Baza de date a procurorilor Republicii Moldova
Exemplu: Beșliu Liliana
Căutare avansată
sursa foto: ipn.md

Bețișor Adriana

Procuratura Anticorupție Chişinău

Date biografice

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 543-p din 14 iunie 2011, numită în funcția de procuror în Procuratura Anticorupție.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 543-p din 14 iunie 2011, numită în funcția de procuror în Procuratura Anticorupție.

Potrivit Hotărârii nr. 12-176/17 din 19 decembrie 2017, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General numirea doamnei Adriana Bețișor, în funcția vacantă de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, pentru un mandat de 5 ani.

Conform Hotărârii nr. 10-108/17 din 14 decembrie 2017, Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor a aprobat rezultatul final al evaluării procurorului Adriana BEȚIȘOR, candidat la funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, care a obţinut punctajul final de 152,2.

Prin Hotărârea nr. 415 din 12 noiembrie 2013, Colegiul de calificare a aplicat în privinţa procurorului în procuratura Anticorupţie Beţişor Adriana a calificativului Atestat și a recomandat Procurorului General acordarea următorului grad ordinar de clasificare – jurist de rangul II. Prin Hotărârea nr. 12-305/13 din 12 decembrie 2013, Consiliul Superior al Procurorilor a validat hotărârea Colegiului de calificare nr. 415 din 12 noiembrie 2013.

DISTINCȚII
Luând în consideraţie rezultatele activităţii desfășurate, indicatorii de performanţă calitativi şi cantitativi obţinuţi pe parcursul anului 2016, calităţile profesionale şi morale ale unor procurori, Consiliul Superior al Procurorilor prin Hotărârea nr. 12-264/16 din 29 decembrie 2016, a propus Procurorului General încurajarea doamnei Beţişor Adriana, procuror în Procuratura Anticorupţie, cu Insigna de piept „Eminent al Procuraturii”.

Potrivit Hotărârii nr. 12-176/17 din 19 decembrie 2017, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General numirea doamnei Adriana Bețișor, în funcția vacantă de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, pentru un mandat de 5 ani.

Conform Hotărârii nr. 10-108/17 din 14 decembrie 2017, Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor a aprobat rezultatul final al evaluării procurorului Adriana BEȚIȘOR, candidat la funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, care a obţinut punctajul final de 152,2.

Prin Hotărârea nr. 415 din 12 noiembrie 2013, Colegiul de calificare a aplicat în privinţa procurorului în procuratura Anticorupţie Beţişor Adriana a calificativului Atestat și a recomandat Procurorului General acordarea următorului grad ordinar de clasificare – jurist de rangul II. Prin Hotărârea nr. 12-305/13 din 12 decembrie 2013, Consiliul Superior al Procurorilor a validat hotărârea Colegiului de calificare nr. 415 din 12 noiembrie 2013.

DISTINCȚII
Luând în consideraţie rezultatele activităţii desfășurate, indicatorii de performanţă calitativi şi cantitativi obţinuţi pe parcursul anului 2016, calităţile profesionale şi morale ale unor procurori, Consiliul Superior al Procurorilor prin Hotărârea nr. 12-264/16 din 29 decembrie 2016, a propus Procurorului General încurajarea doamnei Beţişor Adriana, procuror în Procuratura Anticorupţie, cu Insigna de piept „Eminent al Procuraturii”.

 

Hotărârea nr. 12-176/17 din 19 decembrie 2017

Hotărârea nr. 10-108/17 din 14 decembrie 2017

Hotărârea nr. 12-264/16 din 29 decembrie 2016

Hotărârea nr. 415 din 12 noiembrie 2013

Hotărârea nr. 12-305/13 din 12 decembrie 2013

La data de 27 martie 2013 a fost intentată procedura disciplinară în privinţa procurorului în procuratura Anticorupţie, Adriana Beţişor conform art.61 lit.a) din Legea cu privire la Procuratură, pentru îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor de serviciu în cadrul conducerii mai multor cauze penale, neasigurând respectarea termenului rezonabil al urmăririi penale. Potrivit hotărârii Colegiului disciplinar din 10 iunie 2013 argumentele evocate în actul de control nu s-au constatat, motiv din care procedura disciplinară în privinţa procurorului Adriana Beţişor a fost încheiată conform art.25 alin.(2) lit.a) din Legea cu privire la Procuratură, din lipsa temeiului de tragere la răspundere disciplinară. Prin Hotărîrea nr. 12-186/13 din 23 iulie 2013, Consiliului Superior al Procurorilor a validat hotărârea Colegiului disciplinar din 10 iunie 2013.

La data de 27 martie 2013 a fost intentată procedura disciplinară în privinţa procurorului în procuratura Anticorupţie, Adriana Beţişor conform art.61 lit.a) din Legea cu privire la Procuratură, pentru îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor de serviciu în cadrul conducerii mai multor cauze penale, neasigurând respectarea termenului rezonabil al urmăririi penale. Potrivit hotărârii Colegiului disciplinar din 10 iunie 2013 argumentele evocate în actul de control nu s-au constatat, motiv din care procedura disciplinară în privinţa procurorului Adriana Beţişor a fost încheiată conform art.25 alin.(2) lit.a) din Legea cu privire la Procuratură, din lipsa temeiului de tragere la răspundere disciplinară. Prin Hotărîrea nr. 12-186/13 din 23 iulie 2013, Consiliului Superior al Procurorilor a validat hotărârea Colegiului disciplinar din 10 iunie 2013.

 

Hotărârea nr. 12-186/13 din 23 iulie 2013

Știri
  • Donații salvatoare pentru procurorii Anticorupție

    Deși primesc salarii, la care majoritatea moldovenilor nici nu visează, și se bucură de diferite înlesniri, o bună parte dintre procurorii Anticorupție nu se descurcă fără ajutor financiar. Potrivit Declarațiilor de avere din ultimii patru ani, fiecare al doilea procuror Anticorupție a beneficiat de donații.

    Unii procurori au declarat că au primit bani de la rudele de peste hotare, alții că s-au ales cu donații generoase din partea celor invitați la nunți, cumetrii sau zile de naștere. Sunt și dintre cei care au primit în dar locuințe și mașini.

    La Procuratura Anticorupție lucrează în jur de 45 de procurori, care primesc în mediu un salariu de 25 de mii de lei lunar. Cel mai mult au fost „obijduiți” de donatori acuzatorii de stat care activează în oficiile teritoriale ale Procuraturii Anticorupție, dar și șeful instituției, Viorel Morari.

    Majoritatea procurorilor Anticorupție, care s-au învrednicit de donații, au gestionat sau continuă să gestioneze dosare de rezonanță.

    Legea nu interzice funcționarilor publici să primească donații din partea rudelor apropiate, cu condiția ca acestea să fie declarate. Experții Anticorupție nu exclud că unele donații sunt declarate fictiv, pentru a justifica tranzacțiile care depășesc veniturile, iar faptul că un număr tot mai mare de funcționari beneficiază de donații lasă loc de interpretări.

    Deși primesc salarii, la care majoritatea moldovenilor nici nu visează, și se bucură de diferite înlesniri, o bună parte dintre procurorii Anticorupție nu se descurcă fără ajutor financiar. Potrivit Declarațiilor de avere din ultimii patru ani, fiecare al doilea procuror Anticorupție a beneficiat de donații.

    Unii procurori au declarat că au primit bani de la rudele de peste hotare, alții că s-au ales cu donații generoase din partea celor invitați la nunți, cumetrii sau zile de naștere. Sunt și dintre cei care au primit în dar locuințe și mașini.

    La Procuratura Anticorupție lucrează în jur de 45 de procurori, care primesc în mediu un salariu de 25 de mii de lei lunar. Cel mai mult au fost „obijduiți” de donatori acuzatorii de stat care activează în oficiile teritoriale ale Procuraturii Anticorupție, dar și șeful instituției, Viorel Morari.

    Majoritatea procurorilor Anticorupție, care s-au învrednicit de donații, au gestionat sau continuă să gestioneze dosare de rezonanță.

    Legea nu interzice funcționarilor publici să primească donații din partea rudelor apropiate, cu condiția ca acestea să fie declarate. Experții Anticorupție nu exclud că unele donații sunt declarate fictiv, pentru a justifica tranzacțiile care depășesc veniturile, iar faptul că un număr tot mai mare de funcționari beneficiază de donații lasă loc de interpretări.

    Ajutați de părinți și de rude

    Andrei Băeșu este procurorul care a condus urmărirea penală pe dosarul în care Veaceslav Platon a fost condamnat la ani grei de închisoare. Procurorul Băeşu și-a început cariera în cadrul Procuraturii Ialoveni, în septembrie 2011, iar în octombrie 2014, Băeșu ajunge procuror la Procuratura Anticorupție.

    Se pare că Andrei Băeșu se descurcă greu din salariul de procuror, fiind permanent ajutat de mama sa, care muncește în Rusia. Începând cu anul 2014, când s-a căsătorit, Băeșu a început să se bucure și de donații din partea soacrei. Astfel, în 2014, soacra i-ar fi donat 20 de mii de lei, iar în 2017 - 5 mii de euro.

    Nunta procurorului, care a fost organizată în 2014, dar și cumetriile copiilor, din 2015 și 2016, i-au adus venituri considerabile, de 15 mii, 10 mii și 12 mii de euro.

    Deși are un salariu care îi permite să procure un apartament în rate și primește regulat ajutor de la părinți, potrivit Declarației de avere pentru anul 2017, procurorul Băeșu nu dispune de locuință. 

    Unica achiziție făcută de procuror în 2017 a fost autoturismul Volkswagen Touran, care l-a costat pe omul legii 118 mii de lei.

    Procurorul Ruslan Botnaru, care dispune de o vilă de 160 de metri pătrați și lucrează la Procuratura Anticorupție de 12 ani, pare-se că nu se descurcă financiar fără donații din partea părinților.

    În 2014, omul legii a beneficiat de un ajutor de 16 mii de lei, în 2015- 123 de mii de lei, în 2016- 7500 de euro, iar în 2017- 10 500 de euro.

    La capitolul donații, nu rămâne în urmă față de colegii săi nici procurorul Alexandru Cernei, care a devenit cunoscut pentru instrumentarea dosarului fostului prim-adjunct al procurorului general, Andrei Pântea.

    În 2015, Cernei a primit în dar 5 mii de euro la cumetria copilului, iar în anii 2016 și 2017 a primit donații din partea părinților câte 2 mii de euro în fiecare an.

    În 2016, omul legii și-a luat în leasing un automobil Skoda Octavia, în valoare de 14 500 de euro, iar în 2017, un Hyundai Tucson, de 18 950 de euro. 

    Procurorului Dorin Compan pare să-i priască evenimentele de familie în cadrul cărora adună donații generoase.

    În 2014, copii lui Compan au câștigat peste 20 de mii de lei, în 2015 –7 mii de euro și 5 mii de lei, în 2016 – 2 mii de euro și peste 10 mii de lei, iar în 2017 – 40 de mii de lei. Rudele generoase nu i-au trecut cu vederea nici pe procuror și soția sa. În 2014 aceștia au primit în dar 18 mii de euro și 10 mii de lei, în 2015 – 14 mii de euro, în 2016 – 6 mii de euro, iar în 2017 – 10 mii de lei.

    Octavian Iachimovschi activează la Procuratura Anticorupție începând cu 14 iunie, 2011. Peste doi ani de la angajare, acesta a câștigat concursul „Cel mai bun dis­curs al pro­cu­ro­ru­lui în dez­ba­te­rile judi­ci­are în cau­zele penale”.

    Și acest procuror este ajutat de către mama sa, care în 2013 i-a donat aproape 14 mii de euro, în 2015– peste 8 mii de euro, în 2015 – 5 mii de euro. În Declarația de avere pentru anul 2016, procurorul a indicat că a împrumutat de la mama sa suma de 4 mii de euro.

    În 2017, Octavian Iachimovschi a avut parte doar de donațiile de la cumetria copilului, care au constituit 2500 de euro și 55 de mii de lei.

    Omul legii are de achitat și 4 credite, în sumă totală de 290 de mii de lei și 3 mii de euro.

    Octavian Iachimovschi deține în proprietate un apartament de 32 de metri pătrați, procurat în 2010, și un apartament de 66,9 metri pătrați,pe care l-a procurat în 2016 cu 650 de mii de lei.

    Tot în 2016, Iachimovschi a vândut cu 28 500 de euro un apartament de pe strada Testemițanu din capitală.

    Victor Muntean a fost numit în funcția de procuror la Procuratura Anticorupție în 2007.

    Muntean este cel care a condus urmărirea penală și a reprezentat acuzarea de stat în dosarul condamnării judecătoarei Elena Roibu și a avocatei Tatiana Mostovoi-Filimancov. Tot Muntean a condus urmărirea penală în cazul condamnării la închisoare cu suspendare a fostului judecător „raider”, Nicolae Nogai.

    În 2017, Victor Muntean s-a învrednicit de titlul „cel mai bun în profesie”.

    Ca și alți colegi din instituție, Victor Muntean beneficiază de donații. Începând cu 2013, acuzatorul indică anual în Declarațiile de avere donații de jumătate de milion de ruble rusești (133 de mii de lei).

    Procurorul Grigore Niculiță este soțul judecătoarei din Chișinău, Veronica Jomiru-Niculiță. În 2017, cuplul a procurat cu 17 mii de euro un autoturism de model Volvo XC60, iar părinții le-au donat câte 20 de mii de lei. Cuplul mai deține în proprietate și 2 hectare de teren agricol, care, de asemenea le-a fost dăruit.

    Dumitru Obadă este căsătorit cu notarul public, Constanța Obadă. În 2015, femeia a primit o donație de 1 milion 300 de mii de lei, iar în 2016, de 2 milioane de lei. 

