Știri

• Bătaie între procurori // Motivul: Dosarul fraudei bancare

  Doi procurori anticorupţie s-ar fi luat la pumni după ce s-au insultat şi s-au învinuit reciproc. Altercaţia ar fi avut loc luni în biroul de serviciu al procurorului Grigore Niculiţă unde colegul său, Victor Muntean, ar fi venit să-i ceară socoteală. Incidentul a fost confirmat de patru angajaţi ai Procuraturii Anticorupţie, care au solicitat respectarea anonimatului, dar a fost infirmată […]

  Citiţi mai departe

  Doi procurori anticorupţie s-ar fi luat la pumni după ce s-au insultat şi s-au învinuit reciproc. Altercaţia ar fi avut loc luni în biroul de serviciu al procurorului Grigore Niculiţă unde colegul său, Victor Muntean, ar fi venit să-i ceară socoteală. Incidentul a fost confirmat de patru angajaţi ai Procuraturii Anticorupţie, care au solicitat respectarea anonimatului, dar a fost infirmată vehement de către procurorii Niculiţă şi Muntean.

  Scena ar fi fost urmărită de către doi procurori şi doi ofiţeri CNA, care și ar fi intervenit să-i despartă pe cei doi acuzatori.

  „Nu am fost martor ocular, dar toată Procuratura vorbeşte despre aceasta. S-au luat de la nişte insulte, s-au acuzat că ar umbla cu pâra la şef. S-au numit unul pe altul „stukaci” (pârâtor n.r.). Munteanu l-a lovit în faţă pe Niculiţă. Aşa spun colegii care au fost martori”, ne-a declarat un angajat al Procuraturii Anticorupţie.

  Un alt procuror ne-a comunicat că rădăcinile conflictului ar fi mai adânci şi ar ţine de dosarul fraudei bancare. Unul dintre cei doi procurori l-ar fi acuzat pe celălalt că nu a obţinut performanţe în investigarea dosarelor ce ţin de furtul miliardului, iar celălalt l-a acuzat de acelaşi lucru pe colegul său şi l-ar fi bârfit faţă de ceilalţi procurori.

  Grigore Niculiţă şi Victor Muntean au negat faptul că între ei a avut loc o altercaţie. „De unde aşa informaţie? Nu a fost nimic”, ne-a declarat Niculiţă. „Nu ştiu nimic. Întrebaţi-l pe Niculiţă”, a infirmat şi Victor Muntean.

  L-am contactat telefonic şi pe Teodor Codreanu, unul dintre ofiţerii care ar fi încercat să-i despartă pe cei doi. „Nu ştiu, nu a fost. Se poate să vorbim mai târziu despre aceasta?”, ne-a răspuns ofiţerul şi a închis.

  Serghei Gavajuc, şeful intrimar al Procuraturii Anticorupţie, la fel, susţine că nu cunoaşte despre incidentul dintre subalternii săi. „Au ajuns procurorii să se bată din cauza indicatorilor de performanţă? Chiar aşa? Mai bine s-ar apuca de lucru. Nu am auzit despre nicio altercaţie dintre subalternii mei. Nu a fost. Eu vreau doar rezultate bune, pentru Procuratură şi pentru societate”, ne-a declarat Gavajuc.
  Sursa: anticoruptie.md

• Donații salvatoare pentru procurorii Anticorupție

  Deși primesc salarii, la care majoritatea moldovenilor nici nu visează, și se bucură de diferite înlesniri, o bună parte dintre procurorii Anticorupție nu se descurcă fără ajutor financiar. Potrivit Declarațiilor de avere din ultimii patru ani, fiecare al doilea procuror Anticorupție a beneficiat de donații. Unii procurori au declarat că au primit bani de la rudele de peste hotare, alții […]

  Citiţi mai departe

  Deși primesc salarii, la care majoritatea moldovenilor nici nu visează, și se bucură de diferite înlesniri, o bună parte dintre procurorii Anticorupție nu se descurcă fără ajutor financiar. Potrivit Declarațiilor de avere din ultimii patru ani, fiecare al doilea procuror Anticorupție a beneficiat de donații.

  Unii procurori au declarat că au primit bani de la rudele de peste hotare, alții că s-au ales cu donații generoase din partea celor invitați la nunți, cumetrii sau zile de naștere. Sunt și dintre cei care au primit în dar locuințe și mașini.

