ral, pre­ci­zând că, în final, CSP a ajuns la con­clu­zia că acțiu­ni­le sale au fost lega­le și că, de fapt, nime­ni nu a încer­cat să mușa­ma­li­ze­ze vre­un dosar. „Chiar mem­brii soci­e­tă­ții civi­le din CSP au insis­tat ca pro­ce­du­ra să fie anu­la­tă. Au fost cazu­ri regre­ta­bi­le în acea peri­oa­dă, la fel cum sunt și acum. Mul­ți oame­ni își pun capăt zile­lor prin sui­cid”, a punc­tat pro­cu­ro­rul gene­ral desem­nat.

  • Campania electorală a procurorilor

    Cei şase can­di­da­ţi la fun­cţia de pro­cu­ror gene­ral, pre­zen­ta­ţi de ZdG în edi­ţia tre­cu­tă, au depus la Con­si­li­ul Supe­ri­or al Pro­cu­ro­ri­lor (CSP), pe lân­gă CV-uri, o scri­soa­re de moti­va­re, dar şi con­cep­tul de mana­ge­ment şi dezvol­ta­re insti­tu­ţio­na­lă a Pro­cu­ra­tu­rii Gene­ra­le (PG) pen­tru urmă­to­rii 7 ani, cât va dura man­da­tul vii­to­ru­lui pro­cu­ror gene­ral. La sfârşi­tul săp­tămâ­nii tre­cu­te, aces­tea au fost făcu­te publi­ce. Până pe 11 noiem­brie, per­soa­ne­le inte­re­sa­te pot pre­zen­ta, în for­mă scri­să, infor­ma­ţii rele­van­te des­pre acti­vi­ta­tea pro­fe­sio­na­lă a can­di­da­ţi­lor la secre­ta­ri­a­tul CSP.

    Edu­ard Haru­n­jen, pro­cu­ro­rul gene­ral inte­ri­mar, scrie că „pe lân­gă atri­bu­ţi­i­le de mana­ger, noul con­du­că­tor tre­bu­ie să fie un refor­ma­tor, să cunoas­că bine sis­te­mul, pen­tru a-l schim­ba, şi să fie gata să-şi sacri­fi­ce carie­ra…”.

    Harunjen: „Am ales să nu devin un procuror frustrat”

    Cei şase can­di­da­ţi la fun­cţia de pro­cu­ror gene­ral, pre­zen­ta­ţi de ZdG în edi­ţia tre­cu­tă, au depus la Con­si­li­ul Supe­ri­or al Pro­cu­ro­ri­lor (CSP), pe lân­gă CV-uri, o scri­soa­re de moti­va­re, dar şi con­cep­tul de mana­ge­ment şi dezvol­ta­re insti­tu­ţio­na­lă a Pro­cu­ra­tu­rii Gene­ra­le (PG) pen­tru urmă­to­rii 7 ani, cât va dura man­da­tul vii­to­ru­lui pro­cu­ror gene­ral. La sfârşi­tul săp­tămâ­nii tre­cu­te, aces­tea au fost făcu­te publi­ce. Până pe 11 noiem­brie, per­soa­ne­le inte­re­sa­te pot pre­zen­ta, în for­mă scri­să, infor­ma­ţii rele­van­te des­pre acti­vi­ta­tea pro­fe­sio­na­lă a can­di­da­ţi­lor la secre­ta­ri­a­tul CSP.

    Edu­ard Haru­n­jen, pro­cu­ro­rul gene­ral inte­ri­mar, scrie că „pe lân­gă atri­bu­ţi­i­le de mana­ger, noul con­du­că­tor tre­bu­ie să fie un refor­ma­tor, să cunoas­că bine sis­te­mul, pen­tru a-l schim­ba, şi să fie gata să-şi sacri­fi­ce carie­ra…”.

    Harunjen: „Am ales să nu devin un procuror frustrat”

    Haru­n­jen spu­ne că dacă nu ar fi deţi­nut fun­cţia de pro­cu­ror gene­ral inte­ri­mar, nu ar fi can­di­dat vreo­da­tă la aceas­tă fun­cţie. „În aceas­tă peri­oa­dă am înţe­les că am două solu­ţii: fie revin la mun­ca de pro­cu­ror, unde voi acti­va încăr­cat de frus­tră­ri­le din cau­za a ceea ce am des­co­pe­rit în peri­oa­da inte­ri­ma­tu­lui, fie mă dedic total schim­bă­rii, încer­când să fac tot ce pot pen­tru ca pro­cu­ro­rii să fie libe­ri în acti­vi­ta­tea lor… Am ales să nu devin un pro­cu­ror frus­trat”, zice şeful inte­ri­mar al PG.

    În con­cep­tul de mana­ge­ment şi dezvol­ta­re insti­tu­ţio­na­lă a PG, Haru­n­jen afir­mă că „inte­gri­ta­tea mora­lă în cali­ta­te de cri­te­riu de acce­de­re în fun­cţie şi de pro­mo­va­re în fun­cţie e mai impor­tan­tă decât com­pe­tenţa pro­fe­sio­na­lă, motiv din care un punc­taj mai îna­lt ar tre­bui atri­bu­it anu­me inte­gri­tă­ţii can­di­da­tu­lui la con­curs. Deo­a­re­ce, lacu­ne­le în cunoş­tinţe pot fi com­ple­ta­te, pe când inte­gri­ta­tea mora­lă nu poa­te fi supu­să „transplan­tu­lui”. Tot­o­da­tă, aces­ta îşi pro­pu­ne cre­ş­te­rea efi­cienţei în com­ba­te­rea infra­cţiu­ni­lor sau recu­pe­ra­rea pre­ju­di­ci­i­lor. Haru­n­jen pro­mi­te că va soli­ci­ta inter­venţia CSP „pen­tru apă­ra­rea repu­ta­ţi­ei pro­fe­sio­na­le a pro­cu­ro­ri­lor la adre­sa căro­ra se vor face afir­ma­ţii defă­i­mă­toa­re de către unii repre­zen­tanţi ai legi­sla­ti­vu­lui, exe­cu­ti­vu­lui sau chiar ai mass-mediei”, dar şi că vor fi „lua­te măsu­ri pri­vind pre­ve­ni­rea trans­mi­te­rii nea­u­to­ri­za­te a unor infor­ma­ţii din dosa­re, iar comu­ni­ca­rea cu mass-media se va rea­li­za în exclu­si­vi­ta­te prin inter­me­di­ul Secţi­ei rela­ţii publi­ce a PG, al pro­cu­ra­tu­ri­lor spe­cia­li­za­te şi teri­to­ri­a­le şi prin inter­me­di­ul con­fe­rinţe­lor de pre­să”.

    Garaba: „Protecţie de stat” şi „condiţii decente de viaţă”

    Iuri Gara­ba, adjunct al pro­cu­ro­ru­lui gene­ral, zice că par­ti­ci­pă la con­curs deo­a­re­ce vrea ca pro­cu­ra­tu­ra să devi­nă mai trans­pa­ren­tă, orien­ta­tă spre asi­gu­ra­rea secu­ri­tă­ţii cetă­ţea­nu­lui, iar pro­cu­ro­rii să aibă garanţii soci­a­le, „pro­te­cţie de stat” şi „con­di­ţii decen­te de via­ţă”. În con­cep­tul de mana­ge­ment şi dezvol­ta­re insti­tu­ţio­na­lă a PG, Gara­ba pro­mi­te să orga­ni­ze­ze acti­vi­ta­tea PG în cores­pun­de­re cu stan­dar­de­le euro­pe­ne şi inter­na­ţio­na­le, să con­so­li­de­ze imple­men­ta­rea poli­ti­cii anti­co­ru­pţie, să cola­bo­re­ze efi­cient cu alte insti­tu­ţii şi să asi­gu­re acce­sul la jus­ti­ţie şi la un pro­ces echi­ta­bil.

    Pe ter­men lung, Gara­ba îşi pro­pu­ne ridi­ca­rea nive­lu­lui de pre­ve­ni­re a infra­cţiu­ni­lor în soci­e­ta­te prin par­ti­ci­pa­rea pro­cu­ro­ri­lor în cadrul măsu­ri­lor soci­a­le, moti­va­rea pro­cu­ro­ri­lor cu expe­rienţă de a acor­da asis­tenţă meto­di­că pro­cu­ro­ri­lor înce­pă­to­ri în vede­rea efec­tuă­rii şi orga­ni­ză­rii urmă­ri­rii pena­le în ter­me­ne rezo­na­bi­le, orga­ni­za­rea par­ti­ci­pă­rii pro­cu­ro­ri­lor la mani­fes­ta­ţii des­ti­na­te infor­mă­rii în masă a cetă­ţe­ni­lor refe­ri­tor la situ­a­ţia cri­mi­no­ge­nă, ridi­ca­rea ima­gi­nii pro­cu­ra­tu­rii prin orga­ni­za­rea zile­lor de audienţă în teri­to­riu, sate, comu­ne, dar şi pro­mo­va­rea inte­gri­tă­ţii lucră­to­ri­lor pro­cu­ra­tu­rii.

    Serbinov: „Încheierea unui Memorandum de coexistenţă cu politicul”

    „Este pen­tru pri­ma dată când can­di­da­tul la fun­cţia de pro­cu­ror gene­ral nu va mai fi selec­tat pe cri­te­rii poli­ti­ce”, zice Igor Ser­bi­nov, alt adjunct al pro­cu­ro­ru­lui gene­ral înscris în cur­să. „Îmi pro­pun să com­bin expe­rienţa pro­cu­ro­ri­lor cu vechi­me în mun­că cu dorinţa de afir­ma­re a tine­ri­lor pro­cu­ro­ri. Aceas­tă îmbi­na­re ar per­mi­te dezvol­ta­rea pro­cu­ra­tu­rii şi apro­pi­e­rea ei de cele mai impor­tan­te stan­dar­de inter­na­ţio­na­le în mate­rie. Sunt un adept al inde­pen­denţei pro­ce­su­a­le a pro­cu­ro­ri­lor, dar în ace­la­şi timp, con­si­der că inde­pen­denţa tre­bu­ie rapor­ta­tă la noţiu­ni cum sunt res­pon­sa­bi­li­ta­tea şi răs­pun­de­rea”, pre­ci­zea­ză Ser­bi­nov.

    În con­cep­tul de mana­ge­ment şi dezvol­ta­re insti­tu­ţio­na­lă a PG, can­di­da­tul menţio­nea­ză că „e impe­ri­os nece­sar ca pro­cu­ra­tu­ra să-şi reva­dă dome­ni­i­le de com­pe­tenţă care astăzi con­sti­tu­ie indi­ca­to­ri de per­for­manţă a sis­te­mu­lui şi să se con­cen­tre­ze inclu­siv pe inves­ti­ga­rea fra­u­dei eco­no­mi­ce, inves­ti­ga­rea infra­cţiu­ni­lor din dome­ni­ul financiar-bancar, pro­te­cţia inves­ti­ţi­i­lor stră­i­ne sau inves­ti­ga­rea infra­cţiu­ni­lor ce aten­tea­ză la resur­se­le natu­ra­le. În ace­la­şi timp, acti­vi­tă­ţi­le tra­di­ţio­na­le de inves­ti­ga­re a cri­mei orga­ni­za­te tre­bu­ie să aibă ca fina­li­ta­te depis­ta­rea şi ani­hi­la­rea fili­e­re­lor cri­mi­na­le şi nu a indi­vi­zi­lor în par­te”. Ser­bi­nov pre­ci­zea­ză că „este regre­ta­bil fap­tul, că în anu­mi­te momen­te de ten­siu­ni poli­ti­ce, tri­bu­ne­le prin­ci­pa­le ale sta­tu­lui sunt uti­li­za­te pen­tru a soli­ci­ta pro­cu­ro­ru­lui gene­ral expli­ca­ţii pe cau­ze con­cre­te. Acest fapt aten­tea­ză nu doar la inde­pen­denţa pro­ce­su­lui de inves­ti­ga­re, ci şi asu­pra ima­gi­nii Pro­cu­ra­tu­rii în gene­ral. Înche­ie­rea unui Memo­ran­dum de coe­xis­ten­tă cu poli­ti­cul ar adu­ce cla­ri­ta­te asu­pra limi­te­lor de inter­fe­renţă accep­ta­bi­le în acti­vi­ta­tea pro­cu­ra­tu­rii, tot­o­da­tă indicându-se asu­pra carac­te­ru­lui total repro­ba­bil al inter­venţi­i­lor cu ten­tă poli­ti­că”, scrie aces­ta.

