Baza de date a procurorilor Republicii Moldova
Exemplu: Achimenco Dmitrii
Căutare avansată
sursa foto: captura video curaj.tv

Șendrea Nicu

Procuratura municipiului Chișinău

Date biografice

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 1539-p din 30 decembrie 2015, numit în funcția de procuror, adjunct interimar a Secției exercitare și conducere a urmăririi penale din cadrul Procuraturii municipiul Chișinău.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 910-p din 23 august 2012, numit în funcția de procuror în Procuratura sectorului Rîșcani, municipiul Chișinău.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 1539-p din 30 decembrie 2015, numit în funcția de procuror, adjunct interimar a Secției exercitare și conducere a urmăririi penale din cadrul Procuraturii municipiul Chișinău.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 910-p din 23 august 2012, numit în funcția de procuror în Procuratura sectorului Rîșcani, municipiul Chișinău.

În conformitate cu Hotărârea nr. 10-91/17 din 09 noiembrie 2017, Colegiul pentru selecţia şi cariera procurorilor a aprobat rezultatul final al evaluării procurorului Nicu ŞENDREA, candidat la funcţia de adjunct al procurorului-şef al Procuraturii municipiului Chişinău, Oficiul Principal, care a obţinut punctajul final de 141,7.

Prin Hotărârea nr. 12-44/17 din 27 aprilie 2017, Consiliul Superior al Procurorilor a remis în adresa Colegiului de evaluare a performanţelor procurorilor cererile a 6 procurori: Alexandru Machidon, Ruslan Donia, Nicu Şendrea, Ştefan Şaptefraţ, Victor Cazacu și Veaceslav Toderiţă, în scopul organizării evaluării extraordinare.  

Conform Hotărârii nr. 268 din 12 octombrie 2012, Colegiul de calificare a aplicat în privinţa procurorului în Procuratura sectorului Rîşcani, municipiul Chişinău, Şendrea Nicu, calificativul ATESTAT.

DISTNCȚII
Luând în consideraţie rezultatele activităţii desfășurate, indicatorii de performanţă calitativi şi cantitativi obţinuţi pe parcursul anului 2016, calităţile profesionale şi morale ale unor procurori, Consiliul Superior al Procurorilor prin Hotărârea nr. 12-264/16 din 29 decembrie 2016, a propus Procurorului General încurajarea dnl-ui Şendrea Nicu, procuror în Procuratura mun.Chişinău, cu Medalia ”Pentru serviciu impecabil”, Clasa III .

Potrivit Hotărîrii nr. 12-25/16 din 22 ianuarie 2016, cu prilejul Zilei lucrătorului procuraturii, luînd în consideraţie rezultatele activităţii desfășurate, indicatorii de performanţă calitativi şi cantitativi obţinuţi pe parcursul anului 2015, calităţile profesionale şi morale ale unor procurori, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General încurajarea domnului Şendrea Nicu, cu acordarea Diplomei de Onoare a Procuraturii de categoria I .

Prin Hotărîrea nr.12-151/14 din 20 august 2014, examinând chestiunea cu privire la încurajarea unor procurori pentru îndeplinirea exemplară a obligaţiilor de serviciu, iniţiativă şi operativitate, cu prilejul aniversării a XXIII-a de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General încurajarea domnului Şendrea Nicu, procuror în Procuratura sectorului Rîşcani, cu Insigna de piept ”Eminent al Procuraturii”.

În conformitate cu Hotărârea nr. 10-91/17 din 09 noiembrie 2017, Colegiul pentru selecţia şi cariera procurorilor a aprobat rezultatul final al evaluării procurorului Nicu ŞENDREA, candidat la funcţia de adjunct al procurorului-şef al Procuraturii municipiului Chişinău, Oficiul Principal, care a obţinut punctajul final de 141,7.

Prin Hotărârea nr. 12-44/17 din 27 aprilie 2017, Consiliul Superior al Procurorilor a remis în adresa Colegiului de evaluare a performanţelor procurorilor cererile a 6 procurori: Alexandru Machidon, Ruslan Donia, Nicu Şendrea, Ştefan Şaptefraţ, Victor Cazacu și Veaceslav Toderiţă, în scopul organizării evaluării extraordinare.  

Conform Hotărârii nr. 268 din 12 octombrie 2012, Colegiul de calificare a aplicat în privinţa procurorului în Procuratura sectorului Rîşcani, municipiul Chişinău, Şendrea Nicu, calificativul ATESTAT.

DISTNCȚII
Luând în consideraţie rezultatele activităţii desfășurate, indicatorii de performanţă calitativi şi cantitativi obţinuţi pe parcursul anului 2016, calităţile profesionale şi morale ale unor procurori, Consiliul Superior al Procurorilor prin Hotărârea nr. 12-264/16 din 29 decembrie 2016, a propus Procurorului General încurajarea dnl-ui Şendrea Nicu, procuror în Procuratura mun.Chişinău, cu Medalia ”Pentru serviciu impecabil”, Clasa III .

Potrivit Hotărîrii nr. 12-25/16 din 22 ianuarie 2016, cu prilejul Zilei lucrătorului procuraturii, luînd în consideraţie rezultatele activităţii desfășurate, indicatorii de performanţă calitativi şi cantitativi obţinuţi pe parcursul anului 2015, calităţile profesionale şi morale ale unor procurori, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General încurajarea domnului Şendrea Nicu, cu acordarea Diplomei de Onoare a Procuraturii de categoria I .

Prin Hotărîrea nr.12-151/14 din 20 august 2014, examinând chestiunea cu privire la încurajarea unor procurori pentru îndeplinirea exemplară a obligaţiilor de serviciu, iniţiativă şi operativitate, cu prilejul aniversării a XXIII-a de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General încurajarea domnului Şendrea Nicu, procuror în Procuratura sectorului Rîşcani, cu Insigna de piept ”Eminent al Procuraturii”.

 

Hotărârea nr. 10-91/17 din 09 noiembrie 2017

Hotărârea nr. 12-44/17 din 27 aprilie 2017

Hotărârea nr. 12-264/16 din 29 decembrie 2016

Hotărîrea nr. 12-25/16 din 22 ianuarie 2016

Hotărârea nr. 268 din 12 octombrie 2012

Hotărîrea nr.12-151/14 din 20 august 2014

Prin Hotărârea nr. 1-44/2020 din 28 Mai 2020, Consiliul Superior al Procurorilor a respins contestația domnului Nicu Șendrea, declarată împotriva hotărârii Colegiului de disciplină și etică nr.3-117/19 din 24.02.2020, cu menținerea acesteia.

Potrivit Hotărîrii Colegiului disciplinar din 25.06.2010, procurorul în Procuratura r-lui Strășeni, Nicu Șendrea a fost recunoscut vinovat de comiterea abaterii disciplinare prevăzute la art.61 lit.j) din Legea cu privire la Procuratură, adică ignorarea normelor Codului de etică a procurorului. Colegiul disciplinar nu a aplicat în privința acestuia careva sancțiune disciplinară, limitîndu-se doare la examinarea în ședință a materialelor procedurii disciplinare. Prin Hotărârea nr. 2-3d-263/10 din 13 iulie 2010, Consiliul Superior al Procurorilor  a validat Hotărârea Colegiului disciplinar adoptată în privinţa procurorului Nicu Șendrea, la data de 25.06.2010.

