Baza de date a procurorilor Republicii Moldova
Exemplu: Mahu Silvian
Căutare avansată
sursa: imagini video canal2.md

Baeșu Andrei

Procuratura Anticorupție

Date biografice

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 966-p din 01 octombrie 2014, numit în funcția de procuror în cadrul Procuraturii Anticorupție.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 847-p din 06 septembrie 2011, numit în funcția de procuror în cadrul Procuraturii raionului Ialoveni.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 966-p din 01 octombrie 2014, numit în funcția de procuror în cadrul Procuraturii Anticorupție.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 847-p din 06 septembrie 2011, numit în funcția de procuror în cadrul Procuraturii raionului Ialoveni.

 

DISTINCȚII
Luând în consideraţie rezultatele activităţii desfășurate, indicatorii de performanţă calitativi şi cantitativi obţinuţi pe parcursul anului 2016, calităţile profesionale şi morale ale unor procurori, Consiliul Superior al Procurorilor prin Hotărârea nr. 12-264/16 din 29 decembrie 2016, a propus Procurorului General încurajarea domnului Baeşu Andrei, procuror în Procuratura Anticorupţie, cu Insigna de piept „Eminent al Procuraturii”.

Prin Hotărârea nr. 12-197/13 din 22 august 2013, cu prilejul Aniversării a XXII-a de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova, Consiliului Superior al Procurorilor, a propus Procurorului General încurajarea domnului Baeşu Andrei, procuror în Procuratura raionului Ialoveni, cu Exprimarea mulțumirii.

DISTINCȚII
Luând în consideraţie rezultatele activităţii desfășurate, indicatorii de performanţă calitativi şi cantitativi obţinuţi pe parcursul anului 2016, calităţile profesionale şi morale ale unor procurori, Consiliul Superior al Procurorilor prin Hotărârea nr. 12-264/16 din 29 decembrie 2016, a propus Procurorului General încurajarea domnului Baeşu Andrei, procuror în Procuratura Anticorupţie, cu Insigna de piept „Eminent al Procuraturii”.

Prin Hotărârea nr. 12-197/13 din 22 august 2013, cu prilejul Aniversării a XXII-a de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova, Consiliului Superior al Procurorilor, a propus Procurorului General încurajarea domnului Baeşu Andrei, procuror în Procuratura raionului Ialoveni, cu Exprimarea mulțumirii.

 

Hotărârea nr. 12-197/13 din 22 august 2013

Hotărârea nr. 12-264/16 din 29 decembrie 2016

Știri
  • Procurori „ajutaţi” de părinţi cu donaţii de milioane

    Victoria Furtună, procurora care a ajuns în atenţia opiniei publice în 2017, gestionând dosarul penal pe numele lui Iurie Chirinciuc, fostul ministru al Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, a primit, anul trecut, dreptul de abitaţie într-un imobil luxos, cu două niveluri, de la periferia oraşului. Casa a fost procurată în 2012 de soacra sa, care este stabilită cu traiul, de mai mulţi ani, în Italia. Pe lângă dreptul asupra casei, procurora Furtună susţine că mama-soacră a mai donat familiei sale 20 de mii de euro, iar tatăl ei, 80 de mii de lei. Şi colegul său, procurorul Ion Munteanu, a avut un an prosper. Împreună cu soţia, care este fiica fostului administrator al companiei de construcţii „Dansicons” SRL, aceştia au primit, cu titlu de donaţie, o casă de milioane în com. Stăuceni, mun. Chişinău, dar şi suma de 350 de mii de lei, la fel, în urma unui act de donaţie.

    Practic, fiecare al optulea procuror din R. Moldova susţine că a beneficiat de donaţii pe parcursul anului 2017. Nu mai puţin de 90 de acuzatori de stat dintre cei 720 care activează astăzi în structurile procuraturii indică în declaraţiile de avere şi interese pentru anul 2017 că au beneficiat de donaţii substanţiale de la părinţi, socri, fraţi, surori sau alte rude apropiate.

    Victoria Furtună, procurora care a ajuns în atenţia opiniei publice în 2017, gestionând dosarul penal pe numele lui Iurie Chirinciuc, fostul ministru al Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, a primit, anul trecut, dreptul de abitaţie într-un imobil luxos, cu două niveluri, de la periferia oraşului. Casa a fost procurată în 2012 de soacra sa, care este stabilită cu traiul, de mai mulţi ani, în Italia. Pe lângă dreptul asupra casei, procurora Furtună susţine că mama-soacră a mai donat familiei sale 20 de mii de euro, iar tatăl ei, 80 de mii de lei. Şi colegul său, procurorul Ion Munteanu, a avut un an prosper. Împreună cu soţia, care este fiica fostului administrator al companiei de construcţii „Dansicons” SRL, aceştia au primit, cu titlu de donaţie, o casă de milioane în com. Stăuceni, mun. Chişinău, dar şi suma de 350 de mii de lei, la fel, în urma unui act de donaţie.

    Practic, fiecare al optulea procuror din R. Moldova susţine că a beneficiat de donaţii pe parcursul anului 2017. Nu mai puţin de 90 de acuzatori de stat dintre cei 720 care activează astăzi în structurile procuraturii indică în declaraţiile de avere şi interese pentru anul 2017 că au beneficiat de donaţii substanţiale de la părinţi, socri, fraţi, surori sau alte rude apropiate.

    20 de mii de euro, 80 de mii de lei şi dreptul de a locui într-o casă de lux

    Victoria Furtună este procuroră la Procuratura Anticorupţie din luna iulie 2016. Până atunci, din anul 2008, Furtună a activat la Procuratura sect. Botanica din Chişinău. Aceasta a ajuns în atenţia opiniei publice în 2017, când s-a ocupat de gestionarea dosarului penal pe numele lui Iurie Chirinciuc, pe atunci, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, iar mai recent, şi de dosarul penal al lui Dorin Chirtoacă, fostul primar al mun. Chişinău.

    Dosarele de rezonanţă gestionate de Victoria Furtună au mers, cot la cot, cu prosperitatea în familia acuzatoarei de stat. Tot în 2017, procurora şi soţul ei au primit donaţii substanţiale: 20 de mii de euro (peste 400 de mii de lei) au venit din partea soacrei sale, Zinaida Furtună, iar 80 de mii de lei de la Gheorghe Gaburici, tatăl său. Tot în 2017, aceasta, împreună cu soţul, au obţinut dreptul de abitaţie într-o casă de locuit din mun. Chişinău.

    Imobilul cu două niveluri se află la periferia capitalei, în or. Durleşti, şi este înregistrat pe numele soacrei sale, Zinaida Furtună. Aceasta l-a achiziţionat în decembrie 2012, la câteva luni după ce a fost dat în exploatare. Contractul a fost înregistrat la Cadastru în martie 2013. În toată această perioadă, Victoria Furtună se afla în concediu de maternitate. Oficial, casa are 101,6 m.p., dar şi un garaj de 34,8 m.p.. Deşi imobilul apare în declaraţia de avere a procurorei abia în 2017, vecinii menţionează că familia Furtună locuieşte de mai mulţi ani în el.

    Zinaida Furtună, soacra Victoriei Furtună, cea care a donat familiei procurorei 20 de mii de euro şi i-a oferit dreptul de abitaţie într-un imobil luxos, locuieşte, de mai mulţi ani, în Italia, iar pe teritoriul R. Moldova aceasta nu gestionează nicio afacere. Victoria Furtună, mai declară că, împreună cu soţul, Sergiu Furtună, care, confom declaraţiei de avere şi interese a procurorei, ar fi şomer, deţin un Mercedes E250 CDI, fabricat în 2012 şi cumpărat în anul 2013. Suma tranzacţiei este una standard pentru majoritatea declaraţiilor de avere şi interese ale funcţionarilor din R. Moldova: 10 mii de lei. În 2017, procurora susţine că a contractat un credit în valoare de 22,01 mii de lei, bani pe care urmează să-i ramburseze în 2018. Creditul a fost acontat la o rată a dobânzii de 0%.

