Baza de date a procurorilor Republicii Moldova
Exemplu: Caraman Alexadru
Căutare avansată
sursa foto: procuratura.md

Bodean Valeriu

Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale Chişinău

Date biografice

Prin Ordinul Nr. 957-p din 14 august 2017, numit în funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale, pentru un mandat de 5 ani.

Conform Hotărârii nr. 12-92/17 din 10 august 2017, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General numirea domnului Valeriu Bodean în funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale, pentru un mandat de 5 ani.

Prin Ordinul nr. 1075-p din 01 august 2016, numit în funcția de adjunct interimar al procurorului-șef în cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate  și cauze Speciale.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 1472-p din 16 decembrie 2015, numit în funcția de Procuror, adjunct interimar al Procurorului mun. Chișinău.

Prin Ordinul Nr. 957-p din 14 august 2017, numit în funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale, pentru un mandat de 5 ani.

Conform Hotărârii nr. 12-92/17 din 10 august 2017, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General numirea domnului Valeriu Bodean în funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale, pentru un mandat de 5 ani.

Prin Ordinul nr. 1075-p din 01 august 2016, numit în funcția de adjunct interimar al procurorului-șef în cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate  și cauze Speciale.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 1472-p din 16 decembrie 2015, numit în funcția de Procuror, adjunct interimar al Procurorului mun. Chișinău.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 108-p din 28 ianuarie 2013, numit în funcția de Procuror pentru misiuni speciale în cadrul Procuraturii Generale.

Prin Hotărîrea nr.2-3d-38/10 din 23 februarie 2010, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General soluţionarea chestiunii cu privire la delegarea domnului Bodean Valeriu, procuror, şef secţie în procuratura mun.Chişinău, pentru exercitarea atribuţiilor de procuror pentru misiuni speciale în Procuratura Generală. 

Instruire/Diplome
1996 - 2000 Universitatea de Stat din Moldova, mun. Chişinău, facultatea de drept
2000 - 2002 Universitatea de Stat din Moldova, mun. Chişinău, facultatea de drept, masterat 

Activităţi profesionale pertinente
2016 - prezent - Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale – adjunct interimar al procurorului-şef;
2013 - 2016 - procuror pentru misiuni speciale
2011 - 2013 - procuror, şef al Secţiei conducere a urmăririi penale în organele centrale ale MAI şi SV din cadrul Direcţiei exercitare şi conducere a urmăririi penale;
23.06.2010 – 26.09.2011 – procuror pentru misiuni speciale;
23.02.2005 – 23.06.2010 – procuror, şef al Secţiei exercitare a urmăririi penale;
24.09.2004 – 23.02.2005 Procuratura Generală, Direcţia exercitare a urmăririi penale, Secţia exercitare a urmăririi penale în cauze excepţionale – procuror al secţiei;
06.09.2001 – 24.09.2004 Procuratura mun. Chişinău – anchetator - anchetator superior - anchetator pentru cauze excepţionale;
01.08.2000 – 06.09.2001 Procuratura sect. Ciocana mun.Chişinău – ajutor interimar al procurorului - ajutor al procurorului.

Prin Hotărârea nr. 10-49/17 din 19 iulie 2017, Colegiul pentru selecţia şi cariera procurorilor a aprobat rezultatul final al evaluării procurorului Valeriu BODEAN, candidat la funcţia de adjunct al procurorului-şef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale, care a obţinut punctajul final de 154.

DISTINCȚII
Potrivit Hotărârii nr. 12-25/16 din 22 ianuarie 2016, cu prilejul Zilei lucrătorului procuraturii, luînd în consideraţie rezultatele activităţii desfășurate, indicatorii de performanţă calitativi şi cantitativi obţinuţi pe parcursul anului 2015, calităţile profesionale şi morale ale unor procurori, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General încurajarea domnului Bodean Valeriu cu Medalia ”Pentru serviciu impecabil” Clasa II.

Prin Hotărârea nr.12-10/14 din 23 ianuarie 2014, cu privire la încurajarea unor procurori în legătură cu aniversarea a XXII-a de la formarea Procuraturii Republicii Moldova, s-a propus Procurorului General decorarea domnului Bodean Valeriu, Procuror pentru misiuni speciale, cu Insigna de piept „Eminent al Procuraturii”.

Conform Hotărârii nr. 2-3d-217/11 din 20 septembrie 2011, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General încurajarea domnului Bodean Valeriu - procuror, şef al secţiei conducere a urmăririi penale în organele centrale ale MAI şi SV, pentru îndeplinirea exemplară a obligaţiilor de serviciu, iniţiativă şi operativitate cu Diplomă de onoare de categoria I.

Prin Hotărârea nr. 10-49/17 din 19 iulie 2017, Colegiul pentru selecţia şi cariera procurorilor a aprobat rezultatul final al evaluării procurorului Valeriu BODEAN, candidat la funcţia de adjunct al procurorului-şef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale, care a obţinut punctajul final de 154.

DISTINCȚII
Potrivit Hotărârii nr. 12-25/16 din 22 ianuarie 2016, cu prilejul Zilei lucrătorului procuraturii, luînd în consideraţie rezultatele activităţii desfășurate, indicatorii de performanţă calitativi şi cantitativi obţinuţi pe parcursul anului 2015, calităţile profesionale şi morale ale unor procurori, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General încurajarea domnului Bodean Valeriu cu Medalia ”Pentru serviciu impecabil” Clasa II.

Prin Hotărârea nr.12-10/14 din 23 ianuarie 2014, cu privire la încurajarea unor procurori în legătură cu aniversarea a XXII-a de la formarea Procuraturii Republicii Moldova, s-a propus Procurorului General decorarea domnului Bodean Valeriu, Procuror pentru misiuni speciale, cu Insigna de piept „Eminent al Procuraturii”.

Conform Hotărârii nr. 2-3d-217/11 din 20 septembrie 2011, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General încurajarea domnului Bodean Valeriu - procuror, şef al secţiei conducere a urmăririi penale în organele centrale ale MAI şi SV, pentru îndeplinirea exemplară a obligaţiilor de serviciu, iniţiativă şi operativitate cu Diplomă de onoare de categoria I.

