Date biografice
Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova Nr. 1514-p din 11 noiembrie 2016, numită în funcția de procuror în Procuratura municipiului Chișinău, oficiul Rîșcani.
Conform Hotărîrii nr. nr.12- 142/16 din 26 mai 2016, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General interimar suspendarea din funcţie a procurorului în procuratura sect.Rîșcani, mun.Chișinău Liliana Bugăiescu până la 12 februarie 2019 inclusiv, în legătură cu acordarea concediului parţial plătit pentru îngrijirea copilului.
Potrivit Hotărîrii nr. 12-152/14 din 20 august 2014, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General încetarea suspendării şi reîncadrarea doamnei Liliana Bugăescu în funcţia de procuror în procuratura raionului Sîngerei de la 01 septembrie 2014.
Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 866-p din 29 august 2014, numită în funcția de procuror în Procuratura sectorului Rîșcani, municipiul Chișinău.
Venituri
1. Venit obținut la locul de muncă de bază, Procuratura 16 461,84 lei
2. Venit obținut din alte surse legale, indemnizație 1 100 lei lunar
Active financiare
1. Cont de card deschis în anul 2012
2. Cont de card pentru indemnizație deschis în anul 2013
Venituri
1. Venit obținut la locul de muncă de bază, Procuratura 58 254 lei
2. Venit obținut din alte surse legale, indemnizație 1 195 lei lunar
Active financiare
1. Cont de card deschis în anul 2015
2. Cont de card pentru indemnizație deschis în anul 2015
Venituri
1. Venit obținut la locul de muncă de bază, Procuratura 21 483 Lei
2. Venit obținut din alte surse legale, indemnizație 1 500 Lei
Venituri
Venit obținut la locul de muncă de bază, Procuratura 125 169 Lei
Venituri
Venit obținut la locul de muncă de bază, Procuratura 211 999 Lei
Venitul obținut din alte surse legale 140 000 Lei
Venituri
Venit obținut la locul de muncă de bază, Procuratura 187 487 Lei
Datorii
Datorie în sumă de 120 000 Lei, contractată în anul 2021 cu rata dobânzii 2%, scadentă în anul 2026
Venituri
Venit obținut la locul de muncă de bază, Procuratura 238 000 Lei
Datorii
Datorie în sumă de 120 000 Lei, contractată în anul 2021 cu rata dobânzii 2%, scadentă în anul 2026
Venituri
Venit obținut la locul de muncă de bază, Procuratura 279093 Lei
Datorii
Datorie în sumă de 120000 Lei, contractată în anul 2021 cu rata dobânzii 2%, scadentă în anul 2026
Prin Hotărîrea nr. 712 din 29 mai 2015, Colegul de calificare a aplicat în privinţa doamnei Liliana Bugăescu, procuror în procuratura sect.Rîşcani, mun.Chişinău, calificativul Natestat și a recomandat Lilianei Bugăescu repetarea procedurii de atestare în termen de 3 luni, după lichidarea neajunsurilor constatate. Prin Hotărîrea nr.12-145/15 din 17 iunie 2015, Consiliul Superior al Procurorilor a validat Hotărîrea Colegiului de calificare nr. 712 din 29 mai 2015.
Conform Hotărârii nr.13-77/17 din 20.10.2017, Colegiul de disciplină şi etică a procurorilor i-a aplicat dnei Liliana Bugăescu sancţiunea disciplinară prevăzută de art.39 alin.(l) lit.e) din Legea nr.3 din 25.02.2016 cu privire la Procuratură – eliberare din funcţia de procuror. Prin Hotărârea nr. 12-154/17 din 11 decembrie 2017, Consiliul Superior al Procurorilor a modificat partea dispozitivă a Hotărârii Colegiului de disciplină și etică nr.13-77/17 (III) din 20.10.2017, prin aplicarea în privinţa procurorului în Procuratura mun.Chişinău, Oficiul Rîșcani, Liliana Bugăescu, a sancțiunii disciplinare – mustrarea.
