Baza de date a procurorilor Republicii Moldova
Exemplu: Găina Viorel
Căutare avansată
sursa: imagini video curaj.tv

Afanasii Oleg

Procuratura Generală

Date biografice

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova Nr. 877-p din 24 Iulie 2017, numit în funcția deprocuror-șef al Secției controlul activității speciale de investigații și asigurarea regimului secret a Procuraturii Generale.

Conform Hotărârii nr. 12-79/17 din 19 iulie 2017, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General numirea domnului Oleg Afanasii în funcția de procuror-șef al Secției controlul activității speciale de investigații și asigurarea regimului secret a Procuraturii Generale, pentru un mandat de 5 ani.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova Nr. 1693-p din 28 decembrie 2016, numit în funcția de procuror în Procuratura municipiului Chișinău, oficiul Centru.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 321-p din 11 aprilie 2007, numit în funcția de procuror în Procuratura sectorului Centru, municipiul Chișinău.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova Nr. 877-p din 24 Iulie 2017, numit în funcția deprocuror-șef al Secției controlul activității speciale de investigații și asigurarea regimului secret a Procuraturii Generale.

Conform Hotărârii nr. 12-79/17 din 19 iulie 2017, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General numirea domnului Oleg Afanasii în funcția de procuror-șef al Secției controlul activității speciale de investigații și asigurarea regimului secret a Procuraturii Generale, pentru un mandat de 5 ani.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova Nr. 1693-p din 28 decembrie 2016, numit în funcția de procuror în Procuratura municipiului Chișinău, oficiul Centru.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 321-p din 11 aprilie 2007, numit în funcția de procuror în Procuratura sectorului Centru, municipiul Chișinău.

Potrivit Hotărârii Colegiului de evaluare a performanţelor procurorilor nr.14-40/17 din 31 martie 2017, în rezultatul evaluării extraordinare a performanțelor procurorului Oleg Afanasii, media punctajului total oferit constituie 89,83, fiindu-i atribuit calificativul Foarte bine.

Prin Hotărârea nr. 631 din 27 februarie 2015, Colegiul de calificare a aplicat în privinţa domnului Oleg Afanasii, adjunct al procurorului sectorului Centru, mun.Chişinău, calificativul Atestat. Prin Hotărârea nr. 12-55/15 din 12 martie 2015, Consiliul Superior al Procurorilor a validat Hotărîrea Colegiului de calificare nr. 631 din 27 februarie 2015.

DISTINCȚII
Luând în consideraţie rezultatele activităţii desfășurate, indicatorii de performanţă calitativi şi cantitativi obţinuţi pe parcursul anului 2016, calităţile profesionale şi morale ale unor procurori, Consiliul Superior al Procurorilor prin Hotărârea nr. 12-264/16 din 29 decembrie 2016, a propus Procurorului General încurajarea dnl-ui Afanasii Oleg adjunct interimar al procurorului-șef al procuraturii sect.Centru, mun.Chișinău, cu Medalia „Pentru serviciu impecabil”, Clasa III .

Cu prilejul aniversării a XX-a de la formarea Procuraturii Republicii Moldova, Consiliului Superior al Procurorilor prin Hotărîrea nr.12-14/12 din 23 ianuarie 2012, a propus Procurorului General soluţionarea chestiunii cu privire la încurajarea Dlui Oleg Afanas - adjunctul procurorului sect.Centru, mun.Chişinău, cu Diplomă de onoare de categoria II.

Potrivit Hotărârii Colegiului de evaluare a performanţelor procurorilor nr.14-40/17 din 31 martie 2017, în rezultatul evaluării extraordinare a performanțelor procurorului Oleg Afanasii, media punctajului total oferit constituie 89,83, fiindu-i atribuit calificativul Foarte bine.

Prin Hotărârea nr. 631 din 27 februarie 2015, Colegiul de calificare a aplicat în privinţa domnului Oleg Afanasii, adjunct al procurorului sectorului Centru, mun.Chişinău, calificativul Atestat. Prin Hotărârea nr. 12-55/15 din 12 martie 2015, Consiliul Superior al Procurorilor a validat Hotărîrea Colegiului de calificare nr. 631 din 27 februarie 2015.

DISTINCȚII
Luând în consideraţie rezultatele activităţii desfășurate, indicatorii de performanţă calitativi şi cantitativi obţinuţi pe parcursul anului 2016, calităţile profesionale şi morale ale unor procurori, Consiliul Superior al Procurorilor prin Hotărârea nr. 12-264/16 din 29 decembrie 2016, a propus Procurorului General încurajarea dnl-ui Afanasii Oleg adjunct interimar al procurorului-șef al procuraturii sect.Centru, mun.Chișinău, cu Medalia „Pentru serviciu impecabil”, Clasa III .

Cu prilejul aniversării a XX-a de la formarea Procuraturii Republicii Moldova, Consiliului Superior al Procurorilor prin Hotărîrea nr.12-14/12 din 23 ianuarie 2012, a propus Procurorului General soluţionarea chestiunii cu privire la încurajarea Dlui Oleg Afanas - adjunctul procurorului sect.Centru, mun.Chişinău, cu Diplomă de onoare de categoria II.

 

Hotărârea nr. 12-79/17 din 19 iulie 2017

Hotărârea nr. 12-264/16 din 29 decembrie 2016

Hotărîrea nr. 631 din 27 februarie 2015

Hotărîrea nr. 12-55/15 din 12 martie 2015

Hotărîrea nr.12-14/12 din 23 ianuarie 2012

La 25.03.2010 a fost intentată procedura disciplinară în privinţa procurorului Oleg Afanasii, adjunct al procurorului sect.Centru mun.Chișinău, fiindu-i imputată comiterea abaterii disciplinare prevăzute de art.61 lit.a) din Legea cu privire la Procuratură, adică îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor de serviciu. Colegiul disciplinar, în baza hotărîrii din 28.05.2010, l-a recunoscut culpabil pe procurorul Afanasii de comiterea abaterii disciplinare prevăzute de art.61 lit.a) din Legea cu privire la Procuratură și, în temeiul art.125 alin(2) lit.b) din lege, a încheiat procedura disciplinară din motivul expirării termenului de tragere la răspundere disciplinară. Prin Hotărîrea nr. 2-3d-212/10 din 15 iunie 2010, Consiliul Superior al Procurorilor a validat Hotărârea Colegiului disciplinar din 28 mai 2010 în privinţa procurorului Oleg Afanasii, adjunct al procurorului sect.Centru mun.Chișinău.

La 25.03.2010 a fost intentată procedura disciplinară în privinţa procurorului Oleg Afanasii, adjunct al procurorului sect.Centru mun.Chișinău, fiindu-i imputată comiterea abaterii disciplinare prevăzute de art.61 lit.a) din Legea cu privire la Procuratură, adică îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor de serviciu. Colegiul disciplinar, în baza hotărîrii din 28.05.2010, l-a recunoscut culpabil pe procurorul Afanasii de comiterea abaterii disciplinare prevăzute de art.61 lit.a) din Legea cu privire la Procuratură și, în temeiul art.125 alin(2) lit.b) din lege, a încheiat procedura disciplinară din motivul expirării termenului de tragere la răspundere disciplinară. Prin Hotărîrea nr. 2-3d-212/10 din 15 iunie 2010, Consiliul Superior al Procurorilor a validat Hotărârea Colegiului disciplinar din 28 mai 2010 în privinţa procurorului Oleg Afanasii, adjunct al procurorului sect.Centru mun.Chișinău.

 

Hotărîrea nr. 2-3d-212/10 din 15 iunie 2010

Știri
  • Salariile, achizițiile și donațiile procurorilor șefi în 2019

    Pe parcursul anului 2019, conducerea Procuraturii Generale (PG), șefii Procuraturii Anticorupție (PA), Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) și Procuraturii mun. Chișinău au ridicat salarii de peste 20 de mii de lei, au primit donații și au cumpărat mașini.

    Ziarul de Gardă a făcut o radiografie a declarațiilor de avere și interese pentru anul 2019 ale procurorilor șefi și oferă detalii despre veniturile și tranzacțiile făcute de aceștia.

    Procurorul general al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo a fost remunerat în prima lună (decembrie 2019) de activitate la PG cu 1 659 de lei.

    Înainte de a fi numit în funcție însă, Stoianoglo a fost angajat al organizației non-guvernamentale CMI Finlanda – Crisis Management Initiative, cu sediul la Helsinki, unde a ridicat un salariu de peste jumătate de milion de lei în 2019 – 557 379 de lei.