Prin Hotărârea nr. 1-44/2020 din 28 Mai 2020, Consiliul Superior al Procurorilor a respins contestația domnului Nicu Șendrea, declarată împotriva hotărârii Colegiului de disciplină și etică nr.3-117/19 din 24.02.2020, cu menținerea acesteia.

Potrivit Hotărîrii Colegiului disciplinar din 25.06.2010, procurorul în Procuratura r-lui Strășeni, Nicu Șendrea a fost recunoscut vinovat de comiterea abaterii disciplinare prevăzute la art.61 lit.j) din Legea cu privire la Procuratură, adică ignorarea normelor Codului de etică a procurorului. Colegiul disciplinar nu a aplicat în privința acestuia careva sancțiune disciplinară, limitîndu-se doare la examinarea în ședință a materialelor procedurii disciplinare. Prin Hotărârea nr. 2-3d-263/10 din 13 iulie 2010, Consiliul Superior al Procurorilor  a validat Hotărârea Colegiului disciplinar adoptată în privinţa procurorului Nicu Șendrea, la data de 25.06.2010.

Hotărârea nr. 1-44/2020 din 28 Mai 2020

Hotărârea nr. 2-3d-263/10 din 13 iulie 2010

Știri
  • Averea și cariera lui Nicu Șendrea, procurorul activiștilor incomozi

    Nicu Şendrea este unul dintre candidaţii la funcţia de procuror adjunct al municipiului Chişinău, despre care se spune că are cele mai mari şanse. Este cunoscut faptul că Şendrea este omul de încredere al lui Igor Popa, adjunct al Procurorului General, cel care l-a sprijinit în ultimii cinci ani de carieră. Nicu Şendrea a devenit „celebru” pentru dosarele instrumentate ale unor activişti, politicieni, dar şi funcţionari incomozi. În ultimii doi ani, starea materială a procurorului, care la moment are 34 de ani, s-a îmbunătăţit substanţial: a trecut în casă nouă, conduce un automobil de lux, iar părinţii acestuia sunt pe cale de a se muta şi ei până la finele anului într-o casă cu două nivele, pe care au început s-o construiască primăvara trecută.

    Nicu Şendrea, care activa în Procuratura din Străşeni, a fost desemnat procuror în sectorul Râşcani al municipiului Chişinău în august 2012, la câteva luni după ce Igor Popa ajunge şef al instituţiei respective. Presa a scris în repetate rânduri despre controversatul Igor Popa şi dosarele fabricate de către acesta pe timpul guvernării comuniste, dar şi în timpul evenimentelor din aprilie 2009. Despre Popa se ştie că este finul de cununie şi protejatul temutului procuror, Nicolae Chitoroagă, care la moment conduce Procuratura pentru Combaterea Crimei Organizate şi Cazuri Excepţionale.

    Nicu Şendrea este unul dintre candidaţii la funcţia de procuror adjunct al municipiului Chişinău, despre care se spune că are cele mai mari şanse. Este cunoscut faptul că Şendrea este omul de încredere al lui Igor Popa, adjunct al Procurorului General, cel care l-a sprijinit în ultimii cinci ani de carieră. Nicu Şendrea a devenit „celebru” pentru dosarele instrumentate ale unor activişti, politicieni, dar şi funcţionari incomozi. În ultimii doi ani, starea materială a procurorului, care la moment are 34 de ani, s-a îmbunătăţit substanţial: a trecut în casă nouă, conduce un automobil de lux, iar părinţii acestuia sunt pe cale de a se muta şi ei până la finele anului într-o casă cu două nivele, pe care au început s-o construiască primăvara trecută.

    Nicu Şendrea, care activa în Procuratura din Străşeni, a fost desemnat procuror în sectorul Râşcani al municipiului Chişinău în august 2012, la câteva luni după ce Igor Popa ajunge şef al instituţiei respective. Presa a scris în repetate rânduri despre controversatul Igor Popa şi dosarele fabricate de către acesta pe timpul guvernării comuniste, dar şi în timpul evenimentelor din aprilie 2009. Despre Popa se ştie că este finul de cununie şi protejatul temutului procuror, Nicolae Chitoroagă, care la moment conduce Procuratura pentru Combaterea Crimei Organizate şi Cazuri Excepţionale.

    În decembrie, 2015, Igor Popa este numit interimar, iar peste puţin timp şef al Procuraturii municipiului Chişinău. Popa nu pleacă singur de la Râşcani, dar îl ia cu el şi pe Nicu Şendrea, care, la 30 decembrie, 2015, este desemnat şef-adjunct al Secției exercitare și conducere a urmăririi penale din cadrul Procuraturii municipiul Chișinău.

    Igor Popa (stânga), adjunct al Procurorului General și Nicu Şendrea (dreapta), unul dintre candidaţii la funcţia de procuror adjunct al municipiului Chişinău. Sursa: procuratura.md

    Potrivit mai multor surse, în perioada activării în cadrul Procuraturii Strășeni, Nicu Șendrea a ajuns în vizorul celor de la Anticorupție, iar Igor Popa i-ar fi întins o mână de ajutor.Informaţia însă nu a fost confirmată oficial.

    Totuși, este documentat faptul că, în timpul când activa la Străşeni, Nicu Şendrea a fost supus unei proceduri disciplinare pentru încălcarea Codului de etică al procurorului, însă nu a fost pedepsit pe motiv că fapta lui Şendrea „nu a avut consecinţe grave”. 

    După transferul în Chişinău, procurorul Şendrea a fost decorat cu medalia „Pentru serviciu impecabil”, clasa III-a, Diploma de Onoare a Procuraturii de categoria I-a şi insigna „Eminent al Procuraturii”.

    După transferul în Chişinău, procurorul Şendrea a fost decorat cu medalia „Pentru serviciu impecabil”, clasa III-a, Diploma de Onoare a Procuraturii de categoria I-a şi insigna „Eminent al Procuraturii”.

    Dosarele de „rezonanţă” ale procurorului Şendrea

    Cel mai cunoscut dosar instrumentat de către procurorul Şendrea este cel al grupului Petrenco pentru protestul din faţa Procuraturii Generale în 2015. Fostul deputat comunist, Grigore Petrenco, şi alţi protestatari au stat mai bine de patru  luni în arest, fiind învinuiţi de procurorul Şendrea de organizarea dezordinilor în masă. Cu puţin timp înainte, Petrenco şi susţinătorii săi au organizat un protest non-stop lângă locuinţa lui Vladimir Plahotniuc, de unde au fost evacuaţi de către forţele de ordine. Atunci Petrenco a scăpat fără de dosar. 

    Avocaţii celor din grupul Petrenco au solicitat în repetate rânduri recuzarea lui Nicu Şendrea, acuzându-l de lipsă de profesionalism și „destabilizarea ședințelor de judecată”. Pentrueliberarea lui Petrenco din arest au pledat deputaţii socialişti şi unii europarlamentari de stânga, iar şedinţele de judecată erau marcate de proteste în faţa instanţei. În final, Petrenco şi ceilalţi din grupul său au fost condamnaţi cu suspendare. 

