Știri

• DOC/ ANI susține că va cere în instanță confiscarea averii nejustificate în mărime de peste 400 de mii de lei a procurorului Oleg Baciu, adjunct al procurorului-șef al PCCOCS

  Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a emis un act de constatare pe numele lui Oleg Baciu, adjunct al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS). Conform ANI, procurorul Baciu a fost identificat cu o diferență substanțială de 412 749 lei între averea dobândită, veniturile obținute și cheltuielile suportate împreună cu soția sa Corina Baciu. Astfel, inspectorii ANI susțin că vor cere în instanța de judecată confiscarea averii nejustificate în folosul statului.

  Oleg Baciu activează în sistemul procuraturii din 2011. În perioada 2011-2016 a deținut funcția de procuror în Procuratura municipiului Chișinău. În 2018, Oleg Baciu a fost numit în funcția de adjunct al procurorului-șef al PCCOCS. Soția procurorului, Corina Baciu, deține cotă-parte de 25% din compania „Vasoltrans”, cea care gestionează stația de testare tehnică de vis-a-vis de parcarea specială. Tot soția procurorului este și cea care administrează în acte compania. Detalii aici

  Citiţi mai departe

  Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a emis un act de constatare pe numele lui Oleg Baciu, adjunct al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS). Conform ANI, procurorul Baciu a fost identificat cu o diferență substanțială de 412 749 lei între averea dobândită, veniturile obținute și cheltuielile suportate împreună cu soția sa Corina Baciu. Astfel, inspectorii ANI susțin că vor cere în instanța de judecată confiscarea averii nejustificate în folosul statului.

  Oleg Baciu activează în sistemul procuraturii din 2011. În perioada 2011-2016 a deținut funcția de procuror în Procuratura municipiului Chișinău. În 2018, Oleg Baciu a fost numit în funcția de adjunct al procurorului-șef al PCCOCS. Soția procurorului, Corina Baciu, deține cotă-parte de 25% din compania „Vasoltrans”, cea care gestionează stația de testare tehnică de vis-a-vis de parcarea specială. Tot soția procurorului este și cea care administrează în acte compania. Detalii aici

  Inspectorul de integritate a verificat averea procurorului PCCOCS din perioada 2012-2019. Astfel, conform actului de constatare emis de Autoritate, în anul 2017, soții Baciul au acumulat venituri în mărime de 323 172 lei și cheltuieli de 580 756 lei, acumulând o diferență substanțială ce depășește 112 000 lei. În 2018, veniturile familiei Baciu au constituit 671 455 lei, iar cheltuielile 826 620 lei, dintre care suma de 250 000 lei reprezintă numerarul deținut, obținându-se o diferență substanțială ce depășește suma de 123 000 lei. Pentru anul 2019 cheltuielile au depășit veniturile cu 28 432 lei, ceea ce se încadrează în cuantumul stabilit de 20 de salarii medii lunare pe economie 139 500 lei.

  ANI susține că inspectorul de integritate va transmite cauza în instanța de judecată în vederea confiscării acestei averi nejustificate în folosul statului.
  
  „Se constată existența diferenței substanțiale nejustificate, între averea dobândită, veniturile obținute și cheltuielile realizate de către Oleg Baciu, adjunct al procurorului-șef al PCCOCS și soția acestuia în mărime de 412 749 lei, pentru anii 2017-2018. Se transmite cauza în instanța de judecată în vederea încasării în folosul statului a valorii averii nejustificate sau a constatării acesteia. Se sesizează în termen de cel mult 5 zile din momentul în care actul de constatare rămâne definitiv conducerea organizației publice sau a autorității responsabile de numirea în funcție a subiectului declarării în vederea încetării mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu ale acestuia. Se decade Oleg Baciu din dreptul de a exercita o funcție publică sau o funcție de demnitate publică, cu excepția altor funcții electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării sau destituirii din funcție sau în data la care averea lui Oleg Baciu va fi constatată în totalitate sau în parte ca fiind nejustificată printr-o hotărâre judecătorească definitivă”, se menționează în actul emis de ANI.

  Procurorul Oleg Baciu riscă interdicția de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică timp de 3 ani, dacă actul de constatare va rămâne definitiv în instanța de judecată.
  Sursa: zdg.md

• Salariile, achizițiile și donațiile procurorilor șefi în 2019

  Pe parcursul anului 2019, conducerea Procuraturii Generale (PG), șefii Procuraturii Anticorupție (PA), Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) și Procuraturii mun. Chișinău au ridicat salarii de peste 20 de mii de lei, au primit donații și au cumpărat mașini.

  Ziarul de Gardă a făcut o radiografie a declarațiilor de avere și interese pentru anul 2019 ale procurorilor șefi și oferă detalii despre veniturile și tranzacțiile făcute de aceștia.

  Procurorul general al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo a fost remunerat în prima lună (decembrie 2019) de activitate la PG cu 1 659 de lei.

  Înainte de a fi numit în funcție însă, Stoianoglo a fost angajat al organizației non-guvernamentale CMI Finlanda – Crisis Management Initiative, cu sediul la Helsinki, unde a ridicat un salariu de peste jumătate de milion de lei în 2019 – 557 379 de lei.

  Citiţi mai departe

  Pe parcursul anului 2019, conducerea Procuraturii Generale (PG), șefii Procuraturii Anticorupție (PA), Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) și Procuraturii mun. Chișinău au ridicat salarii de peste 20 de mii de lei, au primit donații și au cumpărat mașini.

  Ziarul de Gardă a făcut o radiografie a declarațiilor de avere și interese pentru anul 2019 ale procurorilor șefi și oferă detalii despre veniturile și tranzacțiile făcute de aceștia.

  Procurorul general al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo a fost remunerat în prima lună (decembrie 2019) de activitate la PG cu 1 659 de lei.

  Înainte de a fi numit în funcție însă, Stoianoglo a fost angajat al organizației non-guvernamentale CMI Finlanda – Crisis Management Initiative, cu sediul la Helsinki, unde a ridicat un salariu de peste jumătate de milion de lei în 2019 – 557 379 de lei.

  Familia procurorului general al R. Moldova deține în proprietate două imobile, un apartament de 161 de metri pătrați – în valoare de 942 047 de lei și un alt imobil de 60 de metri pătrați în valoare de 844 000 de lei.

  Potrivit documentului, familia Stoianoglo este proprietara a două mașini, un Hyundai Tucson fabricat în 2017 și cumpărat în același an cu 350 de mii de lei și un Mitsubishi Outlander fabricat în 2005, cumpărat în 2007 cu 80 de mii de lei.

