Baza de date a procurorilor Republicii Moldova
Exemplu: Geru Ion
Căutare avansată
sursa foto: zdg.md

Șaptefraț Ștefan

Procuratura Teritorială Ialoveni

Date biografice

Prin Ordinul Nr. 919-p din 02 August 2018, numit în funcția de procuror în cadrul Procuraturii raionului Ialoveni.

Prin Ordinul Nr. 972-p din 14 august 2017, numit în funcția de procuror-șef al Procuraturii municipiului Chişinău, pentru un mandat de 5 ani.

Conform Hotărârii nr. 12-94/17 din 10 august 2017, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General numirea domnului Ştefan Şaptefraţ în funcția de procuror-șef al Procuraturii municipiului Chişinău, pentru un mandat de 5 ani.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 1073-p din 29 iulie 2016, numit în funcția de procuror în cadrul Procuraturii Anticorupție.

Potrivit Hotărârii nr. 12-175/16 din 14 iulie 2016, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General interimar candidatura dlui Ștefan Șaptefraț pentru numirea în funcția vacantă de procuror, șef – adjunct al Procuraturii Anticorupție.

Prin Ordinul Nr. 919-p din 02 August 2018, numit în funcția de procuror în cadrul Procuraturii raionului Ialoveni.

Prin Ordinul Nr. 972-p din 14 august 2017, numit în funcția de procuror-șef al Procuraturii municipiului Chişinău, pentru un mandat de 5 ani.

Conform Hotărârii nr. 12-94/17 din 10 august 2017, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General numirea domnului Ştefan Şaptefraţ în funcția de procuror-șef al Procuraturii municipiului Chişinău, pentru un mandat de 5 ani.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 1073-p din 29 iulie 2016, numit în funcția de procuror în cadrul Procuraturii Anticorupție.

Potrivit Hotărârii nr. 12-175/16 din 14 iulie 2016, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General interimar candidatura dlui Ștefan Șaptefraț pentru numirea în funcția vacantă de procuror, șef – adjunct al Procuraturii Anticorupție.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 1097-p din 25 octombrie 2014, numit în funcția de procuror interimar al Procuraturii de Transport.

 

Prin Hotărârea nr. 12-163/18 din 29 Noiembrie 2018, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General să dispună detașarea din funcție a procurorului în Procuratura raionului Ialoveni, Ștefan Șaptefraț, pentru o perioadă de 4 ani, pentru îndeplinirea funcției de consultant al Secției didactico-metodică și formare formatori din cadrul Direcției instruire și cercetare a Institutului Național al Justiției

Conform Hotărârii nr. 12-172/17 din 19 decembrie 2017, Consiliul Superior al Procurorilor l-a desemnat pe dl Ștefan Șaptefraț, procuror-șef al Procuraturii mun.Chișinău, în calitate de membru al Colegiului de disciplină și etică.

Prin Hotărârea nr. 10-62/17 din 20 iulie 2017, Colegiul pentru selecţia şi cariera procurorilor a aprobat rezultatul final al evaluării procurorului Ştefan ŞAPTEFRAŢ, candidat la funcţia de procuror-şef al Procuraturii municipiului Chişinău, care a obţinut punctajul final de 151.

Prin Hotărârea nr. 12-44/17 din 27 aprilie 2017, Consiliul Superior al Procurorilor a remis în adresa Colegiului de evaluare a performanţelor procurorilor cererile a 6 procurori: Alexandru Machidon, Ruslan Donia, Nicu Şendre, Ştefan Şaptefraţ, Victor Cazacu și Veaceslav Toderiţă, în scopul organizării evaluării extraordinare.  

Potrivit Hotărârii nr. 864 din 12 aprilie 2016, Colegiul de calificare a considerat promovate probele de concurs cu media aritmetică 8,52, de către dl Şaptefraţi Ştefan, candidat la funcţia de procuror şef al Procuraturii Anticorupţie. Prin Hotărârea nr.12-95/16 din 22 aprilie 2016, Consiliul Superior al Procurorilor a validat Hotărîrea Colegiului de calificare nr. 864 din 12 aprilie 2016 privind rezultatele evaluărilor probelor scrisă şi orală ale participantului Şaptefraţi Ştefan, la concursul pentru suplinirea funcţiei vacante de procuror conducător.

Potrivit Hotărârii Colegiului de calificare nr. 450 din 18 mai 2014, dnl Ştefan Şaptefraţi a promovat examenul, acumulând media 9,06. Prin Hotărârea nr. 12-80/14 din 15 mai 2014, Consiliul Superior al Procurorilor a validat Hotărârea Colegiului de calificare nr. 450 din 18.04.2014 privind rezultatele evaluărilor probelor scrisă şi orală ale participanţilor la concursurile pentru suplinirea funcţiilor vacante de procuror.

DISTINCȚII
Cu prilejul Zilei lucrătorului procuraturii, Consiliul Superior al Procurorilor prin Hotărârea nr.12-12/15 din 22 ianuarie 2015, a propus încurajarea domnului Şaptefraţi Ştefan - procuror interimar de transport, cu acordarea gradului de clasificare înainte de termen Consilier juridic de rangul I.

Prin Hotărârea nr. 12-163/18 din 29 Noiembrie 2018, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General să dispună detașarea din funcție a procurorului în Procuratura raionului Ialoveni, Ștefan Șaptefraț, pentru o perioadă de 4 ani, pentru îndeplinirea funcției de consultant al Secției didactico-metodică și formare formatori din cadrul Direcției instruire și cercetare a Institutului Național al Justiției

Conform Hotărârii nr. 12-172/17 din 19 decembrie 2017, Consiliul Superior al Procurorilor l-a desemnat pe dl Ștefan Șaptefraț, procuror-șef al Procuraturii mun.Chișinău, în calitate de membru al Colegiului de disciplină și etică.

Prin Hotărârea nr. 10-62/17 din 20 iulie 2017, Colegiul pentru selecţia şi cariera procurorilor a aprobat rezultatul final al evaluării procurorului Ştefan ŞAPTEFRAŢ, candidat la funcţia de procuror-şef al Procuraturii municipiului Chişinău, care a obţinut punctajul final de 151.

Prin Hotărârea nr. 12-44/17 din 27 aprilie 2017, Consiliul Superior al Procurorilor a remis în adresa Colegiului de evaluare a performanţelor procurorilor cererile a 6 procurori: Alexandru Machidon, Ruslan Donia, Nicu Şendre, Ştefan Şaptefraţ, Victor Cazacu și Veaceslav Toderiţă, în scopul organizării evaluării extraordinare.  

Potrivit Hotărârii nr. 864 din 12 aprilie 2016, Colegiul de calificare a considerat promovate probele de concurs cu media aritmetică 8,52, de către dl Şaptefraţi Ştefan, candidat la funcţia de procuror şef al Procuraturii Anticorupţie. Prin Hotărârea nr.12-95/16 din 22 aprilie 2016, Consiliul Superior al Procurorilor a validat Hotărîrea Colegiului de calificare nr. 864 din 12 aprilie 2016 privind rezultatele evaluărilor probelor scrisă şi orală ale participantului Şaptefraţi Ştefan, la concursul pentru suplinirea funcţiei vacante de procuror conducător.

Potrivit Hotărârii Colegiului de calificare nr. 450 din 18 mai 2014, dnl Ştefan Şaptefraţi a promovat examenul, acumulând media 9,06. Prin Hotărârea nr. 12-80/14 din 15 mai 2014, Consiliul Superior al Procurorilor a validat Hotărârea Colegiului de calificare nr. 450 din 18.04.2014 privind rezultatele evaluărilor probelor scrisă şi orală ale participanţilor la concursurile pentru suplinirea funcţiilor vacante de procuror.

DISTINCȚII
Cu prilejul Zilei lucrătorului procuraturii, Consiliul Superior al Procurorilor prin Hotărârea nr.12-12/15 din 22 ianuarie 2015, a propus încurajarea domnului Şaptefraţi Ştefan - procuror interimar de transport, cu acordarea gradului de clasificare înainte de termen Consilier juridic de rangul I.

 

Hotărârea nr. 12-163/18 din 29 Noiembrie 2018

Hotărârea nr. 12-172/17 din 19 decembrie 2017

Hotărârea nr. 10-62/17 din 20 iulie 2017

Hotărârea nr. 12-44/17 din 27 aprilie 2017

Hotărîrea nr.12-95/16 din 22 aprilie 2016

Hotărîrea nr. 864 din 12 aprilie 2016

Hotărîrea nr.12-12/15 din 22 ianuarie 2015

Hotărârea nr. 12-80/14 din 15 mai 2014

Știri
  • VIDEO // BOGĂȚIA CAMUFLATĂ a procurorului municipiului Chișinău

    Procurorul municipiului Chișinău Ștefan Șaptefrați a construit în mai puțin de un an o casă impunătoare în localitatea Cheltuitori din comuna Tohatin, suburbie a Capitalei. Imobilul, evaluat de experți în domeniu, la câteva milioane de lei, este înscris pe numele fiicei sale, Maria, care, la fel ca și soțul ei, este funcționară publică și nu pare să aibă resurse pentru o astfel de proprietate. Șeful Procuraturii municipale, cu salariu de funcționar public, este singurul întreținător în familie. El recunoaște că și-a ajutat fiica și susține că are destui bani ca să-și întrețină material copiii. Mai mult, casa din Tohatin, în care locuia anterior procurorul cu familia sa, nu mai apare în declarația pe venituri din 2018.  

     

    Când ajungi în Cheltuitori, oamenii te ghidează foarte ușor către casa fiicei procurorului. Nici nu trebuie să spui numele de familie. Sătenii sunt încrezuți că imobilul este al procurorului Șaptefrați și spun că l-au văzut adeseori pe șantier. Nicolae Miron, fost consilier local spune că lucrările de construcții au început în primăvara lui 2018, iar pe șantier au fost angajați zeci de muncitori. „A fost construită foarte repede. Vara nu încăpeau mașinile pe drum, cu materiale de construcții, cu muncitori, betoniere. Doamne ferește ce era acolo! Dar așa casă nu mai există în Cheltuitori. E ca un castel. Are cu ce se mândri satul”, precuizează fostul consilier local. 

    Procurorul municipiului Chișinău Ștefan Șaptefrați a construit în mai puțin de un an o casă impunătoare în localitatea Cheltuitori din comuna Tohatin, suburbie a Capitalei. Imobilul, evaluat de experți în domeniu, la câteva milioane de lei, este înscris pe numele fiicei sale, Maria, care, la fel ca și soțul ei, este funcționară publică și nu pare să aibă resurse pentru o astfel de proprietate. Șeful Procuraturii municipale, cu salariu de funcționar public, este singurul întreținător în familie. El recunoaște că și-a ajutat fiica și susține că are destui bani ca să-și întrețină material copiii. Mai mult, casa din Tohatin, în care locuia anterior procurorul cu familia sa, nu mai apare în declarația pe venituri din 2018.  

     

    Când ajungi în Cheltuitori, oamenii te ghidează foarte ușor către casa fiicei procurorului. Nici nu trebuie să spui numele de familie. Sătenii sunt încrezuți că imobilul este al procurorului Șaptefrați și spun că l-au văzut adeseori pe șantier. Nicolae Miron, fost consilier local spune că lucrările de construcții au început în primăvara lui 2018, iar pe șantier au fost angajați zeci de muncitori. „A fost construită foarte repede. Vara nu încăpeau mașinile pe drum, cu materiale de construcții, cu muncitori, betoniere. Doamne ferește ce era acolo! Dar așa casă nu mai există în Cheltuitori. E ca un castel. Are cu ce se mândri satul”, precuizează fostul consilier local. 

    Casa cu trei nivele, cu pereții acoperiți cu piatră de Cosăuți, are aproape 400 de metri pătrați, este înconjurată de un gard alb, iar la poartă se observă o construcție auxiliară, care, cel mai probabil, va fi folosită ca garaj. Muncitorii se află pe ultima sută de metri și susțin că a început să fie adusă mobila. În registrul cadastral proprietatea nu este evaluată, dar experți în domeniu spun că asceasta ar costa cel pun 5 milioane de lei.  Dacă e sa calculăm, cheltuielile pentru diferite lucrări în parte depășesc cu mult veniturile anuale ale proprietarilor imobilului, dar și ale familiei procurorului. Bunăoară, doar acoperișul noului imobil, la părerea unor experți, ar costa cât trei bugete anuale declarate ale familiei Șaptefrați. Cam tot atâta ar costa și placarea cu gresie naturală a fațadei casei.     

     

    Cum au fost procurate terenurile

    „Castelul”, cum îl numesc sătenii,  a fost construit pe un teren cu suprafața de 0,1147 hectare, înregistrat pe numele Mariei Leșco, fiica procurorului Șaptefrați, și al soțului acesteia, medicul Constantin Leșco. Bunul imobil a fost format la 5 decembrie 2017 prin comasarea a două terenuri procurate de cei doi soți cu ceva timp înainte. Un teren cu suprafața de 0,0502 hectare a fost procurat la 27 iulie 2017 de la soții Ion și Ludmila Cernov, iar celălalt, cu suprafața de 0,0645 hectare, a aparținut familiei Boiștean Victor și Vera.

    Cele două familii care locuiesc de mulți ani în Tohatin au primit terenurile respective în 2003 ca suprafețe agricole. Prin decizia Consiliului local al comunei Tohatin nr. 3/5 din 3 martie 2015, a fost schimbată destinația terenurilor din agricole în loturi pentru construcție. Ion Cernov este om de afaceri, iar Boiștean – angajat în calitate de inginer în Tohatin.

    Constantin Leșco este de profesie medic. În 2017 și în prima perioadă a anului 2018, Leșco a lucrat la Centrul de Achiziții Publice Centralizate în Sănătate, de unde a ridicat un salariu de 121 de mii 733 de lei.  La 18 iulie 2018, Constantin Leșco este numit în funcția de șef al secției licențiere licențiere a activității farmaceutice din cadrul Agenției Medicamentului și Dizpozitivelor Medicale. Surprinzătoare promovare, de vreme ce acesta nu avea experiență și calificarea necesară în domeniul respectiv.  Ginerele procurorului a raportat pentru anul 2018, conform declarației pe venituri depusă la Autoritatea Națională de Integritate, un salariu de 152 de mii 895 de lei. El a mai raportat pentru anul trecut un venit de aproape 235 de mii de lei din vânzarea unui automobil de model Toyota Hilux.

    Totuși, Constantin Leșco nu pare să aibă  prea multe venituri. Bunăoară, dintro hotărâre de judecată desprindem că dânsul a refuzat să plătească pensia alimentară copilului său din prima căsătorie pe motiv că nu are venituri. Fosta soție, cu care Leșco a divorțat în 2012, l-a acționat în instanță pentru a-l decădea din drepturile părintești. Medicul Leșco a invocat în ședința de judecată că are o stare financiară precară. El a declarat că a lucrat o perioadă la Spitalul MedPark, de unde a primit onorarii ocazionale, apoi s-a angajat la Spitalul Feroviar și nu primise salariu. Între timp și-a întemeiat altă familie pe care trebuie să o întrețină.  

    Maria Leșco (Șaptefrați), după concediul pentru îngrijirea copilului, la începutul anului 2018 a fost angajată în calitate de inspectoare în Biroul Vamal Centru, iar la începutul lunii octombrie s-a transferat la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, în funcția de specialist principal. Fiica procurorului a raportat pentru anul trecut venituri salariale de puțin peste 124 de mii de lei.

    Numele lui Ștefan Șaptefrați a ajuns de mai multe ori în atenția presei grație tranzacțiilor de milioane pe care le-a făcut. În iunie 2008, în perioada în care deținea funcția de procuror în Secţia nr. 1 a Direcţiei control al urmăririi penale, Şaptefraţi a cumpărat de la SRL „NourCo” un teren cu o construcţie nefinalizată pe str. Sarmizegetusa, 53, din Chişinău cu 11,65 milioane de lei.