    Constantin Popa este unul dintre veteranii Procuraturii Anticorupție, unde lucrează din 2007.

    În 2015, acuzatorul a primit donații de 70 de mii de lei din partea tatălui și de 26 de mii de lei din partea fratelui. În același an, Popa a obținut venituri de 126 de mii de la cumetria copilului. În 2017, procurorul a mai primit o donație de 80 de mii de lei din partea tatălui.

    Procurorul Popa pare să fie un colecționar înrăit de arme de vânătoare. Acesta deține 11 arme cu țeava ghintuită sau lisă în valoare totală de aproape 100 de mii de lei. Armele au fost procurate pe parcursul a patru ani. 

    Lilian Rudei activează la Procuratura Anticorupție de 12 ani.

    Omul legii are părinți peste hotare de la care primește regulat ajutoare financiară. În 2012 părinții i-au donat lui Lilian Rudei 145 de mii de lei, în perioada anilor 2014-2016, câte 5100 de euro, iar în 2017 – de 93 de mii de lei.

    Drept „mulțumire”, procurorul Rudei i-a vândut automobilul său tatălui, cu 80 de mii de lei. În schimb, omul legii și-a procurat altă mașină, care l-a costat 10 mii de euro. 

    Lilian Rudei este procurorul care a investigat dosarul fostului șef de la Fisc, Nicolae Vicol. 

    „Regii” nunților și cumetriilor

    Eugen Balan este procurorul Anticorupție care s-a pricopsit la cumetria copilului său cu 32 de mii de euro. 

    Procurorul Balan, care are în proprietate o casă de locuit, două apartamente și un Mercedes de 10 mii de euro, a primit donații din partea părinților săi și ai soției de 37 de mii de lei în 2014, 30 de mii în 2015, 30 de mii în 2016 și altele 30 de mii în 2017. 

    Procurorul Balan s-a căsătorit în 2014 și a câștigat la nuntă 112 mii 400 de euro, iar în 2015 omul legii a jucat și cumetria la primul copil, câștigând încă 21 de mii de euro. 

    Procurorul Balan s-a remarcat prin faptul că gestionează dosare importante ce țin de fraudele de la BEM, inclusiv cel în care este vizat Grigore Gacikevici.

    Adriana Bețișor, adjuncta șefului Procuraturii Anticorupție, lucrează în instituția respectivă din 2011, dar s-a remarcat public  în 2015, când a devenit șefa grupului de lucru pentru anchetarea fostului premier, Vlad Filat. 

    Tot în 2015, Bețișor a jucat nunta cu un angajat de la Fisc, adunând la eveniment 31 de mii de euro, 11 mii de dolari şi 170 de mii de lei. 

    Presa a scris că în decembrie 2015, părinţii acesteia, care locuiesc în comuna Cuhneşti, r. Glodeni, au cumpărat o casă cu două niveluri, finalizată în proporţie de 84%, la marginea Chişinăului. Serghei Beţişor, tatăl procurorului, este pădurar şi primeşte un salariu oficial de la stat de doar câteva mii de lei pe lună, iar mama ei, Silvia, este casnică.

    În Declarația de avere pentru anul 2017, Bețișor susține că nu are proprietăți, în schimb dispune de un apartament și două automobile de model Skoda Octavia, oferite gratuit în posesie. 

    Victoria Furtună este procurorul care a investigat dosarul fostului ministru al Transporturilor, Iurie Chirinciuc. Furtună a fost transferată  la Procuratura Anticorupție după 8 ani de carieră la Procuratura sectorului Botanica, municipiul Chișinău.

    Dacă anterior procurorul primea ajutoare financiare modeste, de 2500 de euro pe an, anul 2016 a fost unul generos pentru Victoria Furtună la capitolul donații. Aceasta s-a ales cu 17 mii de euro, bani alocați de cumetri la botezul copilului, dar și cu alte donații în valoare de 20 de mii de euro. 

    Și anul 2017 a fost „îmbelșugat” în donații pentru Victoria Furtună, aceasta primind 20 de mii de euro cadou de la mama sa și încă 80 de mii de lei de la o altă persoană.

    Mihail Ivanov, care lucrează la Procuratura Anticorupție de 8 ani, este răsfățat cu donații din partea prietenilor, rudelor și cumetrilor. Omul legii și membrii familiei sale primesc cadouri generoase în bani cu ocazia diferitor sărbători sau evenimente de familie.

    În anul 2012, omul legii a primit ajutor financiar în sumă de 9600 de euro, în 2013 – aproape 4400 de euro, în 2014 – 950 de euro, 50 de dolari și aproape 11 mii de lei cadouri la zile de naștere, dar și donații de la nuntă în valoare de peste 29 de mii de euro, 12700 de dolari și aproape 16 mii de lei. În anul 2015, Ivanov a primit donații de 500 de euro, 200 de dolari și 4 mii de lei la zile de naștere, iar în 2016 – 500 de euro, 400 de dolari, 3 mii de lei, la fel la zile de naștere.

    În 2017, soții Ivanov au încasat de la cumetria copilului 18300 de euro, 9800 de dolari și peste 124 de mii de lei. Mai mult, familia Ivanov a primit anul trecut cadouri generoase și la zilele de naștere, suma totală constituind 4500 de euro, 1300 de dolari și 9 mii de lei.

    Omul legii s-a lăudat în presă că are cumnați și cumetri cu afaceri în Marea Britanie și România.

    Mihail Ivanov a avut în gestiune mai multe dosare de rezonanță, cum ar fi cel al defrișării pădurii de la Fălești, dosarul consulului Republicii Moldova la Istanbul, Veaceslav Filip, dosarul mitei de 200 de mii de euro, în care sunt învinuiți procurori și polițiști.

    Eugeniu Rurac a venit să lucreze la Procuratura Anticorupție în 2016, iar în scurt timp a ajuns în atenția opiniei publice datorită dosarului intentat pe numele deputatului Chiril Lucinschi.

     În 2017, tânărul procuror a jucat nunta și a câștigat 350 de mii de lei.

    Case și mașini, cadouri pentru procurori

    Procurorul Vasile Moroșan nu a primit donații în bani. În schimb i-au fost dăruite mașini, pe care ulterior le-a vândut.

    În 2002, omul legii a primit cadou un Mercedes Benz, anul producerii 1997, și o Toyota Corola. În 2014, procurorul vinde Mercedesul cu 8500 de euro, iar din acești bani își procură un automobil KIA. În 2016, Moroșan vinde și automobilul Toyota cu 5000 de euro.

    Tot cadou i-au fost făcute lui Moroșan, în 2008, un apartament de 113,6 metri pătrați și un garaj.

    Vasile Moroșan a fost implicat în investigarea dosarelor magistraților învinuiți în spălătoria rusească, în dosarul șefului poliției din raionul Râșcani și a adjunctului său, învinuiți de mușamalizarea unui omor.

    Dorin Burlacu a fost desemnat la Procuratura Anticorupție la 30 iunie, 2017, după ce a activat aproape 7 ani la Procuratura raionului Fălești.

    În 2017, procurorul a avut o cumetrie, însă câștigul a fost cu mult mai modest comparativ cu alți colegi de ai săi, de 2200 de euro. În schimb, omul legii a primit în donație o casă de 111,9 metri pătrați. Totodată, procurorul s-ar folosi gratuit încă din 2015 de un automobil Toyota Corola. 

    Procurorul Ina Frunză-Bargan deține în proprietate trei apartamente, dintre care două de 70 și de 53,3 metri pătrați, pe care le-a primit cadou în anul 2015.

    Procurorul s-a învrednicit de o donație de 6 mii de euro, iar în 2015, pe lângă cele două apartamente, s-a mai ales cu o donație de 2 mii de euro și încă cu 3500 de euro câștigați la cumetrie. Și în anii 2013 și 2014, procurorul s-a bucurat de donații de 3500 și 3000 de euro.

    Din dosarele de rezonanță ale Inei Frunză-Bargan pot fi remarcate dosarul vameșilor din 2016 și dosarul fondurilor europene din off-shoruri, din 2013, ajuns pe linie moartă.

    Vitalie Galeru activează la Procuratura Anticorupție din anul 2013. Anterior, procurorul a activat în cadrul Procuraturii municipiului Chișinău. Acesta a devenit cunoscut opiniei publice după ce l-a reținut pe fostul premier, Vlad Filat. De asemenea, Galeru a instrumentat dosarul coruperii deputaţilor și cel al fostului adjunct al procurorului general, Andrei Pântea.

    La finele lunii martie, Galeru a depus o cerere privind transferul la Procuratura municipiului Chișinău, motivând că „perioada îndelungată în care a activat la o procuratură specializată prezintă riscurile unei evoluții unilaterale în formarea profesională, motiv din care a concluzionat asupra necesității admiterii unei schimbări în carieră, care să nu fie legată de un domeniu specializat”.

    Precizăm că, salariul unui procuror la Procuratura municipiului Chișinău este de aproape două ori mai mic decât salariul de procuror Anticorupție.

    Anul trecut portalul CrimeMoldova a realizat o investigație în care se arăta cum Vitalie Galeru își construiește o casă de milioane la periferia capitalei. Inspecția procurorilor, care s-a autosesizat în urma investigației, l-a disculpat pe Galeru, după ce acesta a declarat că primește donații pentru imobil de la cumnata din Irlanda.

    Vitalie Ivanov este procuror Anticorupție începând cu luna iulie a anului 2016, anterior activând la Procuratura sectorului Ciocana al Chișinăului și în Secţia control al urmăririi penale din cadrul Direcţiei control al urmăririi penale şi asistenţă metodică a Procuraturii Generale. 

    În perioada anilor 2007-2014, Vitalie Ivanov a primit în dar un apartament, trei case de locuit, trei garaje și o construcție auxiliară. 

    Sursa: Crimemoldova.com

  • Salariile de peste 20 de mii de lei şi tranzacţiile procurorilor-şefi în 2017

    Conducătorii Procuraturii Generale şi cei ai procuraturilor de profil au primit, în 2017, salarii de peste 20 de mii de lei pe lună. Procurorul general, de exemplu, a beneficiat de un salariu de puţin peste 30 de mii de lei. Deşi, în 2017, majoritatea procurorilor-şefi nu au făcut achiziţii, unii acuzatori de stat au intrat, totuşi, în posesia unor apartamente sau maşini de lux.

    Eduard Harunjen, procuror general, nu a făcut achiziţii în 2017. Şeful Procuraturii Generale (PG) a beneficiat însă de un salariu de invidiat: 30,2 mii de lei pe lună. Conform declaraţiei de avere şi interese, acesta a acumulat, din salariu, 363,58 mii de lei în 2017, iar alţi 4,5 mii de la Universitatea de Stat din Moldova. Soţia acestuia, Adela, a avut un salariu anual de 160 de mii de lei, activând la Curtea de Arbitraj Internaţional Comercial.

    Adjuncţii procurorului general, fără achiziţii, dar cu salarii de peste 20 de mii de lei

    Conducătorii Procuraturii Generale şi cei ai procuraturilor de profil au primit, în 2017, salarii de peste 20 de mii de lei pe lună. Procurorul general, de exemplu, a beneficiat de un salariu de puţin peste 30 de mii de lei. Deşi, în 2017, majoritatea procurorilor-şefi nu au făcut achiziţii, unii acuzatori de stat au intrat, totuşi, în posesia unor apartamente sau maşini de lux.

    Eduard Harunjen, procuror general, nu a făcut achiziţii în 2017. Şeful Procuraturii Generale (PG) a beneficiat însă de un salariu de invidiat: 30,2 mii de lei pe lună. Conform declaraţiei de avere şi interese, acesta a acumulat, din salariu, 363,58 mii de lei în 2017, iar alţi 4,5 mii de la Universitatea de Stat din Moldova. Soţia acestuia, Adela, a avut un salariu anual de 160 de mii de lei, activând la Curtea de Arbitraj Internaţional Comercial.

    Adjuncţii procurorului general, fără achiziţii, dar cu salarii de peste 20 de mii de lei

    Şi adjuncţii procurorului general au avut salarii mari în 2017, după reformarea Procuraturii. Igor Popa a ridicat un salariu lunar de 26,5 mii de lei (318,75 mii anual). Şi acesta nu a făcut cumpărături în 2017. În declaraţia sa, Popa nu a mai indicat-o pe avocata Ala Popa. Potrivit unei hotărâri judecătoreşti, cei doi au divorţat în octombrie 2016. Cererea a fost depusă de avocată, iar Igor Popa a acceptat divorţul, solicitând examinarea cazului în lipsa sa. Ambii au decis ca cei doi copii minori ai lor să rămână în grija mamei.

    Iurii Garaba, alt adjunct al procurorului general, a avut un salariu lunar de aproximativ 20,2 mii de lei în 2017 (242,89 mii de lei). Procurorul a vândut un BMW 520 cu 5 mii de euro, iar din darea în locaţiune a unui apartament a obţinut 3720 de euro. Locuinţa oferită în chirie de soţii Garaba, cu o suprafaţă de 51 m.p., a fost cumpărată în 2013. Adjunctul procurorului general a beneficiat şi de o pensie lunară de 18,5 mii de lei. El deţine un depozit de 10 mii de euro, dar din 2013 şi până în 2033 urmează să ramburseze trei credite în valoare de 15,5 mii de euro şi 5,6 mii de USD. Soţia lui Garaba, Irina, a acumulat venituri din trei surse. De la Fabrica Avicolă „Tochile”, condusă de Victor Garaba, fratele procurorului, şi fondată de Lifaza Limited, un off-shore cipriot, aceasta a avut un salariu de 14,4 mii de lei. 17,4 mii de lei şi, respectiv, 6,4 mii de lei, Irina Garaba i-a primit de la reprezentanţele companiilor „Wecker Limited” şi „Belsis Limited”.