  La Procuratura Anticorupție lucrează în jur de 45 de procurori, care primesc în mediu un salariu de 25 de mii de lei lunar. Cel mai mult au fost „obijduiți” de donatori acuzatorii de stat care activează în oficiile teritoriale ale Procuraturii Anticorupție, dar și șeful instituției, Viorel Morari.

  Majoritatea procurorilor Anticorupție, care s-au învrednicit de donații, au gestionat sau continuă să gestioneze dosare de rezonanță.

  Legea nu interzice funcționarilor publici să primească donații din partea rudelor apropiate, cu condiția ca acestea să fie declarate. Experții Anticorupție nu exclud că unele donații sunt declarate fictiv, pentru a justifica tranzacțiile care depășesc veniturile, iar faptul că un număr tot mai mare de funcționari beneficiază de donații lasă loc de interpretări.

  Ajutați de părinți și de rude

  Andrei Băeșu este procurorul care a condus urmărirea penală pe dosarul în care Veaceslav Platon a fost condamnat la ani grei de închisoare. Procurorul Băeşu și-a început cariera în cadrul Procuraturii Ialoveni, în septembrie 2011, iar în octombrie 2014, Băeșu ajunge procuror la Procuratura Anticorupție.

  Se pare că Andrei Băeșu se descurcă greu din salariul de procuror, fiind permanent ajutat de mama sa, care muncește în Rusia. Începând cu anul 2014, când s-a căsătorit, Băeșu a început să se bucure și de donații din partea soacrei. Astfel, în 2014, soacra i-ar fi donat 20 de mii de lei, iar în 2017 – 5 mii de euro.

  Nunta procurorului, care a fost organizată în 2014, dar și cumetriile copiilor, din 2015 și 2016, i-au adus venituri considerabile, de 15 mii, 10 mii și 12 mii de euro.

  Deși are un salariu care îi permite să procure un apartament în rate și primește regulat ajutor de la părinți, potrivit Declarației de avere pentru anul 2017, procurorul Băeșu nu dispune de locuință. 

  Unica achiziție făcută de procuror în 2017 a fost autoturismul Volkswagen Touran, care l-a costat pe omul legii 118 mii de lei.

  Procurorul Ruslan Botnaru, care dispune de o vilă de 160 de metri pătrați și lucrează la Procuratura Anticorupție de 12 ani, pare-se că nu se descurcă financiar fără donații din partea părinților.

  În 2014, omul legii a beneficiat de un ajutor de 16 mii de lei, în 2015- 123 de mii de lei, în 2016- 7500 de euro, iar în 2017- 10 500 de euro.

  La capitolul donații, nu rămâne în urmă față de colegii săi nici procurorul Alexandru Cernei, care a devenit cunoscut pentru instrumentarea dosarului fostului prim-adjunct al procurorului general, Andrei Pântea.

  În 2015, Cernei a primit în dar 5 mii de euro la cumetria copilului, iar în anii 2016 și 2017 a primit donații din partea părinților câte 2 mii de euro în fiecare an.

  În 2016, omul legii și-a luat în leasing un automobil Skoda Octavia, în valoare de 14 500 de euro, iar în 2017, un Hyundai Tucson, de 18 950 de euro. 

  Procurorului Dorin Compan pare să-i priască evenimentele de familie în cadrul cărora adună donații generoase.

  În 2014, copii lui Compan au câștigat peste 20 de mii de lei, în 2015 –7 mii de euro și 5 mii de lei, în 2016 – 2 mii de euro și peste 10 mii de lei, iar în 2017 – 40 de mii de lei. Rudele generoase nu i-au trecut cu vederea nici pe procuror și soția sa. În 2014 aceștia au primit în dar 18 mii de euro și 10 mii de lei, în 2015 – 14 mii de euro, în 2016 – 6 mii de euro, iar în 2017 – 10 mii de lei.

  Octavian Iachimovschi activează la Procuratura Anticorupție începând cu 14 iunie, 2011. Peste doi ani de la angajare, acesta a câștigat concursul „Cel mai bun dis­curs al pro­cu­ro­ru­lui în dez­ba­te­rile judi­ci­are în cau­zele penale”.