  La momentul completării actului de avere și interese pentru 2019, familia Stoianoglo deținea în conturile bancare 10 520 de euro și 24 919 lei.
  
  Ruslan Popov, unul dintre cei mai avuți adjuncți ai procurorului general, care locuiește într-un imobil de „milioane” din Mileştii Mici, Ialoveni, și deține două mașini Hyundai fabricate și cumpărate în 2017, a vândut în 2019, cu 850 mii de lei, un apartament de peste 122 m.p., situat în blocurile de pe str. Melestiu din capitală, construite special pentru angajații procuraturii.

  Anul trecut, Ruslan Popov a ridicat lunar un salariu de 22 de mii de lei (339 477 de lei pentru întreg anul) la Procuratura Generală. Alte 78 de mii de lei procurorul le-a obținut drept salariu și remunerare la Institutul Național al Justiției, Universitatea de Stat din Moldova și Centrul „La Strada”. Pe parcursul anului trecut, Ruslan Popov a avut mai multe deplasări peste hotare, în România, Serbia și Spania, pentru care a primit diurne în valoare totală de circa 76 de mii de lei.
  
  Tot anul trecut adjunctul procurorului general indică că i-a împrumutat tatălui său un milion de lei, bani pe care acesta ar urma să-i întoarcă fără dobândă peste 20 de ani, în 2040.

  Între timp, din 2014 și 2016, Iulia Popov, soția procurorului, are două datorii în sumă totală de 15 mii de euro către părinții săi, Ion (decedat între timp) și Pelaghia Oprea. Banii ar trebui rambursați până în 2034, respectiv, 2036.

  În declarația sa de avere nu se regăsesc cele peste 8 hectare agricole cumpărate de familia procurorului la începutul anului trecut.

  Ceilalți doi adjuncți ai procurorului general, Mircea Roșioru și Iurie Perevoznic, nu au făcut anul trecut vreo tranzacție de cumpărare sau vânzare. Mircea Roșioru a fost remunerat în 2019 cu 37 de mii de lei lunar la PG, iar Iurie Perevoznic, cu 97 386 de lei pentru acitvitatea între iulie-decembrie în cadrul Inspecției Judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii și cu 16 055 de lei pentru activitatea până în iulie la AO Centrul de Drept al Femeilor.

  Veniturile de milioane ale șefului interimar al PA

  Din 11 decembrie 2019 șef interimar la Procuratura Anticorupție este Serghei Gavajuc, care anterior a exercitat funcția de adjunct interimar al procurorului-șef al PA, șef al Oficiului Nord. 

  Potrivit declarației de avere și interese personale pentru anul 2019, Gavajuc a ridicat de la Procuratură un salariu de 353 de mii de lei. Acesta a fost remunerat și cu 21 943 de lei pentru activitatea la Universitatea de Stat „Alecu Russo”.

  Soția procurorului a contribuit în 2019 cu aproape jumătate de milion de lei la bugetul familiei, drept onorariu pentru activitatea în Cabinetul avocatului „Stela Gavajuc”.

  Familia a obținut anul trecut 600 de mii de lei după înstrăinarea firmei „Elecanplus” SRL și 500 de mii de lei din darea în locațiunea a unor spații.

  Familia procurorului deține două terenuri intravilane, un apartament, o casă de locuit de 107 m2, dar și alte două averi imobile.

  Procurorul mai declară și două automobile: o Skoda procurată în 2016 cu o valoare de 90 de mii de lei și un Mercedes procurat în 2018, cu o valoare de 150 de mii de lei.

  La momentul completării actului de avere și interese, Serghei Gavajuc avea în conturile bancare 413 mii de lei, iar soția acestuia – 722 de mii de lei.

  Eduard Varzar, adjunct al șefului PA, a avut în 2019 un venit salarial de peste 331 de mii de lei și a obținut 150 de mii de lei din vânzarea unui automobil Toyota Prius fabricat în 2010.
  Ion Munteanu, declară doar venituri salariale în 2019, de 28 de mii de lei lunar. Salariul de procuror-șef al Procuraturii Cantemir și cea de adjunct la PA, 23 de mii de lei lunar, constituie și unica sursă de venit a lui Adrian Procoavă.

  Un alt adjunct al șefiei PA, Marcel Dumbrăvan a vândut anul trecut cu 6 mii de lei un Renault Scenic fabricat în 2004 și a achiziționat un automobil de aceeași marcă, doar că fabricat în 2015, pentru care a plătit 185 de mii de lei. Dumbrăvan a avut venituri salariale de 331 de mii de lei în 2019.

  Cel de-al cincilea adjunct al PA, Vladislav Cojocaru, șef Procuraturii Căușeni, se numără printre procurorii care anul trecut au primit donații. Acesta trece în actul de avere donații de 5 700 de euro de la Vera Morosanu și 4 900 USD de la Veronica Morosan. Anul trecut, procurorul a vândut trei terenuri cu 35 de mii de lei, și a achiziționat cu 50 de mii de lei jumătate dintr-un teren intravilan. Acesta a avut un venit salarial lunar mediu de 23 de mii de lei.

  De altfel, mai mulți procurori anticorupție au avut donații în 2019. Procurorul Eugen Balan și soția sa au avut donații de 200 de mii de lei de la părinții acestora. Familia a vândut un BMW cu 9 mii de euro și a cumpărat un Audi A 6, fabricat în 2015, cu 25 500 de euro. Donație de 10 mii de lei de la părinți a avut și procurorul anticorupție Andrei Balan, iar procurorul Mihail Ivanov declară că pe parcursul anului trecut la zilele de naștere ale membrilor familiei a obținut o mie de euro și cinci mii de lei. Un alt procuror anticorupție, Vitalie Ivanov declară 5 mii de euro și și cotă parte dintr-un apartament din Chișinău drept donații de la părinții săi și ai soției. Cu donații de 6 mii de euro s-a ales și Octavian Iachimovschi unul dintre procurorii care conduce grupul de urmărire penală din dosarul penal privind frauda bancară. Procurorul susține că banii au fost donați în cadrul unui eveniment de familie, cumetrie. Octavian Iachimovschi a avut anul trecut și un venit de 16 500 de euro din înstrăinarea unui apartament. Pentru activitatea la PG, acesta a fost remunerat cu un salariu lunar de 25 de mii de lei.

  Șeful interimar PCCOCS nu a completat declarația de avere

  Din decembrie, șef interimar la Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale este Ion Caracuian.