 

Hotărârea nr. 10-49/17 din 19 iulie 2017

Hotărîrea nr. 12-25/16 din 22 ianuarie 2016

Hotărîrea nr.12-10/14 din 23 ianuarie 2014

Hotărîrii nr. 2-3d-217/11 din 20 septembrie 2011

Știri
  • Salariile de peste 20 de mii de lei şi tranzacţiile procurorilor-şefi în 2017

    Conducătorii Procuraturii Generale şi cei ai procuraturilor de profil au primit, în 2017, salarii de peste 20 de mii de lei pe lună. Procurorul general, de exemplu, a beneficiat de un salariu de puţin peste 30 de mii de lei. Deşi, în 2017, majoritatea procurorilor-şefi nu au făcut achiziţii, unii acuzatori de stat au intrat, totuşi, în posesia unor apartamente sau maşini de lux.

    Eduard Harunjen, procuror general, nu a făcut achiziţii în 2017. Şeful Procuraturii Generale (PG) a beneficiat însă de un salariu de invidiat: 30,2 mii de lei pe lună. Conform declaraţiei de avere şi interese, acesta a acumulat, din salariu, 363,58 mii de lei în 2017, iar alţi 4,5 mii de la Universitatea de Stat din Moldova. Soţia acestuia, Adela, a avut un salariu anual de 160 de mii de lei, activând la Curtea de Arbitraj Internaţional Comercial.

    Adjuncţii procurorului general, fără achiziţii, dar cu salarii de peste 20 de mii de lei

    Conducătorii Procuraturii Generale şi cei ai procuraturilor de profil au primit, în 2017, salarii de peste 20 de mii de lei pe lună. Procurorul general, de exemplu, a beneficiat de un salariu de puţin peste 30 de mii de lei. Deşi, în 2017, majoritatea procurorilor-şefi nu au făcut achiziţii, unii acuzatori de stat au intrat, totuşi, în posesia unor apartamente sau maşini de lux.

    Eduard Harunjen, procuror general, nu a făcut achiziţii în 2017. Şeful Procuraturii Generale (PG) a beneficiat însă de un salariu de invidiat: 30,2 mii de lei pe lună. Conform declaraţiei de avere şi interese, acesta a acumulat, din salariu, 363,58 mii de lei în 2017, iar alţi 4,5 mii de la Universitatea de Stat din Moldova. Soţia acestuia, Adela, a avut un salariu anual de 160 de mii de lei, activând la Curtea de Arbitraj Internaţional Comercial.

    Adjuncţii procurorului general, fără achiziţii, dar cu salarii de peste 20 de mii de lei

    Şi adjuncţii procurorului general au avut salarii mari în 2017, după reformarea Procuraturii. Igor Popa a ridicat un salariu lunar de 26,5 mii de lei (318,75 mii anual). Şi acesta nu a făcut cumpărături în 2017. În declaraţia sa, Popa nu a mai indicat-o pe avocata Ala Popa. Potrivit unei hotărâri judecătoreşti, cei doi au divorţat în octombrie 2016. Cererea a fost depusă de avocată, iar Igor Popa a acceptat divorţul, solicitând examinarea cazului în lipsa sa. Ambii au decis ca cei doi copii minori ai lor să rămână în grija mamei.

    Iurii Garaba, alt adjunct al procurorului general, a avut un salariu lunar de aproximativ 20,2 mii de lei în 2017 (242,89 mii de lei). Procurorul a vândut un BMW 520 cu 5 mii de euro, iar din darea în locaţiune a unui apartament a obţinut 3720 de euro. Locuinţa oferită în chirie de soţii Garaba, cu o suprafaţă de 51 m.p., a fost cumpărată în 2013. Adjunctul procurorului general a beneficiat şi de o pensie lunară de 18,5 mii de lei. El deţine un depozit de 10 mii de euro, dar din 2013 şi până în 2033 urmează să ramburseze trei credite în valoare de 15,5 mii de euro şi 5,6 mii de USD. Soţia lui Garaba, Irina, a acumulat venituri din trei surse. De la Fabrica Avicolă „Tochile”, condusă de Victor Garaba, fratele procurorului, şi fondată de Lifaza Limited, un off-shore cipriot, aceasta a avut un salariu de 14,4 mii de lei. 17,4 mii de lei şi, respectiv, 6,4 mii de lei, Irina Garaba i-a primit de la reprezentanţele companiilor „Wecker Limited” şi „Belsis Limited”.

    Mircea Roşioru, al treilea adjunct al procurorului general, a avut cel mai mare salariu dintre toţi conducătorii PG. Potrivit declaraţiei de avere şi interese depuse de acesta pentru 2017, Roşioru a ridicat lunar 30,8 mii de lei (370,33 mii de lei anual). Alţi 16 mii de lei, adjunctul procurorului general i-a primit din activitatea didactică pe care a desfăşurat-o la Institutul Naţional al Justiţiei, Universitatea de Studii Europene şi Universitatea de Stat din Moldova. Nici Roşioru nu a făcut cumpărături în 2017, dar a investit, începând cu 2011, 47 mii de euro într-un apartament edificat de Basconslux special pentru procurori. Soţia lui Mircea Roşioru este angajată la „Dendrobium” SRL, companie gestionară a unei afaceri cu flori.

    Viorel Morari, şeful Procuraturii Anticorupţie, a avut un salariu lunar de 27,5 mii de lei în 2017 (330,44 mii de lei pe an), iar de la INJ, alţi 5,2 mii de lei. Suma de 1382 de euro, Viorel Morari a încasat-o dintr-o diurnă plătită de Consiliul Europei. La fel ca şi colegii săi de la PG, Morari nu a făcut achiziţii în 2017. Noutatea din declaraţia lui Morari este faptul că acesta a indicat-o pe soția (sau concubina), angajată și ea în domeniu, la PG. Aceasta a obţinut, din salariu, 18,8 mii de lei, iar din indemnizaţia oferită de Casa Naţională de Asigurări Sociale, 45,5 mii de lei.

    Adriana Beţişor, adjuncta lui Viorel Morari, a avut un salariu mediu de 26,1 mii de lei în 2017 (313,73 mii de lei pe an). În anul de referinţă, acuzatoarea de stat nu a făcut cumpărături, indicând în declaraţia de avere şi interese acelaşi apartament şi aceleaşi maşini, de model Skoda, despre care ZdG a scris anterior. Soţul Adrinei Beţişor, angajat la Serviciul Fiscal de Stat, a avut un salariu mediu de 17 mii de lei pe lună. Alţi 1900 de lei i-a primit pentru perioada în care a fost în concediu medical.