    Pe parcursul anului 2019, conducerea Procuraturii Generale (PG), șefii Procuraturii Anticorupție (PA), Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) și Procuraturii mun. Chișinău au ridicat salarii de peste 20 de mii de lei, au primit donații și au cumpărat mașini.

    Ziarul de Gardă a făcut o radiografie a declarațiilor de avere și interese pentru anul 2019 ale procurorilor șefi și oferă detalii despre veniturile și tranzacțiile făcute de aceștia.

    Procurorul general al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo a fost remunerat în prima lună (decembrie 2019) de activitate la PG cu 1 659 de lei.

    Înainte de a fi numit în funcție însă, Stoianoglo a fost angajat al organizației non-guvernamentale CMI Finlanda – Crisis Management Initiative, cu sediul la Helsinki, unde a ridicat un salariu de peste jumătate de milion de lei în 2019 – 557 379 de lei.

    Familia procurorului general al R. Moldova deține în proprietate două imobile, un apartament de 161 de metri pătrați – în valoare de 942 047 de lei și un alt imobil de 60 de metri pătrați în valoare de 844 000 de lei.

    Potrivit documentului, familia Stoianoglo este proprietara a două mașini, un Hyundai Tucson fabricat în 2017 și cumpărat în același an cu 350 de mii de lei și un Mitsubishi Outlander fabricat în 2005, cumpărat în 2007 cu 80 de mii de lei.

    La momentul completării actului de avere și interese pentru 2019, familia Stoianoglo deținea în conturile bancare 10 520 de euro și 24 919 lei.

    Ruslan Popov, unul dintre cei mai avuți adjuncți ai procurorului general, care locuiește într-un imobil de „milioane” din Mileştii Mici, Ialoveni, și deține două mașini Hyundai fabricate și cumpărate în 2017, a vândut în 2019, cu 850 mii de lei, un apartament de peste 122 m.p., situat în blocurile de pe str. Melestiu din capitală, construite special pentru angajații procuraturii.

    Anul trecut, Ruslan Popov a ridicat lunar un salariu de 22 de mii de lei (339 477 de lei pentru întreg anul) la Procuratura Generală. Alte 78 de mii de lei procurorul le-a obținut drept salariu și remunerare la Institutul Național al Justiției, Universitatea de Stat din Moldova și Centrul „La Strada”. Pe parcursul anului trecut, Ruslan Popov a avut mai multe deplasări peste hotare, în România, Serbia și Spania, pentru care a primit diurne în valoare totală de circa 76 de mii de lei.

    Tot anul trecut adjunctul procurorului general indică că i-a împrumutat tatălui său un milion de lei, bani pe care acesta ar urma să-i întoarcă fără dobândă peste 20 de ani, în 2040.

    Între timp, din 2014 și 2016, Iulia Popov, soția procurorului, are două datorii în sumă totală de 15 mii de euro către părinții săi, Ion (decedat între timp) și Pelaghia Oprea. Banii ar trebui rambursați până în 2034, respectiv, 2036.

    În declarația sa de avere nu se regăsesc cele peste 8 hectare agricole cumpărate de familia procurorului la începutul anului trecut.

    Ceilalți doi adjuncți ai procurorului general, Mircea Roșioru și Iurie Perevoznic, nu au făcut anul trecut vreo tranzacție de cumpărare sau vânzare. Mircea Roșioru a fost remunerat în 2019 cu 37 de mii de lei lunar la PG, iar Iurie Perevoznic, cu 97 386 de lei pentru acitvitatea între iulie-decembrie în cadrul Inspecției Judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii și cu 16 055 de lei pentru activitatea până în iulie la AO Centrul de Drept al Femeilor.

    Veniturile de milioane ale șefului interimar al PA

    Din 11 decembrie 2019 șef interimar la Procuratura Anticorupție este Serghei Gavajuc, care anterior a exercitat funcția de adjunct interimar al procurorului-șef al PA, șef al Oficiului Nord. 

    Potrivit declarației de avere și interese personale pentru anul 2019, Gavajuc a ridicat de la Procuratură un salariu de 353 de mii de lei. Acesta a fost remunerat și cu 21 943 de lei pentru activitatea la Universitatea de Stat „Alecu Russo”.

    Soția procurorului a contribuit în 2019 cu aproape jumătate de milion de lei la bugetul familiei, drept onorariu pentru activitatea în Cabinetul avocatului „Stela Gavajuc”.

    Familia a obținut anul trecut 600 de mii de lei după înstrăinarea firmei „Elecanplus” SRL și 500 de mii de lei din darea în locațiunea a unor spații.

    Familia procurorului deține două terenuri intravilane, un apartament, o casă de locuit de 107 m2, dar și alte două averi imobile.

    Procurorul mai declară și două automobile: o Skoda procurată în 2016 cu o valoare de 90 de mii de lei și un Mercedes procurat în 2018, cu o valoare de 150 de mii de lei.

    La momentul completării actului de avere și interese, Serghei Gavajuc avea în conturile bancare 413 mii de lei, iar soția acestuia – 722 de mii de lei.

    Eduard Varzar, adjunct al șefului PA, a avut în 2019 un venit salarial de peste 331 de mii de lei și a obținut 150 de mii de lei din vânzarea unui automobil Toyota Prius fabricat în 2010.
    Ion Munteanu, declară doar venituri salariale în 2019, de 28 de mii de lei lunar. Salariul de procuror-șef al Procuraturii Cantemir și cea de adjunct la PA, 23 de mii de lei lunar, constituie și unica sursă de venit a lui Adrian Procoavă.

    Un alt adjunct al șefiei PA, Marcel Dumbrăvan a vândut anul trecut cu 6 mii de lei un Renault Scenic fabricat în 2004 și a achiziționat un automobil de aceeași marcă, doar că fabricat în 2015, pentru care a plătit 185 de mii de lei. Dumbrăvan a avut venituri salariale de 331 de mii de lei în 2019.

    Cel de-al cincilea adjunct al PA, Vladislav Cojocaru, șef Procuraturii Căușeni, se numără printre procurorii care anul trecut au primit donații. Acesta trece în actul de avere donații de 5 700 de euro de la Vera Morosanu și 4 900 USD de la Veronica Morosan. Anul trecut, procurorul a vândut trei terenuri cu 35 de mii de lei, și a achiziționat cu 50 de mii de lei jumătate dintr-un teren intravilan. Acesta a avut un venit salarial lunar mediu de 23 de mii de lei.

    De altfel, mai mulți procurori anticorupție au avut donații în 2019. Procurorul Eugen Balan și soția sa au avut donații de 200 de mii de lei de la părinții acestora. Familia a vândut un BMW cu 9 mii de euro și a cumpărat un Audi A 6, fabricat în 2015, cu 25 500 de euro. Donație de 10 mii de lei de la părinți a avut și procurorul anticorupție Andrei Balan, iar procurorul Mihail Ivanov declară că pe parcursul anului trecut la zilele de naștere ale membrilor familiei a obținut o mie de euro și cinci mii de lei. Un alt procuror anticorupție, Vitalie Ivanov declară 5 mii de euro și și cotă parte dintr-un apartament din Chișinău drept donații de la părinții săi și ai soției. Cu donații de 6 mii de euro s-a ales și Octavian Iachimovschi unul dintre procurorii care conduce grupul de urmărire penală din dosarul penal privind frauda bancară. Procurorul susține că banii au fost donați în cadrul unui eveniment de familie, cumetrie. Octavian Iachimovschi a avut anul trecut și un venit de 16 500 de euro din înstrăinarea unui apartament. Pentru activitatea la PG, acesta a fost remunerat cu un salariu lunar de 25 de mii de lei.

    Șeful interimar PCCOCS nu a completat declarația de avere

    Din decembrie, șef interimar la Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale este Ion Caracuian.

    Pe pagina web a Autorității Naționale de Integritate (ANI) nu am găsit declarația de avere a acestuia. Contactat, Ion Caracuian spune că nu a completat încă declarația, deoarece activează prin cumul în mai multe locuri și nu a reușit să adune toate actele în situația în care mai multe instituții nu funcționează în această perioadă. Șeful interimar al PCCOCS susține că perioada depunerii actelor a fost prelungită în legătură cu situația de urgență. Reprezentantul ANI, Victor Moloșag, neagă însă această informație și precizează că termenul-limită de depunere a actelor a fost 31 martie 2020.