Mai mulți procurori riscă să fie sancționați disciplinar. Cine sunt aceștia
Colegiul de disciplină și etică al procurorilor se întrunește, mâine, în ședință. Conform proiectului ordinei de zi, colegiul urmează să adopte decizii în privința a aproape 20 de acuzatori de stat.
Mai exact, Colegiul va adopta și pronunța, în cadrul ședinței de mâine, hotărârile privind cazurile disciplinare examinate la ședința anterioară în privința a 11 acuzatori de stat. Aceștia sunt:
Totodată, Colegiul de disciplină și etică al procurorilor urmează să examineze procedurile disciplinare intentate în privinţa a 5 acuzatori de stat. Aceștia sunt:
Pe ordinea de zi a Colegiului mai este inclusă examinarea contestațiilor asupra deciziilor de încetare a procedurilor disciplinare în privința mai multor procurori. Acestea vizează următorii acuzatori de stat:
Colegiul nu precizează ce abateri au comis acuzatorii, însă, potrivit Legii cu privire la procuratură, constituie abatere disciplinară:
Potrivit Procurorului General, Eduard Harunjen, de la intrarea în vigoare a noii Legi, la 1 august 2016, Inspecția Procurorilor a remis în Colegiul de disciplină și etică 61 de proceduri disciplinare în privința a 64 de procurori.
În urma examinării acestora, Colegiul de disciplină și etică a decis ca nouă procurori să nu mai facă parte din sistem, adică să fie demiși. În privința a 16 acuzatori de stat a fost aplicată sancțiunea de mustrare. Alți 10 procurori s-au ales cu avertisment. În același timp, încă 16 proceduri se află pe rolul Colegiului de disciplină și etică.
sursa: bizlaw.md
În ultimii doi ani şi jumătate, 22 de procurori au primit calificativul „neatestat” în urma evaluării ordinare la care au fost supuşi. La atestarea repetată, care a fost programată peste trei sau şase luni, toţi au reuşit însă să treacă peste acest „hop” şi au obţinut dreptul de a rămâne în organele procuraturii pentru a face dreptate. Este adevărat că unii, la scurt timp după ce au fost atestaţi, au ales să plece benevol din funcţie, însă cu o indemnizaţie unică de câteva zeci de mii de lei.
Legea cu privire la Procuratură şi Regulamentul cu privire la atestarea procurorilor prevăd ca toţi procurorii să treacă prin această procedură. Cei numiţi în funcţie urmează să fie atestaţi după maximum doi ani de la accederea în profesie, iar ceilalţi, o dată la cinci ani.
Atestarea unui procuror este efectuată de către Colegiul de Calificare (CC), care poate da două soluţii: „atestat” sau „neatestat”. În cazul în care un procuror primeşte calificativul „neatestat”, atunci CC propune procurorului supus atestării repetarea procedurii de atestare în termene care pot varia de la trei la şase luni, după lichidarea neajunsurilor constatate în activitatea profesională, sau, după caz, poate recomanda procurorului general retrogradarea persoanei supuse atestării sau chiar eliberarea ei din funcţie. Conform unui răspuns oferit de Viorel Morari, preşedintele CC, în ultimii doi ani şi jumătate, 22 de procurori au picat testul după prima încercare de a fi atestaţi.
Prima din acest şir a fost procurora Olga Bradu, din cadrul Procuraturii Ciocana, neatestată în mai 2014. Deşi urma să fie atestată suplimentar, peste trei luni, acest lucru nu a mai avut loc, pentru că în noiembrie 2014 Bradu a solicitat acordarea de concediu parţial plătit pentru îngrijirea copilului, iar la scurt timp, CSP i-a acordat concediu până în octombrie 2017. În iulie 2014, şi Oleg Oală, procuror în Procuratura sect. Râşcani, primea calificativul „neatestat” şi un termen de patru luni de pregătiri pentru o atestare repetată. Ce a urmat? Oală a continuat să activeze în funcţia de procuror până în toamna anului 2015, când a fost demis după ce pe numele său a fost iniţiată o procedură disciplinară, acuzatorul de stat fiind găsit vinovat pentru faptul că ar fi încercat să influenţeze, din poziţia sa de procuror, asupra administraţiei „Autogara Nord” să favorizeze circulaţia a două microbuze de pe ruta Chişinău – Bălţi, deţinute de soţia sa.