    Sentinţa a fost atacată la Curtea de Apel, care deocamdată nu s-a expus. Recent, Grigore Petrenco şi membrii familiei sale au primit azil politic în Germania. 

    Tot procurorul Şendrea este cel care i-a intentat dosar penal avocatului Vitalie Ţaulean. Acesta a fost învinuit de huliganism, după ce a intrat fără permisiune în biroul unui procuror din Procuratura Generală, pentru a acorda asistenţă unui client de al său, care era interogat. Şendrea a solicitat în instanţă condamnarea cu executare a avocatului, însă acesta a fost achitat. Procurorul a contestat la Curtea de Apel decizia primei instanţe şi insistă ca Ţaulean să fie pedepsit cu închisoarea.

    Cunoscutul activist, Anatol Mătăsaru are două dosare penale pentru huliganism, care au fost gestionate de Nicu Şendrea. Unul din ele a fost intentat pentru protestul cu macheta de doi metri a unui falus în faţa Procuraturii Generale. Deşi Şendrea a solicitat mai mulţi ani de detenţie pentru activistul Mătăsaru, instanţa l-a condamnat la doi ani cu suspendare. Vara trecută, Curtea Europeană a comunicat Guvernului de la Chişinău cererea lui Mătăsaru pe acest caz şi a propus soluţionarea pe cale amiabilă cu achitarea sumei de cinci mii de euro în calitate de prejudiciu moral lui Mătăsaru. Guvernul urmează să ofere un răspuns până la 15 noiembrie, 2017. 

    Tot, Nicu Şendrea este cel care l-a învinuit pe Mătăsaru de huliganism, după ce acesta a insistat ca un magistrat din Judecătoria Râşcani să-i elibereze decizia luată în absenţa lui. În acest caz, Mătăsaru a fost condamnat la patru ani cu suspendare. Dosarul se află pe rol la Curtea de Apel Chişinău, iar Nicu Şendrea insistă ca activistul să fie băgat la închisoare. 

    Este cunoscut faptul că, Mătăsaru a protestat în repetate rânduri şi a solicitat demiterea şi atragerea la răspundere penală a lui Igor Popa pentru dosarele fabricate în urma evenimentelor din aprilie 2009.

    Un alt caz recent este cel al judecătorului din Chişinău, Dorin Munteanu. Nicu Şendrea a pornit pe numele magistratului dosar penal, după ce acesta a refuzat să dea curs demersului său privind prelungirea mandatului de arestare unei persoane suspectate de escrocherie. Magistratul se justifică şi spune că a procedat legal şi nu a putut să ia o altă decizie, deoarece procurorul nu s-a conformat indicaţiilor instanţe de a prezenta probe suplimentare. ”Termenul de 20 de zile de arest preventiv acordat de instanța de judecată, inclusiv și pentru verificarea de către procuror a argumentelor învinuiților, a fost utilizat ineficient de către procuror, ultimul refuzând categoric la acel moment să verifice versiunea învinuiților, bazându-se doar pe poziția pretinsei părți vătămate, prin ce a dat dovadă de o evidentă poziție de părtinire”, a scris judecătorul în explicația sa.

    Potrivit magistratului, Şendrea ar fi estorcat mită de la învinuit: „După pronunțarea încheierii, avocatul învinuitului, neoficial, mi-a comunicat despre faptul că, de la clientul său a aflat că în anul 2015 A.V., fiind reținut pe acest dosar pentru 72 de ore de către organul de urmărire penală, sub influența procurorului Nicu Șendrea, i-a transmis ultimului suma de 2.000 de euro, după ce a fost eliberat din reținere fără a fi dus la arest, iar ulterior și scos de sub urmărire penală”.

    Precizăm că, mai multe organizaţii neguvernamentale au pledat în apărarea lui Dorin Munteanu.

    În 2015, instanţa de judecată a dispus ca statul să-i achite fostei avocate, Elena Organ, (actuala preşedintă a Federaţiei moldoveneşti de tenis) cinci mii de lei drept prejudiciu moral pentru percheziţia ilegală, efectuată în biroul său la comanda procurorului Nicu Şendrea. 

    Nicu Şendrea a fost învinuit de percheziţie ilegală la domiciliu şi de către vice-preşedinta „Partidului Nostru”, Elena Panuş. Femeia a declarat într-o conferinţă de presă că este intimidată din cauza că a participat la proteste anti-guvernamentale. 

    În 2014, Valeri Tretiacenko, un antreprenor din SUA, l-a acuzat public pe Nicu Şendrea de protecţionism şi fabricarea unui dosar penal, după ce a investit 200 de mii de euro pentru procurarea unor terenuri în Republica Moldova, dar a rămas fără bani şi fără terenuri. 

    În 2014, procurorul Nicu Şendrea a condus urmărirea penală în cazul tentativei de asasinat a lui Alexandru Harghel, fostul bodyguard al omului de afaceri, Ion Vânaga. În 2012, Harghel a fost numit  administratorul întreprinderii„Global-Investment” SRL, cea care deţinea 49 la sută din firma „Elat Rentservice” SRL, având în proprietate Centrul Comercial „Elat”, dar şi hotelul de trei stele, cu acelaşi nume, din centrul Chişinăului. Ion Vînaga, având o procură eliberată de către businessmanul rus, Roman Gudcov, ar fi vândut pachetul de acţiuni al firmei „Global-Investment” SRL, iar noul proprietar ar fi devenit Alexandru Harghel, un nume necunoscut în lumea afacerilor. Gudcov a declarat în repetate rânduri că a fost deposedat de acţiuni în urma unui atac raider. 

    Dosarul Harghel nu a avut finalitate. 

    Nicu Şendrea este și autorul dosarului penal intentat pe numele lui Iurie Drăniceru, un activist care a protestat  împotriva construcţiilor ilegale. 

    Imobilele declarate ale procurorului Şendrea

    În 2015, Nicu Şendrea a intrat în posesia unui apartament cu suprafaţa de 83 de metri pătraţi. Blocul este situat întru-un complex rezidenţial nou, pe strada Mihail Sadoveanu din Chişinău, la marginea pădurii dintre sectoarele Râşcani şi Ciocana. 

    Potrivit datelor cadastrale, procurorul a ajuns în posesia locuinţei în septembrie 2015, la mai puţin de un an după ce a semnat un contract de investiţii cu compania de construcţii.

    Nicu Şendrea indică în Declaraţia de avere pentru anul 2016 că locuinţa l-a costat 33 200 de euro, câte 400 de euro pentru un metru pătrat sau cel puţin 100 de euro sub media preţurilor de piaţă. 

    În 2015, Nicu Şendrea intră şi în proprietatea unui garaj cu suprafaţa de 25,7 metri pătraţi, pe care l-a procurat de la aceeaşi companie de construcţii cu 3804 euro.  