  Și acest procuror este ajutat de către mama sa, care în 2013 i-a donat aproape 14 mii de euro, în 2015– peste 8 mii de euro, în 2015 – 5 mii de euro. În Declarația de avere pentru anul 2016, procurorul a indicat că a împrumutat de la mama sa suma de 4 mii de euro.

  În 2017, Octavian Iachimovschi a avut parte doar de donațiile de la cumetria copilului, care au constituit 2500 de euro și 55 de mii de lei.

  Omul legii are de achitat și 4 credite, în sumă totală de 290 de mii de lei și 3 mii de euro.

  Octavian Iachimovschi deține în proprietate un apartament de 32 de metri pătrați, procurat în 2010, și un apartament de 66,9 metri pătrați,pe care l-a procurat în 2016 cu 650 de mii de lei.

  Tot în 2016, Iachimovschi a vândut cu 28 500 de euro un apartament de pe strada Testemițanu din capitală.

  Victor Muntean a fost numit în funcția de procuror la Procuratura Anticorupție în 2007.

  Muntean este cel care a condus urmărirea penală și a reprezentat acuzarea de stat în dosarul condamnării judecătoarei Elena Roibu și a avocatei Tatiana Mostovoi-Filimancov. Tot Muntean a condus urmărirea penală în cazul condamnării la închisoare cu suspendare a fostului judecător „raider”, Nicolae Nogai.

  În 2017, Victor Muntean s-a învrednicit de titlul „cel mai bun în profesie”.

  Ca și alți colegi din instituție, Victor Muntean beneficiază de donații. Începând cu 2013, acuzatorul indică anual în Declarațiile de avere donații de jumătate de milion de ruble rusești (133 de mii de lei).

  Procurorul Grigore Niculiță este soțul judecătoarei din Chișinău, Veronica Jomiru-Niculiță. În 2017, cuplul a procurat cu 17 mii de euro un autoturism de model Volvo XC60, iar părinții le-au donat câte 20 de mii de lei. Cuplul mai deține în proprietate și 2 hectare de teren agricol, care, de asemenea le-a fost dăruit.

  Dumitru Obadă este căsătorit cu notarul public, Constanța Obadă. În 2015, femeia a primit o donație de 1 milion 300 de mii de lei, iar în 2016, de 2 milioane de lei. 

  Constantin Popa este unul dintre veteranii Procuraturii Anticorupție, unde lucrează din 2007.

  În 2015, acuzatorul a primit donații de 70 de mii de lei din partea tatălui și de 26 de mii de lei din partea fratelui. În același an, Popa a obținut venituri de 126 de mii de la cumetria copilului. În 2017, procurorul a mai primit o donație de 80 de mii de lei din partea tatălui.

  Procurorul Popa pare să fie un colecționar înrăit de arme de vânătoare. Acesta deține 11 arme cu țeava ghintuită sau lisă în valoare totală de aproape 100 de mii de lei. Armele au fost procurate pe parcursul a patru ani. 

  Lilian Rudei activează la Procuratura Anticorupție de 12 ani.

  Omul legii are părinți peste hotare de la care primește regulat ajutoare financiară. În 2012 părinții i-au donat lui Lilian Rudei 145 de mii de lei, în perioada anilor 2014-2016, câte 5100 de euro, iar în 2017 – de 93 de mii de lei.

  Drept „mulțumire”, procurorul Rudei i-a vândut automobilul său tatălui, cu 80 de mii de lei. În schimb, omul legii și-a procurat altă mașină, care l-a costat 10 mii de euro. 

  Lilian Rudei este procurorul care a investigat dosarul fostului șef de la Fisc, Nicolae Vicol. 

  „Regii” nunților și cumetriilor

  Eugen Balan este procurorul Anticorupție care s-a pricopsit la cumetria copilului său cu 32 de mii de euro. 

  Procurorul Balan, care are în proprietate o casă de locuit, două apartamente și un Mercedes de 10 mii de euro, a primit donații din partea părinților săi și ai soției de 37 de mii de lei în 2014, 30 de mii în 2015, 30 de mii în 2016 și altele 30 de mii în 2017. 

  Procurorul Balan s-a căsătorit în 2014 și a câștigat la nuntă 112 mii 400 de euro, iar în 2015 omul legii a jucat și cumetria la primul copil, câștigând încă 21 de mii de euro. 

