La 18 noiembrie 2015 Consiliul Europei a celebrat în premieră Ziua Europeană pentru protecția copiilor împotriva exploatării și a abuzurilor sexuale.
Astfel, odată ce se constată a fi una dintre cele mai grave forme de abuz sexual asupra copiilor, problema protecției copiilor împotriva violenței sexuale este stringentă, și se necesită o implicare primordială a instituțiilor statului întru prevenirea și combaterea acestei forme de abuz și violență.
Abuzul sexual față de copii și exploatarea sexuală a copiilor includ manipularea poziției de vulnerabilitate a copilului, utilizînd copilul în calitate de obiect sexual. Vulnerabilitatea copilului reiese din particularitățile psihi-comportamentale și de vîrstă specifice, ca exemplu, lipsa completă de posibilități fizice și psihice de apărare, capacitatea redusă de anticipare a unor acte comportamentale proprii sau ale altora, în special a adulților, capacitatea redusă de înțelegere a efectelor unor acțiuni, precum și imposibilitatea de a discerne între intențiile bune și rele ale persoanelor.
La fel, Abuzul sexual asupra copilului poate fi definit ca un contact între un copil și alt copil sau o persoană mai în vîrstă ( necunoscut, frate, părinte), în care copilul este folosit ca obiect pentru satisfacerea poftelor sexuale ale abuzatorului. Astfel de acțiuni au loc prin utilizarea forței, amenințării, mituirii, presiunii sau diverselor trucuri.
Noțiunea de Exploatare sexuală a copilului suportă un șir întreg de definiții. Una ar fi folosirea copilului, în vîrstă de pînă la 18 ani, în scopuri sexuale de către o persoană în una sau mai multe forme cum ar fi: -imagini ce reflectă abuz al copiilor (pornografie infantilă) și utilizarea tehnologiilor informaționale, – implicarea copiilor în prostituție, – trafic de copii în scopul exploatării sexuale etc.
Majoritatea copiilor, victime ale exploatării sexuale, sunt minori traumatizați în urma numeroaselor incidente de abuz, în familie sau în afara acesteia. Drept consecință a experimentelor trăite, acești copii deseori suferă de dereglări somatice sau emoționale. Fapt pentru care este important să înțelegem nevoile lor și să răspundem operativ și adecvat, făcînd efortul nu numai pentru verificarea informației cu privire la acțiunile infracționale, ci în primul rînd pentru protejarea copiilor de abuzuri ulterioare și, nu în ultim-plan, de victimizarea repetată a acestora.
Măsurile preventive ce trebuie implementate includ acţiuni de sensibilizare a cadrelor de specialitate și a publicului, de formare a persoanelor care lucrează cu și pentru copii și de informare a copiilor în cadrul școlii. Persoanele, a căror activitate este în strînsa tangență cu copiii, sunt vizate de aceste măsuri pentru a ști la ce urmează să fie atente. De asemenea, aceste măsuri presupun controale mai stricte la etapa de recrutare pentru profesiile care implică un contact regulat cu copiii, pentru a se asigura de faptul că persoanele respective nu au suferit condamnări anterioare pentru exploatare sau abuz sexual.
O altă măsură preventivă ce trebuie aplicată privește mass-media, care transmite frecvent informații despre infracțiunile sexuale săvârșite asupra copiilor. Apariția infracțiunilor informaționale a adăugat o nouă dimensiune violenței sexuale, de aceea este importantă implicarea furnizorilor de servicii de Internet și telefonie mobilă și a operatorilor de motoare de căutare la pregătirea măsurilor și politicilor de prevenire. În acest sens, este imperativă lupta eficientă împotriva infracțiunilor prin Internet, care să disemineze informații inclusiv referitor la pericolele la adresa copiilor. Utilizatorii trebuie să aibă posibilitatea să raporteze rapid imaginile sau comportamentele șocante întîlnite pe Internet.
Pentru eficientizarea respectării drepturilor copilului care constituie o activitate prioritară a organelor Procuraturii, a fost pus accentul în special pe informarea copiilor despre drepturile şi obligaţiile lor prin intermediul publicaţiilor în mass-media, citirea lecţiilor în instituţiile de învăţămînt. De asemenea, e necesar ca toate organizaţiile nonguvernamentale, comisiile pentru protecţia drepturilor copiilor să dea dovadă de o atitudine serioasă şi să se includă în conlucrarea cu organele de drept pentru evitarea şi contracararea situaţiei criminogene în rîndurile minorilor.
Prevenirea cu succes a încălcării drepturilor şi intereselor copiilor este responsabilitatea comună a tuturor organelor abilitate şi necesită eforturi din partea întregii societăţi.
Ludmila Railean, procuror în Procuratura raionului Ialoveni
sursa: oralocala.md