  Pe pagina web a Autorității Naționale de Integritate (ANI) nu am găsit declarația de avere a acestuia. Contactat, Ion Caracuian spune că nu a completat încă declarația, deoarece activează prin cumul în mai multe locuri și nu a reușit să adune toate actele în situația în care mai multe instituții nu funcționează în această perioadă. Șeful interimar al PCCOCS susține că perioada depunerii actelor a fost prelungită în legătură cu situația de urgență. Reprezentantul ANI, Victor Moloșag, neagă însă această informație și precizează că termenul-limită de depunere a actelor a fost 31 martie 2020.
  
  Conform declarației pentru 2018, familia Caracuian deține în proprietate o casă, un apartament, două averi imobile, două terenuri agricole și unul intravilan – toate obținute în baza contractelor de donație sau de moștenitor. În 2000, Ion Caracuian Primăria comunei Sângera i-a oferit omului legii un teren pentru construcție.

  Familia Caracuian conduce un Nissan, fabricat în 2002, pentru care în 2012 procurorul afirmă că a plătit 10 mii de lei.

  La fel ca la PA, PCCOCS are cinci procurori-șefi adjuncți.

  Unul dintre aceștia, Aurel Ciocan declară donații de 28 de mii de euro obținuți în 2019 la un eveniment de familie, mai exact la nuntă, dar și 92 de mii de lei din vânzarea unui automobil de model Skoda Octavia fabricat în 2006. Procurorul a avut un salariu mediu lunar de 19 mii de lei anul trecut.

  De donații a beneficiat în 2019 și un alt adjunct, interimar, al PCCOCS, Roman Dorogan. Pe lângă salariul lunar de peste 18 mii de lei, acesta a primit și o donație de 30 de mii de lei de la părinții săi.

  Adjunctul Taras Patraman a vândut mașina de model Volkswagen Golf fabricată în 2009 la același preț la care în 2017 declara că a cumpărat-o, 10 mii de lei. Patraman, care a ridicat lunar un salariu de peste 30 de mii de lei, a contractat un credit de 100 de mii de lei în 2019, cu o rată a dobânzii de 7%. Banii urmează a fi întorși până în 2022.

  Oleg Baciu, un alt adjunct al procurorului-șef al PCCOCS, a devenit în 2019 posesorul unei mașini Skoda Superb, fabricată, la fel, în 2019. Procurorul spune că deține mașina în baza unor „contracte translative de posesie şi de folosinţă” și că aceasta are o valoare de 37 650 de euro.
  
  În baza unor acte similare, procurorul deține din 2016 și un autoturism Hyundai, fabricat la fel în 2016. Procurorul, cu salariu lunar de 29 de mii de lei, are, din 2018, o datorie de 600 de mii de lei către BC Moldindconbank SA. Creditul e scadent în 2028 și are o rată a dobânzii de 5%. Oleg Baciu are și două datorii în sumă totală de 35 de mii de euro către două persoane fizice, pe care trebuie să întoarcă până în 2023 și 2025.

  Fără schimbări în ultimii ani este declarația de avere a Lucreției Zaharia, adjunctă a șefului PCCOCS din 2017. Unicul venit al acesteia în 2019 este salariul de 350 de mii de lei, ceea ce-i asigură un venit mediu lunar de 29 de mii de lei.
  
  Și procurorii PCCOCS s-au bucurat de donații în 2019. Petrușca Sergiu a primit o donație de 2 mii de euro de la Elena Petrușca, iar procurora Mariana Cazacu declară 212 mii de lei – bani oferiți în cadrul unui eveniment de familie – cumetrie. Familia procurorei Cazacu a vândut anul trecut un apartament cu 10 620 de euro și a făcut cumpărături de aproape un milion de lei, achiziționând un apartament de 73 m.p. și o mașină Lexus CT 200H fabricat în 2013. Procurorul Denis Rotaru declară 100 de mii de lei drept bani primiți de la rude în cadrul unui eveniment de familie – botez.

  Veniturile declarate de șefii Procuraturii mun. Chișinău

  Oleg Afanasii, procuror-șef al Secției Control al Activității Speciale de Investigații și Asigurarea Regimului Secret al Procuraturii Generale, exercită de aproape o lună interimatul funcției de șef al Procuraturii Chișinău, după ce Ștefan Șaptefraț și-a dat demisia, la doar o săptămână distanță după ce Ziarul de Gardă a publicat investigația „Cum să devii milionar prin împrumuturi nerambursate și promisiuni ilegale neonorate. În rolul principal — fiul procurorului-șef al Capitalei”. 
  
  Oleg Afanasii nu a făcut nicio achiziție în ultimii cinci ani. Acesta raportează un salariu lunar de 30 de mii de lei pentru 2019. Noul șef interimar al Procuraturii mun. Chișinău are în proprietate o casă de 133 de m.p., un garaj și o altă avere imobilă, un teren intravilan și două terenuri agricole. Toate aceste aceste bunuri procurorul susține că le deține în baza unor contracte de donații. Din 2014, Oleg Afanasii conduce un Mercedes 320 CDI fabricat în 2006, pe care l-a cumpărat cu 195 de mii de lei.

  Salariul, de 28 de mii de lei, a fost și unica sursă de venit anul trecut pentru adjunctul interimar al Procuraturii Chișinău, Mihai Pascal, numit în funcție, la fel ca Oleg Afanasii, acum o lună.

  Și un alt adjunct, Dumitru Robu, fost procuror general interimar al R. Moldova între iulie-decembrie 2019, declară venituri doar din salariu. Acesta a fost remunerat la Procuratura Generală cu peste 25 de mii de lei lunar.

  Al treilea șef adjunct al Procuraturii Chișinău, Adrian Popenco, a vândut cu jumătate de milion de lei un automobil de model Mercedes E250 CDI fabricat în 2015. Anul trecut, Popenco declara că mașina o conduce din 2018 și că are o valoare de 330 de mii de lei. Procurorul a avut un salariu de peste 17 mii de lei lunar.

  Eduard Maşnic, şeful Oficiului Buiucani și adjunct al procurorului Chişinăului, a avut venituri din salariu de 255 de mii de lei. Soția acestuia, angajată a companiei de construcții „ExFactor-Grup” SRL, a avut un salariu de 240 de mii de lei în 2019.