    Mircea Roşioru, al treilea adjunct al procurorului general, a avut cel mai mare salariu dintre toţi conducătorii PG. Potrivit declaraţiei de avere şi interese depuse de acesta pentru 2017, Roşioru a ridicat lunar 30,8 mii de lei (370,33 mii de lei anual). Alţi 16 mii de lei, adjunctul procurorului general i-a primit din activitatea didactică pe care a desfăşurat-o la Institutul Naţional al Justiţiei, Universitatea de Studii Europene şi Universitatea de Stat din Moldova. Nici Roşioru nu a făcut cumpărături în 2017, dar a investit, începând cu 2011, 47 mii de euro într-un apartament edificat de Basconslux special pentru procurori. Soţia lui Mircea Roşioru este angajată la „Dendrobium” SRL, companie gestionară a unei afaceri cu flori.

    Viorel Morari, şeful Procuraturii Anticorupţie, a avut un salariu lunar de 27,5 mii de lei în 2017 (330,44 mii de lei pe an), iar de la INJ, alţi 5,2 mii de lei. Suma de 1382 de euro, Viorel Morari a încasat-o dintr-o diurnă plătită de Consiliul Europei. La fel ca şi colegii săi de la PG, Morari nu a făcut achiziţii în 2017. Noutatea din declaraţia lui Morari este faptul că acesta a indicat-o pe soția (sau concubina), angajată și ea în domeniu, la PG. Aceasta a obţinut, din salariu, 18,8 mii de lei, iar din indemnizaţia oferită de Casa Naţională de Asigurări Sociale, 45,5 mii de lei.

    Adriana Beţişor, adjuncta lui Viorel Morari, a avut un salariu mediu de 26,1 mii de lei în 2017 (313,73 mii de lei pe an). În anul de referinţă, acuzatoarea de stat nu a făcut cumpărături, indicând în declaraţia de avere şi interese acelaşi apartament şi aceleaşi maşini, de model Skoda, despre care ZdG a scris anterior. Soţul Adrinei Beţişor, angajat la Serviciul Fiscal de Stat, a avut un salariu mediu de 17 mii de lei pe lună. Alţi 1900 de lei i-a primit pentru perioada în care a fost în concediu medical.

    Eduard Varzar, care deţine funcţia de adjunct al Procuraturii Anticorupţie din august 2017, a obţinut, în 2017, din salariul de procuror, 257,22 mii de lei (21,4 mii de lei lunar). Cei mai mulţi bani, 316,76 de mii de lei, au intrat în conturile procurorului în urma unui titlu executoriu din februrie 2017. Originea acestui titlu executoriu se trage încă din 2006, când acesta s-a adresat, iniţial, la Consiliul Municipal Chişinău (CMC), iar ulterior, în judecată, cerând, în conformitate cu Legea cu privire la procuratură, valabilă în acel moment, acordarea unui spaţiu locativ. Legea, abrogată ulterior, dar valabilă în acea perioadă, stabilea că, în cazul în care procurorul nu are locuinţă sau are nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor de trai, autoritatea administraţiei publice locale este obligată, în termen de cel mult un an de la numirea acestuia în funcţie, să îl asigure cu locuinţă (apartament sau casă) de serviciu pe perioada de activitate în localitatea respectivă. În 2008, Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) a menţinut în vigoare deciziile instanţelor inferioare şi a dispus obligarea autorităţilor publice locale să-i acorde o locuinţă. Titlul executoriu nu a fost însă executat. Ulterior, Varzar s-a adresat în judecată împotriva Ministerului Justiţiei, pentru neexecutarea în termen rezonabil a hotărârii judiciare, cerând repararea prejudiciului moral şi material suportat în legătură cu neexecutarea hotărârii judecătoreşti şi încasarea cheltuielilor de judecată. În iulie 2016, instanţa i-a admis, parţial, solicitarea, iar în februarie 2017, după ce cazul a ajuns la CA Chişinău, solicitarea a devenit executorie. Și CSJ a menținut, prin încheiere, decizia instanțelor inferioare. La scurt timp, Ministerul Finanţelor i-a transferat suma de 316,76 mii de lei. Totuşi, procurorul spune că hotărârea judiciară prin care CMC este obligat să-i ofere o locuinţă încă nu a fost executată. Acesta nu exclude că se va adresa, repetat, în judecată.

    „Hotărârea privind acordarea spaţiului locativ se află în curs de executare. N-am avut eu norocul ca executarea dosarului meu să aibă loc în termene reduse, ca la alţi colegi procurori, judecători, poliţişti. De vreo zece ani cunosc că Primăria nu dispune de spaţiu locativ. Dacă scriu, fix aşa răspuns primesc. Dacă aş fi beneficiat de o compensare, cum au beneficiat alţi colegi, nu mai ajungea să fie acest litigiu. Eforturile repetate, încercările de a scoate problema de pe ordinea de zi au fost fără succes”, susţine Varzar. Această sumă este pentru compensarea neexecutării hotărârii judecătoreşti până în 2016. „Perioada din 2016 până la data când va fi executată, este pasibilă de a solicita, din nou, recuperarea prejudiciului”, constată procurorul.

    Nicolae Chitoroagă, şeful Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS), a ridicat, lunar, un salariu mediu de 22,6 mii de lei, dar şi o pensie de 7,4 mii de lei pe lună. Acesta nu a achiziţionat niciun bun mobil sau imobil în 2017. Vasile Stoinovunul din adjuncţii săi, a avut în 2017 un salariu mediu lunar de 28,4 mii de lei. Acuzatorul de stat şi soţia sa păstrează, într-un depozit, 20 de mii de USD. Nici Lucreţia Zaharia, un alt adjunct de la PCCOCS, nu a făcut cumpărături în 2017. Ea a avut anul trecut un salariu lunar mediu de aproximativ 26 de mii de lei. Valeriu Bodean, alt adjunct al şefului PCCOCS, a avut un salariu mediu lunar de 22,7 mii de lei. În decembrie 2016, Bodean a devenit proprietarul unui apartament cu o suprafaţă de 120 m.p., în care investea începând cu anul 2011.

    Şi Vitalie Busuioc, şi el adjunct al şefului PCCOCS, s-a ales, în 2017, cu un apartament nou.Conform declaraţiei de avere şi interese, Busuioc a ridicat, lunar, 20,4 mii de lei. Acesta a vândut, cu 53,5 mii de euro, echivalentul a aproximativ 1,1 milioane de lei, un apartament de 71 m.p., despre care menţiona în declaraţia de avere din 2016 că ar valora 28,4 mii de euro. La cumetria copilului, procurorul a obţinut 5,8 mii de euro. Cu banii obţinuţi în 2017, Vitalie Busuioc şi-a achiziţionat un apartament cu o suprafaţă de 150 m.p., locuinţă care ar valora, conform informaţiilor publicate de procuror, 1,05 milioane de lei. Preţul de piaţă al unui asemenea imobil costă însă aproape dublu. Soţia lui Busuioc a acumulat venituri în valoare totală de 106 mii de lei de la firmele „City Arena” SRL şi „New Tone”. „City Arena”este gestionată de Sergiu Busuioc, fratele procurorului. Acesta este implicat în mai multe afaceri,inclusiv în firma care gestionează restaurantul „Cactus” de pe str. Armenească din Chişinău, acolo unde îl are partener pe impresarul sportiv, Leonid Istrati.

    Tranzacţia lui Cimbir: A vândut un apartament de 119 m.p. cu 34 de mii de euro

    Ştefan Şaptefraţ, şeful Procuraturii Chişinău, a avut în 2017 un salariu lunar de aproximativ 18,3 mii de lei (219,8 mii de lei anual). La fel ca şi majoritatea colegilor cu funcţii de conducere din cadrul Procuraturii, şi Şaptefraţ nu a făcut achiziţii în anul 2017.

    Corneliu Bratunov, adjunctul procurorului mun. Chişinău şi şeful Oficiului Râşcani al instituţiei, a avut un salariu lunar de 25 mii de lei. La un eveniment de familie (zi de naştere) familia Bratunov a obţinut 1150 de euro. Soţia procurorului a obţinut 7,6 mii de lei de la SRL „Nisa-T”, cu activităţi în comerţ, şi 25,3 mii de lei, procent din vânzări de la un magazin online din Belarus. La început de 2018, familia Bratunov a cumpărat un autoturism Hyundai, cu o valoare de 10 mii de lei.

    Marcel Cimbir, alt adjunct al procurorului de Chişinău, tot el, şeful Oficiului Botanica al instituţiei, a primit, lunar, 19,3 mii de lei. Procurorul a vândut cu 120 mii de lei un automobil Skoda Superb. Alţi 690 mii de lei (aproximativ 34 mii de euro) i-a obţinut de la cesionarea drepturilor asupra unui apartament de 119 m.p., construit de „Basconslux” special pentru angajaţii procuraturii. Informaţiile din declaraţia de avere şi interese a procurorului Cimbir mai arată că acesta a vândut un metru patrat de apartament cu doar 285 de euro, în condiţiile în care preţul de piaţă este cel puţin dublu, iar procurorii au achitat pentru un metru pătrat, conform informaţiilor publicate anterior de ZdG, 340 de euro. În noiembrie 2016, Mariana Cimbir, soţia acuzatorului de stat, tot ea, fiica lui Veaceslav Untilă, preşedintele Curţii de Conturi, a intrat în gestionarea „Retraco Grup” SRL, cu activităţi imobiliare.

    Maşnic – cu o Skoda nouă, Popov – cu două maşini Toyota

    Eduard Maşnic, alt adjunct, şeful Oficiului Buiucani al Procuraturii Chişinău, a avut un salariu mediu de 27,7 mii de lei în 2017. Acesta şi-a achiziţionat, la început de 2018, un automobil Skoda Superb, fabricat în 2017, plătind 315 mii de lei. Partenera lui Maşnic este angajată la Compania de construcţii „Exfactor Grup”, de unde a avut un salariu de 10 mii de lei pe lună.

    Ruslan Popov, şeful Oficiului Ciocana al Procuraturii mun. Chişinău, care deţine şi funcţia de adjunct al procurorului mun. Chişinău, a avut un an 2017 plin de tranzacţii. Acesta a beneficiat de un salariu mediu lunar de aproximativ 26,4 mii de lei, iar alţi 29 de mii de lei au intrat în conturile procurorului din activitatea didactică pe care o desfăşoară la mai multe instituţii din ţară.

    Dacă în 2016, Popov cumpăra un BMW X5, în 2017 automobilul a fost vândut cu 998 de mii de lei. Un alt automobil, tot BMW X5, procurorul l-a vândut unui SRL, doar că pentru suma de 150 de mii de lei. Popov a vândut şi un Hyundai Tucson cu 14 mii de euro. A cumpărat, în schimb, un Hyundai Santa Fe, cu 506 mii de lei, şi un Hyundai Grand Santa Fe, pentru care a plătit 739,5 mii de lei.

    Roman Eremciuc, şeful Oficiului Centru al Procuraturii Chişinău şi adjunctul procurorului Chişinău, a ridicat lunar 17,3 mii de lei. Sumele de 540 de euro şi 744 de USD constituie diurnele procurorului primite pentru deplasări în străinătate. Alţi 75 de mii de lei au intrat în conturile familiei ca şi daruri la zile de naştere. Soţia procurorului, angajată la Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, a avut un venit din salariu de 379,8 mii de lei în 2017.
    Sursa: zdg.md

  • (doc) Adriana Bețișor, numită adjunctă a şefului Procuraturii Anticorupție

    Procurora Adriana Bețișor, cea care la 30 de ani încă neîmpliniţi a reuşit cea mai răsunătoare condamnare din istoria R. Moldova, cea a unui ex-premier, a fost desemnată câștigătoare a concursului pentru ocuparea funcției de adjunct al șefului Procuraturii Anticorupție. Aceasta a întrunit voturile majorității membrilor Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). Adriana Bețișor urmează să fie numită în funcție prin ordinul procurorului general al R. Moldova, Eduard Harunjen.

    Adriana Bețișor a obținut cel mai mare punctaj în concurs și a învins detașat pe ceilalți doi contracandidați ai săi, procurori care în ultimul timp au intrat în atenția publicului datorită dosarelor de rezonanță pe care le-au avut sau le au în gestiune.

    Procurora Adriana Bețișor, cea care la 30 de ani încă neîmpliniţi a reuşit cea mai răsunătoare condamnare din istoria R. Moldova, cea a unui ex-premier, a fost desemnată câștigătoare a concursului pentru ocuparea funcției de adjunct al șefului Procuraturii Anticorupție. Aceasta a întrunit voturile majorității membrilor Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). Adriana Bețișor urmează să fie numită în funcție prin ordinul procurorului general al R. Moldova, Eduard Harunjen.

    Adriana Bețișor a obținut cel mai mare punctaj în concurs și a învins detașat pe ceilalți doi contracandidați ai săi, procurori care în ultimul timp au intrat în atenția publicului datorită dosarelor de rezonanță pe care le-au avut sau le au în gestiune.

     

    Drept contracandidați la această funcție, Adriana Bețișor i-a avut pe Vladislav Bobrov, este acuzatorul de stat în dosarul de fals în declarații pe numele fostului deputat liberal-democrat Chiril Lucinschi și pe Dumitru Robu, procurorul în gestiunea căruia se află dosarul de trafic de influență intentat primarului general al capitalei, Dorin Chirtoacă.

    Adriana Bețișor, acuzatoarea de stat care a instrumentat dosarul de corupere pasivă și trafic de incluență pe numele ex-premierul Vlad Filat, condamnat definitiv la nouă ani de închisoare, este căsătorită cu şeful interimar al Direcţiei Antifraudă a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, ajuns în funcţie la mai puţin de un an de la reţinerea în flagrant a fostului şef al acestei direcţii.