    „Spuneţi, vă rog frumos, dvs. aveţi posibilitate să faceţi investigaţii. Atunci, făceţi-le, nemijlocit, fără a apela la persoana care a indicat faptul dat. Vă mulţumesc mult şi chiar sunt ocupată. Vă doresc o zi bună”. Aceasta a fost reacţia Victoriei Furtună, atunci când am abordat-o la subiectul donaţiilor de care a beneficiat în 2017.

    350 de mii de lei şi o casă de „milioane” în Stăuceni

    Şi colegul ei, procurorul Ion Munteanu, care s-a ocupat în ultimul an şi jumătate de gestionarea dosarului licitaţiilor trucate în grădiniţele din capitală, a primit,în 2017, împreună cu soţia, donaţii grase: 350 de mii de lei şi o casă de locuit cu o valoare cadastrală de 1,2 milioane de lei. Donaţiile au venit din partea socrilor săi, Valentin şi Elena Braşovschi.

    Valentin Braşovschi este fostul administrator al companiei de construcţii „Dansicons” SRL, una din cele mai cunoscute de pe piaţă, fondată de actualul deputat Iurie Dârda. Braşovschi a plecat de la companie în februarie 2017, familia sa fiind acum proprietara companiei „Ideal Construct”, acolo unde activează şi soţia procurorului Ion Munteanu, Natalia. Casa primită în dar de procurorul Ion Munteanu şi soţia sa, Natalia, se află în com. Stăuceni, mun. Chişinău. Are două niveluri şi a fost construită de soţii Valentin şi Elena Braşovschi în perioada 2012-2013, fiind finalizată în luna octombrie 2013. Pe 26 iulie 2017, în urma unui contract de donaţie, ea ajunge în proprietatea Nataliei Munteanu. Imobilul are o suprafaţă oficială de 105,8 m.p., fiind ridicat pe un teren cu o suprafaţă de 5 ari.

    Din 2017, soţii Munteanu deţin şi conduc prin contracte de posesie două automobile de model Mercedes, unul fabricat în 2011, iar altul, în 2014, dar şi un Range Rover, fabricat în 2014. Natalia Munteanu, soţia procurorului, este fondatoare la firma „Activ Grup” SRL, cu activităţi în domeniul construcţiilor. „Au fost pur şi simplu donaţii pentru copii. Pur şi simplu părinţii ne ajută. Ei îşi pot confirma veniturile, au afaceri. Casa au construit-o ei”, zice Ion Munteanu.

    460 de mii de lei de la mamă, tată, frate şi socri

    Anul 2017 a fost unul propice donaţiilor pentru mai mulţi procurori de la Procuratura Anticorupţie. De exemplu, Eugen Balan, cel care gestionează dosarul fostului preşedinte al Băncii de Economii, Grigore Gacikevici, a obţinut, pe parcursul anului 2017, donaţii în valoare de 3 mii de euro de la familia Golubenco, părinţii soţiei sale, iar 40 de mii de lei de la părinţii săi, Sergiu şi Maria Balan. În 2017, acuzatorul de stat a organizat cumetria copilului, indicând venituri de 32 de mii de euro.

    Roman Statnîi, procuror în cadrul Procuraturii Anticorupţie din anul 2008, a beneficiat şi el de donaţii substanţiale, în valoare totală de 460 de mii de lei. Banii i-au fost oferiţi de mama Iulia, tatăl Petru, fratele Igor, dar şi de socrii săi. Alţi 300 de mii de lei, procurorul susţine că i-a primit, în calitate de daruri la cumetria copilului. În schimb, el şi-a cumpărat un Land Rover Frelander, fabricat în 2007. Tot anul trecut, Statnîi a mai intrat în posesia unui automobil asemănător, doar că fabricat în 2013. Automobilul nu este în proprietatea acestuia, ci doar cu drept de folosinţă.

    Donaţie de 12,5 mii de euro şi maşină nouă

    Andrei Băeşu, procurorul Procuraturii Anticorupţie care gestionează dosarul controversatului Ilan Şor, a beneficiat de o donaţie în valoare de 5 mii de euro. Banii au fost oferiţi de Elisaveta Curti, care este soacra sa. Cu ajutorul acestor bani, procurorul şi-a achiziţionat un Volkswagen Touran, fabricat în 2009. Vladislav Bobrov, şi el procuror în Procuratura Anticorupţie, a beneficiat de o donaţie în valoare de 12,5 mii de euro de la Maria Buruiană. Tot gratuit, Bobrov a obţinut şi un Hyundai Tucson, fabricat în 2017. Automobilul se află în posesia acuzatorului de stat.

    Grigore Niculiţă, şi el procuror în Procuratura Anticorupţie, a primit, împreună cu soţia, care activează la Judecătoria Chişinău, de la părinţi, 40 de mii de lei. Ruslan Botnaru susţine că a primit donaţii în valoare de 10,5 mii de euro, iar colegul său, Sergiu Moraru – în valoare de 30 de mii de lei. Şi Andrei Balan, un alt procuror de la Anticorupţie, indică o donaţie în valoare de 30 de mii de lei, primită în 2017. Colegul său, Alexandru Cernei, a primit de la mama sa, Ecaterina, o donaţie de 2 mii de euro. Lilian Rudei a obţinut donaţii de 93 de mii de lei. Cei mai mulţi bani, 50 de mii de lei, au fost oferiţi de mama sa. Şi Victor Muntean, tot de la Anticorupţie, a beneficiat anul trecut de o donaţie de 50 de mii de ruble ruseşti şi 100 de euro.

    Zeci de mii de euro din donaţii la PCCOCS

    Şi procurorii de la Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) au avut un 2017 plin de donaţii din partea celor apropiaţi. Sergiu Petruşcadeclară că a primit o donaţie de 14 mii de euro de la părinţii săi, Filip şi Elena, iar colegul său, Igor Demciucin, a primit o donaţie în valoare de 10 mii de euro de la mama sa, Anastasia. Procurorul Valeriu Sârbu, tot de la PCCOCS, a primit în 2017 donaţii cu mai multe ocazii şi de la diferite persoane: soacră, nepoată, frate sau soră, toţi domiciliaţi în străinătate. Suma donaţiilor – peste 8 mii de euro. Cei mai mulţi bani i-a donat soacra, Felicia Demianciuc, domiciliată în Belgia – 4,1 mii de euro. Vitalie Roşior, şi el de la PCCOCS, a primit de la părinţii soţiei, aflaţi peste hotare, Serghei şi Svetlana Iaremciuc, suma de 7 mii de euro. Cu ajutorul acestei donaţii, procurorul şi-a cumpărat o Skoda Rapid, anul fabricaţiei, 2017.

    Timofei Osadcenco, tot de la PCCOCS, şi soţia sa, avocată, au primit, de la tatăl soţiei, o donaţie de 11,5 mii de euro.  Anatolie Pitel, procuror în cadrul PCCOCS, a primit suma de 5 mii de euro cu titlu de donaţie. Colegul său, Dumitru Răileanua indicat în declaraţia de avere şi interese pentru anul 2017 o donaţie de 50 de mii de lei de la părinţi şi alţi 3 mii de euro, de la alte rude. Lilian Bacalîm a declarat o donaţie de 60 de mii de lei primită de la masa soţiei, Maria Junea, Tudor Bordan a primit o donaţie de 20 de mii de lei de la tatăl său, iar Alexandru Zgureanu şi soţia sa, angajată şi ea la PG, au beneficiat de o donaţie în valoare de 20 de mii de ruble ruseşti.

    „Remitenţe de peste hotare” în valoare de 10 mii de euro

    De donaţii au beneficiat şi angajaţii secţiilor şi direcţiilor de la PG. Oleg Gavriliţă, procuror în secţia reprezentare în procedurile non-penale şi implementare CEDO, împreună cu soţia sa, Stela, angajată în cadrul Cancelariei de Stat, au beneficiat de „remitenţe de peste hotare” în valoare de 10 mii de euro. Confom informaţiilor făcute publice de cei doi, banii au venit de la Olga Gavriliţă. Alţi 1300 de USD, familia Gavriliţă susţine că i-a primit din SUA. Tatiana Bucoş Casir,procuror în secţia unificare a practicii în domeniul urmăririi penale, împreună cu soţul ei, şi el angajat al PG, au primit remitenţe de la părinţi în valoare de 100 de mii de ruble ruseşti (aproape 30 de mii de lei) şi 7 mii de euro. De la o rudă din Canada aceştia au primit alţi 500 de USD.