  Roman Eremciuc, alt adjunct al Procuraturii mun. Chişinău, şeful Oficiului Centru, a primit, din salariu, 249 mii de lei. Acesta, la fel ca în anii trecuți, se bucură de donații în partea familiei. În 2019, spre exemplu, procurorul raportează venituri de 70 de mii de lei în cadrul unui eveniment de familie. Alte 20 de mii de lei, Roman Eremciuc le-a obținut din vânzarea unui bun imobil.

  Marcel Cimbir, şeful Oficiului Botanica al Procuraturii Chişinău, a avut, din salariu, venituri de 249 mii de lei.

  Igor Popa, şef al Oficiului Ciocana al Procuraturii Chişinău din decembrie 2019, este fost adjunct al ex-procurorului general Eduard Harujen și al ex-procurorului general interimar Dumitru Robu. Igor Popa trece în actul de avere o remunerare de 417 de mii de lei în în aceste funcții pe parcursul anului trecut, adică un salariu mediu 34 de mii de lei lunar.

  Din 2019, Corneliu Bratunov, adjunctul șefului procurorului de Chişinău şi şeful Oficiului Râşcani al instituţiei, conduce o mașină Volvo XC 90, fabricată în 2014, despre care afirmă că nu-i aparține în proprietate. În decembrie însă, acesta a vândut cu 120 de mii de lei un Hyundai, fabricat în 2011, automobil despre care în declarația pentru 2018 procurorul declara că are o valoare de 10 mii de lei. 
  
  Anul trecut, Corneliu Bratunov spune că a împrumutat tatălui său 6 mii de euro fără dobândă și că a primit donații de 250 de euro de la Igor Grigoriev, fratele soției sale. Acestuia, de altfel, până în 2021, familia Bratunov urmează să-i întoarcă o datorie de 5 mii de euro. Șeful oficiului Ciocana al Procuraturii Chișinău a avut în 2019 un salariu de 255 de mii de lei.

  Sursa: zdg.md

• Donații și proprietăți de bănuți: Cum se descurcă procurorii de la PCCOCS

  Cei mai mulți  procurori din Procuratura pentru Combaterea Crimei Orrganizate și Cazuri Speciale(PCCOCS) dețin în proprietate imobile luxoase și mașini scumpe, prețul cărora de cele mai multe ori nu este acoperit de veniturile declarate legal. Pentru a-și putea încadra proprietățile în limitele veniturilor declarate oficial, unii din angajații de la PCCOCS recurg la diferite șiretlicuri, indicând donații din partea rudelor sau diminuând considerabil prețul bunurilor deținute.

  Oleg Baciu este șef-adjunct al oficiului Nord PCCOCS începând cu 15 octombrie 2018, anterior activând timp de 7 ani în Procuratura municipiului Chișinău. Soția procurorului, Corina Baciu, deține în propretate 25 la sută din acțiunile Companiei de transporturi Vasoltrans SRL, cu valoarea de 354 mii 591 de lei. Firma prestează servicii de transport rutier de mărfuri, transport rutier contra cost, servicii de expediere și transport, activități de testare și analize tehnice. Corina Baciu este și administratoarea companiei, funcție pentru care în 2018 a fost remunerată cu 61,1 mii de lei.

  Citiţi mai departe

  Cei mai mulți  procurori din Procuratura pentru Combaterea Crimei Orrganizate și Cazuri Speciale(PCCOCS) dețin în proprietate imobile luxoase și mașini scumpe, prețul cărora de cele mai multe ori nu este acoperit de veniturile declarate legal. Pentru a-și putea încadra proprietățile în limitele veniturilor declarate oficial, unii din angajații de la PCCOCS recurg la diferite șiretlicuri, indicând donații din partea rudelor sau diminuând considerabil prețul bunurilor deținute.

  Oleg Baciu este șef-adjunct al oficiului Nord PCCOCS începând cu 15 octombrie 2018, anterior activând timp de 7 ani în Procuratura municipiului Chișinău. Soția procurorului, Corina Baciu, deține în propretate 25 la sută din acțiunile Companiei de transporturi Vasoltrans SRL, cu valoarea de 354 mii 591 de lei. Firma prestează servicii de transport rutier de mărfuri, transport rutier contra cost, servicii de expediere și transport, activități de testare și analize tehnice. Corina Baciu este și administratoarea companiei, funcție pentru care în 2018 a fost remunerată cu 61,1 mii de lei.

  Oleg Baciu deține un Mercedes și un Hyundai, care i-au fost oferite de noi în folosință gratută în 2015 și respectiv în 2016.

  În 2013, Oleg Baciu a împrumutat fără   dobândă 20 de mii de euro de la un cunoscut de al său, pe care urmează să-i restituie până în 2025. În 2018, procurorul a luat un alt împrumut, de la o persoană fizică, la fel fără dobândă, de 15 mii de euro, pe care urmează să-l restituie până în 2023.

  Cel de al treilea împrumut, de 600 de mii de lei, cu dobânda anuală de 5 %, omul legii l-a contractat de la Moldincombank și urmează să-l restituie până în 2028.

  Nadejda Barbalat lucrează în PCCOCS din august 2018, anterior activând timp de 10 ani în calitate de procuror în sectorul Botanica al Capitalei. Împreună cu soțul, Sergiu Vasiliu care la fel, este procuror, au avut în 2018 un salariu de 656,7 mii de lei. Familia de procurori deține în proprietate o casă de locuit cu suprafața de 105 metri pătrați, evaluată la 42,5 mii de lei și 3 apartamente.

  Procurora a mai raportat și două automobile, Honda CRV, fabricată în 1998, de 60 de mii de lei, și BMW520i, din 1992, de 12 mii de lei.

  În 2013, procurorii Barbalat și Vasiliu au contractat câte 270 de mii de lei de la Moldova Agroindbank, pe care trebuie să-i restituie până în 2023 cu o dobândă de 11 la sută pe an.

  Tudor Bordan a activat până în vara lui 2017 la Procuratura din Strășeni. În același an, omul legii și-a procurat în Chișinău un apartamrnt de 53,3 metri pătrați, pentru care a achitat 338,3 mii de lei. În acelați an, omul legii și-a procurat un automobil de model Honda, cu o vechime de 9 ani, pentru care ar fi achitat 10 mii de lei.

  Omul legii a beneficiat de donații de 2950 de lei și de 35 de mii de lei. Tot în 2017, procurorul s-a împrumutat cu 235 de mii de lei de la Moldincombank, credit pe care urmează să-l ramburseze până în 2022.

  Ion Caracuian asigură din decembrie 2019 interimatul funcției de procuror-șef al PCCOCS, până atunci fiind șef al Secției Combaterea Torturii a Procuraturii Generale.

