Știri

• DOC/ Candidații la funcția de procuror general: Avere și controverse

  Alexandr Stoianoglo, Vladislav Gribincea, Veaceslav Soltan și Oleg Crâșmaru sunt cei patru candidați rămași în cursa pentru funcția de procuror general. ZdG vă prezintă detalii despre cei patru pretendenți, după ce a analizat trecutul, relațiile și averea acestora.

  Citiţi mai departe

  Alexandr Stoianoglo, Vladislav Gribincea, Veaceslav Soltan și Oleg Crâșmaru sunt cei patru candidați rămași în cursa pentru funcția de procuror general. ZdG vă prezintă detalii despre cei patru pretendenți, după ce a analizat trecutul, relațiile și averea acestora.

  Activitatea politică din PDM

  Alexandr Stoianoglo a fost deputat și vicepreședinte al Parlamentului, fiind ales pe listele Partidului Democrat din Moldova (PDM). Stoianoglo a intrat în politică în 2001, când a candidat pe listele PDM la funcția de deputat, fiind pe locul 8, în lista condusă de Ion Sturza, dar din care făceau parte și Dumitru Diacov sau Vladimir Filat. Relansarea în politică s-a produs după evenimentele din aprilie 2009, fiind, iarăși, al 8-lea în lista PDM la parlamentarele din iulie 2009. Imediat după alegeri, Stoianoglo a fost promovat în funcția de vicepreşedinte al Parlamentului. Și la parlamentarele anticipate din noiembrie 2010, Stoianoglo a candidat din partea PDM, fiind al 11 în lista electorală, pe primele două locuri aflându-se Marian Lupu și Vladimir Plahotniuc. Stoianoglo a ajuns deputat și a fost ales președinte al Comisiei securitate națională, apărare şi ordine publică.

  La parlamentarele ordinare din noiembrie 2014, Alexandr Stoianoglo nu a mai candidat, iar câteva luni mai târziu, în ianuarie 2015, a anunțat că părăsește PDM, și că va candida independent la funcția de bașcan al UTA Găgăuzia. „Viziunile mele nu coincid cu cele ale PDM pe care acesta le-a promovat faţă de Găgăuzia în ultimul an. Această politică a dus la scindarea societăţii găgăuze, a intensificat confruntarea Chişinău-Tiraspol”, declara Stoianoglo. La alegerile din Găgăuzia a obținut doar 4,98% din voturi într-o competiție câștigată din primul tur de actualul bașcan, Irina Vlah.

  A pledat pentru „sărbătorirea aniversării a 70-a de la eliberarea R. Moldova de sub ocupația fascistă” și nu a votat pentru condamnarea comunismului

  Pe când era în Parlament, Alexandr Stoianoglo a fost unul dintre semnatarii proiectului de lege privind aprobarea Concepției de reformare a Procuraturii. În 2014, unul dintre ultimele proiecte de lege semnat de Stoianoglo a fost cel privind „sărbătorirea aniversării a 70-a de la eliberarea R. Moldova de sub ocupația fascistă”. Documentul a fost semnat și de alți doi democrați, Sergiu Sârbu și Stella Jantuan. Deși s-a aflat în examinare mai bine de un an, în mai 2015, a fost retras. Ideea sărbătorii promovate în 2014 de cei 3 deputați democrați a fost preluată ulterior de Partidul Socialiștilor, care a și sărbătorit, în 2019, „eliberarea Moldovei de fascism” inclusiv printr-un concert în Piața Marii Adunări Naționale.

  În 2012, Stoianoglo a fost unul dintre cei cinci deputați ai Alianței pentru Integrare Europeană care nu a votat pentru condamnarea comunismului. „Da, eu am fost la şedinţă, dar am ieşit când s-a votat asta. Nu am fost de acord cu condamnarea comunismului. Nu înţeleg de ce era nevoie de asta. Acolo unde eu locuiesc (în Găgăuzia – n.r.), oamenii nu susţin asta”, ne-a spus atunci Stoianoglo.

  Laudele în adresa lui Marian Lupu și una dintre propunerile lui Diacov pentru șefia PDM-ului post Plahotniuc

  În același an, într-un interviu pentru tribuna.md, Stoianoglo vorbea laudativ despre președintele de atunci al democraților, Marian Lupu, spunând că acesta „a avut un rol decisiv în cariera mea politică. Orice politician începător, exact cum eram eu acum trei ani, îşi face legături cu oameni experimentaţi. Marian Lupu era deja un politician experimentat şi nu era doar preşedinte al Parlamentului – el a jucat un rol important în schimbarea puterii în ţară. Iată de ce am acceptat invitaţia dlui de a veni în această echipă şi, aşa cum e normal pentru o echipă, voi urma cursul pe care îl va urma liderul nostru”.

  În iulie 2019, după demisia lui Vladimir Plahotniuc de la șefia PDM, Dumitru Diacov, președintele de onoare al formațiunii, în cadrul unei emisiuni de la TV8, rostea numele lui Stoianoglo printre potențialii viitori lideri ai PDM. „Stoianoglo e foarte liniștit, școlit. I-am propus locul cinci în listă încă în 2005, când era procuror al Găgăuziei. Nu am vorbit concret cu el, dar poate să considere asta o invitație”, zicea Diacov.

  Două apartamente de aproape 300 m.p. în capitală și salon de frumusețe deschis recent

  Ultima declarație de avere disponibilă pe numele lui Alexandr Stoianoglo a fost depusă în 2015, când a candidat la funcția de bașcan al UTA Găgăuzia. Atunci, acesta declara un apartament de 91 m.p. în Chișinău și două automobile, Mitsubishi Outlander și Hyundai Tucson, ambele înregistrate în Chișinău. Stoianoglo nu făcea referire în declarație la Întreprinderea Individuală „Curdova Țvetana”, înregistrată de soția sa, cu același nume. Firma era fondată în 2008, având sediul în locuința familiei Stoianoglo din Chișinău. Compania a fost indicată în declarațiile depuse de Stoianoglo pe când activa în Parlament.

  Datele cadastrale arată că locuința familiei Stoianoglo are 160 m.p. și nu 90, așa cum acesta a indicat în declarațiile de avere depuse în perioada când deținea sau candida pentru o funcție publică. Apartamentul este înregistrat pe numele tuturor membrilor familiei Stoianoglo: soții Alexandr Stoianoglo și Țvetana Curdova și cele două fiice, Cristina și Corina Stoianoglo.

  În 2015, Cristina Stoianoglo, fiica mai mare a familiei Stoianoglo, de 19 ani atunci, a cumpărat un apartament de 134,9 m.p. în același bloc, vecin cu celălalt bun imobil al familiei candidatului la funcția de procuror general. Locuința a fost achiziționată la câteva luni după plecarea lui Stoianoglo din PDM, respectiv, din Parlament. Conform declarației de avere și interese depusă pentru anii 2013-2014, Alexandr Stoianoglo și soția sa au avut venituri oficiale de aproximativ 500 de mii de lei, în timp ce un apartament de 134,9 m.p. costa de câteva ori mai mult la prețul său de piață.

  Din 2013, familia Stoianoglo a investit și într-o încăpere nelocativă de 60 m.p., amplasată într-un bloc de locuit de pe bd. Renașterii Naționale din Chișinău. Bunul imobil a intrat, oficial, în posesia familiei Stoianoglo în aprilie 2016, iar la scurt timp, la acea adresă a fost deschis, cu mare fast, un salon de frumusețe gestionat de familia Stoianoglo, Opium Beauty Salon. În 2018, după ce ÎI „Curdova Țvetana” a fost închisă, la această adresă a fost înregistrat un SRL cu același nume, fondat și administrat de soția candidatului la funcția de procuror general.

  Alexandr Stoianoglo, despre relația cu PDM

  „Am devenit membru al PDM, când am devenit deputat. După ce am încheiat mandatul, am părăsit partidul și după asta nu am participat la niciun eveniment, la nicio adunare a vreunui partid, nu doar a PDM. Am fost dezamăgit de politică. Cu dl Lupu, deși am fost cu el în echipă și am venit în politică la insistența sa, dl Lupu nici măcar nu mi-a telefonat să-mi spună mulțumesc că am lucrat împreună. Niciodată nu am mai vorbit cu dl Lupu. Niciodată nu am vorbit cu dl Plahotniuc, cu dl Candu. Uneori, am vorbit cu dna Bacalu (deputată PDM, n.r.), că sunt expert într-un proiect de bună funcționare a autonomiei găgăuze, iar ea era delegată din partea PDM. Uneori, cu dna Monica Babuc mai comunicam, că direcțiile de activitate în acel proiect erau cultura și știința. Am văzut că Diacov a făcut acea declarație, dar i-am transmis să nu mă deranjeze cu așa probleme. A fost doar o declarație”.

  Despre avere: „Eu am inclus în declarație suprafața apartamentului conform bonului de repartizare. Cred că în bun era scrisă suprafața de 90 m.p., de asta și am indicat asta. E același apartament primit de la stat în 2001. Poate e vorba de metri locativi. Apartamentul cumpărat de fiică a fost pe banii întregii familii, și a buneilor. Așa s-a întâmplat că vecinii vindeau, noi i-am rugat să aștepte și, peste jumătate de an, am cumpărat. Și acum avem datorii între membrii familiei. Salonul de frumusețe e gestionat de soție. Au fost banii familiei investiți. Nu am avut afaceri când eram în politică. De patru ani, lucrez în sectorul societății civile”.

  Tangențele cu politicul

  Vladislav Gribincea este, din 2010, președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) – ONG ce activează în domeniul justiției și drepturilor omului. Gribincea nu a deținut funcții publice până acum, dar a fost implicat în calitate de expert în elaborarea Strategiei de Reformare a Sectorului Justiţiei pentru anii 2011-2016, precum şi în reformarea legislaţiei R. Moldova privind organizarea judecătorească, procedura civilă şi procedura penală. Gribincea a condus și grupul de experţi care a elaborat legislaţia privind reformarea procuraturii, fiind implicat în elaborarea Legii cu privire la libertatea de exprimare şi a Legii cu privire la Agentul Guvernamental. În august, curent, Gribincea a fost unul dintre membrii Comisiei de concurs pentru selectarea candidaților la funcția de judecător al Curții Constituționale din partea Guvernului R. Moldova.

  Actualul pretendent la funcția de procuror general, Vladislav Gribincea, este unul dintre donatorii fideli ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) în ultimii trei ani. Conform rapoartelor financiare prezentate de PAS la CEC, în 2016, Gribincea a donat partidului condus de Maia Sandu 8 500 de lei, iar în 2017 și 2018 a donat o mie și, respectiv, 500 de lei.

  În același timp, Gribincea este rudă prin afinitate cu deputatul Blocului „ACUM Platforma DA și PAS” Sergiu Litvinenco, soțiile celor doi fiind surori. Soacra lui Vladislav Gribincea, Maria Iovu, este, de mai mulți ani, contabilă-șefă la Victoriabank – una dintre cele mai importante instituții bancare din R. Moldova.