    Conform declarației pentru 2018, familia Caracuian deține în proprietate o casă, un apartament, două averi imobile, două terenuri agricole și unul intravilan – toate obținute în baza contractelor de donație sau de moștenitor. În 2000, Ion Caracuian Primăria comunei Sângera i-a oferit omului legii un teren pentru construcție.

    Familia Caracuian conduce un Nissan, fabricat în 2002, pentru care în 2012 procurorul afirmă că a plătit 10 mii de lei.

    La fel ca la PA, PCCOCS are cinci procurori-șefi adjuncți.

    Unul dintre aceștia, Aurel Ciocan declară donații de 28 de mii de euro obținuți în 2019 la un eveniment de familie, mai exact la nuntă, dar și 92 de mii de lei din vânzarea unui automobil de model Skoda Octavia fabricat în 2006. Procurorul a avut un salariu mediu lunar de 19 mii de lei anul trecut.

    De donații a beneficiat în 2019 și un alt adjunct, interimar, al PCCOCS, Roman Dorogan. Pe lângă salariul lunar de peste 18 mii de lei, acesta a primit și o donație de 30 de mii de lei de la părinții săi.

    Adjunctul Taras Patraman a vândut mașina de model Volkswagen Golf fabricată în 2009 la același preț la care în 2017 declara că a cumpărat-o, 10 mii de lei. Patraman, care a ridicat lunar un salariu de peste 30 de mii de lei, a contractat un credit de 100 de mii de lei în 2019, cu o rată a dobânzii de 7%. Banii urmează a fi întorși până în 2022.

    Oleg Baciu, un alt adjunct al procurorului-șef al PCCOCS, a devenit în 2019 posesorul unei mașini Skoda Superb, fabricată, la fel, în 2019. Procurorul spune că deține mașina în baza unor „contracte translative de posesie şi de folosinţă” și că aceasta are o valoare de 37 650 de euro.

    În baza unor acte similare, procurorul deține din 2016 și un autoturism Hyundai, fabricat la fel în 2016. Procurorul, cu salariu lunar de 29 de mii de lei, are, din 2018, o datorie de 600 de mii de lei către BC Moldindconbank SA. Creditul e scadent în 2028 și are o rată a dobânzii de 5%. Oleg Baciu are și două datorii în sumă totală de 35 de mii de euro către două persoane fizice, pe care trebuie să întoarcă până în 2023 și 2025.

    Fără schimbări în ultimii ani este declarația de avere a Lucreției Zaharia, adjunctă a șefului PCCOCS din 2017. Unicul venit al acesteia în 2019 este salariul de 350 de mii de lei, ceea ce-i asigură un venit mediu lunar de 29 de mii de lei.

    Și procurorii PCCOCS s-au bucurat de donații în 2019. Petrușca Sergiu a primit o donație de 2 mii de euro de la Elena Petrușca, iar procurora Mariana Cazacu declară 212 mii de lei – bani oferiți în cadrul unui eveniment de familie – cumetrie. Familia procurorei Cazacu a vândut anul trecut un apartament cu 10 620 de euro și a făcut cumpărături de aproape un milion de lei, achiziționând un apartament de 73 m.p. și o mașină Lexus CT 200H fabricat în 2013. Procurorul Denis Rotaru declară 100 de mii de lei drept bani primiți de la rude în cadrul unui eveniment de familie – botez.

    Veniturile declarate de șefii Procuraturii mun. Chișinău

    Oleg Afanasii, procuror-șef al Secției Control al Activității Speciale de Investigații și Asigurarea Regimului Secret al Procuraturii Generale, exercită de aproape o lună interimatul funcției de șef al Procuraturii Chișinău, după ce Ștefan Șaptefraț și-a dat demisia, la doar o săptămână distanță după ce Ziarul de Gardă a publicat investigația „Cum să devii milionar prin împrumuturi nerambursate și promisiuni ilegale neonorate. În rolul principal — fiul procurorului-șef al Capitalei”. 

    Oleg Afanasii nu a făcut nicio achiziție în ultimii cinci ani. Acesta raportează un salariu lunar de 30 de mii de lei pentru 2019. Noul șef interimar al Procuraturii mun. Chișinău are în proprietate o casă de 133 de m.p., un garaj și o altă avere imobilă, un teren intravilan și două terenuri agricole. Toate aceste aceste bunuri procurorul susține că le deține în baza unor contracte de donații. Din 2014, Oleg Afanasii conduce un Mercedes 320 CDI fabricat în 2006, pe care l-a cumpărat cu 195 de mii de lei.

    Salariul, de 28 de mii de lei, a fost și unica sursă de venit anul trecut pentru adjunctul interimar al Procuraturii Chișinău, Mihai Pascal, numit în funcție, la fel ca Oleg Afanasii, acum o lună.

    Și un alt adjunct, Dumitru Robu, fost procuror general interimar al R. Moldova între iulie-decembrie 2019, declară venituri doar din salariu. Acesta a fost remunerat la Procuratura Generală cu peste 25 de mii de lei lunar.

    Al treilea șef adjunct al Procuraturii Chișinău, Adrian Popencoa vândut cu jumătate de milion de lei un automobil de model Mercedes E250 CDI fabricat în 2015. Anul trecut, Popenco declara că mașina o conduce din 2018 și că are o valoare de 330 de mii de lei. Procurorul a avut un salariu de peste 17 mii de lei lunar.

    Eduard Maşnic, şeful Oficiului Buiucani și adjunct al procurorului Chişinăului, a avut venituri din salariu de 255 de mii de lei. Soția acestuia, angajată a companiei de construcții „ExFactor-Grup” SRL, a avut un salariu de 240 de mii de lei în 2019.

    Roman Eremciuc, alt adjunct al Procuraturii mun. Chişinău, şeful Oficiului Centru, a primit, din salariu, 249 mii de lei. Acesta, la fel ca în anii trecuți, se bucură de donații în partea familiei. În 2019, spre exemplu, procurorul raportează venituri de 70 de mii de lei în cadrul unui eveniment de familie. Alte 20 de mii de lei, Roman Eremciuc le-a obținut din vânzarea unui bun imobil.

    Marcel Cimbir, şeful Oficiului Botanica al Procuraturii Chişinău, a avut, din salariu, venituri de 249 mii de lei.

    Igor Popa, şef al Oficiului Ciocana al Procuraturii Chişinău din decembrie 2019, este fost adjunct al ex-procurorului general Eduard Harujen și al ex-procurorului general interimar Dumitru Robu. Igor Popa trece în actul de avere o remunerare de 417 de mii de lei în în aceste funcții pe parcursul anului trecut, adică un salariu mediu 34 de mii de lei lunar.

    Din 2019, Corneliu Bratunov, adjunctul șefului procurorului de Chişinău şi şeful Oficiului Râşcani al instituţiei, conduce o mașină Volvo XC 90, fabricată în 2014, despre care afirmă că nu-i aparține în proprietate. În decembrie însă, acesta a vândut cu 120 de mii de lei un Hyundai, fabricat în 2011, automobil despre care în declarația pentru 2018 procurorul declara că are o valoare de 10 mii de lei. 

    Anul trecut, Corneliu Bratunov spune că a împrumutat tatălui său 6 mii de euro fără dobândă și că a primit donații de 250 de euro de la Igor Grigoriev, fratele soției sale. Acestuia, de altfel, până în 2021, familia Bratunov urmează să-i întoarcă o datorie de 5 mii de euro. Șeful oficiului Ciocana al Procuraturii Chișinău a avut în 2019 un salariu de 255 de mii de lei.

    Sursa: zdg.md

  • Remanieri în Procuratură // Cine va asigura interimatul funcției de șef al Procuraturii Chișinău

    Procurorul Oleg Afanasii va asigura interimatul funcției de șef al Procuraturii municipiului Chișinău, conform unui ordin semnat marți seara de către procurorul general, Alexandr Stoianoglo. Ca și predecesorul său, Ștefan Șaptefrați, Oleg Afanasii a fost subiectul mai multor scandaluri mediatice și anchete jurnalistice.

    Casa din Mileștii Mici

    Oleg Afanasii deține în proprietate o casă de 132,9 metri pătrați, evaluată la 128,9 mii de lei, care i-a fost donată în 2007. Pe lângă casă se mai află o construcție auxiliară, de 27,6 metri pătrați, și un garaj, de 30,6 metri pătrați, potrivit declarației de avere și interese personale

    Gospodăria este situată în satul Mileștii Mici din raionul Ialoveni unde locuiește și adjunctul procurorului general, Ruslan Popov. Oamenii din sat susțin că Oleg Afanasii și-a construit singur gospodăria.