  Omul legii deține în proprietate un teren pentru construcție, oferit de către Primăria comunei Sângera, iar în 2004 a moștenit încă un teren pentru construcții cu suprafața de 17 ari. Tot în 2004, familia Caracuian a mai moștenit o casă de locuit de 94,4 metri pătrați și un apartament.

  În 2012, familia procurorului și-a procurat un automobil Nissan, fabricat în 2002, pentru care ar fi achitat 10 mii de lei.

  Mariana Cazacu și-a început cariera în Procuratura municipiului Chișinău, iat inainte de a ajunge să lucreze în PCCOCS s-a aflat în concediu pentru îngrijirea copilului.

  Familia procurorei deține în proprietate, din septembrie 2016, un apartm,ent de 63,5 metri pătrași, evaluat 32,7 mii de euro.

  În 2018, familia și-a procurat un autoturism de model Skoda Superb, pentru care ar fi achitat 10 mii de lei.

  Maxim Gropa este procuror în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, începând cu 1 august 2016. Până la reformarea Procuraturii, a fost procuror în Secţia exercitare a urmăririi penale în cauze de criminalitate organizată şi excepţionale din cadrul Procuraturii Generale. Maxim Gropa este nașul de cununie al procurorului general-adjunct, Mircea Roșioru.

  Gropa a ajuns în atenția presei cu dosarul pornit pe numele autorității criminale Vladimir Moscalciuc, alias Makena, finalizat în 2012, cu condamnarea la ani grei ai lui Moscalciuc și încă a cinci complici din gruparea sa. În acest dosar au fost puși sub învinuire și 15 angajați din sistemul penitenciar. Ana Ursachi, avocata unor persoane implicate în dosar, nota că acuzarea celor 15 angajați din cadrul DIP era de fapt o răzbunare personală a procurorului Maxim Gropa, care nu era coordonată cu conducerea superioară a Procuraturii Generale.

  Potrivit declarației de avere pentru anul 2018, procurorul Gropa, care are un salariu lunar de 27,7 mii de lei, pare să ducă un trai modest. Omul legii a declarat a patra parte dintr-un apartament de 70 de metri pătrați și un automobil Opel Zafira, produs în 2005, procurat în 2010 cu doar trei mii de lei.

   Ion Lozovanua venit la PCCOCS după o carieră de 7 ani în Procuratura din Telenești. Dacă e să judecăm după Declarația de avere, omul legii pare să nu aibă nici casă, nici masă. În schimb, acesta deține în posesie gratuită, din 2018, o mașină Skoda Octavia, fabricată în 2010. Omul legii a mai raportat și o datorie fe 780 de mii de lei, scadendă în 2023.

  În noiembrie 2015, familia procurorei Ina Malai a intrat în posesia unei vile cu suprafața de pste 90 de meri pătrați, care ar costa 160 de mii de lei. Un an mai târziu, familia procurorei a achiziționat un spațiu de peste 63 de metri pătrați.

  Tot 2016, Ina Malai și soțul ei și-au procurat cu 411 mii lei un automobil de model Honda CRV. În 2018, familia își mai procură, 420 de mii de lei, o mașină de model Toyota Land Cruiser Prado, fabricată în 2018.

  Ina Malai a raportat și trei împrumuturi ale soțului, în sumă totală de 33 de mii de euro.

  Procurorul Maxim Motânga locuiește într-o casă cu suprafața de 159,7 metri pătrați care ar costa 86,4 mii de lei.

  Omul legii nu a declarat niciun mijloc de transport. Acesta a fost însă surprins de mai muuulllte ori venind la serviciu cu o mașină de teren de model Nissan, având în seria de înmatriculare inițialele numelui său.

  Procurorul Taras Patraman pare să fie unul din cei mai săraci procurori din PCCCOCS. Acesta nu declară bunuri imobile. Unica sa avere este un Volkswagen Golf, fabricat în 2009, pe care l-a procurat în 2017 cu 10 mii de lei.

  În același timp, omul legii are de achitat până în 2021, un credit de 100 de mii de lei  pe care l-a contractat în 2018 de la Moldova Agroindbank, cu rata lunară a dobânzii de 7 la sută.

  Procurorul Dumitru Raileanu, la fel, nu are încă casa sa proprie și locuiește cu familia, începând cu anul 2012,  într-un apartament de 93 de metri pătrați care i-ar fi fost dat în folosință gratuită. În 2018, omul legii a mai fost ajutat și de rude, cu 3 mii de euro.

  În schimb, familia procurorului a reușit să-și procure două mașini. În 2015, a fost procurată cu 120 de mii icat în 2006, cu 90 de mii de lei.

  În 2018, Dumitru Raileanu a luat un credit de 150 de mii de lei, cu rata anuală de 10 la sută, scadent în 2021.

  Procurorul Sergiu Roșu a reușit să-și procure cu 20 de mii de lei două mașini. Omul legii declară un camion Mercedes Vito, din 2003, procurat în 2015 cu 10 mii de lei. Alți 10 mii de lei Sergiu Roșu i-a cheltuit în 2016 pentru un automobil Volkswagen Touareg, fabricat în 2005.

  În 2014, procurorului Roșu i-a reușit o altă achiziție avantajoasă. Și-a cumpărat un apartament de 52 de metri pătrați cu 267,8 mii de lei, cca 13,7 mii de euro.

  Procurorul Roman Rusu a reușit în ultimii ani mai multe achiziții de invidiat. În 2014, omul legii și-a procurat cu aproape jumătate de million de lei un apartament de 78,2 metri pătrați.

  În 2016, omul legii își mai cumpără un apartament, de 63 metri pătrați, cu 403,3 mii lei.

  Tot în 2016, Rusu devine posesorul unui automobil Skoda, fabricat în 2009, evaluat la 7 mii de euro.

  Peste doi ani, omul legii își mai cumpără o mașină, un Hyundai nou-nouț, care a costat 25,6 mii de euro.

  Roman Rusu explică proveniența banilor prin donațiile părinților. În 2018 acesta a primit de la părinți donații de 15 mii de euro.

  Procurora Tatiana Timofti–Rusanovscaia este proprietara la o pătrime dintr-un apartament de peste 72 de metri  Câțiva ani mai târziu, în 2012, Tatiana Rusanovscaia se alege cu un lot de 7 ari în sectorul de vile „Lira” din localitatea Sângera, pentru care a fost perfectat un contract de donație.