    În decembrie 2016, ZdG a scris că părinţii procurorei Adriana Beţişor, care locuiesc în comuna Cuhneşti, r. Glodeni, au cumpărat o casă cu două niveluri, finalizată în proporţie de 84%, la marginea Chişinăului. Serghei Beţişor, tatăl celei mai mediatizate procurore, este pădurar la Rezervaţia Naturală „Pădurea Domnească” şi primeşte un salariu oficial de la stat de doar câteva mii de lei pe lună, iar mama ei, Silvia, este casnică. „E o casă a membrilor familiei”, susţine Adriana Beţişor.

    Sursa: zdg.md

  • Bețișor, Robu sau Bobrov? Cine va fi adjunctul procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție

    Trei procurori, care au instrumentat dosare celebre ale unor politicieni, pretind la funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție. Potrivit unei hotărâri a Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), pentru acest post au candidat:

    Adriana Bețișor – adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție;
    Dumitru Robu – procuror în Procuratura Anticorupție;
    Vladislav Bobrov – procuror în Procuratura Anticorupție.

    Trei procurori, care au instrumentat dosare celebre ale unor politicieni, pretind la funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție. Potrivit unei hotărâri a Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), pentru acest post au candidat:

    Adriana Bețișor – adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție;
    Dumitru Robu – procuror în Procuratura Anticorupție;
    Vladislav Bobrov – procuror în Procuratura Anticorupție.

    Se pare că cea mai mare șansă să ocupe acest post îl are Adriana Bețișor. Aceasta a obținut 90,66 puncte. În același timp, contracandidații săi, Dumitru Robu și Vladislav Bobrov, au obținut câte 87,66 și, respectiv, 79,6 puncte.

    Potrivit CSP, toți candidații au fost evaluați în mod extraordinar de către Colegiul de evaluare a performanțelor procurorilor, obținând calificativul ”foarte bine”. De asemenea, în hotărâre se mai precizează că cei trei au o vechime în muncă mai mare de 5 ani și sunt apți din punct de vedere medical pentru a exercita funcția de procuror.

    Dosarele acestora au fost transmise Colegiului pentru selecția și cariera procurorilor.

    Adriana Bețișor a devenit cunoscută opiniei publice după ce a instrumentat dosarul fostului premier Vlad Filat. Tot de dosarele unor politicieni se ocupă și procurorii Dumitru Robu și Vladislav Bobrov. Dumitru Robu este acuzator de stat în dosarele intentate primarului suspendat al capitalei, Dorin Chirtoacă, iar Vladislav Bobrov instrumentează dosarul fostului deputat Chiril Lucinschi.
    Sursa: bizlaw.md

  • Beţişor, avansată în funcţie; Procuroarea care a instrumentat cele mai răsunătoare dosare, inclusiv al lui Filat, a devenit şef-adjunct interimar al Procuraturii Anticorupţie

    Procurorul Adriana Beţişor, care a instrumentat unele dintre cele mai răsunătoare dosare, inclusiv al fostului premier Vladimir Filat, a fost avansată în funcţie. Ea a fost numită şef adjunct interimar al Procuraturii Anticorupţie. Superiorul acesteia, Viorel Morari, spune că o atare decizie era necesară după ce fostul său adjunct Ştefan Şaptefraţ a devenit procuror-şef al municipiului Chişinău. 

    Viorel Morari a declarat pentru Jurnal TV că, în urma recentelor remanieri în conducerea Procuraturii Anticorupţie, a crescut volumul de lucru, astfel a fost nevoie să fie asigurat interimatul până la organizarea concursului propriu-zis pentru ocuparea funcţiei de şef adjunct. 

    Procurorul Adriana Beţişor, care a instrumentat unele dintre cele mai răsunătoare dosare, inclusiv al fostului premier Vladimir Filat, a fost avansată în funcţie. Ea a fost numită şef adjunct interimar al Procuraturii Anticorupţie. Superiorul acesteia, Viorel Morari, spune că o atare decizie era necesară după ce fostul său adjunct Ştefan Şaptefraţ a devenit procuror-şef al municipiului Chişinău. 

    Viorel Morari a declarat pentru Jurnal TV că, în urma recentelor remanieri în conducerea Procuraturii Anticorupţie, a crescut volumul de lucru, astfel a fost nevoie să fie asigurat interimatul până la organizarea concursului propriu-zis pentru ocuparea funcţiei de şef adjunct. 

    Adriana Beţişor şi-a început activitatea în Procuratura Anticorupţie în iunie 2011, îndată după absolvirea Institutului Naţional al Justiţiei. Din 2012, ea a devenit gestionara mai multor dosare de rezonanţă. Presa a scris că, în iulie 2012, Beţişor a condus grupul de procurori care a efectuat percheziţii în birourile unor firme ale afaceristului Veaceslav Platon. Potrivit publicaţiei Ziarul de Gardă, în mar­tie 2013, pe numele Adri­a­nei Beţi­şor a fost inten­tată o pro­ce­dură dis­ci­pli­nară pen­tru înde­pli­ni­rea neco­res­pun­ză­toare a obli­ga­ţi­i­lor de ser­vi­ciu în instrumentarea mai mul­tor cauze penale, nea­si­gu­rând res­pec­ta­rea ter­me­nu­lui rezo­na­bil al urmă­ri­rii penale. Doar că, potri­vit hotă­rârii Cole­gi­u­lui Dis­ci­pli­nar al Consiliului Superior al Procurorilor, pro­ce­dura a fost înche­iată din cauza lipsei teme­iu­lui de tra­gere la răs­pun­dere dis­ci­pli­nară.

    Au urmat fraudele din sistemul bancar, iar cele mai importante dosare au revenit tot Adrianei Beţişor. Astfel, ea a gestionat dosarul penal pe numele actualului primar de Orhei, Ilan Şor, tot el fost preşedinte al Consiliului de Administraţie al Băncii de Economii, învinuit încă în luna mai 2015 de abuz în serviciu, după ce ar fi gestionat defectuos instituţia bancară. Tot Beţişor este cea care l-a reţinut pe Şor anul trecut în alt dosar penal pornit pentru escrocherie în proporţii deosebit de mari şi spălare de bani.

    Un alt caz în care Beţişor a reprezentant acuzarea de stat a fost dosarul lui Vladimir Filat, în care fostul premier a fost condamnat la 9 ani de închisoare cu executare pentru corupere pasivă şi trafic de influenţă. După condamnare, Beţişor a declarat presei că are în gestiune încă un dosar în care figurează Filat, legat de fraudele de la BEM, ea fiind cea care conduce grupul care investighează jaful de miliarde din sistemul bancar. Adriana Beţişor a gestionat şi dosarul „Caravita”, firmă afiliată lui Vladimir Filat prin intermediul lui Ion Rusu, cumnatul şi naşul său. 

    Presa a mai scris că, până în 2015, conform declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate depuse la CNI, procurorul Adriana Beţişor a avut un trai modest. În declaraţiile pentru 2012, 2013 şi 2014, ea indica doar veniturile din salariul de procuror, adică 66 de mii de lei în 2012, 86 de mii în 2013 şi 84 de mii în 2014. Însă, în declaraţia cu pri­vire la venituri şi proprietăţi pentru 2015, Beţişor a indicat un salariu de 96,3 mii de lei şi trei automobile, despre care scria că le deţine prin mandat. Asta înseamnă că maşinile apa­rţin unor per­soane, dar sunt folo­site de alt­ci­neva. Întrebată atunci de jurnalişti, Beţişor a declarat că automobilul pe care-l conduce i-a fost lăsată de o persoană care se află în străinătate, iar despre celelalte nu a precizat nimic.

    Tot în 2015 ea a înregistrat un câştig de un milion de lei după petrecerea sa de nuntă, iar în septembrie, împreună cu soţul ei, a vândut un apartament şi ar fi obţinut doar un sfert din valoarea acestuia, sau 70,6 mii de lei. Totodată, în 2015 Beţişor declara un apartament de 74 de metri pătraţi pe care îl avea „în folosinţă” în urma unui contract de investiţii din anul 2014. Jurnaliştii au mai scris că părinţii săi, care au un venit de aproximativ 40 de mii de lei anual, îşi construiesc o casă de milioane în apropierea capitalei, mai exact în localitatea Dumbrava din comuna Truşeni.

    Solicitată de Jurnal TV pentru o reacţie, procurorul Adriana Beţişor a spus că încă nu a decis dacă va candida într-un eventual concurs pentru postul de şef adjunct al Procuraturii Anticorupţie. Cât priveşte informaţiile publicate în presă privind averea sa, Beţişor a specificat că nu le comentează şi că anterior a făcut declaraţii pe marginea acestui subiect.
    Sursa: jurnal.md

  • Adriana Bețișor – împreună cu mai mulți colegi, la Washington. Vezi ce a făcut!

    O delegaţie a Republicii Moldova, formată dintr-un grup de ofiţeri CNA şi procurori anticorupţie, între care şeful Serviciului prevenirea şi combaterea spălării banilor al Centrului Naţional Anticorupţie, Vasile Şarco, procurori anticorupţie, printre care și Adriana Bețișor, şi ofiţeri de investigaţie din cadrul CNA, a revenit recent de la unul dintre cele mai importante foruri anticorupţie, desfăşurat la Washington.

    Potrivit unui comunicat de presă al CNA, evenimentul, cu genericul „Corupţia şi mituirea internaţională”, găzduit de Departamentul de Justiţie (Federal Bureau of Investigation şi Securities and exchange commission), a reunit ofiţeri, procurori şi alţi reprezentanţi ai instituţiilor de drept  din peste 30 de ţări din întreaga lume pentru a pune în discuţie cele mai recente progrese în investigarea fraudelor  financiare, spălare a banilor şi finanţării terorismului.

    O delegaţie a Republicii Moldova, formată dintr-un grup de ofiţeri CNA şi procurori anticorupţie, între care şeful Serviciului prevenirea şi combaterea spălării banilor al Centrului Naţional Anticorupţie, Vasile Şarco, procurori anticorupţie, printre care și Adriana Bețișor, şi ofiţeri de investigaţie din cadrul CNA, a revenit recent de la unul dintre cele mai importante foruri anticorupţie, desfăşurat la Washington.

    Potrivit unui comunicat de presă al CNA, evenimentul, cu genericul „Corupţia şi mituirea internaţională”, găzduit de Departamentul de Justiţie (Federal Bureau of Investigation şi Securities and exchange commission), a reunit ofiţeri, procurori şi alţi reprezentanţi ai instituţiilor de drept  din peste 30 de ţări din întreaga lume pentru a pune în discuţie cele mai recente progrese în investigarea fraudelor  financiare, spălare a banilor şi finanţării terorismului.

    Prin intermediul acestui eveniment, organizatorii şi-au propus să transmită comunităţii internaţionale un mesaj de solidarizare în lupta contra corupţiei şi a crimelor conexe acesteia, precum şi de mobilizare în combaterea spălării banilor, infracţiuni cu efecte dezastruoase pentru economia şi progresul mondial. Astfel, ţara gazdă a oferit un training pe marginea subiectelor legate de consolidarea serviciilor de investigare a cazurilor de corupţie la nivel internaţional; modele şi scheme de corupţie internaţională; utilizarea persoanelor interpuse în scheme criminale; informatori şi denunţători; precum şi cele mai bune practici de interogare a martorilor. 

    De asemenea, participanţii din ţările delegatare şi-au împărtăşit propria experienţă în domeniul combaterii corupţiei, iar ofiţerii CNA şi procurorii anticorupţie au avut mai multe ateliere de lucru şi discuţii pe marginea recentelor investigaţii a fraudelor din domeniul financiar-bancar, precum şi a celor mai răsunătoare cazuri de spălare a banilor murdari. Potrivit şefului SPCSB, discuţiile cu experţii au fost consistente, iar întreaga agendă a presupus multiple întâlniri cu reprezentanţi ai FBI, dar şi cu ofiţeri din cadrul instituţiilor similare ale ţărilor-participante.

    „Am avut o deschidere sinceră şi colegială din partea gazdelor, care şi-au propus să ne ajute în continuare în investigarea infracţiunilor de spălare de bani şi a fraudelor din sectorul bancar din Republica Moldova. Deoarece delapidările din băncile moldoveneşti şi sutele de transferuri a mijloacelor financiare furate în companii din zone off-shore au avut un caracter transfrontalier, colegii din SUA ne-au garantat toată asistenţa necesară atât în urmărirea banilor delapidaţi cât şi pentru recuperarea lor”, a menţionat şeful Serviciului prevenire şi combaterea spălării banilor al CNA.

    Amintim că, CNA şi procurorii anticorupţie au menţinut în permanenţă  colaborarea cu reprezentanţii FBI în Republica Moldova, care au oferit şi continuă să ofere sprijin consultativ instituţiilor de drept privind elucidarea unor infracţiuni cu extindere internaţională.
    sursa: oficial.md

  • Casa de milioane a familiei Beţişor

    În decem­brie 2015, părinţii pro­cu­ro­rei Adri­ana Beţi­şor, care locu­iesc în comuna Cuh­neşti, r. Glo­deni, au cum­pă­rat o casă cu două nive­luri, fina­li­zată în pro­porţie de 84%, la mar­gi­nea Chi­şi­nă­u­lui. Ser­ghei Beţi­şor, tatăl celei mai medi­a­ti­zate pro­cu­rore, este pădu­rar la Rezer­va­ţia Natu­rală „Pădu­rea Domnească” şi pri­meşte un sala­riu ofi­cial de la stat de doar câteva mii de lei pe lună, iar mama ei, Sil­via, este cas­nică. „E o casă a mem­bri­lor fami­liei”, susţine Adri­ana Beţi­şor.