    Procurorul Oleg Afanasii va asigura interimatul funcției de șef al Procuraturii municipiului Chișinău, conform unui ordin semnat marți seara de către procurorul general, Alexandr Stoianoglo. Ca și predecesorul său, Ștefan Șaptefrați, Oleg Afanasii a fost subiectul mai multor scandaluri mediatice și anchete jurnalistice.

    Casa din Mileștii Mici

    Oleg Afanasii deține în proprietate o casă de 132,9 metri pătrați, evaluată la 128,9 mii de lei, care i-a fost donată în 2007. Pe lângă casă se mai află o construcție auxiliară, de 27,6 metri pătrați, și un garaj, de 30,6 metri pătrați, potrivit declarației de avere și interese personale

    Gospodăria este situată în satul Mileștii Mici din raionul Ialoveni unde locuiește și adjunctul procurorului general, Ruslan Popov. Oamenii din sat susțin că Oleg Afanasii și-a construit singur gospodăria.

    Afanasii ne-a declarat că gospodăria a aparținut bunicilor și a fost moștenită de părinții săi, care ulterior i-au donat-o. Omul legii recunoaște că după primirea donației, a investit în reconstrucția imobilelor. „Casa mea este în ograda părinților mei. Eu am reconstruit casa bunicilor și am refăcut gospodăria pe parcursul mai multor ani”, a precizat Afanasii.

    Oleg Afanasii a fost vizat într-o anchetă realizată de Centrului de Investigații Jurnalistice în 2015 pe când deținea funcția de șef-adjunct al Procuraturii sectorului Centru din Chișinău. Autorii investigației scriau că Mariana Afanasii, soția procurorului deținea o firmă în domeniul comerțului -  Prorialia SRL, cu sediul în casa socrului său din oraşul Ialoveni.

    În anchetă se mai arăta, făcându-se referință la mai multor documente, inclusiv un act al Serviciului Protecţiei Civile și Situațiilor Excepționale cu privire la un control la această firmă, că întreprinderea îşi desfăşura activitatea în Capitală, la adresa Mircea cel Bătrân, 2/2. Aici se află o staţie pentru transportul public, unde, de fapt, activa și o firmă ce aparține fratelui procurorului, Ion Afanasii, care a reuşit să ia în arendă de la Primăria Capitalei terenul de la această adresă, iar ulterior, chiar să-l privatizeze.

    Inițial, pentru tot teritoriul, familia procurorului a fost obligată, în urma unui contract încheiat cu Municipalitatea, să plătească arenda anuală de doar 1.085 de lei. Între cele două părţi a apărut un litigiu, pentru că firma nu ar fi plătit arenda. Până la urmă însă, firma familiei procurorului a câştigat procesul, pe motiv că juristul Primăriei nu s-a prezentat la procesul de judecată.

    Oleg Afanasii ne-a declarat că fratele său a fost antreprenor timp de mai mulți ani și după publicarea anchetei a avut de suferit. În consecință, Ion Afanasii a renunțat la afacerea proprie și în prezent este angajat în calitate de administrator la unul din magazinele din rețeaua Fidesco. „Jurnaliștii nu au înțeles corect atunci. Mi-au atribuit mie afacerea fratelui, doar pentru că soția mea lucra acolo”, a precizat procurorul.

    Omul legii a indicat în declarația de avere pentru anul 2018 că soția sa este angajată la întreprinderea cu capital străin Vistarcom, de unde a fost remunerată cu 90,7 mii de lei pe parcursul anului. SRL Vistarcom deține în proprietarea rețeaua de magazine Green Hils. Totodată, Oleg Afanasii a mai indicat în declarația de avere că soția sa a avut venituri salariale și de la compania Fidesco în care pachetul majoritar de acțiuni este deținut de Mihail Aizin, alias Kitaeț.

    Scandalul expulzării profesorilor turci

    La 6 septembrie 2018, organizația Amnesty International a sesizat Parlamentul Republicii Moldova și instanțele de resort, denunțând modul în care au fost extrădați cei șapte profesori turci angajați ai liceelor „Orizont”. Cei de la Amnesty au afirmat că angajații SIS au comis mai multe încălcări, punând în pericol integritatea fizică și psihică a cetățenilor expulzați, inclusiv a minorilor.

    Răspunsul pe care l-a primit organizația internațională de la Procuratura Generală a fost semnat de procurorul Oleg Afanasii. Acuzatorul de stat le-a scris că nu a identificat abateri în acțiunile angajaților Serviciului de Informații și Securitate (SIS) în ziua deportării celor șapte profesori turci declarați persoane indezirabile pe teritoriul Republicii Moldova. „Dat fiind faptul că nu au fost stabilite indicii caracteristice unor abateri din sfera competențelor procurorului, temeiuri de intervenire lipsesc. În cazul în care nu sunteți de acord cu răspunsul primit, aveți dreptul de a-l contesta procurorului ierarhic superior, fapt ce nu vă privează de posibilitatea de a vă adresa ulterior în instanța de judecată”, se arată în răspunsul semnat de Afanasii.

     

    Procurorul Afanasii a declarat pentru CIJM că în acel moment cazul nu ținea de competența procurorilor. „Au fost atunci niște documente de la Parlament și la acel moment procurorii nu puteau interveni. Dar decizia nu a fost definitivă. Procuratura a intervenit când a fost cazul. Este dosar penal finalizat”, a spus Afanasii.

    Supraveghetorul protestatarilor

    Oleg Afanasii este procurorul care îi întâmpina pe cei care veneau să protesteze la Procuratura Generală. Omul legii a fost surprins în timp ce îi cerea unui protestatar solitar pașnic din fața Procuraturii Generale autorizație de la primărie pentru a protesta, deși acest lucru nu este prevăzut în legislație.

     

    „A întins un cort, au fost aduse și câteva pietre în acest scop. Poate fi calificat ca o instalație provizorie. În acest caz trebuia să fie anunțată Primăria Chișinău. Mai ales că a fost folosit și megafonul”, a explicat procurorul.

    Revizor la Procuratura Anticorupție

    Oleg Afanasii a figurat și într-o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice, fiind unul din procurorii care, la indicația lui Alexandr Stoianoglo, au efectuat la finele anului trecut controlul la Procuratura Anticorupție. Întâmplător sau nu, Afanasii a făcut parte din grupul condus de consăteanul său, Ruslan Popov.

    Afanasii susține că nu a făcut altceva decât să-și execute atribuțiile de serviciu. Totodată, șeful interimar al Procuraturii Chișinău a declarat că este gata să colaboreze cu jurnaliștii și că se va autosesiza la investigațiile jurnalistice.

    Oleg Afanasii a activat în funcția de procuror-șef al Secției controlul activității speciale de investigații și asigurarea regimului secret a Procuraturii Generale începând cu anul 2017, după ce a activat timp de zece ani în Procuratura sectorului Centru al municipiului Chișinău.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Procurori de (re)formă, cu case luxoase şi afaceri mănoase

    Sunt pro­cu­rori buge­tari de-o viaţă, dar se pot lăuda cu case fru­moase, maşini luxoase şi, în unele cazuri, afa­ceri mănoase. Este vorba des­pre şefii pro­cu­ra­tu­ri­lor din sec­toa­rele Capi­ta­lei şi adjun­cţii aces­tora. Ofi­cial, au sala­rii de câteva mii de lei, bani care în cazul unei fami­lii obi­ş­nu­ite nu ar fi sufi­cienţi ca să ajungă de la o lună la alta. Lor însă, banii nu doar că le ajung pen­tru un trai decent, ci le şi rămân pen­tru achi­zi­ţii de lux, care depă­şesc cu mult valoa­rea sala­ri­i­lor. Unii au avut grijă să-şi treacă o parte din averi pe numele rude­lor. Câţiva au ajuns în vizo­rul Comi­siei Naţio­nale de Inte­gri­tate sau chiar al cole­gi­lor pro­cu­rori, doar că, deo­cam­dată, nici­u­nul nu a fost dat pe mâna Jus­ti­ţiei.