  Procurora raportează în ultima declarație de avere și două automobile, o Șkoda Octavia și un Volkswagen Passat, ambele produse în 2006. Pentru ultimul automobil, achiziționat în 2018, procurora susține că a plătit doar 10 mii de lei.

  Cu toate acestea, procurora a lăsat anul trecut pe drumuri o familie cu doi copii, insistând în instanță să-I fie repartizat un apartament de pe strada Teilor din Chișinău, în care familia a locuit timp de 17 ani.

  Lucreția Zaharia este șef-adjunct al PCCOCS. În anul 2016, când a fost angajată la PCCOCS, Zaharia a devenit proprietara a două apartamente. Un apartament, de 92,5 metri pătrați, a intrat în posesia procurorei , cu 31 de mii de euro, în urma unui contract de investiții. Lucreția Zaharia indică că cel de al doilea apartament, cu suprafața de 42,4 metri pătrați, i-a revenit după privatizare și a costat-o 5831 de lei.

  Procurora mai indică că autoturismul Nissan X Trail, fabricat în 2008, pe care îl deține în posesie din 2012, ar costa 50 de mii de lei.

  Procurorul Alexandru Zgureanu și-a procurat două apartamente in 2014.

  Pentru apartamentul de 52 de metri pătrați omul legii ar fi achitat 14 mii de euro. Cea de a doua locuință, de 77 de metri pătrați, ar costa în jur de 23 de mii de euro.

  Omul legii a mai raportat și o donație de 5000 de euro, fără ca să indice cine i-a oferit-o.

  Autoritatea Națională de Integritate nu a pornit  nici un control pentru declararea unor prețuri ireal de mici pentru imobile și automobile aparatmente declarate de procurori și judecători, cei care sunt în risc de a fi tentați să ia mită și să-și ascundă veniturile ilegale în proprietăți și imobile.
  
  Solicitată de reporterii Anticoruptie.md, coordonatoarea de proiecte Freedom House în Republica Moldova, Tatiana Puiu, a declarat că diminuarea prețurilor la bunuri în declarațiile de avere de către funcționari, pentru a le putea încadra în limitele veniturilor legale, reprezintă un fenomen. „Nu este caracteristic doar pentru procurori. La aceasta recurg majoritatea funcționarilor publici.Dacă câțiva ani în urmă autoritățile mai reacționau la investigațiile jurnalistice în acest sens, acum nu mai reacționează”, a declarat experta.
  Sursa: anticoruptie.md

• Procurori (ne)atestaţi

  În ulti­mii doi ani şi jumă­tate, 22 de pro­cu­rori au pri­mit cali­fi­ca­ti­vul „nea­tes­tat” în urma eva­luă­rii ordi­nare la care au fost supuşi. La ates­ta­rea repe­tată, care a fost pro­gra­mată peste trei sau şase luni, toţi au reu­şit însă să treacă peste acest „hop” şi au obţi­nut drep­tul de a rămâne în orga­nele pro­cu­ra­tu­rii pen­tru a face drep­tate. Este ade­vă­rat că unii, la scurt timp după ce au fost ates­taţi, au ales să plece bene­vol din fun­cţie, însă cu o indem­ni­za­ţie unică de câteva zeci de mii de lei.

  Legea cu pri­vire la Pro­cu­ra­tură şi Regu­la­men­tul cu pri­vire la ates­ta­rea pro­cu­ro­ri­lor pre­văd ca toţi pro­cu­ro­rii să treacă prin această pro­ce­dură. Cei numiţi în fun­cţie urmează să fie ates­taţi după maxi­mum doi ani de la acce­de­rea în pro­fe­sie, iar cei­la­lţi, o dată la cinci ani. Ates­ta­rea unui pro­cu­ror este efec­tu­ată de către Cole­giul de Cali­fi­care (CC), care poate da două solu­ţii: „ates­tat” sau „nea­tes­tat”. În cazul în care un pro­cu­ror pri­meşte cali­fi­ca­ti­vul „nea­tes­tat”, atunci CC pro­pune pro­cu­ro­ru­lui supus ates­tă­rii repe­ta­rea pro­ce­du­rii de ates­tare în ter­mene care pot varia de la trei la şase luni, după lichi­da­rea nea­jun­su­ri­lor con­sta­tate în acti­vi­ta­tea pro­fe­sio­nală, sau, după caz, poate reco­manda pro­cu­ro­ru­lui gene­ral retro­gra­da­rea per­soa­nei supuse ates­tă­rii sau chiar eli­be­ra­rea ei din fun­cţie. Con­form unui răs­puns ofe­rit de Vio­rel Morari, preşe­din­tele CC, în ulti­mii doi ani şi jumă­tate, 22 de pro­cu­rori au picat tes­tul după prima încer­care de a fi ates­taţi.

  Citiţi mai departe

  În ulti­mii doi ani şi jumă­tate, 22 de pro­cu­rori au pri­mit cali­fi­ca­ti­vul „nea­tes­tat” în urma eva­luă­rii ordi­nare la care au fost supuşi. La ates­ta­rea repe­tată, care a fost pro­gra­mată peste trei sau şase luni, toţi au reu­şit însă să treacă peste acest „hop” şi au obţi­nut drep­tul de a rămâne în orga­nele pro­cu­ra­tu­rii pen­tru a face drep­tate. Este ade­vă­rat că unii, la scurt timp după ce au fost ates­taţi, au ales să plece bene­vol din fun­cţie, însă cu o indem­ni­za­ţie unică de câteva zeci de mii de lei.

  Legea cu pri­vire la Pro­cu­ra­tură şi Regu­la­men­tul cu pri­vire la ates­ta­rea pro­cu­ro­ri­lor pre­văd ca toţi pro­cu­ro­rii să treacă prin această pro­ce­dură. Cei numiţi în fun­cţie urmează să fie ates­taţi după maxi­mum doi ani de la acce­de­rea în pro­fe­sie, iar cei­la­lţi, o dată la cinci ani. Ates­ta­rea unui pro­cu­ror este efec­tu­ată de către Cole­giul de Cali­fi­care (CC), care poate da două solu­ţii: „ates­tat” sau „nea­tes­tat”. În cazul în care un pro­cu­ror pri­meşte cali­fi­ca­ti­vul „nea­tes­tat”, atunci CC pro­pune pro­cu­ro­ru­lui supus ates­tă­rii repe­ta­rea pro­ce­du­rii de ates­tare în ter­mene care pot varia de la trei la şase luni, după lichi­da­rea nea­jun­su­ri­lor con­sta­tate în acti­vi­ta­tea pro­fe­sio­nală, sau, după caz, poate reco­manda pro­cu­ro­ru­lui gene­ral retro­gra­da­rea per­soa­nei supuse ates­tă­rii sau chiar eli­be­ra­rea ei din fun­cţie. Con­form unui răs­puns ofe­rit de Vio­rel Morari, preşe­din­tele CC, în ulti­mii doi ani şi jumă­tate, 22 de pro­cu­rori au picat tes­tul după prima încer­care de a fi ates­taţi.