    Morari: „Sunt responsabil, hotărât şi predispus spre o muncă intensă”

    Vio­rel Mora­ri, şeful Pro­cu­ra­tu­rii Anti­co­ru­pţie, afir­mă că este o „per­soa­nă dina­mi­că, cu apti­tu­di­ni de comu­ni­ca­re şi de mana­ger, res­pon­sa­bil, hotă­rât, pre­dis­pus spre o mun­că inten­să şi învă­ţa­re con­ti­nuă, fiind conş­ti­ent de ris­cu­ri­le ce deri­vă din com­pe­tenţa fun­cţi­ei de pro­cu­ror gene­ral, pe care mi le asum”. Mora­ri pre­ci­zea­ză că în man­da­tul său „va avea drept pre­o­cu­pa­re recu­pe­ra­rea pre­ju­di­ci­i­lor pro­du­se prin săvârşi­rea infra­cţiu­ni­lor, con­fis­ca­rea bene­fi­ci­i­lor obţi­nu­te prin săvârşi­rea infra­cţiu­ni­lor, inclu­siv, apli­ca­rea con­fis­că­rii extin­se”.

    Mora­ri a inclus în con­cep­tul de mana­ge­ment şi dezvol­ta­re insti­tu­ţio­na­lă a PG mai mul­te punc­te, dar şi peri­oa­da în care aces­tea ar urma să fie imple­men­ta­te. Ast­fel, în 2017, Mora­ri îşi pro­pu­ne revi­zu­i­rea struc­tu­rii PG prin efec­tu­a­rea unui stu­diu com­pa­ra­tiv pri­vind orga­ni­za­rea Pro­cu­ra­tu­rii în alte sta­te cu demo­cra­ţie avan­sa­tă, care va duce în final la ela­bo­ra­rea unei orga­ni­gra­me noi. Mora­ri pro­pu­ne fişe de post pen­tru sta­bi­li­rea atri­bu­ţi­i­lor anga­ja­ţi­lor Pro­cu­ra­tu­rii, sta­bi­li­rea unei nor­me a mun­cii şi a unui volum optim de acti­vi­ta­te pen­tru a asi­gu­ra con­di­ţii ce ar garan­ta mun­ca de cali­ta­te, dar şi asi­gu­ra­rea repar­ti­ză­rii ali­a­to­rii a cau­ze­lor pena­le şi a altor mate­ri­a­le din ges­tiu­ne. O altă pro­mi­siu­ne a can­di­da­tu­lui Mora­ri este res­pon­sa­bi­li­za­rea pro­cu­ro­ri­lor în pro­ce­sul urmă­ri­rii pena­le şi repre­zen­tă­rii învi­nu­i­rii, dar şi con­so­li­da­rea insti­tu­ţio­na­lă a Pro­cu­ra­tu­rii prin revi­zu­i­rea numă­ru­lui şi reşe­dinţe­lor pro­cu­ra­tu­ri­lor teri­to­ri­a­le, iden­ti­fi­ca­rea zone­lor vul­ne­ra­bi­le şi ini­ţi­e­rea unui pro­iect pilot pri­vind coma­sa­rea pro­cu­ra­tu­ri­lor teri­to­ri­a­le şi schim­ba­rea reşe­dinţei aces­to­ra.

    Popa: „Cunosc atât laturile forte, cât şi cele vulnerabile ale acestui sistem”

    „Mai bine de 17 ani sunt par­te a aces­tui sis­tem, a aces­tei fami­lii”, zice Igor Popa, şeful Pro­cu­ra­tu­rii mun. Chi­şi­nău în scri­soa­rea sa de moti­va­re. „În aceas­tă peri­oa­dă a vieţii mele, în ega­lă măsu­ră zbu­ci­u­ma­tă, inte­re­san­tă şi fru­moa­să, am reu­şit să par­curg prac­tic toa­te trep­te­le de ierar­hie şi să acti­vez pe toa­te dome­ni­i­le de acti­vi­ta­te ale Pro­cu­ra­tu­rii…, fapt care îmi per­mi­te să afirm că, cunosc atât latu­ri­le for­te, cât şi cele vul­ne­ra­bi­le ale aces­tui sis­tem, avan­ta­je­le şi dez­a­van­ta­je­le, ajun­su­ri­le şi nea­jun­su­ri­le”, scrie Popa.

    Imple­men­ta­rea unui stil de mana­ge­ment par­ti­ci­pa­tiv, îmbu­nă­tă­ţi­rea comu­ni­că­rii în vede­rea pre­ve­ni­rii unor cam­pa­nii deni­gra­toa­re faţă de Pro­cu­ra­tu­ră, îmbu­nă­tă­ţi­rea ima­gi­nii publi­ce a insti­tu­ţi­ei prin spo­ri­rea vizi­bi­li­tă­ţii aces­te­ia, con­so­li­da­rea trans­pa­renţei, dar şi depo­li­ti­za­rea pro­cu­ra­tu­rii sunt prin­tre sco­pu­ri­le pro­pu­se de Popa. „Sunt nece­sa­re efor­tu­ri pen­tru a refor­ma modul de fun­cţio­na­re a Pro­cu­ra­tu­rii pen­tru a exclu­de posi­bi­li­ta­tea ca ase­me­nea influ­enţe să poa­tă fi posi­bi­le. În acest scop, este nece­sar ca nici un organ sau fun­cţio­nar să nu aibă drep­tul să inter­vi­nă în mer­sul exa­mi­nă­rii unor cazu­ri con­cre­te, inclu­siv nu are drep­tul să soli­ci­te infor­ma­ţii sau să îna­in­te­ze care­va demer­su­ri ofi­ci­a­le sau neo­fi­ci­a­le, nici măcar orga­nul legi­sla­tiv”, scrie Popa.

    Caşu: „Formarea bugetului PG în funcţie de performanţe”

    „Por­nind de la aspi­ra­ţi­i­le de a trăi într-o ţară fără coru­pţie, fără cri­mă orga­ni­za­tă, având în vede­re con­ti­nu­i­ta­tea dezvol­tă­rii feno­me­ne­lor indi­ca­te, năzu­ind spre satis­fa­ce­rea inte­re­se­lor cetă­ţe­ni­lor, con­si­de­rând sta­tul de drept, demo­cra­ţia, drep­tu­ri­le şi liber­tă­ţi­le omu­lui şi drep­ta­tea valo­ri supre­me, fiind conş­ti­ent de res­pon­sa­bi­li­ta­tea, dar şi atri­bu­ţi­i­le orga­ne­lor Pro­cu­ra­tu­rii, rea­fir­mând devo­ta­men­tul faţă de valo­ri­le uma­ne, dorinţa de a trăi după prin­ci­pii şi nor­me una­nim recu­nos­cu­te ale drep­tu­lui inter­na­ţio­nal, adre­sez aceas­tă scri­soa­re de moti­va­re, pen­tru a-mi expri­ma dorinţa de a apli­ca la fun­cţia de Pro­cu­ror Gene­ral”, scrie can­di­da­tul Ruslan Caşu, pro­cu­ror în cadrul Pro­cu­ra­tu­rii Cio­ca­na.

    Caşu pro­pu­ne îmbu­nă­tă­ţi­rea ima­gi­nii publi­ce a PG prin spo­ri­rea vizi­bi­li­tă­ţii aces­te­ia, obţi­ne­rea cre­di­bi­li­tă­ţii cetă­ţe­ni­lor, dezvol­ta­rea cali­tă­ţi­lor orga­ni­za­tori­ce ale per­so­na­lu­lui PG, cre­ş­te­rea efi­cienţei insti­tu­ţi­ei, între­prin­de­rea acţiu­ni­lor anti­co­ru­pţie în cadrul PG, dar şi asi­gu­ra­rea insti­tu­ţi­ei cu încă­pe­ri de ser­vi­ciu care ar cores­pun­de nor­me­lor şi con­di­ţi­i­lor de mun­că, insti­tu­i­rea fun­cţi­ei de secre­tar (admi­nis­tra­tor) al Pro­cu­ra­tu­rii, care s-ar ocu­pa de mana­ge­ment, logis­ti­că şi ar avea sta­tut de fun­cţio­nar public, dar şi for­ma­rea buge­tu­lui Pro­cu­ra­tu­rii în fun­cţie de per­for­manţe, de volu­mul de mun­că al fie­că­rei pro­cu­ra­tu­ri, de numă­rul de pro­cu­ro­ri într-o anu­mi­tă pro­cu­ra­tu­ră şi de com­ple­xi­ta­tea dosa­re­lor din ges­tiu­ne”.
    sursa: zdg.md

  • Candidații la funcția de procuror general: Locuințe de lux, mașini scumpe, afaceri de familie și „păcate” iertate

    Toți cei șase can­di­dați la func­ția de pro­cu­ror gene­ral au acti­vat doar în orga­ne­le Pro­cu­ra­tu­rii, fiind impli­ca­ți de-a lun­gul ani­lor în dosa­re și acu­za­ții scan­da­loa­se. Deși până la refor­ma­rea sis­te­mu­lui au ridi­cat sala­rii modes­te, aceștia au reu­șit să adu­ne ave­ri impre­sio­nan­te. Prac­tic toți au, fie că le decla­ră sau nu, case, apar­ta­men­te sau mași­ni de lux. Unii din­tre can­di­dați sunt impli­ca­ți, dis­cret, prin inter­me­di­ul fami­li­i­lor, și în afa­ce­ri de mili­oa­ne.

    La func­ția de pro­cu­ror gene­ral al R. Mol­do­va și-au depus can­di­da­tu­ra 6 per­soa­ne: Edu­ard Haru­n­jen, prim-adjunctul pro­cu­ro­ru­lui gene­ral, care de mai bine de jumă­ta­te de an înde­pli­neș­te func­ția de pro­cu­ror gene­ral inte­ri­mar, Igor Ser­bi­nov și Iurie Gara­ba, adjunc­ții pro­cu­ro­ru­lui gene­ral, Vio­rel Mora­ri, șeful Pro­cu­ra­tu­rii Anti­co­rup­ție (PA), Igor Popa, șeful Pro­cu­ra­tu­rii mun. Chi­și­nău, și Ruslan Cașu, pro­cu­ror în cadrul Pro­cu­ra­tu­rii sect. Cio­ca­na.

