Știri

• Șeful procuraturii din Cahul se pregătește de avocatură. UAM i-a respins cererea, în baza informațiilor neveridice

  Procurorul-șef al municipiului Cahul, Ruslan Zamfirov, numit în funcție în 2016, își dorește licența de avocat. Acesta a dat în judecată Uniunea Avocaților din Moldova, pentru că nu l-a admis în profesia de avocat. Procurorul solicită, în instanță, anularea decizie Comisiei de licențiere a profesiei de avocat, să fie admis în breasla avocaturii și să-i fie restituită taxa de 5.000 de lei, pe care o consideră percepută ilegal de către Comisie.

  Citiţi mai departe

  Procurorul-șef al municipiului Cahul, Ruslan Zamfirov, numit în funcție în 2016, își dorește licența de avocat. Acesta a dat în judecată Uniunea Avocaților din Moldova, pentru că nu l-a admis în profesia de avocat. Procurorul solicită, în instanță, anularea decizie Comisiei de licențiere a profesiei de avocat, să fie admis în breasla avocaturii și să-i fie restituită taxa de 5.000 de lei, pe care o consideră percepută ilegal de către Comisie.

  În motivare, procurorul a indicat că cererea sa a fost respinsă, deoarece nu întrunește condițiile art. 10 alin. (3) din Legea cu privire la avocatură.

  Acesta a depus o cerere prealabilă în adresa Comisiei de licențiere pentru a revoca hotărârea, însă aceasta a fost respinsă, în baza art. 21 alin. (4) al Legii cu privire la avocatură, precum că solicitantul ar fi prezentat acte ce conțin informații neveridice. Acest fapt poate servi temei de neadmitere în profesia de avocat.

  În motivare, procurorul mai spune că sunt stabilite aceleași drepturi și condiții pentru persoanele care, după demisia din funcția de judecător, au continuat să activeze în domeniul dreptului.

  Instanța de fond i-a admis cererea de chemare în judecată parțial și a fost recunoscut ilegal refuzul de a nu fi admis în avocatură. A fost anulată decizia Comisiei de licențiere. Mai mult, aceasta a fost obligată de a-l admite în profesie. Uniunea Avocaților din Moldova a contestat decizia la Curtea de Apel Chișinău. Instanța a admis apelul, a casat decizia primei instanțe și a emis alta nouă, prin care pretențiile reclamantului au fost respinse ca fiind neîntemeiate.

  În decizia motivată, Curtea de Apel a precizat că persoanele cu o vechime în muncă în funcţia de procuror de cel puţin 10 ani, care solicită obţinerea licenţei de avocat, urmează să se adreseze doar după demisia din funcţiile respective și doar în termenul de 6 luni după demisia din funcţia respectivă. Solicitantul, însă, activează și în prezent în procuratură.

  Decizia Curții de Apel poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiției, în termen de două luni.

  Ruslan Zamfirov a fost numit în funcția de procuror-șef în cadrul Procuraturii raionului Cahul, în data de 24 martie 2016.
  sursa: bizlaw.md

• Dosarul ex-deputatului Guma: Din amânare în amânare

  Sen­tinţa de con­dam­nare pe numele ex-deputatului demo­crat Vale­riu Guma a ajuns, acum câteva luni, în R. Mol­dova, fiind remisă Jude­că­to­riei Buiu­cani pen­tru recu­noa­ş­tere şi apli­care. Doar că, ceea ce părea o sim­plă for­ma­li­tate se trans­formă într-un pro­ces de durată, şi asta pen­tru că pri­mele trei şedinţe din dosar au fost amâ­nate, ulti­mele două din cauza că Guma ar avea pro­bleme de sănă­tate. Ast­fel, încar­ce­ra­rea fos­tu­lui ales al popo­ru­lui a fost con­tra­man­dată pen­tru luna sep­tem­brie.

  Con­dam­nat defi­ni­tiv în Româ­nia în apri­lie 2013, dosa­rul lui Vale­riu Guma, pe care R. Mol­dova con­form pre­ve­de­ri­lor din Con­sti­tu­ţie nu-l putea extrăda, a ajuns în ţara noas­tră la sfârşi­tul anu­lui tre­cut. Asta după ce, la 30 octom­brie 2014, jude­că­to­rul dele­gat cu coo­pe­ra­rea inter­na­ţio­nală de la Tri­bu­na­lul Bucu­reşti a luat deci­zia de a soli­cita R. Mol­dova recu­noa­ş­te­rea şi exe­cu­ta­rea sen­tinţei penale în acest caz, din cauza impo­si­bi­li­tă­ţii de a face acest lucru în Româ­nia.