  „Când ne-am căsătorit și eu eram nimeni, și el era nimeni. Eu am suficientă discreție să nu intru în conflicte de interese. Eu cu dl Litvinenco nu am vorbit despre participarea mea la concurs”, a precizat Gribincea, la solicitarea ZdG.

  Despre reforma justiției și donațiile către PAS

  Vladislav Gribincea: „E ușor să spui că o lege este proastă, atunci când nu o respecți sau nu o execuți. Eu nu am auzit niciun expert străin care să spună că inițiativele pe care le-am promovat noi nu au fost bune. Implementarea lor nu este responsabilitatea noastră.

  Cât despre susținerea partidelor, noi toți avem preferințe politice și, atunci când ai anumite preferințe, trebuie să ai curajul să spui ceea ce crezi și s-o faci conform legii. Una e să ai preferințe politice și alta e să respecți legea. Nu cred că un om onest ar putea pune preferințele sale personale deasupra legii. Întotdeauna am fost corect și transparent în tot ce fac. Atunci când un partid emergent solicita asistență și, la prima vedere, nu era susținut din surse obscure și nu dorea să fie finanțat din surse obscure, am considerat că e corect ca oricine să susțină. Am făcut asta transparent și onest. Suma pe care am vărsat-o la PAS a fost una modică, nu a fost mare”.

  Despre posibile avantaje dat fiind faptul că e donator PAS: „Reprezentanți PAS în acea comisie nu erau. Da, era ministra Justiției, care nu știu dacă e numită de partid. Oricum, ea era în minoritate, votul ei nu era suficient pentru ca eu să trec preselecția”.

  Averea candidatului Gribincea: „Anul trecut am avut venituri de peste un milion și jumătate de lei împreună cu soția”

  Deoarece nu a deținut funcții în stat, Gribincea nu a avut, până acum, obligația de a depune declarații de avere și interese personale. Potrivit datelor din Registrul Bunurilor Imobile, Vladislav Gribincea deține, împreună cu soția, un apartament de 109 m.p. la Botanica, mun. Chișinău. Soții Gribincea au intrat în posesia apartamentului în 2017, în urma unui contract de investiție.

  Un alt imobil deținut de familia lui Vladislav Gribincea este amplasat pe str. Sciusev, în centrul capitalei, acolo unde-și are sediul organizația pe care o conduce – CRJM. Încăperea nelocativă, cu suprafața de 122 m.p., a fost cumpărată în 2012 și are o valoare cadastrală de 1,2 milioane de lei.

  „Soția mea mai are o casă în afara Chișinăului, primită moștenire, și mai am câteva loturi de teren la periferiile Chișinăului cumpărate cu 10-15 ani în urmă. Am o Toyota Prius din 2011, cumpărată în anul 2017, cu 10 200 de euro, și un Lexus produs în 2005 care e înregistrat pe cabinetul avocatului, cumpărat în 2009 și pe care-l conduc până în prezent. Atunci a costat 30 de mii de euro. Anul trecut am avut venituri de peste un milion și jumătate de lei împreună cu soția. Grosul lor a venit din avocatură, o mică parte de la CRJM și veniturile soției care este jurist și lucrează pentru o companie americană”, ne-a spus Gribincea despre veniturile și averea familiei sale.

  Averea candidatului Soltan: Un apartament și mașini vândute și cumpărate sub prețul de piață

  Veaceslav Soltan vine în Procuratură în 2005, la un an după ce a absolvit Facultatea de Drept. Până a fi procuror, a exercitat funcția de specialist pe mijloacele electronice de calcul în cadrul instituției. În ultimii ani, a deținut funcția de șef al Secţiei tehnologii informaţionale și combaterea crimelor cibernetice din cadrul Procuraturii Generale.

  În declarația de avere pentru 2012, Veaceslav Soltan indica faptul că deține, împreună cu soția sa, Natalia Soltan, angajată la ÎS „Centrul de Telecomunicații Speciale”, un automobil Kia Magentis, un teren și două apartamente, la unul dintre care avea doar o cotă parte, fiind privatizat de familia sa încă în anii 90. Celălalt apartament, de 70 m.p., procurat în 2012, a fost pus în gaj în același an, pentru suma de 200 de mii de lei, iar în 2018, pentru suma de 400 de mii de lei, familia Soltan contractând credite de la Moldova-Agroindbank.

  Soltan: „Am luat mașina la mâna a doua. Era deteriorată”

  Declarația de avere și interese pentru 2018, depusă de Veaceslav Soltan, nu arată foarte diferit de cea din 2012. Familia a vândut anul trecut automobil Kia Magentis, îndicând însă un venit de doar 10 mii de lei de pe urma tranzacției. Anul trecut, soții Soltan au achiziționat un alt automobil, Toyota Avalon. Mașina a fost fabricată în 2013 și a costat, conform informațiilor din declarația de avere și interese depusă de candidatul la funcția de procuror general, doar 100 de mii de lei, deși prețul ei de piață e de câteva ori mai mare.

  O asemenea mașină se vinde astăzi pe site-urile de specialitate cu peste 15 mii de euro, echivalentul a 300 de mii de lei. În anul în care a fost achiziționată mașina, familia Soltan a contractat creditul de 400 de mii de lei de la MAIB, pentru care a fost pus în gaj apartamentul.
  
  Veaceslav Soltan: „Mașina (Toyota Avalon, n.r.) e 100 de mii, după contract. Eu am plătit după contract, după ce este înregistrat. Ceea ce-i indicat în contract, asta este. Da, și mașina Kia Magnetis am vândut-o cu 10 mii de lei, așa cum e în contract. Mașina a rămas în familie, la fiul meu mai mare, care e matur”.

  Ulterior, Veaceslav Soltan a revenit cu un apel și a menționat că Toyota Avalon, pentru care susține că a plătit 100 de mii de lei, a fost procurată fiind avariată: „Am luat mașina la mâna a doua. Era deteriorată. Am reparat-o. Sunt și imagini, dacă trebuie. Era foarte avariată”.

  Candidatul Crâșmaru: „Chiar pot să vă invit să vă arăt condițiile de trai”

  Din 2017, Oleg Crâșmaru este ofiţer superior de urmărire penală pe cazuri excepţionale în cadrul Centrului Naţional Anticorupţie (CNA). A mai lucrat la CNA în anii 2008-2016. În perioada 2016-2017, a activat la Serviciul Vamal, fiind șef al Direcţiei Urmărire Penală și șef al Secţiei cauze speciale. Timp de șase luni, în 2016, a fost procuror în Procuratura Basarabeasca. Anterior, Crâșmaru a candidat și la funcția de director al CNA, dar s-a retras din concurs, nemulțumit că autoritățile au prelungit termenul de depunere a dosarelor, precum și de „expunerea anticipată, publică, de către unii decidenți politici a opiniilor asupra dosarelor depuse in termenul inițial anunțat”.

  În 2012, în prima declarație de avere publică, Crâșmaru indica faptul că deține un apartament de 54 m.p., dobândit în 2005, o casă și un teren de 1,5 ha, primite drept moștenire în 2011, un lot pomicol, procurat în 2010 cu 330 mii de lei. El mai declara un Opel, fabricat în 1993 și o remorcă din 2008, ambele moștenite în 2011.

  În declarația de avere și interese pentru 2018, Crâșmaru a indicat că, în 2011 a moștenit, mai multe terenuri agricole, dar că, între timp, a inițiat construcția unei case de locuit „investiție familială”, pe lotul pomicol cumpărat în 2010. El a mai indicat același apartament de 54 m.p. și casa primită drept moștenire în localitatea sa de baștină. În 2017, familia Crâșmaru a procurat un automobil, Kia CEED, fabricat în 2013, achitând 140 mii de lei. Oamenii din localitatea Zâmbreni, Ialoveni, ne-au anunțat că mama și sora lui Crâșmaru sunt plecate de mai mulți ani peste hotare.
  
  Oleg Crâșmaru: „Dacă doriți, chiar pot să vă invit să vă arăt condițiile de trai. Pot să vă arăt absolut tot ce am declarat. Da, construim o casă. Din 2011. Terenul a fost procurat de soția mea până la căsătorie. Ea a lucrat mulți ani în sectorul privat. Și deja din economii, din 2014, încet-încet… La moment, casa e ridicată. Sunt puse ferestrele, dar e nefinisată. Se află în Întovărășirea Pomicolă Dumbrava. Mama mi-a cumpărat apartamentul pe care-l am din 2005, pe când eram student. Sunt absolut deschis și transparent. Chiar vă invit să vedeți tot ce am”.
  
  Sursa: zdg.md

   

• Detalii din CV-urile celor 16 pretendenţi la funcţia de procuror general

  Șapte avocaţi, șase actuali procurori, un judecător, un angajat al Centrului Naţional Anticorupţie și un fost acuzator de stat sunt admiși la concursul pentru ocuparea funcţiei de procuror general. Iniţial, în cursă s-au înscris 20 de persoane, dar, în urma evaluării dosarelor depuse, doar 16 au fost admiși, fiind excluși avocaţii Ilie Rotaru și Ion Vicol, și procurorii Octavian Bodareu și Artur Lupașco. ZdG vă prezintă detalii despre cariera celor 16 candidaţi rămași în competiţie.

  Concursul pentru funcţia de procuror general are loc în condiţiile în care, în decembrie, Comisia de la Veneţia urmează să examineze solicitarea președintelui Curţii Constituţionale, fostul deputat socialist Vladimir Ţurcan, legată de modificările la Legea cu privire la procuratură, în baza cărora se desfășoară concursul.

  Citiţi mai departe

  Șapte avocaţi, șase actuali procurori, un judecător, un angajat al Centrului Naţional Anticorupţie și un fost acuzator de stat sunt admiși la concursul pentru ocuparea funcţiei de procuror general. Iniţial, în cursă s-au înscris 20 de persoane, dar, în urma evaluării dosarelor depuse, doar 16 au fost admiși, fiind excluși avocaţii Ilie Rotaru și Ion Vicol, și procurorii Octavian Bodareu și Artur Lupașco. ZdG vă prezintă detalii despre cariera celor 16 candidaţi rămași în competiţie.

  Concursul pentru funcţia de procuror general are loc în condiţiile în care, în decembrie, Comisia de la Veneţia urmează să examineze solicitarea președintelui Curţii Constituţionale, fostul deputat socialist Vladimir Ţurcan, legată de modificările la Legea cu privire la procuratură, în baza cărora se desfășoară concursul.

  PROCURORI

  Maxim Gropa activează în organele procuraturii din 2002, când a fost numit ajutor interimar al procurorului în Procuratura Judeţului Lăpușna. Din 2016, este procuror în cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS). În două rânduri, i s-a acordat titlul de „cel mai bun în profesie”, iar în 2015, înainte de termen, s-a ales cu grad de clasificare. Este finul de cununie al adjunctului procurorului general, Mircea Roșioru.

  Veaceslav Soltan este procuror-șef al Secţiei tehnologii informaţionale și combaterea crimelor cibernetice din cadrul Direcţiei urmărire penală și criminalistică a Procuraturii Generale (PG). Anterior, a fost procuror șef al Secţiei tehnologii informaţionale și investigaţii ale infracţiunilor în domeniul informaticii. Activează ca procuror din 2005.