    Toți cei șase can­di­dați la func­ția de pro­cu­ror gene­ral au acti­vat doar în orga­ne­le Pro­cu­ra­tu­rii, fiind impli­ca­ți de-a lun­gul ani­lor în dosa­re și acu­za­ții scan­da­loa­se. Deși până la refor­ma­rea sis­te­mu­lui au ridi­cat sala­rii modes­te, aceștia au reu­șit să adu­ne ave­ri impre­sio­nan­te. Prac­tic toți au, fie că le decla­ră sau nu, case, apar­ta­men­te sau mași­ni de lux. Unii din­tre can­di­dați sunt impli­ca­ți, dis­cret, prin inter­me­di­ul fami­li­i­lor, și în afa­ce­ri de mili­oa­ne.

    La func­ția de pro­cu­ror gene­ral al R. Mol­do­va și-au depus can­di­da­tu­ra 6 per­soa­ne: Edu­ard Haru­n­jen, prim-adjunctul pro­cu­ro­ru­lui gene­ral, care de mai bine de jumă­ta­te de an înde­pli­neș­te func­ția de pro­cu­ror gene­ral inte­ri­mar, Igor Ser­bi­nov și Iurie Gara­ba, adjunc­ții pro­cu­ro­ru­lui gene­ral, Vio­rel Mora­ri, șeful Pro­cu­ra­tu­rii Anti­co­rup­ție (PA), Igor Popa, șeful Pro­cu­ra­tu­rii mun. Chi­și­nău, și Ruslan Cașu, pro­cu­ror în cadrul Pro­cu­ra­tu­rii sect. Cio­ca­na.

    Casa de lux, construită timp de 13 ani?

    Can­di­da­tul Edu­ard Haru­n­jen are o expe­rien­ță de 20 de ani în orga­ne­le Pro­cu­ra­tu­rii. Aces­ta locu­ieș­te într-un imo­bil de mili­oa­ne din capi­ta­lă, pe str. N. Smo­chi­nă, la o arun­că­tu­ră de băț de car­ti­e­rul luxos din str. Cio­câr­li­ei, atri­bu­it fami­li­ei Voro­nin. Casa a fost dată în exploa­ta­re în anul 2011, când Haru­n­jen deți­nea func­ția de pro­cu­ror pen­tru misiu­ni spe­ci­a­le în cadrul Pro­cu­ra­tu­rii Gene­ra­le (PG). Imo­bi­lul cu două nive­lu­ri, spu­nea Haru­n­jen, pen­tru ZdG, în 2013,când scri­am des­pre locu­in­ța fami­li­ei sale, l-a con­stru­it „timp de 13 ani. În 1995, am pri­mit un apar­ta­ment. În 2000, l-am vân­dut. Cu acei bani şi cu banii de la nun­tă mi-am con­stru­it casa”. Pe lân­gă casa și tere­nul afe­rent, can­di­da­tul la func­ția de pro­cu­ror gene­ral deți­ne și un alt teren de 5 ari, ampla­sat chiar lân­gă imo­bi­lul său și pe care l-a cum­pă­rat în vara anu­lui 2000. În decla­ra­ția de ave­re, Haru­n­jen scrie că a plătit pen­tru acel teren un „preț con­trac­tu­al de 15 mii de lei”. Astăzi, un ase­me­nea bun poa­te fi vân­dut cu apro­xi­ma­tiv 70 de mii de euro, con­form pre­țu­lui de pia­ță (!).

    Din decla­ra­ția cu pri­vi­re la veni­tu­ri și pro­pri­e­ta­te pen­tru anul 2015 depu­să de Edu­ard Haru­n­jen la Auto­ri­ta­tea Națio­na­lă de Inte­gri­ta­te aflăm că, anul tre­cut, aces­ta a avut, din sala­ri­ul de prim-adjunct al pro­cu­ro­ru­lui gene­ral, un venit de 141,3 mii de lei (aproa­pe 12 mii de lei lunar), cu pes­te 60 de mii de lei mai puțin decât soția sa, Ade­la Haru­n­jen, secre­ta­ra Cur­ții de Arbi­traj Comer­ci­al Inter­națio­nal de pe lân­gă Came­ra de Comerț și Indus­trie a R. Mol­do­va. Con­form date­lor publi­ce, Ade­la Haru­n­jen este și șefa Sec­ți­ei juri­di­ce din cadrul insti­tu­ți­ei. Ea a avut în 2015 veni­tu­ri de 206 mii de lei (17 mii de lei lunar). Cu aproa­pe 20 de mii de lei la veni­tu­ri­le fami­li­ei Haru­n­jen pen­tru anul 2015 a con­tri­bu­it și fii­ca Ade­li­na Haru­n­jen, anga­ja­tă în cali­ta­te de jurist la „Vină­ria Mileștii Mici” SRL. Anul tre­cut, mem­brii fami­li­ei au folo­sit două auto­mo­bi­le: un Vol­vo fabri­cat în 2003 și cum­pă­rat în 2010 și un Mer­ce­des, fabri­cat în 2012 și care a fost dobân­dit în 2015, folo­sit în bază de man­dat de Ade­li­na Haru­n­jen, docu­ment care a expi­rat în luna febru­a­rie 2016, con­form expli­ca­ți­i­lor lui Edu­ard Haru­n­jen. Ade­li­na Haru­n­jen, fii­ca can­di­da­tu­lui la func­ția de pro­cu­ror gene­ral, a absol­vit drep­tul la Uni­ver­si­ta­tea Libe­ră Inter­națio­na­lă din Mol­do­va.

    Procedura disciplinară de pe numele lui Harunjen

    În 2010, pe nume­le lui Edu­ard Haru­n­jen și a altor doi pro­cu­ro­ri a fost ini­ția­tă o pro­ce­du­ră dis­ci­pli­na­ră în care se invo­ca nimi­ci­rea dosa­ru­lui penal por­nit pe fap­tul dece­su­lui cet. Ion Ţîbu­leac în urma eve­ni­men­te­lor din 7 apri­lie 2009, dar și fap­tul că aces­ta ar fi tăi­nu­it exis­ten­ța unei hotă­râri pri­vind por­ni­rea urmă­ri­rii pena­le pe fap­tul dat. Can­di­da­tul la func­ția de pro­cu­ror gene­ral mai era învi­nu­it că, neîn­te­me­iat, a con­si­de­rat legal refu­zul de a nu por­ni urmă­ri­rea pena­lă pe acest caz. Potri­vit hotă­rârii Cole­gi­u­lui dis­ci­pli­nar din 20 iulie 2010, Edu­ard Haru­n­jen, fiind șef al Sec­ți­ei con­trol al urmă­ri­rii pena­le, a fost recu­nos­cut cul­pa­bil de „înde­pli­ni­rea neco­res­pun­ză­toa­re a obli­ga­ți­i­lor de ser­vi­ciu”. Pen­tru aba­te­rea dis­ci­pli­na­ră con­sta­ta­tă, pro­cu­ro­rul a fost sanc­țio­nat dis­ci­pli­nar cu „aver­tis­ment”. Aces­ta a con­tes­tat hotă­rârea adop­ta­tă în pri­vin­ța sa, soli­ci­tând anu­la­rea ei.

    „Cole­gi­ul dis­ci­pli­nar ero­nat a ajuns la con­clu­zia pre­cum că pro­cu­ro­rul Haru­n­jen „a tăi­nu­it exis­ten­ța hotă­rârii pri­vind por­ni­rea urmă­ri­rii pena­le pe fap­tul dece­su­lui cet. Ion Țîbu­leac”, a fost con­clu­zia Con­si­li­u­lui Supe­ri­or al Pro­cu­ro­ri­lor (CSP), con­dus pe atun­ci de Iurie Gara­ba, con­tra­can­di­da­tul lui Haru­n­jen la func­ția de pro­cu­ror gene­ral. Ast­fel, pro­ce­du­ra dis­ci­pli­na­ră a fost înce­ta­tă.

    Casă la Ghidighici și apartament social

    Can­di­da­tul Igor Ser­bi­nov, adjunc­tul pro­cu­ro­ru­lui gene­ral, locu­ieș­te într-o casă la sol din com. Ghi­di­ghi­ci, mun. Chi­și­nău, în a cărei pose­sie a intrat încă la înce­pu­tul ani­lor 2000. Casa pare mai degra­bă modes­tă, dacă e s-o com­pa­răm cu cele ale altor pro­cu­ro­ri și jude­că­to­ri. Fami­lia Ser­bi­nov mai decla­ră și un apar­ta­ment de 53,8 m.p., în Chi­și­nău, pe care l-a obți­nut în anul 2001. Înce­pând cu anul 2011, soții Ser­bi­nov au inves­tit 46,8 mii de euro, echi­va­len­tul a apro­xi­ma­tiv 1 mili­on de lei, în con­struc­ția unui apar­ta­ment soci­al pen­tru lucră­to­rii pro­cu­ra­tu­rii care nu bene­fi­ci­a­ză de un loc de trai. Locu­in­ța con­stru­i­tă de fir­ma „Bascon­slux” în apro­pi­e­re de par­cul „Valea Tran­da­fi­ri­lor” a fost deja dată în exploa­ta­re și l-a cos­tat pe Ser­bi­nov doar 340 de euro pen­tru un metru pătrat, preț aproa­pe dublu față de cel de pia­ță. Chiar și în aces­te con­di­ții, cos­tul apar­ta­men­tu­lui este mult mai mare decât veni­tu­ri­le decla­ra­te de pro­cu­ro­rul Igor Ser­bi­nov în ulti­mii ani.

    Anul tre­cut, de exem­plu, can­di­da­tul la func­ția de pro­cu­ror gene­ral a avut veni­tu­ri de 157,8 mii de lei din sala­ri­ul de adjunct al pro­cu­ro­ru­lui gene­ral (13 mii de lei lunar) și de 100 de mii de lei din pen­sie (8 mii de lei lunar). Soția aces­tu­ia, Lilia Ser­bi­nov, pro­fe­soa­ră de bio­lo­gie la Lice­ul „Spi­ru Haret” din Chi­și­nău, a avut anul tre­cut veni­tu­ri cumu­la­te din acti­vi­ta­tea didac­ti­că în sumă de 22 mii de lei (1800 de lei lunar). Veni­tu­ri­le fami­li­ei în anii pre­ce­den­ți au fost aproa­pe ace­leași sau chiar mai mici decât în 2015.

    Familia Serbinov, pasionată de BMW-uri

    Igor Ser­bi­nov are doi copii. Fii­ca cea mai pare a căl­cat pe urme­le tată­lui și a stu­di­at la Facul­ta­tea de Drept a Uni­ver­si­tă­ții de Stat din Mol­do­va, iar apoi, la Insti­tu­tul Națio­nal al Jus­ti­ți­ei, spe­cia­li­ta­tea jude­că­tor.

    În mai 2014, Ange­la Ser­bi­nov a fost anga­ja­tă în func­ția de asis­tent judi­ci­ar în cadrul Direc­ți­ei Gre­fă a Cur­ții Supre­me de Jus­ti­ție. Valen­tin Las­ta­veț­chi, pur­tă­to­rul de cuvânt al CSJ, ne-a anun­țat că fii­ca adjunc­tu­lui pro­cu­ro­ru­lui gene­ral nu mai acti­vea­ză în cadrul instan­ței supre­me. Con­form decla­ra­ției sale cu pri­vi­re la veni­tu­ri și pro­pri­e­ta­te pen­tru anul 2015, ea a avut anul tre­cut veni­tu­ri de 82,5 mii de lei. Cu toa­te aces­tea, a reu­șit să-și achi­zi­țio­ne­ze un BMW X3, fabri­cat în 2009, cu 190 de mii de lei, sumă de două ori mai mare decât veni­tu­ri­le sale decla­ra­te.