  Citiţi mai departe

  Sen­tinţa de con­dam­nare pe numele ex-deputatului demo­crat Vale­riu Guma a ajuns, acum câteva luni, în R. Mol­dova, fiind remisă Jude­că­to­riei Buiu­cani pen­tru recu­noa­ş­tere şi apli­care. Doar că, ceea ce părea o sim­plă for­ma­li­tate se trans­formă într-un pro­ces de durată, şi asta pen­tru că pri­mele trei şedinţe din dosar au fost amâ­nate, ulti­mele două din cauza că Guma ar avea pro­bleme de sănă­tate. Ast­fel, încar­ce­ra­rea fos­tu­lui ales al popo­ru­lui a fost con­tra­man­dată pen­tru luna sep­tem­brie.

  Con­dam­nat defi­ni­tiv în Româ­nia în apri­lie 2013, dosa­rul lui Vale­riu Guma, pe care R. Mol­dova con­form pre­ve­de­ri­lor din Con­sti­tu­ţie nu-l putea extrăda, a ajuns în ţara noas­tră la sfârşi­tul anu­lui tre­cut. Asta după ce, la 30 octom­brie 2014, jude­că­to­rul dele­gat cu coo­pe­ra­rea inter­na­ţio­nală de la Tri­bu­na­lul Bucu­reşti a luat deci­zia de a soli­cita R. Mol­dova recu­noa­ş­te­rea şi exe­cu­ta­rea sen­tinţei penale în acest caz, din cauza impo­si­bi­li­tă­ţii de a face acest lucru în Româ­nia.

  Trei şedinţe, toate amânate

  Dosa­rul a fost remis Jude­că­to­riei sect. Buiu­cani, iar o primă şedinţă a fost pro­gra­mată pen­tru 24 apri­lie 2015. Aceasta însă a fost amâ­nată din cauza absenţei avo­ca­tu­lui, pe atunci din ofi­ciu, al ex-deputatului, care s-a aflat la adu­na­rea gene­rală a avo­ca­ţi­lor. Urmă­toa­rea şedinţă, care a avut loc peste o lună, pe 25 mai 2015, a fost şi ea amâ­nată, din cauza fap­tu­lui că în pro­ces a inter­ve­nit un nou avo­cat, Iurie Tabar­cea. Acesta a soli­ci­tat un ter­men pen­tru a lua cunoş­tinţă de mate­ri­a­lele dosa­ru­lui, dar şi pen­tru a demon­stra fap­tul că Vale­riu Guma ar avea o stare a sănă­tă­ţii „pre­cară”, motiv pen­tru care nu se pre­zenta la pro­ces. Peste alte 30 de zile, pe 25 iunie 2015, a avut loc o nouă şedinţă, cu ace­laşi rezul­tat. Amâ­nare. De această dată, avo­ca­tul a soli­ci­tat acest lucru pe motiv că ar fi antre­nat într-un alt pro­ces la acea oră, dar şi din cauza fap­tu­lui că Vale­riu Guma s-ar afla inter­nat în spi­tal. Ast­fel, soli­ci­ta­rea a fost accep­tată, iar o nouă şedinţă a fost pro­gra­mată abia în toamnă, pe 21 sep­tem­brie 2015.