    Procurorul Şendrea mai declară şi un teren pentru construcţii, cu suprafaţa de 0,8 ari, care i-a fost repartizat de către Primăria din satul Hruşeva, raionul Criuleni, localitatea sa de baştină situată la cca 30 de km de Chișinău. Potrivit Declaraţiei de avere, lotul i-a fost atribuit cu titlu gratuit de către administraţia publică locală la o lună, după ce a fost transferat de la Procuratura raionului Străşeni la Procuratura sectorului Râşcani al capitalei. 

    Casa de la ţară şi „plecarea în America”

    Mai mulţi locuitori din Hruşeva ne-au comunicat că Nicu Şendrea a construit într-un termen record  o casă cu două nivele în ograda părinţilor.

    Un muncitor, care tocmai ieşise din ogradă, ne-a comunicat că „Domnul Nicu nu este acasă şi că posibil va veni seara”. Muncitorul a chemat-o pe mama procurorului, care ne-a spus că nu este casa feciorului ei şi că acesta nu i-a vizitat de la sărbătorile de Paşti. Femeia, care ne-a comunicat că este medic, a avut un comportament agresiv şi chiar ne-a ameninţat că ne va stropi cu acid în ochi. 

    Tatăl procurorului, fostul poliţist Petru Şendrea, s-a dovedit a fi mai tolerant. Acesta ne-a demonstrat prin mai multe acte că imobilul este pe numele său. „Am muncit o viaţă şi vreau să am o casă normală atunci când mă vor scoate pe ultimul drum. Am luat credit de 200 de mii de lei, m-a ajutat nepotul meu de pe frate, Isidor Şendrea, director la „Alina Cosmetics”, care este milionar. M-a ajutat şi Nicu, căci îmi este copil, nu putea să nu mă ajute. Dar nu are nimic Nicu aici”, ne-a declarat Petru Şendrea. Oricum, fostul poliţist nu a ezitat să ne ameninţe că ne va găsi oriunde, dacă îl vom face „de pozor” (de rușine) pe Nicu.

    La despărţire, dna Şendrea ne-a mărturisit că Nicu Şendrea intenţionează să părăsească Procuratura: „Am un singur băiat şi l-am educat aşa cum trebuie. Nu are nevoie el de posturi mari. Pe dânsul îl aşteaptă verişorul în America. Nicu va pleca în America”. 

    Maşinile procurorului Şendrea

    Nicu Şendrea circulă cu un automobil Volvo XC 60, fabricat în 2015. Procurorul susţine că automobilul i-a fost transmis „în folosinţă temporară” în decembrie, 2016. 

    Preţul unui automobil de acest model începe de la 39 de mii de euro.

    Omul legii mai declară în proprietate un automobil Toyota Prius, fabricat în 2007, pe care l-ar fi procurat în 2015 cu zece mii de lei.

    Pe piaţa moldovenească, preţul unui automobil Toyota Prius, cu vechime de 10 ani, este de 6000 euro. 

    În 2015, Nicu Şendrea declara că i-a fost dată în folosinţă temporară o maşină Toyota Avensis, produsă în 2013. Preţul unui automobil nou de acest model este de 16 mii de euro. 

    Veniturile procurorului Şendrea

    Potrivit declaraţiilor de avere, Nicu Şendrea are venituri modeste, constituite din salariul său şi al soţiei, care activează ca vameş. În perioada anilor 2012-2016, Nicu Şendrea a avut venituri din salariul de procuror de 447 720 de lei (cca 21 320 euro) şi 9793  de lei (cca 466 euro), onorariu în calitate de conducător de practică pentru audienţii Institutului Naţional de Justiţie.

    Soţia procurorului a avut în perioada respectivă un venit de 86 de mii 675 (cca 4127 euro) din salariu şi indemnizaţia de întreţinere a copilului. În total,  veniturile celor doi soţi au fost de puţin peste 25 de mii de euro, mult mai puțin în comparație cu suma pe care au trebuit s-o achite pentru procurarea locuinţei. 

    În Declaraţia de venit pentru anul 2013, Nicu Şendrea a indicat un credit de 23 mii 116 euro, contractat în 2011 şi scadent în 2015. 

    Procurorul Şendrea: „Sunteţi fără moralitate!”

    Solicitat de CrimeMoldova pentru a se expune asupra veniturilor şi averii sale, Nicu Şendrea a refuzat categoric, motivând că investigaţia ar fi fost comandată de către o persoană care „nu-l iubeşte”. „Sunteţi fără moralitate, iar eu nu discut cu cei fără moralitate”, a punctat omul legii şi a închis telefonul.

    Sursa: crimemoldova.com
  • (doc) Declarații incredibile ale judecătorului de instrucție urmărit penal după ce nu a prelungit arestul unui învinuit

    Dorin Munteanu, judecătorul de instrucție al Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) urmărit penal pentru că a refuzat să prelungească mandatul de arestare al unui învinuit, vorbește, într-o scrisoare trimisă în adresa Consiliului Superior al Magistraturii, cea care marți, 31 ianuarie 2017 și-a dat acordul ca magistratul să fie urmărit penal despre mai multe circumstanțe dubioase din acest dosar. Într-un pasaj, judecătorul vorbește despre mita care ar fi primit-o procurorul Nicu Șendrea de la un avocat, dar și despre alte aspecte care scot la iveală mai multe detalii incredibile. 

    Eduard Harunjen, procurorul General al R. Moldova a primit marți, 31 ianuarie 2017 acordul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) de a porni urmărirea penală şi tragerea la răspundere penală judecătorului Dorin Munteanu, bănuit de pronunţarea cu bună-ştiinţă a unei încheieri contrare legii, soldată cu urmări grave (art.307 Cod penal). 

    Dorin Munteanu, judecătorul de instrucție al Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) urmărit penal pentru că a refuzat să prelungească mandatul de arestare al unui învinuit, vorbește, într-o scrisoare trimisă în adresa Consiliului Superior al Magistraturii, cea care marți, 31 ianuarie 2017 și-a dat acordul ca magistratul să fie urmărit penal despre mai multe circumstanțe dubioase din acest dosar. Într-un pasaj, judecătorul vorbește despre mita care ar fi primit-o procurorul Nicu Șendrea de la un avocat, dar și despre alte aspecte care scot la iveală mai multe detalii incredibile. 

    Eduard Harunjen, procurorul General al R. Moldova a primit marți, 31 ianuarie 2017 acordul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) de a porni urmărirea penală şi tragerea la răspundere penală judecătorului Dorin Munteanu, bănuit de pronunţarea cu bună-ştiinţă a unei încheieri contrare legii, soldată cu urmări grave (art.307 Cod penal). 

    „Din materialele procurorilor reiese că, pe 9 decembrie 2016, respectivul magistrat a respins, în mod ilegal, demersul procurorului de prelungire a arestului preventiv în privinţa unui individ învinuit de deposedarea, prin escrocherie, a unei femei de locuinţă.  De notat că, judecătorul a pronunţat această încheiere în condiţiile în care procurorul prezentase copia ordonanţei de pornire în privinţa învinuitului şi a complicilor acestuia a altor cauze penale pentru comiterea unor acţiuni similare. Acest lucru, însă, a fost ignorat de către judecătorul de instrucţie, care şi-a atribuit rolul de instanţă de fond, dînd o apreciere probelor acuzării şi constatînd că în acţiunile învinuitului nu sunt prezente semnele componenţei de infracţiune, concluziile date băzîndu-le doar pe declaraţiile unui martor audiat neîntemeiat în şedinţa de judecată. Peste cîteva zile, Curtea de Apel (CA) Chişinău a admis recursul procurorului, a casat încheierea respectivului magistrat şi a dispus prelungirea arestului în privinţa învinuitului, doar că, între timp, acesta a reuşit să părăsească teritoriul R. Moldova, fiind dispuse investigaţii în vederea identificării locului aflării şi reţinerii lui”, se spune în comunicatul Procuraturii Generale.