    Sunt pro­cu­rori buge­tari de-o viaţă, dar se pot lăuda cu case fru­moase, maşini luxoase şi, în unele cazuri, afa­ceri mănoase. Este vorba des­pre şefii pro­cu­ra­tu­ri­lor din sec­toa­rele Capi­ta­lei şi adjun­cţii aces­tora. Ofi­cial, au sala­rii de câteva mii de lei, bani care în cazul unei fami­lii obi­ş­nu­ite nu ar fi sufi­cienţi ca să ajungă de la o lună la alta. Lor însă, banii nu doar că le ajung pen­tru un trai decent, ci le şi rămân pen­tru achi­zi­ţii de lux, care depă­şesc cu mult valoa­rea sala­ri­i­lor. Unii au avut grijă să-şi treacă o parte din averi pe numele rude­lor. Câţiva au ajuns în vizo­rul Comi­siei Naţio­nale de Inte­gri­tate sau chiar al cole­gi­lor pro­cu­rori, doar că, deo­cam­dată, nici­u­nul nu a fost dat pe mâna Jus­ti­ţiei.

    La înce­put de apri­lie, ZdG a soli­ci­tat Comi­siei Naţio­nale de Inte­gri­tate (CNI) acces la decla­ra­ţi­ile cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tăţi pen­tru anul 2014 ale şefi­lor pro­cu­ra­tu­ri­lor teri­to­ri­ale din Chi­şi­nău. Ana­to­lie Don­ciu, preşe­din­tele insti­tu­ţiei, ne-a remis un răs­puns ofi­cial în care se spune că mem­brii CNI au decis în cadrul şedinţei din 9 apri­lie 2015 să nu dea curs soli­ci­tă­rii, pen­tru că docu­men­tele nu au fost încă pro­ce­sate şi că ar conţine date cu carac­ter per­so­nal. „Pre­zen­ta­rea decla­ra­ţi­i­lor soli­ci­tate, cu regret, e impo­si­bilă”, ne-a scris Ana­to­lie Don­ciu. Din acest motiv, am reve­nit la decla­ra­ţi­ile pre­zen­tate de pro­cu­rori în anul 2013.

    Diacov: „E frumoasă, am făcut-o cu dragoste”

    Ion Dia­cov, şeful Pro­cu­ra­tu­rii mun. Chi­şi­nău, s-a lău­dat nu o dată că locu­ieşte într-o casă mai fru­moasă decât cea a fra­te­lui său, depu­ta­tul demo­crat Dumi­tru Dia­cov. Locu­inţa este ampla­sată în apro­pi­ere de cen­trul capi­ta­lei, într-o mahala ce ar putea con­cura cu fai­mo­sul car­tier ame­ri­can Beverly Hills – cu gos­po­dă­rii imense ce-ţi fură pri­vi­rea şi care, vrei, nu vrei, te îndeamnă să te întrebi ale cui sunt. Casa pro­cu­ro­ru­lui are, potri­vit decla­ra­ţiei de venit pen­tru anul 2013, 315 metri pătraţi şi valo­rează cam patru mili­oane de lei. „E fru­moasă, am făcut-o cu dra­goste. Acum aş vinde-o, dar n-am cui”, ne-a spus Ion Dia­cov, dar nu a pre­ci­zat de unde a luat bani ca s-o îna­lţe. Ofi­cial, imo­bi­lul, cum­pă­rat în 2001, ar apa­rţine omu­lui legii, soţiei aces­tuia, Lilia Dia­cov, şi uneia din­tre cele două fiice, Alina. Aceasta s-a căsă­to­rit însă acum câţiva ani şi locu­ieşte împre­ună cu fami­lia sepa­rat, într-un apar­ta­ment de aproape 170 de metri pătraţi din sec­to­rul Buiu­cani al capi­ta­lei. Din decla­ra­ţi­ile de venit pre­zen­tate până în pre­zent de omul legii, putem deduce că acesta s-ar fi îmbo­gă­ţit după ce în 1999 soţia lui s-ar fi impli­cat în afa­ceri. În pre­zent, Lilia Dia­cov este fon­da­toa­rea fir­mei „Vaz­lan­com”, unde deţine 50% din acţiuni, cele­lalte 50% sunt împă­rţite de Alina şi Mari­ana, cele două fiice ale soţi­lor Dia­cov. Până acum câţiva ani, firma avea un maga­zin de haine pen­tru femei într-un cen­tru comer­cial din Chi­şi­nău. „Au închis afa­ce­rea, pen­tru că nu te costă pie­lea cât dubala. Fiind soţie de pro­cu­ror, Lilia nu putea face con­tra­bandă. Lucra cin­stit. Acum firma nu mai are acti­vi­tăţi”, a măr­tu­ri­sit Ion Dia­cov.

    Firma are un imo­bil pe bd. Con­stan­tin Negru­zzi cu o supra­faţă de 391 metri pătraţi. Acesta a fost cum­pă­rat la o lună de la des­chi­de­rea afa­ce­rii, în febru­a­rie 1999. Pro­pri­e­ta­rii au dat în loca­ţiune circa 270 de metri pătraţi unei alte firme, care deţine un club de kara­oke. Ante­rior, aici se afla un club de bili­ard ce apa­rţi­nea „Vaz­lan­com” SRL. În 2014, Ion Dia­cov a ajuns şi în vizo­rul mem­bri­lor CNI, dar aceş­tia au ajuns la con­clu­zia că pro­cu­ro­rul ar fi res­pec­tat legea atunci când şi-a decla­rat ave­rea.

    Pântea: „Să stau în colibă? Să încalţ chirză?”

    Nici Andrei Pân­tea, numit recent adjunc­tul lui Ion Dia­cov, nu o duce rău, chiar dacă, ofi­cial, fami­lia aces­tuia nu are afa­ceri, tră­ind doar din banii sta­tu­lui. Mai nou, omul legii şi-a înă­lţat o casă modernă cu două nivele pe o stra­delă din ora­şul Codru din Chi­şi­nău. Cu greu poţi vedea ce se întâm­plă în spa­tele gar­du­lui şi porţii auto­ma­ti­zate, îna­ltă de câţiva metri. Căl­dă­rile cu vop­sea uitate pe per­va­zul feres­tre­lor suge­rează că locu­inţa este aproape fini­sată, iar pro­pri­e­ta­rii ar urma să se mute în câteva săp­tămâni. În decla­ra­ţia de venit pen­tru anul 2013, Andrei Pân­tea indica fap­tul că şi-a cum­pă­rat un lot pen­tru care a plătit aproape 44.000 de lei. Reiese că omul legii ar fi avut nevoie de doar doi ani pen­tru a-şi înă­lţa casa. Nu cunoa­ş­tem dacă Andrei Pân­tea a declarat-o în acest an.

    Pro­cu­ro­rul, care ini­ţial a refu­zat să ne ofere deta­lii des­pre noua locu­inţă referindu-se la date cu carac­ter per­so­nal, a reve­nit cu urmă­toa­rea pre­ci­zare: „Până la darea ofi­ci­ală în exploa­tare, este con­si­de­rat un bun în stare de con­stru­cţie”. Pe lângă asta, Andrei Pân­tea mai are câteva apar­ta­mente, dar şi casa părin­tească din raio­nul Hân­ceşti, care i-a fost donată. Un apar­ta­ment a fost cum­pă­rat în 2009, are o supra­faţă de 103 metri pătraţi. În 2011, pro­cu­ro­rul a mai cum­pă­rat un apar­ta­ment de 32 de metri pătraţi, iar în 2013, omul legii a mai inves­tit într-un apar­ta­ment de 66 de metri pătraţi, care a cos­tat 400.000 de lei. Asta în timp ce, la capi­to­lul „Dato­rii”, Andrei Pân­tea a indi­cat că are un con­tract de ipo­tecă cu firma Bascon­lux, cea care ridică blo­curi în care pro­cu­ro­rii şi-au cum­pă­rat locu­inţe de două ori mai ieftin decât preţul de piaţă. Valoa­rea ini­ţi­ală a con­trac­tu­lui a con­sti­tuit aproape 48.000 de euro. Omul legii deţine şi trei auto­mo­bile, prin­tre care un BMW X5, fabri­cat în 2006 şi cum­pă­rat în 2013 cu 150.000 de lei. „Con­si­de­raţi că un pro­cu­ror tre­buie să tră­i­ască pe malul râu­lui Bâc? Să-şi ridice acolo o colibă? Să umble încă­lţat în cizme de chirză? Luaţi în cal­cul anii lucraţi în Pro­cu­ra­tură”, ne-a îndem­nat Andrei Pân­tea.