     

    Conducerea Procuraturii Generale a aflat despre această tranzacție și Șaptefrați a fost pus în situația să depună cerere de demisie. Proaspăt demis, Șaptefrați a mai efectuat o tranzacție de milioane. A cumpărat un teren de 1,2 hectare la Mileștii Mici pentru care a plătit 6,37 milioane de lei. În decembrie 2008, la trei luni de la demisie, a obținut licență de avocat doar că a făcut parte din această comunitate preț de vreo jumătate de an, după care a revenit în Procuratură, în funcția deținută anterior.

    La presiunea mass-media, Colegiul Disciplinar a pornit pe numele lui Șaptefrați o procedură disciplinară pentru că nu a publicat declarația de avere. Cu toate acestea, procurorul a scăpat basma curată, invocându-se expirarea termenului de prescripție.

    În aprilie 2010, Ștefan Șaptefrați a depus din nou cerere de demisie. El a revenit în avocatură și a mai efectuat câteva tranzacții de milioane. A vândut terenul și construcţia de pe str. Sarmizegetusa Întreprinderii cu Capital Străin „Shan Lian International Group”, proprietara Centrului Comercial „Megapolis”, contra 19,5 milioane de lei, obţinând un profit de 8 milioane de lei.

     

    În martie 2012, Șaptefrați a atacat în instanță FISC-ul și a solicitat să îi fie restituită suma plătită în plus, iar la 30 decembrie 2013, a câștigat definitiv procesul și suma de 370.000 de lei. În septembrie 2014, conturile lui Ștefan Șaptefrați s-au îngroșat cu alte 6,7 milioane de lei, bani care i-ar fi împrumutat anterior firmei „Vera-Trofim”, unde deținea o cotă parte.

    În octombrie 2014, Șaptefrați a vândut partea sa din afacere și a revenit în Procuratură, de data asta, în calitate de procuror interimar al Procuraturii în Transporturi. În iulie 2016, Ștefan Șaptefrați a câștigat concursul pentru funcția de șef adjunct al Procuraturii Anticorupție. Prin Ordinul Nr. 972-p din 14 august 2017, Eduard Harunjen l-a numitpe Ștefan Șaptefrați în funcția de procuror-șef al Procuraturii municipiului Chişinău, pentru un mandat de cinci ani.

    Din 19 decembrie 2017, Ștefan Șaptefrați este membru al Colegiului de Disciplină și Etică de pe lângă Consiliul Superior al Procurorilor. În iulie 2018, fiul lui Ștefan Șaptefrați, care îi poartă numele, a fost numit procuror la Ialoveni, însă a fost detașat peste câteva luni din funcție, pentru o perioadă de patru ani, pentru postul de consultant al Secției didactico-metodică și formare formatori din cadrul Direcției instruire și cercetare a Institutului Național al Justiției.  

    Casa din Tohatin nu mai apre în declarația pe avere 

    Până la începutul anului 2018, procurorul Capitalei deținea o casă de lux în centrul comunei Tohatin, în vecinătatea primăriei. În Declarația de avere pentru anul 2017, Șaptefrați a menționat că imobilul are o suprafață de 162,8 metri pătrați și că i-a fost oferit în uz și că nu îi cunoaște valoarea.

    Conform datelor cadastrale, terenul și casa au fost procurate de Ștefan Șaptefrați și Elena Cobzac, soția sa, în 1999, apoi au amenajat gospodăria împreună, construind mai multe acareturi. În septembrie 2016, Ștefan Șaptefrați a cedat partea sa din gospodărie Elenei Cobzac, semnând un contract de împărţire a proprietăţii comune.

     

    Casa din Tohatin nu se regăsește în declarația de avere semnată de Șaptefrați pentru anul 2018. Nu sunt declarate nici veniturile de la o eventuală vânzare a imobilului. În schimb, șeful Procuraturii Chișinău a indicat că a intrat în posesia gratuită a unui automobil Volvo, fabricat în 2015. Omul legii mai raportează o pătrime dintr-un apartament și un teren în intravilan de 6,0798 hectare evaluat la aproape 4 milioane de lei.

    Deși câțiva ani în urmă a efectuat tranzacții de milioane, Ștefan Șaptefrați nu a trecut active financiare în declarația de avere pentru 2017. Singura sursă de venit, potrivit omului legii, a fost salariul său anual în valoare de aproape 220.870 de lei, puțin peste 18.000 de lei pe lună.

    Ștefan Șaptefrați nu a raportat niciodată venituri din partea soției, Elena Cobzac. Aceasta apare ca administratoare a firmei Stelimar com, cu adresa juridică în casa din Tohatin. Până în 2018, Maria Leșco a deținut în întreprinderea respectivă o cotă parte de 25 la sută, pe care a înstrăinat-o în 2018 cu 1350 de lei.

    Ștefan Șaptefrați: „Sunt gospodar și am cu ce”

    Deși s-a arătat deranjat că ne interesăm de casa din Cheltuitori, procurorul Șaptefrați a recunoscut că imobilul a fost construit pentru fiica sa și că a contribuit nemijlocit la construcție. „E casa fiicei mele și a ginerelui meu. Spuneți celor care așa tare vă inspiră că eu îi ajut și am să îi ajut și am să fac tot ce pot pentru copiii mei. Fac ce vreau cu copiii mei, căci am cu ce. Vă interesează tare? Copiii mei îs gospodari, îs mari. Toate-s după dânșii”, a menționat el, adăugând că a lucrat fizic, „a târâit” saci cu ciment în spate.

    Solicitat să explice felul în care a completat declarațiile de avere, Șaptefrați a menționat: „Poftim, faceți ce doriți, investigați. O să fie declarația, o să studiați. Asta e foarte interesant, umblați pe la casele oamenilor și întrebați dacă e casă pentru orfelinat. Vă rog frumos, comportați-vă cumsecade, căci eu vă consider oameni foarte inteligenți. Eu aștept să citesc ceva. Casa nu-i după Ștefan Șaptefrați. Eu îs gospodar, am să am și am să mai am. Treaba mea unde locuiesc”.

    Procurorul municipiului Chișinău ne-a mai comunicat că a făcut o declarație încât „îmi va ajunge și pentru Dumneavoastră și pentru câți copii îmi va da Dumnezeu”. Procurorul a ținut să precizeze că nu are probleme cu integritatea, iar banii câștigați „nu provin din procuratură”.
    Sursa: anticoruotie.md

  • Salariile şi achiziţiile procurorilor şefi în 2018

    În 2018, procurorii șefi ai Procuraturii Generale, Procuraturii mun. Chișinău, Procuraturii Anticorupție și Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale au beneficiat de salarii lunare de peste 25 de mii de lei. Unii dintre ei și-au cumpărat mașini scumpe sau apartamente.

    ZdG a făcut o radiografie a declarațiilor de avere și interese ale procurorilor șefi pentru anul 2018 și vă oferă detalii despre salariile, dar și despre achizițiile declarate de aceștia.

    Eduard Harunjen, șeful Procuraturii Generale (PG), a declarat pentru 2018 un salariu lunar de 33 de mii de lei (393 mii de lei anual). Alți 6,4 mii de lei, procurorul general i-a indicat ca venit de la Universitatea de Stat din Moldova (USM). Eduard Harunjen a făcut o singură achiziție în 2018. El și-a cumpărat o motocicletă Yamaha, fabricată în 1999, pentru care a plătit 25 de mii de lei. Anterior, procurorul general declara că, din copilărie, e pasionat de motociclete.

    În 2018, procurorii șefi ai Procuraturii Generale, Procuraturii mun. Chișinău, Procuraturii Anticorupție și Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale au beneficiat de salarii lunare de peste 25 de mii de lei. Unii dintre ei și-au cumpărat mașini scumpe sau apartamente.

    ZdG a făcut o radiografie a declarațiilor de avere și interese ale procurorilor șefi pentru anul 2018 și vă oferă detalii despre salariile, dar și despre achizițiile declarate de aceștia.

    Eduard Harunjen, șeful Procuraturii Generale (PG), a declarat pentru 2018 un salariu lunar de 33 de mii de lei (393 mii de lei anual). Alți 6,4 mii de lei, procurorul general i-a indicat ca venit de la Universitatea de Stat din Moldova (USM). Eduard Harunjen a făcut o singură achiziție în 2018. El și-a cumpărat o motocicletă Yamaha, fabricată în 1999, pentru care a plătit 25 de mii de lei. Anterior, procurorul general declara că, din copilărie, e pasionat de motociclete.

    Mircea Roșioru, adjunctul procurorului general, a raportat venituri de 397 mii de lei de la PG. Alți 33 de mii de lei, Roșioru i-a încasat de la Institutul Național al Justiției și de la USM. În 2018, adjunctul procurorului general a devenit, oficial, proprietarul unui apartament de 121 m.p. în care investise anterior. Tot anul trecut Roșioru și-a cumpărat un garaj și un spațiu nelocativ de 13 m.p.

    Și Igor Popa, adjunct al procurorului general, a raportat venituri similare pentru 2018 – 389 mii de lei. El mai declară un apartament de 60 de m.p., asupra căruia, de anul trecut, are drept de uz.

    Iurii Garaba, un alt adjunct al procurorului general, a avut în 2018 venituri salariale de 384 mii de lei. Familia sa a mai declarat venituri de 3720 de euro din darea în locațiune a unui apartament în Chișinău. Pe lângă salariu, Garaba a primit o pensie de 229 mii de lei, echivalentul a 19 mii de lei lunar.

    Șeful Procuraturii Anticorupție, Skoda Superb nouă, în posesie

    Viorel Morari, procurorul șef al Procuraturii Anticorupție (PA), a avut venituri salariale de 383 mii de lei (32 mii de lei lunar). Șeful PA a mai raportat venituri din diurne (3191 euro), iar partenera sa, o îndemnizație în valoare de 71 mii de lei de la Casa Națională de Asigurări Sociale și alți 3600 de RONI (15 mii de lei), îndemnizație de la Direcția Asigurări Sociale Vaslui. În 2018, familia Morari a intrat în posesia unei Skoda Suberb fabricată în 2018. Automobilul nu l-a costat însă nimic pe șeful PA, mașina fiind doar în gestiunea familiei sale.

    Adriana Bețișor, adjuncta procurorului șef al PA, a avut venituri salariale similare, de 363 mii de lei. 1220 de euro, Bețișor i-a primit ca și diurnă. Soțul ei a raportat venituri salariale de 345 mii de lei, bani proveniți de la Serviciul Fiscal de Stat și de la Serviciul Vamal. În 2018, familia Adrianei Bețișor a devenit proprietara oficială a unei Skoda Octavia, pe care anterior o deținea în folosință. În declarația de avere și interese, valoarea mașinii este de 103 mii de lei. Valoarea sa de piață este însă aproape dublă.

    Eduard Varzar, alt adjunct al șefului PA, a avut în 2018 un venit salarial de 275 mii de lei. Familia acestuia a mai obținut, din îndemnizații de paternitate sau de îngrijirea copilului, alți 50 de mii de lei. În 2018, soții Varzar au achiziționat un teren agricol cu o suprafață de 0,5 ha și un automobil Toyota Prius, fabricat în 2010. Tot în 2018, soții Varzar au trecut cu traiul într-un apartament de 93 m.p, în urma unui contract de locațiune.

    Vitalie Ciudin, adjunctul procurorului șef al PA responsabil de zona de sud a R. Moldova, a avut venituri salariale de 380 mii de lei. Pe parcursul anului trecut, Ciudin nu a făcut achiziții. Un alt adjunct, Serghei Gavajuc, responsabilul de zona de nord, a raportat venituri salariale de 331 mii de lei. Alți 420 mii de lei, familia Gavajuc i-a obținut în urma unor contracte de locațiune, diurne sau îndemnizații. În 2018, aceștia au cumpărat un Mercedes, fabricat în 2012, plătind 150 mii de lei.

    Salarii de 30 de mii pentru șefii de la PCCOCS

    Nicolae Chitoroagă, șeful Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), a avut în 2018 venituri salariale de 386 mii de lei (32 mii de lei lunar), ridicând lunar și o pensie de aproximativ 8 mii de lei (94 mii de lei anual). În 2018, șeful PCCOCS nu a făcut cumpărături.

    Vitalie Busuioc, adjunct la PCCOCS, a declarat venituri salariale de 359 mii de lei. Din două tranzacții de vânzare/cumpărare și din îndemnizația de îngrijire a copilului, familia Busuioc a mai obținut 220 mii de lei. Aceștia au cumpărat, în 2018, un garaj de 48 m.p. și un autoturism Toyota RAV 4 (anul fabricației – 2017).

    Valeriu Bodean, alt adjunct al PCCOCS, a raportat venituri salariale de 379 mii de lei. Familia Bodean nu declară nicio mașină și nu a făcut achiziții pe parcursul anului 2018.

    Și Lucreția Zaharia, adjunctă la PCCOCS, nu a făcut achiziții în 2018. Ea a indicat în declarația de avere și interese pentru 2018 un venit de 364 mii de lei din salariu și 7 mii de lei de la INJ.

    În schimb, Vasile Stoinov, al patrulea adjunct al PCCOCS, și-a cumpărat în 2018 o locuință de 80 m.p.. Acesta a declarat un venit din salariu de 370 mii de lei.

    Veniturile declarate de șefii Procuraturii mun. Chișinău

    Ștefan Șaptefraț, șeful Procuraturii mun. Chișinău, a avut în 2018 venituri salariale de 256 mii de lei. Din 2018, Șaptefraț deține în posesie un automobil Volvo, fabricat în 2015.

    Corneliu Bratunov, adjunctul șefului procurorului de Chişinău şi şeful Oficiului Râşcani al instituţiei, a raportat un venit salarial de 254 mii de lei. În 2018, acesta și-a cumpărat un Hyundai produs în 2011. Soția sa, Oxana, a contractat un împrumut de 5 mii de euro de la un oarecare Igor Grigoriev. Banii trebuie rambursați până în 2021 la o rată a dobânzii de 0%.

    Roman Eremciuc, alt adjunct al Procuraturii mun. Chişinău, şeful Oficiului Centru, a primit, din salariu, 233 mii de lei. Familia Eremciuc a mai primit, din donații, 125 mii de lei – bani oferiți în cadrul unui „eveniment de familie”. Alți 90 de mii de lei, familia procurorului i-a obținut în urma vânzării unui automobil. Roman Eremciuc mai indică în declarația de avere și interese un bun imobil obținut în 2018, fără a oferi detalii despre suprafața acestuia sau despre tipul construcției.

    Marcel Cimbir, şeful Oficiului Botanica al Procuraturii Chişinău, a avut, din salariu, venituri de 258 mii de lei. În 2018, familia Cimbir a primit, în urma unui contract de cesiune de creanță gratuit, un apartament de 90 m.p.

    Skoda Superb din 2017 pentru șeful Oficiului Buiucani

    Eduard Maşnic, şeful Oficiului Buiucani și adjunct al procurorului Chişinăului, a avut venituri din salariu de 256 mii de lei. Soția sa, angajată la compania de construcții „ExFactor-Grup”, a raportat venituri de 230 mii de lei. În 2018, pentru suma de 315 mii de lei, Mașnic a devenit proprietarul unui automobil de marcă Skoda Superb, fabricat în 2017.

    Funcția de șef al Oficiului Ciocana al Procuraturii Chișinău pe parcursul anului 2018 a fost deținută de doi procurori. Până la 1 august, șef a fost Ruslan Popov, care deține acum funcția de șef al Secției avizare și propuneri de legiferare din cadrul PG. În 2018, acesta a declarat venituri salariale de 318 mii de lei. Anul trecut, Popov a vândut un apartament și două locuri de parcare în blocul pentru procurori, construit pe str. Melestiu, obținând în urma tranzacțiilor 1,05 milioane de lei. Popov a achiziționat, la început de 2019, un număr de 15 terenuri agricole și o Toyota Corolla, fabricată în 2006. Popov a mai indicat în declarația sa că bunica i-ar fi împrumutat fiului său, Alexandru, suma de 125 mii de lei. Împrumutul este scadent în anul 2030 și are o rată a dobânzii de 0%.

