Știri

• Salariile şi achiziţiile procurorilor şefi în 2018

  În 2018, procurorii șefi ai Procuraturii Generale, Procuraturii mun. Chișinău, Procuraturii Anticorupție și Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale au beneficiat de salarii lunare de peste 25 de mii de lei. Unii dintre ei și-au cumpărat mașini scumpe sau apartamente. ZdG a făcut o radiografie a declarațiilor de avere și interese ale procurorilor șefi pentru anul 2018 și […]

  Citiţi mai departe

  În 2018, procurorii șefi ai Procuraturii Generale, Procuraturii mun. Chișinău, Procuraturii Anticorupție și Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale au beneficiat de salarii lunare de peste 25 de mii de lei. Unii dintre ei și-au cumpărat mașini scumpe sau apartamente.

  ZdG a făcut o radiografie a declarațiilor de avere și interese ale procurorilor șefi pentru anul 2018 și vă oferă detalii despre salariile, dar și despre achizițiile declarate de aceștia.

  Eduard Harunjen, șeful Procuraturii Generale (PG), a declarat pentru 2018 un salariu lunar de 33 de mii de lei (393 mii de lei anual). Alți 6,4 mii de lei, procurorul general i-a indicat ca venit de la Universitatea de Stat din Moldova (USM). Eduard Harunjen a făcut o singură achiziție în 2018. El și-a cumpărat o motocicletă Yamaha, fabricată în 1999, pentru care a plătit 25 de mii de lei. Anterior, procurorul general declara că, din copilărie, e pasionat de motociclete.

  Mircea Roșioru, adjunctul procurorului general, a raportat venituri de 397 mii de lei de la PG. Alți 33 de mii de lei, Roșioru i-a încasat de la Institutul Național al Justiției și de la USM. În 2018, adjunctul procurorului general a devenit, oficial, proprietarul unui apartament de 121 m.p. în care investise anterior. Tot anul trecut Roșioru și-a cumpărat un garaj și un spațiu nelocativ de 13 m.p.

  Și Igor Popa, adjunct al procurorului general, a raportat venituri similare pentru 2018 – 389 mii de lei. El mai declară un apartament de 60 de m.p., asupra căruia, de anul trecut, are drept de uz.

  Iurii Garaba, un alt adjunct al procurorului general, a avut în 2018 venituri salariale de 384 mii de lei. Familia sa a mai declarat venituri de 3720 de euro din darea în locațiune a unui apartament în Chișinău. Pe lângă salariu, Garaba a primit o pensie de 229 mii de lei, echivalentul a 19 mii de lei lunar.

  Șeful Procuraturii Anticorupție, Skoda Superb nouă, în posesie

  Viorel Morari, procurorul șef al Procuraturii Anticorupție (PA), a avut venituri salariale de 383 mii de lei (32 mii de lei lunar). Șeful PA a mai raportat venituri din diurne (3191 euro), iar partenera sa, o îndemnizație în valoare de 71 mii de lei de la Casa Națională de Asigurări Sociale și alți 3600 de RONI (15 mii de lei), îndemnizație de la Direcția Asigurări Sociale Vaslui. În 2018, familia Morari a intrat în posesia unei Skoda Suberb fabricată în 2018. Automobilul nu l-a costat însă nimic pe șeful PA, mașina fiind doar în gestiunea familiei sale.

  Adriana Bețișor, adjuncta procurorului șef al PA, a avut venituri salariale similare, de 363 mii de lei. 1220 de euro, Bețișor i-a primit ca și diurnă. Soțul ei a raportat venituri salariale de 345 mii de lei, bani proveniți de la Serviciul Fiscal de Stat și de la Serviciul Vamal. În 2018, familia Adrianei Bețișor a devenit proprietara oficială a unei Skoda Octavia, pe care anterior o deținea în folosință. În declarația de avere și interese, valoarea mașinii este de 103 mii de lei. Valoarea sa de piață este însă aproape dublă.

  Eduard Varzar, alt adjunct al șefului PA, a avut în 2018 un venit salarial de 275 mii de lei. Familia acestuia a mai obținut, din îndemnizații de paternitate sau de îngrijirea copilului, alți 50 de mii de lei. În 2018, soții Varzar au achiziționat un teren agricol cu o suprafață de 0,5 ha și un automobil Toyota Prius, fabricat în 2010. Tot în 2018, soții Varzar au trecut cu traiul într-un apartament de 93 m.p, în urma unui contract de locațiune.