    Lupu din casa socrilor

    Vla­di­mir Lupu, cel de-al doi­lea adjunct al lui Ion Dia­cov, este, doar ofi­cial, mai sărac decât pri­mii doi. Locu­ieşte de mai mulţi ani în casa socri­lor, care este însă o clădire-duplex de mili­oane, ampla­sată într-un car­tier de lux, de pe strada Valen­tin Guţu. Imo­bi­lul a fost cum­pă­rat încă în 2001 şi se află la câţiva paşi de casa de mili­oane a şefu­lui CNI, Ana­to­lie Don­ciu. Ca şi alţi pro­cu­rori, Vla­di­mir Lupu a inves­tit într-un apar­ta­ment nou în valoare de 31.790 de euro.

    Ofi­cial, nici el, nici soţia sa nu desfă­şoară afa­ceri. În schimb, potri­vit regis­tru­lui Came­rei Înre­gis­tră­rii de Stat (CÎS), afa­ce­ristă ar fi soa­cra pro­cu­ro­ru­lui, Angela. Aceasta este sin­gura fon­da­toare a fir­mei „Alo­ca­sia” SRL, o între­prin­dere ce se ocupă, între altele, de acti­vi­tate far­ma­ce­u­tică sau impor­tul şi fabri­ca­rea, depo­zi­ta­rea, comer­ci­a­li­za­rea angro a sub­stanţe­lor şi mate­ri­a­le­lor chi­mice, toxice, a arti­co­le­lor şi pro­du­se­lor chi­mice de menaj. Sediul fir­mei se află într-un bloc de locuit de pe str. Nico­lae Tes­te­mi­ţeanu. Şi Vla­di­mir Lupu, veci­nul lui Ana­to­lie Don­ciu, ajun­sese la un moment dat în vizo­rul CNI, doar că mem­brii insti­tu­ţiei nu au con­sta­tat nicio aba­tere de la lege, , în cazul său exista bănu­iala că şi-a înre­gis­trat imo­bi­lul pe numele socri­lor spe­cial pen­tru a-şi ascunde ave­rea. Lupu are tele­fo­nul mobil deco­nec­tat.

    Casă de lux nedeclarată de procuror timp de 6 ani

    În luna mar­tie 2013, ZdG scria des­pre casa de mili­oane a pro­cu­ro­ru­lui Ruslan Popov din s. Mileş­tii Mici, r. Ialo­veni, la 13 km de Chi­şi­nău. După acel arti­col, s-a aflat că pro­cu­ro­rul Popov, pe atunci şef inte­ri­mar al Pro­cu­ra­tu­rii Anti­co­ru­pţie, nici măcar nu şi-a indi­cat în decla­ra­ţia cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tăţi imo­bi­lul de mili­oane, la fel ca şi soţia sa, Iulia, tot pro­cu­roră, la Ialo­veni. De fapt, din acea decla­ra­ţie, din 2012, puteam deduce că acu­za­to­rul de stat ducea un trai modest, bene­fi­ci­ind şi de un apar­ta­ment la preţ redus pen­tru pro­cu­ro­rii fără loc de trai. După arti­col, CNI s-a auto­se­si­zat, iar în sep­tem­brie 2013, printr-un act de con­sta­tare, a con­sem­nat că pro­cu­ro­rul a indi­cat în decla­ra­ţie „date ine­xacte şi incom­plete”, iar ulte­rior, pro­cu­ro­rii au ini­ţiat un dosar penal pe numele cole­gu­lui lor. La scurt timp, dosa­rul penal a fost cla­sat, iar Popov, pro­mo­vat într-o nouă fun­cţie. Acest lucru a deve­nit posi­bil însă doar după ce, din cauza dosa­ru­lui penal, nu i s-a per­mis să can­di­deze la fun­cţia de şef al Pro­cu­ra­tu­rii Anti­co­ru­pţie.

    Totuşi, ulte­rior, el a ajuns în fun­cţia de şef al Pro­cu­ra­tu­rii sect. Cio­cana, printr-un ordin sem­nat de pro­cu­ro­rul gene­ral, Cor­ne­liu Gurin, pe 16 octom­brie 2014. Iar în ultima sa decla­ra­ţie cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tăţi, depusă la finele anu­lui tre­cut, Ruslan Popov a fost mult mai expli­cit, pre­ci­zând că deţine, pe lânga casa de mili­oane, la care e pro­pri­e­tar toc­mai din 2006 (reiese că nu a declarat-o timp de 6 ani), un apar­ta­ment şi două par­cări auto, dar şi trei auto­mo­bile, inclu­siv un BMW X5 şi o Skoda Superb, fabri­cată în 2013, pe care o folo­seşte în bază de man­dat. Auto­mo­bi­lele costă, la preţul de piaţă, mult peste sala­riul anual al pro­cu­ro­ru­lui Popov, care e de apro­xi­ma­tiv 120 mii de lei. „Skoda nu era a mea. O con­du­ceam prin pro­cură, era a tată­lui. A fost vân­dută. Ca să ajung să-mi per­mit BMW-ul X5 a tre­buit să lucrez nu doar eu, ci şi părinţii. Aşa că, pe nimeni nu ar tre­bui să-l deran­jeze în ce maşină merg eu”, ne-a repli­cat Popov.

    Fiica şi tatăl, procurori şi colegi

    Ante­rior, presa a scris că şi Vasile Ghe­ra­si­menco, deve­nit între timp pro­cu­ror adjunct al pro­cu­ra­tu­rii sect. Cio­cana, are o casă de lux, în sect. Cen­tru din mun. Chi­şi­nău. La rân­dul său, celă­lalt şef de la această Pro­cu­ra­tură, Ana­to­lie Viţu, locu­ieşte într-un apar­ta­ment de 87 m.p., pe care-l deţine împre­ună cu soţia şi cei doi copii ai săi. Inte­re­sant este fap­tul că soţia pro­cu­ro­ru­lui, Eudo­chia Viţu, care este edu­ca­toare la gră­di­niţa nr. 146 din Chi­şi­nău, este fon­da­toare de firmă, împre­ună cu fra­tele pro­cu­ro­ru­lui, Nico­lae. Cei doi au fon­dat în 1996 firma „Vans-Com”, spe­cia­li­zată în comerţ, care-şi are sediul chiar în apar­ta­men­tul fami­liei. Tot­o­dată, Eudo­chia Viţu este aso­ci­ată cu un număr mic de acţiuni la o altă firmă, SRL „Sma­rald”, acolo unde o are ca par­te­neră inclu­siv pe fosta soţie a jude­că­to­ru­lui de la Râş­cani, Ghen­a­die Moro­zan, Nina. Acest SRL, care nu se regă­seşte în decla­ra­ţia cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tăţi a pro­cu­ro­ru­lui nu mai fun­cţio­nează, nefiindu-i eli­be­rat cod fis­cal de tip nou. De pre­ci­zat că fiica adjunc­tu­lui de la Cio­cana, Sve­tlana Bră­teanu, este şi ea pro­cu­roră tot în această pro­cu­ra­tură. Din 2012 însă, ea e în con­ce­diu de mater­ni­tate. „Nu au reu­şit să lucreze împre­ună, ea fiind în con­ce­diu. Dacă va reveni, se va pune în dis­cu­ţie pro­blema şi se va găsi o solu­ţie”, ne-a zis Ruslan Popov, şeful Pro­cu­ra­tu­rii Cio­cana.

    Procurorul construieşte un bloc

    Nico­lae Geru, şeful Pro­cu­ra­tu­rii Cen­tru, are, con­form decla­ra­ţiei pe venit, un teren în extra­vi­la­nul mun. Chi­şi­nău, situat în Înto­vă­ră­şi­rea Pomi­colă „Floa­rea”. Tot­o­dată, în 2012 pro­cu­ro­rul şi-a cum­pă­rat un apar­ta­ment de 87 m.p. într-un bloc de pe str. N. Sulac, des­ti­nat anga­ja­ţi­lor pro­cu­ra­tu­rii. Geru mai are decla­rat şi un alt apar­ta­ment de 36 m.p., dar şi trei autoto­mo­bile. Ion Dul­gheru, pro­cu­ror adjunct al sect. Cen­tru, nu are pe numele său vreo firmă. În schimb, tatăl aces­tuia, Vasile Dul­gheru, este unul din­tre fon­da­to­rii fir­mei „Sky Home Lux”, cea care con­stru­ieşte un bloc loca­tiv pe str. C. Vâr­nav din car­ti­e­rul Malina Mică. Tatăl pro­cu­ro­ru­lui deţine 97,89% din acţiuni, cele­lalte apa­rţinând Gali­nei Bogdan, cea care figu­rează ca admi­nis­tra­toare a fir­mei. Aceasta este soa­cra pro­cu­ro­ru­lui, res­pec­tiv, mama Nata­liei Bogdan-Dulgheru, soţia aces­tuia. Galina Bogdan este pen­sio­nară, iar con­form decla­ra­ţi­i­lor cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tăţi ale soţu­lui său, Ghe­or­ghe Bogdan, a fost, în 2013, anga­jată la Cen­trul Medi­ci­lor de Fami­lie Tele­neşti, în cali­tate de asis­tentă medi­cală, având un sala­riu anual de circa 30 de mii de lei. Oame­nii de pe şan­tier admit însă că nu o cunosc pe admi­nis­tra­toare şi că lucrează pen­tru „dl Ion”.