    Fami­lia Ser­bi­nov pare să fie pasio­na­tă de mași­ni­le pro­du­că­to­ru­lui ger­man BMW. Pe lân­gă fap­tul că și-a cum­pă­rat anul tre­cut un ase­me­nea model de auto­mo­bil, fii­ca lui Igor Ser­bi­nov și-a umplut pagi­na sa de pe o rețea de soci­a­li­za­re cu ase­me­nea mași­ni. La fel a făcut și Iuliu Ser­bi­nov, fiul can­di­da­tu­lui.

    La rân­dul său, și Igor Ser­bi­nov con­du­ce un auto­mo­bil de model BMW, pe care l-a achi­zi­țio­nat în 2014, fără însă a indi­ca în decla­ra­ția sa de ave­re mai mul­te deta­lii des­pre mași­nă. Până în 2014,Igor Ser­bi­nov a con­dus un alt auto­mo­bil fabri­cat de nem­ții de la BMW.

    Apartamentele familiei Garaba și tranzacțiile soacrei

    Iurie Gara­ba, celă­lalt adjunct al pro­cu­ro­ru­lui gene­ral înscris în cur­să, indi­că, împre­u­nă cu fami­lia, în decla­ra­ția cu pri­vi­re la veni­tu­ri și pro­pri­e­ta­te pen­tru anul 2015, 3 apar­ta­men­te, de 66 m.p.51 m.p. și 29 m.p, achi­zi­țio­na­te, res­pec­tiv, în 2003, 2006 și 2013. Iurie Gara­ba a tre­cut în decla­ra­ție și un garaj cu o supra­fa­ță de 32 m.p., pro­cu­rat în 2015. Pe lân­gă aces­tea, în ulti­mii ani, fami­lia Gara­ba a achi­zi­țio­nat și alte apar­ta­men­te, doar că le-a tre­cut pe nume­le Mari­ei Urma­no­va, soa­cra pro­cu­ro­ru­lui Iurie Gara­ba.

    Soții Iurie și Iri­na Gara­ba locu­iesc în sect. Râș­ca­ni al capi­ta­lei, în două apar­ta­men­te afla­te unul lân­gă altul, de 66 şi, res­pec­tiv 29 m.p., care, cel mai pro­ba­bil, au fost trans­for­ma­te într-o sin­gu­ră locu­in­ță. Pri­mul apar­ta­ment, de 66,9 m.p., i-a fost donat Iri­nei Gara­ba de către mama sa, în 2007. Celă­lalt, de 29 m.p., a fost obți­nut în 2003, în urma unui con­tract de schimb. În ace­lași an, soa­cra pro­cu­ro­ru­lui a cum­pă­rat un alt apar­ta­ment, de 50 m.p., în veci­nă­ta­te. Tranzac­ți­i­le imo­bi­li­a­re ale Mari­ei Urma­no­va nu s-au oprit aici. În 2011, pe când avea 64 de ani, aceas­ta cum­pă­ră un alt apar­ta­ment de 35 m.p., tot în sect. Râș­ca­ni al capi­ta­lei. Un an mai târ­ziu, în 2012, Maria Urma­no­va achi­zi­țio­nea­ză încă un apar­ta­ment, de 38 m.p., de aceas­tă dată pe str. Bucu­rești.

    Fabrica off-shore, administrată de fratele procurorului

    Iri­na, soția lui Iurie Gara­ba, este anga­ja­tă la „Fabri­ca Avi­co­la Tochi­le” SRL, de unde a rapor­tat pen­tru anul 2015 veni­tu­ri în sumă de 14,4 mii de lei, dar și în cadrul Repre­zen­tan­ței „Mar­ti­cal” LTD, de unde a avut un sala­riu de 23,9 mii de lei. Date­le de la Came­ra Înre­gis­tră­rii de Stat ara­tă că „Fabri­ca Avi­co­la Tochi­le” SRL este admi­nis­tra­tă de Vic­tor Gara­ba, unul din cei doi fra­ți ai can­di­da­tu­lui la func­ția de pro­cu­ror gene­ral. SRL-ul are un capi­tal soci­al de 7,1 mili­oa­ne de lei (!) și un fon­da­tor care se ascun­de după un off-shore din Cipru, „Lifa­za Limi­ted”. Repre­zen­tan­ții Pri­mă­ri­ei din s. Sipo­te­ni, r. Călă­rași, aco­lo unde se află fabri­ca, ne-au anun­țat că aceas­ta nu func­țio­nea­ză încă din 2011, an în care a fost pri­va­ti­za­tă. Aceas­ta se întin­de pe o supra­fa­ță de aproa­pe 14 ha, iar con­form date­lor de la Cadas­tru, în 2011, tere­nul și clă­di­ri­le fabri­cii au fost ipo­te­ca­te pen­tru un cre­dit de 200 de mii USD fir­mei „Lascom Tra­ding LLP” din Lon­dra, Marea Bri­ta­nie. În octom­brie 2016, com­pa­nia a fost dizol­va­tă.

    Astăzi, fir­ma „Fabri­ca Avi­co­la Tochi­le” SRL are adre­sa juri­di­că pe str. Geor­ge Căli­ne­scu, 2. Aco­lo am găsit însă doar un ofi­ciu, iar per­soa­na care era aco­lo ne-a îndem­nat să dis­cu­tăm cu Vic­tor Gara­ba, care însă a avut tele­fo­nul mobil deco­nec­tat. Iurie Gara­ba sus­ți­ne că nu are legă­tu­ră nici cu apar­ta­men­te­le cum­pă­ra­te de soa­cră și nici cu fabri­ca off-shore con­du­să de fra­te­le său. „Nu am cum­pă­rat eu apar­ta­men­te­le soa­crei și nu eu le-am înre­gis­trat pe nume­le ei. Las’ să se vadă cine a fost soa­cra și de unde le are… Da, fra­te­le este direc­tor la acea fabri­că. N-am nicio legă­tu­ră cu ea. Am fost o dată aco­lo, întâm­plă­tor. Nu mă cunoaș­te nime­ni aco­lo. Des­pre fabri­că știu doar că la acest moment ea nu lucrea­ză”, a men­țio­nat Iurie Gara­ba.

    Garaba și bătaia din drumul spre mare

    Pro­cu­ro­rul Iurie Gara­ba con­du­ce un BMW 525 și are dato­rii de 30 de mii de euro și 5,6 mii USD, con­trac­ta­te în anul 2013. La fel ca și majo­ri­ta­tea cole­gi­lor săi, deși decla­ră 3 apar­ta­men­te, Iurie Gara­ba a bene­fi­ci­at și el de apar­ta­ment soci­al în blo­cul ridi­cat de „Bascon­slux” pen­tru pro­cu­ro­ri.

    În 2013, Iurie Gara­ba, fiind pre­șe­din­te­le CSP, a fost impli­cat într-un inci­dent, sol­dat cu o băta­ie, în care a fost impli­cat şi un tânăr, Ghe­or­ghe Mun­tea­nu. A doua zi, subiec­tul „lua foc”, mai ales după ce Eugen Bor­dos, pro­cu­ro­rul care con­du­cea urmă­ri­rea pena­lă pe acest caz, a soli­ci­tat eli­be­ra­rea unui man­dat de arest pen­tru 30 de zile pe nume­le lui Mun­tea­nu. Soli­ci­ta­rea pro­cu­ro­ru­lui a fost admi­să de jude­că­to­rul de instru­cţie Ion Moro­zan, care a eli­be­rat pe nume­le tână­ru­lui un man­dat de arest pen­tru 20 de zile. Atun­ci, Vlad Roş­ca, avo­ca­tul lui Ghe­or­ghe Mun­tea­nu, decla­ra pen­tru ZdG că aces­ta nu este vino­vat, că el doar s-a apă­rat şi că cel care a pro­vo­cat scan­da­lul a fost însu­şi pro­cu­ro­rul. Pes­te 8 zile, tână­rul și-a schim­bat însă dis­cur­sul, și-a luat vina asu­pra sa și a fost eli­be­rat din arest, iar dosa­rul, fina­li­zat cu o amen­dă.

    Cele 7 automobile declarate de Viorel Morari

    Can­di­da­tul Vio­rel Mora­ri, șeful PA, este pro­cu­ror de 15 ani. Con­form decla­ra­ţi­ei cu pri­vi­re la veni­tu­ri şi pro­pri­e­ta­te pe anul 2015, a avut anul tre­cut un sala­riu de 127 mii de lei şi veni­tu­ri de aproa­pe 120 de mii din acti­vi­tă­ţi didac­ti­ce sau diur­ne. Cu 14,4 mii de lei, la „pros­pe­ra­rea” pro­cu­ro­ru­lui au con­tri­bu­it și părin­ții săi. În 2014, de exem­plu, Mora­ri decla­ra că părinţii i-au acor­dat un aju­tor mate­ri­al în sumă de 27,7 mii de lei. Șeful PA locu­ieș­te într-un apar­ta­ment de tip man­sar­dă, cu o supra­fa­ță de 99,3 m.p., care apar­ți­ne părin­ți­lor săi, așa cum a spe­ci­fi­cat pro­cu­ro­rul într-un inter­viu pen­tru ZdG, acor­dat în luna iunie 2016.

    La momen­tul intră­rii în fun­cţie (de șef al PA) sunt pro­pri­e­ta­rul unei Sko­da Octa­via din 2006”, pre­ci­za Mora­ri, care a indi­cat în decla­ra­ția sa cu pri­vi­re la veni­tu­ri și pro­pri­e­ta­te pen­tru anul 2015 nu mai puțin de 7 auto­mo­bi­le, șase din­tre ele fiind cu drept de uz. „În 2015 am decla­rat alte auto­mo­bi­le, prin­tre care Sko­da Octa­via, Land Rover, Vol­vo, Sko­da Superb şi iar, Sko­da Octa­via. Aces­tea sunt auto­mo­bi­le pe care le-am folo­sit, dar ele nici­o­da­tă nu au fost ale mele. De exem­plu, nu am avut auto­mo­bil sau nu-l folo­seam, luam pe vreo săp­tămâ­nă de la cine­va o maşi­nă. De exem­plu, Vol­vo XC 90 este al fra­te­lui. Cine­va putea să mă vadă la volan şi putea să spu­nă că Mora­ri are auto­mo­bil, dar nu l-a decla­rat. Iată de ce am decla­rat toa­te maşi­ni­le pe care le-am folo­sit”, pre­ci­za pro­cu­ro­rul Mora­ri. Până în 2029, can­di­da­tul la func­ția de pro­cu­ror gene­ral are de ram­bu­r­sat dato­rii în sumă de 15 mii de euro și 15 mii USD, con­trac­ta­te în 2014, cu o rată a dobân­zii de 0%.

    Părinți de procuror: Cu două apartamente și firmă cu capital de milioane

    Părinţii can­di­da­tu­lui la fun­cţia de şef al PG sunt pro­pri­e­ta­rii a două apar­ta­men­te în Chi­şi­nău, unul de 33 m.p., cum­pă­rat în 2012, şi altul, pe str. Lev Tols­toi, cu o supra­fa­ță cadas­tra­lă de 88,9 m.p., pro­cu­rat în 2010, în care părinţii pro­cu­ro­ru­lui au inves­tit înce­pând cu 2008. Deși supra­fa­ța este dife­ri­tă, cel mai pro­ba­bil aces­ta este apar­ta­men­tul pe care Mora­ri l-a indi­cat în ulti­ma sa decla­ra­ție cu pri­vi­re la veni­tu­ri și pro­pri­e­ta­te și în care ar locui. În decem­brie 2013, Euge­nia Mora­ri, mama lui Vio­rel Mora­ri, fos­tă pro­fe­soa­ră, a fon­dat fir­ma „Irarom-Grup”, cu un capi­tal soci­al de 3,9 mili­oa­ne de lei (!) şi adre­sa juri­di­că în satul Ţaul, Don­du­şe­ni, loca­li­ta­tea de baş­ti­nă a lui Vio­rel Mora­ri. Fir­ma deţi­ne o sta­ţie PECO în loca­li­ta­te şi este admi­nis­tra­tă de Oleg Mora­ri, fra­te­le pro­cu­ro­ru­lui. Și aces­ta este pro­pri­e­ta­rul unui apar­ta­ment în Chi­şi­nău, de 49 m.p., cum­pă­rat în 2005.