  Procurorul Balan s-a remarcat prin faptul că gestionează dosare importante ce țin de fraudele de la BEM, inclusiv cel în care este vizat Grigore Gacikevici.

  Adriana Bețișor, adjuncta șefului Procuraturii Anticorupție, lucrează în instituția respectivă din 2011, dar s-a remarcat public  în 2015, când a devenit șefa grupului de lucru pentru anchetarea fostului premier, Vlad Filat. 

  Tot în 2015, Bețișor a jucat nunta cu un angajat de la Fisc, adunând la eveniment 31 de mii de euro, 11 mii de dolari şi 170 de mii de lei. 

  Presa a scris că în decembrie 2015, părinţii acesteia, care locuiesc în comuna Cuhneşti, r. Glodeni, au cumpărat o casă cu două niveluri, finalizată în proporţie de 84%, la marginea Chişinăului. Serghei Beţişor, tatăl procurorului, este pădurar şi primeşte un salariu oficial de la stat de doar câteva mii de lei pe lună, iar mama ei, Silvia, este casnică.

  În Declarația de avere pentru anul 2017, Bețișor susține că nu are proprietăți, în schimb dispune de un apartament și două automobile de model Skoda Octavia, oferite gratuit în posesie. 

  Victoria Furtună este procurorul care a investigat dosarul fostului ministru al Transporturilor, Iurie Chirinciuc. Furtună a fost transferată  la Procuratura Anticorupție după 8 ani de carieră la Procuratura sectorului Botanica, municipiul Chișinău.

  Dacă anterior procurorul primea ajutoare financiare modeste, de 2500 de euro pe an, anul 2016 a fost unul generos pentru Victoria Furtună la capitolul donații. Aceasta s-a ales cu 17 mii de euro, bani alocați de cumetri la botezul copilului, dar și cu alte donații în valoare de 20 de mii de euro. 

  Și anul 2017 a fost „îmbelșugat” în donații pentru Victoria Furtună, aceasta primind 20 de mii de euro cadou de la mama sa și încă 80 de mii de lei de la o altă persoană.

  Mihail Ivanov, care lucrează la Procuratura Anticorupție de 8 ani, este răsfățat cu donații din partea prietenilor, rudelor și cumetrilor. Omul legii și membrii familiei sale primesc cadouri generoase în bani cu ocazia diferitor sărbători sau evenimente de familie.

  În anul 2012, omul legii a primit ajutor financiar în sumă de 9600 de euro, în 2013 – aproape 4400 de euro, în 2014 – 950 de euro, 50 de dolari și aproape 11 mii de lei cadouri la zile de naștere, dar și donații de la nuntă în valoare de peste 29 de mii de euro, 12700 de dolari și aproape 16 mii de lei. În anul 2015, Ivanov a primit donații de 500 de euro, 200 de dolari și 4 mii de lei la zile de naștere, iar în 2016 – 500 de euro, 400 de dolari, 3 mii de lei, la fel la zile de naștere.

  În 2017, soții Ivanov au încasat de la cumetria copilului 18300 de euro, 9800 de dolari și peste 124 de mii de lei. Mai mult, familia Ivanov a primit anul trecut cadouri generoase și la zilele de naștere, suma totală constituind 4500 de euro, 1300 de dolari și 9 mii de lei.

  Omul legii s-a lăudat în presă că are cumnați și cumetri cu afaceri în Marea Britanie și România.

  Mihail Ivanov a avut în gestiune mai multe dosare de rezonanță, cum ar fi cel al defrișării pădurii de la Fălești, dosarul consulului Republicii Moldova la Istanbul, Veaceslav Filip, dosarul mitei de 200 de mii de euro, în care sunt învinuiți procurori și polițiști.

  Eugeniu Rurac a venit să lucreze la Procuratura Anticorupție în 2016, iar în scurt timp a ajuns în atenția opiniei publice datorită dosarului intentat pe numele deputatului Chiril Lucinschi.

   În 2017, tânărul procuror a jucat nunta și a câștigat 350 de mii de lei.

  Case și mașini, cadouri pentru procurori

  Procurorul Vasile Moroșan nu a primit donații în bani. În schimb i-au fost dăruite mașini, pe care ulterior le-a vândut.