    Ser­ghei Beţi­şor (53 de ani) este pădu­rar în Can­to­nul nr. 5 al Rezer­va­ţiei Natu­rale „Pădu­rea Domnească” din anul 1997. Sil­via Beţi­şor (55 de ani) este cas­nică, ante­rior acti­vând şi ea, de rând cu soţul, în comuna Cuh­neşti, acolo unde s-a năs­cut şi Adri­ana Beţi­şor, care este sin­gu­rul lor copil. Cei doi soţi locu­iesc în s. Clo­co­ceni, comuna Cuh­neşti, r. Glo­deni, iar oame­nii din loca­li­tate afirmă că aceş­tia nu ar avea nicio intenţie de a pleca din loca­li­ta­tea în care au trăit şi şi-au făcut avere. „Tră­iesc foarte bine aici, de ce să se ducă în altă parte?”, spune un fun­cţio­nar din Cuh­neşti.

    În decem­brie 2015, părinţii pro­cu­ro­rei Adri­ana Beţi­şor, care locu­iesc în comuna Cuh­neşti, r. Glo­deni, au cum­pă­rat o casă cu două nive­luri, fina­li­zată în pro­porţie de 84%, la mar­gi­nea Chi­şi­nă­u­lui. Ser­ghei Beţi­şor, tatăl celei mai medi­a­ti­zate pro­cu­rore, este pădu­rar la Rezer­va­ţia Natu­rală „Pădu­rea Domnească” şi pri­meşte un sala­riu ofi­cial de la stat de doar câteva mii de lei pe lună, iar mama ei, Sil­via, este cas­nică. „E o casă a mem­bri­lor fami­liei”, susţine Adri­ana Beţi­şor.

    Ser­ghei Beţi­şor (53 de ani) este pădu­rar în Can­to­nul nr. 5 al Rezer­va­ţiei Natu­rale „Pădu­rea Domnească” din anul 1997. Sil­via Beţi­şor (55 de ani) este cas­nică, ante­rior acti­vând şi ea, de rând cu soţul, în comuna Cuh­neşti, acolo unde s-a năs­cut şi Adri­ana Beţi­şor, care este sin­gu­rul lor copil. Cei doi soţi locu­iesc în s. Clo­co­ceni, comuna Cuh­neşti, r. Glo­deni, iar oame­nii din loca­li­tate afirmă că aceş­tia nu ar avea nicio intenţie de a pleca din loca­li­ta­tea în care au trăit şi şi-au făcut avere. „Tră­iesc foarte bine aici, de ce să se ducă în altă parte?”, spune un fun­cţio­nar din Cuh­neşti.

    Joi, 3 decem­brie 2015, Ser­ghei şi Sil­via Beţi­şor, în timp ce fiica lor inves­tiga cele mai răsu­nă­toare dosare din ulti­mii ani, sem­nau un con­tract de vânzare-cumpărare a unei case de locuit, cu gra­dul de fina­li­zare de 84%, în Dum­brava, comuna Tru­şeni, mun. Chi­şi­nău. Imo­bi­lul cum­pă­rat de părinţii Adri­a­nei Beţi­şor se află la ieşi­rea din Chi­şi­nău (în apro­pi­e­rea casei de lux a vice­pri­ma­ru­lui de Chi­şi­nău, Vlad Coteţ, reţi­nut într-un dosar de coru­pţie, n.r.) şi are două nive­luri.

    Astăzi, acesta este deja ridi­cat şi îngră­dit. La poarta casei pot fi zărite câteva zeci de bucăţi de pavaj, nisip, iar în inte­ri­o­rul ogră­zii, saci cu ciment şi mate­ri­ale pen­tru fini­sare.

    În curte se aud câţiva mun­ci­tori care lucrează la fini­sa­rea casei, care, deşi con­form date­lor cadas­trale ar avea o supra­faţă de doar 121 m.p., în rea­li­tate, are o supra­faţă de cel puţin două ori mai mare.

    Imo­bi­lul nefi­ni­sat costă, la preţ de piaţă, cel puţin 100 mii de euro, echi­va­len­tul a peste 2,2 mili­oane de lei. Preţul real de vân­zare poate fi însă mult mai mare. De exem­plu, pen­tru o casă din apro­pi­ere, la fel nefi­ni­sată, care nu are nici măcar uşi sau feres­tre, pro­pri­e­ta­rii cer 185 mii de euro.

    Salariul unui pădurar: 40 — 42 mii de lei pe an

    Ser­ghei Beţi­şor, pro­pri­e­ta­rul din acte al imo­bi­lu­lui, ridică, lunar, un sala­riu de câteva mii de lei.„Între­prin­de­rile sil­vice sunt per­soane juri­dice indi­vi­du­ale. Noi, în 2015, le-am per­mis, în fun­cţie de acti­vi­ta­tea lor eco­no­mică, să ofere pădu­ra­ri­lor sala­rii de 3500-3800 de lei”, ne-a decla­rat un ofi­cial din cadrul Mol­d­silva, între­bat des­pre sala­riul pe care, astăzi, îl ridică un pădu­rar. Vale­riu Ţari­gra­ds­chi, direc­to­rul Rezer­va­ţiei Natu­rale „Pădu­rea Domnească”, spune că un pădu­rar de la Rezer­va­ţie ridică un sala­riu de cel puţin 2800-2900 de lei. „Sala­riul de fun­cţie e de 2800 — 2900 de lei. Dar, tri­mes­trial, la jumă­tate de an, se mai ada­ugă vechi­mea în muncă, pre­mii, alte faci­li­tăţi, cum ar fi norma de foc… Media sala­ri­u­lui unui pădu­rar pen­tru 2015 a fost de 40-42 de mii”, cal­cu­lează Ţari­gra­ds­chi.

    „Sunt şi faci­li­tăţi care nu se măsoară în bani. Mă refer aici la fap­tul că pădu­ra­ru­lui i se per­mite să cre­ască 3 capete de vite cor­nute mari. I se dă, con­form Codu­lui Sil­vic, o anu­mită supra­faţă pen­tru păşu­nat. I se dă, în depen­denţă de numă­rul de capete, supra­faţă de fânaţ, pen­tru colec­ta­rea fânu­lui. În plus, se dă norma de foc. Sunt lucruri care nu pot fi măsu­rate în bani”, explică direc­to­rul Rezer­va­ţiei. „Dl Beţi­şor îşi con­stru­ieşte casă în Chi­şi­nău? Nu cunosc. Ce, chiar el con­stru­ieşte? Inte­re­sant. Eu ştiu că el locu­ieşte aici”, spune Vale­riu Ţari­gra­ds­chi.

    Beţişor: „Este o casă a membrilor familiei”

    L-am între­bat pe Ser­ghei Beţi­şor dacă îşi con­stru­ieşte casă în Chi­şi­nău. „Nu cunosc… Casa e de fapt a soţiei. Ea nu lucrează, dar a fost ante­rior în Ita­lia… Ne-om muta acolo la bătrâ­neţe. Acum n-avem bani s-o ter­mi­năm”, ne-a zis tatăl pro­cu­ro­rei, chiar dacă, în aceste zile, mai mulţi mun­ci­tori lucrează în cur­tea imo­bi­lu­lui.

    Adri­ana Beţi­şor pre­ci­zează că imo­bi­lul în con­stru­cţie nu-i apa­rţine nici ei, nici soţu­lui, ci fami­liei sale, în care a inves­tit inclu­siv ea o parte din banii obţi­nuţi la nuntă.„Casa nu-mi apa­rţine. Este într-adevăr a părinţi­lor mei, în care ei au inves­tit, dar în care nu ştim când ne vom muta. Ea a fost cum­pă­rată mai mult la dorinţa mamei, care are pro­bleme de sănă­tate şi care stă mai mult prin Chi­şi­nău, cu noi. Ea şi-ar dori să se mute cu tra­iul aici. Este o casă a mem­bri­lor fami­liei. Nu apa­rţine nici mie, nici soţu­lui, dar a fost pro­cu­rată cu gân­dul că, într-o zi, în ea ne vom muta împre­ună cu părinţii. Asta era ten­dinţa de vii­tor. Părinţii mei sunt foarte mun­ci­tori. Puteţi întreba asta la oame­nii din sat. Acolo ei cresc şi ani­male, au grijă de tere­nuri agri­cole. E ceea ce ştiu eu, pen­tru că nu le veri­fic veni­tu­rile. Oame­nii de la ţară, credeţi-mă, se des­curcă. Mama a fost şi în Ita­lia. Au avut grijă de mine şi au inves­tit toată viaţa doar în mine, fiind sin­gu­rul lor copil. Da, şi noi am inves­tit în această casă o mică parte din banii pe care i-am obţi­nut în urma cere­mo­n­iei căsă­to­riei, pe care am avut-o anul tre­cut. A fost însă doar o parte din inves­ti­ţie”, a menţio­nat Adri­ana Beţi­şor.

    Nuntă de 1 milion şi maşină nouă prin „mandat”

    În edi­ţia tre­cută, ZdG a scris că pro­cu­rora Adri­ana Beţi­şor care, la 30 de ani neîm­pli­niţi, a reu­şit cea mai răsu­nă­toare con­dam­nare din isto­ria R. Mol­dova, cea a unui ex-premier, s-a căsă­to­rit cu Dumi­tru Şubin, şef de dire­cţie în cadrul Inspec­to­ra­tu­lui Fis­cal Prin­ci­pal de Stat (IFPS). La nuntă, cei doi soţi fun­cţio­nari au adu­nat nu mai puţin de un milion de lei (!), sau, mai exact, 31 mii de euro, 11,5 mii USD şi 170 mii de lei. Tot în 2015, acu­za­toa­rea de stat a intrat, prin „man­dat”, în pose­sia unui auto­mo­bil nou, Skoda Octa­via, fabri­cat în ace­laşi an. „Maşina apa­rţine unei per­soane ple­cate peste hotare, care mi-a dat drep­tul să o folo­sesc”, declara Beţi­şor. Soţul pro­cu­ro­rei con­duce, tot din 2015 şi tot prin man­dat, o Skoda Octa­via, ceva mai veche, fabri­cată în 2013.

    În ulti­mii patru ani, Adri­ana Beţi­şor şi Dumi­tru Şubin au decla­rat veni­turi sala­ri­ale modeste. Adri­ana Beţi­şor a decla­rat, în această peri­oadă, veni­turi din sala­riu în sumă totală de apro­xi­ma­tiv 340 mii de lei, iar Dumi­tru Şubin, puţin peste 285 mii de lei. Adri­ana Beţi­şor acti­vează în Pro­cu­ra­rură din 2011, iar Dumi­tru Şubin în cadrul IFPS din 2012. În decla­ra­ţia cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate pen­tru 2015, cei doi au indi­cat că deţin „în folo­sinţă” un apar­ta­ment din anul 2014, obţi­nut în urma unui con­tract de inves­ti­ţii.

    În edi­ţia tre­cută, în arti­co­lul „Cariera, ave­rea şi dosa­rele Adri­a­nei Beţi­şor”, scriam că pro­cu­rora s-a ocu­pat de dosa­rul fos­tu­lui minis­tru al Cul­tu­rii, Boris Focşa, care ulte­rior a fost cla­sat. După apa­ri­ţia arti­co­lu­lui, aceasta a menţio­nat că ea a făcut parte din gru­pul de pro­cu­rori care s-a ocu­pat doar la etapa ini­ţi­ală de acel dosar şi că nu ea a fost cea care, într-un final, a dis­pus cla­sa­rea ace­lei cauze penale.
    sursa: zdg.md

  • (foto, doc) Cariera, averea și dosarele Adrianei Bețișor

    În 2015, Adri­ana Beţi­şor, pro­cu­rora care, la 30 de ani încă neîm­pli­niţi, a reu­şit cea mai răsu­nă­toare con­dam­nare din isto­ria R. Mol­dova, cea a unui ex-premier, s-a căsă­to­rit cu şeful inte­ri­mar al Dire­cţiei Anti­fra­udă a Inspec­to­ra­tu­lui Fis­cal Prin­ci­pal de Stat, ajuns în fun­cţie la mai puţin de un an de la reţi­ne­rea în fla­grant a fos­tu­lui şef al aces­tei dire­cţii. Întâm­plă­tor sau nu, din gru­pul de pro­cu­rori care s-au ocu­pat de acel dosar, la etapa ini­ţi­ală, a făcut parte şi Adri­ana Beţi­şor. La nuntă, cei doi soţi fun­cţio­nari au adu­nat nu mai puţin de un milion de lei (!), sau, mai exact, 31 de mii de euro, 11,5 mii USD şi 170 mii de lei. Tot în 2015, acu­za­toa­rea de stat a intrat în pose­sia unui auto­mo­bil nou, Skoda Octa­via, fabri­cat în ace­laşi an. „Mașina apa­rţine unei per­soane ple­cate peste hotare şi care mi-a dat drep­tul să o folo­sesc”, sus­ține Beți­șor.

    Cu un sta­giu de exact 5 ani de muncă, astăzi, Adri­ana Beţi­şor ges­tio­nează dosare cu nume mari şi cu fra­ude de sute de mili­oane de lei, fiind prac­tic cel mai medi­a­ti­zat anga­jat din Pro­cu­ra­tură. Aceasta a ajuns în fun­cţia de pro­cu­ror în cadrul Pro­cu­ra­tu­rii Anti­co­ru­pţie (PA) în iunie 2011, ime­diat după ce a absol­vit Insti­tu­tul Naţio­nal al Jus­ti­ţiei (INJ), spe­cia­li­ta­tea pro­cu­ror.