  Ruslan Zam­fi­rov, pro­cu­ror în cadrul Secţiei con­trol al exe­cu­tă­rii pedep­se­lor şi locu­ri­lor de detenţie din cadrul Pro­cu­ra­tu­rii Gene­rale, cel care par­ti­cipă în şedinţă pe acest dosar, ne-a spus că, chiar dacă pe dosar nu s-a lucrat deloc, toate şedinţele fiind amâ­nate, nu con­si­deră că are loc o ter­gi­ver­sare a pro­ce­su­lui. „Din punc­tul meu de vedere, şedinţele au fost amâ­nate din cauza unor motive înte­me­iate. Legal, jude­că­to­rul tre­buie doar să recu­noască hotă­rârea, fără a judeca dosa­rul sau a spune dacă cineva este con­dam­nat legal sau nu. Noi soli­ci­tăm ace­eaşi pedeapsă care i-a fost apli­cată în Româ­nia. Iar jude­că­to­rul nu poate să nu accepte, pen­tru că aşa spune legea. El tre­buie să găsească un echi­li­bru între legea noas­tră şi cea din Româ­nia şi să-i sta­bi­lească o pedeapsă cât mai aproape de cea ini­ţi­ală. Nu poate devia foarte mult, cu o lună, două. Cu sigu­ranţă nu poate sus­penda exe­cu­ta­rea pedep­sei”, a pre­ci­zat pro­cu­ro­rul, care crede că în acest dosar s-ar putea de pus punct chiar şi într-o sin­gură şedinţă, dacă toţi cei impli­caţi se vor pre­zenta. ZdG l-a con­tac­tat pe Vale­riu Guma, care nu a răs­puns la tele­fon. Nici avo­ca­tul aces­tuia, Iurie Tabar­cea, nu a putut fi con­tac­tat, pen­tru că nu a răs­puns nici la ape­lu­rile tele­fo­nice şi nici la mesaje. Deci­zia pe acest caz urmează să fie luată de jude­că­to­rul Ghen­a­die Pav­liuc, cel des­pre care presa a scris ante­rior că ar fi în rela­ţii de rude­nie cu lide­rul PD, Marian Lupu, par­tid din care a făcut parte ante­rior con­dam­na­tul Guma. Nu am reu­şit să-l între­băm des­pre acest aspect pe magis­trat, care se află în con­ce­diu.

  Cum şi de ce a fost condamnat fostul deputat

  Vale­riu Guma a fost con­dam­nat în Româ­nia, defi­ni­tiv, pe 17 apri­lie 2013, peri­oadă în care acesta era depu­tat în Par­la­men­tul R. Mol­dova, la patru ani de închi­soare cu exe­cu­tare. Acesta a fost găsit vino­vat de com­pli­ci­tate la dare de mită, com­pli­ci­tate la luare de mită şi cum­pă­rare de influ­enţă, după ce, prin inter­me­diul suro­rii sale, Lud­mila Buzu, şi a par­te­ne­ru­lui său, Ser­giu Bulă­ţel, cetă­ţean al R. Mol­dova, în sep­tem­brie 2006, i-a remis 20.000 USD lui Ale­xan­dru Mân­druţ, con­si­lier al vice­preşe­din­te­lui Auto­ri­tă­ţii pen­tru Valo­ri­fi­ca­rea Acti­ve­lor Sta­tu­lui (AVAS). Acesta, în schim­bul bani­lor, uzând de fun­cţia sa (peste puţin timp deve­nise direc­tor gene­ral al Dire­cţiei Gene­rale Juri­dice din cadrul AVAS), urma să împie­dice rezi­li­e­rea con­trac­tu­lui de pri­va­ti­zare a Gerom SA, din Buzău, firmă la care Guma era acţio­nar, din motive de neîn­de­pli­nire a obli­ga­ţi­i­lor con­trac­tu­ale pri­vi­toare la efec­tu­a­rea inves­ti­ţi­i­lor de mediu, fapt ce ar fi atras pena­li­tăţi în valoare de 214.000 de euro.

  Lud­mila Buzu, sora ex-deputatului, care este acum direc­tor adjunct al Între­prin­de­rii de Stat „Poşta Mol­do­vei”, a pus umă­rul, pro­ba­bil din greşe­ală, la con­dam­na­rea fra­te­lui său, după ce, con­form infor­ma­ţi­i­lor din deci­zia Îna­l­tei Curţi de Casa­ţie şi Jus­ti­ţie de la Bucu­reşti, „a făcut decla­ra­ţii com­plete cu pri­vire la par­ti­ci­pa­ţia incul­pa­tu­lui Vale­riu Guma la comi­te­rea infra­cţiu­ni­lor de coru­pţie care fac obiec­tul aces­tui dosar, ară­tând că incul­pa­tul i-a dat în mod con­stant indi­ca­ţii pri­vi­toare la sumele de bani pe care ea tre­buia să le remită”. Buzu a fost con­dam­nată şi ea în acest dosar, însă doar la închi­soare cu sus­pen­dare. În plin scan­dal, inclu­siv poli­tic, Vale­riu Guma a refu­zat să se supună deci­ziei instanţei din Româ­nia, pre­ci­zând că se con­si­deră nevi­no­vat. Peste un an, în febru­a­rie 2014, acesta îşi depune man­da­tul de depu­tat, iar de atunci, dis­pare din viaţa publică.
  sursa: zdg.md

LASĂ UN COMENTARIU