  În 2002, omul legii a primit cadou un Mercedes Benz, anul producerii 1997, și o Toyota Corola. În 2014, procurorul vinde Mercedesul cu 8500 de euro, iar din acești bani își procură un automobil KIA. În 2016, Moroșan vinde și automobilul Toyota cu 5000 de euro.

  Tot cadou i-au fost făcute lui Moroșan, în 2008, un apartament de 113,6 metri pătrați și un garaj.

  Vasile Moroșan a fost implicat în investigarea dosarelor magistraților învinuiți în spălătoria rusească, în dosarul șefului poliției din raionul Râșcani și a adjunctului său, învinuiți de mușamalizarea unui omor.

  Dorin Burlacu a fost desemnat la Procuratura Anticorupție la 30 iunie, 2017, după ce a activat aproape 7 ani la Procuratura raionului Fălești.

  În 2017, procurorul a avut o cumetrie, însă câștigul a fost cu mult mai modest comparativ cu alți colegi de ai săi, de 2200 de euro. În schimb, omul legii a primit în donație o casă de 111,9 metri pătrați. Totodată, procurorul s-ar folosi gratuit încă din 2015 de un automobil Toyota Corola. 

  Procurorul Ina Frunză-Bargan deține în proprietate trei apartamente, dintre care două de 70 și de 53,3 metri pătrați, pe care le-a primit cadou în anul 2015.

  Procurorul s-a învrednicit de o donație de 6 mii de euro, iar în 2015, pe lângă cele două apartamente, s-a mai ales cu o donație de 2 mii de euro și încă cu 3500 de euro câștigați la cumetrie. Și în anii 2013 și 2014, procurorul s-a bucurat de donații de 3500 și 3000 de euro.

  Din dosarele de rezonanță ale Inei Frunză-Bargan pot fi remarcate dosarul vameșilor din 2016 și dosarul fondurilor europene din off-shoruri, din 2013, ajuns pe linie moartă.

  Vitalie Galeru activează la Procuratura Anticorupție din anul 2013. Anterior, procurorul a activat în cadrul Procuraturii municipiului Chișinău. Acesta a devenit cunoscut opiniei publice după ce l-a reținut pe fostul premier, Vlad Filat. De asemenea, Galeru a instrumentat dosarul coruperii deputaţilor și cel al fostului adjunct al procurorului general, Andrei Pântea.

  La finele lunii martie, Galeru a depus o cerere privind transferul la Procuratura municipiului Chișinău, motivând că „perioada îndelungată în care a activat la o procuratură specializată prezintă riscurile unei evoluții unilaterale în formarea profesională, motiv din care a concluzionat asupra necesității admiterii unei schimbări în carieră, care să nu fie legată de un domeniu specializat”.

  Precizăm că, salariul unui procuror la Procuratura municipiului Chișinău este de aproape două ori mai mic decât salariul de procuror Anticorupție.

  Anul trecut portalul CrimeMoldova a realizat o investigație în care se arăta cum Vitalie Galeru își construiește o casă de milioane la periferia capitalei. Inspecția procurorilor, care s-a autosesizat în urma investigației, l-a disculpat pe Galeru, după ce acesta a declarat că primește donații pentru imobil de la cumnata din Irlanda.

  Vitalie Ivanov este procuror Anticorupție începând cu luna iulie a anului 2016, anterior activând la Procuratura sectorului Ciocana al Chișinăului și în Secţia control al urmăririi penale din cadrul Direcţiei control al urmăririi penale şi asistenţă metodică a Procuraturii Generale. 

  În perioada anilor 2007-2014, Vitalie Ivanov a primit în dar un apartament, trei case de locuit, trei garaje și o construcție auxiliară. 

  Sursa: Crimemoldova.com

• Cine sunt cei patru procurori care au primit titlul de „cel mai bun în profesie” și ce dosare au gestionat

  Patru procurori au primit titlul de „cel mai bun în profesie”, concurs inițiat în urma unui ordin semnat de procurorul general Eduard Harunjen la 31 ianuarie 2017. Diplomele au fost acordate în cadrul Adunării Generale a Procurorilor care a avut loc vineri, 24 februarie 2017 la Palatul Feroviarilor din capitală. Vedeți mai jos cine sunt cei patru procurori și ce dosare au gestionat. […]

  Citiţi mai departe

  Patru procurori au primit titlul de „cel mai bun în profesie”, concurs inițiat în urma unui ordin semnat de procurorul general Eduard Harunjen la 31 ianuarie 2017. Diplomele au fost acordate în cadrul Adunării Generale a Procurorilor care a avut loc vineri, 24 februarie 2017 la Palatul Feroviarilor din capitală. Vedeți mai jos cine sunt cei patru procurori și ce dosare au gestionat.