    Eduard Varzar, care deţine funcţia de adjunct al Procuraturii Anticorupţie din august 2017, a obţinut, în 2017, din salariul de procuror, 257,22 mii de lei (21,4 mii de lei lunar). Cei mai mulţi bani, 316,76 de mii de lei, au intrat în conturile procurorului în urma unui titlu executoriu din februrie 2017. Originea acestui titlu executoriu se trage încă din 2006, când acesta s-a adresat, iniţial, la Consiliul Municipal Chişinău (CMC), iar ulterior, în judecată, cerând, în conformitate cu Legea cu privire la procuratură, valabilă în acel moment, acordarea unui spaţiu locativ. Legea, abrogată ulterior, dar valabilă în acea perioadă, stabilea că, în cazul în care procurorul nu are locuinţă sau are nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor de trai, autoritatea administraţiei publice locale este obligată, în termen de cel mult un an de la numirea acestuia în funcţie, să îl asigure cu locuinţă (apartament sau casă) de serviciu pe perioada de activitate în localitatea respectivă. În 2008, Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) a menţinut în vigoare deciziile instanţelor inferioare şi a dispus obligarea autorităţilor publice locale să-i acorde o locuinţă. Titlul executoriu nu a fost însă executat. Ulterior, Varzar s-a adresat în judecată împotriva Ministerului Justiţiei, pentru neexecutarea în termen rezonabil a hotărârii judiciare, cerând repararea prejudiciului moral şi material suportat în legătură cu neexecutarea hotărârii judecătoreşti şi încasarea cheltuielilor de judecată. În iulie 2016, instanţa i-a admis, parţial, solicitarea, iar în februarie 2017, după ce cazul a ajuns la CA Chişinău, solicitarea a devenit executorie. Și CSJ a menținut, prin încheiere, decizia instanțelor inferioare. La scurt timp, Ministerul Finanţelor i-a transferat suma de 316,76 mii de lei. Totuşi, procurorul spune că hotărârea judiciară prin care CMC este obligat să-i ofere o locuinţă încă nu a fost executată. Acesta nu exclude că se va adresa, repetat, în judecată.

    „Hotărârea privind acordarea spaţiului locativ se află în curs de executare. N-am avut eu norocul ca executarea dosarului meu să aibă loc în termene reduse, ca la alţi colegi procurori, judecători, poliţişti. De vreo zece ani cunosc că Primăria nu dispune de spaţiu locativ. Dacă scriu, fix aşa răspuns primesc. Dacă aş fi beneficiat de o compensare, cum au beneficiat alţi colegi, nu mai ajungea să fie acest litigiu. Eforturile repetate, încercările de a scoate problema de pe ordinea de zi au fost fără succes”, susţine Varzar. Această sumă este pentru compensarea neexecutării hotărârii judecătoreşti până în 2016. „Perioada din 2016 până la data când va fi executată, este pasibilă de a solicita, din nou, recuperarea prejudiciului”, constată procurorul.

    Nicolae Chitoroagă, şeful Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS), a ridicat, lunar, un salariu mediu de 22,6 mii de lei, dar şi o pensie de 7,4 mii de lei pe lună. Acesta nu a achiziţionat niciun bun mobil sau imobil în 2017. Vasile Stoinovunul din adjuncţii săi, a avut în 2017 un salariu mediu lunar de 28,4 mii de lei. Acuzatorul de stat şi soţia sa păstrează, într-un depozit, 20 de mii de USD. Nici Lucreţia Zaharia, un alt adjunct de la PCCOCS, nu a făcut cumpărături în 2017. Ea a avut anul trecut un salariu lunar mediu de aproximativ 26 de mii de lei. Valeriu Bodean, alt adjunct al şefului PCCOCS, a avut un salariu mediu lunar de 22,7 mii de lei. În decembrie 2016, Bodean a devenit proprietarul unui apartament cu o suprafaţă de 120 m.p., în care investea începând cu anul 2011.

    Şi Vitalie Busuioc, şi el adjunct al şefului PCCOCS, s-a ales, în 2017, cu un apartament nou.Conform declaraţiei de avere şi interese, Busuioc a ridicat, lunar, 20,4 mii de lei. Acesta a vândut, cu 53,5 mii de euro, echivalentul a aproximativ 1,1 milioane de lei, un apartament de 71 m.p., despre care menţiona în declaraţia de avere din 2016 că ar valora 28,4 mii de euro. La cumetria copilului, procurorul a obţinut 5,8 mii de euro. Cu banii obţinuţi în 2017, Vitalie Busuioc şi-a achiziţionat un apartament cu o suprafaţă de 150 m.p., locuinţă care ar valora, conform informaţiilor publicate de procuror, 1,05 milioane de lei. Preţul de piaţă al unui asemenea imobil costă însă aproape dublu. Soţia lui Busuioc a acumulat venituri în valoare totală de 106 mii de lei de la firmele „City Arena” SRL şi „New Tone”. „City Arena”este gestionată de Sergiu Busuioc, fratele procurorului. Acesta este implicat în mai multe afaceri,inclusiv în firma care gestionează restaurantul „Cactus” de pe str. Armenească din Chişinău, acolo unde îl are partener pe impresarul sportiv, Leonid Istrati.

    Tranzacţia lui Cimbir: A vândut un apartament de 119 m.p. cu 34 de mii de euro

    Ştefan Şaptefraţ, şeful Procuraturii Chişinău, a avut în 2017 un salariu lunar de aproximativ 18,3 mii de lei (219,8 mii de lei anual). La fel ca şi majoritatea colegilor cu funcţii de conducere din cadrul Procuraturii, şi Şaptefraţ nu a făcut achiziţii în anul 2017.

    Corneliu Bratunov, adjunctul procurorului mun. Chişinău şi şeful Oficiului Râşcani al instituţiei, a avut un salariu lunar de 25 mii de lei. La un eveniment de familie (zi de naştere) familia Bratunov a obţinut 1150 de euro. Soţia procurorului a obţinut 7,6 mii de lei de la SRL „Nisa-T”, cu activităţi în comerţ, şi 25,3 mii de lei, procent din vânzări de la un magazin online din Belarus. La început de 2018, familia Bratunov a cumpărat un autoturism Hyundai, cu o valoare de 10 mii de lei.