    Din august 2018, funcția de șef al Oficiului Ciocana al Procuraturii Chișinău este deținută, ca interimar, de procurorul Ion Munteanu. Acesta a raportat pentru 2018 venituri salariale de 336 mii de lei, fără a face achiziții importante.
    Sursa: zdg.md

  • Procurorul Ștefan Șaptefraț, detașat la INJ. Ce funcție va ocupa

    La aproape cinci luni de la numirea în funcție, Ștefan Șaptefraț, procuror în Procuratura raionului Ialoveni, a fost detașat în funcția de consultant al Secției didactico-metodică și formare formatori din cadrul Direcției instruire și cercetare a Institutului Național al Justiției. Decizia a fost luată de către Consiliul Superior al Procurorilor, în baza demersului directorului INJ. 

    În motivarea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor se spune că potrivit art.11 alin. (8) din Legea privind Institutul Național al Justiției, pentru activitate în cadrul Institutului pot fi detașați judecători și procurori. Totodată, în conformitate cu prevederile art.54 alin. (4) din Legea cu privire la Procuratură, procurorul poate fi detaşat din funcţie, cu consimţământul său, pentru îndeplinirea unor funcţii în cadrul Institutului Naţional al Justiţiei, pe un termen de până la patru ani. În perioada detaşării, procurorului i se păstrează statutul. Cheltuielile procurorului legate de detaşare se compensează.

    La aproape cinci luni de la numirea în funcție, Ștefan Șaptefraț, procuror în Procuratura raionului Ialoveni, a fost detașat în funcția de consultant al Secției didactico-metodică și formare formatori din cadrul Direcției instruire și cercetare a Institutului Național al Justiției. Decizia a fost luată de către Consiliul Superior al Procurorilor, în baza demersului directorului INJ. 

    În motivarea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor se spune că potrivit art.11 alin. (8) din Legea privind Institutul Național al Justiției, pentru activitate în cadrul Institutului pot fi detașați judecători și procurori. Totodată, în conformitate cu prevederile art.54 alin. (4) din Legea cu privire la Procuratură, procurorul poate fi detaşat din funcţie, cu consimţământul său, pentru îndeplinirea unor funcţii în cadrul Institutului Naţional al Justiţiei, pe un termen de până la patru ani. În perioada detaşării, procurorului i se păstrează statutul. Cheltuielile procurorului legate de detaşare se compensează.

    Dacă funcţia în care procurorul este detaşat presupune remunerarea şi compensarea unor cheltuieli legate de detaşare, salariul funcţiei de bază şi compensaţiile pentru aceste cheltuieli nu se achită. 

    În același timp, potrivit alin. (5) al art.54, dacă salariul prevăzut pentru funcția în care procurorul se deleagă ori se detașează este inferior celui de care acesta beneficiază în funcția anterioară, se va păstra salariul funcției de bază. 

    Potrivit legislației muncii (art.71 și 72 din Codul muncii), detașarea salariatului poate fi definită ca o schimbare temporară a locului de muncă, în cazul examinat - şi a specificului muncii, cu acordul scris al salariatului, şi încadrarea acestuia la o altă unitate în scopul executării unor lucrări în interesul acesteia. 
    Sursa: bizlaw.md

  • Ziua de naştere a procurorului general cu maşini de serviciu în timpul orelor de muncă. Explicaţiile protagoniştilor

    Marţi, 22 mai, mai mulţi şefi din cadrul organelor Procuraturii Generale (PG) au fost surprinşi de postul de televiziune Jurnal TV intrând în curtea casei procurorului general, pentru a-l felicita cu ocazia zilei sale de naştere. Acuzatorii au venit cu flori şi cadouri în plină zi de muncă. Mulţi dintre procurori au fost aduşi cu maşinile de serviciu şi aşteptaţi de către şoferi în timp ce îl felicitau pe şeful lor. Eduard Harunjen, procurorul general al R. Moldova, solicitat de ZdG, a precizat că nu vede o problemă în faptul că mai mulţi procurori l-au felicitat, în timpul orelor de serviciu. „Ei m-au telefonat şi m-au întrebat, pentru că eu, de ziua mea, care a fost pe 19 mai, eram peste hotare. Am primit câteva apeluri telefonice cu felicitări, le-am mulţumit. Apoi am fost întrebat dacă pot să le acord cinci minute pentru ca să mă felicite. Le-am zis, daţi-mi măcar jumătate de oră ca să pregătesc nişte tartine, ca să mă pregătesc, cât de cât, pentru că nu am avut posibilitate să mă pregătesc din timp”, susţine şeful PG.

     

    Marţi, 22 mai, mai mulţi şefi din cadrul organelor Procuraturii Generale (PG) au fost surprinşi de postul de televiziune Jurnal TV intrând în curtea casei procurorului general, pentru a-l felicita cu ocazia zilei sale de naştere. Acuzatorii au venit cu flori şi cadouri în plină zi de muncă. Mulţi dintre procurori au fost aduşi cu maşinile de serviciu şi aşteptaţi de către şoferi în timp ce îl felicitau pe şeful lor. Eduard Harunjen, procurorul general al R. Moldova, solicitat de ZdG, a precizat că nu vede o problemă în faptul că mai mulţi procurori l-au felicitat, în timpul orelor de serviciu. „Ei m-au telefonat şi m-au întrebat, pentru că eu, de ziua mea, care a fost pe 19 mai, eram peste hotare. Am primit câteva apeluri telefonice cu felicitări, le-am mulţumit. Apoi am fost întrebat dacă pot să le acord cinci minute pentru ca să mă felicite. Le-am zis, daţi-mi măcar jumătate de oră ca să pregătesc nişte tartine, ca să mă pregătesc, cât de cât, pentru că nu am avut posibilitate să mă pregătesc din timp”, susţine şeful PG.

     

    Marţi, 22 mai, ora 14.00. Postul de televiziune Jurnal TV filmează momentul în care o delegaţie formată din şapte procurori şi-au lăsat maşinile la câteva sute de metri şi au pornit pe jos spre casa şefului lor, Eduard Harunjen. Printre acuzatori, jurnaliştii i-au surprins pe Ştefan Şaptefraţ, şeful Procuraturii municipiului Chişinău, pe Vitalie Sibov, adjunctul lui, dar şi pe Corneliu Bratunov, şeful Oficiului Râşcani al Procuraturii Chişinău, Marcel Cimbir, şeful Oficiului Botanica, sau Eduard Maşnic, şeful Oficiului Buiucani al Procuraturii Chişinău. ZdG l-a identificat şi pe Ruslan Popov, şeful Oficiului Ciocana al Procuraturii Chişinău. Printre oaspeţi,Jurnal TV l-a surprins şi pe fostul procuror general Corneliu Gurin. El a ieşit din maşina sa cu o pungă în care se vedea că este un cadou şi a aşteptat la poarta lui Harunjen până i s-a deschis. Ulterior, câţiva procurori au fost aduşi cu maşinile de serviciu. Unii au venit cu flori, iar alţii cu daruri. Între timp, automobilele de serviciu îi aşteptau la poarta procurorului general. După aproximativ două ore, din casa lui Harunjen au ieşit şi angajaţii Procuraturii Municipale. Când au văzut echipa Jurnal TV, acuzatorii au luat-o la fugă. Procurorii au urcat în grabă în maşini şi au plecat, refuzând să discute cu reporterul de la Jurnal TV.

    Harunjen: Eu nu am invitat pe nimeni, nici nu eram pregătit

    Solicitat de ZdG, Eduard Harunjen a precizat că „nu a fost niciun chef, pentru că nu a chiuit nimeni şi nu a cântat nimeni”. „Nu am vrut să fiu la serviciu de ziua mea. Există nişte tradiţii, inclusiv în alte instituţii, când angajaţii pot să vină cu un buchet de flori, colectivul este pus într-o situaţie când ar trebui să vină, că altfel, ştiţi cum, pare straniu că şeful e la serviciu, iar tu să nu intri să-l feliciţi. Am vrut să evit asemenea momente pentru că nu sunt părtaş la asemenea chestiuni la serviciu. De asta mi-am luat liber. Nu am invitat pe nimeni, nici nu eram pregătit. Am vrut să stau acasă, singur. M-au telefonat câţiva prieteni de facultate, fiindcă, pe lângă cei cinci procurori pe care i-au luat la întrebări reporterii, au fost şi prieteni de familie, colegi de facultate, care lucrează în alte servicii. A fost şi procurorul general, Corneliu Gurin”, zice Harunjen.

    L-am întrebat dacă toţi cei veniţi la ziua sa de naştere au venit neinvitaţi. „Da, ei m-au telefonat şi m-au întrebat, pentru că eu, de ziua mea, care a fost pe 19 mai, eram peste hotare. Am primit câteva apeluri telefonice cu felicitări, le-am mulţumit. Apoi am fost întrebat dacă pot să le acord cinci minute, ca să mă felicite. Le-am zis, daţi-mi măcar jumătate de oră să pregătesc nişte tartine, ca să mă pregătesc, cât de cât, pentru că nu am avut posibilitate să mă pregătesc din timp. Nu am aşteptat aşa ceva. Au fost câţiva colegi de la Procuratură. Unii au fost în pauza de masă, dar alţii au fost şi după pauza de masă. Într-adevăr. Eu nu am numărat câte ore au fost. Au venit, am servit câte o cupă de şampanie, am stat, le-am mulţumit. Pentru mine a fost plăcută surpriza care mi s-a făcut, pentru că unii colegi nu au uitat de această sărbătoare şi au insistat să-i primesc, aşa cum eram, nepregătit”, spune procurorul general.

    Harunjen: „Procedură disciplinară? Împotriva cui?”

    Şeful PG susţine că „nu văd o problemă că acei procurori au venit în orele de serviciu” şi zice că este „gata, dacă e nevoie, să şi duc responsabilitate pentru faptul că i-am acceptat şi nu i-am alungat”. „Pentru procurorii-şefi nu-i o problemă. Dacă urmăriţi atent şi vă propuneţi să faceţi o investigaţie, să vedeţi când şefii de oficii părăsesc sediile, veţi vedea că este ora 7, ora 8. Eu, mai degrabă de ora 8, niciodată nu am ieşit din sediul Procuraturii. E o chestie normală, pentru că procurorii se reţin de multe ori după orele de serviciu, şi o oră, în timpul zilei de muncă, chiar dacă au făcut-o unii şi din contul prânzului, pentru că ei nu au fost la masă, nu este problemă, pentru că lucrul nu a suferit, nu s-a rupt niciun dosar penal. Nu este un exemplu pentru alţi procurori, e o situaţie care s-a întâmplat şi care cred că data viitoare nu se va mai repeta. Dacă voi mai fi procuror general, cred că data viitoare trebuie să fug undeva din ţară”, zice Harunjen.

    „Eu doar un lucru regret. Că nu am ştiut că sărmanii jurnalişti au stat la colţul străzii câteva ore, în automobil, în soare. Dacă ştiam, eram să insist să intre să bea măcar un pahar de suc, pentru că nu am avut multe bucate cu care să-i frapez, dar un pahar de suc, chiar le propuneam. De fapt, i-am invitat, dar nu au vrut să intre. Eram bucuros dacă intrau”, precizează procurorul general. Întrebat dacă, în acest caz, Inspecţia Procurorilor ar putea iniţia o procedură disciplinară pe numele celor care au lipsit de la serviciu, procurorul general a precizat că nu se va opune unei asemenea proceduri. „Procedură disciplinară? Împotriva cui? Nu-i o problemă. Eu nu sesizez nicio problemă. Dacă cineva consideră că s-a încălcat ceva, chiar îi rog să facă o sesizare, noi o vom transmite la Inspecţia Procurorilor, iar ea va decide dacă se va merge mai departe”, zice acesta. „Eu chiar pe nimeni nu am invitat. Dacă inviţi, trebuie să-i inviţi pe toţi, dar eu pe nimeni nu am invitat, că nu încap la mine toţi procurorii. Dvs. cunoaşteţi câţi procurori activează în Chişinău, câte procuraturi specializate avem, câţi şefi de secţii sunt în PG… aţi văzut că nu au fost nimeni, pentru că eu am evitat acest lucru. Dacă era să fie cu invitaţii şi cu chef, trebuiau să vină, cel puţin, toţi şefii din PG, şefii de direcţii. Acum posibil să fie întrebări de ce nu i-am invitat. De ce pe cineva am acceptat, dar pe cineva nu. Şi asta e mult mai grav decât ceea ce scrie presa”, completează Harunjen.

    Ce cadouri a primit procurorul general

    Procurorul a vorbit şi despre cadourile primite. „Mi-au adus cadouri. Cele mai bune cadouri pentru mine sunt cărţile. Îmi plac mult cărţile despre arme, despre armele istorice. Cel mai scump pentru mine cadou, iar asta colegii mei o ştiu, sunt plăcile din vinil pentru radiou. Mulţi colegi au pe acasă, de la părinţi. Ele contează mult pentru mine, pentru că îmi plac”, susţine Harunjen, care completează că „prefer să evaluez prestaţia procurorilor despre dosarele pe care le fac, după felul cum activează şi mai puţin pentru faptul că au lipsit o oră de la serviciu în această zi şi au făcut o chestiune de protocol. Dacă asta nu se răsfrânge asupra activităţii lor, nu văd probleme. E o chestie de protocol acceptabilă în toată lumea”.

    Eduard Harunjen s-a născut la 19 mai 1972 în or. Cupcini, raionul Edineţ. La 19 mai 2018, acesta a împlinit 46 de ani. În martie 2016, Eduard Harunjen a devenit procuror general interimar, după demisia lui Corneliu Gurin, iar în decembrie 2016, acesta a câştigat concursul pentru suplinirea funcţiei de procuror general, fiind instalat în fruntea instituţiei pentru un mandat de 7 ani.

    Şeful Inspecţiei Procurorilor: „Voi nu aveţi ce face, văd că…”

    Am încercat să discutăm şi cu ceilalţi protagonişti ai acestui caz. Unii nu au răspuns la telefon. Ceilalţi ne-au spus şi ei, la fel ca şi procurorul general, că nu au comis vreo încălcare. Şi Victor Ababii, şeful Inspecţiei Procurorilor, susţine că nu vede încălcări, reproşându-ne că „nu avem cu ne ce ocupa”. „Nu ştiu. Solicitaţi-l pe dl Harunjen. Eu nu ştiu. Noi lucrăm conform legii, când cineva ne sesizează. Dar ce încălcare a fost? Cum au lipsit ei de la serviciu dacă au fost? Ei, asta deja voi nu aveţi ce face, văd că… Ei, la revedere”, ne-a declarat Victor Ababii, şeful Inspecţiei Procurorilor.

    Declaraţiile protagoniştilor

    Vitalie Sibov, procuror adjunct mun. Chişinău: „Dle, eu sunt în concediu. Vă rog să nu mă deranjaţi în orele în care trebuie să acord atenţie familiei. Mă aflu în concediu de luni”.

    Eduard Maşnic, şeful Oficiului Buiucani: „Eu, în primul rând, am fost în pauza de masă. Şi…, despre orele de serviciu. Eu niciodată la orele 17.00 nu ies din birou. Nu consider că am încălcat, dacă nu m-am dus la masă şi am fost în acea perioadă acolo. Eu fugeam? Eu nu răspund de alţii. Eu nu fugeam. Eu nu am văzut nicio problemă în asta. E clar că trebuia poate mai mult de vorbit”.