  Vitalie Ciudin, adjunctul procurorului șef al PA responsabil de zona de sud a R. Moldova, a avut venituri salariale de 380 mii de lei. Pe parcursul anului trecut, Ciudin nu a făcut achiziții. Un alt adjunct, Serghei Gavajuc, responsabilul de zona de nord, a raportat venituri salariale de 331 mii de lei. Alți 420 mii de lei, familia Gavajuc i-a obținut în urma unor contracte de locațiune, diurne sau îndemnizații. În 2018, aceștia au cumpărat un Mercedes, fabricat în 2012, plătind 150 mii de lei.

  Salarii de 30 de mii pentru șefii de la PCCOCS

  Nicolae Chitoroagă, șeful Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), a avut în 2018 venituri salariale de 386 mii de lei (32 mii de lei lunar), ridicând lunar și o pensie de aproximativ 8 mii de lei (94 mii de lei anual). În 2018, șeful PCCOCS nu a făcut cumpărături.

  Vitalie Busuioc, adjunct la PCCOCS, a declarat venituri salariale de 359 mii de lei. Din două tranzacții de vânzare/cumpărare și din îndemnizația de îngrijire a copilului, familia Busuioc a mai obținut 220 mii de lei. Aceștia au cumpărat, în 2018, un garaj de 48 m.p. și un autoturism Toyota RAV 4 (anul fabricației – 2017).

  Valeriu Bodean, alt adjunct al PCCOCS, a raportat venituri salariale de 379 mii de lei. Familia Bodean nu declară nicio mașină și nu a făcut achiziții pe parcursul anului 2018.

  Și Lucreția Zaharia, adjunctă la PCCOCS, nu a făcut achiziții în 2018. Ea a indicat în declarația de avere și interese pentru 2018 un venit de 364 mii de lei din salariu și 7 mii de lei de la INJ.

  În schimb, Vasile Stoinov, al patrulea adjunct al PCCOCS, și-a cumpărat în 2018 o locuință de 80 m.p.. Acesta a declarat un venit din salariu de 370 mii de lei.

  Veniturile declarate de șefii Procuraturii mun. Chișinău

  Ștefan Șaptefraț, șeful Procuraturii mun. Chișinău, a avut în 2018 venituri salariale de 256 mii de lei. Din 2018, Șaptefraț deține în posesie un automobil Volvo, fabricat în 2015.

  Corneliu Bratunov, adjunctul șefului procurorului de Chişinău şi şeful Oficiului Râşcani al instituţiei, a raportat un venit salarial de 254 mii de lei. În 2018, acesta și-a cumpărat un Hyundai produs în 2011. Soția sa, Oxana, a contractat un împrumut de 5 mii de euro de la un oarecare Igor Grigoriev. Banii trebuie rambursați până în 2021 la o rată a dobânzii de 0%.

  Roman Eremciuc, alt adjunct al Procuraturii mun. Chişinău, şeful Oficiului Centru, a primit, din salariu, 233 mii de lei. Familia Eremciuc a mai primit, din donații, 125 mii de lei – bani oferiți în cadrul unui „eveniment de familie”. Alți 90 de mii de lei, familia procurorului i-a obținut în urma vânzării unui automobil. Roman Eremciuc mai indică în declarația de avere și interese un bun imobil obținut în 2018, fără a oferi detalii despre suprafața acestuia sau despre tipul construcției.

  Marcel Cimbir, şeful Oficiului Botanica al Procuraturii Chişinău, a avut, din salariu, venituri de 258 mii de lei. În 2018, familia Cimbir a primit, în urma unui contract de cesiune de creanță gratuit, un apartament de 90 m.p.

  Skoda Superb din 2017 pentru șeful Oficiului Buiucani

  Eduard Maşnic, şeful Oficiului Buiucani și adjunct al procurorului Chişinăului, a avut venituri din salariu de 256 mii de lei. Soția sa, angajată la compania de construcții „ExFactor-Grup”, a raportat venituri de 230 mii de lei. În 2018, pentru suma de 315 mii de lei, Mașnic a devenit proprietarul unui automobil de marcă Skoda Superb, fabricat în 2017.