    Marcel Cimbir, alt adjunct al procurorului de Chişinău, tot el, şeful Oficiului Botanica al instituţiei, a primit, lunar, 19,3 mii de lei. Procurorul a vândut cu 120 mii de lei un automobil Skoda Superb. Alţi 690 mii de lei (aproximativ 34 mii de euro) i-a obţinut de la cesionarea drepturilor asupra unui apartament de 119 m.p., construit de „Basconslux” special pentru angajaţii procuraturii. Informaţiile din declaraţia de avere şi interese a procurorului Cimbir mai arată că acesta a vândut un metru patrat de apartament cu doar 285 de euro, în condiţiile în care preţul de piaţă este cel puţin dublu, iar procurorii au achitat pentru un metru pătrat, conform informaţiilor publicate anterior de ZdG, 340 de euro. În noiembrie 2016, Mariana Cimbir, soţia acuzatorului de stat, tot ea, fiica lui Veaceslav Untilă, preşedintele Curţii de Conturi, a intrat în gestionarea „Retraco Grup” SRL, cu activităţi imobiliare.

    Maşnic – cu o Skoda nouă, Popov – cu două maşini Toyota

    Eduard Maşnic, alt adjunct, şeful Oficiului Buiucani al Procuraturii Chişinău, a avut un salariu mediu de 27,7 mii de lei în 2017. Acesta şi-a achiziţionat, la început de 2018, un automobil Skoda Superb, fabricat în 2017, plătind 315 mii de lei. Partenera lui Maşnic este angajată la Compania de construcţii „Exfactor Grup”, de unde a avut un salariu de 10 mii de lei pe lună.

    Ruslan Popov, şeful Oficiului Ciocana al Procuraturii mun. Chişinău, care deţine şi funcţia de adjunct al procurorului mun. Chişinău, a avut un an 2017 plin de tranzacţii. Acesta a beneficiat de un salariu mediu lunar de aproximativ 26,4 mii de lei, iar alţi 29 de mii de lei au intrat în conturile procurorului din activitatea didactică pe care o desfăşoară la mai multe instituţii din ţară.

    Dacă în 2016, Popov cumpăra un BMW X5, în 2017 automobilul a fost vândut cu 998 de mii de lei. Un alt automobil, tot BMW X5, procurorul l-a vândut unui SRL, doar că pentru suma de 150 de mii de lei. Popov a vândut şi un Hyundai Tucson cu 14 mii de euro. A cumpărat, în schimb, un Hyundai Santa Fe, cu 506 mii de lei, şi un Hyundai Grand Santa Fe, pentru care a plătit 739,5 mii de lei.

    Roman Eremciuc, şeful Oficiului Centru al Procuraturii Chişinău şi adjunctul procurorului Chişinău, a ridicat lunar 17,3 mii de lei. Sumele de 540 de euro şi 744 de USD constituie diurnele procurorului primite pentru deplasări în străinătate. Alţi 75 de mii de lei au intrat în conturile familiei ca şi daruri la zile de naştere. Soţia procurorului, angajată la Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, a avut un venit din salariu de 379,8 mii de lei în 2017.
    Sursa: zdg.md

  • Mai mulți procurori au primit distincții. Cine sunt aceștia

    Peste 20 de procurori au primit astăzi distincții. Decorațiile le-au fost înmânate de Procurorul General al Republicii Moldova, Eduard Harunjen, în cadrul ședinței Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). Printre cei care au primit distincții sunt mai mulți șefi din cadrul instituției. Astfel, Crucea ”Pentru Merit” Clasa I le-a fost oferită procurorilor:

    Valeriu Bodeanu – adjunct al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale;
    Adrian Mircos – procuror-şef al Direcţiei urmărire penală şi criminalistică;
    Valeriu Chitoraga – procuror-şef al procuraturii raionului Ialoveni.

    Totodată, mai mulți acuzatori de stat au primit Crucea ”Pentru Merit” Clasa II. Aceștia sunt:

    Peste 20 de procurori au primit astăzi distincții. Decorațiile le-au fost înmânate de Procurorul General al Republicii Moldova, Eduard Harunjen, în cadrul ședinței Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). Printre cei care au primit distincții sunt mai mulți șefi din cadrul instituției. Astfel, Crucea ”Pentru Merit” Clasa I le-a fost oferită procurorilor:

    Valeriu Bodeanu – adjunct al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale;
    Adrian Mircos – procuror-şef al Direcţiei urmărire penală şi criminalistică;
    Valeriu Chitoraga – procuror-şef al procuraturii raionului Ialoveni.

    Totodată, mai mulți acuzatori de stat au primit Crucea ”Pentru Merit” Clasa II. Aceștia sunt:

    Lucreția Zaharia – adjunct al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale;
    Viorel Morari – procuror-șef al Procuraturii Anticorupție;
    Serghei Cebotari – procuror-şef al procuraturii raionului Soroca;
    Covalciuc Ion – procuror-şef interimar al procuraturii raionului Glodeni.

    De asemenea, astăzi au mai fost înmânate Medalii ”Pentru serviciu impecabil” Clasa II procurorilor:
    Vladislav Guţan – procuror-şef al Secţiei asistenţă juridică internaţională;
    Vasile Ciubotaru – procuror-şef al procuraturii raionului Teleneşti;
    Lorenta Gorea – procuror în Secţia protocol, cooperare internaţională şi integrare europeană.

    Medalia ”Pentru serviciu impecabil” Clasa III le-a fost oferită procurorilor:
    Roman Eremciuc – adjunct al procurorului-şef al Procuraturii mun. Chişinău, şef al Oficiului Centru;
    Andrei Roşca – procuror-şef al procuraturii raionului Rezina;
    Radu Gojan – procuror în Secţia unificare a practicii în domeniul urmăririi penale;
    Dorin Compan – procuror în Procuratura Anticorupţie;
    Aurel Ciocan – procuror în Procuratura mun. Chişinău, Oficiul Ciocana;
    Dumitru Robu – procuror în Procuratura Anticorupţie;
    Valentina Gavdiuc – procuror în procuratura de circumscripţie Bălţi;
    Ion Steclari – Procuror în procuratura raionului Ungheni.