    Vio­rel Mora­ri este pro­cu­ror din 2002. În 2013, aces­ta era șef inte­ri­mar al PA când a fost demis din aceas­tă func­ție de Andrei Pân­tea, proas­păt insta­lat în func­ția de pro­cu­ror gene­ral inte­ri­mar. La scurt timp, Pân­tea a remis și un demers pe adre­sa CSP, soli­ci­tând ini­ți­e­rea unei pro­ce­du­ri dis­ci­pli­na­re în pri­vin­ța lui Mora­ri. În docu­ment, Pân­tea sem­na­la fap­tul că „la 25 ianu­a­rie 2013 a fost cre­at un grup de con­trol pen­tru veri­fi­ca­rea acti­vi­tă­ții PA pe par­cur­sul anu­lui 2012”, iar în urma veri­fi­că­ri­lor au fost sta­bi­li­te mai mul­te încăl­că­ri ale obli­ga­ți­i­lor de ser­vi­ciu admi­se de con­du­ce­rea insti­tu­ți­ei, „la com­par­ti­men­tul con­du­ce­re și exer­ci­ta­re a urmă­ri­rii pena­le, repre­zen­ta­rea acu­ză­rii de stat și res­pec­ta­rea regi­mu­lui secret”. CSP a res­pins însă soli­ci­ta­rea lui Pân­tea. În acea peri­oa­dă, și Mora­ri s-a plâns CSP-ului pe acțiu­ni­le lui Pân­tea, pre­ci­zând că aces­ta ar urmă­ri să-i stri­ce ima­gi­nea. Nici în acest caz, CSP nu a ini­țiat însă o pro­ce­du­ră dis­ci­pli­na­ră.

    Mașină cu preț „de la 37 mii de euro” folosită prin mandat

    Can­di­da­tul Igor Popa, pro­cu­ro­rul mun. Chi­și­nău, locu­ieș­te, împre­u­nă cu soția sa, Ala, într-un apar­ta­ment de 123 m.p., achi­zi­țio­nat în 2013, după ce au vân­dut unul mai mic, în ace­lași an.Anul tre­cut, soții Popa au pro­cu­rat și o deba­ra de 6 m.p. Soția pro­cu­ro­ru­lui, Ala, care a avut veni­tu­ri din avo­ca­tu­ră de 23,9 mii de lei în 2015, con­du­ce, prin man­dat, un auto­mo­bil de lux, Hyun­dai Gene­sis, fabri­cat în 2015. Pre­țul unei ase­me­nea mași­ni înce­pe, în R. Mol­do­va, de la 37 de mii de euro, dar, în func­ție de dotă­ri, poa­te ajun­ge să cos­te și până la 53 de mii de euro. Pro­cu­ro­rul Igor Popa con­du­ce, la rându-i, un Hyun­dai San­ta Fe, fabri­cat și cum­pă­rat în 2014. Anul tre­cut, Igor Popa a avut, din sala­riu, veni­tu­ri în sumă de 113,6 mii de lei (10 mii de lei lunar). Alți 310 mii de lei fami­lia Popa i-a obți­nut din vân­za­rea a două auto­mo­bi­le, Toyo­ta Camry și Maz­da 6. Igor Popa este din 1999 în orga­ne­le Pro­cu­ra­tu­rii. Igor Popa a refu­zat să dis­cu­te cu noi des­pre mași­na pe care o con­du­ce soția sa, spunându-ne că „nu e mași­na mea. Sunați-o pe dna Ala Popa și întrebați-o”. Aceas­ta nu a răs­puns la ape­lu­ri.

    Igor Popa s-a remar­cat şi a intrat în atenţia opi­ni­ei publi­ce în peri­oa­da guver­nă­rii comu­nis­te, când a instru­men­tat sau a par­ti­ci­pat, în cali­ta­te de şef al Secţi­ei exer­ci­ta­re a urmă­ri­rii pena­le pe cau­ze exce­pţio­na­le din cadrul PG, la efec­tu­a­rea urmă­ri­rii pena­le în mai mul­te dosa­re pena­le des­chi­se pe nume­le per­soa­ne­lor care erau împo­tri­va guver­nă­rii lui Voro­nin. Ast­fel, Sera­fim Ure­chean, Nico­lae Andro­nic, Vale­riu Pasat sau Con­stan­tin Bec­ci­ev au fost urmă­ri­ți penal, iar ulte­ri­or, decla­ra­ți nevi­no­va­ți, în mai mul­te dosa­re cu iz poli­tic. Igor Popa este şi pro­cu­ro­rul care a sem­nat mai mul­te demer­su­ri pri­vind jude­ca­rea şi reţi­ne­rea tine­ri­lor pro­tes­ta­ta­ri la 7 apri­lie 2009 în comi­sa­ri­a­te­le de poli­ţie. Ante­ri­or, pen­tru ZdG, Igor Popa spu­nea că nu are „niciun regret” în pri­vin­ța dosa­re­lor instru­men­ta­te de-a lun­gul cari­e­rei. „Toa­te acţiu­ni­le au fost per­fect lega­le. Dacă ar fi fost alt­fel, nu aş fi ajuns la 17 ani de lucru în Pro­cu­ra­tu­ră. Ori­ca­re ar fi dosa­re­le, şi 7 apri­lie, ori­ca­re, nu am ce să-mi reproşez. Toa­te acţiu­ni­le au fost lega­le”, ne-a repli­cat Igor Popa.

    Compensații de 877 de mii de lei de la Primărie pentru candidatul Cașu

    Ruslan Cașu acti­vea­ză în cadrul Pro­cu­ra­tu­rii sect. Cio­ca­na din Chi­și­nău. Aces­ta are viza de reșe­din­ță într-un apar­ta­ment de 71 m.p. din sect. Cio­ca­naal capi­ta­lei, înre­gis­trat pe nume­le său și al unei rude. În aces­te con­di­ții, deși este pro­pri­e­tar de apar­ta­ment, Ruslan Cașu a obți­nut, con­form decla­ra­ției sale cu pri­vi­re la veni­tu­ri și pro­pri­e­ta­te pen­tru anul 2015, 877,6 mii de lei de la Pri­mă­ria mun. Chi­și­nău, în urma unei tranzac­ții de împă­ca­re. Acor­dul a venit după ce, ante­ri­or, Cur­tea Supre­mă de Jus­ti­ție a obli­gat auto­ri­tă­ți­le publi­ce loca­le să asi­gu­re fami­lia Cașu cu locu­in­ță. În 2015, Ruslan Cașu a chel­tu­it o par­te din acești bani, cumpărându-și un apar­ta­ment cu o supra­fa­ță de 70 m.p. Can­di­da­tul la func­ția de pro­cu­ror gene­ral con­du­ce un Mer­ce­des cum­pă­rat în 2013, dar fabri­cat în 1994. În 2015, pro­cu­ro­rul a avut un sala­riu lunar de 7,5 mii de lei (90 de mii pe an), iar soția sa, anga­ja­tă la Ser­vi­ci­ul Sta­re Civi­lă Cio­ca­na, un sala­riu lunar de 3,7 mii de lei (45 de mii pe an).

    În 2011, Ruslan Cașu a fost învi­nu­it de înde­pli­ni­rea neco­res­pun­ză­toa­re a obli­ga­ți­i­lor de ser­vi­ciu la repre­zen­ta­rea învi­nu­i­rii pe o cau­ză pena­lă, după ce nu a ata­cat o hotă­râre a Cur­ții de Apel (CA) Chi­și­nău. Cole­gi­ul Dis­ci­pli­nar însă a ajuns la con­clu­zia că pro­cu­ro­rul nu este vino­vat. În 2012, pe nume­le lui Cașu a fost inten­ta­tă o altă pro­ce­du­ră dis­ci­pli­na­ră. Aces­ta, fiind pro­cu­ror în cadrul Pro­cu­ra­tu­rii de nive­lul CA Chi­și­nău, în iulie 2011, la ora 3 noap­tea, aflându-se în con­ce­diu de odih­nă, a intrat în barul „LGL Kara­o­ke”, situ­at în mun. Chi­şi­nău, str. M. Sado­vea­nu nr. 24, şi în urma unor dis­pu­te cu alţi vizi­ta­to­ri ai loca­lu­lui, a ini­ţi­at un con­flict, urmat de soli­ci­ta­rea aju­to­ru­lui din par­tea poli­ţi­ei.

    Deși, ini­țial, Cole­gi­ul Dis­ci­pli­nar l-a scos nevi­no­vat, Vic­tor Aba­bii, șeful Sec­ți­ei secu­ri­ta­te inter­nă a PG, a ata­cat deci­zia Cole­gi­u­lui, pre­ci­zând că „în cadrul con­tro­lu­lui de ser­vi­ciu, Caşu per­so­nal a expli­cat că 1-a scos forţat din bar pe unul din cli­enţii de la masa veci­nă şi că s-au lovit reci­proc, iar la sosi­rea echi­pa­ju­lui de poli­ţie i-a înju­rat cu cuvin­te necen­zu­ra­te şi a arun­cat în ei cu gen­tu­ţa, deo­a­re­ce ulti­mii îl fil­mau fără voia sa”. Tot­o­da­tă, pro­cu­ro­rul Cașu i-a dat unei per­soa­ne necu­nos­cu­te numă­rul de tele­fon al pro­cu­ro­ru­lui gene­ral şi 1-a rugat să-i tele­fo­ne­ze. „Com­por­ta­men­tul nea­dec­vat al pro­cu­ro­ru­lui Caşu a fost con­fir­mat şi prin decla­ra­ţi­i­le cet. Sta­râş Vea­ce­slav, cola­bo­ra­to­rii de poli­ţie Ciun­tu O., Bun­du­chi V. și Rota­ru I.”, se pre­ci­zea­ză în hotă­rârea CSP, care hotă­ra să-i apli­ce lui Cașu sanc­țiu­nea dis­ci­pli­na­ră, „mus­tra­re”. Deși deci­zia a fost ata­ca­tă de pro­cu­ror în jude­ca­tă, magis­tra­ții i-au res­pins pre­ten­ți­i­le. În 2015, Ruslan Cașu a fost, din nou, cer­ce­tat dis­ci­pli­nar, fiind, într-un final, decla­rat nevi­no­vat după ce a audi­at un medic în incin­ta unui spi­tal, noap­tea, în afa­ra ore­lor de lucru. Ruslan Cașu este pro­cu­ror din 2004.
    sursa: zdg.md

  • CV-urile şi motivaţia candidaţilor la funcţia de procuror general

    Cu o sin­gu­ră exce­pţie, şefii impor­tanţi din orga­ne­le pro­cu­ra­tu­rii şi-au depus dosa­re­le la con­cur­sul pen­tru fun­cţia de pro­cu­ror gene­ral: Edu­ard Haru­n­jen, pro­cu­ro­rul gene­ral inte­ri­mar, Iurie Gara­ba şi Igor Ser­bi­nov, cei doi adjun­cţi ai pro­cu­ro­ru­lui gene­ral, Vio­rel Mora­ri, şeful Pro­cu­ra­tu­rii Anti­co­ru­pţie, şi Igor Popa, pro­cu­ro­rul mun. Chi­şi­nău. Prin­tre can­di­da­ţi se regă­seş­te şi un pro­cu­ror sim­plu, Ruslan Caşu, de la Pro­cu­ra­tu­ra Cio­ca­na.