    Elena Cazacov, procuror în cadrul secţiei combatere trafic de fiinţe umane din cadrul PG, împreună cu soţul ei, angajat în poliţie, au primit anul trecut o donaţie de 15 mii de euro de la Serghei Cazacov, tatăl procurorei. Cu o parte din aceşti bani, cei doi soţi au cumpărat un apartament şi un automobil Hyundai Tucson. Ghenadie Pârlii, procuror-şef al secţiei investigarea fraudelor contra mediului şi intereselor publice, declară că familia sa a primit, cu titlul de donaţie, 50 de mii de lei. Colegul său, Ion Teţcu, procuror în secţia investigarea fraudelor contra mediului şi intereselor publice, a primit donaţii în sumă totală de 3,7 mii de euro. Vladislav Guţan, procurorul-şef al Secţiei asistenţă juridică internaţională din cadrul PG a primit o mie de euro, indicându-i în declaraţia de avere şi interese cu titlul de „remitenţe”. Colegul său, Radu Gojan, procuror în secţia unificarea practicii în domeniul urmăririi penale, susţine că a primit donaţii de 1250 de euro în 2017. Dumitru Purici, procuror în cadrul secţiei tehnologii informaţionale şi combaterea crimelor cibernetice, declară că familia sa a primit, de la părinţii soţiei, Andrei şi Tatiana Duşa, 4 mii de euro.

    Ruslan Toma, procuror pentru misiuni speciale, susţine şi el că a primit, de la mama sa, Eugenia Toma, o donaţie în sumă de 3,8 mii de euro. Andrei Pascari, şi el procuror pentru misiuni speciale, a primit o donaţie de 5,7 mii de euro, tot de la mama sa, Ana Pascari. Igor Lamba, procuror în Secţia combaterea traficului de fiinţe umane, a primit donaţii de la rude în mai multe valute: 30 de mii de ruble (aproape 10 mii de lei), trei mii de euro, 750 de lire şi 150 de USD. Adrian Mircos,procurorul-şef al Direcţiei urmărire penală şi criminalistică, a obţinut, cu titlu de donaţie, un imobil, de la părinţii săi, Nicolae şi Galina Mircoş. Imobilul, un apartament de 91 m.p., are o valoare declarată de 683 de mii de lei. Pavel Guţan, procuror în cadrul secţiei reprezentarea învinuirii în Curtea Supremă de Justiţie, a obţinut 1700 de USD de la fiul său, Mihail, care lucrează în SUA, iar Adrian Rusu, procuror în Secţia unificare a practicii în domeniul urmăririi penale, a primit cu titlul de donaţie 3 mii de euro de la mama sa, Viorelia.

    Familia procurorilor Dulgheru, donaţii de 19 mii de euro doar în 2017

    Şi în Procuratura mun. Chişinău, donaţiile au fost la ordinea zilei. Ion Dulgheru, procuror în cadrul Procuraturii mun. Chişinău, declară că a primit, în 2017, prin transfer de la mama sa, Galina Dulgheru, suma de 16 mii de euro.

    Fratele său, Andrei Dulgheru, şi el procuror în Procuratura mun. Chişinău, declară că a primit o donaţie de 3 mii de euro, tot de la Galina Dulgheru. De fapt, anul 2017 nu a fost decât o continuare a donaţiilor primite de cei doi fraţi procurori de la părinţi, fapt consemnat în ultimii ani, când cei doi au declarat donaţii de sute de mii de lei.

    ZdG a scris anterior că Vasile Dulgheru, tatăl celor doi procurori, este, în acte, fondatorul firmei „Sky Home Lux”, companie care a ridicat un bloc cu 10 etaje în cartierul Malina Mică din Chişinău. Sergiu Zmeu, procuror în Procuratura mun. Chişinău, a primit, în 2017, o donaţie de 60 de mii de lei de la tatăl său, Mihail Zmeu. 200 de mii de lei, familia sa i-a obţinut în urma celebrării cumetriei fiicei.

    Ghenadie Homiţchi declară că a primit, în 2017, remitenţe de la două persoane în sumă totală de 4,5 mii de euro. Colegul său, Oleg Gonţa, a primit o donaţie în valoare de 50 de mii de lei de la părinţii săi, Fiodor şi Elena. Dumitru Robu, şeful adjunct al procurorului mun. Chişinău, fost procuror în Procuratura Anticorupţie, împreună cu soţia, au primit, cu titlu de donaţie, suma de 5 mii de euro de la Liuba Gheţîu, iar colegul său, Sergiu Zamă, a indicat o donaţie de 40 de mii de lei de la Larisa Zamă. Lilian Cociu, procurorul suspendat din funcţie al Procuraturii mun. Chişinău, pentru că figurează într-un dosar penal, declară că a primit, anul trecut, 25 de mii de lei din donaţii oferite de două persoane.

    150 de mii de lei, de la bunel pentru copilul procurorului

    Procurorul Victor Plugaru, şi el angajat al Procuraturii mun. Chişinău, susţine că a beneficiat, prin intermediul copilului, de 150 de mii de lei. Banii au fost donaţi de Sergiu Plugaru, tatăl său, respectiv bunelul copilului. Cu 10 mii de euro, procurorul şi-a cumpărat anul trecut un Audi A6, fabricat în 2012. Şi Alexandru Casir, şi el procuror în Procuratura mun. Chişinău, a fost ajutat de părinţi. În 2017, conform declaraţiei de avere şi interese, acesta a primit 100 de mii de ruble (aproape 30 de mii de lei) şi 7 mii de euro de la părinţii săi, Vasile şi Melania Casir, care activează în Federaţia Rusă. Alţi 500 de USD, acuzatorul de stat susţine că i-a primit printr-un transfer bancar din Canada. Colega acestora, Ana Drozdov, a beneficiat de o donaţie de 40,2 mii de lei de la o rudă. Şi familia procurorului Eugeniu Novac a primit 1,2 mii de euro de la mama sa, Ana Novac.

    Ion Bunica, un alt procuror în cadrul Procuraturii mun. Chişinău, susţine că a primit donaţii în mai multe rânduri în sumă totală de 9 mii de USD şi 811 euro. La celebrarea botezului copilului, familia procurorului a obţinut 6,5 mii de euro, iar alţi 2 mii de USD, familia i-a primit la zile de naştere. Veaceslav Cernalev, şi el procuror în Procuratura mun. Chişinău, indică faptul că a primit, cu titlu de donaţie, 60 de mii de lei. Colega lor, Carolina Mariţ, şi familia sa au primit, de la rude, părinţi şi bunei, la zile de naştere, 100 de mii de lei.

    Adrian Popenco, adjunctul procurorului-şef al Procuraturii mun. Chişinău, a beneficiat de o donaţie în sumă de 40 de mii de lei de la Laurenţiu Popenco, tatăl său. Colegul său, Gheorghe Graur, a beneficiat de o donaţie în sumă de 8,65 de mii de euro de la o rudă. Şi Renata Anici, procuror în cadrul Procuraturii mun. Chişinău, declară o donaţie de 100 de mii de lei, primită de la Valentina Suruceanu, iar colega ei, Tatiana Ignat Dicusar, donaţii de aproximativ 10 mii de lei. Evghenii Jomir, un alt procuror în Procuratura mun. Chişinău, a beneficiat de o donaţie în valoare de 1,56 mii de euro de la un cetăţean străin, iar Elena Panfil a primit o donaţie de 1,5 mii de euro de la rudele din Italia şi Germania. Între timp, ea susţine că a vândut un Land Rover Freelander cu doar 48 de mii de lei, iar în urma unui contract de posesie a obţinut un Hyundai Tucson, fabricat în 2017.