    În același timp, Insigna de piept ”Eminent al Procuraturii” a fost obținută de:
    Vladislav Cojocaru – procuror-şef al procuraturii raionului Căuşeni;
    Ruslan Lungu – Procuror-şef al procuraturii mun. Bender;
    Vasile Stoinov – adjunct al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.

    Procurorii au fost nominalizați pentru a fi decorați cu ocazia aniversării a XXVI-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Atunci CSP, la propunerea conducătorilor subdiviziunilor Procuraturii, a prezentat Procurorului General o listă de peste 80 de procurori pentru a fi încurajați pentru activitatea desfășurată. Astăzi, distincții au primit însă de 4 ori mai puțini.

    Procurorul General, Eduard Harunjen, i-a felicitat pe cei care au primit titluri și i-a îndemnat ”să fie un exemplu pentru colectivele pe care le conduc”.

    Sursa: bizlaw.md

  • Averile declarate ale noilor adjuncți ai procuraturilor-cheie din Republica Moldova

    Procuratura Anticorupție, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) și Procuratura mun. Chișinău au șefi-adjuncți noi. La ședința din 10 august a Consiliului Superior al Procurorilor, au fost desemnați învingătorii concursurilor anunțate pentru aceste funcții.

    La PCCOCS au fost aleși patru adjuncți. Este vorba despre Valeriu Bodean, Vasile Stoinov, Vitalie Busuioc și Lucreția Zaharia.

    În 2015, Vitalie Busuioc indica în declarația sa de avere un apartament de 71 de metri pătraţi, procurat în 2008 prin contract de investiție și o Toyota Camry, cumpărată în 2013 cu 160.000 de lei. În același an, procurorul a semnat un contract de cesiune a creanțelor pentru un bun procurat în 2011 de la Basconslux. Colegul său Vasile Stoinov, anterior procuror la Procuratura Comrat, are în proprietate două case și două apartamente, ultimul procurat în 2015. Stoicov mai are depozite în valoare de 8.000 de dolari și 

    Procuratura Anticorupție, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) și Procuratura mun. Chișinău au șefi-adjuncți noi. La ședința din 10 august a Consiliului Superior al Procurorilor, au fost desemnați învingătorii concursurilor anunțate pentru aceste funcții.

    La PCCOCS au fost aleși patru adjuncți. Este vorba despre Valeriu Bodean, Vasile Stoinov, Vitalie Busuioc și Lucreția Zaharia.

    În 2015, Vitalie Busuioc indica în declarația sa de avere un apartament de 71 de metri pătraţi, procurat în 2008 prin contract de investiție și o Toyota Camry, cumpărată în 2013 cu 160.000 de lei. În același an, procurorul a semnat un contract de cesiune a creanțelor pentru un bun procurat în 2011 de la Basconslux. Colegul său Vasile Stoinov, anterior procuror la Procuratura Comrat, are în proprietate două case și două apartamente, ultimul procurat în 2015. Stoicov mai are depozite în valoare de 8.000 de dolari și 

    împrumutiri de 30.000 de euro, fără termen fix de rambursare.

    Valeriu Bodean, anterior adjunct interimar al Procuraturii Chișinău, are în proprietate o casă de 115 metri pătraţi, obținută în 1994, și o şură cu beci, obținut în același an. Bodean are contractat un credit de 46.800 de euro, obținut în 2011, și care urma să fie returnat până la sfârșitul anului trecut.

    Lucreția Zaharia, cel de-al patrulea adjunct de la PCCOCS, deține în proprietate un apartament de 92,5 metri pătraţi, cumpărat în 2011, cu 31.450 de euro, un loc de parcare de 22 de metri pătraţi, procurat în același an cu 5.500 de euro, o cameră în cămin de 42 de metri pătraţi, privatizată în 1990. În 2012, procurora a mai obținut în comodat un automobil Nissan Trail. Zaharia precizează în declarația de avere pentru anul 2015 că a primit un ajutor financiar de 250.000 de ruble de la sora sa din Federația Rusă.

    Și Procuratura municipiului Chișinău are un nou șef-adjunct. Este vorba despre Vasile Bolduratu, anterior procuror în cadrul Procuraturii de nivelul Curții de Apel Chișinău. Potrivit ultimei declarații de avere plasată pe site-ul Autorității Naționale de Integritate, cea din 2015, procurorul deține o cameră în cămin de 11,7 metri pătraţi, un Lexus RX 300, procurat în 2011 cu 250.000 de lei, și o Honda CRV, cumpărată în 2013 cu 154.000 de lei. De asemenea, Bolduratu contractase în 2014 un credit de 40.000 de lei pe care urma să îl returneze în 2016. În 2015, procurorul și soția sa, angajată la Curtea de Apel Chișinău, au primit transferuri bănești din Rusia de 50.000 și 600.000 de ruble.

    Noul adjunct al lui Viorel Morari, șeful Procuraturii Anticorupție, este Eduard Varzar. Până în prezent el a asigurat interimatul funcției de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție. Potrivit declarației de avere pentru anul 2015, Varzar deține în proprietate trei terenuri agricole și un teren pentru construcții, obținut în 2014 în baza unei hotărâri judecătorești. Procurorul locuiește într-un apartament de 40,9 metri pătraţi, luat în locațiune, și conduce un Renault Megane din 2006, procurat în 2012 cu 95.000 de lei. În 2014, el a procurat și o remorcă Humbaur, cu 10.000 de lei.
    sursa: anticoruptie.md

  • Procurori cu dosare dubioase, șefi de Colegii la Procuratura Generală

    Săp­tămâna tre­cută, pro­cu­rori care au făcut carieră în tim­pul guver­nă­rii comu­niste, instru­men­tând mai multe dosare dubi­oase, au fost aleşi în funcţii-cheie în cadrul Pro­cu­ra­tu­rii Gene­rale. Igor Popa, pro­cu­ro­rul muni­ci­pi­u­lui Chi­şi­nău, a fost ales în fun­cţia de preşe­dinte al Cole­gi­u­lui pen­tru sele­cţia şi cariera pro­cu­ro­ri­lor, organ care are rolul de a orga­niza con­cur­suri pen­tru fun­cţi­ile vacante din pro­cu­ra­tură, în timp ce Vale­riu Bodean a fost desem­nat preşe­dinte al Cole­gi­u­lui de eva­lu­are a per­for­manţe­lor pro­cu­ro­ri­lor.