    La 26 ianuarie 2017, cu câteva zile înainte ca CSM să examineze demersul lui Eduard Harunjen, judecătorul Dorin Munteanu a venit cu o explicație amplă pe marginea cazului, pe care a adresat-o membrilor CSM.

    Judecătorul a relatat fabula cazului, precizând că inițial, la solicitarea procurorului Nicu Șendrea a aplicat pe numele a două persoane mandate de arestare. Acest fapt s-a produs încă în luna noiembrie 2016. Ulterior, a prelungit aceste mandate.  În încheieri, judecătorul afirmă că i-a solicitat procurorului să verifice mai multe circumstanțe ale cazului, care aveau la bază un litigiu financiar.

    „La acest capitol, țin să accentuez asupra faptul că, în ambele ședințe de judecată din data de 06.12.2016 și 09.12.2016 (de examinare a demersurilor procurorului de prelungire a măsurii preventive), am solicitat ca procurorul să informeze instanța de judecată despre acțiunile întreprinse de organul de urmărire penală în vederea verificării argumentelor lui A.I. despre efectuarea achitării pentru imobilul procurat prin transfer bancar, dar și celelelte argumente menționate mai sus, la care procurorul a indicat că nu a verificat argumentele în cauză deoarece nu consideră de cuviință, insistând asupra poziției sale.  Despre necesitatea verificării argumentelor date în special a fost informat procurorul Nicu Șendrea în ședința din 06.12.2016, până la data examinării demersului de prelungire a măsurii preventive în privința lui A.V., însă și în acest caz procurorul nu a reacționat. Astfel, este evident faptul că termenul de 20 zile de arest preventiv acordat de instanța de judecată inclusiv și pentru verificarea de către procuror a argumentelor învinuiților, a fost utilizat ineficient de către procuror, ultimul refuzând categoric la acel moment să verifice versiunea învinuiților, bazându-se doar pe poziția pretinsei părți vătămate, prin ce a dat dovată de o evidentă poziție de părtinire”, spune judecătorul Munteanu.

    Magistratul explică toate circumstanțele cazului, justificându-și încheierea pe care a luat-o. El susține că „la acest capitol țin să accentuez că, eu în calitate de judecător la examinarea demersului m-am condus doar de probele la care am avut acces, probe prezentate de părți în ședință. Dacă una dintre părțile din proces nu s-a folosit în întreagă măsură de dreptul său de a prezenta probe în susținerea poziției sale, nu poate fi considerat ca o omisiune sau abuz din partea instanței la aprecierea celorlalte probe.  Țin să atenționez că procurorul a omis să se folosească chiar și de dreptul său procesul de a prezenta doar instanței de judecată materialele dosarului penal care constituie secret al urmăririi penale, accesul la care este limitat, dacă considera că acestea ar confirma bănuiala rezonabilă”. 

    Totodată, Munteanu precizează că „este notoriu faptul că, de fapt, CA Chișinău nu a declarat încheierea emisă de mine ca fiind una contrară legii, dar a dat o apreciere diferită de cea făcută de mine probelor anexate la dosar, coniderând necesară prelungirea arestului preventiv pe un termen de 10 zile. Cu toate acestea, consider că atât eu dar și judecătorii instanței de recurs au apreciat probele după intima sa convingere”, zice acesta.

    Ulterior, judecătorul vine cu alte declarații acuzatoarea în adresa procurorului de caz, Nicu Șendrea.

    „În afară de cele expuse mai sus, aș dori să informez asupra faptului că, după pronunțarea încheierii, avocatul învinuitului, neoficial mi-a comunicat despre faptul că, de la clientul său a aflat că în anul 2015 A.V. fiind pe acest dosar reținut pentru 72 ore de către organul de urmărire penală, fiind influențat de procurorul Nicu Șendrea, i-a transmis ultimului suma de 2000 euro, după ce a fost eliberat din reținere fără a fi dus la arest, iar ulterior și scos de sub urmărire penală. Concomitent, țin să mai menționez și asupra faptului că după aplicarea de către mine a arestului preventiv pe un termen de 20 zile lui A.I. și A.V., necunoscând despre faptul că vor fi înaintate demersuri despre prelungirea măsurii preventivă dar și că acestea îmi vor fi mie repartizate spre examinare, procurorul Nicu Șendrea m-a informat că dosarul cu pricina este la control, și cineva din conducere este interesat de soluția pe acest caz. Eu nu am reflectat circumstanțele date într-o încheiere interlocutorie, deoarece au fost primite neoficial fără a fi prezentate probe în susținerea acestora, considerându-le la acel moment simple declarații. Suplimentar, țin să aduc la cunoștință și despre faptul că, martorul apărării D.L., audiată de mine în proces de judecată, la moment este intimidată pentru a-și schimba declarațiile, prin inițierea unei cauze penale în privința ei pentru darea de mărturii false. Relevant fiind faptul că aceasta a fost pornită la inițiativa procurorului Nicu Șendrea.

    VEDEȚI mai jos Nota explicativă trimisă de judecătorul Dorin Munteanu membrilor CSM, care însă nu au ținut cont de aspectele invocate de acesta și au permis procurorilor să înceapă urmărirea penală pe numele său. 

     

    Judecătărul Dorin Munteanu afirmă că, „eu consider că acțiunile în cauză poartă un caracter de mușamalizare a acțiunilor organului de urmărire penală pe acest caz, or la moment instanța de judecată nu a examinat în fond cauza penală de învinuire a lui A.I. și A.V. de comiterea infracţiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal RM, nu a dat o apreciere declarațiilor martorului ocular D.L., care combat întru tot argumentele pretinsei părți vătămate M.U. și duc la zero versiunea organului de urmărire penlă despre existența în acțiunile lui A.I. și A.V. a unei fapte infracționale. De asemenea, aș dori să aduc la cunoștință asupra faptului că textul expus în încheierea emisă de mine diferă de formularea făcută de procuror la sesizarea Procuraturii Anticorupție, textul redat de procuror fiind unul denaturat, astfel că formularea dată de procuratură completamente schimbă sensul formulării expuse de mine în încheierea în cauză”.