    Moştenirea unui procuror: 55 de mii de euro şi 80 de mii de lei

    Moda donaţiilor substanţiale nu este străină nici procurorilor din teritoriu. Alexandru Machidon, adjunctul şefului Procuraturii r. Criuleni, a indicat în declaraţia sa de avere şi interese pentru anul 2017 o donaţie de 2 mii de euro de la părinţii săi, Andrei şi Iulia Machidon. Tot ei i-au oferit procurorului, prin moştenire, 55 de mii de euro (peste un milion de lei) şi 80 de mii de lei. Anul trecut, acuzatorul de stat a intrat în posesia unui Subaru Forester, tot cu titlu gratuit. „Părinţii au lucrat peste hotare. Şi în R. Moldova au avut afaceri, o întreprindere individuală. Nu mi-au lăsat moşternire doar mie, ci şi la ceilalţi copii. Ei au decedat, este şi dosar penal”, precizează procurorul.

    Roman Dorogan, adjunct al procurorului-şef în cadrul Procuraturii Anenii Noi, a beneficiat de o donaţie în valoare de 3 mii de euro de la părinţii săi, Nina şi Valerii Dorogan. Soţia acestuia a primit de la mama sa, Larisa Dobrojan, 25 de mii de lei. Alexei Stăvilă, procuror în Procuratura Anenii Noi, a primit, cu titlu de donaţie, 5 mii de euro de la o oarecare Cristina Jumir. Cu aceşti bani, procurorul şi-a achiziţionat un automobil de marcă Hyundai. Colega lor, Elena Roşior, a beneficiat de o donaţie în sumă de 5 mii de euro de la mama sa, Lidia Morari. Şi Viorel Găină, tot de la Procuratura Anenii Noi a beneficiat de o donaţie de 5 mii de euro de la familia sa.

    Vitalie Bişleaga, procuror în cadrul Procuraturii r. Ştefan-Vodă, a beneficiat de o donaţie în sumă de 3 mii de USD de la mama sa, Tatiana Bişleaga. Procurorul Vasile Botnarenco de la Şoldăneşti a obţinut o donaţie de o mie de euro de la Emilia Botnarenco. Alexandru Sorocean, procuror în Procuratura Căuşeni, susţine că a primit o donaţie de 3 mii de euro de la tatăl său, Mihai Sorocean.

    Donaţii în euro, franci, dolari, lire şi lei pentru un procuror de la Ialoveni

    Rodica Tătaru de la Procuratura Bălţi a primit un transfer în sumă de 150 mii de ruble ruseşti (aproape 50 de mii de lei), iar colegul său, Ion Covalciuc, tot de la Procuratura Bălţi, a beneficiat de două donaţii în valoare totală de 1,4 mii de euro. Ghenadie Tocaiuc, tot de la Bălţi, a primit o donaţie de 3 mii de euro de la tatăl său, Nicolae Tocaiuc. Alexandru Galben, adjunct al procurorului r. Soroca, a primit, din donaţii de la membrii familiei, 30 de mii de lei. Serghei Cebotari, procuror în Procuratura r. Soroca, a beneficiat de donaţii în valoare de 20 de mii de lei „de la rude”.

    Roman Moraru, de la Procuratura r. Bender, susţine că a primit o donaţie în valoare de 2 mii de USD de la mama sa, Lidia Moraru, iar colegul său, Ruslan Lungu, a obţinut donaţii de 1,5 mii de euro. Nicolae Mătăsaru, procuror în Procuratura r. Ialoveni, a beneficiat de donaţii în valoare totală de 3,6 mii de euro, 3,5 mii de franci elveţieni, 2500 de USD, o mie de lire şi 10 mii de lei. Banii au venit de la tatăl său şi de la rude din partea soţiei. Marcel Tumuruc, şi el procuror în Ialoveni, susţine că a primit anul trecut o donaţie în valoare de 20 de mii de USD de la sora sa, Diana Godoroja, stabilită cu traiul în SUA.

    3 mii de euro „de la o rudă din Italia”

    Procurorul Anatolie Tăietu, care activează în cadrul Procuraturii r. Străşeni, împreună cu soţia sa, Otilia Nicolai, şefa Agenţiei pentru Recuperarea Bunurilor Infracţionale din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), au primit, în 2017, o donaţie de 100 de mii de lei de la Andrei Tăietu, care este tatăl procurorului. „Dat fiind faptul că persoanele care au făcut donaţii nu sunt funcţionari publici, vă sugerăm să acordaţi întrebările dvs. nemijlocit persoanelor care au donat aceşti bani”, se spune într-un răspuns de la CNA, cu referire la donaţia de care a beneficiat familia Tăietu/Nicolai. Aurelian Buzdugan, adjunctul procurorului-şef al Procuraturii r. Străşeni, susţine că a primit de la mama sa, Eliza Buzdugan, suma de 70 de mii de lei. Eduard Camerzan, Procuratura r. Străşeni, a primit şi el o donaţie de 2 mii de euro, iar Vasile Buzilă, procuror în Procuratura Leova, susţine că „de la o rudă din Italia” a primit o donaţie de 3 mii de euro.

    Dorina Ciubotaru, procuror în Procuratura r. Orhei, a primit, de la părinţi, suma de 6 mii de euro. Ea este soţia lui Vasile Ciubotaru, şeful Procuraturii r. Teleneşti, care, la fel ca soţia sa, a indicat donaţia primită de la socri. Serghei Bodorin, procurorul-şef al Procuraturii r. Orhei, a primit şi el o donaţie de 11 mii de euro, bani proveniţi de la Valentina Duca. Lilian Corpaci, adjunct al Procuraturii r. Orhei, a primit de la părinţii săi, Ion şi Maria, suma de 7 mii de USD. Soţia acestuia a beneficiat şi ea de o donaţie substanţială de la părinţii ei, Petru şi Eugenia Ciobanu – 6 mii de euro.

    33 de mii de euro pentru un procuror de la Briceni

    Natalia Andronic, procuror în Procuratura UTA Găgăuzia, a primit, pe parcursul anului 2017, donaţii de la mamă, tată şi frate în sumă de 1,8 mii de euro. Colega ei, Lilia Sârbu, şi ea procuror în Procuratura UTA Găgăuzia, indică o donaţie de 144 de mii de lei de la părinţi, Nicolai şi Anna Sîrbu. Ruslan Baraliuc, procuror în Procuratura r. Briceni, susţine că, în 2017, a primit donaţii în valoare de 33 de mii de euro (peste 600 de mii de lei). 12 mii de euro au venit de la mama sa, Zinaida, care lucrează în italia, iar alţi 21 de mii de euro de la Liudmila Gonceariuc. Corneliu Gheras, procuror la Edineţ, demis anul trecut din sistem după ce a fost reţinut într-un dosar penal, a indicat că a primit, de la tatăl său, o donaţie de 15 mii de euro.

    Vladislav Cojocaru, procurorul-şef al r. Căuşeni, a primit donaţii de la rudele sale şi ale soţiei în valoare de 3440 de euro şi 4250 de USD. Donaţiile nu s-au limitat însă doar la bani. Anul trecut, printr-un contract de posesie, acesta a obţinut permisiunea de a conduce un automobil Skoda Superb, nou, fabricat tot în 2017.
    Sursa: zdg.md

  • Donații salvatoare pentru procurorii Anticorupție

    Deși primesc salarii, la care majoritatea moldovenilor nici nu visează, și se bucură de diferite înlesniri, o bună parte dintre procurorii Anticorupție nu se descurcă fără ajutor financiar. Potrivit Declarațiilor de avere din ultimii patru ani, fiecare al doilea procuror Anticorupție a beneficiat de donații.

    Unii procurori au declarat că au primit bani de la rudele de peste hotare, alții că s-au ales cu donații generoase din partea celor invitați la nunți, cumetrii sau zile de naștere. Sunt și dintre cei care au primit în dar locuințe și mașini.

    La Procuratura Anticorupție lucrează în jur de 45 de procurori, care primesc în mediu un salariu de 25 de mii de lei lunar. Cel mai mult au fost „obijduiți” de donatori acuzatorii de stat care activează în oficiile teritoriale ale Procuraturii Anticorupție, dar și șeful instituției, Viorel Morari.

    Majoritatea procurorilor Anticorupție, care s-au învrednicit de donații, au gestionat sau continuă să gestioneze dosare de rezonanță.