  Eduard Bulat este adjunct al procurorului general, numit în funcţie de către Dumitru Robu, actualul procuror general interimar. Bulat activează în organele procuraturii din 1994. Și-a început cariera la Criuleni, iar în 1997 a fost transferat la Chișinău. A activat la Procuratura Chișinău, Procuratura Anticorupţie (PA), iar din 2008 și până în 2017 a fost șeful Secţiei prevenire şi combatere trafic de persoane a PG. După reforma instituţiei, în 2017, prin concurs, Bulat a fost numit procuror-şef al Secţiei politici, reforme şi management al proiectelor.

  Ruslan Popov activează în organele Procuraturii din 1997, când şi-a început activitatea de anchetator la Procuratura Leova. În 2009, a ajuns în cadrul Direcţiei control al urmăririi penale şi asistenţă metodică a PG, ulterior devenind şef al acestei direcţii. În 2013, prin ordinul procurorului general de atunci, Ruslan Popov a fost delegat în funcţia de şef interimar al PA. A fost procuror șef al Oficiului Ciocana al Procuraturii Chișinău până în august 2018, când a fost numit în funcţia de şef al Secţiei analiză criminologică, avizare și propuneri de legiferare din cadrul Direcţiei politici, reforme și protecţia intereselor societăţii a PG.

  Vsevolod Ivanov activează în organele procuraturii din 1995, când a fost numit ajutor interimar al procurorului r. Strășeni. Anterior, a activat în cadrul PA, fiind în 2003-2011, șeful Serviciului investigaţii anticorupţie, iar în 2013-2014, exercitând funcţia de adjunct interimar al procurorului PA. Din 2016 până în prezent, Ivanov este procuror în cadrul Procuraturii Chișinău, oficiul Râșcani.

  Vladimir Adam este șeful secţiei unificare a practicii în domeniul reprezentării învinuirii în instanţele de judecată, funcţie deţinută din 2016. Activează în organele procuraturii din 1990, când a fost numit stagiar la Procuratura Transport. Ulterior, a fost promovat, iar în anii 2005-2008 a deţinut funcţia de adjunct al șefului Procuraturii Chișinău. În 2010-2016, a fost șeful Secţiei judiciar-penale din cadrul PG.

  Alexandru Raţă este fost procuror. Și-a dat demisia din funcţie recent, la mijloc de mai 2019. În ultimii ani, a fost procuror șef al Procuraturii Strășeni, de unde ar fi fost somat să plece de către conducerea PG. Raţa și-a început activitatea în organele Procuraturii la 22 decembrie 1997 în funcţia de ajutor al procurorului r. Camenca.

  Avocaţi și reprezentanţi ai societăţii civile

  Ștefan Gligor este director de programe în cadrul Centrului de Politici și Reforme. Din 2011, deţine licenţă de avocat și activează în cadrul Biroului Asociat de avocaţi, „Gligor și Partenerii”. A activat în sistemul public în anii 2004-2006. Iniţial a fost consultant superior în Departamentul Informaţii și Analiză la Ministerul Reintegrării, iar ulterior, referent superior în Serviciul de Informaţii, Analiză și Prognoze din cadrul Aparatului Parlamentului R. Moldova. Mama acestuia, Elena Gligor, a fost judecătoare, inclusiv la Curtea de Apel (CA) Chișinău, iar ulterior, inspector judecător principal în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). În prezent, din aprilie 2016, deţine licenţă de avocat. Și Vasile Gligor, tatăl său, fost procuror, deţine licenţă de avocat din 2010.

  Vladislav Gribincea este avocat și președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova din anul 2010. Anterior, a activat în cadrul Asociaţiei „Juriști pentru Drepturile Omului”. A fost implicat în calitate de expert în elaborarea Strategiei de Reformare a Sectorului de Justiţie în anii 2011-2016, precum şi în reformarea legislaţiei cu privire la organizarea judecătorească, procedura civilă şi procedura penală. Gribincea a condus grupul de experţi care a elaborat legislaţia privind reformarea Procuraturii R. Moldova, lege intrată în vigoare în 2016.

  Serghei Perju este avocat din 2005. Deși este născut în R. Moldova, studiile liceale și cele universitare le-a făcut în România, unde a și început să profeseze avocatura. În 2005-2006, a activat în cadrul Cabinetului Individual de Avocatură „Perju Serghei”. Ulterior, din 2006 până în prezent, activează în cadrul Societăţii Civile de Avocaţi „Perju, Rotaru și Asociaţii”. În decembrie 2017, a fost admis în profesia de avocat pe teritoriul R. Moldova de către Comisia de Licenţiere a Profesiei de Avocat.

  Gheorghe Malic este avocat din 2002. Activează în cadrul Biroului de Avocaţi „Pro Dreptate”. Este fost procuror și fost șef al Direcţiei generale urmărire penală a Inspectoratului General al Poliţiei (IGP). Și-a început activitatea în organele procuraturii în 1993, în calitate de adjunct al procurorului sectorului Botanica. În anii 2009-2015, a condus Direcţia Urmărire Penală a IGP.

  Anatolie Istrate deţine licenţa de avocat din 2009, iar în ultimii ani a fost apărător în mai multe dosare de rezonanţă: Gheorghe Petic sau Renato Usatîi. Anterior, în 2003-2008, a fost judecător la Judecătoria Hâncești, iar în 1991-2003, a activat în organele procuraturii, deţinând inclusiv funcţia de procuror adjunct al Procuraturii Hâncești și cea de prim procuror al Procuraturii Lăpușna.

  Ruslan Cașu este avocat, cu licenţă obţinută în februarie 2018. Este fost procuror, activând în organele procuraturii în anii 2007-2017. A activat iniţial la Procuratura Hâncești, iar peste un an a fost transferat la Procuratura sectorului Ciocana. Între timp, a exercitat și funcţia de procuror în Procuratura de nivelul CA Chişinău și în Secţia exercitare a urmăririi penale în cauze de criminalitate organizată şi excepţionale. În 2016, a candidat la funcţia de procuror general, dar nu a învins, astfel că, în decembrie 2017, a demisionat din sistem.

  Alexandr Stoianoglo este avocat, fost procuror și fost deputat. A activat în organele procuraturii în anii 1992-2007. A fost vice-procuror al or. Chişinău, procuror al UTA Găgăuzia, iar în 2001-2007, a fost adjunct al procurorului general. În 2007-2009, Stoianoglo a profesat avocatura. Ulterior, din 2009 până în 2014, a fost deputat pe listele PDM, inclusiv vicepreședinte al Parlamentului în anii 2009-2010. În 2015, a părăsit PDM pentru a candida, independent, la funcţia de bașcan al UTA Găgăuzia, dar nu a reușit să ajungă în turul 2.

  Un angajat al CNA

  Oleg Crâșmaru este ofiţer superior de urmărire penală pe cazuri excepţionale în cadrul Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) din anul 2017. A mai lucrat la CNA în anii 2008-2016. În perioada 2016-2017, a activat la Serviciul Vamal, fiind șef al Direcţiei Urmărire Penală și șef al Secţiei cauze speciale. Timp de șase luni, pe parcursul anului 2016, a fost procuror în Procuratura Basarabeasca.

  Un judecător

  Tudor Andronic este judecător la Judecătoria Strășeni din 2014. Anterior, în anii 2003-2014, a activat în calitate de avocat în cabinetul avocatului „Tudor Andronic”. În anii 1998-2003, a fost judecător la Ungheni. În 1996, timp de câteva luni, Andronic a fost ajutor interimar al procurorului Procuraturii sect. Centru, mun. Chișinău.

  Concursul pentru funcţia de procuror general vs opinia Comisiei de la Veneţia

  Concursul pentru funcţia de procuror general se desfășoară în condiţiile în care, în decembrie, Comisia de la Veneţia urmează să examineze solicitarea președintelui Curţii Constituţionale (CC), fostul deputat socialist, Vladimir Ţurcan, legată de modificările Legii cu privire la procuratură. Solicitarea de a emite o opinie amicus curiae a fost remisă de CC către Comisia de la Veneţia la 7 octombrie 2019. O sesizare la subiect a fost depusă la CC de deputaţii PDM. Comisia de la Veneţia urmează să se expună la subiect pe 19 decembrie.

  Întrebat dacă opinia Comisiei de la Veneţia, respectiv hotărârea ulterioară a CC la subiectul modificării Legii cu privire la procuratură nu vor influenţa concursul privind funcţia de procuror general, Ţurcan a evitat să ofere un răspuns clar. „O să ajungem în decembrie și vom vedea cum va fi. Noi am solicitat o opinie, așa cum facem permanent când e vorba de bunele practicil internaţionale. Ne-am referit la legea care a fost aprobată, iar în ea sunt mai multe chestiuni. Vedeţi sesizarea care a parvenit la CC. Ce se va întâmpla dacă reprezentanţii Comisiei de la Veneţia se vor expune negativ? Eu n-am nicio rudenie cu Baba Vanga”, a precizat Ţurcan.

  Cine sunt membrii comisiei

  Potrivit deciziei Comisiei de concurs, anunţată de Ministerul Justiţiei, „lupta” pentru preselecţia candidaţilor la funcţia de procuror general include 2 etape: testarea psihologică și interviul. Testarea psihologică a avut loc la 25 octombrie, la ora 16:00. Candidaţii admiși la interviu vor fi audiaţi pe parcursul zilelor de 28 și 29 octombrie curent.

  Comisia de concurs este formată din Olesea Stamate – ministra Justiţiei, Raisa Botezatu – fostă judecătoare, James Hamilton – expert internaţional în domeniul procuraturii, Sergiu Băieșu – doctor în drept, profesor universitar, USM, Igor Boţan – director executiv al Asociaţiei Obștești „Asociaţia pentru Democraţie Participativă”, Dumitru Postovan – expert naţional desemnat de președintele Parlamentului și Tatiana Buianina – psihologă (fără drept de vot). Aceasta va selecta câteva candidaturi pe care le va propune Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), cel care urmează să desemneze noul procuror general. Candidatura persoanei desemnate de CSP trebuie să fie aprobată și de șeful statului, Igor Dodon.
  Sursa: zdg.md

• Cine sunt și ce averi declară candidații la funcția de procuror general

  Juriști, avocați, actuali și foști acuzatori de stat, chiar și politicieni aspiră la fotoliul de procuror general al Republicii Moldova. 20 de candidați s-au înscris în concursul demarat, la 30 septembrie, de Ministerul Justiției. Anunțul vine după ce, duminică, a expirat termenul limită de depunere a dosarelor. Portalul Anticoruptie.md vă prezintă cine sunt candidații și ce averi declară.

  Anatolie Istrate în prezent este avocat. A apărat interesele activistului Platformei DA, Gheorghe Petic, dar şi ale preşedintelui Partidului Nostru, Renato Usatîi. La sfârșitul lunii iulie curent, s-a numărat printre candidații la funcția de procuror general interimar.