    Procurorul Nicu Șendrea respinge însă acuzațiile aduse de judecătorul Dorin Munteanu

    „Dl Munteanu dacă face astfel de declarații, cred că trebuie să-și asume și o anumită responsabilitate. Când faci asemenea declarații, trebuie să ai și probe. Dar, dvs puneți-i o întrebare retorică dlui Munteanu,. De fapt, rugați-l să vă dea o copie a încheierii pe care a luat-o el și s-o citiți, dvs, ca jurnalist.  Și publicați-o. Citiți-o și vedeți dacă astfel de încheiere face față unui judecător care face astfel de declarații. Mai multe de jumătate din încheiere e scrisă din alt dosar, jumătate e cu totul luată din altă parte. Deja aici e fără multe comentarii. Eu nu pot să v-o dau pentru că e secretul urmăririi penale și eu nu pot să divulg careva date din dosar. Dar, dacă cineva pretinde la sinceritate, atunci să fie sincer  cu dânsul însăși. Dvs luați copia încheierii. Dacă ea face față autorității unui judecător, atunci eu rămân fără careva comentarii. În situația în care dlui se află, deja poate să facă orice comentariu”, spune procurorul.
    sursa: zdg.md

  • Procurorul Șendrea, numit ”factor destabilizator” al ședințelor de judecată

    Avocații deținuților politici ai grupului Petrenco, au cerut instanței luni, 7 decembrie, recuzarea procurorului Nicu Șendrea, acuzându-l de lipsă de profesionalism și ”destabilizarea ședințelor de judecată”.

    Reprezentantul lui Grigore Petrenco, avocatul Ana Ursachi a declarat presei că ”era cazul demult să o facem”. ”Considerăm că procuratura este un adversar nedemn, atâta timp, cât este controlată de Plahotniuc. Procurorul Nicu Șendrea este remarcat de o sumedenie de încălcări și sfidări. Astăzi a fost ultima picătură în cazul lui Șendrea. I-am amintim despre toate greșelile lui, dar și de toate acțiunile premeditate, îndreptate spre înjosirea demnității persoanelor”, a declarat Ana Ursachi.

    Avocații deținuților politici ai grupului Petrenco, au cerut instanței luni, 7 decembrie, recuzarea procurorului Nicu Șendrea, acuzându-l de lipsă de profesionalism și ”destabilizarea ședințelor de judecată”.

    Reprezentantul lui Grigore Petrenco, avocatul Ana Ursachi a declarat presei că ”era cazul demult să o facem”. ”Considerăm că procuratura este un adversar nedemn, atâta timp, cât este controlată de Plahotniuc. Procurorul Nicu Șendrea este remarcat de o sumedenie de încălcări și sfidări. Astăzi a fost ultima picătură în cazul lui Șendrea. I-am amintim despre toate greșelile lui, dar și de toate acțiunile premeditate, îndreptate spre înjosirea demnității persoanelor”, a declarat Ana Ursachi.

    Avocatul a mai specificat că ”s-a bazat în acest caz și pe declarațiile lui Ion Diacov, procuror municipal în perioada intentării dosarului împotriva lui Grigore Petrenco, care a declarat că ”dosarul lui Petrenco este fabricat de procurorul Igor Popa, implicat în mai multe scandaluri, inclusiv ”7 aprilie”, dosare la comandă, dosare politice. Iar Popa este șeful lui Șendrea”.

    ”Procurorul Șednrea este factorul destabilizator al ședinței, această persoană își permite declarații provocatoare, denigratoare și ofensatoare față de rude. Șendrea a fost cel care a insistat astăzi asupra prezenței persoanelor mascate cu automate în sală. Procurorul a devenit un epicentru al nemulțumirii oamenilor, el este întruchiparea fărădelegilor. Trebuie sa fie un procuror obiectiv, unul care servește interese legii și nu interesele politice ale patronilor, ceea ce este imposibil să spui astăzi despre Șendrea”,a precizat Ursachi.

    După o scurtă deliberare, judecătorii au anunțat că demersul apărării privind recuzarea procurorului Nicu Șendrea a fost respins, fiind calificat drept unul neîntemeiat.

    ”Factorul comanditar este prea puternic”, a declarat pe final Ursachi care a menționat că timp de câteva luni, nu a avut loc nicio ședință de examinare în fond a dosarului deținuților politici, iar procuratura, în persoana lui Nicu Șendrea insistă doar asupra prelungirii arestului preventiv a lui Grigore Petrenco și a susținătorilor acestuia.

    În ședința de judecată în dosarul grupului Petrenco a fost anunțată o pauză în seara zilei de luni, 7 decembrie. Continuarea ședinței va avea loc marți, 8 decembrie, de la ora 13.00.
    sursa: moldnews.md

  • „Huliganismul”, bâta din mâna procurorilor sau cum să demonstrezi că nu ai fost „deosebit de obraznic”

    O lacună rămasă în legislație este folosită de oamenii legii drept bâtă împotriva persoanelor incomode, dar și ca instrument de presiune asupra bănuiților. Este vorba despre faptul că și articolul 287 din Codul Penal şi articolul 354 din Codul Contravenţional prevăd pedepse pentru huliganism, iar cazurile când se aplică unul sau altul nu sunt clar stabilite. Cazul actorului Sergiu Voloc, condamnat recent, a readus problema în atenția opiniei publice.

    Alineatul 1 din articolul 287 al Codului Penal defineşte huliganismul drept „acţiunile intenţionate care încalcă grosolan ordinea publică, însoţite de aplicarea violenţei asupra persoanelor sau de ameninţarea cu aplicarea unei asemenea violenţe, de opunerea de rezistenţă violentă reprezentanţilor autorităţilor sau altor persoane care curmă actele huliganice, precum şi acţiunile care, prin conţinutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită”. Codul Contravenţional interpretează, prin articolul 354, huliganismul drept un comportament ce constă în„acostarea jignitoare în locuri publice a persoanei fizice, alte acţiuni similare ce încalcă normele morale, tulbură ordinea publică şi liniştea persoanei fizice”.

    O lacună rămasă în legislație este folosită de oamenii legii drept bâtă împotriva persoanelor incomode, dar și ca instrument de presiune asupra bănuiților. Este vorba despre faptul că și articolul 287 din Codul Penal şi articolul 354 din Codul Contravenţional prevăd pedepse pentru huliganism, iar cazurile când se aplică unul sau altul nu sunt clar stabilite. Cazul actorului Sergiu Voloc, condamnat recent, a readus problema în atenția opiniei publice.

    Alineatul 1 din articolul 287 al Codului Penal defineşte huliganismul drept „acţiunile intenţionate care încalcă grosolan ordinea publică, însoţite de aplicarea violenţei asupra persoanelor sau de ameninţarea cu aplicarea unei asemenea violenţe, de opunerea de rezistenţă violentă reprezentanţilor autorităţilor sau altor persoane care curmă actele huliganice, precum şi acţiunile care, prin conţinutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită”. Codul Contravenţional interpretează, prin articolul 354, huliganismul drept un comportament ce constă în„acostarea jignitoare în locuri publice a persoanei fizice, alte acţiuni similare ce încalcă normele morale, tulbură ordinea publică şi liniştea persoanei fizice”.

    La începutulul lunii trecute, Procuratura Anticorupţie raporta că doi poliţişti din Soroca sunt cercetaţi penal pentru estorcare de mită. Potrivit procurorilor, în februarie 2015, polițiștii au cerut de la doi tineri 6.000 de lei ca să închidă un dosar penal intentat pentru huliganism şi recalificarea acţiunii acestora în contravenţie. Mai mulți avocaţi bat alarma – nu este singurul caz de acest fel.