  Neatestat, atestat, demis

  Prima din acest şir a fost pro­cu­rora Olga Bradu, din cadrul Pro­cu­ra­tu­rii Cio­cana, nea­tes­tată în mai 2014. Deşi urma să fie ates­tată supli­men­tar, peste trei luni, acest lucru nu a mai avut loc, pen­tru că în noiem­brie 2014 Bradu a soli­ci­tat acor­da­rea de con­ce­diu parţial plătit pen­tru îngri­ji­rea copi­lu­lui, iar la scurt timp, CSP i-a acor­dat con­ce­diu până în octom­brie 2017. În iulie 2014, şi Oleg Oală, pro­cu­ror în Pro­cu­ra­tura sect. Râş­cani, pri­mea cali­fi­ca­ti­vul „nea­tes­tat” şi un ter­men de patru luni de pre­gă­tiri pen­tru o ates­tare repe­tată. Ce a urmat? Oală a con­ti­nuat să acti­veze în fun­cţia de pro­cu­ror până în toamna anu­lui 2015, când a fost demis după ce pe numele său a fost ini­ţi­ată o pro­ce­dură dis­ci­pli­nară, acu­za­to­rul de stat fiind găsit vino­vat pen­tru fap­tul că ar fi încer­cat să influ­enţeze, din pozi­ţia sa de pro­cu­ror, asu­pra admi­nis­tra­ţiei „Auto­gara Nord” să favo­ri­zeze cir­cu­la­ţia a două micro­buze de pe ruta Chi­şi­nău – Bălţi, deţi­nute de soţia sa.

  Tot în iulie 2014, a fost „nea­tes­tat” şi pro­cu­ro­rul Vita­lie Cri­gan, din cadrul Pro­cu­ra­tu­rii r. Sân­ge­rei. În febru­a­rie 2015, la ree­va­lu­are, pro­cu­ro­rul a reu­şit să obţină cali­fi­ca­tul „ates­tat” şi, res­pec­tiv, a obţi­nut şansa să rămână în orga­nele pro­cu­ra­tu­rii. La scurt timp, în luna apri­lie 2015, acesta a depus cerere de demi­sie, soli­ci­tând şi achi­ta­rea indem­ni­za­ţiei unice de con­ce­di­ere. CSP a accep­tat cere­rea pro­cu­ro­ru­lui. În luna octom­brie 2014, şi Vale­rian Babi­lev, pro­cu­ror în cadrul Pro­cu­ra­tu­rii r. Ane­nii Noi, era „nea­tes­tat”. La fel ca şi în cazul lui Vita­lie Cri­gan, la ree­va­lu­a­rea din febru­a­rie 2015, acesta a fost „ates­tat”. Babi­lev este şi astăzi pro­cu­ror la Ane­nii Noi. Prin situ­a­ţii simi­lare au tre­cut şi pro­cu­ro­rii Vea­ce­slav Balan, pro­cu­ror în cadrul Pro­cu­ra­tu­rii mun. Chi­şi­nău, Oleg Baciu, pro­cu­ror în cadrul Pro­cu­ra­tu­rii mun. Chi­şi­nău, Ale­xan­dru Gor­dilă, pro­cu­ror în cadrul Pro­cu­ra­tu­rii mun. Bălţi, sau Con­stan­tin Popa, din cadrul Pro­cu­ra­tu­rii Anti­co­ru­pţie (PA). Aceş­tia au fost ates­taţi la câteva luni după ce au picat tes­tul, la prima eva­lu­are.

  „Neatestaţi” cu plecare din sistem sau în concediu

  De fapt, isto­ria se repetă prac­tic cu fie­care pro­cu­ror care a fost eva­luat cu „nea­tes­tat”. La ree­va­lu­a­rea de peste trei sau şase luni, toţi au fost decla­raţi apţi pen­tru a-şi con­ti­nua acti­vi­ta­tea în orga­nele pro­cu­ra­tu­rii. Lucreţia Zaha­ria, pro­cu­ror în Secţia con­trol al urmă­ri­rii penale din cadrul Dire­cţiei con­trol al urmă­ri­rii penale şi asis­tenţă meto­dică a PG, era nea­tes­tată în luna decem­brie 2014, iar în luna mai, aceasta pri­mea cali­fi­ca­ti­vul „ates­tat”. Zaha­ria este pro­cu­rora care s-a ocu­pat inclu­siv de dosa­rul „clo­nă­rii” a două ziare, ZdG şi Tim­pul, urmă­rire penală care nu a avut o fina­li­tate. Olga Bolo­can, pe atunci pro­cu­roră în cadrul Secţiei con­du­cere a urmă­ri­rii penale în orga­nele cen­trale ale MAI şi SV, era şi ea nea­tes­tată în octom­brie 2014. În cazul ei se deci­dea retro­gra­da­rea din fun­cţia deţi­nută. Bolo­can a con­tes­tat hotă­rârea, iar la scurt timp, în luna noiem­brie, CSP deci­dea s-o anu­leze, cu dis­pu­ne­rea ates­tă­rii repe­tate a pro­cu­ro­rei. O altă pro­cu­roră cu nume simi­lar, Olga Bolo­can, din cadrul Pro­cu­ra­tu­rii mun. Chi­şi­nău, a fost şi ea san­cţio­nată cu retro­gra­da­rea din fun­cţie. Deşi ulte­rior CSP a anu­lat nea­tes­ta­rea, în luna octom­brie 2015, Bolo­can deci­dea să pără­sească fun­cţia de pro­cu­ror.