    De fapt, ZdG a foto­gra­fiat maşina pro­cu­ro­ru­lui, un Mer­ce­des cu nume­rele de înma­tri­cu­lare C OO 877, chiar lângă şan­ti­e­rul fir­mei. Acesta a venit, în decem­brie 2014, să vadă cum merg lucră­rile la şan­tier. ZdG a scris des­pre acest caz în decem­brie 2014. Atunci, omul legii ne-a decla­rat că nu are nicio afa­cere şi că blo­cul ar fi con­struit de pări­ni­ţii săi. „Afa­ce­rile sunt ale părinţi­lor, care au lucrat toată viaţa. Mama mea a lucrat 20 de ani în Ita­lia. Pot să facă şi ei ceva cu banii ăştia sau tre­buie să mă întrebe pe mine?… Iar dacă am fost la şan­tier, care-i pro­blema?”, ne-a între­bat retoric pro­cu­ro­rul. Fra­tele aces­tuia, Andrei, este şi el pro­cu­ror. În ulti­mele decla­ra­ţii de avere, cei doi fraţi au indi­cat că ar fi pri­mit dona­ţii de peste un milion de lei.

    Arendă de teren public, ieftină şi neplătită

    Oleg Afa­na­sie, un alt adjunct de la Pro­cu­ra­tura sect. Cen­tru, deţine o firmă ce se ocupă cu come­rţul, „Pro­ria­lia” SRL. Aceasta îşi are sediul în casa socru­lui său din ora­şul Ialo­veni. Totuşi, potri­vit mai mul­tor docu­mente, inclu­siv un act al Ser­vi­ci­u­lui Pro­te­cţie Civilă cu pri­vire la un con­trol la această firmă, aceasta îşi desfă­şoară acti­vi­ta­tea în capi­tală la adresa Mir­cea cel Bătrân, 2/2. La această adresă se afla o sta­ţie pen­tru trans­por­tul public, unde acti­vează o firmă a fra­te­lui pro­cu­ro­ru­lui, Ion Afa­na­sie, care a reu­şit să ia în arendă de la Pri­mă­ria Capi­ta­lei tere­nul de la această adresă, iar ulte­rior, chiar să-l pri­va­ti­zeze.

    La această adresă acti­vează acum un maga­zin ali­men­tar cu regim non-stop, iar altă încă­pere este dată în arendă com­pa­niei Mold­cell. Pen­tru întreg teri­to­riul, fami­lia pro­cu­ro­ru­lui a fost obli­gată ini­ţial, în urma unui con­tract înche­iat cu muni­ci­pa­li­ta­tea, să plă­tească drept arendă doar 1085 de lei pe an. Se pare că şi această sumă a fost con­si­de­rată prea mare pen­tru ei, or, recent, între cele două părţi exista un liti­giu, pen­tru că firma pro­cu­ro­ru­lui nu ar fi plătit arenda. Până la urmă însă, firma fami­liei pro­cu­ro­ru­lui a câş­ti­gat pro­ce­sul, pe motiv că avo­ca­tul Pri­mă­riei nu s-a pre­zen­tat. „Eu nu am nimic cu asta. E firma soţiei. De fapt, de toate afa­ce­rile se ocupă fra­tele meu, soţia lucrează la el doar ca admi­nis­tra­toare. Aşa că întrebaţi-l pe el des­pre arendă şi alte lucruri. Eu nu sunt la curent.”

    Procurorul, ginere de deputat, cu firmă nedeclarată

    Mar­cel Cim­bir, şeful Pro­cu­ra­tu­rii sec­to­ru­lui Bota­nica, a uitat să declare o firmă ce apa­rţine soţiei sale. Este vorba des­pre firma „Arhi­bas” SRL, fon­dată în anul 1998. Mari­ana Cim­bir, soţia pro­cu­ro­ru­lui, este anga­jată la com­pa­nia Mold­cell, dar mai este şi fon­da­toare cu 10% la acest SRL împre­ună cu doi cetă­ţeni mol­do­veni, Ana­tol Volim­bo­v­ski şi Vita­lie Bra­gan­ciuc, dar şi cu Vadim Vai­s­pa­pir, Ivan Gere­liuk, Igor Iuliuk – cetă­ţeni ai Ucrai­nei. Soţia pro­cu­ro­ru­lui este, de fapt, fiica depu­ta­tu­lui libe­ral Vea­ce­slav Untilă. Aceasta a deve­nit fon­da­toare la „Arhi­bas” la numai 18 ani, în peri­oada când Untilă ocupa fun­cţia de vice­mi­nis­tru al Afa­ce­ri­lor Interne. Această firmă are un spec­tru larg de acti­vi­tate, cum ar fi tipă­ri­rea cărţi­lor, come­rţul cu ridi­cata, însă prin­ci­pala acti­vi­tate o repre­zintă con­stru­cţi­ile. Anume în această cali­tate, SRL-ul a deve­nit cunos­cut prin ser­vi­ci­ile sale pres­tate Băn­cii de Eco­no­mii. Dintr-un raport ce denu­nţa fra­u­dele finan­ci­are de la această bancă aflăm că, la numai un an de la fon­dare, Arhi­bas obţine peste 7 mili­oane de lei de la această bancă de stat pen­tru repa­ra­ţia sediu­lui din ora­şul Tele­neşti. Tot­o­dată, firma la care este acţio­nară soţia pro­cu­ro­ru­lui a pri­va­ti­zat în anul 2008 o între­prin­dere de stat. SRL-ul, cu un capi­tal social de apro­xi­ma­tiv 6 mii de lei, a plătit peste 13 mili­oane de lei pen­tru pri­va­ti­za­rea între­prin­de­rii de stat spe­cia­li­zate în eco­lo­gie, ener­ge­tică şi indus­trie „Ener­go­ga­z­pu­ri­fi­care”, firmă pe care o regă­sim în decla­ra­ţia de avere a depu­ta­tu­lui Untilă.

    Şeful pro­cu­ra­tu­rii Bota­nica susţine că nu ştia că soţia sa deţine acţiuni la o com­pa­nie cu veni­turi de mili­oane. „Nu ştiu de nicio firmă „Arhi­bas”. Dacă voi spu­neţi că a fost fon­dată în 1998, eu de unde să ştiu, că eu m-am căsă­to­rit mult mai târ­ziu, iar ce a fost îna­in­tea mea nu am de unde şti”, ne-a zis Cim­bir. Deşi soţia sa este co-proprietară la o între­prin­dere pros­peră, iar ambii soţi au un sala­riu lunar de câte apro­xi­ma­tiv 11 mii de lei, aceş­tia nu au decla­rat nicio pro­pri­e­tate, în afara unui garaj. Pro­cu­ro­rul afirmă că locu­ieşte cu chi­rie. „Aştep­tăm să se con­stru­iască blo­cul de pe str. Meles­tiu, unde sunt con­stru­ite apar­ta­men­tele pen­tru pro­cu­rori, iar până atunci închi­riem”, afirmă acesta.