    Din 1 august 2016 a intrat în vigoare legea cu pri­vire la Pro­cu­ra­tură. Aceasta pre­vede o nouă struc­tură a Pro­cu­ra­tu­rii Gene­rale (PG) şi numi­rea tutu­ror pro­cu­ro­ri­lor care doresc să acceadă în fun­cţii de con­du­cere în baza unor con­cur­suri. „Toţi pro­cu­ro­rii care doresc să can­di­deze la anu­mite fun­cţii de con­du­cere vor fi eva­lu­aţi, ini­ţial, de către mem­brii Cole­gi­u­lui de eva­lu­are a per­for­manţe­lor pro­cu­ro­ri­lor (CEPP), iar ulte­rior, după înscri­e­rea lor în Regis­tru, de către mem­brii Cole­gi­u­lui pen­tru sele­cţia şi cariera pro­cu­ro­ri­lor (CSCP). Ates­tă­rile ante­ri­oare, eva­luă­rile obţi­nute în cadrul ex-Colegiului de cali­fi­care, adică tot ce a fost până la 1 august, s-a şters cu bure­tele, mai puţin efec­tele san­cţiu­ni­lor dis­ci­pli­nare din ulti­mul an”, pre­ci­zează Mir­cea Roşi­oru, preşe­din­tele Con­si­li­u­lui Supe­rior al Pro­cu­ro­ri­lor (CSP). În aceste con­di­ţii, cele două Cole­gii din sub­or­di­nea CSP au astăzi un rol pri­mor­dial.

    Săp­tămâna tre­cută, pro­cu­rori care au făcut carieră în tim­pul guver­nă­rii comu­niste, instru­men­tând mai multe dosare dubi­oase, au fost aleşi în funcţii-cheie în cadrul Pro­cu­ra­tu­rii Gene­rale. Igor Popa, pro­cu­ro­rul muni­ci­pi­u­lui Chi­şi­nău, a fost ales în fun­cţia de preşe­dinte al Cole­gi­u­lui pen­tru sele­cţia şi cariera pro­cu­ro­ri­lor, organ care are rolul de a orga­niza con­cur­suri pen­tru fun­cţi­ile vacante din pro­cu­ra­tură, în timp ce Vale­riu Bodean a fost desem­nat preşe­dinte al Cole­gi­u­lui de eva­lu­are a per­for­manţe­lor pro­cu­ro­ri­lor.

    Din 1 august 2016 a intrat în vigoare legea cu pri­vire la Pro­cu­ra­tură. Aceasta pre­vede o nouă struc­tură a Pro­cu­ra­tu­rii Gene­rale (PG) şi numi­rea tutu­ror pro­cu­ro­ri­lor care doresc să acceadă în fun­cţii de con­du­cere în baza unor con­cur­suri. „Toţi pro­cu­ro­rii care doresc să can­di­deze la anu­mite fun­cţii de con­du­cere vor fi eva­lu­aţi, ini­ţial, de către mem­brii Cole­gi­u­lui de eva­lu­are a per­for­manţe­lor pro­cu­ro­ri­lor (CEPP), iar ulte­rior, după înscri­e­rea lor în Regis­tru, de către mem­brii Cole­gi­u­lui pen­tru sele­cţia şi cariera pro­cu­ro­ri­lor (CSCP). Ates­tă­rile ante­ri­oare, eva­luă­rile obţi­nute în cadrul ex-Colegiului de cali­fi­care, adică tot ce a fost până la 1 august, s-a şters cu bure­tele, mai puţin efec­tele san­cţiu­ni­lor dis­ci­pli­nare din ulti­mul an”, pre­ci­zează Mir­cea Roşi­oru, preşe­din­tele Con­si­li­u­lui Supe­rior al Pro­cu­ro­ri­lor (CSP). În aceste con­di­ţii, cele două Cole­gii din sub­or­di­nea CSP au astăzi un rol pri­mor­dial.

    CV-ul lui Popa din perioada comunistă

    Sâm­bătă, 24 sep­tem­brie 2016, prin una­ni­mi­tate de voturi, în fun­cţia de preşe­dinte al CSCP a fost ales pro­cu­ro­rul muni­ci­pi­u­lui Chi­şi­nău, Igor Popa (foto sus). Într-un comu­ni­cat de presă al PG se menţio­nează că noul preşe­dinte al CSCP are 40 de ani, este absol­vent al Facul­tă­ţii de Drept a Uni­ver­si­tă­ţii de Stat din Mol­dova şi că şi-a înce­put cariera în cadrul orga­ne­lor Pro­cu­ra­tu­rii în anul 1999, deţinând pe par­curs mai multe fun­cţii în pro­cu­ra­tu­rile sec­toa­re­lor Cen­tru şi Râş­cani, şef al Secţiei exer­ci­tare a urmă­ri­rii penale pe cauze exce­pţio­nale a PG, pro­cu­ror pen­tru misiuni spe­ci­ale, pro­cu­ror al sec­to­ru­lui Râş­cani al capi­ta­lei, iar înce­pând cu anul 2015, fun­cţia de pro­cu­ror al muni­ci­pi­u­lui Chi­şi­nău.