  Citiţi mai departe

  Juriști, avocați, actuali și foști acuzatori de stat, chiar și politicieni aspiră la fotoliul de procuror general al Republicii Moldova. 20 de candidați s-au înscris în concursul demarat, la 30 septembrie, de Ministerul Justiției. Anunțul vine după ce, duminică, a expirat termenul limită de depunere a dosarelor. Portalul Anticoruptie.md vă prezintă cine sunt candidații și ce averi declară.

  Anatolie Istrate în prezent este avocat. A apărat interesele activistului Platformei DA, Gheorghe Petic, dar şi ale preşedintelui Partidului Nostru, Renato Usatîi. La sfârșitul lunii iulie curent, s-a numărat printre candidații la funcția de procuror general interimar.

  Numele lui Anatolie Istrate figurează într-o anchetă RISE Moldova ce ține de un caz de traficare a minorilor cu dizabilități din Germania în Republica Moldova.

  Ilie Rotaru este avocat, are gradul științific de doctor în drept. Anterior a candidat pentru mai multe funcții publice, inclusiv de cea de președinte al Republicii Moldova. Avocatul Ilie Rotaru a fost condamnat la nouă ani cu executare pentru escrocherie și anunțat în urmărire generală de către forțele de ordine din Republica Moldova. O perioadă el s-a aflat în România, de unde a revenit după plecarea de la guvernare a Partidului Democrat, în iunie 2019. Rotaru pledează nevinovat și susține că dosarul i-a fost fabricat la comanda lui Vladimir Plahotniuc pentru că ar fi insistat să își recupereze acțiunile pe care le-a deținut la Centrul comercial Gemenii, acțiuni care i-ar fi fost preluate printr-un atac raider de căre președintele ucrainean Poroșenko.

  Ilie Rotaru a declarat că a deținut o cotă de 7 la sută din acțunile Gemenii și a deținut o perioadă funcția de administrator al acestei societăți pe acțiuni. După aceasta, el ar fi fost revocat și deposedat de acțiuni. Rotaru a mai declarat că a pierdut în instanțețe moldovenești toate dosarele ce țin de reabilitarea acțiunilor de la Gemenii și s-a adresat la CEDO. „Deși a acceptat să îmi examineze plângerile, instanța de la Strasbourg evită să se pronunțe de ani buni pe marginea acestui caz. Am adresat o plângere și președintelui Curții, mi s-a promis că vor lua o decizie, dar se bate pasul pe loc”, a declarat avocatul.

  Ilie Rotaru a fost condamnat, la 26 iunie 2017, de către Judecătoria Chișinău împreună cu alți trei presupuși complici. Avocatul a fost găsit vinovat că l-a deposedat pe un businessman din Belgia de un imobil cu suprafața de 360 de metri pătrați și un teren aferent amplasat în Bălți, evaluat la 40.000 de euro. Potrivit sentinței, în anul 2009, cetățeanul belgian s-a adresat avocatului Rotaru pentru servicii juridice, iar apărătorul i-ar fi cerut să semneze hârtii în alb.

  Astfel, avocatul a făcut angajări fictive la întreprinderea belgianului. Ulterior, Rotaru l-a acționat în judecată pe investitorul străin, invocând datorii salariale de peste 12.000 de euro și a obținut câștig de cauză. Instanța a acceptat o tranzacție de conciliere în urma căreia cetățeanul belgian a cedat imobilul din Bălți în contul datoriei.

  Rotaru ne-a comunicat că a atacat sentința în instanța ierarhic superioară, însă Curtea de Apel Chișinău ar tergiversa examinarea dosarului. Avocatul a mai comunicat că organele de drept din Republica Moldova i-ar fi intentat mai multe dosare penale la comanda lui Petro Poroșenko, Vladimir Voronin și Vladimir Plahotniuc. După sentința pronunțată în acest caz, Rotaru a fost anunțat în urmărire generală, în primăvara anului 2017.

  Alexandru Stoianoglo este jurist și politician găgăuz, care a deținut funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova în 2009–2010 și 2010–2014, în cadrul fracțiunii Partidului Democrat din Moldova (PDM). A fost vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova (2009–2010), iar în al doilea mandat de deputat a fost președinte al Comisiei parlamentare pentru securitatea statului, apărare și ordine publică. În anii 2007–2009, a activat ca avocat la Biroul individual de avocați „Alexandr Stoianoglo” și a fost membru al Uniunii avocaților din Moldova. În anii 2011–2014, a fost șeful Grupului de prietenie dintre Parlamentul Republicii Moldova și Duma de Stat a Federației Ruse.

  În perioada 1992–1995, a fost stagiar, ajutor de procuror, procuror de sector, procuror șef de sector, procuror al Secției supraveghere generală, procuror superior al secției în cadrul Procuraturii municipiului Chișinău. În 1995–2001, a fost procuror al UTA Găgăuzia, iar în perioada 2001–2007, a fost adjunct al Procurorului General al Republicii Moldova.

  La alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, Stoianoglo nu a fost inclus pe listele PDM. În ianuarie 2015, a părăsit Partidul Democrat pentru a candida independent la funcția de bașcan al Găgăuziei. Stoianoglo a candidat independent la funcția guvernator al UTA Găgăuzia de două ori, în 2006 și în 2015, dar de fiecare dată a pierdut din primul tur.

  Maxim Gropa este procuror în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, începând cu 1 august 2016. Până la reformarea Procuraturii, a fost procuror în Secţia exercitare a urmăririi penale în cauze de criminalitate organizată şi excepţionale din cadrul Procuraturii Generale. Maxim Gropa este nașul de cununie al procurorului general-adjunct, Mircea Roșioru.

  Gropa a ajuns în atenția presei cu dosarul pornit pe numele autorității criminale Vladimir Moscalciuc, alias Makena, finalizat în 2012, cu condamnarea la ani grei ai lui Moscalciuc și încă a cinci complici din gruparea sa. În acest dosar au fost puși sub învinuire și 15 angajați din sistemul penitenciar. Ana Ursachi, avocata unor persoane implicate în dosar, nota că acuzarea celor 15 angajați din cadrul DIP era de fapt o răzbunare personală a procurorului Maxim Gropa, care nu era coordonată cu conducerea superioară a Procuraturii Generale.

  În 2013, Maxim Gropa a intentat un alt dosar penal pe numele lui Moscalciuc și a membrilor grupării sale, pentru șantaj și maltratarea deținuților. Dosarul se află de mai bine de trei ani în instanța de fond. Martorii, majoritatea deținuți, refuză să facă declarații în instanță pe motiv că procurorii nu le-au garantat protecție.

  Potrivit declarației de avere pentru anul 2018, procurorul Gropa, care are un salariu lunar de 27,7 mii de lei, pare să ducă un trai modest. Omul legii a declarat a patra parte dintr-un apartament de 70 de metri pătrați și un automobil Opel Zafira, produs în 2005, procurat în 2010 cu doar trei mii de lei. 

  Veaceslav Soltan este procuror. În toamna anului 2010, a fost numit procuror șef al Secției tehnologii informaționale și investigații ale infracțiunilor în domeniul informaticii al Procuraturii Generale. Ulterior, după reformarea Procuraturii, prin Ordinul procurorului general a fost numit în funcția de procuror, șef-interimar al Secţiei tehnologii informaţionale şi combaterea crimelor cibernetice în cadrul Procuraturii Generale. Un an mai târziu, în iulie 2017, a fost numit șef al secției respective pentru un mandat de cinci ani.

  Conform Hotărârii Colegiului de evaluare a performanţelor procurorilor din 28 aprilie 2017, în rezultatul evaluării extraordinare a performanțelor procurorului Veaceslav Soltan, media punctajului total oferit constituie 88,1, fiindu-i atribuit calificativul „Foarte bine”. Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor, care l-a evaluat, în iulie 2017, i-a atribuit un punctaj final de 144,6.

  Potrivit declarației de avere pentru 2018, Soltan a avut venituri de 453 de mii de lei din salarii și indemnizații, diurne în mărime de 3.735 de euro și alte 10 mii de lei din vânzarea unui automobil. Procurorul are în proprietate un teren de nouă ari care i-a fost donat, un apartament de 70,6 metri pătrați, cumpărat în 2012, cu 340 de mii de lei, precum și un automobil de marcă Toyota, achiziționat în 2018, cu 100 de mii de lei.

  Eduard Bulat este adjunctul procurorului general. Anterior a deținut funcția de procuror-șef al Secției politici, reforme și management al proiectelor din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale. Activează în organele procuraturii, din 1994.

  Numele lui Bulat apare într-un articol publicat pe portalul Moldova Curată, în care se menționează că procurorul investește anual sute de mii de lei în construcția unui apartament, iar sumele depășesc veniturile sale oficiale. Este vorba despre un apartament dintr-un bloc situat pe strada Melestiu din Capitală, în care au primit locuințe, la jumătate de preţ, mai mulţi procurori. Bulat a indicat, în declaraţia sa de venituri şi proprietăţi, că a plătit, începând cu 2011, sute de mii de lei companiei care construia un bloc de apartamente. Astfel, în iunie 2011, a plătit 155.288 de lei, în decembrie 2011 – 109.542, în iunie 2012 – 140.980 şi în noiembrie 2014 – 351.588. El a făcut aceste plăți în condițiile în care a trecut în declarație un salariu anual de 130.519 de lei pentru 2014. El a explicat că îşi achită apartamentul dintr-un împrumut pe care i l-a acordat, fără dobândă, sora sa, aflată peste hotare.

  Eduard Bulat a mai apărut în lista procurorilor care dețin una sau mai multe locuinţe, dar au fost incluşi în lista beneficiarilor de apartamente la preţ preferenţial.

  În declarația de avere și interese personale pentru 2018, Bulat indică un salariu mediu lunar de peste 30 de mii de lei. El a trecut pe hârtie două apartamente și un garaj, chiar dacă afirmă că nu deține vreo mașină. Totuși, din 2012, conduce un Volvo XC90, fabricat în 2009, în baza unor acte de posesie.

  Ruslan Cașu este procuror din 2004, după ce a absolvit facultatea de drept a Universităţii de Studii Umanistice din Moldova. După ce şi-a obţinut diploma de licenţă, Ruslan Caşu a activat la Procuratura din raionul Hânceşti, apoi a fost transferat la Procuratura de nivelul Curţii de Apel Chişinău. De asemenea, acesta a activat în mai multe secţii în cadrul Procuraturii Generale: Secţia control al urmăririi penale, Secţia judiciar-penală, Secţia exercitare a urmăririi penale în cauze de criminalitate organizată şi excepţionale. Ulterior, Caşu a ajuns procuror în Procuratura sectorului Ciocana din Chişinău. În 2011, Ruslan Caşu a fost învinuit de îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor de serviciu la reprezentarea învinuirii pe o cauză penală, după ce nu a atacat o hotărâre a Curţii de Apel Chişinău. Colegiul Disciplinar însă a ajuns la concluzia că acesta nu este vinovat. În 2012, pe numele lui Caşu a fost intentată o altă procedură disciplinară, pentru că, în iulie 2011, la ora 3 noaptea, în timp ce se afla într-un local a inițiat un conflict în urma căruia a fost nevoie de intervenția poliției. Colegiul disciplinar al Consiliului Superior al Procurorilor l-a sancţionat pe Ruslan Caşu cu „mustrare”.