  Funcția de șef al Oficiului Ciocana al Procuraturii Chișinău pe parcursul anului 2018 a fost deținută de doi procurori. Până la 1 august, șef a fost Ruslan Popov, care deține acum funcția de șef al Secției avizare și propuneri de legiferare din cadrul PG. În 2018, acesta a declarat venituri salariale de 318 mii de lei. Anul trecut, Popov a vândut un apartament și două locuri de parcare în blocul pentru procurori, construit pe str. Melestiu, obținând în urma tranzacțiilor 1,05 milioane de lei. Popov a achiziționat, la început de 2019, un număr de 15 terenuri agricole și o Toyota Corolla, fabricată în 2006. Popov a mai indicat în declarația sa că bunica i-ar fi împrumutat fiului său, Alexandru, suma de 125 mii de lei. Împrumutul este scadent în anul 2030 și are o rată a dobânzii de 0%.

  Din august 2018, funcția de șef al Oficiului Ciocana al Procuraturii Chișinău este deținută, ca interimar, de procurorul Ion Munteanu. Acesta a raportat pentru 2018 venituri salariale de 336 mii de lei, fără a face achiziții importante.
  Sursa: zdg.md

• Ziua de naştere a procurorului general cu maşini de serviciu în timpul orelor de muncă. Explicaţiile protagoniştilor

  Marţi, 22 mai, mai mulţi şefi din cadrul organelor Procuraturii Generale (PG) au fost surprinşi de postul de televiziune Jurnal TV intrând în curtea casei procurorului general, pentru a-l felicita cu ocazia zilei sale de naştere. Acuzatorii au venit cu flori şi cadouri în plină zi de muncă. Mulţi dintre procurori au fost aduşi cu maşinile de serviciu şi aşteptaţi de […]

  Citiţi mai departe

  Marţi, 22 mai, mai mulţi şefi din cadrul organelor Procuraturii Generale (PG) au fost surprinşi de postul de televiziune Jurnal TV intrând în curtea casei procurorului general, pentru a-l felicita cu ocazia zilei sale de naştere. Acuzatorii au venit cu flori şi cadouri în plină zi de muncă. Mulţi dintre procurori au fost aduşi cu maşinile de serviciu şi aşteptaţi de către şoferi în timp ce îl felicitau pe şeful lor. Eduard Harunjen, procurorul general al R. Moldova, solicitat de ZdG, a precizat că nu vede o problemă în faptul că mai mulţi procurori l-au felicitat, în timpul orelor de serviciu. „Ei m-au telefonat şi m-au întrebat, pentru că eu, de ziua mea, care a fost pe 19 mai, eram peste hotare. Am primit câteva apeluri telefonice cu felicitări, le-am mulţumit. Apoi am fost întrebat dacă pot să le acord cinci minute pentru ca să mă felicite. Le-am zis, daţi-mi măcar jumătate de oră ca să pregătesc nişte tartine, ca să mă pregătesc, cât de cât, pentru că nu am avut posibilitate să mă pregătesc din timp”, susţine şeful PG.

   

  Marţi, 22 mai, ora 14.00. Postul de televiziune Jurnal TV filmează momentul în care o delegaţie formată din şapte procurori şi-au lăsat maşinile la câteva sute de metri şi au pornit pe jos spre casa şefului lor, Eduard Harunjen. Printre acuzatori, jurnaliştii i-au surprins pe Ştefan Şaptefraţ, şeful Procuraturii municipiului Chişinău, pe Vitalie Sibov, adjunctul lui, dar şi pe Corneliu Bratunov, şeful Oficiului Râşcani al Procuraturii Chişinău, Marcel Cimbir, şeful Oficiului Botanica, sau Eduard Maşnic, şeful Oficiului Buiucani al Procuraturii Chişinău. ZdG l-a identificat şi pe Ruslan Popov, şeful Oficiului Ciocana al Procuraturii Chişinău. Printre oaspeţi,Jurnal TV l-a surprins şi pe fostul procuror general Corneliu Gurin. El a ieşit din maşina sa cu o pungă în care se vedea că este un cadou şi a aşteptat la poarta lui Harunjen până i s-a deschis. Ulterior, câţiva procurori au fost aduşi cu maşinile de serviciu. Unii au venit cu flori, iar alţii cu daruri. Între timp, automobilele de serviciu îi aşteptau la poarta procurorului general. După aproximativ două ore, din casa lui Harunjen au ieşit şi angajaţii Procuraturii Municipale. Când au văzut echipa Jurnal TV, acuzatorii au luat-o la fugă. Procurorii au urcat în grabă în maşini şi au plecat, refuzând să discute cu reporterul de la Jurnal TV.