    Ce nu spun repre­zen­tanţii PG e că Igor Popa s-a remar­cat şi a intrat în atenţia opi­niei publice în peri­oada guver­nă­rii comu­niste, când a instru­men­tat sau a par­ti­ci­pat, în cali­tate de şef al Secţiei exer­ci­tare a urmă­ri­rii penale pe cauze exce­pţio­nale din cadrul PG, la efec­tu­a­rea urmă­ri­rii penale în mai multe dosare penale des­chise împo­triva per­soa­ne­lor care erau împo­triva guver­nă­rii lui Voro­nin, cum ar fi Sera­fim Ure­chean, Nico­lae Andro­nic, Vale­riu Pasat sau Con­stan­tin Bec­ciev. Popa este şi pro­cu­ro­rul care a sem­nat mai multe demer­suri pri­vind jude­ca­rea şi reţi­ne­rea tine­ri­lor pro­tes­ta­tari la 7 apri­lie 2009 în comi­sa­ri­a­tele de poli­ţie. În mar­tie 2010, la scurt timp după ce guver­na­rea comu­nistă pleacă, Igor Popa depune cerere de demi­sie din fun­cţia de şef al Secţiei exer­ci­tare a urmă­ri­rii penale pe cauze exce­pţio­nale din cadrul PG şi soli­cită să acti­veze acolo în cali­tate de pro­cu­ror sim­plu. La scurt timp însă, se alege cu o nouă fun­cţie, cea de pro­cu­ror pen­tru misiuni spe­ci­ale, şi cu un birou în sediul PG, lângă cel al pro­cu­ro­ru­lui gene­ral. De atunci, cariera sa a tot avan­sat. În 2012 a câş­ti­gat con­cur­sul pen­tru şefia Pro­cu­ra­tu­rii sect. Râş­cani, mun. Chi­şi­nău, iar în decem­brie 2015, după ce era clar că pro­cu­ra­tu­rile teri­to­ri­ale din Chi­şi­nău, în baza noii legi a Pro­cu­ra­tu­rii, vor fi desfi­inţate, Popa este numit şef inte­ri­mar al Pro­cu­ra­tu­rii mun. Chi­şi­nău, pen­tru ca ulte­rior, în luna mar­tie, să câş­tige con­cur­sul pen­tru numi­rea în această fun­cţie.

    „Asta a fost opţiunea lor şi trebuie să o respectăm”

    Igor Popa s-a mutat în 2013 în casă nouă, procurându-şi un apar­ta­ment de 123 m.p., a cărui valoare de piaţă depă­şeşte 1 milion de lei, mult peste sala­riul său anual, care a ajuns la doar 113 mii de lei în 2013 şi 111 mii în 2014. În 2014, Igor Popa şi-a cum­pă­rat şi maşină nouă, o Hyun­dai Santa Fe fabri­cată în 2014, cu 405 mii de lei. El mai declară că deţine, prin pro­cură, o Toyota Camry fabri­cată în 2008, pe care o eva­lu­ează (con­form „esti­mă­rii per­so­nale”) la doar 50 mii de lei (2 mii de euro). În 2014, Popa a vân­dut un auto­mo­bil Mazda 6 cu 153 mii de lei, iar în 2013, un apar­ta­ment de pe bd. Dacia cu 302 mii de lei. Soţia lui Igor Popa, Ala Popa, este avo­cată, aflată acum însă în con­ce­diu pen­tru îngri­ji­rea copi­lu­lui.

    „Dl Popa a fost ales în cali­tate de mem­bru al Cole­gi­u­lui pen­tru sele­cţia şi cariera pro­cu­ro­ri­lor la Adu­na­rea Gene­rală a pro­cu­ro­ri­lor din 27 mai. Preşe­dinte a fost ales la şedinţa de sâm­bătă. A fost pro­pusă can­di­da­tura sa spre exa­mi­nare de către mem­brii Cole­gi­u­lui. Votul a fost secret. Asta a fost opţiu­nea lor şi tre­buie să o res­pec­tăm. Până la urmă, eu cred că dl Popa este un pro­cu­ror care va con­duce bine acti­vi­ta­tea aces­tui Cole­giu”, con­si­deră Mir­cea Roşi­oru, preşe­din­tele CSP.

    Popa: „Oricare ar fi dosarele, şi 7 aprilie, oricare, nu am ce să-mi reproşez”

    „Vrem rea­li­za­rea cu suc­ces, în deplină măsură, a acti­vi­tă­ţi­lor Cole­gi­u­lui con­form legii cu pri­vire la Pro­cu­ra­tură”, ne-a spus Popa des­pre pla­nu­rile pe care le are în această fun­cţie. Cât des­pre dosa­rele dubi­oase pe care le-a instru­men­tat, Popa spune că nu are „niciun regret. Toate acţiu­nile au fost per­fect legale. Dacă ar fi fost alt­fel, nu aş fi ajuns la 17 ani de lucru în Pro­cu­ra­tură. Ori­care ar fi dosa­rele, şi 7 apri­lie, ori­care, nu am ce să-mi reproşez. Toate acţiu­nile au fost legale”, ne-a repli­cat Igor Popa.

    Cole­giul pen­tru sele­cţia şi cariera pro­cu­ro­ri­lor, con­dus înce­pând cu data de 24 sep­tem­brie 2016 de către Igor Popa, are mai multe atri­bu­ţii impor­tante, în spe­cial acum, când în fun­cţii urmează să fie selec­taţi prin con­curs prac­tic toţi pro­cu­ro­rii din R. Mol­dova, după ce, din 1 august 2016, a intrat în vigoare noua lege a Pro­cu­ra­tu­rii. Cole­giul va avea rolul de a exa­mina dosa­rele can­di­da­ţi­lor la fun­cţia de pro­cu­ror, actele pre­zen­tate de către aceş­tia, dosa­rele şi actele pre­zen­tate de pro­cu­ro­rii care soli­cită trans­fe­rul sau pro­mo­va­rea într-o fun­cţie supe­ri­oară, dar şi de a orga­niza şi desfă­şura inter­viuri cu par­ti­ci­panţii la con­curs, de a oferi punc­taj aces­tora sau de a adopta hotă­râri moti­vate cu pri­vire la rezul­ta­tele con­cur­su­lui.

    Trecutul procurorului Bodean

    Tot sâm­bătă, 24 sep­tem­brie, şi CEPP s-a con­vo­cat în noua com­po­nenţă şi a exa­mi­nat ches­tiuni pri­vind orga­ni­za­rea acti­vi­tă­ţii în noile man­date de 4 ani. Şi tot prin una­ni­mi­tate de voturi, mem­brii Cole­gi­u­lui l-au ales în fun­cţia de preşe­dinte al aces­tui organ de autoad­mi­nis­trare pe Vale­riu Bodean – pro­cu­ror adjunct inte­ri­mar al şefu­lui Pro­cu­ra­tu­rii pen­tru Com­ba­te­rea Cri­mi­na­li­tă­ţii Orga­ni­zate şi Cauze Spe­ci­ale. Bodean are 38 de ani, acti­vează în orga­nele pro­cu­ra­tu­rii înce­pând cu anul 2000, deţinând pe par­curs mai multe fun­cţii: în Pro­cu­ra­tura sect. Cio­cana, Pro­cu­ra­tura capi­ta­lei şi PG.