    Fiul procurorului şi-a deschis firmă de creditare

    Roman Erem­ciuc este unul din adjun­cţii pro­cu­ro­ru­lui sect. Bota­nica. În decla­ra­ţia sa de veni­turi pen­tru anul 2013, omul legii a indi­cat că fami­lia sa a pri­mit o dona­ţie de 300 de mii de lei, bani ofe­riţi copi­i­lor, şi un cadou, de 2 mii de euro, tot pen­tru copii. Deşi acesta nu deţine nicio firmă, mama sa este fon­da­toa­rea şi admi­nis­tra­toa­rea între­prin­de­rii indi­vi­du­ale care poartă numele pro­cu­ro­ru­lui „Roman Erem­ciuc”. Pro­cu­ro­rul nu o indică în decla­ra­ţia sa de venit şi nu spe­ci­fică sumele sur­ve­nite în urma unei acti­vi­tăţi finan­ci­are. În 2013, pro­cu­ro­rul a fost găsit vino­vat de Cole­giul Dis­ci­pli­nar de încăl­cări într-un caz ges­tio­nat de el. Ast­fel, acesta, fără a veri­fica dove­zile, ar fi por­nit o urmă­rire penală împo­triva pro­pri­e­ta­ri­lor unui cazi­nou. Per­soa­nele erau bănu­ite că îşi atrag cli­enţii cu aju­to­rul dro­gu­ri­lor. Erem­ciuc a soli­ci­tat atunci şi a obţi­nut inter­cep­ta­rea con­vor­bi­ri­lor tele­fo­nice ale pro­pri­e­ta­ri­lor aces­tui cazi­nou. Doar că, acest cazi­nou era de mult închis, res­pec­tiv nu putea avea cli­enţi care să fie atraşi, fie şi cu dro­guri. Cole­giul a con­sta­tat încăl­că­rile făcute de pro­cu­ror, dar nu l-a pedep­sit, deo­a­rece ter­me­nul de pre­scri­pţie în cazul încăl­că­ri­lor dis­ci­pli­nare expi­rase în cazul său. Erem­ciuc nu a răs­puns la ape­lu­rile ZdG.

    Nina Cră­ciun, alt adjunct al pro­cu­ro­ru­lui sect. Bota­nica, nu are decla­rată vreo cotă-parte din vreo firmă. În ace­laşi timp, fecio­rul ei, care la acel moment era stu­dent, şi-a des­chis, în mar­tie 2014, com­pa­nia „Fast­cre­dit” SRL, o com­pa­nie de micro­fi­nanţare. Această firmă spe­cia­li­zată în ofe­ri­rea cre­di­te­lor este înre­gis­trată într-un apar­ta­ment ce apra­ţine fami­liei Cră­ciun din str. Petru Zad­ni­pru, sec­to­rul Cio­cana. Din decla­ra­ţia de venit putem vedea că pro­cu­rora Cră­ciun este pose­soa­rea a două tere­nuri de 30 de ari în ora­şul Chi­şi­nău, a două tere­nuri în extra­vi­la­nul mun. Chi­şi­nău, a două apar­ta­mente şi a unei vile. Firma, fiind una de cre­di­tare, ar nece­sita să deţină mij­loace băneşti impor­tante. „Firma fecio­ru­lui nu acti­vează. Cum a deschis-o, aşa a şi rămas. Pro­blema e că nu sunt bani. Noi nici nu avem nimic de-a face cu firma. E a fiu­lui cu nişte cumă­tri. Ştii cum sunt copiii, vor şi ei să facă ceva. Noi nici nu l-am aju­tat şi nici bani nu am avea pen­tru asta”, ne-a zis Nina Cră­ciun.

    Maşnic: sute de mii de lei câştigaţi la sărbători

    Edu­ard Maş­nic, pro­cu­ro­rul sect. Buiu­cani, ajuns în atenţia opi­niei publice în spe­cial în tim­pul scan­da­lu­lui pro­vo­cat de fosta sa adjunctă, Elena Neaga, cea care şi-a afi­şat ave­rea de lux pe o reţea de soci­a­li­zare, are şi el mai multe necla­ri­tăţi în decla­ra­ţia cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tăţi. În 2012, Maş­nic declara că deţine nu mai puţin de cinci auto­mo­bile, inclu­siv auto­ca­mi­oane, un apar­ta­ment de 30 m.p., un venit din sala­riu de 65 mii de lei, dar şi 988 de mii de lei – bani pro­ve­niţi de pe urma cele­bră­rii căsă­to­riei şi cele­bră­rii naş­te­rii copi­lu­lui. Un an mai târ­ziu însă, omul legii rămâne fără casă, pen­tru că vinde apar­ta­men­tul cu aproape 400 de mii de lei. În decla­ra­ţia din 2013, Maş­nic rămâne şi fără maşini, decla­rând doar una din cele cinci pe care le indi­case cu un an îna­inte.

    ZdG a aflat că, recent, pro­cu­ro­rul şi-ar fi tras şi un teren pe str. Spar­ta­cus, una din­tre cele mai luxoase zone din capi­tală. Am încer­cat să vor­bim de mai multe ori cu Edu­ard Maş­nic, pen­tru a vedea inclu­siv unde locu­ieşte, însă cole­gii aces­tuia ne-au anu­nţat că pro­cu­ro­rul se află în con­ce­diu, peste hota­rele ţării. Tele­fo­nul său mobil este deco­nec­tat. De pre­ci­zat că sora lui Edu­ard Maş­nic, Oxana Maş­nic, anga­jată a CRIS Regis­tru, a donat 10 mii de lei în cam­pa­nia elec­to­rală din noiem­brie 2014 pen­tru Par­ti­dul Demo­crat, la fel ca mulţi din­tre cole­gii ei de ser­vi­ciu.

    Nico­lae Tri­co­lici, adjunc­tul pro­cu­ro­ru­lui sect. Buiu­cani, are decla­rate două garaje, un apar­ta­ment de 69 m.p., dar şi un spa­ţiu comer­cial, unde se află o ghe­retă comer­ci­ală. Tot­o­dată pro­cu­ro­rul a decla­rat pen­tru anul 2013 un venit de 25 de mii de lei obţi­nut de soţia sa, aceasta deţinând o patentă pen­tru cusut şi cro­i­to­rie.

    Procuror controversat, cu apartament nou în 2013

    Igor Popa, pro­cu­ro­rul sect. Râş­cani, a ajuns în atenţia opi­niei publice în peri­oada guver­nă­rii comu­niste, când a instru­men­tat mai multe dosare împo­triva lide­ri­lor opo­zi­ţiei de atunci. Popa este şi pro­cu­ro­rul care a sem­nat mai multe demer­suri pri­vind jude­ca­rea şi reţi­ne­rea tine­ri­lor pro­tes­ta­tari la 7 apri­lie 2009. Ajuns la şefia Pro­cu­ra­tu­rii Râş­cani în 2012, Popa s-a mutat în 2013 în casă nouă, procurându-şi un apar­ta­ment de 123 m.p., a cărui valoare de piaţă depă­şeşte 1 milion de lei, mult peste sala­riul său anual, care a ajuns la doar 113 mii de lei în 2013. Soţia lui Igor Popa, Ala Popa, este avo­cată.

    Euge­niu Jov­mir, pro­cu­ror adjunct în sec­to­rul Râş­cani, nu are nicio decla­ra­ţie de avere depusă la CNI. Potri­vit repre­zen­tanţi­lor insti­tu­ţiei, docu­men­tele lip­sesc şi din baza internă, ceea ce ar putea însemna că, fie omul legii nu le-a depus, fie aces­tea ar fi fost înre­gis­trate cu un nume greşit. „Am depus decla­ra­ţi­ile aşa cum pre­vede legea”, ne-a asi­gu­rat Euge­niu Jov­mir. Mihail Pas­cal, un alt adjunct de la Pro­cu­ra­tura Râş­cani, pare a fi unul din­tre cei mai modeşti pro­cu­rori, el decla­rând doar un apar­ta­ment în care a inves­tit în 2011 – 37.000 de euro.
    sursa: zdg.md

  • Procuratura Centru nu trimite ordonanțe prin poștă

    Se pare că procurorii n-au încredere în angajații Poștei Moldovei, nu trimit nici cu scrisoare recomandată ordonanțe și alte acte procedurale, iar cînd vii să ceri documentul la care ai treptul pentru că ai scris plîngere, ei/ele te pun să mai scrii, deja o cerere, astfel hiperbirocratizînd la maximum actul de justiție ca cetățenii să nu mai aibă chef să se plîngă.

    Se pare că procurorii n-au încredere în angajații Poștei Moldovei, nu trimit nici cu scrisoare recomandată ordonanțe și alte acte procedurale, iar cînd vii să ceri documentul la care ai treptul pentru că ai scris plîngere, ei/ele te pun să mai scrii, deja o cerere, astfel hiperbirocratizînd la maximum actul de justiție ca cetățenii să nu mai aibă chef să se plîngă.

LASĂ UN COMENTARIU