    Ruslan Popov, şeful Oficiului Ciocana: „În general, s-a discutat subiectul ăsta cu procurorul-şef al municipiului, ca, în pauza de masă, să nu meargă nimeni la masă şi să lăsăm chestia asta mai spre sfârşitul zilei de lucru, pentru a merge organizat să salutăm procurorul-şef, care a fost omagiat. Şi, practic, ora mesei s-o folosim pentru un gest frumos în adresa procurorului general. Asta şi a fost realizat. Consider că a fost un gest şi omenesc, etic, din toate punctele de vedere”.

    Corneliu Bratunov, şeful Oficiului Râşcani: „Referitor la maşinile de serviciu. Nici eu, nici colegii mei nu am văzut să fie cu maşinile de serviciu. Am venit cu alte maşini. Referitor la felicitarea cu ziua de naştere a şefului, eu nu văd nimic criminal, deoarece noi toţi ne reţinem la lucru, venim mai devreme la lucru. De exemplu, eu şi sâmbăta, şi duminica, de la lucru am venit foarte târziu, pe la ora 11. Nimeni nu mă întreabă de ce mă reţin când am ore libere. S-a felicitat. Este o tradiţie normală, care este şi în alte structuri. Cred că şi la Jurnal TV tot este”.

    Ştefan Şaptefraţ, şeful Procuraturii Chişinău: „Dvs. oricum o să comentaţi cum doriţi. Nu, eu nu consider încălcare atunci când nu te duci la masă şi îţi rezervezi ora ca să feliciţi colegul. Nu consider că e încălcare”.
    Sursa: 
    zdg.md

  • Trei candidați la funcția de procuror au depus jurământul în fața CSP. Printre aceștia și fiul unui șef important din cadrul Procuraturii

    Trei candidați la funcția de procuror au depus astăzi jurământul în fața Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). Printre aceștia se regăsește și Ștefan Șaptefraț, fiul procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chişinău, Ștefan Șaptefraț. Acesta a absolvit Institutul Național al Justiției și a fost numit recent în funcția de procuror în cadrul Procuraturii raionului Ialoveni.

    Tot în cadrul aceleiași ceremonii au mai depus jurământul Roman Chihai și Inna Cotorobai care vor activa la Procuratura raionului Hîncești și, respectiv, Procuratura raionului Anenii Noi.

    Trei candidați la funcția de procuror au depus astăzi jurământul în fața Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). Printre aceștia se regăsește și Ștefan Șaptefraț, fiul procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chişinău, Ștefan Șaptefraț. Acesta a absolvit Institutul Național al Justiției și a fost numit recent în funcția de procuror în cadrul Procuraturii raionului Ialoveni.

    Tot în cadrul aceleiași ceremonii au mai depus jurământul Roman Chihai și Inna Cotorobai care vor activa la Procuratura raionului Hîncești și, respectiv, Procuratura raionului Anenii Noi.

    Conform Legii cu privire la Procuratură, după numirea sa în funcție, procurorul, depune următorul jurământ: ”Jur să respect cu stricteţe Constituţia, legile Republicii Moldova, drepturile și libertățile omului și să îndeplinesc conştiincios obligaţiile ce îmi revin”.

    Refuzul de a depune jurământul atrage de drept nulitatea numirii în funcție. Procurorul General depune jurământul la data numirii sale în funcție, în fața Președintelui Republicii și a membrilor Consiliului Superior al Procurorilor. Ceilalți procurori depun jurământul în fața Procurorului General și a membrilor Consiliului Superior al Procurorilor.

    Depunerea jurământului de către procuror se consemnează într-o declarație care este semnată de persoana care a depus jurământul, Procurorul General și de președintele Consiliului Superior al Procurorilor.
    Sursa: bizlaw.md

  • Ștefan Șaptefraț a fost numit procuror la Ialoveni. CSP a angajat mai mulți procurori în procuraturi teritoriale

    Ștefan Șaptefraț a fost numit procuror la Ialoveni. Nu este vorba despre procurorul-șef al Procuraturii municipiului Chişinău, dar despre fiul acestuia, care poartă același nume și care a absolvit Institutul Național al Justiției (INJ). La concurs au participat patru candidați, dar Ștefan Șaptefraț a avut cel mai mare punctaj – 106,6 și a avut proritate pentru alegerea funcției din cele scoase la concurs.

    Totodată, în rezultatul concursului anunțat în data de 20 iulie, Consiliul Superior al Procurorilor a decis să mai propună Procurorului General numirea lui Roman Chihai în funcția de procuror în Procuratura raionului Hîncești și a Innei Cotorobai în funcția de procuror în Procuratura raionului Anenii Noi. Aceștia au obținut câte 96,2 puncte și, respectiv, 102,7.

    Ștefan Șaptefraț a fost numit procuror la Ialoveni. Nu este vorba despre procurorul-șef al Procuraturii municipiului Chişinău, dar despre fiul acestuia, care poartă același nume și care a absolvit Institutul Național al Justiției (INJ). La concurs au participat patru candidați, dar Ștefan Șaptefraț a avut cel mai mare punctaj – 106,6 și a avut proritate pentru alegerea funcției din cele scoase la concurs.

    Totodată, în rezultatul concursului anunțat în data de 20 iulie, Consiliul Superior al Procurorilor a decis să mai propună Procurorului General numirea lui Roman Chihai în funcția de procuror în Procuratura raionului Hîncești și a Innei Cotorobai în funcția de procuror în Procuratura raionului Anenii Noi. Aceștia au obținut câte 96,2 puncte și, respectiv, 102,7.

    Totodată, Consiliul a decis să amâne numirea lui Alexandru Bratuțel în funcția de procuror în cadrul Procuraturii raionului Strășeni, deoarece acesta nu s-a prezentat la ședința în cadrul căreia au fost exprimate opțiunile.

    Toți cei patru candidați sunt absolvenți ai INJ, promoțiile anilor 2016 și 2017.
    Sursa: bizlaw.md

  • Salariile de peste 20 de mii de lei şi tranzacţiile procurorilor-şefi în 2017

    Conducătorii Procuraturii Generale şi cei ai procuraturilor de profil au primit, în 2017, salarii de peste 20 de mii de lei pe lună. Procurorul general, de exemplu, a beneficiat de un salariu de puţin peste 30 de mii de lei. Deşi, în 2017, majoritatea procurorilor-şefi nu au făcut achiziţii, unii acuzatori de stat au intrat, totuşi, în posesia unor apartamente sau maşini de lux.

    Eduard Harunjen, procuror general, nu a făcut achiziţii în 2017. Şeful Procuraturii Generale (PG) a beneficiat însă de un salariu de invidiat: 30,2 mii de lei pe lună. Conform declaraţiei de avere şi interese, acesta a acumulat, din salariu, 363,58 mii de lei în 2017, iar alţi 4,5 mii de la Universitatea de Stat din Moldova. Soţia acestuia, Adela, a avut un salariu anual de 160 de mii de lei, activând la Curtea de Arbitraj Internaţional Comercial.

    Adjuncţii procurorului general, fără achiziţii, dar cu salarii de peste 20 de mii de lei

    Conducătorii Procuraturii Generale şi cei ai procuraturilor de profil au primit, în 2017, salarii de peste 20 de mii de lei pe lună. Procurorul general, de exemplu, a beneficiat de un salariu de puţin peste 30 de mii de lei. Deşi, în 2017, majoritatea procurorilor-şefi nu au făcut achiziţii, unii acuzatori de stat au intrat, totuşi, în posesia unor apartamente sau maşini de lux.

    Eduard Harunjen, procuror general, nu a făcut achiziţii în 2017. Şeful Procuraturii Generale (PG) a beneficiat însă de un salariu de invidiat: 30,2 mii de lei pe lună. Conform declaraţiei de avere şi interese, acesta a acumulat, din salariu, 363,58 mii de lei în 2017, iar alţi 4,5 mii de la Universitatea de Stat din Moldova. Soţia acestuia, Adela, a avut un salariu anual de 160 de mii de lei, activând la Curtea de Arbitraj Internaţional Comercial.

    Adjuncţii procurorului general, fără achiziţii, dar cu salarii de peste 20 de mii de lei

    Şi adjuncţii procurorului general au avut salarii mari în 2017, după reformarea Procuraturii. Igor Popa a ridicat un salariu lunar de 26,5 mii de lei (318,75 mii anual). Şi acesta nu a făcut cumpărături în 2017. În declaraţia sa, Popa nu a mai indicat-o pe avocata Ala Popa. Potrivit unei hotărâri judecătoreşti, cei doi au divorţat în octombrie 2016. Cererea a fost depusă de avocată, iar Igor Popa a acceptat divorţul, solicitând examinarea cazului în lipsa sa. Ambii au decis ca cei doi copii minori ai lor să rămână în grija mamei.

    Iurii Garaba, alt adjunct al procurorului general, a avut un salariu lunar de aproximativ 20,2 mii de lei în 2017 (242,89 mii de lei). Procurorul a vândut un BMW 520 cu 5 mii de euro, iar din darea în locaţiune a unui apartament a obţinut 3720 de euro. Locuinţa oferită în chirie de soţii Garaba, cu o suprafaţă de 51 m.p., a fost cumpărată în 2013. Adjunctul procurorului general a beneficiat şi de o pensie lunară de 18,5 mii de lei. El deţine un depozit de 10 mii de euro, dar din 2013 şi până în 2033 urmează să ramburseze trei credite în valoare de 15,5 mii de euro şi 5,6 mii de USD. Soţia lui Garaba, Irina, a acumulat venituri din trei surse. De la Fabrica Avicolă „Tochile”, condusă de Victor Garaba, fratele procurorului, şi fondată de Lifaza Limited, un off-shore cipriot, aceasta a avut un salariu de 14,4 mii de lei. 17,4 mii de lei şi, respectiv, 6,4 mii de lei, Irina Garaba i-a primit de la reprezentanţele companiilor „Wecker Limited” şi „Belsis Limited”.

    Mircea Roşioru, al treilea adjunct al procurorului general, a avut cel mai mare salariu dintre toţi conducătorii PG. Potrivit declaraţiei de avere şi interese depuse de acesta pentru 2017, Roşioru a ridicat lunar 30,8 mii de lei (370,33 mii de lei anual). Alţi 16 mii de lei, adjunctul procurorului general i-a primit din activitatea didactică pe care a desfăşurat-o la Institutul Naţional al Justiţiei, Universitatea de Studii Europene şi Universitatea de Stat din Moldova. Nici Roşioru nu a făcut cumpărături în 2017, dar a investit, începând cu 2011, 47 mii de euro într-un apartament edificat de Basconslux special pentru procurori. Soţia lui Mircea Roşioru este angajată la „Dendrobium” SRL, companie gestionară a unei afaceri cu flori.

    Viorel Morari, şeful Procuraturii Anticorupţie, a avut un salariu lunar de 27,5 mii de lei în 2017 (330,44 mii de lei pe an), iar de la INJ, alţi 5,2 mii de lei. Suma de 1382 de euro, Viorel Morari a încasat-o dintr-o diurnă plătită de Consiliul Europei. La fel ca şi colegii săi de la PG, Morari nu a făcut achiziţii în 2017. Noutatea din declaraţia lui Morari este faptul că acesta a indicat-o pe soția (sau concubina), angajată și ea în domeniu, la PG. Aceasta a obţinut, din salariu, 18,8 mii de lei, iar din indemnizaţia oferită de Casa Naţională de Asigurări Sociale, 45,5 mii de lei.

    Adriana Beţişor, adjuncta lui Viorel Morari, a avut un salariu mediu de 26,1 mii de lei în 2017 (313,73 mii de lei pe an). În anul de referinţă, acuzatoarea de stat nu a făcut cumpărături, indicând în declaraţia de avere şi interese acelaşi apartament şi aceleaşi maşini, de model Skoda, despre care ZdG a scris anterior. Soţul Adrinei Beţişor, angajat la Serviciul Fiscal de Stat, a avut un salariu mediu de 17 mii de lei pe lună. Alţi 1900 de lei i-a primit pentru perioada în care a fost în concediu medical.

    Eduard Varzar, care deţine funcţia de adjunct al Procuraturii Anticorupţie din august 2017, a obţinut, în 2017, din salariul de procuror, 257,22 mii de lei (21,4 mii de lei lunar). Cei mai mulţi bani, 316,76 de mii de lei, au intrat în conturile procurorului în urma unui titlu executoriu din februrie 2017. Originea acestui titlu executoriu se trage încă din 2006, când acesta s-a adresat, iniţial, la Consiliul Municipal Chişinău (CMC), iar ulterior, în judecată, cerând, în conformitate cu Legea cu privire la procuratură, valabilă în acel moment, acordarea unui spaţiu locativ. Legea, abrogată ulterior, dar valabilă în acea perioadă, stabilea că, în cazul în care procurorul nu are locuinţă sau are nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor de trai, autoritatea administraţiei publice locale este obligată, în termen de cel mult un an de la numirea acestuia în funcţie, să îl asigure cu locuinţă (apartament sau casă) de serviciu pe perioada de activitate în localitatea respectivă. În 2008, Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) a menţinut în vigoare deciziile instanţelor inferioare şi a dispus obligarea autorităţilor publice locale să-i acorde o locuinţă. Titlul executoriu nu a fost însă executat. Ulterior, Varzar s-a adresat în judecată împotriva Ministerului Justiţiei, pentru neexecutarea în termen rezonabil a hotărârii judiciare, cerând repararea prejudiciului moral şi material suportat în legătură cu neexecutarea hotărârii judecătoreşti şi încasarea cheltuielilor de judecată. În iulie 2016, instanţa i-a admis, parţial, solicitarea, iar în februarie 2017, după ce cazul a ajuns la CA Chişinău, solicitarea a devenit executorie. Și CSJ a menținut, prin încheiere, decizia instanțelor inferioare. La scurt timp, Ministerul Finanţelor i-a transferat suma de 316,76 mii de lei. Totuşi, procurorul spune că hotărârea judiciară prin care CMC este obligat să-i ofere o locuinţă încă nu a fost executată. Acesta nu exclude că se va adresa, repetat, în judecată.

    „Hotărârea privind acordarea spaţiului locativ se află în curs de executare. N-am avut eu norocul ca executarea dosarului meu să aibă loc în termene reduse, ca la alţi colegi procurori, judecători, poliţişti. De vreo zece ani cunosc că Primăria nu dispune de spaţiu locativ. Dacă scriu, fix aşa răspuns primesc. Dacă aş fi beneficiat de o compensare, cum au beneficiat alţi colegi, nu mai ajungea să fie acest litigiu. Eforturile repetate, încercările de a scoate problema de pe ordinea de zi au fost fără succes”, susţine Varzar. Această sumă este pentru compensarea neexecutării hotărârii judecătoreşti până în 2016. „Perioada din 2016 până la data când va fi executată, este pasibilă de a solicita, din nou, recuperarea prejudiciului”, constată procurorul.

    Nicolae Chitoroagă, şeful Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS), a ridicat, lunar, un salariu mediu de 22,6 mii de lei, dar şi o pensie de 7,4 mii de lei pe lună. Acesta nu a achiziţionat niciun bun mobil sau imobil în 2017. Vasile Stoinovunul din adjuncţii săi, a avut în 2017 un salariu mediu lunar de 28,4 mii de lei. Acuzatorul de stat şi soţia sa păstrează, într-un depozit, 20 de mii de USD. Nici Lucreţia Zaharia, un alt adjunct de la PCCOCS, nu a făcut cumpărături în 2017. Ea a avut anul trecut un salariu lunar mediu de aproximativ 26 de mii de lei. Valeriu Bodean, alt adjunct al şefului PCCOCS, a avut un salariu mediu lunar de 22,7 mii de lei. În decembrie 2016, Bodean a devenit proprietarul unui apartament cu o suprafaţă de 120 m.p., în care investea începând cu anul 2011.