    Se pare că articolul buclucaş este folosit de către Procuratura sectorului Râşcani al Capitalei drept un instrument pentru a pune la respect oamenii care şi-au permis să critice fărădelegile şi corupţia în organele de drept. Portalul Anticorupție vă propune să vedeți o listă de astfel de dosare.

    Cazul actorului Sergiu Voloc

    Cunoscutul actor Sergiu Voloc şi-a expus părerea critică în legătură cu activitatea organelor de drept nu o singură dată. La începutul lunii martie 2014, a avut tupeul să tragă cu pumnii în câteva uși din incinta Curții Supreme de Justiţie (CSJ), protestând astfel împotriva unei decizii, pe care o considera ilegală. Procuratura sectorului Râşcani i-a intentat dosar penal în baza art.287 al.1, iar la 1 iulie 2015 actorul a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendarea pedepsei pe un termen de probă de patru ani. Aceasta înseamnă că Sergiu Voloc poate fi oricând încătuşat pentru orice acţiune minoră, comisă şi din neatenţie.

    „O pedeapsă mai blândă nu poate fi aplicată infractorului, deoarece ar genera dispreţ din partea lui şi nu ar conduce la corectarea acestuia”, a motivat judecătoarea Ludmila Holeviţkaia care a dictat sentinţa de condamnare în cazul actorului. Condamnarea actorului a provocat  nemulţumirea multora. În susținerea acestuia a fost format un grup on-line, activiştii civici se pregătesc de proteste, iar organizaţia Amnesty International Moldova a emis o declarație în care afirmă că condamnarea lui Sergiu Voloc este „o ruşine a Justiţiei moldoveneşti”.

    Avocata Violeta Gaşiţoi, care l-a apărat pe Voloc în judecată, susţine că instanţa în acest caz a fost părtinitoare, iar sentinţa de condamnare a fost una ilegală.

    „Deşi acţiunile lui Sergiu Voloc puteau fi calificate în baza articolului 354 din Codul Contravenţional, nu am cerut acest lucru, deoarece procurorul nu a adus probe concludente că Sergiu ar fi comis o infracţiune. Am socilitat achitarea lui Voloc. Tot probatoriul prezentat de către procurorul Ion Brânză sunt declaraţiile angajaţilor (CSJ) şi procesul-verbal întocmit de Poliţie. Am solicitat să vizionăm înregistrarea video, să fie făcută expertiza uşilor pe care le-ar fi deteriorat Voloc, dar instanţa a respins toate aceste demersuri ale apărării, acceptând doar probele acuzării. Nu s-a luat în calcul nici faptul că Sergiu Voloc a fost provocat şi se afla în stare de afect. El a venit la audienţă la ora 13.00. Deşi era zi de lucru, mai multe birouri erau închise, iar într-un birou, la o masă mare, cu băuturi spirtoase, angajaţii CSM sărbătoreau ziua de 8 martie, cu toate că era zi de lucru. Voloc a fost bruscat, dat afară, numit „narcoman”, „alcoolic”, „lepădătură” şi cu alte cuvinte înjositoare. Era şi normal să urmeze o reacţie de acest fel”, ne-a spus avocata.

    Cazul protestatarului Anatol Mătăsaru
    Un alt caz în care a fost intentat dosar penal pe același articol 287 este cel al lui Anatol Mătăsaru, devenit cunoscut pentru protestele sale inedite contra corupţiei în organele de drept. De la primul său protest, în decembrie 2007, când a instalat pe automobilul său lozinca „Nu mai daţi mită poliţiei rutiere!”, între Mătăsaru şi organele de drept a pornit un ping-pong. În aprilie 2009, a fost reţinut de Poliţie şi torturat. Apoi a fost condamnat penal pentru participare activă la protestele violente din 7 aprilie 2009 şi obligat să plătească o amendă de 10.000 de lei. În schimb, torţionarii săi din timpul acelor evenimente aşa şi nu au mai fost traşi la răspunde – unii au fost scoşi de sub urmărire penală, iar dosarul, în care au rămas doar doi suspecţi, după cinci ani de procese, a ajuns în final în instanţa de fond la rejudecare.

    În schimb, Procuratura sectorului Râşcani pare să nu-l piardă din ochi pe Anatol Mătăsaru şi se autosesizează aproape la fiecare mişcare a acestuia, intentându-i câte un dosar penal pentru huliganism. În martie 2015, acesta a fost condamnat de către Judecătoria sectorului Râşcani la trei ani cu suspendare, în baza articolului 287, pentru renumitul protest din faţa Procuraturii Generale, când a adus o machetă de doi metri a unui falos pe care era imprimată fața democratului Marian Lupu. Procurorul Nicu Şendrea a solicitat în instanţă ca Mătăsaru să fie condamnat la doi ani cu executare.

    Același procuror i-a mai intentat lui Anatol Mătăsaru alte două dosare penale în baza articolului 287, Cod Penal. „În primul caz am solicitat unui magistrat din sectorul Râşcani să-mi dea dispozitivul unei decizii. Am întârziat cinci minute la proces, iar acesta a adoptat o decizie în lipsa mea şi a refuzat să mi–o dea. În al doilea caz, fiind martor întâmplător, am filmat nişte procurori din secotrul Râşcani care efectuau o razie în piaţa „Calea Basarabiei”. Comercianţii de acolo chiar se adunaseră la un protest împotriva acţiunilor Fiscului şi al procurorilor. Recunosc că poate am comis nişte încălcări, dar care trebuiau calificate prin prisma Codului Contravenţional. În 2013, am fost bătut de un jurist boxer în curtea casei mele, în prezenţa mai multor persoane, inclusiv copii. Am fost internat două săptămâni în spital. Iată că acest caz a fost interpretat drept contravenţie, iar agresorul a plătit o amendă de 500 de lei”, a declarat activistul.

    Cazul avocatului Vitalie Ţaulean
    Nu a scăpat de exigenţa procurorilor din sectorul Râşcani nici avocatul Vitalie Ţaulean, căruia la fel i-a fost intentat un dosar penal pentru huliganism. Incidentul a avut loc pe 17 octombrie 2014, când Vitalie Ţaulean s-a prezentat la Procuratura Generală, împreună cu doi clienţi de-ai săi.

    Într-un comunicat de presă, Procuratura anunţă că avocatul este cercetat pentru huliganism după ce ar fi încălcat ordinea publică, intrând în sediu fără a prezenta permisul. Potrivit procuraturii, Ţaulean l-ar fi îmbrâncit pe poliţistul de la pază şi l-ar fi insultat pe procurorul care urma să-i audieze pe cei doi clienţi ai săi.

    Versiunea avocatului este cu totul alta. Ţaulean spune că ar fi prezentat permisul chiar la intrarea în Procuratură şi că el ar fi fost cel bruscat de către procuror şi forţat să părăsească sediul instituţiei. Într-o conferinţă de presă, apărătorul afirma că acest dosar nu este altceva decât o răzbunare din partea funcţionarilor pe care i-a acuzat public, de mai multe ori, de ilegalităţi.