  –Maxim Gropa, procuror în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.

  Maxim Gropa a activat, până la reformarea procuraturii, în Secţia exercitare a urmăririi penale în cauze de criminalitate organizată şi excepţionale din cadrul Procuraturii Generale. Procurorul a gestionat așa zisul dosar „Makena”. 15 angajați ai Departamentului Instituţiilor Pentenciare (DIP) au fost puși sub învinuireîn acest dosar pentru „depăşirea atribuţiilor de serviciu” şi „amestecul în înfăptuirea justiţiei şi în urmărirea penală”. Ana Ursachi, avocata unor persoane implicate în dosar l-a acuzat pe Gropa de atac raider asupra sistemului penitenciar prin intentarea unor dosare penale asupra conducerii de vârf ai DIP. Ea nota  că acuzarea celor 15 angajați din cadrul DIP era de fapt o răzbunare personală a procurorului Maxim Gropa, care nu era coordonată cu conducerea superioară a Procuraturii Generale.

  –Diana Turenco, procuror în Procuratura r. Drochia.

  Diana Turenco a ajuns procuror recent. Conform Hotărârii nr. 617 din 12 decembrie 2014 a Colegiul de calificare s-a considerat promovat examenul de capacitate de către Diana Turenco, candidat la funcţia de procuror în Procuratura raionului Drochia, cu media generală 7,6. Prin Hotărîrea nr. 12-2/15 din 22 ianuarie 2015, Consiliul Superior al Procurorilor a validat Hotărîrea Colegiului de calificare nr. 617 din 12 decembrie 2014 privind rezultatele examenului de capacitate organizat pentru suplinirea funcţiilor vacante de procuror în procuratură. Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 329-p din 26 martie 2015, ea a fost numită în funcția de procuror în cadrul Procuraturii raionului Drochia.

  –Victor Muntean, procuror în Procuratura Anticorupție

  Victor Munrean, prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 607-p din 05 iulie 2007 a fost numit în funcția de procuror în Procuratura Anticorupție. Acuzatorul de stat este cel care a condus urmărirea penală și a reprezentat acuzarea de stat în dosarul condamnării judecătoarei Elena Roibu și avocatei Tatiana Mostovoi-Filimancov. Deși condamnate, acestea au fugit din sala, chiar înainte de sentință, fiind de negăsit și astăzi. Muntean a fost și procurorul care a condus urmărirea penală în cazul condamnării la închisoare cu suspendare a fostului judecător „raider”, Nicolae Nogai.

  –Grigore Ciochină, procuror în Procuratura r. Nisporeni

  Grigore Ciochină a absolvit Institutul Național al Justiției în 2014, fiind ulterior angajat la Procuratura Nisporeni.  De precizat că Ciochină a fost procurorul care s-a ocupat de dosarul în care a fost reținut fostul şef al Serviciului control financiar şi audit intern al ÎS „Poşta Moldovei”, Sergiu Cebotari, la 29 iulie, curent. La câteva ore după reţinerea lui Cebotari, Ruslan Ojog, şef adjunct al Direcţiei generale urmărire penală a IGP, declara că Cebotari a fost reţinut pentru exploatarea prin muncă a mai multor persoane şi că această reţinere nu are legătură cu dezvăluirile fostului angajat al poştei despre traficul cu anabolizante. „În 2016, în adresa organului de urmărire penală a IP Nisporeni au parvenit 16 plângeri ale cetăţenilor care susţin că cetăţeanul Cebotari Serghei ar fi pretins de la ei, contrar voinţei, prin înşelăciune, muncă forţată”, a declarat Ojog. Acesta a mai precizat că „în niciun caz, organul de urmărire penală nu a reţinut această persoană pe motiv că ar fi membru al unei organizaţii politice sau că ar fi trebuit să prezinte anumite probe unei comisii parlamentare cu privire la circulaţia ilegală a substanţelor anabolizante”. Luni, 1 august 2016, la cererea procurorului, Judecătoria Nisporeni a emis pe numele lui Cebotari un mandat de arest pentru 30 de zile.