    Şi Vitalie Busuioc, şi el adjunct al şefului PCCOCS, s-a ales, în 2017, cu un apartament nou.Conform declaraţiei de avere şi interese, Busuioc a ridicat, lunar, 20,4 mii de lei. Acesta a vândut, cu 53,5 mii de euro, echivalentul a aproximativ 1,1 milioane de lei, un apartament de 71 m.p., despre care menţiona în declaraţia de avere din 2016 că ar valora 28,4 mii de euro. La cumetria copilului, procurorul a obţinut 5,8 mii de euro. Cu banii obţinuţi în 2017, Vitalie Busuioc şi-a achiziţionat un apartament cu o suprafaţă de 150 m.p., locuinţă care ar valora, conform informaţiilor publicate de procuror, 1,05 milioane de lei. Preţul de piaţă al unui asemenea imobil costă însă aproape dublu. Soţia lui Busuioc a acumulat venituri în valoare totală de 106 mii de lei de la firmele „City Arena” SRL şi „New Tone”. „City Arena”este gestionată de Sergiu Busuioc, fratele procurorului. Acesta este implicat în mai multe afaceri,inclusiv în firma care gestionează restaurantul „Cactus” de pe str. Armenească din Chişinău, acolo unde îl are partener pe impresarul sportiv, Leonid Istrati.

    Tranzacţia lui Cimbir: A vândut un apartament de 119 m.p. cu 34 de mii de euro

    Ştefan Şaptefraţ, şeful Procuraturii Chişinău, a avut în 2017 un salariu lunar de aproximativ 18,3 mii de lei (219,8 mii de lei anual). La fel ca şi majoritatea colegilor cu funcţii de conducere din cadrul Procuraturii, şi Şaptefraţ nu a făcut achiziţii în anul 2017.

    Corneliu Bratunov, adjunctul procurorului mun. Chişinău şi şeful Oficiului Râşcani al instituţiei, a avut un salariu lunar de 25 mii de lei. La un eveniment de familie (zi de naştere) familia Bratunov a obţinut 1150 de euro. Soţia procurorului a obţinut 7,6 mii de lei de la SRL „Nisa-T”, cu activităţi în comerţ, şi 25,3 mii de lei, procent din vânzări de la un magazin online din Belarus. La început de 2018, familia Bratunov a cumpărat un autoturism Hyundai, cu o valoare de 10 mii de lei.

    Marcel Cimbir, alt adjunct al procurorului de Chişinău, tot el, şeful Oficiului Botanica al instituţiei, a primit, lunar, 19,3 mii de lei. Procurorul a vândut cu 120 mii de lei un automobil Skoda Superb. Alţi 690 mii de lei (aproximativ 34 mii de euro) i-a obţinut de la cesionarea drepturilor asupra unui apartament de 119 m.p., construit de „Basconslux” special pentru angajaţii procuraturii. Informaţiile din declaraţia de avere şi interese a procurorului Cimbir mai arată că acesta a vândut un metru patrat de apartament cu doar 285 de euro, în condiţiile în care preţul de piaţă este cel puţin dublu, iar procurorii au achitat pentru un metru pătrat, conform informaţiilor publicate anterior de ZdG, 340 de euro. În noiembrie 2016, Mariana Cimbir, soţia acuzatorului de stat, tot ea, fiica lui Veaceslav Untilă, preşedintele Curţii de Conturi, a intrat în gestionarea „Retraco Grup” SRL, cu activităţi imobiliare.

    Maşnic – cu o Skoda nouă, Popov – cu două maşini Toyota

    Eduard Maşnic, alt adjunct, şeful Oficiului Buiucani al Procuraturii Chişinău, a avut un salariu mediu de 27,7 mii de lei în 2017. Acesta şi-a achiziţionat, la început de 2018, un automobil Skoda Superb, fabricat în 2017, plătind 315 mii de lei. Partenera lui Maşnic este angajată la Compania de construcţii „Exfactor Grup”, de unde a avut un salariu de 10 mii de lei pe lună.

    Ruslan Popov, şeful Oficiului Ciocana al Procuraturii mun. Chişinău, care deţine şi funcţia de adjunct al procurorului mun. Chişinău, a avut un an 2017 plin de tranzacţii. Acesta a beneficiat de un salariu mediu lunar de aproximativ 26,4 mii de lei, iar alţi 29 de mii de lei au intrat în conturile procurorului din activitatea didactică pe care o desfăşoară la mai multe instituţii din ţară.

    Dacă în 2016, Popov cumpăra un BMW X5, în 2017 automobilul a fost vândut cu 998 de mii de lei. Un alt automobil, tot BMW X5, procurorul l-a vândut unui SRL, doar că pentru suma de 150 de mii de lei. Popov a vândut şi un Hyundai Tucson cu 14 mii de euro. A cumpărat, în schimb, un Hyundai Santa Fe, cu 506 mii de lei, şi un Hyundai Grand Santa Fe, pentru care a plătit 739,5 mii de lei.

    Roman Eremciuc, şeful Oficiului Centru al Procuraturii Chişinău şi adjunctul procurorului Chişinău, a ridicat lunar 17,3 mii de lei. Sumele de 540 de euro şi 744 de USD constituie diurnele procurorului primite pentru deplasări în străinătate. Alţi 75 de mii de lei au intrat în conturile familiei ca şi daruri la zile de naştere. Soţia procurorului, angajată la Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, a avut un venit din salariu de 379,8 mii de lei în 2017.
    Sursa: zdg.md

  • Un membru al Colegiului de disciplină și etică al procurorilor a demisionat. Cine i-a luat locul

    Un membru al Colegiului de disciplină și etică, de pe lângă Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), și-a dat demisia. Potrivit unei hotărâri a CSP, Valentin Baidaus a depus cerere de demisie. CSP a decis ca locul acestuia să fie ocupat de Ștefan Șaptefraț, procuror-șef al Procuraturii municipiului Chișinău. La adunarea generală a Procurorilor, din luna mai, acesta a fost ales primul membru supleant.

    Un membru al Colegiului de disciplină și etică, de pe lângă Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), și-a dat demisia. Potrivit unei hotărâri a CSP, Valentin Baidaus a depus cerere de demisie. CSP a decis ca locul acestuia să fie ocupat de Ștefan Șaptefraț, procuror-șef al Procuraturii municipiului Chișinău. La adunarea generală a Procurorilor, din luna mai, acesta a fost ales primul membru supleant.

    Din Colegiu mai fac parte:
    Marcel Cimbir;
    Vladislav Guțan;
    Victor Comeran;
    Nicolae Chitoroagă.

    Conform Legii cu privire la Procuratură, Colegiul de disciplină şi etică are următoarele atribuții:

    examinează cauzele disciplinare inițiate împotriva procurorilor, primite de la Inspecția procurorilor, și aplică, după caz, sancțiuni disciplinare;
    adoptă recomandări privind prevenirea abaterilor disciplinare în cadrul Procuraturii și respectarea eticii procurorilor.

    Legea mai prevede că fiecare colegiu din subordinea Consiliului Superior al Procurorilor este constituit din 7 membri, după cum urmează:

    5 sunt aleși de Adunarea Generală a Procurorilor din rândul procurorilor;
    2 sunt aleși de către CSP, prin concurs public, din rândul reprezentanților societății civile.

    Sunt considerați aleși membri ai colegiului primii 5 procurori care au acumulat cel mai mare număr de voturi la Adunarea Generală a Procurorilor. Următorii procurori de pe lista candidaților, care au acumulat cel mai mare număr de voturi, suplinesc funcțiile vacante în ordinea descrescătoare a numărului de voturi acumulat.

    Deţinerea concomitentă a mandatului de membru al CSP şi a celui de membru al unui colegiu, sau a mandatului de membru în mai multe colegii, este interzisă.

    Membrii colegiului sunt aleși pe o perioadă de 4 ani. Membrii colegiului, reprezentanți ai societății civile, primesc o indemnizație lunară în mărime de 50% din salariul mediu al membrilor CSP aleși din rândul procurorilor. Membrilor colegiului aleși din rândul procurorilor li se reduce volumul de lucru pe perioada mandatului.
    Sursa: bizlaw.md

  • CV-urile şi averea noilor şefi ai PCCOCS şi Procuraturii Chişinău

    Concursurile pentru funcţiile de şef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale şi de şef al Procuraturii Chişinău s-au desfăşurat fără surprize. Nicolae Chitoroagă şi Ştefan Şaptefraţ, procurorii care au obţinut anterior cel mai mare punctaj oferit de Colegiul pentru Selecţia şi Cariera Procurorilor şi Colegiul de Evaluare a Performanţelor Procurorilor, au fost propuşi procurorului general pentru aceste funcţii, cu un mandat de cinci ani. CV-urile şi declaraţiile de avere ale noilor şefi abundă de probleme de integritate. Acestea conţin informaţii despre bunuri de milioane, unele dintre ele nefiind declarate conform legii.

    Ştefan Şaptefraţ a câştigat concursul pentru funcţia de şef al Procuraturii Chişinău, devansându-i pe contracandidaţii săi, Vitalie Sibov şi Marcel Cimbir. Ştefan Şaptefraţ are 54 de ani. În ultimul timp, el a ocupat funcţia de şef adjunct al Procuraturii Anticorupţie. Anterior, din octombrie 2014, acesta a fost procuror interimar al Procuraturii Transporturi. De-a lungul anilor, fiind procuror, Ştefan Şaptefraţ a fost implicat în tranzacţii de milioane de lei.

    Concursurile pentru funcţiile de şef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale şi de şef al Procuraturii Chişinău s-au desfăşurat fără surprize. Nicolae Chitoroagă şi Ştefan Şaptefraţ, procurorii care au obţinut anterior cel mai mare punctaj oferit de Colegiul pentru Selecţia şi Cariera Procurorilor şi Colegiul de Evaluare a Performanţelor Procurorilor, au fost propuşi procurorului general pentru aceste funcţii, cu un mandat de cinci ani. CV-urile şi declaraţiile de avere ale noilor şefi abundă de probleme de integritate. Acestea conţin informaţii despre bunuri de milioane, unele dintre ele nefiind declarate conform legii.

    Ştefan Şaptefraţ a câştigat concursul pentru funcţia de şef al Procuraturii Chişinău, devansându-i pe contracandidaţii săi, Vitalie Sibov şi Marcel Cimbir. Ştefan Şaptefraţ are 54 de ani. În ultimul timp, el a ocupat funcţia de şef adjunct al Procuraturii Anticorupţie. Anterior, din octombrie 2014, acesta a fost procuror interimar al Procuraturii Transporturi. De-a lungul anilor, fiind procuror, Ştefan Şaptefraţ a fost implicat în tranzacţii de milioane de lei.

    A plecat de două ori din procuratură

    În iunie 2008, de exemplu, fiind procuror în secţia nr.1, Direcţia control al urmăririi penale, Şaptefraţ a cumpărat de la SRL „NourCo” un teren cu o construcţie nefinalizată pe str. Sarmizegetusa din Chişinău pentru 11,65 milioane de lei, deşi salariul său de funcţie era de doar câteva mii de lei. Despre tranzacţia procurorului a aflat conducerea Procuraturii Generale (PG), iar peste trei luni, în septembrie 2008, acesta era eliberat din funcţie, din proprie iniţiativă, printr-un ordin al procurorului general. La scurt timp după plecarea din organele Procuraturii, Şaptefraţ procură un alt teren, la Mileştii Mici, Ialoveni, plătind 6,37 milioane de lei, dar şi un teren agricol de 1,3 ha.

    În decembrie 2008, acesta obţine licenţă de avocat, dar peste jumătate de an revine în procuratură, în funcţia sa anterioară, cea de procuror în secţia nr.1, Direcţia control al urmăririi penale. La scurt timp după revenirea în PG, în urma unor articole din presă, Colegiul Disciplinar al PG iniţiază pe numele procurorului Şaptefraţ o procedură disciplinară, deoarece acesta nu ar fi prezentat declaraţii despre venituri şi proprietate nici după plecarea din organele procuraturii, nici la reangajare. În februarie 2010, procedura disciplinară a fost încetată, pe motiv că expirase termenul legal de aplicare a sancţiunii. Totuşi, în urma acestui caz, în aprilie 2010, Şaptefraţ este delegat pe o lună la Procuratura Soroca. La sfârşit de aprilie 2010, pleacă din nou din sistem în baza unei alte cereri de demisie.

    Fiind avocat, în octombrie 2010, Şaptefraţ vinde terenul şi construcţia de pe str. Sarmizegetusa Întreprinderii cu Capital Străin „Shan Lian International Group”, proprietara Centrului Comercial „Megapolis”, luând pe ele 19,5 milioane de lei, cu un profit de 8 milioane de lei. Astăzi, terenul vândut de procurorul Şaptefraţ aparţine companiei de construcţii Kirsan, care înalţă acolo un complex locativ.

    A dat cu împrumut aproape 11 milioane de lei

    În decembrie 2013, Şaptefraţ îşi suspendă activitatea de avocat şi revine în Procuratură, fiind numit, la câteva luni de la revenire, în octombrie 2014, procuror interimar al Procuraturii Transporturi. Potrivit declaraţiei pe venituri şi proprietate pentru 2014, procurorul Ştefan Şaptefraţ deţine o casă în comuna Tohatin şi câteva construcţii, cumpărate în 2009. În ultima sa declaraţie de avere disponibilă, cea pentru 2015, acesta nu indică nicio maşină, deşi, în actele precedente, depuse la reangajarea în Procuratură, preciza că ar conduce, prin comodat, o Honda CRV şi un Volkswagen Multivan.

    În octombrie 2014, procurorul Şaptefraţ declară că vinde cota-parte din firma „Vera-Trofim” SRL, pe care o deţinea, cu doar 10 mii de lei, deşi aceasta are un capital social de peste 400 mii de lei şi deţine un frigider pentru păstrarea fructelor şi legumelor la Piatra Albă, Ialoveni. Cu o lună înainte de a-şi vinde afacerea, acesta primeşte însă 6,7 milioane de lei de la acest SRL, bani pe care îi împrumutase firmei în 2011. În 2013, în conturile procurorului au mai intrat 370 mii de lei în urma unei decizii judiciare, după ce, în martie 2012, acesta a acţionat în judecată Inspectoratul Fiscal de Stat pentru restituirea sumei achitate în plus, precizând că, în urma tranzacţiei din octombrie 2010 cu terenul de pe str. Sarmizegetusa, a achitat prea mulţi bani ca şi impozite. Toate instanţele de judecată i-au dat dreptate lui Şaptefraţ, obligând Fiscul să-i restituie peste 300 mii de lei, inclusiv penalităţi. În anii 2010-2012, pe când nu activa în Procuratură, Şaptefraţ, împreună cu reprezentanţii familiei sale, au acordat împrumuturi de aproape 11 milioane de lei, fără termen şi fără dobândă. Informaţia despre cei la care au ajuns banii nu este publică, fiind blurate numele persoanelor fizice sau juridice.

    Firme nedeclarate şi fecior care-i calcă pe urme

    Procurorul Şaptefraţ nu are înregistrat, astăzi, pe numele său, niciun SRL. Acesta însă a omis, în declaraţia cu privire la venituri şi proprietate pentru 2015, să declare „Elizeu Group” SRL, la care figura atunci, printre fondatori, cu 33%, soţia sa, Elena Cobzac. În februarie 2017, compania a fost radiată, pe motiv că persoana juridică ar fi inactivă. Noul şef al Procuraturii Chişinău nu a trecut în declaraţia sa de avere din 2015 nici faptul că soţia sa este administratoarea Întreprinderii Mixte „Stelimar Com”, cu activităţi în comerţ.

    Firma este fondată de fiica procurorului, Maria, dar şi de un cetăţean ucrainean, Severian Gheras, având adresa juridică în casa procurorului din Tohatin. Unul dintre copiii procurorului, Ştefan Şaptefraţ, a absolvit în 2017 Institutul Naţional al Justiţiei, specialitatea procuror. Solicitat de ZdG, şeful Procuraturii mun. Chişinău a evitat să discute cu noi, fiind nemulţumit de faptul că presa a relatat anterior că cele aproape 11 milioane de lei incluse de el în declaraţia de avere la capitolul „datorii” ar fi fost credite. „Faceţi diferenţa dintre creditor şi debitor”, ne-a transmis Şaptefraţ, după care a închis, lăsând să se înţeleagă că el este cel care a dat cu împrumut acei bani, şi nu invers.