    Cazul activistului Iurie Drăniceru
    Cu aceleaşi instrumente, intentarea dosarelor penale în baza articolului 287, Procuratura sectorului Râşcani încearcă să-l pună la respect pe un alt activist civic – Iurie Drăniceru, implicat în protestele din Scuarul Europei în decembrie 2012, când a fost oprită construcția pizzeriei Sbarro. Șantierul ilegal apăruse peste noapte, în plin centru istoric al orașului, fără a avea autorizație de construcție și fără să dețină aprobarea din partea Consiliului Național al Monumentelor Istorice de pe lângă Ministerul Culturii. În cele din urmă, construcţia a fost oprită.

    Drăniceru s-a remarcat şi în protestele împotriva construcției unor mansarde pe bulevardul Grigore Vieru. În acel caz, o firmă a falsificat semnăturile locuitorilor blocului și a obținut autorizația de la Primărie. Iurie Drăniceru ar fi fost bătut cu bestialitate de către doi angajaţi ai firmei de construcţie, în timp ce doi poliţişti îl ţineau ca să nu poată riposta. Mai apoi, Procuratura sectorului Râşcani l-a transformat pe Drăniceru din victimă în inculpat, intentendu-i dosar penal pentru huliganism. Ca şi în cazul lui Mătăsaru, procurorul a cerut ca Drăniceru să fie cercetat penal în stare de arest, motivând că acesta ar putea să se eschiveze de la răspundere penală şi să plece în Transnistria, iar Judecătoria Râşcani a dat curs demersului procurorului şi a eliberat mandat de arestare pe numele lui Drăniceru. Activistul a fost eliberat de către Curtea de Apel.

    Cazul procurorului Dan Coptileţ
    Totuși, în cele mai multe cazuri, articolul din Codul Penal nu este însă valabil și pentru procurorii care comit infracțiuni. Dan Coptileţ, fiul Valentinei Coptileţ, membru al Comisiei de atestare a judecătorilor, este în prezent procuror în raionul Ialoveni. Acum doi ani, pe când ocupa funcția de procuror în sectorul Centru al municipiului Chişinău, împreună cu fratele său Valeriu şi încă patru amici de-ai lor, au fost implicaţi într-o bătaie ca în filme pe strada Calea Orheiului din Chişinău. Incidentul ar fi avut loc după ce doi prieteni de-ai procurorului au fost somați de către proprietarul unui magazin că au parcat neregulamentar şi au blocat intrarea în magazin.

    A urmat un schimb de replici, care au trecut într-o altercaţie. Cei doi l-au sunat pe procurorul Coptileţ, care a venit „în ajutor”. Potrivit documentelor de care dispunem, procurorul s-a evidenţiat prin violenţă, dând frâu liber pumnilor. În cele din urmă, directorul magazinului, feciorul acestuia, dar şi încă doi angajaţi s-au ales cu diferite traume și comoţii cerebrale. Poliţia a intentat un dosar penal pentru huliganism, care a fost preluat de Procuratură. La 6 decembrie 2013, procurorul din Procuratura municipiului Chişinău, Dumitru Stoicev, emite o ordonanţă prin care decide clasarea dosarului penal şi scoaterea de sub urmărirea penală a lui Dan Coptileţ şi a complicilor săi pe motiv că fapta „întruneşte elemententele constitutive prevăzute de articolul 354 Cod Contravenţional, huliganismul nu prea grav”. Cei şase agresori nu au fost însă traşi nici la răspundere contravenţională, deoarece expirase termenul de prescripţie de trei luni.

    Ce spun procurorii
    Igor Popa, procurorul-șef al sectorul Râşcani, unde au fost intentate cele mai multe dosare penale în baza articolului 287 persoanelor care și-au manifestat activismul civic, ne-a declarat că în cazuri ca ale lui Sergiu Voloc există niște hotărâri ale procurorilor și ale instanțelor de judecată, în care se constată anumite fapte și se acționează în concordanță cu prevederile legislației în vigoare.

    „La fiecare din aceste persoane s-a acționat în modul prevăzut de lege. Conform tuturor normelor, probele sunt apreciate reieșind din intima convingere a persoanelor și bazate pe materialele cauzei. Pentru fiecare cauză sunt gata să răspund, sunt gata să afirm cu certitudine că în niciun caz nu a fost o abordare arbitrară, nu a fost o judecată de valoare proprie”, susține Igor Popa.

    Mai mult decât atât, procurorul respinge orice acuzații cum că Procuratura sectorului Râșcani ar încerca să se răzbune pe oamenii incomozi. „Toate aceste cazuri răsunătoare au fost instrumentate de Procuratura Râșcani pentru că noi avem verticalitate și niciodată nu ne-a fost frică, nici mie personal și nici colegilor, să spunem lucrurilor pe nume. Dacă o persoană este infractor, indiferent de statutul său – jurnalist, activist sau avocat, dacă a comis acțiuni care se încadrează în norma penală, urmează să fie pedepsită. În plus, hotarul administrativ al sectorului Râșcani este până la strada Columna, respectiv toate încălcările iscate în timpul protestelor din fața sediilor instituțiilor de stat situate în sectorul Râșcani – Procuratura Generală, CSJ, Banca Națională – sunt instrumentate de Procuratura Râșcani. Nu este vorba de nicio răfuială”, a conchis Igor Popa, procuror-șef al sectorului Râșcani al Capitalei.

    Ce spun avocații
    Avocatul Victor Panţâru a declarat portalului Anticorupție că normele ce ţin de calificarea infracţiunii de huliganism sunt interpretate selectiv atât de procurori, cât şi de judecători. „Cazuri ca ale lui Coptileţ sau Voloc sunt multe. Nu există o interpretare clară a noţiunii de cinism deosebit, aceasta rămânând la libera interpretare a procurorilor şi ofiţerilor de urmărie penală. De cele mai multe ori, acelaşi ofiţer de urmărire penală sau procuror aplică selectiv articolele 287 CP şi 354 CC, în dependenţă de statutul social sau grosimea buzunarului persoanei bănuite. De cele mai multe ori, cetăţenii simpli sunt judecaţi penal pentru huliganism, în timp ce persoane care deţin funcţii sau plătesc mită sunt condamnate contravenţional sau deloc, fiind invocat termenul de prescripţie”, a comentat Victor Panțâru.

    Avocatul susține că, adesea, se întâmplă ca cetăţenii simpli, care nu cunosc legislaţia, să fie ameninţaţi cu intentarea dosarelor penale pentru acţiuni neînsemnate de huliganism, iar aceştia, de frica să nu ajungă la închisoare, plătesc mită pentru ca acţiunile lor să fie cercetate prin prisima Codului Contravenţional. „La modul teoretic, pare că există o limită dintre Codul Penal şi cel Contravenţional privind infracţiunea de huliganism şi contravenţia de huliganism nu prea grav. La modul practic, această delimitare nu există, iar cei abilitaţi cu urmărirea penală interpretează aceste cazuri cum vor. Acest lucru se întâmplă în condiţiile când nu avem o justiţe independentă, iar de cele mai multe ori judecătorii se conduc de interpretarea dată de către poliţişti sau procurori”, a mai spus apărătorul.
    sursa: anticoruptie.md

LASĂ UN COMENTARIU