    Deşi mai dis­cret, şi Bodean a exa­mi­nat dosare cu tentă poli­tică în peri­oada guver­nă­rii comu­niste. Ast­fel, acesta a fost acu­za­to­rul de stat care a dis­pus ares­ta­rea omu­lui de afa­ceri Gabriel Stati, dar şi a şefu­lui pazei sale de corp, Aurel Mari­ne­scu, învi­nuiţi în apri­lie 2009 de orga­ni­za­rea acţiu­ni­lor de dez­or­dine în masă şi uzur­pare a pute­rii de stat. În noiem­brie 2009, dosa­rul pe numele lui Stati a fost cla­sat. Ulte­rior, acesta a mers la CEDO. Cazul s-a solu­ţio­nat însă ami­a­bil după ce Guver­nul R. Mol­dova a recu­nos­cut vio­la­rea în acest caz a Con­venţiei, res­pec­tiv, detenţia ile­gală apli­cată la soli­ci­ta­rea pro­cu­ro­ru­lui Vale­riu Bodean. Tot Bodean a instru­men­tat şi cazul mai­o­ru­lui de poli­ţie Con­stan­tin Domni­şor, care, fiind direc­tor al Cen­tru­lui chi­no­lo­gic al Minis­te­ru­lui Afa­ce­ri­lor Interne, a deve­nit ţinta unei ten­ta­tive de asa­si­nat printr-o explo­zie cu gren­adă. Atunci, deşi Domni­şor îl acuza pe minis­trul de Interne, Ghe­or­ghe Papuc, pro­cu­ro­rul Bodean, care pe atunci activa la Pro­cu­ra­tura muni­ci­pală, a anu­nţat con­clu­zia pe „cazul Domni­şor”: „Minis­trul de Interne, Ghe­or­ghe Papuc, nu are nicio legă­tură cu ten­ta­tiva de asa­si­nare a mai­o­ru­lui Domni­şor şi a fami­liei sale. Aten­ta­tul a fost comis de un tânăr, care a găsit gren­ada în stradă”. Pro­cu­ro­rii l-au făcut vino­vat pe Vita­lie Gai­dău, care, în cadrul audi­e­ri­lor, afirma că este nevi­no­vat şi că a fost tor­tu­rat timp de o lună în izo­la­to­rul de pe str. Tighina, fiind forţat să-şi asume vina. Această ver­siune, însă, nu o cre­dea nici măcar vic­tima, Con­stan­tin Domni­şor, care l-a şi susţi­nut pe Gai­dău în mai multe rân­duri. Astăzi, acel dosar nu are încă o fina­li­tate clară, tână­rul acu­zat fiind în liber­tate. Vale­riu Bodean nu a răs­puns la ape­lu­rile ZdG.

    Cole­giul de eva­lu­are a per­for­manţe­lor pro­cu­ro­ri­lor sta­bi­leşte pro­gra­mul de eva­lu­are a acti­vi­tă­ţii pro­cu­ro­ri­lor, exa­mi­nează dosa­rele pro­cu­ro­ri­lor supuşi eva­luă­rii, actele pre­zen­tate de ei şi actele refe­ri­toare la ei, orga­ni­zează şi desfă­şoară inter­viuri cu pro­cu­ro­rii supuşi eva­luă­rii şi adoptă hotă­râri cu pri­vire la aceş­tia.
    sursa: zdg.md

  • Află care este portretul hoțului de azi

    L-am rugat pe Valeriu Bodean, procuror-şef al Secţiei conducerea urmăririi penale în organele centrale ale Ministerului de Interne şi ale Serviciului Vamal, să schițeze portretul hoțului de azi.
    -Există percepţia că numărul de tâlhării este în creştere în ultimii ani.
    - De fapt, numărul total al infracţiunilor de acest fel este în scădere. Bineînţeles, nu putem vorbi despre o scădere substanţială, cum ar fi de 50 la sută. Oamenii sunt jefuiți la drumul mare și în casele lor de când e lumea. Se vehiculează că procesul de decriminalizare a Codului Penal, cel despre care se vorbeşte în ultimii ani, ar aduce mai multe crime. Totuşi, nici măcar pedeapsa cu moartea nu a redus numărul de infracţiuni. Atunci când dă o spargere, un tâlhar nu se gândeşte că va fi prins.

    L-am rugat pe Valeriu Bodean, procuror-şef al Secţiei conducerea urmăririi penale în organele centrale ale Ministerului de Interne şi ale Serviciului Vamal, să schițeze portretul hoțului de azi.
    -Există percepţia că numărul de tâlhării este în creştere în ultimii ani.
    - De fapt, numărul total al infracţiunilor de acest fel este în scădere. Bineînţeles, nu putem vorbi despre o scădere substanţială, cum ar fi de 50 la sută. Oamenii sunt jefuiți la drumul mare și în casele lor de când e lumea. Se vehiculează că procesul de decriminalizare a Codului Penal, cel despre care se vorbeşte în ultimii ani, ar aduce mai multe crime. Totuşi, nici măcar pedeapsa cu moartea nu a redus numărul de infracţiuni. Atunci când dă o spargere, un tâlhar nu se gândeşte că va fi prins.

    - Este sărăcia un motiv pentru care moldovenii merg la tâlhării, jafuri, furturi?
    - E greu de spus de ce într-un an se comit 200 de furturi, iar în altul doar 20. Cert este că, de multe ori, făptășii sunt recidiviști și de aceea este importantă resocializarea persoanelor condamnate anterior.
    - Folosesc astăzi criminalii metode diferite de cele utilizate anterior?
    -În ultimii 20 de ani societatea s-a schimbat mult. Nu mai trăim în URSS, hotarele s-au deschis, iar tehnologiile moderne le sunt și la îndemâna infractorilor, care le folosesc pentru a comunica mai ușor și pentru a transmite informații. În plus, acum în loc de topor ei au un pistol.

    Sursa: adevarul.ro

LASĂ UN COMENTARIU