    „Îndeplinire necorespunzătoare a obligaţiilor de serviciu”

    Nicolae Chitoroagă a obţinut funcţia de şef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) în urma unui concurs în care i-a avut drept concurenţi pe Alexandru Raţă, procurorul de Străşeni, şi Aurel Burlacu, şeful Procuraturii din Anenii Noi. Chitoroagă şi-a păstrat funcţia pe care o exercita din postura de interimar din august 2016, dată la care a şi fost creată PCCOCS. Acesta este procuror din anii ’90, iar după fondarea Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi a Corupţiei (CCCEC), a fost şeful Direcţiei Urmărire Penală a instituţiei. Şefia lui Chitoroagă de la CCCEC a coincis cu instrumentarea unor dosare de rezonanţă împotriva unor politicieni sau funcţionari care erau în opoziţie cu guvernarea comunistă de atunci: Serafim Urechean, Vladimir Şarban sau Constantin Becciev. Presa a scris că Chitoroagă este naşul lui Igor Popa, actualul adjunct al procurorului general, dar şi cumătru cu fostul procuror general, Valeriu Gurbulea.

    În 2013, Andrei Pântea, care după demisia lui Valeriu Zubco a devenit procuror general interimar, a cerut Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) tragerea la răspundere disciplinară a procurorului Chitoroagă. În demersul său, Pântea informa Consiliul că în urma verificărilor efectuate „s-au stabilit mai multe deficienţe în activitatea procurorului Nicolae Chitoroagă, acestea fiind rezultatul îndeplinirii necorespunzătoare a obligaţiilor de serviciu”. Potrivit demersului, procurorul Nicolae Chitoroagă nu ar fi elaborat programe de activitate a Direcţiei exercitare şi conducere a urmăririi penale nici pentru 2012, nici pentru 2013, nu a prezentat acte care ar confirma organizarea şi coordonarea activităţii subdiviziunii, lipseau informaţiile scrise despre şedinţele convocate în cadrul Direcţiei şi propunerile pentru planul de activitate al PG. Totodată, Pântea făcea referire şi la o serie de abateri de la norma legală admise de procurori din subordinea lui Chitoroagă. Propunerea acestuia nu a fost susţinută de membrii CSP, care au refuzat iniţierea unei proceduri disciplinare pe numele lui Chitoroagă. „Consiliul reţine că deficienţele evocate referitor la acţiunile şi modul de comunicare a procurorului-şef al Direcţiei exercitare şi conducere a urmăririi penale, Nicolae Chitoroagă, cu procurorii din subordine, neelaborarea programelor de activitate a subdiviziunii pe care o conduce şi lipsa informaţiei despre convocarea procurorilor în şedinţe operative nu pot fi considerate drept abateri disciplinare…”, se preciza în hotărârea CSP.

    Apartament de 144,8 m.p. şi salariu nou de aproximativ 25 de mii pe lună

    Din ultima declaraţie cu privire la venituri şi proprietate pentru anul 2015, depusă de Nicolae Chitoroagă, aflăm că acesta este proprietarul unui apartament de 144,8 m.p., obţinut prin contract de cesiune, în 2012. Deşi în declaraţia de avere este indicat că locuinţa are o valoare cadastrală de 743 de mii de lei, preţul ei de piaţă este cel puţin dublu. Nicolae Chitoroagă deţine şi 1/5 dintr-un apartament cu suprafaţa de 53 m.p., amplasat în sectorul Râşcani al capitalei, unde coproprietarii sunt alţi membri ai familiei sale. În 2015, Nicolae Chitoroagă declara că deţine un automobil Toyota fabricat în 2007, pe care-l conducea prin procură. „În declaraţia pentru anul 2016 nu au apărut modificări. Şi vă rog să nu mai spuneţi că am două apartamente, pentru că am doar unul şi 1/5 din altul. Eu am un singur apartament, proprietate privată, şi dacă va trebui, voi da explicaţii”, a menţionat Nicolae Chitoroagă.

    Conform ordinului lui Eduard Harunjen din 2016, la crearea PCCOCS, salariul şefului acestei procuraturi va fi echivalentul a 4,5 salarii medii pe economie. Acesta va fi suplinit cu un spor în mărime de 15% faţă de salariul de funcţie pentru calitatea de şef. Astfel, Chitoroagă ar putea ridica, lunar, nu mai puţin de 25 de mii de lei. În 2015, Chitoroagă, fiind şef al Direcţiei exercitare şi conducere a urmăririi penale, a avut un salariu anual de 137 de mii de lei (11,4 mii de lei lunar), dar şi o pensie de la MAI de 76 de mii de lei (6,3 mii pe lună).
    sursa: zdg.md

  • Consiliul Superior al Procurorilor a decis astăzi cine va fi noul procuror-șef al Procuraturii municipiului Chișinău

    Învingător al concursului pentru ocuparea funcției vacante de procuror-șef al Procuraturii municipiului Chișinău a fost declarat Ștefan Șaptefraț. În prezent, acesta deține funcția de șef adjunct al Procuraturii Anticorupție.

    Consiliul Superior al Procurorilor va propune Procurorului General candidatura lui Ștefan Șaptefraț, pentru a fi numit în funcție pentru un mandat de 5 ani. Potrivit Legii cu privire la procuratură, în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea propunerii, Procurorul General este obligat să adopte o decizie. Procurorul General poate refuza motivat candidatura prezentată pentru numire în funcție. Consiliul Superior al Procurorilor poate propune în mod repetat aceeași candidatură cu votul a 2/3 din membrii săi. Propunerea repetată este obligatorie pentru Procurorul General.

    Învingător al concursului pentru ocuparea funcției vacante de procuror-șef al Procuraturii municipiului Chișinău a fost declarat Ștefan Șaptefraț. În prezent, acesta deține funcția de șef adjunct al Procuraturii Anticorupție.

    Consiliul Superior al Procurorilor va propune Procurorului General candidatura lui Ștefan Șaptefraț, pentru a fi numit în funcție pentru un mandat de 5 ani. Potrivit Legii cu privire la procuratură, în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea propunerii, Procurorul General este obligat să adopte o decizie. Procurorul General poate refuza motivat candidatura prezentată pentru numire în funcție. Consiliul Superior al Procurorilor poate propune în mod repetat aceeași candidatură cu votul a 2/3 din membrii săi. Propunerea repetată este obligatorie pentru Procurorul General.

    Amintim că, pentru postul de procuror-șef al Procuraturii municipiului Chișinău  au mai candidat:

    Vitalie Sibov – șef al Secției exercitare și conducere a urmării penale, Procuratura municipiului Chișinău;
    Marcel Cimbir – șef al oficiului Botanica, Procuratura municipiului Chișinău.

    Funcţia de procuror-șef al Procuraturii municipiului Chișinău a rămas vacantă, după ce Igor Popa a fost numit adjunct al Procurorului General.
    sursa: bizlaw.md

  • Un procuror milionar, cu cele mai mari șanse de a ajunge la șefia Procuraturii Chișinău

    Ștefan Șaptefraț, actual șef-adjunct al Procuraturii Anticorupție, a obținut cel mai mare punctaj din partea Colegiului de selecție și carieră a procurorilor. Astfel, procurorul are cele mai mari șanse să fie numit învingător al concursului pentru funcția de șef al Procuraturii Chișinău. În acelaşi concurs s-au înscris actualul șef interimar al Procuraturii Capitalei, Vitalie Sibov, dar și fostul șef al Procuraturii Botanica, Marcel Cimbir.

    Ștefan Șaptefraț, actual șef-adjunct al Procuraturii Anticorupție, a obținut cel mai mare punctaj din partea Colegiului de selecție și carieră a procurorilor. Astfel, procurorul are cele mai mari șanse să fie numit învingător al concursului pentru funcția de șef al Procuraturii Chișinău. În acelaşi concurs s-au înscris actualul șef interimar al Procuraturii Capitalei, Vitalie Sibov, dar și fostul șef al Procuraturii Botanica, Marcel Cimbir.

    Potrivit hotărârii Colegiului de selecție și carieră a procurorilor din 20 iulie 2017, Ștefan Șaptefraț a acumulat 151 de puncte urmare a evaluării făcute de colegiul sus-menționat și Colegiul de evaluare a performanțelor procurorilor.

    Punctajul acumulat de adjunctul Procuraturii Anticorupție este cu 2,5 puncte mai mare decât cel obținut de Vitalie Sibov, care asigură în prezent interimatul funcției de șef al Procuraturii Chișinău. Prin hotărârea Colegiului de selecție, Sibov a obținut 148,5 puncte. Procurorul Marcel Cimbir a obținut doar 137,7 puncte din partea Colegiului de selecție.

    Potrivit Legii Procuraturii, „candidații pentru funcția de procuror își aleg funcțiile scoase la concurs în ordinea descrescătoare a punctajului obținut”, iar în cazul funcțiilor de șefi și adjuncți de procuraturi, „se consideră ales candidatul care a obținut cel mai bun punctaj la concurs.

    Potrivit unei investigații anterioare de Ziarului de Gardă, Ştefan Şap­te­fraţ este unul din­tre cei mai pros­peri pro­cu­rori. Împre­ună cu soţia sa, Elena Cob­zac, locu­ieşte într-un imo­bil la Toha­tin, municipiul Chi­şi­nău, con­struit încă în anii 2000. „În iunie 2008, fiind pro­cu­ror în secţia nr.1, Dire­cţia con­trol al urmă­ri­rii penale, Şap­te­fraţ a cum­pă­rat de la SRL NourCo un teren cu o con­stru­cţie nefi­na­li­zată pe str. Sar­mi­ze­ge­tusa, 53 din Chi­şi­nău con­tra 11,65 mili­oane de lei, deşi sala­riul său de fun­cţie era de doar câteva mii de lei pe lună. Des­pre tranza­cţia pro­cu­ro­ru­lui a aflat con­du­ce­rea Pro­cu­ra­tu­rii Gene­rale (PG), iar peste trei luni, în sep­tem­brie 2008, acesta era eli­be­rat din fun­cţie, din pro­prie ini­ţi­a­tivă, con­form unui ordin al pro­cu­ro­ru­lui gene­ral. La scurt timp după ple­ca­rea din orga­nele Pro­cu­ra­tu­rii, Şap­te­fraţ pro­cură un alt teren la Mileş­tii Mici, Ialo­veni, plă­tind 6,37 mili­oane de lei, dar şi un teren agri­col de 1,3 ha”, potrivit Ziarului de Gardă.

    În declarația de avere pentru anul 2015, ultima publicată pe pagina web a Autorităţii Naţionale de Integritate, Șaptefraț indică faptul că a înstrăinat mai multe dintre bunurile pe care le deținea. Astfel, a fost vândută o clădire cu 19,5 milioane de lei, un teren agricol și o construcție agricolă, la prețul de circa patru milioane de lei. Procurorul a mai obținut în acel an 6,7 milioane de lei din restituire de împrumuturi și încă 300 de mii de lei din restituirea supraplății la achitarea impozitelor. Șaptefraț indica în 2015 că deține două terenuri pentru construcții și trei terenuri agricole, o casă de locuit de 162 de metri pătraţi, patru construcții, un garaj, o bucătărie de vară. De asemenea, Șaptefraț indica datorii, fără termen, de circa zece milioane de lei.

    În decem­brie 2008, el a obţinut licenţă de avo­cat, dar peste jumă­tate de an revine în Pro­cu­ra­tură, în fun­cţia deţi­nută ante­rior, cea de pro­cu­ror în secţia nr.1, Dire­cţia con­trol al urmă­ri­rii penale. „La scurt timp după reve­ni­rea în PG, în urma unor arti­cole din presă, Cole­giul Dis­ci­pli­nar din cadrul PG ini­ţi­ază pe numele pro­cu­ro­ru­lui Şap­te­fraţ o pro­ce­dură dis­ci­pli­nară, după ce acesta nu ar fi pre­zen­tat decla­ra­ţii cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate după ple­ca­rea din orga­nele pro­cu­ra­tu­rii, nici la rean­ga­jare. În febru­a­rie 2010, pro­ce­dura dis­ci­pli­nară a fost înce­tată, pe motiv că expi­rase ter­me­nul legal de apli­care a san­cţiu­nii. Totuşi, cel mai pro­ba­bil, în urma aces­tui caz, în apri­lie 2010, Şap­te­fraţ este dele­gat pen­tru o lună la Pro­cu­ra­tura Soroca. La sfârşit de apri­lie 2010, acesta pleacă din nou din sis­tem în baza unei alte cereri de demi­sie”, se mai reporterii ZdG. În iulie 2016, Șaptefraț a fost desemnat învingător al concursului pentru funcția de șef adjunct al Procuraturii Anticorupție.

    Contactat de portalul Anticoruptie.md, Mircea Roșioru, președintele Consiliului Superior al Procurorilor, a declarat că, în cazul în care va exista cvorum, concursul pentru desemnarea  șefului Procuraturii Chișinău ar putea avea loc la ședința din 10 august a CSP.  Roșioru a confirmat că în cazul acestor concursuri, rolul determinant îl are punctajul obținut de candidați la Colegiul de selecție și carieră și la Concursul de evaluare a performanțelor. Totuși, în cazul în care membrii CSP dispun de informații care pun la îndoială integritatea candidatului sau alte informații relevante, decizia aparține membrilor Consiliului.
    sursa: anticoruptie.md

  • Trei candidați la funcția de procuror-șef al Procuraturii Chișinău. Cine sunt aceștia

    Trei procurori înscriși în Registrul procurorilor, care solicită numirea în funcţia de procuror-şef sau de adjunct al procurorului-şef în procuratura teritorială, și-au depus candidaturile pentru funcția de procuror-șef al Procuraturii municipiului Chișinău. Aceștia au depus cereri la secretariatul ad-hoc al Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), prin care solicită aprecierea de către Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor pentru a ocupa funcția de procuror-șef al Procuraturii Chișinău. Potrivit președintelui CSP, Mircea Roșioru pentru această funcție candidează:

    Marcel Cimbir – actualul șef al oficului Botanica în cadrul Procuraturii municipiului Chișinău;
    Ștefan Șaptefrați – șef adjunct al Procuraturii Anticorupție;
    Vitalie Sibov – șef al Secției exercitare și conducere a urmării penale în Procuratura municipiului Chișinău.

    Trei procurori înscriși în Registrul procurorilor, care solicită numirea în funcţia de procuror-şef sau de adjunct al procurorului-şef în procuratura teritorială, și-au depus candidaturile pentru funcția de procuror-șef al Procuraturii municipiului Chișinău. Aceștia au depus cereri la secretariatul ad-hoc al Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), prin care solicită aprecierea de către Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor pentru a ocupa funcția de procuror-șef al Procuraturii Chișinău. Potrivit președintelui CSP, Mircea Roșioru pentru această funcție candidează:

    Marcel Cimbir – actualul șef al oficului Botanica în cadrul Procuraturii municipiului Chișinău;
    Ștefan Șaptefrați – șef adjunct al Procuraturii Anticorupție;
    Vitalie Sibov – șef al Secției exercitare și conducere a urmării penale în Procuratura municipiului Chișinău.

    Tot până astăzi s-au putut înscrie la concurs și persoanele care doresc să fie adjuncți ai procurorilor șefi din Cimișlia și Criuleni. Astfel, pentru funcția de adjunct al procurorului-șef al procuraturii raionului Cimișlia candidează doar Ruslan Donia. Acesta deține și în prezent această funcție, fiind numit încă în anul 2012.

    Un singur candidat este și la funcția de adjunct al procurorului-șef al procuraturii raionului Criuleni. La acest post pretinde doar Alexandru Machidon, cel care deține și în acum funcția respectivă.