    Legea nu interzice funcționarilor publici să primească donații din partea rudelor apropiate, cu condiția ca acestea să fie declarate. Experții Anticorupție nu exclud că unele donații sunt declarate fictiv, pentru a justifica tranzacțiile care depășesc veniturile, iar faptul că un număr tot mai mare de funcționari beneficiază de donații lasă loc de interpretări.

    Deși primesc salarii, la care majoritatea moldovenilor nici nu visează, și se bucură de diferite înlesniri, o bună parte dintre procurorii Anticorupție nu se descurcă fără ajutor financiar. Potrivit Declarațiilor de avere din ultimii patru ani, fiecare al doilea procuror Anticorupție a beneficiat de donații.

    Unii procurori au declarat că au primit bani de la rudele de peste hotare, alții că s-au ales cu donații generoase din partea celor invitați la nunți, cumetrii sau zile de naștere. Sunt și dintre cei care au primit în dar locuințe și mașini.

    La Procuratura Anticorupție lucrează în jur de 45 de procurori, care primesc în mediu un salariu de 25 de mii de lei lunar. Cel mai mult au fost „obijduiți” de donatori acuzatorii de stat care activează în oficiile teritoriale ale Procuraturii Anticorupție, dar și șeful instituției, Viorel Morari.

    Majoritatea procurorilor Anticorupție, care s-au învrednicit de donații, au gestionat sau continuă să gestioneze dosare de rezonanță.

    Legea nu interzice funcționarilor publici să primească donații din partea rudelor apropiate, cu condiția ca acestea să fie declarate. Experții Anticorupție nu exclud că unele donații sunt declarate fictiv, pentru a justifica tranzacțiile care depășesc veniturile, iar faptul că un număr tot mai mare de funcționari beneficiază de donații lasă loc de interpretări.

    Ajutați de părinți și de rude

    Andrei Băeșu este procurorul care a condus urmărirea penală pe dosarul în care Veaceslav Platon a fost condamnat la ani grei de închisoare. Procurorul Băeşu și-a început cariera în cadrul Procuraturii Ialoveni, în septembrie 2011, iar în octombrie 2014, Băeșu ajunge procuror la Procuratura Anticorupție.

     

    Se pare că Andrei Băeșu se descurcă greu din salariul de procuror, fiind permanent ajutat de mama sa, care muncește în Rusia. Începând cu anul 2014, când s-a căsătorit, Băeșu a început să se bucure și de donații din partea soacrei. Astfel, în 2014, soacra i-ar fi donat 20 de mii de lei, iar în 2017 - 5 mii de euro.

    Nunta procurorului, care a fost organizată în 2014, dar și cumetriile copiilor, din 2015 și 2016, i-au adus venituri considerabile, de 15 mii, 10 mii și 12 mii de euro.

    Deși are un salariu care îi permite să procure un apartament în rate și primește regulat ajutor de la părinți, potrivit Declarației de avere pentru anul 2017, procurorul Băeșu nu dispune de locuință. 

    Unica achiziție făcută de procuror în 2017 a fost autoturismul Volkswagen Touran, care l-a costat pe omul legii 118 mii de lei.

    Procurorul Ruslan Botnaru, care dispune de o vilă de 160 de metri pătrați și lucrează la Procuratura Anticorupție de 12 ani, pare-se că nu se descurcă financiar fără donații din partea părinților.

     

    În 2014, omul legii a beneficiat de un ajutor de 16 mii de lei, în 2015- 123 de mii de lei, în 2016- 7500 de euro, iar în 2017- 10 500 de euro.

    La capitolul donații, nu rămâne în urmă față de colegii săi nici procurorul Alexandru Cernei, care a devenit cunoscut pentru instrumentarea dosarului fostului prim-adjunct al procurorului general, Andrei Pântea.

     

    În 2015, Cernei a primit în dar 5 mii de euro la cumetria copilului, iar în anii 2016 și 2017 a primit donații din partea părinților câte 2 mii de euro în fiecare an.

    În 2016, omul legii și-a luat în leasing un automobil Skoda Octavia, în valoare de 14 500 de euro, iar în 2017, un Hyundai Tucson, de 18 950 de euro. 

    Procurorului Dorin Compan pare să-i priască evenimentele de familie în cadrul cărora adună donații generoase.

     

    În 2014, copii lui Compan au câștigat peste 20 de mii de lei, în 2015 –7 mii de euro și 5 mii de lei, în 2016 – 2 mii de euro și peste 10 mii de lei, iar în 2017 – 40 de mii de lei. Rudele generoase nu i-au trecut cu vederea nici pe procuror și soția sa. În 2014 aceștia au primit în dar 18 mii de euro și 10 mii de lei, în 2015 – 14 mii de euro, în 2016 – 6 mii de euro, iar în 2017 – 10 mii de lei.

    Octavian Iachimovschi activează la Procuratura Anticorupție începând cu 14 iunie, 2011. Peste doi ani de la angajare, acesta a câștigat concursul „Cel mai bun dis­curs al pro­cu­ro­ru­lui în dez­ba­te­rile judi­ci­are în cau­zele penale”.

     

    Și acest procuror este ajutat de către mama sa, care în 2013 i-a donat aproape 14 mii de euro, în 2015– peste 8 mii de euro, în 2015 – 5 mii de euro. În Declarația de avere pentru anul 2016, procurorul a indicat că a împrumutat de la mama sa suma de 4 mii de euro.

    În 2017, Octavian Iachimovschi a avut parte doar de donațiile de la cumetria copilului, care au constituit 2500 de euro și 55 de mii de lei.

    Omul legii are de achitat și 4 credite, în sumă totală de 290 de mii de lei și 3 mii de euro.

    Octavian Iachimovschi deține în proprietate un apartament de 32 de metri pătrați, procurat în 2010, și un apartament de 66,9 metri pătrați,pe care l-a procurat în 2016 cu 650 de mii de lei.

    Tot în 2016, Iachimovschi a vândut cu 28 500 de euro un apartament de pe strada Testemițanu din capitală.

    Victor Muntean a fost numit în funcția de procuror la Procuratura Anticorupție în 2007.

    Muntean este cel care a condus urmărirea penală și a reprezentat acuzarea de stat în dosarul condamnării judecătoarei Elena Roibu și a avocatei Tatiana Mostovoi-Filimancov. Tot Muntean a condus urmărirea penală în cazul condamnării la închisoare cu suspendare a fostului judecător „raider”, Nicolae Nogai.

    În 2017, Victor Muntean s-a învrednicit de titlul „cel mai bun în profesie”.

    Ca și alți colegi din instituție, Victor Muntean beneficiază de donații. Începând cu 2013, acuzatorul indică anual în Declarațiile de avere donații de jumătate de milion de ruble rusești (133 de mii de lei).

    Procurorul Grigore Niculiță este soțul judecătoarei din Chișinău, Veronica Jomiru-Niculiță. În 2017, cuplul a procurat cu 17 mii de euro un autoturism de model Volvo XC60, iar părinții le-au donat câte 20 de mii de lei. Cuplul mai deține în proprietate și 2 hectare de teren agricol, care, de asemenea le-a fost dăruit.

    Dumitru Obadă este căsătorit cu notarul public, Constanța Obadă. În 2015, femeia a primit o donație de 1 milion 300 de mii de lei, iar în 2016, de 2 milioane de lei. 

    Constantin Popa este unul dintre veteranii Procuraturii Anticorupție, unde lucrează din 2007.

    În 2015, acuzatorul a primit donații de 70 de mii de lei din partea tatălui și de 26 de mii de lei din partea fratelui. În același an, Popa a obținut venituri de 126 de mii de la cumetria copilului. În 2017, procurorul a mai primit o donație de 80 de mii de lei din partea tatălui.

    Procurorul Popa pare să fie un colecționar înrăit de arme de vânătoare. Acesta deține 11 arme cu țeava ghintuită sau lisă în valoare totală de aproape 100 de mii de lei. Armele au fost procurate pe parcursul a patru ani. 

    Lilian Rudei activează la Procuratura Anticorupție de 12 ani.