    Toţi cei şase pre­ten­denţi la fun­cţia de pro­cu­ror gene­ral s-au înscris în cur­să în ulti­ma zi de con­curs, în după-amiaza zilei de 24 octom­brie 2016, deşi con­cur­sul a fost anu­nţat încă pe 22 sep­tem­brie. ZdG vă pro­pu­ne o tre­ce­re în revis­tă a acti­vi­tă­ţii celor şase pro­cu­ro­ri.

    Cu o sin­gu­ră exce­pţie, şefii impor­tanţi din orga­ne­le pro­cu­ra­tu­rii şi-au depus dosa­re­le la con­cur­sul pen­tru fun­cţia de pro­cu­ror gene­ral: Edu­ard Haru­n­jen, pro­cu­ro­rul gene­ral inte­ri­mar, Iurie Gara­ba şi Igor Ser­bi­nov, cei doi adjun­cţi ai pro­cu­ro­ru­lui gene­ral, Vio­rel Mora­ri, şeful Pro­cu­ra­tu­rii Anti­co­ru­pţie, şi Igor Popa, pro­cu­ro­rul mun. Chi­şi­nău. Prin­tre can­di­da­ţi se regă­seş­te şi un pro­cu­ror sim­plu, Ruslan Caşu, de la Pro­cu­ra­tu­ra Cio­ca­na.

    Toţi cei şase pre­ten­denţi la fun­cţia de pro­cu­ror gene­ral s-au înscris în cur­să în ulti­ma zi de con­curs, în după-amiaza zilei de 24 octom­brie 2016, deşi con­cur­sul a fost anu­nţat încă pe 22 sep­tem­brie. ZdG vă pro­pu­ne o tre­ce­re în revis­tă a acti­vi­tă­ţii celor şase pro­cu­ro­ri.

    Harunjen: „Aş încerca să continui”

    Can­di­da­tul Edu­ard Haru­n­jen este prim-adjunct al pro­cu­ro­ru­lui gene­ral din iulie 2015, când a fost numit în locul lui Andrei Pân­tea. Din mar­tie 2016, după demi­sia lui Cor­ne­liu Gurin, Haru­n­jen a pre­lu­at fun­cţia de pro­cu­ror gene­ral inte­ri­mar. El are 44 de ani şi acti­vea­ză în orga­ne­le de drept din 1992, fiind anche­ta­tor inte­ri­mar la Comi­sa­ri­a­tul de Poli­ţie Cen­tru al mun. Chi­şi­nău. În 1994, devi­ne pro­cu­ror de secţie în Pro­cu­ra­tu­ra mun. Chi­şi­nău, iar ulte­ri­or deţi­ne mai mul­te fun­cţii de con­du­ce­re. În 2002-2003, a fost adjunct al pro­cu­ro­ru­lui mun. Chi­şi­nău. În 2005-2011, a fost şef al Secţi­ei Con­trol al Urmă­ri­rii pena­le, iar în 2011-2013, pe tim­pul şefi­ei lui Vale­riu Zub­co, a fost pro­cu­ror pen­tru misiu­ni spe­ci­a­le. În august 2013, după ce în frun­tea PG a fost numit Cor­ne­liu Gurin, Haru­n­jen este desem­nat şef inte­ri­mar al Pro­cu­ra­tu­rii Anti­co­ru­pţie (PA), fun­cţie pe care ulte­ri­or avea s-o câş­ti­ge în urma unui con­curs în care toţi cei 3 con­tra­can­di­da­ţi înscri­şi ini­ţi­al s-au retras. În iulie 2015, Haru­n­jen a fost avan­sat în fun­cţia de prim-adjunct al pro­cu­ro­ru­lui gene­ral.

    „Pe par­cur­sul inte­ri­ma­tu­lui meu s-au făcut cele mai impor­tan­te acţiu­ni de refor­ma­re, cele mai vizi­bi­le. Am stat la baza creă­rii noii struc­tu­ri. A fost o pro­vo­ca­re, pen­tru că am cre­at o struc­tu­ră nouă. După mine, e nevo­ie de con­ti­nu­i­ta­te, pen­tru că, oda­tă ce s-a cre­at o pro­cu­ra­tu­ră nouă, lucrul tre­bu­ie dus la bun sfârşit… Împre­u­nă cu pro­cu­ra­tu­ri­le spe­cia­li­za­te, ne-am con­so­li­dat pute­ri­le, dar mai avem mul­te de făcut. Aces­te două pro­cu­ra­tu­ri vor duce dosa­re­le de rezo­nanţă, care fac ima­gi­ne pro­cu­ra­tu­rii… Şi aici e nevo­ie de con­ti­nu­i­ta­te. Aş încer­ca să con­ti­nui aces­te lucru­ri. E o auto­mo­ti­va­re, să con­ti­nui ce am înce­put. Nu în ulti­mul rând, mul­te dosa­re de rezo­nanţă pe care le-am înce­put şi le-am con­dus, fie de la Anti­co­ru­pţie, fie de aici, urmea­ză a fi fina­li­za­te… Vreau să schimb per­ce­pţia de până acum… În plus, eu acti­vez de mulţi ani în orga­ne­le de drept şi am con­si­de­rat că aş putea face faţă la aceas­tă ulti­mă pro­vo­ca­re în carie­ra mea de pro­cu­ror”, îşi expli­că Haru­n­jen deci­zia de a can­di­da.

    Adjuncţii care vor funcţia supremă

    Un alt pre­ten­dent la foto­li­ul de pro­cu­ror gene­ral, Iurie Gara­ba, deţi­ne fun­cţia de adjunct al pro­cu­ro­ru­lui gene­ral din noiem­brie 2013. Gara­ba are 53 de ani. El şi-a înce­put acti­vi­ta­tea în orga­ne­le de drept în 1989, ca sta­gi­ar în Pro­cu­ra­tu­ra de supra­ve­ghe­re a res­pec­tă­rii legi­lor în peni­ten­ci­a­re. Ulte­ri­or, a deve­nit aju­tor şi aju­tor supe­ri­or al pro­cu­ro­ru­lui, pen­tru ca în 1996 — 1999 să con­du­că secţia pen­tru supra­ve­ghe­rea res­pec­tă­rii legi­lor în peni­ten­ci­a­re. În 2001 — 2003, a fost adjunct al pro­cu­ro­ru­lui Chi­şi­nău, iar în 2003 — 2004 – pro­cu­ror inte­ri­mar al sect. Cen­tru, mun. Chi­şi­nău. În 2005-2009 a fost şef al secţi­ei inves­ti­ga­ţii financiar-economice şi pro­te­cţia drep­tu­ri­lor omu­lui, iar în 2009 — 2013, îna­in­te de a deve­ni adjunct al pro­cu­ro­ru­lui gene­ral, şef al Dire­cţi­ei Inves­ti­ga­ţii gene­ra­le din cadrul PG. În 2010, Gara­ba a fost ales preşe­din­te al CSP. Aces­ta nu a răs­puns la ape­lu­ri pen­tru a ne spu­ne moti­ve­le pen­tru care can­di­dea­ză la fun­cţia de pro­cu­ror gene­ral.

    Igor Ser­bi­nov, celă­lalt adjunct al pro­cu­ro­ru­lui gene­ral care şi-a depus dosa­rul, acti­vea­ză în pro­cu­ra­tu­ră din 1988, când a fost numit aju­tor al pro­cu­ro­ru­lui r. Frun­ze din Chi­şi­nău. În 1992 — 1996, Ser­bi­nov e pro­cu­ror al secţi­ei judiciar-penale din cadrul PG, iar ulte­ri­or – adjunct al pro­cu­ro­ru­lui judeţu­lui Chi­şi­nău. În 2004, devi­ne şef al secţi­ei judiciar-penale a PG, iar ulte­ri­or şef al Dire­cţi­ei Judi­ci­a­re. Deţi­ne fun­cţia de adjunct al pro­cu­ro­ru­lui gene­ral încă din 2007, fiind numit în aceas­tă fun­cţie la scurt timp după ce Vale­riu Gur­bu­lea, un apro­pi­at al Par­ti­du­lui Comu­ni­ş­ti­lor, aflat atun­ci la guver­na­re, deve­ni­se pro­cu­ror gene­ral. Nici Ser­bi­nov nu a răs­puns la ape­lu­ri­le tele­fo­ni­ce ale ZdG.

    Morari: „Vreau să demonstrez că nu depind de cineva”

    La jumă­ta­te de an după ce a luat con­cur­sul pen­tru supli­ni­rea fun­cţi­ei vacan­te de şef al PA, Vio­rel Mora­ri a apli­cat şi la cea de pro­cu­ror gene­ral. Mora­ri este fost şef al Secţi­ei con­du­ce­re a urmă­ri­rii pena­le în orga­ne­le cen­tra­le ale MAI şi ale SV. Ante­ri­or, Mora­ri a con­dus PA din pos­tu­ra de inte­ri­mar, timp de jumă­ta­te de an, fiind demis în ianu­a­rie 2013, după ple­ca­rea lui Vale­riu Zub­co şi insta­la­rea în frun­tea PG a lui Andrei Pân­tea. Ex-procurorul gene­ral inte­ri­mar l-a învi­nu­it atun­ci pe Mora­ri de nere­gu­li, soli­ci­tând CSP ini­ţi­e­rea unei pro­ce­du­ri dis­ci­pli­na­re pe nume­le aces­tu­ia. În ace­ea­şi peri­oa­dă, şi Vio­rel Mora­ri a depus la CSP o plân­ge­re pe nume­le lui Pân­tea. Ambe­le sesi­ză­ri, însă, au rămas fără răs­puns. Totu­şi, cel care a ple­cat, într-un final, din PG a fost Pân­tea. Recent, aces­ta a fost reţi­nut în dosa­rul Kara­ma­lak, instru­men­tat de Pro­cu­ra­tu­ra con­du­să de Mora­ri. După ple­ca­rea din PA, carie­ra lui Mora­ri a fost în ascen­siu­ne, fiind numit, după câte­va dero­gă­ri, şef al Secţi­ei con­du­ce­re a urmă­ri­rii pena­le în orga­ne­le cen­tra­le ale MAI şi ale SV. În decem­brie 2013, la Adu­na­rea Gene­ra­lă a Pro­cu­ro­ri­lor, a fost ales mem­bru al Cole­gi­u­lui de Cali­fi­ca­re, iar la scurt timp – preşe­din­te al aces­tui Cole­giu. În ulti­me­le şase luni, fiind şef al PA, insti­tu­ţia res­pec­ti­vă a ini­ţi­at mai mul­te dosa­re de rezo­nanţă, fiind reţi­nu­ţi mai mulţi jude­că­to­ri, vameşi şi poli­ţi­ş­ti. Unii au cata­lo­gat dosa­re­le des­chi­se în peri­oa­da elec­to­ra­lă ca având ten­tă poli­ti­că.