    În conformitate cu Regulamentul Consiliului Superior al Procurorilor, la concursul pentru funcția de procuror-șef și adjunct al procurorului- șef al procuraturii teritoriale participă candidații înscriși în Registru până la data indicată în hotărârea Consiliului. La acest concurs poate participa orice procuror eligibil, indiferent dacă activează sau nu în acea procuratură. Procurorul care candidează pentru mai multe funcții este evaluat de către Colegiul de selecție și carieră pentru fiecare funcție la care candidează.

    sursa: bizlaw.md
     
  • Anticorupţie cu procurori milionari

    Cinci pro­cu­rori s-au înscris în cursa pen­tru şefia Pro­cu­ra­tu­rii Anti­co­rup­tie. Doi din­tre aceş­tia deţin, direct sau prin inter­me­diul fami­li­i­lor, averi impre­sio­nante.

    Cinci pro­cu­rori s-au înscris în cursa pen­tru şefia Pro­cu­ra­tu­rii Anti­co­rup­tie. Doi din­tre aceş­tia deţin, direct sau prin inter­me­diul fami­li­i­lor, averi impre­sio­nante. În 2010, un can­di­dat la fun­cţia de pro­cu­ror anti­co­ru­pţie a vân­dut un teren pe care-l cum­pă­rase cu doi ani mai devreme, fiind deja pro­cu­ror, cu aproape 20 de mili­oane de lei. Un alt can­di­dat con­stru­ieşte acum, prin inter­me­diul unei firme deţi­nute de tatăl şi soa­cra sa, un bloc cu nouă nive­luri în Chi­şi­nău.

    Şte­fan Şap­te­fraţ, pro­cu­ro­rul inte­ri­mar al Pro­cu­ra­tu­rii de Trans­port, Ion Dul­gheru, adjunc­tul pro­cu­ro­ru­lui sec­to­ru­lui Cen­tru, Roman Erem­ciuc, adjunc­tul pro­cu­ro­ru­lui sec­to­ru­lui Bota­nica, Vio­rel Morari, actu­a­lul şef al Secţiei con­du­cere a urmă­ri­rii penale în orga­nele cen­trale ale Minis­te­ru­lui Afa­ce­ri­lor Interne (MAI) şi ale Ser­vi­ci­u­lui Vamal (SV), şi Ruslan Carai­van, pro­cu­ro­rul UTA Găgă­u­zia, sunt cei cinci can­di­daţi care şi-au depus dosa­rele pen­tru fun­cţia de procuror-şef al Pro­cu­ra­tu­rii Anti­co­ru­pţie (PA).

    Casă de lux şi tranzacţie de milioane

    Şte­fan Şap­te­fraţ este, din octom­brie 2014, pro­cu­ror inte­ri­mar al Pro­cu­ra­tu­rii de Trans­port. În vâr­stă de 52 de ani, Şap­te­fraţ este unul din­tre cei mai pros­peri pro­cu­rori. Împre­ună cu soţia sa, Elena Cob­zac, locu­ieşte într-un imo­bil la Toha­tin, mun. Chi­şi­nău, con­struit încă în anii 2000.

    În iunie 2008, fiind pro­cu­ror în secţia nr.1, Dire­cţia con­trol al urmă­ri­rii penale, Şap­te­fraţ a cum­pă­rat de la SRL „NourCo” un teren cu o con­stru­cţie nefi­na­li­zată pe str. Sar­mi­ze­ge­tusa, 53 din Chi­şi­nău con­tra 11,65 mili­oane de lei, deşi sala­riul său de fun­cţie era de doar câteva mii de lei pe lună. Des­pre tranza­cţia pro­cu­ro­ru­lui a aflat con­du­ce­rea Pro­cu­ra­tu­rii Gene­rale (PG), iar peste trei luni, în sep­tem­brie 2008, acesta era eli­be­rat din fun­cţie, din pro­prie ini­ţi­a­tivă, con­form unui ordin al pro­cu­ro­ru­lui gene­ral. La scurt timp după ple­ca­rea din orga­nele Pro­cu­ra­tu­rii, Şap­te­fraţ pro­cură un alt teren la Mileş­tii Mici, Ialo­veni, plă­tind 6,37 mili­oane de lei, dar şi un teren agri­col de 1,3 ha.

    În decem­brie 2008, acesta obţine licenţă de avo­cat, dar peste jumă­tate de an revine în pro­cu­ra­tură, în fun­cţia deţi­nută ante­rior, cea de pro­cu­ror în secţia nr.1, Dire­cţia con­trol al urmă­ri­rii penale. La scurt timp după reve­ni­rea în PG, în urma unor arti­cole din presă, Cole­giul Dis­ci­pli­nar din cadrul PG ini­ţi­ază pe numele pro­cu­ro­ru­lui Şap­te­fraţ o pro­ce­dură dis­ci­pli­nară, după ce acesta nu ar fi pre­zen­tat decla­ra­ţii cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate după ple­ca­rea din orga­nele pro­cu­ra­tu­rii, nici la rean­ga­jare. În febru­a­rie 2010, pro­ce­dura dis­ci­pli­nară a fost înce­tată, pe motiv că expi­rase ter­me­nul legal de apli­care a san­cţiu­nii. Totuşi, cel mai pro­ba­bil, în urma aces­tui caz, în apri­lie 2010, Şap­te­fraţ este dele­gat pen­tru o lună la Pro­cu­ra­tura Soroca. La sfârşit de apri­lie 2010, acesta pleacă din nou din sis­tem în baza unei alte cereri de demi­sie.

    A vândut terenul cu 19,5 milioane de lei

    Fiind avo­cat, în octom­brie 2010, Şte­fan Şap­te­fraţ vinde tere­nul şi con­stru­cţia de pe str. Sar­mi­ze­ge­tusa nr. 53, pro­cu­rate în 2008, Între­prin­de­rii cu Capi­tal Străin „Shan Lian Inter­na­tio­nal Group”, pro­pri­e­tara Cen­tru­lui Comer­cial „Mega­po­lis”, con­tra 19,5 mili­oane de lei, obţinând un pro­fit de 8 mili­oane de lei. Astăzi, tere­nul vân­dut de pro­cu­ro­rul Şap­te­fraţ apa­rţine com­pa­niei de con­stru­cţii Kir­san, aceasta cumpărându-l în iunie 2015. Cel mai pro­ba­bil, în curând, acolo vor fi înă­lţate mai multe blo­curi de locuit.

    În decem­brie 2013, Şap­te­fraţ îşi sus­pendă acti­vi­ta­tea de avo­cat şi revine în Pro­cu­ra­tură, fiind numit, la câteva luni de la reve­nire, în octom­brie 2014, pro­cu­ror inte­ri­mar al Pro­cu­ra­tu­rii Trans­por­turi, fun­cţie pe care o deţine şi în pre­zent.

    Potri­vit decla­ra­ţiei cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate pe 2014, pro­cu­ro­rul Şte­fan Şap­te­fraţ deţine, pe lângă casa în care locu­ieşte, alte câteva con­stru­cţii, cum­pă­rate în 2009. În ultima sa decla­ra­ţie depusă, acesta nu indică nicio maşină, deşi, în actele pre­ce­dente, depuse la rean­ga­ja­rea în pro­cu­ra­tură, pre­ciza că ar con­duce, prin como­dat, o Honda CRV şi un Vol­k­swa­gen Mul­ti­van.

    Datorii de 11 milioane şi proces cu Fisc-ul

    În octom­brie 2014, pro­cu­ro­rul Şap­te­fraţdeclară că vinde cota-parte din firma „Vera-Trofim” SRL, pe care o deţi­nea, cu doar 10 mii de lei, deşi aceasta are un capi­tal social de peste 400 mii de lei şi deţine un fri­gi­der pen­tru păs­tra­rea fruc­te­lor şi legu­me­lor la Pia­tra Albă, Ialo­veni. Cu o lună îna­inte de a-şi vinde afa­ce­rea, acesta pri­meşte însă 6,7 mili­oane de lei de la acest SRL, bani care îi împru­mu­tase fir­mei în 2011.

    În 2013, în con­tu­rile pro­cu­ro­ru­lui au mai intrat 370 mii de lei în urma unei deci­zii judi­ci­are, după ce, în mar­tie 2012, acesta a acţio­nat în jude­cată Inspec­to­ra­tul Fis­cal de Stat pen­tru res­ti­tu­i­rea sumei achi­tate în plus, pre­ci­zând că, în urma tranza­cţiei din octom­brie 2010 cu tere­nul de pe str. Sar­mi­ze­ge­tusa, a achi­tat prea mulţi bani ca şi impo­zit. Toate instanţele de jude­cată i-au dat drep­tate lui Şap­te­fraţ, obli­gând Fisc-ul să-i res­ti­tuie peste 300 mii de lei, inclu­siv pena­li­tăţi.

    În anii 2010-2012, pe când nu activa în Pro­cu­ra­tură, Şap­te­fraţ, împre­ună cu repre­zen­tanţii fami­liei sale, au acu­mu­lat dato­rii de aproape 11 mili­oane de lei. Cre­di­tele indi­cate în decla­ra­ţia cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate sunt însă fără ter­men şi fără dobândă, semn că nu sunt luate de la vreo insti­tu­ţie finan­ci­ară.

    Firmele nedeclarate ale soţiei şi fiul de la INJ

    Pro­cu­ro­rul Şap­te­fraţ nu are înre­gis­trat, astăzi, pe numele său, niciun SRL. Acesta însă a omis din decla­ra­ţia sa cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tăţi firma „Eli­zeu Group” SRL, la care figu­rează prin­tre fon­da­tori, cu 33%, soţia sa, Elena Cob­zac, Ivan Şap­te­fraţ, fra­tele său, dar şi Ghe­or­ghe Graur, nume simi­lar cu al unui pro­cu­ror de la Pro­cu­ra­tura Cri­u­leni. Can­di­da­tul la fun­cţia de şef al PA nu a indi­cat nici fap­tul că soţia sa este admi­nis­tra­toa­rea Între­prin­de­rii Mixte „Ste­li­mar Com”, cu acti­vi­tăţi în comerţ. Firma este fon­dată de fiica pro­cu­ro­ru­lui, Maria, dar şi de un cetă­ţean ucrai­nean, Seve­rian Ghe­ras, şi are adresa juri­dică în casa pro­cu­ro­ru­lui din Toha­tin.

    Unul din­tre copiii pro­cu­ro­ru­lui, Şte­fan Şap­te­fraţ (poartă numele tată­lui), a fost înma­tri­cu­lat în 2015 la Insti­tu­tul Naţio­nal al Jus­ti­ţiei, urmând, la absol­vire, în 2017, să can­di­deze pen­tru o fun­cţie de pro­cu­ror. În decem­brie 2011, un alt fiu al pro­cu­ro­ru­lui, Andrei, a pri­mit de la părinţi, în urma unui con­tract de dona­ţie, un apar­ta­ment de aproape 100 m.p. în sec­to­rul Cio­cana, Chi­şi­nău.

    Familia candidatului care a ridicat un bloc de locuit

    Ion Dul­gheru, alt pre­ten­dent la şefia PA, este adjunct al pro­cu­ro­ru­lui sect. Cen­tru, Chi­şi­nău. La fel ca şi con­tra­can­di­da­tul său, Şte­fan Şap­te­fraţ, Dul­gheru deţine în pro­pri­e­tate mai multe bunuri de mili­oane. Fra­tele aces­tuia, Andrei, este şi el pro­cu­ror la Pro­cu­ra­tura Râş­cani, Chi­şi­nău. În decem­brie 2014, ZdG scria că fami­lia celor doi pro­cu­rori con­stru­ieşte un bloc loca­tiv cu nouă etaje pe str. Con­stan­tin Vâr­nav, Chi­şi­nău, bloc ampla­sat pe un fost teren de joacă, spre nemulţu­mi­rea loca­ta­ri­lor din zonă. După acel arti­col, Comi­sia Naţio­nală de Inte­gri­tate (CNI) nu doar că nu s-a auto­se­si­zat pen­tru a inves­tiga ave­rea celor doi pro­cu­rori care con­stru­iesc blo­cul loca­tiv la câteva sute de metri de casa de mili­oane a preşe­din­te­lui CNI, Ana­to­lie Don­ciu, dar, con­trar legii, nici nu au publi­cat decla­ra­ţia lui Dul­gheru cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate pe anul 2014. Repre­zen­tanţii CNI nu au putut explica de ce decla­ra­ţia de avere a pro­cu­ro­ru­lui Dul­gheru, astăzi can­di­dat la şefia PA, lip­seşte pe site-ul www.cni.md.

    În mar­tie 2016, la un an şi jumă­tate de la dema­ra­rea lucră­ri­lor, casa înă­lţată de „Sky Home Lux”, com­pa­nie fon­dată (iunie 2014) de Vasile Dul­gheru (97,89%), tatăl pro­cu­ro­ri­lor Ion şi Andrei Dul­gheru, şi Galina Bogdan (2,1%), soa­cra lui Ion, acum pen­sio­nară, fostă asis­tentă medi­cală la Tele­neşti, e deja ridi­cat, mun­ci­to­rii lucrând la faţadă. Apar­ta­men­tele se vând în spe­cial prin inter­me­diul unei firme imo­bi­li­are, preţul unui metru pătrat fiind de circa 600 de euro. Datele de pe panoul infor­ma­tiv ampla­sat lângă şan­tier arată că edi­fi­ca­rea blo­cu­lui a înce­put în octom­brie 2014 şi urmează a fi înche­iată în decem­brie 2016. Firma vinde apar­ta­mente cu 1-2 camere.

    Maşina de la şantier şi procedura disciplinară

    Tere­nul pe care se îna­lţă blo­cul a intrat în pose­sia fami­liei Dul­gheru în urma unei deci­zii a Con­si­li­u­lui Muni­ci­pal Chi­şi­nău din 13 mai 2014, care a dat curs soli­ci­tă­rii lui Vasile şi Galina Dul­gheru de cum­pă­rare a tere­nu­lui afe­rent apar­ta­men­tu­lui pe care soţii Dul­gheru îl deţin în zonă. Suma plătită a fost de 102 017 mii de lei pen­tru 650 m.p. de teren, deşi preţul său de piaţă era de câteva ori mai mare. În 2012, până a-l cum­păra, fami­lia Dul­gheru a luat acest teren în arendă.

    Deşi în 2014, pro­cu­ro­rul Ion Dul­gheru nega fap­tul că ar avea vreo legă­tură cu con­stru­cţia aces­tui bloc, ZdG l-a sur­prins, la vola­nul unui Mer­ce­des cu nume­rele C OO 877, pe şan­tier, dis­cu­tând cu mun­ci­to­rii. Prin­tre altele, în 2011, acest auto­mo­bil fusese impli­cat într-un scan­dal rutier la Cio­cana, care a ajuns ulte­rior să fie dis­cu­tat la Con­si­liul Supe­rior al Pro­cu­ro­ri­lor (CSP). În mai 2011, pe numele lui Ion Dul­gheru a fost ini­ţi­ată o pro­ce­dură dis­ci­pli­nară pen­tru igno­ra­rea Codu­lui de Etică al Pro­cu­ro­ru­lui. Temei pen­tru ini­ţi­e­rea pro­ce­du­rii a fost plân­ge­rea depusă de I. Chi­ri­lov, care reclama fap­tul că, pe 9 mai 2011, deplasându-se cu auto­mo­bi­lul pe str. Alecu Russo, şofe­rul Mer­ce­de­su­lui cu nume­rele C OO 877 a încer­cat să-l depă­şească nere­gu­la­men­tar, cre­ând o situ­a­ţie de acci­dent. „Ulte­rior, şofe­rul Mer­ce­de­su­lui şi unul din­tre pasa­geri, care s-a dove­dit a fi pro­cu­ro­rul Ion Dul­gheru, i-au apli­cat mai multe lovi­turi”, se spune în hotă­rârea CSP. Dar, cir­cum­stanţele invo­cate nu s-au ade­ve­rit, după ce au fost veri­fi­cate de Comi­sa­ri­a­tul de Poli­ţie Cio­cana. Dim­po­trivă, I. Chi­ri­lov, care a depus plân­ge­rea, a fost cel tras la răs­pun­dere admi­nis­tra­tivă. Ast­fel, pro­ce­dura dis­ci­pli­nară împo­triva lui Dul­gheru a fost înce­tată.