Tot în iulie 2014, a fost „neatestat” şi procurorul Vitalie Crigan, din cadrul Procuraturii r. Sângerei. În februarie 2015, la reevaluare, procurorul a reuşit să obţină calificatul „atestat” şi, respectiv, a obţinut şansa să rămână în organele procuraturii. La scurt timp, în luna aprilie 2015, acesta a depus cerere de demisie, solicitând şi achitarea indemnizaţiei unice de concediere. CSP a acceptat cererea procurorului. În luna octombrie 2014, şi Valerian Babilev, procuror în cadrul Procuraturii r. Anenii Noi, era „neatestat”. La fel ca şi în cazul lui Vitalie Crigan, la reevaluarea din februarie 2015, acesta a fost „atestat”. Babilev este şi astăzi procuror la Anenii Noi. Prin situaţii similare au trecut şi procurorii Veaceslav Balan, procuror în cadrul Procuraturii mun. Chişinău, Oleg Baciu, procuror în cadrul Procuraturii mun. Chişinău, Alexandru Gordilă, procuror în cadrul Procuraturii mun. Bălţi, sau Constantin Popa, din cadrul Procuraturii Anticorupţie (PA). Aceştia au fost atestaţi la câteva luni după ce au picat testul, la prima evaluare.
De fapt, istoria se repetă practic cu fiecare procuror care a fost evaluat cu „neatestat”. La reevaluarea de peste trei sau şase luni, toţi au fost declaraţi apţi pentru a-şi continua activitatea în organele procuraturii. Lucreţia Zaharia, procuror în Secţia control al urmăririi penale din cadrul Direcţiei control al urmăririi penale şi asistenţă metodică a PG, era neatestată în luna decembrie 2014, iar în luna mai, aceasta primea calificativul „atestat”. Zaharia este procurora care s-a ocupat inclusiv de dosarul „clonării” a două ziare, ZdG şi Timpul, urmărire penală care nu a avut o finalitate. Olga Bolocan, pe atunci procuroră în cadrul Secţiei conducere a urmăririi penale în organele centrale ale MAI şi SV, era şi ea neatestată în octombrie 2014. În cazul ei se decidea retrogradarea din funcţia deţinută. Bolocan a contestat hotărârea, iar la scurt timp, în luna noiembrie, CSP decidea s-o anuleze, cu dispunerea atestării repetate a procurorei. O altă procuroră cu nume similar, Olga Bolocan, din cadrul Procuraturii mun. Chişinău, a fost şi ea sancţionată cu retrogradarea din funcţie. Deşi ulterior CSP a anulat neatestarea, în luna octombrie 2015, Bolocan decidea să părăsească funcţia de procuror.
Igor Balmuş, fost procuror în cadrul Secţiei control al executării pedepselor şi locurilor de detenţie din cadrul Direcţiei investigaţii generale a PG, era neatestat în mai 2015. La reatestarea din octombrie, acesta a primit calificativul „atestat”. În martie 2016, Balmuş, care este ginerele judecătoarei Dina Rotarciuc, a plecat benevol din cadrul PG, candidând ulterior pentru o funcţie de judecător. Liliana Bugăescu, procuroră în cadrul Procuraturii sect. Râşcani, Chişinău, a primit calificativul „neatestat” în mai 2015. Ulterior, aceasta a continuat însă să activeze în Procuratură, iar recent, în luna mai 2016, a plecat în concediu de îngrijire a copilului până în februarie 2019.