  În 2015, Ruslan Cașu a fost, din nou, cercetat disciplinar, fiind, într-un final, declarat nevinovat după ce a audiat un medic în incinta unui spital, noaptea, în afara orelor de lucru, a scris ZdG.

  Ruslan Cașu a mai candidat pentru funcția de procuror general și în 2016. Jurnaliștii de la portalul Moldova Curată au scris că Ruslan Caşu a primit de la Primăria Capitalei suma de circa 878 de mii de lei, în urma unei tranzacţii de împăcare într-un litigiu legat de repartizarea unui apartament. Procurorul spune că municipalitatea îi era datoare încă din anul 2009, atunci când a câştigat procesul la Curtea Supremă de Justiţie.

  Ruslan Popov este șeful Secției analiză criminologică, avizare și propuneri de legiferare din cadrul Direcției  politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale. Cumătru cu Valeriu Gurbulea, fost procuror general în perioada guvernării comuniste, Ruslan Popov a condus, începând cu 2010, până în ianuarie 2013 Direcţia control al urmăririi penale şi asistenţă metodică din cadrul Procuraturii Generale. Ulterior, a fost șef interimar la Procuratura Anticorupție, suspendat pentru puțin timp din funcţia respectivă, după ce a fost demarat pe numele său un dosar penal pentru că nu a declarat, timp de aproape șapte ani, o casă de milioane din Mileştii Mici.

  O anchetă CIJM din mai 2015, realizată în comun cu ZdG, dezvăluie că CNI (actuala Autoritate Națională de Integritate, n.r.) s-a autosesizat după ce presa a scris despre casa lui Popov, iar în septembrie 2013, printr-un act de constatare, membrii Comisiei au consemnat că procurorul a indicat în declaraţie „date inexacte şi incomplete”. Ulterior, colegii acestuia au iniţiat un dosar penal care, la scurt timp, a fost clasat, iar Ruslan Popov, promovat într-o nouă funcţie. Asta după ce, din cauza dosarului penal, nu i s-a permis să candideze la funcţia de şef al Procuraturii Anticorupţie.

  În octombrie 2014, Popov a fost numit adjunct al şefului Procuraturii Ciocana, iar în 2016 – şef al instituţiei respective. Până la 19 decembrie 2017, a fost timp de patru ani membru al Consiliului Superior al Procurorilor. În octombrie 2017, a fost desemnat membru al Grupului de monitorizare a Strategiei Naţionale de Integritate pentru 2017–2020.

  O altă anchetă CIJM din aprilie 2014 arată că Ruslan Popov a semnat, în 2006, un contract de investiţii pentru un apartament la preţ redus cu o suprafaţă de 112 metri pătrați. Asta în condiţiile în care avea deja o vilă cu două nivele la 13 km distanţă de Chişinău.

  În iulie curent, portalul Anticoruptie.md a scris că procurorul Popov a depus o cerere la CSM pentru a fi evaluat de Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor și de Colegiul pentru selecţie și cariera judecătorilor pentru a accede în funcția de magistrat.

  În declarația de avere pentru anul 2018, Ruslan Popov declară o casă de locuit cu suprafața de 211,8 metri pătrați, estimată la 111,7 mii de lei, și un apartament de 122,8 metri pătrați, estimat la 52,7 mii de euro. În 2017, omul legii a procurat două automobile noi de model Hyundai Santa Fe. Achiziția l-a costat 1 milion 245,8 mii de lei. În 2018, Ruslan Popov a mai cumpărat un automobil de model Toyota Corola, produs în 2006, care l-ar fi costat 10 mii de lei. În 2019, omul legii a devenit proprietarul a 14 terenuri agricole, care l-au costat 114 mii 835 de lei. Tot în 2019 , Ruslan Popov s-a pricopsit cu un milion 50 de mii de lei după ce a vândut apartamentul și două locuri de parcare de pe strada Melestiu, procurat la preț redus câțiva ani în urmă.

  Alexandru Rața a ajuns la șefia Procuraturii raionului Strășeni în anul 2010, când a concurat cu alte două persoane. În 2014, Comisia Națională de Integritate (CNI) a pornit o procedură de control pe numele procurorului de Strășeni, după ce s-a autosesizat în urma unei investigații a Ziarului de Gardă. Potrivit anchetei, procurorul nu ar fi indicat în declarația de avere, pentru anul 2012, o casă cu două nivele. În anchetă se mai arăta că soția procurorului conduce o mașină scumpă, BMW X5. Alexandru Rața a spus că vehiculul este în folosința soţiei sale, și nu în proprietate, și că familia sa nu deține niciun automobil. 

  La 22 mai 2014,CNI a constatat că Alexandru Rața a încălcat regimul juridic al declarării veniturilor și proprietății și a trimis actul constatator Procuraturii Generale.CNI a descoperit că Alexandru Rața nu a declarat un teren, două construcții, două conturi bancare, împrumutul de la o bancă comercială și calitatea de fondator a soției sale la o societate comercială.

  În mai 2016, Alexandru Rața, a fost reales în funcție pe un termen de 5 ani în urma unui concurs public la care el a fost singura candidatură.

  În martie 2019, Procuratura Generală i-au cerut lui Rață să plece benevol din funcția de șef al Procuraturii Strășeni, fiindu-i incriminate gestionarea proastă a mai multor cauze penale, dar și interese pecuniare care-l legau de anumite dosare.

  Vsevolod Ivanov este procuror în Procuratura municipiului Chișinău, Oficiul Râșcani, de la sfârșitul lunii decembrie 2016. Anterior, timp de șase ani a activat în cadrul Procuraturii Anticorupție, după ce, în iulie 2010, a fost numit să asigure interimatul funcției de procuror, șef-adjunct al Secției combaterea corupției în cadrul PA. În privința lui Vsevolod Ivanov au fost intentate, de-a lungul timpului, mai multe proceduri disciplinare. În septembrie 2013, Ivanov a fost cercetat disciplinar pentru încălcarea Codului de etică al procurorului, precum şi încălcarea prevederilor referitoare la incompatibilităţile şi interdicţiile care îi privesc pe procurori. Conform hotărârii Colegiului disciplinar, din 22 noiembrie 2013, însă, procedura disciplinară în privinţa procurorului a fost încheiată pe motivul inoportunităţii aplicării sancţiunii disciplinare. Ulterior, pentru comiterea mai multor abateri disciplinare la investigarea unei cauze penale din gestiunea Procuraturii Anticorupţie, Vsevolod Ivanov a fost pedepsit disciplinar cu „mustrare”, la 14 februarie 2014. Urmare a sancțiunii disciplinare aplicate, procurorul Ivanov a pierdut interimatul funcției de adjunct al procurorului în Procuratura Anticorupție.

  Presa a scris, în acest context, că în octombrie 2013, oamenii legii au pornit o anchetă în baza unei bănuieli rezonabile de comitere a infracţiunilor de trafic de influență și corupere pasivă în proporții mari în care era vizat Ivanov. Un cetățean s-ar fi plâns la Procuratura Anticorupție că un angajat al Centrului Național Anticorupție îi cere bani pentru a nu iniţia investigaţii pe faptul efectuării unor transferuri „dubioase” de bani. Deși reclamantul avea drept probă o înregistrare telefonică care-l încrimina pe ofițerul CNA, procurorul Vsevolod Ivanov nu ar fi înregistrat corespunzător plângerea cetățeanului și nu ar fi examinat înregistrările convorbirilor telefonice. Ulterior, Ivanov ar fi încercat să obțină 30 de mii de euro, printr-un intermediar, de la ofițerul CNA care fusese „turnat” la Procuratură, pentru a nu iniția investigații în baza plângerii depuse pe numele său.

  Numele lui Ivanov a apărut anterior și într-o investigație realizată de Jurnal TV, care dezvăluia că procurorul și-a luat la preţ redus un apartament de 87 de metri pătraţi în „blocul procurorilor”, deşi avea în proprietate alte trei apartamente.

  În declarația de avere pentru 2018, Ivanov a trecut venituri de 238 de mii de lei din salariu, trei terenuri agricole, patru apartamente, evaluate total la puțin peste un milion de lei și un automobil de model Honda CR V, cumpărat în 2016, cu nouă mii de euro.

  Serghei Perju este avocat. Și-a obținut licența de apărător, la 15 ianuarie 2018. Alte date despre acest candidat nu sunt disponibile.

  Tudor Andronic este judecător. În perioada octombrie 1995 - aprilie 1996, a fost grefier la Judecătoria Râșcani, municipiul Chișinău. Ulterior, timp de un an și jumătate, a fost stagiar în cadrul acestei instanțe. În iunie 1998, a fost numit judecător la Judecătoria Ungheni, funcție pe care a deținut-o până în iulie 2003. În perioada 2008-2014, a fost avocat. S-a întors în magistratură în martie 2014, când a fost numit judecător la Judecătoria Strășeni, până la atingerea plafonului de vârstă. 

  Prin Hotărârea din 3 iunie 2016, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul „Bine”, Andronic acumulând un total de 84 de puncte.

  În declarația de avere pentru 2018, Tudor Andronic a trecut venituri din salariu egale cu 195 de mii de lei. Judecătorul are în proprietate cinci terenuri agricole, cu suprafața totală de 2,7 hectare, dar nu deține nicio locuință și niciun automobil.

  Ion Vicol este fost procuror. Potrivit unei anchete a ziarului Timpul, din martie 2010, Vicol a fost singurul procuror care în aprilie 2009, a refuzat să execute ordinul lui Vasile Pascari, fostul prim-viceprocuror general, de a înregistra reţinerea protestatarilor şi de a solicita judecătorilor să-i condamne în comisariate. Ulterior, Vicol a fost „rugat” să-și prezinte demisia.

  Artur Lupașco este procuror. În octombrie 2010, a fost numit acuzator în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău. În septembrie 2017, a fost numit în funcția de procuror în Procuratura municipiului Chișinău.
  Conform declarației de avere pentru 2018, procurorul a încasat anul trecut venituri în mărime de 324 de mii de lei. El are în proprietate un apartament de 120 de metri pătrați, cumpărat în 2015, evaluat la 777 de mii de lei, și o casă de locuit de 100 de metri pătrați, obținută prin moștenire. Din 2012, Lupașco are în posesie un Mercedes, evaluat la doar 5.000 de lei (!).

  Vladimir Adam este procuror. În iulie 2013, a fost numit în funcția de procuror, Șef al Secției judiciar penale din cadrul Procuraturii Generale. La 1 august 2016 a fost desemnat în funcția de procuror-șef al Secției unificare a practicii din domeniul reprezentării învinuirii în instanțele de judecată din cadrul Procuraturii Generale. 

  Pentru activitate îndelungată în organele procuraturii, contribuţie la asigurarea legalităţii şi ordinii de drept şi înalt profesionalism, prin Decretul Președintelui Republicii Moldova, la 29 ianuarie 2015, i s-a conferit Medalia „Meritul Civic”. 

  Potrivit Hotărârii din 7 decembrie 2018, Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor a aprobat rezultatul final al evaluării procurorului Vladimir Adam, care a obţinut punctajul final de 144,5. 