    „Can­di­dez pen­tru că, în pri­mul rând, chiar cole­gii mă între­bau de ce nu can­di­dez. Dar, nu asta m-a făcut să par­ti­cip la con­curs. Dacă nu can­di­dam, în viziu­nea mea, se con­si­de­ra că, uite, eu mi-am găsit locul şi nu am aspi­ra­ţii de cre­ş­te­re în carie­ră. Tot­o­da­tă, chiar mi-i inte­re­san­tă rea­cţia celor care par­ti­ci­pă în cali­ta­te de con­tra­can­di­da­ţi şi ati­tu­di­nea care se va crea, atât în peri­oa­da con­cur­su­lui, cât şi ulte­ri­or aces­tu­ia. Al tre­i­lea motiv e că vreau să demon­strez că nu depind de cine­va, inclu­siv de pro­cu­ro­rul gene­ral care este acum, care, la acest moment, este con­tra­can­di­da­tul meu. Pen­tru asta s-a ela­bo­rat noua lege cu pri­vi­re la pro­cu­ra­tu­ră, pen­tru asta au fost insti­tu­i­te anu­mi­te meca­nis­me, ca să per­mi­tă ori­că­rui să-şi îna­in­te­ze can­di­da­tu­ra. Al patru­lea aspect ţine de acest con­curs, fiind alte con­di­ţii, mai dras­ti­ce, decât la cel pen­tru fun­cţia de şef al PA. Pur per­so­nal, sunt lucru­ri care mă ten­tea­ză pen­tru a-mi veri­fi­ca mai depar­te cali­tă­ţi­le şi capa­ci­tă­ţi­le mele. Inclu­siv tes­tul cu poli­gra­ful, vreau şi tre­bu­ie să-l trec”, îşi moti­vea­ză Mora­ri pasul.

    Caşu: „Fiindcă eu consider că întrunesc cerinţele”

    Şi Igor Popa, cel care este pro­cu­ro­rul mun. Chi­şi­nău de la înce­pu­tul anu­lui 2016, şi-a anu­nţat dorinţa de a can­di­da la fun­cţia de pro­cu­ror gene­ral. Recent, pe 24 sep­tem­brie 2016, prin una­ni­mi­ta­te de votu­ri, el a fost ales şi în fun­cţia de preşe­din­te al Cole­gi­u­lui pen­tru Sele­cţia şi Carie­ra Pro­cu­ro­ri­lor. Popa are 40 de ani, este absol­vent al Facul­tă­ţii de Drept a Uni­ver­si­tă­ţii de Stat din Mol­do­va şi şi-a înce­put carie­ra în cadrul orga­ne­lor Pro­cu­ra­tu­rii în anul 1999, deţinând pe par­curs mai mul­te fun­cţii în pro­cu­ra­tu­ri­le sec­toa­re­lor Cen­tru şi Râş­ca­ni, şef al Secţi­ei exer­ci­ta­re a urmă­ri­rii pena­le pe cau­ze exce­pţio­na­le a PG, pro­cu­ror pen­tru misiu­ni spe­ci­a­le şi pro­cu­ror al sec­to­ru­lui Râş­ca­ni al capi­ta­lei. Igor Popa, nume­le căru­ia a fost impli­cat de-a lun­gul tim­pu­lui în exa­mi­na­rea mai mul­tor dosa­re dubi­oa­se, cu ten­tă poli­ti­că, nu a răs­puns la ape­lu­ri­le ZdG pen­tru a ne spu­ne de ce a decis să can­di­de­ze la fun­cţia de pro­cu­ror gene­ral.

    Ruslan Caşu, al şase­lea can­di­dat, este pro­cu­ror la Pro­cu­ra­tu­ra Cio­ca­na, fiind trans­fe­rat după reor­ga­ni­za­rea PG. Ante­ri­or, el a acti­vat în Secţia exer­ci­ta­re a urmă­ri­rii pena­le, Secţia exer­ci­ta­re a urmă­ri­rii pena­le în cau­ze de cri­mi­na­li­ta­te orga­ni­za­tă, con­form decla­ra­ţi­ei sale cu pri­vi­re la veni­tu­ri şi pro­pri­e­ta­te, dar şi în cadrul Pro­cu­ra­tu­rii de nive­lul Curţii de Apel Chi­şi­nău. În ulti­mii 5 ani, pe nume­le can­di­da­tu­lui la fun­cţia de pro­cu­ror gene­ral au fost ini­ţi­a­te 3 pro­ce­du­ri dis­ci­pli­na­re. Cu aces­te deta­lii, vom reve­ni însă în edi­ţi­i­le vii­toa­re. Între­bat de ce a hotă­rât să can­di­de­ze, Ruslan Caşu a pre­ci­zat: „Con­si­der că întru­ne­sc cerinţe­le”. Rugat să deta­li­eze, Caşu a menţio­nat: „Par­ti­cip la con­curs pen­tru schim­bă­ri mai bune”. Ulte­ri­or s-a scu­zat, spunându-ne că nu mai poa­te vor­bi.

    Graficul alegerii procurorului general
    Mircea Roşioru, preşedintele CSP:

    „La 27 octom­brie, are loc pri­ma şedinţă de admi­si­bi­li­ta­te a dosa­re­lor can­di­da­ţi­lor. Până la 24 noiem­brie, toţi can­di­da­ţii ar tre­bui să trea­că detec­to­rul com­por­ta­men­tu­lui simu­lat (poli­graf), să fie veri­fi­ca­ţi de SIS, să le fie veri­fi­ca­tă sta­rea de sănă­ta­te. După 28 octom­brie, în 10 zile lucră­toa­re, pe pagi­na web a pro­cu­ra­tu­rii va fi afi­şa­tă lis­ta can­di­da­ţi­lor, CV-ul lor, scri­soa­rea de moti­va­re şi con­cep­tul de mana­ge­ment şi dezvol­ta­re insti­tu­ţio­na­lă a Pro­cu­ra­tu­rii pen­tru urmă­to­rii 7 ani, iar per­soa­ne­le inte­re­sa­te vor fi invi­ta­te să se expu­nă în scris, atât pro cât şi con­tra, des­pre can­di­da­ţi. După 24 noiem­brie, va avea loc o run­dă secun­dă de admi­si­bi­li­ta­te a can­di­da­ţi­lor şi se sta­bi­leş­te data inter­vi­u­lui. În cadrul inter­vi­u­lui, care va avea loc în pri­ma deca­dă din decem­brie, se desem­nea­ză înving­ă­to­rul con­cur­su­lui. După aceas­ta, can­di­da­tul va fi pro­pus pen­tru inves­ti­re în fun­cţie, fie Par­la­men­tu­lui, fie Preşe­din­te­lui, în depen­denţă de cum avansea­ză modi­fi­ca­rea art.124 din Con­sti­tu­ţie”.
    sursa: zdg.md

  • Procurori cu dosare dubioase, șefi de Colegii la Procuratura Generală

    Săp­tămâna tre­cută, pro­cu­rori care au făcut carieră în tim­pul guver­nă­rii comu­niste, instru­men­tând mai multe dosare dubi­oase, au fost aleşi în funcţii-cheie în cadrul Pro­cu­ra­tu­rii Gene­rale. Igor Popa, pro­cu­ro­rul muni­ci­pi­u­lui Chi­şi­nău, a fost ales în fun­cţia de preşe­dinte al Cole­gi­u­lui pen­tru sele­cţia şi cariera pro­cu­ro­ri­lor, organ care are rolul de a orga­niza con­cur­suri pen­tru fun­cţi­ile vacante din pro­cu­ra­tură, în timp ce Vale­riu Bodean a fost desem­nat preşe­dinte al Cole­gi­u­lui de eva­lu­are a per­for­manţe­lor pro­cu­ro­ri­lor.

    Din 1 august 2016 a intrat în vigoare legea cu pri­vire la Pro­cu­ra­tură. Aceasta pre­vede o nouă struc­tură a Pro­cu­ra­tu­rii Gene­rale (PG) şi numi­rea tutu­ror pro­cu­ro­ri­lor care doresc să acceadă în fun­cţii de con­du­cere în baza unor con­cur­suri. „Toţi pro­cu­ro­rii care doresc să can­di­deze la anu­mite fun­cţii de con­du­cere vor fi eva­lu­aţi, ini­ţial, de către mem­brii Cole­gi­u­lui de eva­lu­are a per­for­manţe­lor pro­cu­ro­ri­lor (CEPP), iar ulte­rior, după înscri­e­rea lor în Regis­tru, de către mem­brii Cole­gi­u­lui pen­tru sele­cţia şi cariera pro­cu­ro­ri­lor (CSCP). Ates­tă­rile ante­ri­oare, eva­luă­rile obţi­nute în cadrul ex-Colegiului de cali­fi­care, adică tot ce a fost până la 1 august, s-a şters cu bure­tele, mai puţin efec­tele san­cţiu­ni­lor dis­ci­pli­nare din ulti­mul an”, pre­ci­zează Mir­cea Roşi­oru, preşe­din­tele Con­si­li­u­lui Supe­rior al Pro­cu­ro­ri­lor (CSP). În aceste con­di­ţii, cele două Cole­gii din sub­or­di­nea CSP au astăzi un rol pri­mor­dial.

    Săp­tămâna tre­cută, pro­cu­rori care au făcut carieră în tim­pul guver­nă­rii comu­niste, instru­men­tând mai multe dosare dubi­oase, au fost aleşi în funcţii-cheie în cadrul Pro­cu­ra­tu­rii Gene­rale. Igor Popa, pro­cu­ro­rul muni­ci­pi­u­lui Chi­şi­nău, a fost ales în fun­cţia de preşe­dinte al Cole­gi­u­lui pen­tru sele­cţia şi cariera pro­cu­ro­ri­lor, organ care are rolul de a orga­niza con­cur­suri pen­tru fun­cţi­ile vacante din pro­cu­ra­tură, în timp ce Vale­riu Bodean a fost desem­nat preşe­dinte al Cole­gi­u­lui de eva­lu­are a per­for­manţe­lor pro­cu­ro­ri­lor.

    Din 1 august 2016 a intrat în vigoare legea cu pri­vire la Pro­cu­ra­tură. Aceasta pre­vede o nouă struc­tură a Pro­cu­ra­tu­rii Gene­rale (PG) şi numi­rea tutu­ror pro­cu­ro­ri­lor care doresc să acceadă în fun­cţii de con­du­cere în baza unor con­cur­suri. „Toţi pro­cu­ro­rii care doresc să can­di­deze la anu­mite fun­cţii de con­du­cere vor fi eva­lu­aţi, ini­ţial, de către mem­brii Cole­gi­u­lui de eva­lu­are a per­for­manţe­lor pro­cu­ro­ri­lor (CEPP), iar ulte­rior, după înscri­e­rea lor în Regis­tru, de către mem­brii Cole­gi­u­lui pen­tru sele­cţia şi cariera pro­cu­ro­ri­lor (CSCP). Ates­tă­rile ante­ri­oare, eva­luă­rile obţi­nute în cadrul ex-Colegiului de cali­fi­care, adică tot ce a fost până la 1 august, s-a şters cu bure­tele, mai puţin efec­tele san­cţiu­ni­lor dis­ci­pli­nare din ulti­mul an”, pre­ci­zează Mir­cea Roşi­oru, preşe­din­tele Con­si­li­u­lui Supe­rior al Pro­cu­ro­ri­lor (CSP). În aceste con­di­ţii, cele două Cole­gii din sub­or­di­nea CSP au astăzi un rol pri­mor­dial.