    În 2015, Adri­ana Beţi­şor, pro­cu­rora care, la 30 de ani încă neîm­pli­niţi, a reu­şit cea mai răsu­nă­toare con­dam­nare din isto­ria R. Mol­dova, cea a unui ex-premier, s-a căsă­to­rit cu şeful inte­ri­mar al Dire­cţiei Anti­fra­udă a Inspec­to­ra­tu­lui Fis­cal Prin­ci­pal de Stat, ajuns în fun­cţie la mai puţin de un an de la reţi­ne­rea în fla­grant a fos­tu­lui şef al aces­tei dire­cţii. Întâm­plă­tor sau nu, din gru­pul de pro­cu­rori care s-au ocu­pat de acel dosar, la etapa ini­ţi­ală, a făcut parte şi Adri­ana Beţi­şor. La nuntă, cei doi soţi fun­cţio­nari au adu­nat nu mai puţin de un milion de lei (!), sau, mai exact, 31 de mii de euro, 11,5 mii USD şi 170 mii de lei. Tot în 2015, acu­za­toa­rea de stat a intrat în pose­sia unui auto­mo­bil nou, Skoda Octa­via, fabri­cat în ace­laşi an. „Mașina apa­rţine unei per­soane ple­cate peste hotare şi care mi-a dat drep­tul să o folo­sesc”, sus­ține Beți­șor.

    Cu un sta­giu de exact 5 ani de muncă, astăzi, Adri­ana Beţi­şor ges­tio­nează dosare cu nume mari şi cu fra­ude de sute de mili­oane de lei, fiind prac­tic cel mai medi­a­ti­zat anga­jat din Pro­cu­ra­tură. Aceasta a ajuns în fun­cţia de pro­cu­ror în cadrul Pro­cu­ra­tu­rii Anti­co­ru­pţie (PA) în iunie 2011, ime­diat după ce a absol­vit Insti­tu­tul Naţio­nal al Jus­ti­ţiei (INJ), spe­cia­li­ta­tea pro­cu­ror.

    2011: Absolventă a INJ şi angajată în Procuratura Anticorupţie

    Adri­ana Beţi­şor a fost numită în fun­cţia de pro­cu­ror în cadrul PA, prin ordi­nul pro­cu­ro­ru­lui gene­ral Vale­riu Zubco, la 14 iunie 2011.

    În pre­a­la­bil, la 7 iunie 2011, Beţi­şor, împre­ună cu alţi doi colegi de la INJ, Dumi­tru Obadă şi Octa­vian Iachi­mo­vschi, au par­ti­ci­pat şi câş­ti­gat con­cur­sul anu­nţat de Con­si­liul Supe­rior al Pro­cu­ro­ri­lor (CSP) pen­tru ocu­pa­rea fun­cţi­i­lor vacante de pro­cu­ror în cadrul PA. Cei trei can­di­daţi, con­form legii cu pri­vire la Pro­cu­ra­tură, fiind absol­venţi ai INJ, au fost admişi la con­curs fără susţi­ne­rea exa­me­nu­lui de capa­ci­tate, în baza note­lor din ates­ta­tul de absol­vire al INJ, acolo unde Adri­ana Beţi­şor avea indi­cată media gene­rală – 9,76.

    Beţi­şor a absol­vit Uni­ver­si­ta­tea de Stat din Mol­dova, iar în 2009 a can­di­dat pen­tru un loc la INJ. În pro­ce­sul de admi­tere, la proba eli­mi­na­to­rie, aceasta obţi­nea 62 de puncte şi, res­pec­tiv, nota 6,2, fiind pe locul 33 din 146 de can­di­daţi la admi­tere în cadrul INJ, în timp ce punc­ta­jul cel mai înalt, 9,9, îl obţi­nuse Maxim Motînga, ulte­rior anga­jat în cadrul Pro­cu­ra­tu­rii sect. Râş­cani din Chi­şi­nău. Totuşi, la proba orală, Beţi­şor s-a des­cur­cat mai bine (….), ast­fel că s-a regă­sit în ordi­nul INJ din 28 sep­tem­brie 2009 prin­tre cele 30 de per­soane care-şi doreau să devină pro­cu­rori, admise la stu­dii, pen­tru 18 luni.

    2013: Procedură disciplinară încetată

    La aproape doi ani de la numi­rea în fun­cţie, pe 27 mar­tie 2013, pe numele Adri­a­nei Beţi­şor a fost inten­tată o pro­ce­dură dis­ci­pli­nară, în teme­iul art. 61 din Legea cu pri­vire la Pro­cu­ra­tură, „pen­tru înde­pli­ni­rea neco­res­pun­ză­toare a obli­ga­ţi­i­lor de ser­vi­ciu în cadrul con­du­ce­rii mai mul­tor cauze penale, nea­si­gu­rând res­pec­ta­rea ter­me­nu­lui rezo­na­bil al urmă­ri­rii penale”. Doar că, potri­vit hotă­rârii Cole­gi­u­lui dis­ci­pli­nar din 10 iunie 2013, „argu­men­tele evo­cate în actul de con­trol nu s-au con­sta­tat, motiv pen­tru care pro­ce­dura dis­ci­pli­nară în pri­vinţa Adri­a­nei Beţi­şor a fost înche­iată din lipsa teme­iu­lui de tra­gere la răs­pun­dere dis­ci­pli­nară”. Hotă­rârea nu a fost con­tes­tată, iar pe 23 iulie 2013 a fost vali­dată de CSP, con­dus atunci de Iurie Garaba, acum pro­cu­ror gene­ral adjunct.

    Tot în 2013, în noiem­brie, Beţi­şor a pri­mit cali­fi­ca­ti­vul „ates­tat” în urma pro­ce­du­rii ordi­nare de ates­tare a pro­cu­ro­ri­lor. Deci­zia a fost luată după avi­zul Secţiei secu­ri­tate internă şi con­clu­zi­ile, res­pec­tiv, reco­man­dă­rile pro­cu­ro­ru­lui ierar­hic supe­rior. Ast­fel, se con­stata atunci că, pe par­cur­sul peri­oa­dei de ates­tare, Beţi­şor „nu a fost încu­ra­jată şi nu a fost san­cţio­nată dis­ci­pli­nar”. Pe lângă fap­tul că a fost ates­tată, CSP i-a reco­man­dat pro­cu­ro­ru­lui gene­ral să-i acorde pro­cu­ro­rei urmă­to­rul grad de cla­si­fi­care – jurist de ran­gul II.

    La înce­put de 2014, pen­tru înde­pli­ni­rea exem­plară a obli­ga­ţi­i­lor de ser­vi­ciu, ini­ţi­a­tivă şi ope­ra­ti­vi­tate, în legă­tură cu ani­ver­sa­rea a XXII-a de la for­ma­rea Pro­cu­ra­tu­rii R. Mol­dova, audi­ind rapor­tul lui Cor­ne­liu Gurin, CSP a decis să-i decer­neze Adri­a­nei Beţi­şor diplomă de onoare de gra­dul III.

    2014: Beţişor în atenţia CNI

    În octom­brie 2014, Adri­ana Beţi­şor a ajuns în atenţia mem­bri­lor Comi­siei Naţio­nale de Inte­gri­tate (CNI) după ce un cetă­ţean, Vla­di­mir Ţur­can, a sesi­zat insti­tu­ţia, menţionând că aceasta nu ar fi indi­cat în decla­ra­ţia cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate pen­tru 2013 „careva con­turi ban­care şi bonuri patri­mo­ni­ale”. Doar că, veri­fi­că­rile efec­tu­ate de mem­brii CNI nu au demon­strat diver­genţe impor­tante între bunu­rile decla­rate şi cele deţi­nute de pro­cu­rora Beţi­şor.

    De alt­fel, până în 2015, Adri­ana Beţi­şor, con­form decla­ra­ţi­i­lor cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate depuse la CNI, a trăit modest. În decla­ra­ţi­ile pen­tru 2012, 2013 şi 2014, aceasta inclu­dea doar veni­tu­rile din sala­riul de pro­cu­ror, care au fost de 66 de mii de lei în 2012, 86 de mii în 2013 şi 84 de mii în 2014. Tot în 2014, Beţi­şor a indi­cat că deţine, prin como­dat, un auto­mo­bil Toyota Coro­lla, fabri­cat în 2009.

    2015: Nunta cu venituri de un milion şi automobilele noi

    Anul 2015 a fost unul bene­fic pen­tru Beţi­şor, nu doar sub aspect pro­fe­sio­nal. În octom­brie 2015, într-un local select din Chi­şi­nău, aceasta s-a căsă­to­rit cuDumi­tru Şubin, şef inte­ri­mar al Dire­cţiei Anti­fra­udă şi inves­ti­gare fis­cală din cadrul Dire­cţiei gene­rale con­fir­mare fis­cală a Inspec­to­ra­tu­lui Fis­cal Prin­ci­pal de Stat (IFPS). Deşi decla­ra­ţi­ile cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate pen­tru 2015 ale pro­cu­ro­ri­lor, dar şi ale anga­ja­ţi­lor fis­cali încă nu sunt publice,în urma unor soli­ci­tări adre­sate CNI, ne-au fost pre­zen­tate decla­ra­ţi­ile de avere ale celor doi fun­cţio­nari pen­tru 2015. Din ele aflăm că, în urma cele­bră­rii căsă­to­riei, Adri­ana Beţi­şor şi Dumi­tru Şubin au obţi­nut un venit de apro­xi­ma­tiv 1 milion de lei, mai exact: 31 de mii de euro, 11,5 mii USD şi 170 de mii de lei.

    Tot din decla­ra­ţia cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate pen­tru ace­laşi an aflăm că Beţi­şor a ridi­cat un sala­riu de 96,3 mii de lei, care a fost cu aproape 10 mii mai mare decât al soţu­lui său de la Fisc. În 2015, în sep­tem­brie, cei doi soţi au vân­dut un apar­ta­ment, obţinând un sfert din valoa­rea aces­tuia, res­pec­tiv, 70,6 mii de lei. Tot­o­dată, în decla­ra­ţia pen­tru 2015, Adri­ana Beţi­şor indică un apar­ta­ment de 74 m. p., pe care cei doi soţi îl au „în folo­sinţă” în urma unui con­tract de inves­ti­ţii din anul 2014.

    În această decla­ra­ţie, Adri­ana Beţi­şor a indi­cat şi trei auto­mo­bile, două din­tre care deţi­nute din 2015, pe care le úti­li­zează prin „man­dat”. Pe lângă Toyota Coro­lla, fabri­cată în 2009 şi dobân­dită în 2014, Beţi­şor a tre­cut în cea mai recentă decla­ra­ţie două auto­mo­bile Skoda Octa­via, unul fabri­cat chiar în 2015, iar altul, în 2013. Toate vehi­cu­lele sunt deţi­nute prin „man­dat”, situ­a­ţie când auto­mo­bi­lul apa­rţine unei per­soane, dar, de facto, este folo­sit de alt­ci­neva. Cos­tul unui auto­mo­bil Skoda Octa­via, fabri­cat în 2015, începe de la 15 mii de euro pe site-urile ofi­ci­ale şi ajunge, în fun­cţie de dotări, la apro­xi­ma­tiv 20 de mii de euro.

    Vedeți aici decla­ra­ția cu pri­vire la veni­turi și pro­pri­e­tate a Adri­a­nei Beți­șor pen­tru anul 2015.

    Soţul de la Fisc şi dosarul penal de pe numele şefului său

    În cele două decla­ra­ţii am găsit şi dife­renţe, deşi, fiind soţ şi soţie, cei doi fun­cţio­nari ar tre­bui să declare bunuri şi veni­turi iden­tice. Ast­fel, din decla­ra­ţia lui Dumi­tru Şubin, aflăm că, în iulie 2015, a fost vân­dut un auto­mo­bi­lul de model Toyota Coro­lla, pe care-l decla­rase până la căsă­to­rie, infor­ma­ţie care nu se regă­seşte în decla­ra­ţia de avere a pro­cu­ro­rei. Suma indi­cată în docu­mente, pen­tru care a fost vân­dută maşina, este una stan­dard pen­tru fun­cţio­nari – 10 mii de lei. Supli­men­tar faţă de Adri­ana Beţi­şor, Dumi­tru Şubin a decla­rat că, în 2015, a fost anu­lat man­da­tul pen­tru un alt auto­mo­bil Toyota Coro­lla, cel fabri­cat în 2009, care era uti­li­zat de Adri­ana Beţi­şor, ast­fel că, astăzi, fami­lia deţine, la fel prin man­dat, doar două auto­mo­bile Skoda Octa­via, unul fabri­cat în 2013, altul, în 2015.

    Dumi­tru Şubin, soţul Adri­a­nei Beţi­şor, a fost anga­jat la IFPS pe 15 noiem­brie 2012 în fun­cţia de inspec­tor prin­ci­pal în Dire­cţia Anti­fra­udă şi inves­ti­gare fis­cală a Dire­cţiei gene­rale con­fir­mare fis­cală. Pe 24 decem­brie 2014, Şubin a fost desem­nat şef inte­ri­mar al Dire­cţiei, la aproape un an după ce Vasile Popu­şoi, fos­tul şef inte­ri­mar, era reţi­nut de CNA şi PA, ală­turi de doi inter­me­di­ari, în fla­grant, după ce ar fi luat mită în valoare de 135 mii USD şi 100 mii de lei, în trei tranşe. În decla­ra­ția de avere pen­tru anul 2015, Șubin pre­ci­zează că deține func­ția de șef al Direc­ției mana­ge­men­tul ris­cu­lui.