  În declarația de avere și interese personale pentru 2018, Vladimir Adam a indicat venituri de 465 de mii de lei și compensații pentru investigații și tratament în mărime de 44 de mii. Procurorul a mai raportat un teren intravilan de 11 ari, evaluat la 593 de mii de lei, o casă de locuit de 113,7 metri pătrați, cumpărată în 2000, cu 593 de mii de lei și două apartamente, de 50,9 metri pătrați, evaluat la 310 mii de lei, respectiv cu suprafața de 86,4 metri pătrați, cumpărat în 2016, cu 518 mii de lei. Adam conduce un Mercedes în valoare de 180 de mii de lei.

  Gheorghe Malic este fost procuror, anterior a lucrat în Ministerul de Interne, iar la moment activează în avocatură. A deținut funcția de șef al Direcţiei generale urmărire penală a Inspectoratului General al Poliţiei al MAI. În trecut, acesta a deţinut mai multe funcţii de conducere în cadrul Procuraturii Generale a Republicii Moldova. Ulterior, a fost avocat în cadrul Biroului asociat de avocaţi „Pro-Dreptate” din Chişinău, iar în perioada 2009 – 2013 a ocupat fotoliul de şef al Departamentului urmărire penală al MAI. Dintre dosarele de rezonanță la care participă ca apărător pot fi remarcate dosarele penale în care sunt învinuiți fostul primar de Chișinău, Dorin Chirtoacă, și fostul deputat democrat, Iurie Bolboceanu.

  Vladislav Gribincea este preşedinte al Centrului de Resurse Juridice din Moldova, din anul 2010. El activează în sectorul non-guvernamental, din anul 2002. Experienţa lui ţine, în principal, de reformarea justiţiei şi Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului. Candidatul a fost implicat în calitate de expert în elaborarea Strategiei de Reformare a Sectorului de Justiţie pentru anii 2011-2016, precum şi în reformarea legislaţiei moldoveneşti cu privire la organizarea judecătorească, procedura civilă şi procedura penală. A condus grupul de experţi care a elaborat legislaţia privind reformarea procuraturii din Republica Moldova. El a mai participat în elaborarea Legii cu privire la libertatea de exprimare şi a Legii cu privire la Agentul Guvernamental.

  Vladislav Gribincea este avocat, iar începând cu anul 2002, reprezintă reclamanţii în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. În anul 2005, el a absolvit Programul Chevening la Universitatea din Nottingham, Marea Britanie.

  „Am fost acuzat că doar dau sfaturi. Vreau să confirm că legile promovate sunt bune și pot da rezultate dacă sunt aplicate pe bune”, a comentat Gribincea decizia de a candida pentru funcția de procuror general.

  Ștefan Gligor este licențiat în drept internațional public la ULIM, a făcut Studii Europene Interdisciplinare la Colegiul Europei din Polonia. Deține licență de avocat. Din ianuarie 2017, este director de programe în cadrul CPR Moldova. Este activist civic și expert în politici publice. Într-un interviu oferit pentru postul de televiziune TV8, Ștefan Gligor a declarat că un procuror general nu va putea face nimic dacă nu va avea suportul legislativ al Parlamentului și fără susținerea unor ministere.

  Oleg Crîșmaru este procuror în Procuratura raionului Basarabeasca. Pe portalul declarațiilor de avere al ANI lipsesc declarațiile de avere și interese personale ale procurorului.

  Octavian Bodareu este procuror în Procuratura de Circumscripție Bălți. Anterior a fost numit în funcția de procuror în Procuratura de nivelul Curții de Apel Bălți, de unde a fost suspendat, între 2013 și 2015, în legătură cu urmarea cursului de formare profesională în cadrul Universităţii Brandeis, S.U.A. La 2 aprilie 2015, este reîncadrat în funcția de procuror în Procuratura de nivelul Curții de Apel Bălți. La 21 noiembrie 2017, a fost reîncadrat în funcția de procuror în Procuratura de Circumscripție Bălți.

  Potrivit declarației de avere și interese personale pentru 2018, procurorul a încasat venituri de 222 de mii de lei. El a trecut pe hârtie patru terenuri agricole cu suprafața totală de 4,7 hectare și patru loturi intravilane, cu suprafața totală de un ar. Procurorul are în proprietate un apartament de 58,6 metri pătrați și un garaj, unde adăpostește o Honda CRV, cumpărată anul trecut cu 5.500 de euro. În depozitele bancare, Bodareu păstrează 142 de mii de lei și 7.500 de dolari.
  Sursa: anticoruptie.md

• Procuratura Generală: Oameni vechi la funcţii noi în concursuri cu un singur candidat

  Consiliul Superior al Procurorilor a desemnat, în şedinţa de miercuri, 19 iulie 2017, 13 şefi de direcţii şi secţii importante din cadrul Procuraturii Generale. Toate aceste 13 concursuri au avut la bază un numitor comun: s-au desfăşurat cu câte un singur candidat. În doar două cazuri, iniţial, în competiţie s-au înscris câte doi candidaţi, însă aceştia s-au retras cu câteva zile înainte de audierile din faţa membrilor CSP, lăsându-le cale liberă „concurenţilor” spre victorie.

  La 24 iunie 2017, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a anunţat concurs pentru 13 funcţii vacante de procuror-şef în mai multe subdiviziuni din cadrul Procuraturii Generale (PG). Până la acea dată, conform noii legi a Procuraturii, toţi procurorii care-şi doreau să ajungă în aceste funcţii urma să fie înscrişi într-un Registru, iar ulterior, evaluaţi de Colegiul pentru selecţia şi cariera procurorilor. În final, pentru 13 funcţii vacante s-au înscris 15 acuzatori de stat. Doi însă s-au retras pe parcurs, astfel încât pentru cele 13 funcţii au candidat, până la urmă, doar 13 procurori, care au şi câştigat concursurile.

  Citiţi mai departe

  Consiliul Superior al Procurorilor a desemnat, în şedinţa de miercuri, 19 iulie 2017, 13 şefi de direcţii şi secţii importante din cadrul Procuraturii Generale. Toate aceste 13 concursuri au avut la bază un numitor comun: s-au desfăşurat cu câte un singur candidat. În doar două cazuri, iniţial, în competiţie s-au înscris câte doi candidaţi, însă aceştia s-au retras cu câteva zile înainte de audierile din faţa membrilor CSP, lăsându-le cale liberă „concurenţilor” spre victorie.

  La 24 iunie 2017, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a anunţat concurs pentru 13 funcţii vacante de procuror-şef în mai multe subdiviziuni din cadrul Procuraturii Generale (PG). Până la acea dată, conform noii legi a Procuraturii, toţi procurorii care-şi doreau să ajungă în aceste funcţii urma să fie înscrişi într-un Registru, iar ulterior, evaluaţi de Colegiul pentru selecţia şi cariera procurorilor. În final, pentru 13 funcţii vacante s-au înscris 15 acuzatori de stat. Doi însă s-au retras pe parcurs, astfel încât pentru cele 13 funcţii au candidat, până la urmă, doar 13 procurori, care au şi câştigat concursurile.

  Şefii interimari au câştigat concursurile cu un singur candidat

  Adrian Mircos a câştigat concursul pentru numirea în funcţia de procuror-şef al Direcţiei urmărire penală şi criminalistică din cadrul PG. Acesta a fost evaluat de Colegiul de evaluare a performanţelor cu 91,1, fiindu-i atribuit calificativul excelent, iar prin hotărârea Colegiului pentru selecţia şi cariera procurorilor Mircos a acumulat 60,6 puncte. Cu un punctaj final de 151,1 puncte, acesta a câştigat fotoliul de procuror-şef al Direcţiei urmărire penală şi criminalistică, fiind însă singurul candidat care s-a înscris în concurs. Întâmplător sau nu, Mircos a deţinut interimatul acestei funcţii din luna august 2016, el fiind anterior şeful Secţiei control al urmăririi penale a PG.

  În acelaşi stil s-a desfăşurat şi concursul pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei cooperare internaţională şi integrare europeană, câştigat de Alexandru Cladco, care, la fel ca şi Adrian Mircos, a deţinut din luna august 2016 interimatul funcţiei. Nici el nu a avut concurent, iar CSP l-a declarat învingător în concurs şi apt pentru a ocupa funcţia rămasă vacantă. Cladco a fost, înainte de reformă, şef al Secţiei analiză şi implementare CEDO a PG.

  În funcţia de procuror-şef al Secţiei justiţie juvenilă a fost avansată Mariana Gornea, cea care a condus subdiviziunea ca interimar în ultimele luni. Gornea a fost anterior şefa Secţiei minori şi drepturile omului din cadrul PG. Ghenadie Pârlii, care din luna august 2016 a condus ca interimar Secţia investigarea fraudelor contra mediului şi intereselor publice a PG, a câştigat concursul, pentru a conduce, cu drepturi depline, această secţie în următorii cinci ani. Până la numirea în această funcţie, Pârlii a fost procuror-şef interimar al Secţiei investigaţii financiar-economice a PG.

  De la Dubăsari, la combaterea traficului de fiinţe umane

  Fără concurenţi au ajuns în funcţii de conducere alţi 9 procurori. Eduard Bulat, fostul şef al Secţiei combaterea traficului de fiinţe umane a PG, a fost numit procuror-şef al Secţiei politici, reforme şi management al proiectelor, iar Sergiu Russu, fostul procuror al r. Dubăsari, a fost desemnat şef al Secţiei combaterea traficului de fiinţe umane a PG, funcţie deţinută anterior de Eduard Bulat. Alexandru Nichita, fostul şef interimar al Direcţiei investigaţii generale, a câştigat concursul pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei politici, reforme şi protecţia intereselor societăţii. Nichita a condus această direcţie, ca interimar, încă din luna august 2016. Marcel Dimitraş, fostul şef al Secţiei judiciar-civilă şi contencios administrativ din cadrul PG, a câştigat concursul pentru ocuparea funcţiei de şef al Secţiei reprezentare în procedurile non-penale şi implementare CEDO, subdiviziune pe care o conduce ca interimar încă de acum un an. Totodată, fostul şef al Secţiei reprezentare a învinuirii în Curtea Supremă de Justiţie, Dumitru Graur, a câştigat concursul pentru a conduce în continuare această secţie, pe care a condus-o şi înainte de reformă, dar şi după, din postura de interimar.

  Oleg Afanasii, fostul adjunct al procurorului sect. Centru din Chişinău, a câştigat concursul pentru ocuparea funcţiei de şef al Secţiei controlul activităţii speciale de investigaţii şi asigurarea regimului secret a Procuraturii Generale, iar Diana Rotundu, cea care a fost şef adjunct al Secţiei asistenţă juridică internaţională şi integrare europeană a PG, a câştigat concursul pentru ocuparea funcţiei de procuror-şef al Secţiei protocol, cooperare internaţională şi integrare europeană. Rotundu a condus secţia în ultimul an, din postura de interimar.