    Omul legii are părinți peste hotare de la care primește regulat ajutoare financiară. În 2012 părinții i-au donat lui Lilian Rudei 145 de mii de lei, în perioada anilor 2014-2016, câte 5100 de euro, iar în 2017 – de 93 de mii de lei.

    Drept „mulțumire”, procurorul Rudei i-a vândut automobilul său tatălui, cu 80 de mii de lei. În schimb, omul legii și-a procurat altă mașină, care l-a costat 10 mii de euro. 

    Lilian Rudei este procurorul care a investigat dosarul fostului șef de la Fisc, Nicolae Vicol. 

    „Regii” nunților și cumetriilor

    Eugen Balan este procurorul Anticorupție care s-a pricopsit la cumetria copilului său cu 32 de mii de euro. 

    Procurorul Balan, care are în proprietate o casă de locuit, două apartamente și un Mercedes de 10 mii de euro, a primit donații din partea părinților săi și ai soției de 37 de mii de lei în 2014, 30 de mii în 2015, 30 de mii în 2016 și altele 30 de mii în 2017. 

     

    Procurorul Balan s-a căsătorit în 2014 și a câștigat la nuntă 112 mii 400 de euro, iar în 2015 omul legii a jucat și cumetria la primul copil, câștigând încă 21 de mii de euro. 

    Procurorul Balan s-a remarcat prin faptul că gestionează dosare importante ce țin de fraudele de la BEM, inclusiv cel în care este vizat Grigore Gacikevici.

    Adriana Bețișor, adjuncta șefului Procuraturii Anticorupție, lucrează în instituția respectivă din 2011, dar s-a remarcat public  în 2015, când a devenit șefa grupului de lucru pentru anchetarea fostului premier, Vlad Filat. 

     

    Tot în 2015, Bețișor a jucat nunta cu un angajat de la Fisc, adunând la eveniment 31 de mii de euro, 11 mii de dolari şi 170 de mii de lei. 

    Presa a scris că în decembrie 2015, părinţii acesteia, care locuiesc în comuna Cuhneşti, r. Glodeni, au cumpărat o casă cu două niveluri, finalizată în proporţie de 84%, la marginea Chişinăului. Serghei Beţişor, tatăl procurorului, este pădurar şi primeşte un salariu oficial de la stat de doar câteva mii de lei pe lună, iar mama ei, Silvia, este casnică.

    În Declarația de avere pentru anul 2017, Bețișor susține că nu are proprietăți, în schimb dispune de un apartament și două automobile de model Skoda Octavia, oferite gratuit în posesie. 

    Victoria Furtună este procurorul care a investigat dosarul fostului ministru al Transporturilor, Iurie Chirinciuc. Furtună a fost transferată  la Procuratura Anticorupție după 8 ani de carieră la Procuratura sectorului Botanica, municipiul Chișinău.

    Dacă anterior procurorul primea ajutoare financiare modeste, de 2500 de euro pe an, anul 2016 a fost unul generos pentru Victoria Furtună la capitolul donații. Aceasta s-a ales cu 17 mii de euro, bani alocați de cumetri la botezul copilului, dar și cu alte donații în valoare de 20 de mii de euro. 

    Și anul 2017 a fost „îmbelșugat” în donații pentru Victoria Furtună, aceasta primind 20 de mii de euro cadou de la mama sa și încă 80 de mii de lei de la o altă persoană.

    Mihail Ivanov, care lucrează la Procuratura Anticorupție de 8 ani, este răsfățat cu donații din partea prietenilor, rudelor și cumetrilor. Omul legii și membrii familiei sale primesc cadouri generoase în bani cu ocazia diferitor sărbători sau evenimente de familie.

    În anul 2012, omul legii a primit ajutor financiar în sumă de 9600 de euro, în 2013 – aproape 4400 de euro, în 2014 – 950 de euro, 50 de dolari și aproape 11 mii de lei cadouri la zile de naștere, dar și donații de la nuntă în valoare de peste 29 de mii de euro, 12700 de dolari și aproape 16 mii de lei. În anul 2015, Ivanov a primit donații de 500 de euro, 200 de dolari și 4 mii de lei la zile de naștere, iar în 2016 – 500 de euro, 400 de dolari, 3 mii de lei, la fel la zile de naștere.

    În 2017, soții Ivanov au încasat de la cumetria copilului 18300 de euro, 9800 de dolari și peste 124 de mii de lei. Mai mult, familia Ivanov a primit anul trecut cadouri generoase și la zilele de naștere, suma totală constituind 4500 de euro, 1300 de dolari și 9 mii de lei.

    Omul legii s-a lăudat în presă că are cumnați și cumetri cu afaceri în Marea Britanie și România.

    Mihail Ivanov a avut în gestiune mai multe dosare de rezonanță, cum ar fi cel al defrișării pădurii de la Fălești, dosarul consulului Republicii Moldova la Istanbul, Veaceslav Filip, dosarul mitei de 200 de mii de euro, în care sunt învinuiți procurori și polițiști.

    Eugeniu Rurac a venit să lucreze la Procuratura Anticorupție în 2016, iar în scurt timp a ajuns în atenția opiniei publice datorită dosarului intentat pe numele deputatului Chiril Lucinschi.

     În 2017, tânărul procuror a jucat nunta și a câștigat 350 de mii de lei.

    Case și mașini, cadouri pentru procurori

    Procurorul Vasile Moroșan nu a primit donații în bani. În schimb i-au fost dăruite mașini, pe care ulterior le-a vândut.

     

    În 2002, omul legii a primit cadou un Mercedes Benz, anul producerii 1997, și o Toyota Corola. În 2014, procurorul vinde Mercedesul cu 8500 de euro, iar din acești bani își procură un automobil KIA. În 2016, Moroșan vinde și automobilul Toyota cu 5000 de euro.

    Tot cadou i-au fost făcute lui Moroșan, în 2008, un apartament de 113,6 metri pătrați și un garaj.

    Vasile Moroșan a fost implicat în investigarea dosarelor magistraților învinuiți în spălătoria rusească, în dosarul șefului poliției din raionul Râșcani și a adjunctului său, învinuiți de mușamalizarea unui omor.

    Dorin Burlacu a fost desemnat la Procuratura Anticorupție la 30 iunie, 2017, după ce a activat aproape 7 ani la Procuratura raionului Fălești.

    În 2017, procurorul a avut o cumetrie, însă câștigul a fost cu mult mai modest comparativ cu alți colegi de ai săi, de 2200 de euro. În schimb, omul legii a primit în donație o casă de 111,9 metri pătrați. Totodată, procurorul s-ar folosi gratuit încă din 2015 de un automobil Toyota Corola. 

    Procurorul Ina Frunză-Bargan deține în proprietate trei apartamente, dintre care două de 70 și de 53,3 metri pătrați, pe care le-a primit cadou în anul 2015.

    Procurorul s-a învrednicit de o donație de 6 mii de euro, iar în 2015, pe lângă cele două apartamente, s-a mai ales cu o donație de 2 mii de euro și încă cu 3500 de euro câștigați la cumetrie. Și în anii 2013 și 2014, procurorul s-a bucurat de donații de 3500 și 3000 de euro.

    Din dosarele de rezonanță ale Inei Frunză-Bargan pot fi remarcate dosarul vameșilor din 2016 și dosarul fondurilor europene din off-shoruri, din 2013, ajuns pe linie moartă.

    Vitalie Galeru activează la Procuratura Anticorupție din anul 2013. Anterior, procurorul a activat în cadrul Procuraturii municipiului Chișinău. Acesta a devenit cunoscut opiniei publice după ce l-a reținut pe fostul premier, Vlad Filat. De asemenea, Galeru a instrumentat dosarul coruperii deputaţilor și cel al fostului adjunct al procurorului general, Andrei Pântea.

    La finele lunii martie, Galeru a depus o cerere privind transferul la Procuratura municipiului Chișinău, motivând că „perioada îndelungată în care a activat la o procuratură specializată prezintă riscurile unei evoluții unilaterale în formarea profesională, motiv din care a concluzionat asupra necesității admiterii unei schimbări în carieră, care să nu fie legată de un domeniu specializat”.