    Din gru­pul de lucru care s-a ocu­pat, ini­ţial, de dosa­rul Popușoi, a făcut parte şi pro­cu­rora Adri­ana Beţi­şor. Vasile Moroşan, pro­cu­ro­rul care ges­tio­nează dosa­rul şi repre­zintă acu­za­rea de stat în jude­cată, a con­fir­mat că, în ordo­nanţa pri­vind for­ma­rea gru­pu­lui de lucru, figu­rează numele Adri­a­nei Beţi­şor. Doar că, spune el, aceasta nu a efec­tuat acţiuni de urmă­rire penală şi nici nu a avut vreo influ­enţă asu­pra dosa­ru­lui. „Ea nu a efec­tuat nicio acţiune penală. A fost în gru­pul de lucru for­mat din pro­cu­rori, un ofi­ţer de urmă­rire penală şi unul de inves­ti­ga­ţie. Erau mai mulţi pro­cu­rori, nu doar ea. Dosa­rul era extrem de com­plex, cu un volum mare de acţiuni de urmă­rire penală, dar m-am des­cur­cat doar cu ofi­ţe­rul de urmă­rire penală şi ofi­ţe­rul de inves­ti­ga­ţie. Nu cunosc des­pre soţul dnei Beţi­şor. D-ei nu a avut nicio influ­enţă pe dosar”, ne-a zis Vasile Moroşan. Astăzi, acel dosar e tri­mis în jude­cată, fiind încă la etapa cer­ce­tă­rii jude­că­to­reşti.

    Tata, pădu­rar în Pădu­rea Domnească
    Adri­ana Beți­șor este ori­gi­nară din s. Cuh­nești, r. Glo­deni. Tatăl pro­cu­ro­rei, Ser­ghei Beți­șor, este pădu­rar în cadrul Rezer­va­ției Natu­rale „Pădu­rea Domnească”, în timp ce mama ei este cas­nică. Oame­nii din loca­li­tate afirmă că fami­lia Beți­șor tră­iește des­tul de bine. „Pădu­rea gură n-are”, ne spune un om dintr-o insti­tu­ție publică din satul Cuh­nești, între­bat des­pre viața fami­liei Beți­șor din loca­li­tate.

    Bețișor: „Mașina aparține unei persoane plecate peste hotare”

    „Am avut în pose­sie un auto­mo­bil de model Toyota Coro­lla (anul fabri­că­rii 2009), pe care l-am con­dus aproape un an în peri­oada 2014-2015. În pre­zent folo­sesc o maşină Skoda Octa­via care apa­rţine unei per­soane ple­cate peste hotare şi care mi-a dat drep­tul să o folo­sesc. Maşina a fost cum­pă­rată şi îi apa­rţine aces­tei per­soane”, sus­ține Adri­ana Beți­șor refe­ri­tor la auto­mo­bi­lul fabri­cat anul tre­cut și pe care-l con­duce.

    Des­pre dosa­rul lui Vasile Popușoi și un even­tual con­flict de inte­rese, pro­cu­rora a men­țio­nat că „nu există niciun con­flict de inte­rese. Rechi­zi­to­riul pe acest dosar a fost întoc­mit pe data de 17 apri­lie 2014, atunci când încă nu ne cunoş­team cu actu­a­lul meu soţ. Ne-am cunos­cut mult mai târ­ziu şi am deve­nit soţi pe data de 24 octom­brie 2015. Mai mult decât atât, chiar fiind inclusă în acest grup (o pro­ce­dură obi­ş­nu­ită în inves­ti­ga­rea cazu­ri­lor mari), nu am făcut nicio acţiune pe acest dosar”, a punc­tat Adri­ana Beți­șor, care ne-a răs­puns la între­bări prin e-mail.

    Dosare de rezonanţă fără finalitate şi glontele din fereastră

    Din 2012, Adri­ana Beţi­şor a deve­nit ges­tio­nara mai mul­tor dosare de rezo­nanţă. În iulie 2012, presa scria că ea a con­dus gru­pul de pro­cu­rori care au efec­tuat per­che­zi­ţii în ofi­ci­ile unor firme din reţeaua omu­lui de afa­ceri Vea­ce­slav Pla­ton. Un an mai târ­ziu, tot ei i-a fost încre­dinţat dosa­rul inten­tat omu­lui de afa­ceri Leo­nid Vol­ne­anschi, patro­nul fir­me­lor care ges­tio­nează busi­ne­s­sul „Elat” din Chi­şi­nău. În mai 2013, Vol­ne­anschi a fost adus la Cen­trul Naţio­nal Anti­co­ru­pţie (CNA) pen­tru audi­eri, dosa­rul fiind ini­ţiat pen­tru escro­che­rie în pro­porţii deo­se­bit de mari. În decem­brie 2013, cauza a fost înce­tată, din lipsa infra­cţiu­nii.

    Tot în 2013, Adri­ana Beţi­şor, con­form pre­sei, a ges­tio­nat dosa­rul penal pe numele lui Boris Focşa, fost minis­tru al Cul­tu­rii, sus­pec­tat de impli­care în vân­za­rea ile­gală a edi­fi­ci­i­lor (monu­mente isto­rice) din str. M. Emi­ne­scu nr. 52 din Chi­şi­nău. ZdG a scris ante­rior că imo­bi­lele vizate în ancheta pro­cu­ro­ri­lor au ajuns în pose­sia unor firme ce apa­rţin fami­liei lui Dumi­tru Dia­cov, preşe­dinte de onoare al PD. Dosa­rul, însă, nu a avut o fina­li­tate, ex-ministrul fiind scos de sub urmă­rire penală.

    În febru­a­rie 2014, pro­cu­ro­rii anu­nţau că în fereas­tra locu­inţei unui pro­cu­ror a fost tras un glonte. Atunci, Secţia Exer­ci­tare a Urmă­ri­rii Penale pe cauze exce­pţio­nale din cadrul Pro­cu­ra­tu­rii Gene­rale (PG) anu­nţa că a fost des­chis un dosar penal, iar pro­cu­ro­rul vizat ar fi fost Adri­ana Beţi­şor. Astăzi, la peste doi ani de la inci­dent, Cor­ne­liu Bra­tu­nov, şeful Secţiei, spune că dosa­rul nu a avut o fina­li­tate, pen­tru că nu a fost găsit ata­ca­to­rul.

    Fraudele din sistemul bancar şi condamnările cu nume

    Au urmat fra­u­dele din sis­te­mul ban­car, cele mai impor­tante dosare revenindu-i anume Adri­a­nei Beţi­şor. Ast­fel, aceasta a ges­tio­nat şi mai ges­tio­nează dosa­rul penal pe numele lui Ilan Şor, pri­mar de Orhei, tot el, fost preşe­dinte al Băn­cii de Eco­no­mii a Mol­do­vei (BEM), învi­nuit încă în mai 2015 de abuz în ser­vi­ciu, după ce ar fi ges­tio­nat defec­tuos BEM-ul. Dosa­rul, deşi are mai mult de un an de când este inves­ti­gat, nu a fost încă tri­mis în jude­cată. Tot Beţi­şor este cea care, acum câteva săp­tămâni, l-a reţi­nut pe Şor într-un alt dosar penal des­chis pen­tru escro­che­rie în pro­porţii deo­se­bit de mari şi spă­lare de bani. În ulti­mele 7 luni, tot Beţi­şor a repre­zen­tant acu­za­rea de stat în dosa­rul Filat, în care depu­ta­tul şi fos­tul pre­mier a fost con­dam­nat la 9 ani de închi­soare cu exe­cu­tare pen­tru coru­pere pasivă şi tra­fic de influ­enţă. După con­dam­nare, Beţi­şor a decla­rat pre­sei că are în ges­tiune un alt dosar în care figu­rează Filat, legat de fra­u­dele de la BEM, ea fiind cea care con­duce gru­pul care inves­ti­ghează fra­u­dele de mili­arde din sis­te­mul ban­car.

    Adri­ana Beţi­şor a ges­tio­nat şi dosa­rul „Cara­vita”, firmă afi­li­ată lui Filat prin inter­me­diul lui Ion Rusu, cum­na­tul şi naşul său. În noiem­brie 2015, într-un dosar care, la fel, s-a desfă­şu­rat cu uşile închise, Rusu a fost con­dam­nat la 5 ani de închi­soare cu exe­cu­tare. În mar­tie 2016, Cur­tea de Apel Chi­şi­nău menţi­nea con­dam­na­rea emisă pe numele lui Ion Rusu.
    sursa: zdg.md

  • Procuratura şi „secretele” din dosarul miliardului

    De aproape cinci luni, ZdG încearcă să obţină de la Pro­cu­ra­tura Anti­co­ru­pţie, insti­tu­ţie sub­or­do­nată ierar­hic Pro­cu­ra­tu­rii Gene­rale, infor­ma­ţii de inte­res public din dosa­rul fra­u­de­lor din sis­te­mul ban­car, fără prea mare suc­ces. În două răs­pun­suri ofi­ci­ale pri­mite de reda­cţie, insti­tu­ţia oferă replici laco­nice, evi­tând să răs­pundă la mai multe între­bări impor­tante.

    Prima soli­ci­tare de infor­ma­ţii tri­misă de ZdG Pro­cu­ra­tu­rii Gene­rale (PG) datează din sep­tem­brie 2015. Un răs­puns ofi­cial am pri­mit abia în ianu­a­rie 2016, deşi, în momen­tul în care l-am pri­mit, repre­zen­tanţii PG ne-au anu­nţat că acesta a fost remis încă la 7 octom­brie 2015. În aceste con­di­ţii, pen­tru că infor­ma­ţia pri­mită nu era actu­ală, am tri­mis, pe 21 ianu­a­rie 2016, o nouă soli­ci­tare. În demer­sul nos­tru am inclus 23 de între­bări des­pre dosa­rele pri­vind fra­u­dele din sis­te­mul ban­car, des­pre dosa­rul pri­vind mili­ar­dul dis­pă­rut, des­pre fun­cţio­na­rii bănu­iţi şi învi­nuiţi, dar şi des­pre pro­cu­ro­rii care le ges­tio­nează. Tot­o­dată, am soli­ci­tat să ni se pre­zinte rechi­zi­to­riul din dosa­rul fos­tu­lui pre­mier, Vlad Filat, tri­mis deja în jude­cată.

    De aproape cinci luni, ZdG încearcă să obţină de la Pro­cu­ra­tura Anti­co­ru­pţie, insti­tu­ţie sub­or­do­nată ierar­hic Pro­cu­ra­tu­rii Gene­rale, infor­ma­ţii de inte­res public din dosa­rul fra­u­de­lor din sis­te­mul ban­car, fără prea mare suc­ces. În două răs­pun­suri ofi­ci­ale pri­mite de reda­cţie, insti­tu­ţia oferă replici laco­nice, evi­tând să răs­pundă la mai multe între­bări impor­tante.

    Prima soli­ci­tare de infor­ma­ţii tri­misă de ZdG Pro­cu­ra­tu­rii Gene­rale (PG) datează din sep­tem­brie 2015. Un răs­puns ofi­cial am pri­mit abia în ianu­a­rie 2016, deşi, în momen­tul în care l-am pri­mit, repre­zen­tanţii PG ne-au anu­nţat că acesta a fost remis încă la 7 octom­brie 2015. În aceste con­di­ţii, pen­tru că infor­ma­ţia pri­mită nu era actu­ală, am tri­mis, pe 21 ianu­a­rie 2016, o nouă soli­ci­tare. În demer­sul nos­tru am inclus 23 de între­bări des­pre dosa­rele pri­vind fra­u­dele din sis­te­mul ban­car, des­pre dosa­rul pri­vind mili­ar­dul dis­pă­rut, des­pre fun­cţio­na­rii bănu­iţi şi învi­nuiţi, dar şi des­pre pro­cu­ro­rii care le ges­tio­nează. Tot­o­dată, am soli­ci­tat să ni se pre­zinte rechi­zi­to­riul din dosa­rul fos­tu­lui pre­mier, Vlad Filat, tri­mis deja în jude­cată.

    Trei bănuiţi şi 10 învinuiţi

    Pro­cu­ra­tura, prin răs­pun­sul sem­nat de Adrian Popenco, pro­cu­ror inte­ri­mar anti­co­ru­pţie, ne-a ofe­rit în spe­cial infor­ma­ţii gene­rale, majo­ri­ta­tea din­tre ele cunos­cute publi­cu­lui, evi­tând să fur­ni­zeze alte date soli­ci­tate. Din răs­puns aflăm că, în pre­zent, Pro­cu­ra­tura Anti­co­ru­pţie con­duce urmă­ri­rea penală pe 18 cauze aflate în ges­tiu­nea orga­nu­lui de urmă­rire penală al Cen­tru­lui Naţio­nal Anti­co­ru­pţie (CNA), por­nite pe fap­tul abu­zu­lui în ser­vi­ciu comis de către per­soane care au ges­tio­nat acti­vi­ta­tea Băn­cii de Eco­no­mii a Mol­do­vei (BEM) şi a Băn­cii Soci­ale (BS), dobân­di­rii cre­di­te­lor prin înşe­lă­ciune, pre­cum şi însu­şi­rii bunu­ri­lor în pro­porţii deo­se­bit de mari de la insti­tu­ţi­ile finan­ci­are nomi­na­li­zate. Din acest răs­puns aflăm că repre­zen­tanţii Uni­bank, cea­laltă bancă închisă toamna tre­cută, nu figu­rează în dosa­rele penale inten­tate pen­tru fra­ude în sis­tem.