  Igor Bal­muş, fost pro­cu­ror în cadrul Secţiei con­trol al exe­cu­tă­rii pedep­se­lor şi locu­ri­lor de detenţie din cadrul Dire­cţiei inves­ti­ga­ţii gene­rale a PG, era nea­tes­tat în mai 2015. La rea­tes­ta­rea din octom­brie, acesta a pri­mit cali­fi­ca­ti­vul „ates­tat”. În mar­tie 2016, Bal­muş, care este gine­rele jude­că­toa­rei Dina Rotar­ciuc, a ple­cat bene­vol din cadrul PG, can­di­dând ulte­rior pen­tru o fun­cţie de jude­că­tor. Lili­ana Bugăescu, pro­cu­roră în cadrul Pro­cu­ra­tu­rii sect. Râş­cani, Chi­şi­nău, a pri­mit cali­fi­ca­ti­vul „nea­tes­tat” în mai 2015. Ulte­rior, aceasta a con­ti­nuat însă să acti­veze în Pro­cu­ra­tură, iar recent, în luna mai 2016, a ple­cat în con­ce­diu de îngri­jire a copi­lu­lui până în febru­a­rie 2019.

  Doi procurori neatestaţi în mai 2016

  Euge­niu Novac, pro­cu­ror mili­tar în Pro­cu­ra­tura mili­tară, era nea­tes­tat în mai 2015. Peste jumă­tate de an însă, şi acesta pri­mea cali­fi­ca­ti­vul „ates­tat”. Ime­diat, a ple­cat în con­ce­diu pen­tru îngri­ji­rea copi­lu­lui. A reve­nit în fun­cţie în luna febru­a­rie 2016. Şi Aure­lia Guţu, pro­cu­roră la Pro­cu­ra­tura Bota­nica, nea­tes­tată în mar­tie 2015, a pri­mit cali­fi­ca­ti­vul „ates­tat” în luna octom­brie a anu­lui tre­cut. La fel s-a întâm­plat şi cu pro­cu­ro­rul Igor Ghe­ra­sim, din Pro­cu­ra­tura r. Râş­cani, nea­tes­tat în iulie 2015 şi ates­tat în luna octom­brie, cu pro­cu­ro­rul Vita­lie Călu­gă­reanu, care acti­vează în cadrul Pro­cu­ra­tu­rii de nive­lul Curţii de Apel Chi­şi­nău, nea­tes­tat din cauza „cali­fi­că­rii insu­fi­ciente” în noiem­brie 2015, dar ates­tat în apri­lie 2016, pre­cum şi cu Miran­do­lina Suşi­ţ­caia, pro­cu­roră în cadrul Pro­cu­ra­tu­rii Anti­co­ru­pţie, nea­tes­tată în noiem­brie 2015, dar ates­tată în apri­lie 2016. Un caz ase­mă­nă­tor este şi cel al pro­cu­ro­ru­lui Mar­cel Caras de la Cri­u­leni. Nea­tes­tat în noiem­brie 2015, la eva­lu­a­rea repe­tată, din luna mai 2016, acesta este ates­tat. La mai puţin de o săp­tămână, pleacă din orga­nele pro­cu­ra­tu­rii, cerând şi indem­ni­za­ţia unică, care, la fel ca şi în cazul jude­că­to­ri­lor, se cal­cu­lează din pro­du­sul înmulţi­rii sala­ri­u­lui lor mediu lunar la numă­rul de ani com­plet lucraţi în fun­cţie. Andrei Sal­cu­ţan a fost pro­cu­ror la Cri­u­leni. În luna apri­lie 2015, acesta a fost nea­tes­tat şi urma să fie eva­luat peste şase luni. Între timp însă, pe numele acu­za­to­ru­lui de stat a fost ini­ţi­ată o pro­ce­dură dis­ci­pli­nară, ast­fel că, în luna noiem­brie, Sal­cu­ţan a depus cerere de demi­sie din orga­nele pro­cu­ra­tu­rii.

  Recent, alţi doi pro­cu­rori au pri­mit cali­fi­ca­ti­vul „nea­tes­tat”, Vasile Ghe­ra­si­menco, fos­tul adjunct al pro­cu­ro­ru­lui mun. Chi­şi­nău, şi Vla­di­mir Lupu, pro­cu­ror în Secţia con­trol al acti­vi­tă­ţii ope­ra­tive de inves­ti­ga­ţii şi asi­gu­rare a regi­mu­lui secret a PG, ambii eva­lu­aţi în luna mai 2016. Cei doi urmează să fie eva­lu­aţi repe­tat peste trei luni.

  Explicaţiile membrilor CC: „Procurorii vin mai pregătiţi”

  „A doua oară, pro­cu­ro­rii vin cu mult mai pre­gă­tiţi şi răs­pund mai bine la între­bă­rile adre­sate de mem­brii Cole­gi­u­lui. După volu­mul de lucru, noi nu am con­sta­tat neco­res­pun­de­rea fun­cţiei deţi­nute, pen­tru că fie­care lucrează într-un dome­niu al său şi, plus-minus, cores­punde, chiar dacă indi­cii pot fi dimi­nu­aţi. Pro­bleme erau la răs­pun­su­rile acor­date la între­bări. Nu există cazuri când mem­brii Cole­gi­u­lui închid ochii la a doua eva­lu­are”, susţine Vio­rel Morari, preşe­din­tele CC, tot el, şeful PA.

  Adri­ana Eşanu, mem­bru al CC din par­tea soci­e­tă­ţii civile, susţine şi ea că expli­ca­ţia rezul­ta­te­lor ates­tă­rii pro­cu­ro­ri­lor ţine de pre­gă­ti­rea aces­tora. „Pro­cu­ro­rii conş­ti­en­ti­zează că, din moment ce nu au fost ates­taţi prima dată, tre­buie să se pre­gă­tească mai bine la o ates­tare repe­tată. Nu por­niţi de la ideea pre­con­ce­pută că ar fi careva influ­enţe exer­ci­tate asu­pra mem­bri­lor Cole­gi­u­lui. Am remar­cat în aceşti doi ani şi jumă­tate că au fost situ­a­ţii când la prima ates­tare unii pro­cu­rori nu au fost ates­taţi. De ce? Pen­tru că au avut o pres­ta­ţie proastă. Asta a putut fi influ­enţată de atmosfera stre­santă, pen­tru că pro­cu­ro­rii tot sunt oameni. De cele mai multe ori, la unele între­bări foarte sim­ple, ei nu au putut să răs­pundă, iar eu cred că asta a fost din cauza emoţi­i­lor, pen­tru că sunt lucruri chiar sim­ple. La ates­ta­rea repe­tată, lucru­rile se schimbă, iar pro­cu­ro­rii am avut impre­sia că s-au pre­gă­tit. Vă asi­gur că o influ­enţă asu­pra mem­bri­lor nu a fost”, menţio­nează Eşanu.
  sursa: zdg.md

LASĂ UN COMENTARIU