  Doi concurenţi s-au retras fără a explica motivele

  Ion Caracuian şi-a păstrat, şi după reformă, postul de şef al Secţiei combatere tortură, subdiviziune pe care a condus-o şi din postura de interimar în ultimul an, la fel ca şi Veaceslav Soltan, care înainte de reformă a fost şeful Secţiei tehnologii informaţionale şi investigaţii ale infracţiunilor în domeniul informaticii a PG, iar după a fost numit şef al Secţiei tehnologii informaţionale şi combaterea crimelor cibernetice a Procuraturii Generale. Este, de fapt, aceeaşi secţie, care şi-a modificat, doar parţial, denumirea.

  În doar două concursuri s-au înregistrat tentative de a participa câte doi candidaţi. Astfel, într-o primă etapă, Ghenadie Pârlii a decis să-i fie concurent lui Alexandru Nichita în concursul pentru funcţia de şef al Direcţiei politici, reforme şi protecţia intereselor societăţii din cadrul PG, doar că, la 11 iulie, fără a-şi explica motivele, a solicitat retragerea din concurs. În final, Pârlii a devenit şef al Secţiei investigarea fraudelor contra mediului şi intereselor publice. Coincidenţă sau nu, dar şi contracandidatul lui Pârlii, Ion Teţcu, s-a retras din concurs. Cererea acestuia a fost depusă tot pe 11 iulie şi tot fără a fi explicate motivele retragerii.

  Roşioru: „Reformarea Procuraturii nu înseamnă doar desemnarea în funcţii”

  Cum poate fi explicat faptul că, după reforma Procuraturii, 13 funcţii importante din cadrul PG au fost ocupate în urma unor concursuri fără concurenţă, în mare parte de oameni care au condus aceste subdiviziuni şi înainte de reformă? „Reformarea Procuraturii nu înseamnă doar desemnarea în funcţii a conducătorilor subdiviziunilor. Reforma înseamnă multiple îmbunătăţiri aduse instituţiei: competenţe noi; reguli noi de selectare, promovare şi numire în funcţii”, zice Mircea Roşioru, preşedintele CSP şi unul din adjuncţii procurorului general. „Nu sunt eu în măsură să comentez de ce la concursurile lansate au aplicat puţini procurori. Aţi putea face un sondaj printre potenţialii candidaţi şi să explice ei care sunt motivele pentru care nu au aplicat la aceste concursuri. Sarcina CSP şi a Colegiilor din subordine a fost ca toate aceste concursuri să fie publice şi transparente, iar procedurile să fie respectate. Trebuie să admitem şi faptul că, în cazul potenţialilor şefi ai subdiviziunilor PG, vorbim de procurori care au unele abilităţi şi cunoştinţe specifice funcţiilor, or nu fiecare procuror este un foarte bun acuzator de stat sau un foarte bun cunoscător al legislaţiei ce reglementează cooperarea internaţională sau remediile de contracarare a unor fenomene infracţionale”, argumentează oficialul.

  „La momentul dispunerii interimatului acestor funcţii, procurorul general a făcut o evaluare a capacităţilor procurorilor din PG şi interesul dumnealui a fost ca în fruntea subdiviziunilor să aibă, cel puţin până la definitivarea concursurilor, procurori foarte bine pregătiţi şi cu o reputaţie profesională pe măsură. De altfel, faptul că toate măsurile prevăzute de Legea cu privire la Procuratură au fost implementate în termenele prevăzute, acest fapt se datorează şi aportului adus de către cei care au asigurat interimatul funcţiilor. Şi din această din urmă teză puteţi trage anumite concluzii”, menţionează Mircea Roşioru.

  Bostan: „Veniţi la concurs joi pentru că postu-i ocupat de marţi”

  Galina Bostan, preşedinta Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC), are însă o altă părere. „În mod normal, atunci când se organizează un concurs, trebuie să participe mai mulţi candidaţi. În acest caz, fie avem o problemă de cadre, nefiind suficiente persoane pregătite pentru a ocupa aceste funcţii, sau poate fi şi un alt aspect. La concurs au participat doar acele persoane care ştiau din start că vor fi desemnate câştigătoare, iar ceilalţi nici măcar nu au avut curajul să aplice. Veniţi la concurs joi pentru că postu-i ocupat de marţi. Cam aşa. Sigur că e o situaţie anormală şi tot ce s-a întâmplat dă mult de bănuit”, zice experta.
  sursa: zdg.md

• Procuratura Generală a lansat sistemul E-Dosar, care va cuprinde toate informaţiile gestionate de procurori

  Munca procurorilor și ofițerilor de urmărire penală va fi mai ușoară în ceea ce ține de dosarele pe care le instrumentează. Asta după ce Procuratura Generală şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare au elaborat Sistemul informaţional automatizat „Registrul informaţiilor criminalistice şi criminologice” (E-Dosar), care urmează a fi implementat pentru exploatare în toate organele procuraturii. 

  Sistemul va fi centralizat şi va integra funcţiile de înregistrare, prelucrare, administrare şi raportare efectuate în cadrul sistemelor de evidenţă existente în organele procuraturii şi va permite gestionarea altor tipuri de informaţii.

  Citiţi mai departe

  Munca procurorilor și ofițerilor de urmărire penală va fi mai ușoară în ceea ce ține de dosarele pe care le instrumentează. Asta după ce Procuratura Generală şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare au elaborat Sistemul informaţional automatizat „Registrul informaţiilor criminalistice şi criminologice” (E-Dosar), care urmează a fi implementat pentru exploatare în toate organele procuraturii. 

  Sistemul va fi centralizat şi va integra funcţiile de înregistrare, prelucrare, administrare şi raportare efectuate în cadrul sistemelor de evidenţă existente în organele procuraturii şi va permite gestionarea altor tipuri de informaţii.

  Acest sistem vine în contextul ajustării și creării unui spațiu informațional unic, care se va integra cu modulele din sistemele informatice ale Ministerului Afacerilor Interne, Centrului Naţional Anticorupţie, Serviciului Vamal, Ministerului Justiţiei, Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor şi ale altor autorităţi publice centrale.

  ”E-dosar este un sistem care va cuprinde ordonanțe și alte documente care va ușura munca procurorului la etapa de investigare. Tabloul va conține informație unică pentru toate organele de drept. Ne prorpunem ca schimbul de informații să fie executat prin intermediul sistemului informațional cu aplicarea semnăturii digitale”, a declarat procurorul Veaceslav Soltan, şef al secţiei de profil din cadrul Procuraturii Generale.

  Coordonatorul rezident al PNUD în RM, Dafina Gherceva, a menționat că lansarea acestui sistem este rezultatul unei bune colaborări dintre Procuratura Generală și PNUD. Potrivit acesteia, odată ce va deveni funcțional, sistemul va asigura o justiție transparentă și echitabilă pentru toți.

  ”Acțiunea face parte dintr-un program de activități mai amplu privind susținerea reformelor din justiție. PNUD a fost activ implicat în cadrul strategiei de reformare a justiției. Am ajutat la elaborarea planului de asistență tehnică și consiliere în acest sens”, a declarat Dafina Gherceva.

  Printre avantajele de bază în urma implementării respectivului Sistem informatic vor fi:

  • asigurarea evidenţei unificate şi a interacţiunii informaţionale a organelor de urmărire penală, organelor procuraturii, instanţelor judecătoreşti şi organelor de executare a pedepsei privative de libertate;
  • asigurarea unui tablou informaţional complex al activităţii de urmărire penală;
  • respectarea disciplinei executorii în procesul de înregistrare şi evidenţă a infracţiunilor şi a instrumentării dosarelor penale;
  • securizarea proceselor de prelucrare şi păstrare a datelor colectate în cadrul urmăririi penale;
  • evitarea dublării de resurse şi competenţe în cazurile gestionate de organele de urmărire penală;
  • perfecţionarea posibilităţilor de analiză statistică şi criminologică etc.

  După implementarea sistemului, vor avea acces doar procurorii și ofițerii de urmărire penală, dar o parte din informație va fi publică doar după finalizarea cauzelor penale, în anumite compartimente.  

  Concomitent cu definitivarea Sistemului elaborat pentru Procuratură urmează a fi achiziţionată tehnica informaţională necesară, efectuate instruiri complexe ale utilizatorilor, iar un grup comun, format din reprezentanţi ai organelor de drept şi ai altor instituţii este în proces de elaborare a măsurilor pentru integrarea acestuia cu alte sisteme informaţionale relevante şi ajustarea cadrului legislativ şi normativ în domeniu. În total, au fost alocați circa 120 de mii de dolari, însă până acum s-au cheltuit aproximativ 55 de mii de dolari.

  sursa: realitatea.md

• “Sances” şi “Mikola”, suspecţii din dosarul Răileanu

  Ten­ta­tiva de omor a lui Nico­lae Răi­leanu, direc­to­rul Agenţiei Naţio­nale pen­tru Regle­men­tare în Ener­ge­tică (ANRE), a fost pre­ce­dată de sute de scri­sori deni­gra­toare la adresa sa, dar şi a con­du­ce­rii ANRE, tri­mise tutu­ror insti­tu­ţi­i­lor impor­tante ale sta­tu­lui, inclu­siv celor de presă. Acum, cele două per­soane care au fost des­co­pe­rite de pro­cu­rori sunt sus­pec­tate că ar fi auto­rii scri­so­ri­lor, dar şi prin­ci­pa­lii sus­pe­cţi în orga­ni­za­rea explo­ziei din 10 apri­lie 2012. Unul din­tre sus­pe­cţi, cu o zi îna­inte de a fi audiat, a fugit din R. Mol­dova, prin Trans­nis­tria. Ambii au legă­turi cu sec­to­rul ener­ge­tic.

  Din vara tre­cută, pe adresa tutu­ror insti­tu­ţi­i­lor media din R. Mol­dova, a mai mul­tor par­tide poli­tice, dar şi insti­tu­ţii ale sta­tu­lui veneau aproape zil­nic zeci de scri­sori acu­za­toare şi deni­gra­toare care vizau  con­du­ce­rea ANRE. Prin­ci­pa­lii “eroi” ai ace­lor scrisri erau Nico­lae Răi­leanu şi Vic­tor Par­li­cov. Cei doi erau învi­nuiţi de aproape toate ile­ga­li­tă­ţile care se pro­du­ceau în Mol­dova. Alte scri­sori aveau un conţi­nut deni­gra­tor la adresa fami­li­i­lor aces­tora, fiind dedi­cate vieţii pri­vate ale celor doi con­du­că­tori ai ANRE.

  Citiţi mai departe

  Ten­ta­tiva de omor a lui Nico­lae Răi­leanu, direc­to­rul Agenţiei Naţio­nale pen­tru Regle­men­tare în Ener­ge­tică (ANRE), a fost pre­ce­dată de sute de scri­sori deni­gra­toare la adresa sa, dar şi a con­du­ce­rii ANRE, tri­mise tutu­ror insti­tu­ţi­i­lor impor­tante ale sta­tu­lui, inclu­siv celor de presă. Acum, cele două per­soane care au fost des­co­pe­rite de pro­cu­rori sunt sus­pec­tate că ar fi auto­rii scri­so­ri­lor, dar şi prin­ci­pa­lii sus­pe­cţi în orga­ni­za­rea explo­ziei din 10 apri­lie 2012. Unul din­tre sus­pe­cţi, cu o zi îna­inte de a fi audiat, a fugit din R. Mol­dova, prin Trans­nis­tria. Ambii au legă­turi cu sec­to­rul ener­ge­tic.