    Tot­o­dată, în răs­puns se spune că în ges­tiu­nea pro­cu­ro­ri­lor se află trei cauze penale por­nite pe fap­tul abu­zu­lui în ser­vi­ciu comis de mem­brii con­si­li­i­lor de admi­nis­tra­ţie ale BEM şi BS, pre­cum şi negli­jenţei în ser­vi­ciu comise de per­soane cu fun­cţie de dem­ni­tate publică, impli­cate în ges­tio­na­rea situ­a­ţiei în sec­to­rul financiar-bancar. În total, spune Pro­cu­ra­tura, pe aceste dosare figu­rează 3 bănu­iţi şi 10 învi­nuiţi, „inclu­siv ex-preşedintele Con­si­li­u­lui de Admi­nis­tra­ţie al BEM, Ilan Şor, care au fost reţi­nuţi de Pro­cu­ra­tura Anti­co­ru­pţie şi pre­zen­taţi instanţei de jude­cată pen­tru ares­tare, însă la moment toţi, în baza înche­ie­ri­lor jude­că­to­ru­lui de instru­cţie, se află sub con­trol judi­ciar”.

    Trei persoane anunţate în căutare, alte trei, în arest

    Pro­cu­ra­tura Anti­co­ru­pţie anu­nţă că a expe­diat în instanţa de jude­cată 17 cauze penale pe fapte de încăl­care a regu­li­lor de cre­di­tare şi obţi­ne­rea cre­di­te­lor prin înşe­lă­ciune, care se exa­mi­nează acum de către instanţele de jude­cată. Pro­cu­ro­rii afirmă că de comi­te­rea aces­tor infra­cţiuni sunt învi­nuiţi „inclu­siv ex-preşedintele BEM, Gaci­ke­vici Gri­gore, ex-membrii Con­si­li­u­lui de Admi­nis­tra­ţie al BEM, Ana Vitiu, Ale­xandr Mişov, Leo­nid Beli­bov şi Mihail Beje­nari, pre­cum şi alte 13 per­soane, din­tre care fun­cţio­nari ai băn­ci­lor şi admi­nis­tra­tori de între­prin­deri, care au bene­fi­ciat de cre­dite”, evi­tând să facă publice numele tutu­ror per­soa­ne­lor tri­mise în jude­cată. În schimb, sun­tem infor­maţi că trei per­soane impli­cate în aceste infra­cţiuni sunt anu­nţate în cău­tare, iar trei se deţin în stare de arest.

    Deşi am soli­ci­tat o infor­ma­ţie clară şi legală refe­ri­toare la numele pro­cu­ro­ri­lor care ges­tio­nează aceste dosare, dar şi date des­pre expe­rienţa acu­mu­lată de ei în orga­nele pro­cu­ra­tu­rii, ţinând cont de fap­tul că fra­u­dele din sis­te­mul ban­car sunt, prac­tic, cel mai medi­a­ti­zat dosar din isto­ria R. Mol­dova, în răs­pun­sul sem­nat de Adrian Popenco insti­tu­ţia face o refe­rire mai mult decât laco­nică la subiect. „Inves­ti­ga­rea aces­tor cauze penale este efec­tu­ată de gru­puri de urmă­rire penală for­mate din pro­cu­rori din cadrul Pro­cu­ra­tu­rii Anti­co­ru­pţie, ofi­ţeri de urmă­rire penală şi ofi­ţeri de inves­ti­ga­ţie din cadrul CNA”. La subiect, am soli­ci­tat să ni se ofere infor­ma­ţia des­pre felul în care sunt repar­ti­zate în Pro­cu­ra­tura Anti­co­ru­pţie dosa­rele către pro­cu­rori, ţinând cont de fap­tul că, în spa­ţiul public, inclu­siv ex-procurorul mun. Chi­şi­nău, Ion Dia­cov, a lan­sat mai multe acu­za­ţii la adresa a doi din­tre pro­cu­ro­rii aces­tui caz, Adri­ana Beţi­şor şi Vita­lie Galeru. Beţi­şor este cea care ges­tio­nează dosa­rul penal în care Ilan Şor este învi­nuit, dar şi cel în care Şor, după ce l-a denu­nţat pe Vla­di­mir Filat, are sta­tut de mar­tor. Tot ea repre­zintă acu­za­rea de stat în dosa­rul Cara­vita, în care cum­na­tul lui Filat a fost deja con­dam­nat. Cele trei dosare sunt, prac­tic, cele mai medi­a­ti­zate. „În ceea ce pri­veşte modul de repar­ti­zare a cau­ze­lor penale, în cadrul Pro­cu­ra­tu­rii Anti­co­ru­pţie se acti­vează pe prin­ci­piul repar­ti­ză­rii alea­to­rii, în depen­denţă de volu­mul de lucru pe care-l deţine fie­care pro­cu­ror în parte”, se spune în răs­pun­sul sem­nat de Adrian Popenco.

    Dosarul Filat, în şedinţă închisă, restricţionat pentru presă

    I-am între­bat pe pro­cu­rori în ce dosare este vizat depu­ta­tul Vlad Filat şi dacă aces­tea vizează fra­u­dele din sis­te­mul ban­car sau au la bază învi­nu­i­rile lui Ilan Şor. Pro­cu­ra­tura ne-a răs­puns că dosa­rul „de învi­nu­ire a lui Vla­di­mir Filat de comi­te­rea infra­cţiu­nii pre­vă­zute de art. 324 alin. 3 (a, b) şi 326 alin. 3 (a) din Codul Penal a avut la bază auto­de­nu­nţul lui Ilan Şor, prin care s-au des­cris acţiu­nile corup­ti­bile comise de acesta. După dis­jun­ga­rea cau­zei penale, o parte din cir­cum­stanţele des­crise de către Ilan Şor au fost expe­di­ate în instanţa de jude­cată pen­tru exa­mi­nare în fond, iar o altă parte au rămas în pro­ce­dura Pro­cu­ra­tu­rii Anti­co­ru­pţie. În cadrul şedinţei de jude­cată de exa­mi­nare a cau­zei de învi­nu­ire a lui Vla­di­mir Filat, prin înche­ie­rea instanţei din 5 ianu­a­rie 2016 a fost dis­pusă exa­mi­na­rea cau­zei penale în şedinţă închisă, ceea ce pre­su­pune limi­ta­rea publi­cu­lui şi pre­sei la cer­ce­ta­rea jude­că­to­rească a pro­be­lor în instanţa de jude­cată”, ne-au expli­cat pro­cu­ro­rii. Am mai soli­ci­tat rechi­zi­to­riul, actul final de învi­nu­ire întoc­mit de pro­cu­rori, dar, la fel, nu ne-a fost ofe­rit, pro­cu­ro­rii pre­ci­zând că jur­na­li­ş­tii, con­form Codu­lui de Pro­ce­dură Penală, nu sunt în lista celor care urmează să pri­mească acest docu­ment.

    Deşi am soli­ci­tat să ni se spună care sunt ţările cărora le-au fost expe­di­ate cereri pen­tru comi­sii roga­to­rii, pro­cu­ro­rii au ales doar să ne comu­nice că au făcut acest pas, fără a oferi nume. „În ceea ce pri­veşte fur­ni­za­rea altor infor­ma­ţii soli­ci­tate prin demer­sul dvs., s-a ţinut cont de pre­ve­de­rile alin. 1 art. 212 din Codul de Pro­ce­dură Penală, potri­vit căruia, mate­ri­a­lele urmă­ri­rii penale nu pot fi date publi­ci­tă­ţii decât cu auto­ri­za­rea per­soa­nei care efec­tu­ează urmă­ri­rea penală şi numai în măsura în care ea con­si­deră că aceasta este posi­bil, cu res­pec­ta­rea pre­zu­mţiei de nevi­no­vă­ţie, şi ca să nu fie afec­tate inte­re­sele altor per­soane şi ale desfă­şu­ră­rii urmă­ri­rii penale”, con­chid pro­cu­ro­rii, evi­tând răs­pun­sul la mai multe între­bări.

    Tatiana Puiu, expert în legislaţia mass-media:

    Mass-media are sar­cina de a informa publi­cul asu­pra pro­ble­me­lor de inte­res public şi de a efec­tua, în con­for­mi­tate cu res­pon­sa­bi­li­tă­ţile sale, inves­ti­ga­ţii jur­na­lis­tice axate pe pro­bleme de inte­res public. Răs­pun­sul ofe­rit de Pro­cu­ra­tura Anti­co­ru­pţie repre­zintă mai mult un refuz de a fur­niza infor­ma­ţia ofi­ci­ală şi o res­tri­cţio­nare ile­gală în exer­ci­ta­rea drep­tu­lui de acces la infor­ma­ţie. Se cre­ează impre­sia că Pro­cu­ra­tura oferă doar infor­ma­ţii selec­tive pe cau­zele de inves­ti­gare a fra­u­de­lor ban­care, atri­bu­ind pe alo­curi ille­gal infor­ma­ţia de inte­res public la cea cu acce­si­bi­li­tate limi­tată, pre­vă­zută expres de Legea pri­vind acce­sul la infor­ma­ţie.

    Câteva dintre întrebările la care Procuratura Anticorupţie a refuzat să ne ofere un răspuns

    • Există, în acest moment, un dosar amplu, sin­gu­lar, care să inves­ti­gheze fra­u­dele de la cele 3 bănci, sau dosa­rele sunt sepa­rate, pen­tru fie­care infra­cţiune în parte?
    • Per­soa­nele care au fost audi­ate ca mar­tor în dosa­rele pri­vind fra­u­dele din sis­te­mul ban­car mai pot fi audiate/anchetate în cali­tate de bănuit/învinuit?
    • Câţi mar­tori au fost audi­aţi, până acum, în aceste dosare?
    • Aproape 13 mili­arde de lei au fost scoşi din BS în urma unor cre­dite de mili­arde, ofe­rite mai mul­tor com­pa­nii în teme­iul unor con­tracte de cre­dit sem­nate pe 25-26 noiem­brie 2014. Ini­ţial, banii au ajuns pe con­tu­rile a cinci firme necu­nos­cute: „Dan­mira” SRL, „Davema-Com”, „Voximar-com”, „Con­trade”, „Cari­tas Group”. Au aflat pro­cu­ro­rii unde au ajuns aceşti bani?
    • Ce sta­tut au acum admi­nis­tra­to­rii aces­tor firme? Dar fon­da­to­rii? Au aflat pro­cu­ro­rii cine sunt bene­fi­ci­a­rii aces­tor firme?
    • Pro­cu­ro­rii care inves­ti­ghează dosa­rele au la dis­po­zi­ţie vari­anta în limba română a rapor­tu­lui Kroll?
    • Câţi bani au fost recu­pe­raţi până acum din banii scoşi din cele trei bănci?
      sursa: zdg.md
  • Procurorul Adriana Beţişor: Am insistat pe arest ca să nu poată fi periclitată ancheta

    Procurorul anticorupţie Adriana Beţişor declară că organele de drept au insistat pe privarea de libertate a ex-premierului Vlad Filat ca să nu poată fi periclitată ancheta inclusiv prin intimidări de martori şi distrugere de probe. Declaraţiile au fost făcute după şedinţa Curţii de Apel în care a fost respins recursul avocaţilor , fiind menţinut arestul de 30 de zile stabilit de Judecătoria sectorului Buiucani, transmite IPN.

    „Ceea ce a fost demonstrat a fost inclus în actul de învinuire. Suntem la o etapă preliminară a investigaţiei. Nu în zadar am solicitat privarea de libertate la Judecătoria Buiucani a învinuitului, pe motiv că trebuie să facem acţiuni în  care starea de libertate a acestuia ar periclita mersul normal şi realizarea acestor acţiuni într-o manieră în care prevede legislaţia în vigoare”, a notat procurorul. 

    Referitor la declaraţiile învinuitului Vlad Filat, precum că ar exista o diferenţă între sumele invocate în plenul Parlamentului şi cele invocate în şedinţa de judecată, procurorul a declarat că fiecare sumă este dovedită prin probe.

    Procurorul anticorupţie Adriana Beţişor declară că organele de drept au insistat pe privarea de libertate a ex-premierului Vlad Filat ca să nu poată fi periclitată ancheta inclusiv prin intimidări de martori şi distrugere de probe. Declaraţiile au fost făcute după şedinţa Curţii de Apel în care a fost respins recursul avocaţilor , fiind menţinut arestul de 30 de zile stabilit de Judecătoria sectorului Buiucani, transmite IPN.

    „Ceea ce a fost demonstrat a fost inclus în actul de învinuire. Suntem la o etapă preliminară a investigaţiei. Nu în zadar am solicitat privarea de libertate la Judecătoria Buiucani a învinuitului, pe motiv că trebuie să facem acţiuni în  care starea de libertate a acestuia ar periclita mersul normal şi realizarea acestor acţiuni într-o manieră în care prevede legislaţia în vigoare”, a notat procurorul. 

    Referitor la declaraţiile învinuitului Vlad Filat, precum că ar exista o diferenţă între sumele invocate în plenul Parlamentului şi cele invocate în şedinţa de judecată, procurorul a declarat că fiecare sumă este dovedită prin probe.

    Ex-premierul Vlad Filat a declarat, după şedinţă, că intenţionat a fost izolat ca să nu poată vorbi. Filat a menţionat că se simte ok şi e pregătit moral şi fizic să ducă această bătălie până la sfârşit, până se va afla adevărul. Ex-premierul a mai spus că denunţul lui Şor este unul mincinos. Dacă în Parlament se vorbea de 60 de milioane și 190 de milioane, deja se vorbeşte de 1 milion care s-ar fi dat şi 80 de milioane credite pentru nişte companii de care habar nu are. Potrivit liberal-democratului, în acest dosar se încalcă prezumţia nevinovăţiei în scopuri politice.

    Vlad Filat a fost reţinut pe 15 octombrie, iar pe 18 octombrie, arestul preventiv i-a fost prelungit cu 30 de zile.
    sursa: ipn.md

LASĂ UN COMENTARIU