Eugeniu Novac, procuror militar în Procuratura militară, era neatestat în mai 2015. Peste jumătate de an însă, şi acesta primea calificativul „atestat”. Imediat, a plecat în concediu pentru îngrijirea copilului. A revenit în funcţie în luna februarie 2016. Şi Aurelia Guţu, procuroră la Procuratura Botanica, neatestată în martie 2015, a primit calificativul „atestat” în luna octombrie a anului trecut. La fel s-a întâmplat şi cu procurorul Igor Gherasim, din Procuratura r. Râşcani, neatestat în iulie 2015 şi atestat în luna octombrie, cu procurorul Vitalie Călugăreanu, care activează în cadrul Procuraturii de nivelul Curţii de Apel Chişinău, neatestat din cauza „calificării insuficiente” în noiembrie 2015, dar atestat în aprilie 2016, precum şi cu Mirandolina Suşiţcaia, procuroră în cadrul Procuraturii Anticorupţie, neatestată în noiembrie 2015, dar atestată în aprilie 2016. Un caz asemănător este şi cel al procurorului Marcel Caras de la Criuleni. Neatestat în noiembrie 2015, la evaluarea repetată, din luna mai 2016, acesta este atestat. La mai puţin de o săptămână, pleacă din organele procuraturii, cerând şi indemnizaţia unică, care, la fel ca şi în cazul judecătorilor, se calculează din produsul înmulţirii salariului lor mediu lunar la numărul de ani complet lucraţi în funcţie. Andrei Salcuţan a fost procuror la Criuleni. În luna aprilie 2015, acesta a fost neatestat şi urma să fie evaluat peste şase luni. Între timp însă, pe numele acuzatorului de stat a fost iniţiată o procedură disciplinară, astfel că, în luna noiembrie, Salcuţan a depus cerere de demisie din organele procuraturii.
Recent, alţi doi procurori au primit calificativul „neatestat”, Vasile Gherasimenco, fostul adjunct al procurorului mun. Chişinău, şi Vladimir Lupu, procuror în Secţia control al activităţii operative de investigaţii şi asigurare a regimului secret a PG, ambii evaluaţi în luna mai 2016. Cei doi urmează să fie evaluaţi repetat peste trei luni.
„A doua oară, procurorii vin cu mult mai pregătiţi şi răspund mai bine la întrebările adresate de membrii Colegiului. După volumul de lucru, noi nu am constatat necorespunderea funcţiei deţinute, pentru că fiecare lucrează într-un domeniu al său şi, plus-minus, corespunde, chiar dacă indicii pot fi diminuaţi. Probleme erau la răspunsurile acordate la întrebări. Nu există cazuri când membrii Colegiului închid ochii la a doua evaluare”, susţine Viorel Morari, preşedintele CC, tot el, şeful PA.
Adriana Eşanu, membru al CC din partea societăţii civile, susţine şi ea că explicaţia rezultatelor atestării procurorilor ţine de pregătirea acestora. „Procurorii conştientizează că, din moment ce nu au fost atestaţi prima dată, trebuie să se pregătească mai bine la o atestare repetată. Nu porniţi de la ideea preconcepută că ar fi careva influenţe exercitate asupra membrilor Colegiului. Am remarcat în aceşti doi ani şi jumătate că au fost situaţii când la prima atestare unii procurori nu au fost atestaţi. De ce? Pentru că au avut o prestaţie proastă. Asta a putut fi influenţată de atmosfera stresantă, pentru că procurorii tot sunt oameni. De cele mai multe ori, la unele întrebări foarte simple, ei nu au putut să răspundă, iar eu cred că asta a fost din cauza emoţiilor, pentru că sunt lucruri chiar simple. La atestarea repetată, lucrurile se schimbă, iar procurorii am avut impresia că s-au pregătit. Vă asigur că o influenţă asupra membrilor nu a fost”, menţionează Eşanu.
sursa: zdg.md