  Din vara tre­cută, pe adresa tutu­ror insti­tu­ţi­i­lor media din R. Mol­dova, a mai mul­tor par­tide poli­tice, dar şi insti­tu­ţii ale sta­tu­lui veneau aproape zil­nic zeci de scri­sori acu­za­toare şi deni­gra­toare care vizau  con­du­ce­rea ANRE. Prin­ci­pa­lii “eroi” ai ace­lor scrisri erau Nico­lae Răi­leanu şi Vic­tor Par­li­cov. Cei doi erau învi­nuiţi de aproape toate ile­ga­li­tă­ţile care se pro­du­ceau în Mol­dova. Alte scri­sori aveau un conţi­nut deni­gra­tor la adresa fami­li­i­lor aces­tora, fiind dedi­cate vieţii pri­vate ale celor doi con­du­că­tori ai ANRE.

  Procurorul îşi schimbă discursul

  În toamna anu­lui 2011, Răi­leanu şi Par­li­cov au ape­lat la insti­tu­ţi­ile sta­tu­lui, soli­ci­tând anche­ta­rea per­soa­ne­lor care ini­ţi­a­seră acea cam­pa­nie ame­ninţă­toare şi deni­gra­toare. Plân­ge­rile celor doi s-au perin­dat de la o dire­cţie la alta, ini­ţial, oame­nii legii strân­gând din umeri a nepu­tinţă. Ei susţi­neau că nu pot afla cine sunt auto­rii mesa­je­lor, pen­tru că ele vin de pe ser­vere insta­late în afara R. Mol­dova. A fost, se pare, nevoie de impli­ca­rea unor anga­jaţi ai Băn­cii Naţio­nale a Mol­do­vei (BNM) (pen­tru că res­pec­tiva per­soană a tri­mis  câteva mesaje deni­gra­toare şi des­pre acti­vi­ta­tea unor anga­jaţi ai BNM), pen­tru ca auto­rii scri­so­ri­lor să fie decon­spi­raţi. Ast­fel, la înce­pu­tul lunii febru­a­rie 2012, oame­nii legii au des­co­pe­rit per­soana care tri­mi­tea mesa­jele buclu­caşe.

  Con­tac­tat de ZdG, Vea­ce­slav Sol­tan, pro­cu­ro­rul şef al secţiei Teh­no­lo­gii infor­ma­ţio­nale şi inves­ti­gare a infra­cţiu­ni­lor în dome­niul infor­ma­ti­cii din cadrul Pro­cu­ra­tu­rii Gene­rale (PG), a spus, ini­ţial, că per­soana care a tri­mis scri­so­rile a fost depis­tată şi pedep­sită con­tra­venţio­nal. L-am soli­ci­tat pe Sol­tan să ne spună  numele aces­tei per­soane. Acesta ne-a pro­pus să reve­nim puţin mai târ­ziu. Nu ştim ce s-a întâm­plat în acest răs­timp, cert e că ati­tu­di­nea şi dis­cur­sul lui Sol­tan s-au schim­bat. “Nu vă mai pot spune nimic. Acum merge ancheta”, a pre­ci­zat pro­cu­ro­rul. Deşi am insis­tat şi i-am amin­tit că ante­rior a spus că res­pec­tiva per­soană a fost pedep­sită con­tra­venţio­nal, Sol­tan nu a dorit să ne ofere alte deta­lii. “Ce v-am spus era alt­ceva. Nu insis­taţi”, s-a rezu­mat să declare pro­cu­ro­rul.

  Sances71 – comanditarul, Mikola-Moskow – executantul

  Schim­ba­rea dis­cur­su­lui şefu­lui secţiei Teh­no­lo­gii Infor­ma­ţio­nale şi Inves­ti­ga­ţii ale Infra­cţiu­ni­lor în dome­niul Infor­ma­ti­cii din cadrul PG pare să aibă legă­tură cu sta­tu­tul actual al per­soa­nei depis­tate de către pro­cu­rori ca fiind auto­rul scri­so­ri­lor, care este sus­pec­tată de impli­ca­rea în orga­ni­za­rea explo­ziei.

  Pen­tru a nu pre­ju­di­cia ancheta, ZdG nu poate publica numele com­plet al per­soa­nei care tri­mi­tea scri­so­rile. Cert este că Nico­lae, cel care a fost decon­spi­rat de pro­cu­rori, este acum ple­cat din ţară. Acesta a fugit din R. Mol­dova după ce oame­nii legii i-au tri­mis o cita­ţie pen­tru a se pre­zenta la audi­eri în cazul explo­ziei din seara zilei de 10 apri­lie.

  Prin­ci­pa­lele probe ale oame­ni­lor legii par să fie nişte dis­cu­ţii online din­tre Nico­lae, cu nickname-ul Mikola-Moskow, cel care tri­mi­tea scri­so­rile, şi Sances71, cel care le scria şi, res­pec­tiv, cel care comanda ope­ra­ţiu­nea. Oame­nii legii au intrat în pose­sia a sute de mesaje din­tre cei doi, prin care res­pec­ti­vii puneau la cale tri­mi­te­rea mesa­je­lor deni­gra­toare.

  Dis­cu­ţi­ile din­tre cei doi sus­pe­cţi au un conţi­nut agre­siv la adresa celor de la ANRE, fiind folo­site ade­sea multe cuvinte obs­cene. Din dis­cu­ţii se poate evi­denţia şi cuvân­tul “foc”, fapt ce îi face pe anche­ta­tori să le pună în cârcă celor doi şi explo­zia din seara zilei de 10 apri­lie. Un alt semn care îi face pe cei care con­duc ancheta să meargă pe pista că Mikola-Moskcow şi Sances71 se află în spa­tele aten­ta­tu­lui la viaţa lui Răi­leanu este fuga lui Mikola-Moskow (Nico­lae) din ţară, cu doar câteva zile îna­inte ca el să se pre­zinte la audi­eri.

  Cine sunt Mikola-Moskow şi Sances71?

  Mikola-Moscow tri­mi­tea mesa­jele deni­gra­toare şi acu­za­toare prin inter­me­diul Wi-Fi, fapt ce făcea impo­si­bilă sta­bi­li­rea auto­ru­lui mesa­je­lor. O sin­gură greşe­ală a făcut acesta într-o seară, când a tri­mis câteva ase­me­nea mesaje de pe pro­priul cal­cu­la­tor. Ast­fel,  el a fost decon­spi­rat. Cert este că Nico­lae, de pro­fe­sie jurist, a acti­vat ante­rior în sis­te­mul ener­ge­tic, în cadrul fir­mei Euro­E­nergo, con­dusă de tatăl său. Coin­ci­denţă sau nu, tot în această peri­oadă, Ale­xandr Gusev, actu­a­lul şef de la Mol­do­va­gaz, era direc­tor gene­ral la Ener­go­com, o altă firmă din dome­niu. Dacă se va demon­stra că şi Sances71 are legă­tură cu dome­niul ener­ge­tic, atunci lucru­rile ar putea deveni din ce în ce mai clare. Ace­leaşi surse susţin că, în cazul aces­tuia, legă­tu­rile sunt şi mai evi­dente, însă ele urmează a fi sta­bi­lite de anche­ta­tori.
  Nici oame­nii legii şi nici Nico­lae Răi­leanu nu vor să divulge numele per­soa­ne­lor sus­pec­tate, pen­tru a nu pre­ju­di­cia ancheta. Cert este că din febru­a­rie, lună în care a fost decon­spi­rat auto­rul mesa­je­lor ano­nime, ase­me­nea mesaje au înce­tat să mai ajungă în cuti­ile poş­tale ale celora care le pri­meau ante­rior.

  “Eu ştiu cine a pus la cale asta”

  Nico­lae Răi­leanu a acti­vat timp de 11 ani în cadrul Poli­ţiei Cri­mi­nale Dubă­sari, fiind ulte­rior Comi­sar al r. Edi­neţ. A ple­cat din poli­ţie în 1988. Acum, spune că, în cele 4 zile de odihnă pe care le-a avut la dis­po­zi­ţie, a avut timp să facă o incur­siune în întreaga sa viaţă, pen­tru a-şi căuta potenţi­a­lii duş­mani. “Am cău­tat să-mi aduc aminte toţi duş­ma­nii pe care i-am avut. Au fost câţiva ban­diţi pe care i-am prins şi des­pre care mi s-a spus că s-ar putea să se răz­bune ulte­rior, dar mi-am dat seama că aten­ta­tul nu are legă­tură cu acea peri­oadă. Păi, dacă ei atunci aveau vreo 45-50 de ani, acum au 80. Nu se ocupă cu d-astea”, crede Răi­leanu.

  “Eu ştiu cine-i per­soana care a orga­ni­zat totul. Pri­mul lucru la care m-am gân­dit în acele momente a fost că eu ştiu cine a pus la cale asta. Nu vreau să-i spun numele. Va ieşi sin­gur la supra­faţă. Ce pot să spun e că au încer­cat să ne cum­pere, apoi să ne deni­greze prin inter­me­diul pre­sei, iar mai apoi, pen­tru că au văzut că nu merge nimic, au mers la pasul ăsta. Deşi, eu cred că ţinta lor era Par­li­cov, doar că pe el nu-l puteau prinde. Din­tre toţi cei 5 direc­tori ai ANRE, doar eu nu am şofer. Şi s-au gân­dit că-s o can­di­da­tură bună”, cre­dere Răi­leanu.

  Focarul incendiului, în exterior, stânga-spate

  Direc­to­rul ANRE îşi amin­teşte că, după explo­zia care îi putea curma viaţa, a pri­mit sute de mesaje, inclu­siv de la insti­tu­ţii inter­na­ţio­nale din dome­niu, şi nici un semn de la Mol­do­va­gaz. “Oare de ce?”, se întreabă Răi­leanu.

  Între timp, Ser­vi­ciul Pro­te­cţiei Civile şi Situ­a­ţi­i­lor Exce­pţio­nale a înche­iat exa­mi­na­rea cau­ze­lor explo­ziei. Ast­fel, s-a sta­bi­lit cauza gene­ră­rii incen­di­u­lui ca fiind o urmare a incen­di­e­rii caro­se­riei în urma defla­gra­ţiei mate­ri­a­lu­lui explo­ziv.

  Spe­cia­li­ş­tii au mai sta­bi­lit că foca­rul ini­ţial al ince­diu­lui se află în exte­ri­o­rul auto­mo­bi­lu­lui Mit­su­bishi Outlan­der XL, în par­tea stânga-spate.

  Repre­zen­tanţii Comi­sa­ri­a­tu­lui Gene­ral de Poli­ţie (CGP) ne-au spus că în dosa­rul Răi­leanu nu există încă niciun sus­pect reţi­nut. Aceş­tia nu au putut să ne spună dacă în dosar există sus­pe­cţi ofi­ci­ali, pen­tru a nu dăuna anche­tei.
  sursa: zdg.md

LASĂ UN COMENTARIU