  Anterior, pentru ZdG, Ciochină a declarat că lui Cebotari i-a fost înaintată învinuirea de obţinere a muncii forţate de la mai multe persoane. Deşi acţiunile pentru care este învinuit Cebotari ar fi avut loc în 2011-2014, procurorul Ciochină spune că urmărirea penală a fost iniţiată abia acum ca urmare a plângerilor primite recent. „Nu pot să cunosc de ce părţile vătămate s-au adresat anume acum şi nu mai devreme. Când au fost înregistrate plângerile, a şi început urmărirea penală, nu putem impune oamenii să scrie plângere”, a afirmat procurorul. Totodată, Ciochină şi-a motivat decizia de a cere plasarea în arest preventiv a lui Cebotari prin faptul că acesta ar fi putut obstrucţiona ancheta. „Am considerat, din analiza materialului probatoriu, prin prisma riscurilor de obstrucţionare a urmăririi penale, că, în acest moment, la faza iniţială, există riscuri de influenţare şi riscuri de distrugere a probelor materiale”, spunea procurorul.

  Cei patru procurori au primit, drept premii, câte un laptop. Concursul privind titlul de „cel mai bun în profesie” a fost inițiat după reformarea Procuraturii Generale, prin ordinul procurorului general, în colaborare cu Asociația Procurorilor. Asemenea concursuri vor avea loc periodic, iar Eduard Harunjen a îndemnat toți acuzatorii de stat să participe, cu spețele și cauzele penale instrumentate, în cadrul acestor concursuri. 
  sursa: zdg.md

• O judecătoare şi o avocată din Criuleni au fugit după ce au fost condamnate la închisoare

  Sunt condamnate la ani grei de închisoare, dar se plimbă în libertate. Judecătoarea Elena Roibu din Criuleni şi avocata Tatiana Mostovoi-Filimonov sunt de negăsit după ce ieri judecătoria sectorului Ciocana al Capitalei le-a condamnat la opt şi respectiv şapte ani de închisoare. Sentinţa a fost pronunţată în lipsa inculpatelor care erau cercetate penal în stare de libertate. Potrivit procurorilor anticorupţie, iniţial magistrata […]

  Citiţi mai departe

  Sunt condamnate la ani grei de închisoare, dar se plimbă în libertate. Judecătoarea Elena Roibu din Criuleni şi avocata Tatiana Mostovoi-Filimonov sunt de negăsit după ce ieri judecătoria sectorului Ciocana al Capitalei le-a condamnat la opt şi respectiv şapte ani de închisoare. Sentinţa a fost pronunţată în lipsa inculpatelor care erau cercetate penal în stare de libertate.

  Potrivit procurorilor anticorupţie, iniţial magistrata Elena Roibu şi avocata Tatiana Mostovoi-Filimonov au asistat la şedinţa de judecată. Însă după ce completul de judecători s-a retras în camera de deliberare, cele două femei au ieşit din sală.

   

  Avocatul judecătoarei spune că Elena Roibu a părăsit sediul instanţei din cauza unor probleme de sănătate. 

  Şi îi acuză pe judecătorii care au examinat cazul că ar fi chemat escorta înainte de a fi pronunţată sentinţa. 

   

  Reprezentanţii instanţei de judecată nu au fost de găsit pentru a comenta acuzaţiile avocatului Elenei Roibu. Procurorul Victor Munteanu neagă însă faptul că escorta a fost solicitată înainte ca magistraţii să intre în deliberare.

   

  Avocatul Alexandru Ursachi spune că nu ştie unde se află acum clienta sa, acelaşi lucru îl declară şi poliţiştii care le-au anunţat pe judecătoarea Elena Roibu şi pe avocata Tatiana Mostovoi-Filimonov în căutare generală.

   

  Magistrata Elena Roibu a fost reţinută în flagrant la sfârşitul lunii octombrie 2013, în timp ce primea două mii de euro mită pentru ai achita pe doi inculpaţi. Potrivit procurorilor anticorupţie, magistrata a acţionat în complicitate cu avocata Tatiana Mostovoi-Filimonov. 

  sursa: publika.md