    Precizăm că, salariul unui procuror la Procuratura municipiului Chișinău este de aproape două ori mai mic decât salariul de procuror Anticorupție.

    Anul trecut portalul CrimeMoldova a realizat o investigație în care se arăta cum Vitalie Galeru își construiește o casă de milioane la periferia capitalei. Inspecția procurorilor, care s-a autosesizat în urma investigației, l-a disculpat pe Galeru, după ce acesta a declarat că primește donații pentru imobil de la cumnata din Irlanda.

    Vitalie Ivanov este procuror Anticorupție începând cu luna iulie a anului 2016, anterior activând la Procuratura sectorului Ciocana al Chișinăului și în Secţia control al urmăririi penale din cadrul Direcţiei control al urmăririi penale şi asistenţă metodică a Procuraturii Generale. 

    În perioada anilor 2007-2014, Vitalie Ivanov a primit în dar un apartament, trei case de locuit, trei garaje și o construcție auxiliară. 

    Sursa: Crimemoldova.com

  • Procurorul şi judecătorii care l-au condamnat pe Platon

    Un complet din trei judecători de la Judecătoria Chişinău, la solicitarea procurorului Procuraturii Anticorupţie, Andrei Băeşu, a pus în aplicare una din cele mai răsunătoare condamnări din istoria recentă a R. Moldova, cea a lui Veaceslav Platon, etichetat drept raiderul nr. 1 din CSI. Controversatul om de afaceri, judecat într-un proces cu uşile închise, a primit 18 ani de închisoare cu executare în penitenciar de tip închis, iar bunuri care i-ar aparţine, în valoare de peste 800 de milioane de lei, i-au fost confiscate.

    Joi, 20 aprilie 2017, după 31 de şedinţe de judecată, un complet de judecători de la Judecătoria Chişinău, cu sediul la Buiucani, compus din Victor Boico, preşedintele completului, şi judecătorii Elena Cojocari şi Vitalie Budeci, la solicitarea procurorului Procuraturii Anticorupţie (PA), Andrei Băeşu, l-au condamnat pe controversatul om de afaceri, Veacesalv Platon, la 18 ani de închisoare în penitenciar de tip închis. Instanţa a pus sechestru pe bunurile şi activele deţinute de Platon, în valoare de 869 milioane de lei, care urmează a fi înstrăinate, dacă sentinţa va fi menţinută şi de Curtea de Apel (CA) Chişinău. Totodată, Platon a primit şi interdicţia de a ocupa funcţii în sistemul bancar pentru o perioadă de cinci ani, acesta fiind învinuit că ar fi obţinut, prin scheme ilegale, 1 miliard de lei de la Banca de Economii a Moldovei, în urma unor credite acordate pentru firme conduse de persoane interpuse în noiembrie 2014. Ilan Şor, care pe atunci conducea instituţia financiară, i-a fost complice.

    Un complet din trei judecători de la Judecătoria Chişinău, la solicitarea procurorului Procuraturii Anticorupţie, Andrei Băeşu, a pus în aplicare una din cele mai răsunătoare condamnări din istoria recentă a R. Moldova, cea a lui Veaceslav Platon, etichetat drept raiderul nr. 1 din CSI. Controversatul om de afaceri, judecat într-un proces cu uşile închise, a primit 18 ani de închisoare cu executare în penitenciar de tip închis, iar bunuri care i-ar aparţine, în valoare de peste 800 de milioane de lei, i-au fost confiscate.

    Joi, 20 aprilie 2017, după 31 de şedinţe de judecată, un complet de judecători de la Judecătoria Chişinău, cu sediul la Buiucani, compus din Victor Boico, preşedintele completului, şi judecătorii Elena Cojocari şi Vitalie Budeci, la solicitarea procurorului Procuraturii Anticorupţie (PA), Andrei Băeşu, l-au condamnat pe controversatul om de afaceri, Veacesalv Platon, la 18 ani de închisoare în penitenciar de tip închis. Instanţa a pus sechestru pe bunurile şi activele deţinute de Platon, în valoare de 869 milioane de lei, care urmează a fi înstrăinate, dacă sentinţa va fi menţinută şi de Curtea de Apel (CA) Chişinău. Totodată, Platon a primit şi interdicţia de a ocupa funcţii în sistemul bancar pentru o perioadă de cinci ani, acesta fiind învinuit că ar fi obţinut, prin scheme ilegale, 1 miliard de lei de la Banca de Economii a Moldovei, în urma unor credite acordate pentru firme conduse de persoane interpuse în noiembrie 2014. Ilan Şor, care pe atunci conducea instituţia financiară, i-a fost complice.

    Condamnare aşteptată şi de avocaţi

    După pronunţarea sentinţei, Platon a reuşit să spună că „nu e o condamnare doar a mea. E o sentinţă pentru toată Moldova”. În timp ce era scos din sala de judecată, acesta a declarat că sentinţa nu este altceva decât „circ marca Plahotniuc”. Potrivit avocaţilor, Platon ar fi fost lipsit de ultimul cuvânt. Întreg procesul în care a fost judecat acesta s-a desfăşurat cu uşile închise, iar la mai multe şedinţe, Platon nu a participat, după ce judecătorii ar fi decis să-l excludă din proces. Avocaţii lui Platon au reclamat repetat faptul că judecătorii şi procurorul din acest dosar ar fi acţionat unilateral, încălcându-i drepturile clientului lor.

    După pronunţarea sentinţei, avocatul Eduard Rudenco a declarat presei că se aştepta la o sentinţă de condamnare, singura necunoscută fiind pedeapsa care-i va fi aplicată. Rudenco a precizat că sentinţa va fi atacată la CA Chişinău, doar că apărarea nu-şi pune mari speranţe, dosarul fiind pregătit pentru a ajunge la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO). „Sarcina a fost de a acumula probe şi dovezi, care nu au fost luate în calcul de judecători. Vom contesta decizia la CA, dar, cu siguranţă, vom pierde şi acolo”, a punctat Rudenco.

    CV-ul procurorului care l-a condamnat pe Platon

    Andrei Băeşu, procurorul PA care a instrumentat dosarul lui Platon, a solicitat pentru acesta o pedeapsă de 23 de ani de închisoare. La final, acuzatorul de stat însă s-a declarat mulţumit de sentinţa pronunţată de magistraţi, precizând că va oferi mai multe comentarii doar după ce judecătorii îşi vor motiva soluţia, pe 15 mai, în şedinţă publică. Băeşu activează în procuratură de şase ani. El a fost numit în funcţia de procuror în cadrul Procuraturii Ialoveni în septembrie 2011. Peste trei ani, în octombrie 2014, Băeşu ajunge la PA, fiind numit în funcţie printr-un ordin al procurorului general de atunci, Valeriu Zubco. Andrei Băeşu este absolvent al Institutului Naţional al Justiţiei (INJ), fiind coleg de grupă cu procurora Adriana Beţişor, care a instrumentat un alt dosar „celebru”, cel al fostului premier Vladimir Filat. În procesul de admitere la INJ, la proba eliminatorie, acesta obţinea 66 de puncte şi, respectiv, nota 6,6, fiind pe locul 30 din 146 de candidaţi, în timp ce punctajul cel mai înalt, 9,9, îl obţinuse Maxim Motânga, ulterior angajat la Procuratura sect. Râşcani, Chişinău. Băeşu s-a regăsit şi în ordinul INJ din 28 septembrie 2009 printre cele 30 de persoane care doreau să devină procurori, admise la studii, pentru 18 luni. În 2011, după ce a obţinut o notă medie de 9,1 la examenele INJ, Băeşu a fost acceptat în funcţia de procuror în Procuratura Ialoveni.

    În 2013, cu prilejul aniversării a XXII-a de la proclamarea Independenţei R. Moldova, „pentru îndeplinirea exemplară a obligaţiilor de serviciu, iniţiativă şi operativitate”, la solicitarea procurorului general de atunci, Corneliu Gurin, lui Andrei Băeşu i-a fost exprimată mulţumire, iar în decembrie 2016, cu prilejul Zilei Lucrătorului Procuraturii, lui Băeşu i-a fost acordată insigna „Eminent al Procuraturii”. Andrei Băeşu a ajuns în atenţia opiniei publice în ultimul an, când a instrumentat dosarul lui Veaceslav Platon, participând şi în şedinţele de judecată în care este judecat alt controversat om de afaceri, primarul de Orhei, Ilan Şor, în autodenunţul căruia era vizat şi Veaceslav Platon.