    Venituri de milioane din donaţii

    În decla­ra­ţia cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate pe anul 2013, sin­gura dis­po­ni­bilă pe site-ul CNI, pro­cu­ro­rul Ion Dul­gheru a indi­cat, împre­ună cu soţia, veni­turi din sala­riu de 250 mii de lei şi de 500 mii de lei din vân­za­rea unui imo­bil. Tot în 2015, Dul­gheru a bene­fi­ciat de dona­ţii de apro­xi­ma­tiv 800 de mii de lei (!). Acesta deţine, împre­ună cu soţia, două tere­nuri şi 8 clă­diri (!), din­tre care două spa­ţii loca­tive, dar şi două maşini: un Rena­ult şi un Mer­ce­des. Dar, cu veni­turi de mili­oane, Ion Dul­gheru are dato­rii. Una, de 300 de mii de lei, din 2008, şi alta, de 53 mii de euro (apro­xi­matv 1 milion de lei), din 2011. Fiind prac­tic mili­o­nar, Dul­gheru a bene­fi­ciat de un apar­ta­ment pen­tru pro­cu­ro­rii fără locu­inţe în blo­cu­rile de pe str. Meles­tiu, în cadrul unui pro­iect în care anga­ja­ţii pro­cu­ra­tu­rii au plătit doar 340 de euro pen­tru 1 m.p.

    În decla­ra­ţia ana­lo­gică a fra­te­lui său, Andrei Dul­gheru, găsim, la fel, dona­ţii de 420 de mii de lei, pri­miţi în 2013. În 2011, soţia aces­tuia a pri­mit, tot din dona­ţii, 180 mii de lei şi 5 mii de euro. Pro­cu­ro­rul Dul­gheru are şi el dato­rii, una, de 20 mii de euro, din 2011, şi alta, din 2012, de 81 mii de euro. Andrei Dul­gheru deţine şi trei bunuri imo­bile, două din­tre care se regă­sesc şi în decla­ra­ţia lui Ion Dul­gheru, semn că cei doi fraţi le ges­tio­nează împre­ună. În decla­ra­ţia de avere pe 2014, Andrei Dul­gheru indică ace­leaşi dona­ţii ca şi în anul pre­ce­dent, plus alţi 12 mii de euro, pri­miţi de soţie, dar şi dato­rii de 101 mii de euro, con­trac­tate în 2011-2012, fără ter­men şi fără dobândă.

    „Războiul” Morari-Pântea

    Vio­rel Morari, al tre­i­lea pre­ten­dent, este şef al Secţiei con­du­cere a urmă­ri­rii penale în orga­nele cen­trale ale MAI şi ale SV. Ante­rior, Morari a con­dus PA, din pos­tura de inte­ri­mar, timp de jumă­tate de an, fiind demis în ianu­a­rie 2013, după ple­ca­rea lui Vale­riu Zubco şi insta­la­rea în frun­tea PG a lui Andrei Pân­tea. Ex-procurorul gene­ral inte­ri­mar l-a învi­nuit atunci pe Morari de nere­guli în acti­vi­tate, soli­ci­tând Con­si­li­u­lui Supe­rior al Pro­cu­ro­ri­lor (CSP) ini­ţi­e­rea unei pro­ce­duri dis­ci­pli­nare pe numele aces­tuia. În ace­eaşi peri­oadă, şi Vio­rel Morari a depus la CSP o plân­gere pe numele lui Pân­tea. Ambele sesi­zări, însă, au rămas fără rezul­tate. Totuşi, cel care a ple­cat, într-un final, din PG a fost Pân­tea, în urma mai mul­tor acu­za­ţii care i-au fost aduse.

    În schimb, după ple­ca­rea din PA, cariera lui Morari a fost în ascen­siune, fiind numit, după câteva dero­gări, şef al Secţiei con­du­cere a urmă­ri­rii penale în orga­nele cen­trale ale MAI şi ale SV. În decem­brie 2013, Morari a fost ales, la Adu­na­rea Gene­rală a Pro­cu­ro­ri­lor, în cali­tate de mem­bru al Cole­gi­u­lui de Cali­fi­care, iar la scurt timp a fost ales în fun­cţia de preşe­dinte al aces­tui Cole­giu.

    Părinţii procurorului, cu firmă de milioane şi două apartamente

    Vio­rel Morari, con­form decla­ra­ţiei cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate pe anul 2014, declară un sala­riu de 135 mii de lei şi veni­turi de 74 de mii din acti­vi­tăţi didac­tice. Morari mai declară că, anul tre­cut, părinţii i-au acor­dat un aju­tor mate­rial în sumă de 27,7 mii de lei. Tot­o­dată, acesta declară două apar­ta­mente, de 49 şi 99 m.p., pe care le deţine prin con­tract de loca­ţiune, dar şi patru auto­mo­bile, toate dobân­dite în 2013 şi toate obţi­nute prin con­tracte de folo­sinţă: o Skoda Octa­via, două Land Rover Fre­e­lan­der şi un Volvo XC 90. În 2014, pro­cu­ro­rul a luat două cre­dite, unul în valoare de 15 mii de euro şi altul de 15 mii USD, pen­tru 15 ani, cu o rată a dobân­zii de 0%.

    Părinţii can­di­da­tu­lui la fun­cţia de şef al PA deţin două apar­ta­mente în Chi­şi­nău, unul de 33 m.p., cum­pă­rat în 2012, şi altul, pe str. Lev Tols­toi, de 88,9 m.p., pro­cu­rat în 2010, în care părinţii pro­cu­ro­ru­lui au inves­tit înce­pând cu 2008. În 2013, Euge­nia Morari, mama pen­sio­nară a lui Vio­rel Morari, a fon­dat firma „Irarom-Grup”, cu un capi­tal social de 3,9 mili­oane de lei (!) şi adresa juri­dică în satul Ţaul, Don­du­şeni, loca­li­ta­tea de baş­tină a lui Vio­rel Morari. Firma deţine o sta­ţie PECO în sat şi este admi­nis­trată de Oleg Morari, fra­tele lui Vio­rel. Acesta deţine şi el un apar­ta­ment în Chi­şi­nău, de 49 m.p., cum­pă­rat în 2005. S-ar putea ca acesta să fie unul din cele două apar­ta­mente indi­cate de pro­cu­ror în decla­ra­ţia cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate.

    La Ţaul am fost infor­maţi că mama lui Vio­rel Morari este fostă pro­fe­soară, acum cas­nică, iar tatăl, Ghe­or­ghe, este ple­cat la muncă peste hotare.

    Trei maşini, dar cu apartament de la părinţi

    Roman Erem­ciuc, alt can­di­dat la şefia PA, este unul din­tre adjun­cţii pro­cu­ro­ru­lui sec­to­ru­lui Bota­nica. În decla­ra­ţia sa de veni­turi pen­tru 2013, omul legii a indi­cat că fami­lia sa a pri­mit o dona­ţie de 300.000 de lei şi un cadou de două mii de euro. În 2014, Erem­ciuc pre­ci­zează că, în urma unui eve­ni­ment de fami­lie, copiii au pri­mit alţi 2 mii de euro. Şase mii de euro pro­cu­ro­rul i-a obţi­nut din vân­za­rea unui auto­mo­bil, Toyota Aven­sis. Din sala­riu, el a acu­mu­lat 109 mii de lei, iar soţia sa, Tatiana Erem­ciuc, anga­jată în pro­iec­tul ODIMM, în cadrul Minis­te­ru­lui Eco­no­miei, alţi 257 mii de lei. Soţii deţin două auto­mo­bile Toyota, Aven­sis şi Auris, dar şi un Audi 80 vechi, prin como­dat. Con­form decla­ra­ţi­i­lor de avere, soţii Erem­ciuc locu­iesc într-un apar­ta­ment al părinţi­lor. În 2011-2013, fami­lia Erem­ciuc a acu­mu­lat dato­rii de 76 mii de euro, echi­va­len­tul a 1,6 mili­oane de lei, mult peste veni­tu­rile decla­rate de cei doi în ulti­mii ani.

    În 2013, pro­cu­ro­rul Erem­ciuc a fost găsit vino­vat de Cole­giul Dis­ci­pli­nar de încăl­cări într-un caz ges­tio­nat de el. Ast­fel, fără a veri­fica pro­bele, acesta ar fi por­nit o urmă­rire penală împo­triva pro­pri­e­ta­ri­lor unui cazi­nou, bănu­iţi că îşi atrag cli­enţii cu aju­to­rul dro­gu­ri­lor. Roman Erem­ciuc a soli­ci­tat atunci şi a obţi­nut inter­cep­ta­rea con­vor­bi­ri­lor tele­fo­nice ale pro­pri­e­ta­ri­lor cazi­no­u­lui. Doar că, insti­tu­ţia era de mult închisă, res­pec­tiv nu putea avea cli­enţi care să fie atraşi, cu sau fără dro­guri. Cole­giul a con­sta­tat încăl­că­rile comise de pro­cu­ror, dar nu l-a pedep­sit, deo­a­rece ter­me­nul de pre­scri­pţie în cazul încăl­că­ri­lor dis­ci­pli­nare expi­rase.

    Candidatul cu soţie afiliată politic


    Ruslan Carai­van, al cin­ci­lea pre­ten­dent la con­du­cea PA, este, din 2013, pro­cu­ror al UTA Găgă­u­zia. El are 40 de ani, s-a năs­cut la Ungheni, dar a stu­diat şi a lucrat în regiu­nea găgă­uză. În 2012, până a deveni procuror-şef al UTA Găgă­u­zia, Carai­van a fost şeful Dire­cţiei Sud a Cen­tru­lui pen­tru Com­ba­te­rea Cri­me­lor Eco­no­mice şi Coru­pţiei. Carai­van este căsă­to­rit cu Lidia Gră­di­nar, fost vice­pri­mar de Comrat în man­da­tul actu­a­lu­lui depu­tat PD, Nico­lae Dudo­glo. În peri­oada în care Dudo­glo nu şi-a putut exer­cita man­da­tul de pri­mar, Lidia Gră­di­nar a fost chiar pri­mar inte­ri­mar în Comrat. În 2015, soţia lui Carai­van a can­di­dat pe lis­tele PD, din care face parte şi Nico­lae Dudo­glo, pen­tru un loc în Con­si­liul muni­ci­pal Comrat, fiind prin­tre pri­mii în lista elec­to­rală. Deşi a acces în Con­si­liu, în august 2015, a renu­nţat la man­dat, rămânând o apro­pi­ată a actu­a­lu­lui depu­tat Nico­lae Dudo­glo. Gră­di­nar l-a spri­ji­nit public pe Dudo­glo în încer­că­rile aces­tuia de a ajunge baş­can, iar ulte­rior, pri­mar de Comrat, ambele ten­ta­tive sol­date cu eşec.

     

    În cam­pa­nia elec­to­rală pri­vind ale­ge­rile par­la­men­tare din noiem­brie 2014, Lidia Gră­di­nar a donat 27,1 mii de lei PD-ului. 

    Deşi soţii Carai­van şi Gră­di­nar au deţi­nut fun­cţii impor­tante, în decla­ra­ţi­ile lor cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate din ulti­mii ani nu indică vreo locu­inţă. În 2014, cei doi au decla­rat un venit cumu­la­tiv din sala­riu de 250 mii de lei şi alţi 564 de lei din sala­riul Lidiei Gră­di­nar de mem­bru al biro­u­lui elec­to­ral al unei secţii de votare la ale­ge­rile par­la­men­tare din 30 noiem­brie 2014, ale­geri la care, amin­tim, a par­ti­ci­pat şi soţul său. În 2014, Lidia Gră­di­nar a intrat în pose­sia unui auto­mo­bil Toyota Rav 4, pe care susţine că l-a cum­pă­rat cu doar 50 mii de lei, echi­va­len­tul a două mii de euro. Cei doi soţi mai declară un auto­mo­bil Rover 25, dar şi un cre­dit con­trac­tat în 2014 în sumă de 5 mii de euro, pe un ter­men de şase ani.

    Ce spun procurorii

    Ște­fan Șap­te­fraț

    Des­pre pla­nu­rile anti­co­ru­pţie: „Când o să ajung acolo o să vă dau un inter­viu per­so­nal dvs. Acum nu pot să vă spun ceva exact”.

    Des­pre avere: „În 2008, eu am ple­cat din Pro­cu­ra­tură. Fiind acolo, nu am pro­cu­rat pro­pri­e­tăți. La toate între­bă­rile dvs au fost efec­tu­ate con­troale. Și gata. Eu sunt om asi­gu­rat. Dvs aveți acces la infor­ma­ții, dar dați între­bări la care răs­pun­su­rile le cunoaș­teți. Eu nu am ce comenta asu­pra pro­pri­e­tă­ți­lor”.

    Ion Dul­gheru

    Des­pre pla­nu­rile anti­co­ru­pţie: „Sim­plu. Eu aș dori ca ce se face acum să con­ti­nue. Insti­tu­ția să-și facă lucrul con­ști­in­cios. Cam asta ar fi. Mari schim­bări, con­form legi­sla­ției, eu nu văd nece­sare. Doar dorința și voința de a munci”.

    Des­pre avere: La mine, mama se află peste hotare. E acolo de 20 de ani. Dona­ți­ile toate sunt prin inter­me­diul trans­fe­ru­ri­lor ban­care. Blo­cul este con­struit tot de părinți”.

    Vio­rel Morari

    Des­pre pla­nu­rile anti­co­ru­pţie: „Vreau să schimb direc­ția de com­ba­tere a corup­ției, să modi­fic sta­rea lucru­ri­lor din sfera pre­ve­ni­rii și com­ba­te­rii corup­ției. E nevoie de inten­si­fi­ca­rea acti­vi­tă­ții, deși se lucrează, dar pro­ba­bil nu se merge în direc­ția care tre­buie, dacă soci­e­ta­tea nu simte asta”.

    Des­pre avere: „Am un sin­gur apar­ta­ment. Decla­ra­ția pe care ați văzut-o e veche. În acel an, am folo­sit două apar­ta­mente. Un apar­ta­ment era al mamei, iar al doi­lea, al fra­te­lui, de tip man­sardă. În apar­ta­men­tul de pe str. Lev Tols­toi au inves­tit părin­ții, dar acum l-a luat fra­tele. Nu am legă­turi cu firma mamei și a fra­te­lui. Nici nu știu exact cine e fon­da­tor și cine-i admi­nis­tra­tor”.

    Ruslan Carai­van

    Des­pre pla­nu­rile anti­co­ru­pţie: „Da de unde știți că am depus cerere? Acum nu sunt gata să vă răs­pund. Am depus cere­rea și acum mă pre­gă­tesc. Un răs­puns corect, așa repede, nu pot să vă dau”.

    Des­pre avere: „Nu am apar­ta­ment în pro­pri­e­tate. Locu­iesc în apar­ta­men­tul care apar­ține suro­rii mele. Soția mea nu este mem­bru de par­tid. Eu cât am acti­vat în orga­nele pro­cu­ra­tu­rii, nu am aju­tat poli­tic”.

    Roman Erem­ciuc

    Acesta a avut tele­fo­nul mobil de ser­vi­ciu deco­nec­tat pe par­cur­sul între­gii zile de mier­curi, iar la cel de birou nu a răs­puns.

    sursra: zdg.md

LASĂ UN COMENTARIU