    CV-ul lui Popa din perioada comunistă

    Sâm­bătă, 24 sep­tem­brie 2016, prin una­ni­mi­tate de voturi, în fun­cţia de preşe­dinte al CSCP a fost ales pro­cu­ro­rul muni­ci­pi­u­lui Chi­şi­nău, Igor Popa (foto sus). Într-un comu­ni­cat de presă al PG se menţio­nează că noul preşe­dinte al CSCP are 40 de ani, este absol­vent al Facul­tă­ţii de Drept a Uni­ver­si­tă­ţii de Stat din Mol­dova şi că şi-a înce­put cariera în cadrul orga­ne­lor Pro­cu­ra­tu­rii în anul 1999, deţinând pe par­curs mai multe fun­cţii în pro­cu­ra­tu­rile sec­toa­re­lor Cen­tru şi Râş­cani, şef al Secţiei exer­ci­tare a urmă­ri­rii penale pe cauze exce­pţio­nale a PG, pro­cu­ror pen­tru misiuni spe­ci­ale, pro­cu­ror al sec­to­ru­lui Râş­cani al capi­ta­lei, iar înce­pând cu anul 2015, fun­cţia de pro­cu­ror al muni­ci­pi­u­lui Chi­şi­nău.

    Ce nu spun repre­zen­tanţii PG e că Igor Popa s-a remar­cat şi a intrat în atenţia opi­niei publice în peri­oada guver­nă­rii comu­niste, când a instru­men­tat sau a par­ti­ci­pat, în cali­tate de şef al Secţiei exer­ci­tare a urmă­ri­rii penale pe cauze exce­pţio­nale din cadrul PG, la efec­tu­a­rea urmă­ri­rii penale în mai multe dosare penale des­chise împo­triva per­soa­ne­lor care erau împo­triva guver­nă­rii lui Voro­nin, cum ar fi Sera­fim Ure­chean, Nico­lae Andro­nic, Vale­riu Pasat sau Con­stan­tin Bec­ciev. Popa este şi pro­cu­ro­rul care a sem­nat mai multe demer­suri pri­vind jude­ca­rea şi reţi­ne­rea tine­ri­lor pro­tes­ta­tari la 7 apri­lie 2009 în comi­sa­ri­a­tele de poli­ţie. În mar­tie 2010, la scurt timp după ce guver­na­rea comu­nistă pleacă, Igor Popa depune cerere de demi­sie din fun­cţia de şef al Secţiei exer­ci­tare a urmă­ri­rii penale pe cauze exce­pţio­nale din cadrul PG şi soli­cită să acti­veze acolo în cali­tate de pro­cu­ror sim­plu. La scurt timp însă, se alege cu o nouă fun­cţie, cea de pro­cu­ror pen­tru misiuni spe­ci­ale, şi cu un birou în sediul PG, lângă cel al pro­cu­ro­ru­lui gene­ral. De atunci, cariera sa a tot avan­sat. În 2012 a câş­ti­gat con­cur­sul pen­tru şefia Pro­cu­ra­tu­rii sect. Râş­cani, mun. Chi­şi­nău, iar în decem­brie 2015, după ce era clar că pro­cu­ra­tu­rile teri­to­ri­ale din Chi­şi­nău, în baza noii legi a Pro­cu­ra­tu­rii, vor fi desfi­inţate, Popa este numit şef inte­ri­mar al Pro­cu­ra­tu­rii mun. Chi­şi­nău, pen­tru ca ulte­rior, în luna mar­tie, să câş­tige con­cur­sul pen­tru numi­rea în această fun­cţie.

    „Asta a fost opţiunea lor şi trebuie să o respectăm”

    Igor Popa s-a mutat în 2013 în casă nouă, procurându-şi un apar­ta­ment de 123 m.p., a cărui valoare de piaţă depă­şeşte 1 milion de lei, mult peste sala­riul său anual, care a ajuns la doar 113 mii de lei în 2013 şi 111 mii în 2014. În 2014, Igor Popa şi-a cum­pă­rat şi maşină nouă, o Hyun­dai Santa Fe fabri­cată în 2014, cu 405 mii de lei. El mai declară că deţine, prin pro­cură, o Toyota Camry fabri­cată în 2008, pe care o eva­lu­ează (con­form „esti­mă­rii per­so­nale”) la doar 50 mii de lei (2 mii de euro). În 2014, Popa a vân­dut un auto­mo­bil Mazda 6 cu 153 mii de lei, iar în 2013, un apar­ta­ment de pe bd. Dacia cu 302 mii de lei. Soţia lui Igor Popa, Ala Popa, este avo­cată, aflată acum însă în con­ce­diu pen­tru îngri­ji­rea copi­lu­lui.

    „Dl Popa a fost ales în cali­tate de mem­bru al Cole­gi­u­lui pen­tru sele­cţia şi cariera pro­cu­ro­ri­lor la Adu­na­rea Gene­rală a pro­cu­ro­ri­lor din 27 mai. Preşe­dinte a fost ales la şedinţa de sâm­bătă. A fost pro­pusă can­di­da­tura sa spre exa­mi­nare de către mem­brii Cole­gi­u­lui. Votul a fost secret. Asta a fost opţiu­nea lor şi tre­buie să o res­pec­tăm. Până la urmă, eu cred că dl Popa este un pro­cu­ror care va con­duce bine acti­vi­ta­tea aces­tui Cole­giu”, con­si­deră Mir­cea Roşi­oru, preşe­din­tele CSP.

    Popa: „Oricare ar fi dosarele, şi 7 aprilie, oricare, nu am ce să-mi reproşez”

    „Vrem rea­li­za­rea cu suc­ces, în deplină măsură, a acti­vi­tă­ţi­lor Cole­gi­u­lui con­form legii cu pri­vire la Pro­cu­ra­tură”, ne-a spus Popa des­pre pla­nu­rile pe care le are în această fun­cţie. Cât des­pre dosa­rele dubi­oase pe care le-a instru­men­tat, Popa spune că nu are „niciun regret. Toate acţiu­nile au fost per­fect legale. Dacă ar fi fost alt­fel, nu aş fi ajuns la 17 ani de lucru în Pro­cu­ra­tură. Ori­care ar fi dosa­rele, şi 7 apri­lie, ori­care, nu am ce să-mi reproşez. Toate acţiu­nile au fost legale”, ne-a repli­cat Igor Popa.

    Cole­giul pen­tru sele­cţia şi cariera pro­cu­ro­ri­lor, con­dus înce­pând cu data de 24 sep­tem­brie 2016 de către Igor Popa, are mai multe atri­bu­ţii impor­tante, în spe­cial acum, când în fun­cţii urmează să fie selec­taţi prin con­curs prac­tic toţi pro­cu­ro­rii din R. Mol­dova, după ce, din 1 august 2016, a intrat în vigoare noua lege a Pro­cu­ra­tu­rii. Cole­giul va avea rolul de a exa­mina dosa­rele can­di­da­ţi­lor la fun­cţia de pro­cu­ror, actele pre­zen­tate de către aceş­tia, dosa­rele şi actele pre­zen­tate de pro­cu­ro­rii care soli­cită trans­fe­rul sau pro­mo­va­rea într-o fun­cţie supe­ri­oară, dar şi de a orga­niza şi desfă­şura inter­viuri cu par­ti­ci­panţii la con­curs, de a oferi punc­taj aces­tora sau de a adopta hotă­râri moti­vate cu pri­vire la rezul­ta­tele con­cur­su­lui.

    Trecutul procurorului Bodean

    Tot sâm­bătă, 24 sep­tem­brie, şi CEPP s-a con­vo­cat în noua com­po­nenţă şi a exa­mi­nat ches­tiuni pri­vind orga­ni­za­rea acti­vi­tă­ţii în noile man­date de 4 ani. Şi tot prin una­ni­mi­tate de voturi, mem­brii Cole­gi­u­lui l-au ales în fun­cţia de preşe­dinte al aces­tui organ de autoad­mi­nis­trare pe Vale­riu Bodean – pro­cu­ror adjunct inte­ri­mar al şefu­lui Pro­cu­ra­tu­rii pen­tru Com­ba­te­rea Cri­mi­na­li­tă­ţii Orga­ni­zate şi Cauze Spe­ci­ale. Bodean are 38 de ani, acti­vează în orga­nele pro­cu­ra­tu­rii înce­pând cu anul 2000, deţinând pe par­curs mai multe fun­cţii: în Pro­cu­ra­tura sect. Cio­cana, Pro­cu­ra­tura capi­ta­lei şi PG.

    Deşi mai dis­cret, şi Bodean a exa­mi­nat dosare cu tentă poli­tică în peri­oada guver­nă­rii comu­niste. Ast­fel, acesta a fost acu­za­to­rul de stat care a dis­pus ares­ta­rea omu­lui de afa­ceri Gabriel Stati, dar şi a şefu­lui pazei sale de corp, Aurel Mari­ne­scu, învi­nuiţi în apri­lie 2009 de orga­ni­za­rea acţiu­ni­lor de dez­or­dine în masă şi uzur­pare a pute­rii de stat. În noiem­brie 2009, dosa­rul pe numele lui Stati a fost cla­sat. Ulte­rior, acesta a mers la CEDO. Cazul s-a solu­ţio­nat însă ami­a­bil după ce Guver­nul R. Mol­dova a recu­nos­cut vio­la­rea în acest caz a Con­venţiei, res­pec­tiv, detenţia ile­gală apli­cată la soli­ci­ta­rea pro­cu­ro­ru­lui Vale­riu Bodean. Tot Bodean a instru­men­tat şi cazul mai­o­ru­lui de poli­ţie Con­stan­tin Domni­şor, care, fiind direc­tor al Cen­tru­lui chi­no­lo­gic al Minis­te­ru­lui Afa­ce­ri­lor Interne, a deve­nit ţinta unei ten­ta­tive de asa­si­nat printr-o explo­zie cu gren­adă. Atunci, deşi Domni­şor îl acuza pe minis­trul de Interne, Ghe­or­ghe Papuc, pro­cu­ro­rul Bodean, care pe atunci activa la Pro­cu­ra­tura muni­ci­pală, a anu­nţat con­clu­zia pe „cazul Domni­şor”: „Minis­trul de Interne, Ghe­or­ghe Papuc, nu are nicio legă­tură cu ten­ta­tiva de asa­si­nare a mai­o­ru­lui Domni­şor şi a fami­liei sale. Aten­ta­tul a fost comis de un tânăr, care a găsit gren­ada în stradă”. Pro­cu­ro­rii l-au făcut vino­vat pe Vita­lie Gai­dău, care, în cadrul audi­e­ri­lor, afirma că este nevi­no­vat şi că a fost tor­tu­rat timp de o lună în izo­la­to­rul de pe str. Tighina, fiind forţat să-şi asume vina. Această ver­siune, însă, nu o cre­dea nici măcar vic­tima, Con­stan­tin Domni­şor, care l-a şi susţi­nut pe Gai­dău în mai multe rân­duri. Astăzi, acel dosar nu are încă o fina­li­tate clară, tână­rul acu­zat fiind în liber­tate. Vale­riu Bodean nu a răs­puns la ape­lu­rile ZdG.

    Cole­giul de eva­lu­are a per­for­manţe­lor pro­cu­ro­ri­lor sta­bi­leşte pro­gra­mul de eva­lu­are a acti­vi­tă­ţii pro­cu­ro­ri­lor, exa­mi­nează dosa­rele pro­cu­ro­ri­lor supuşi eva­luă­rii, actele pre­zen­tate de ei şi actele refe­ri­toare la ei, orga­ni­zează şi desfă­şoară inter­viuri cu pro­cu­ro­rii supuşi eva­luă­rii şi adoptă hotă­râri cu pri­vire la aceş­tia.
    sursa: zdg.md

LASĂ UN COMENTARIU