    Declaraţia de avere a procurorului, verificată de CNI

    Conform declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate, procurorul Andrei Băeşu nu are o locuinţă proprie, beneficiind, în ultimii ani, de mai multe donaţii din partea mamei sale, care ar lucra în Rusia. Astfel, din declaraţia cu privire la venituri şi proprietate pentru 2012, una dintre primele sale declaraţii în calitate de procuror, aflăm că Băeşu nu avea nici casă, nici maşină, având un salariu de 65 de mii de lei. În 2013, procurorul, la fel, nu a indicat vreo proprietate. În 2014, acesta s-a căsătorit, soţia sa fiind angajată a FinConBank. Tot în acel an, în care a ajuns şi la PA, Băeşu a indicat, împreună cu soţia, donaţii de 20 de mii de lei şi 15 mii de ruble ruseşti, de la mama. Tot în 2014, Băeşu s-a căsătorit, iar la ceremonie a acumulat venituri de 15 mii de euro, aproximativ 300 mii de lei. Soţia a beneficiat de indemnizaţii pentru întreţinerea copilului, respectiv, incapacitate temporară de muncă, de aproximativ 48 mii de lei. Tot în 2014, pentru prima dată în declaraţiile de avere ale acuzatorului de stat apar şi automobilele, un Opel Astra fabricat în 2005 şi dobândit în 2013, prin contract de comodat, şi o Skoda Superb, anul fabricaţiei 2002, dobândită prin procură, cel mai probabil de soţia sa, în 2012. Un an mai târziu, în 2015, donaţiile au continuat, transformându-se în euro, Băeşu, declarând 2400 de euro pe care i-ar fi primit tot de la mama sa. De la cumetria fiului, procurorul a obţinut alţi 10 mii de euro, iar soţia, 21 de mii de lei – indemnizaţie pentru întreţinerea copilului.

    În 2015, declaraţia cu privire la venituri şi proprietate a procurorului Andrei Băeşu pentru anul 2013 a fost verificată de Comisia Naţională de Integritate (CNI), după ce la Comisie a parvenit petiţia unui oarecare Vladimir Ţurcan, în care se menţiona că, după ce a accesat portalul declaraţiilor de pe site-ul CNI, nu a găsit declaraţia cu privire la venituri şi proprietate şi declaraţia de interese personale ale lui Andrei Băeşu. Totodată, petiţionarul a solicitat verificarea faptului declarării de către Băeşu a tuturor veniturilor şi proprietăţii. CNI a luat în calcul doleanţa cetăţeanului şi a dispus iniţierea controlului. La scurt timp, însă, a constatat că procurorul nu a indicat în declaraţia despre venituri şi proprietate, depusă pentru 2013, doar patru conturi bancare, inclusiv unul salarial, iar celelalte cu sold nesemnificativ la ziua declarării şi, astfel, a dispus „clasarea cauzei în legătură cu lipsa încălcării intenţionate a regimului juridic al declarării veniturilor şi proprietăţii de către Andrei Băeşu”.

    Judecătorii: Unul cu experienţă de peste 20 de ani, altul, numit în funcţie în 2015

    Sentinţa în dosarul Platon a fost luată de un complet de judecători de la Judecătoria Chişinău, cu sediul la Buiucani, compus din Victor Boico, preşedintele completului, şi judecătorii Elena Cojocari şi Vitalie Budeci. Boico, preşedintele completului, este şi magistratul cu cea mai mare experienţă, el activând în sistem din 1995. Iniţial, acesta a activat la Judecătoria Ciocana, iar ulterior, în 2003, ajunge la Judecătoria Buiucani, transformată la început de 2017 în Judecătoria Chişinău. Boico locuieşte, conform declaraţiei cu privire la venituri şi proprietate, într-o casă la sol, obţinută prin donaţie în 2006. Judecătorul declară însă şi două credite, de 340 mii de lei, pe care urmează să le ramburseze până în 2020 şi, respectiv, 2021.

    Elena Cojocari este judecătoare din 2007, în perioada 1999-2007 fiind avocată. Pe parcursul carierei sale, Cojocari a activat la Judecătoria Buiucani. Magistrata are o cameră în cămin, un teren în Ialoveni şi a investit într-un apartament de 67 m.p., începând cu 2014. Aceasta conduce un Hyundai Santa FE, pe care îl declară ca fiind „în folosinţă temporară”. Vitalie Budeci, judecător raportor în dosarul Platon (cel care a citit sentinţa), este judecător din 2015. Anterior, din anul 2008, a practicat avocatura. Budeci declară, împreună cu soţia, un apartament de aproape 70 m.p., cumpărat în 2006, două automobile, o Toyota Yaris şi un Mercedes E220 CDI. Din 2007 şi până în 2020, judecătorul indică în declaraţia de avere că rambursează un credit în valoare de 69 de mii de lei.
    sursa: zdg.md

  • Platon, reţinut în dosarul BEM

    Veaceslav Platon, cunoscut drept raiderul numărul 1 din CSI, a fost extrădat ieri autorităţilor din Moldova. Judecătoria Buiucani urma să examineze astăzi demersul procurorilor pentru prelungirea mandatului de arestare pe numele lui Platon, însă şedinţa de judecată a fost amânată, la solicitarea avocaţilor, pentru data de 1 septembrie. Controversatul om de afaceri a apărut în faţa judecătorilor îmbrăcat ca la plajă – în pantaloni scurţi şi şlapi.

    Veaceslav Platon a fost adus, în această dimineaţă, la Judecătoria Buiucani de mascaţi. Procurorii au solicitat prelungirea mandatului de arestare pe un termen de 30 de zile.

    „Şedinţa de astăzi s-a amânat. – De ce? – La cererea avocaţilor şi a învinuitului”, zice procurorul anticorupţie, Andrei Băeşu.

    Veaceslav Platon, cunoscut drept raiderul numărul 1 din CSI, a fost extrădat ieri autorităţilor din Moldova. Judecătoria Buiucani urma să examineze astăzi demersul procurorilor pentru prelungirea mandatului de arestare pe numele lui Platon, însă şedinţa de judecată a fost amânată, la solicitarea avocaţilor, pentru data de 1 septembrie. Controversatul om de afaceri a apărut în faţa judecătorilor îmbrăcat ca la plajă – în pantaloni scurţi şi şlapi.

    Veaceslav Platon a fost adus, în această dimineaţă, la Judecătoria Buiucani de mascaţi. Procurorii au solicitat prelungirea mandatului de arestare pe un termen de 30 de zile.

    „Şedinţa de astăzi s-a amânat. – De ce? – La cererea avocaţilor şi a învinuitului”, zice procurorul anticorupţie, Andrei Băeşu.

    Avocatul inculpatului a solicitat recuzarea judecătorului, fără a prezenta motivele.

    „Motivele vor fi depuse de acum pe data de întâi, pe data de întâi va fi examinată această cerere de recuzare de către un alt judecător”, afirmă avocatul lui Platon, Ion Vâzdoagă.

    La ieşirea din sala de judecată, Platon a pledat nevinovat.”Sunt absolut nevinovat! Absolut!”.

    Procuratura Generală de la Kiev a emis ieri ordinul de extrădare a raiderului numărul 1 din CSI. Controversatul om de afaceri a fost adus în ţară noaptea trecută. În operaţiunea de extrădare au fost implicate autorităţile de la Chișinău şi cele de la Kiev.

    În prezent, Platon se află în izolatorul penitenciarului numărul 13 din Capitală, acolo unde se află și fostul lider PLDM Vlad Filat.

    Analiştii economici susţin că acţiunile instituţiilor de drept de a-l extrăda pe Platon contribuie la stabilizarea sistemului bancar din ţara noastră.
    sursa: canal2.md

LASĂ UN COMENTARIU