  Harunjen: Eu nu am invitat pe nimeni, nici nu eram pregătit

  Solicitat de ZdG, Eduard Harunjen a precizat că „nu a fost niciun chef, pentru că nu a chiuit nimeni şi nu a cântat nimeni”. „Nu am vrut să fiu la serviciu de ziua mea. Există nişte tradiţii, inclusiv în alte instituţii, când angajaţii pot să vină cu un buchet de flori, colectivul este pus într-o situaţie când ar trebui să vină, că altfel, ştiţi cum, pare straniu că şeful e la serviciu, iar tu să nu intri să-l feliciţi. Am vrut să evit asemenea momente pentru că nu sunt părtaş la asemenea chestiuni la serviciu. De asta mi-am luat liber. Nu am invitat pe nimeni, nici nu eram pregătit. Am vrut să stau acasă, singur. M-au telefonat câţiva prieteni de facultate, fiindcă, pe lângă cei cinci procurori pe care i-au luat la întrebări reporterii, au fost şi prieteni de familie, colegi de facultate, care lucrează în alte servicii. A fost şi procurorul general, Corneliu Gurin”, zice Harunjen.

  L-am întrebat dacă toţi cei veniţi la ziua sa de naştere au venit neinvitaţi. „Da, ei m-au telefonat şi m-au întrebat, pentru că eu, de ziua mea, care a fost pe 19 mai, eram peste hotare. Am primit câteva apeluri telefonice cu felicitări, le-am mulţumit. Apoi am fost întrebat dacă pot să le acord cinci minute, ca să mă felicite. Le-am zis, daţi-mi măcar jumătate de oră să pregătesc nişte tartine, ca să mă pregătesc, cât de cât, pentru că nu am avut posibilitate să mă pregătesc din timp. Nu am aşteptat aşa ceva. Au fost câţiva colegi de la Procuratură. Unii au fost în pauza de masă, dar alţii au fost şi după pauza de masă. Într-adevăr. Eu nu am numărat câte ore au fost. Au venit, am servit câte o cupă de şampanie, am stat, le-am mulţumit. Pentru mine a fost plăcută surpriza care mi s-a făcut, pentru că unii colegi nu au uitat de această sărbătoare şi au insistat să-i primesc, aşa cum eram, nepregătit”, spune procurorul general.

  Harunjen: „Procedură disciplinară? Împotriva cui?”

  Şeful PG susţine că „nu văd o problemă că acei procurori au venit în orele de serviciu” şi zice că este „gata, dacă e nevoie, să şi duc responsabilitate pentru faptul că i-am acceptat şi nu i-am alungat”. „Pentru procurorii-şefi nu-i o problemă. Dacă urmăriţi atent şi vă propuneţi să faceţi o investigaţie, să vedeţi când şefii de oficii părăsesc sediile, veţi vedea că este ora 7, ora 8. Eu, mai degrabă de ora 8, niciodată nu am ieşit din sediul Procuraturii. E o chestie normală, pentru că procurorii se reţin de multe ori după orele de serviciu, şi o oră, în timpul zilei de muncă, chiar dacă au făcut-o unii şi din contul prânzului, pentru că ei nu au fost la masă, nu este problemă, pentru că lucrul nu a suferit, nu s-a rupt niciun dosar penal. Nu este un exemplu pentru alţi procurori, e o situaţie care s-a întâmplat şi care cred că data viitoare nu se va mai repeta. Dacă voi mai fi procuror general, cred că data viitoare trebuie să fug undeva din ţară”, zice Harunjen.

  „Eu doar un lucru regret. Că nu am ştiut că sărmanii jurnalişti au stat la colţul străzii câteva ore, în automobil, în soare. Dacă ştiam, eram să insist să intre să bea măcar un pahar de suc, pentru că nu am avut multe bucate cu care să-i frapez, dar un pahar de suc, chiar le propuneam. De fapt, i-am invitat, dar nu au vrut să intre. Eram bucuros dacă intrau”, precizează procurorul general. Întrebat dacă, în acest caz, Inspecţia Procurorilor ar putea iniţia o procedură disciplinară pe numele celor care au lipsit de la serviciu, procurorul general a precizat că nu se va opune unei asemenea proceduri. „Procedură disciplinară? Împotriva cui? Nu-i o problemă. Eu nu sesizez nicio problemă. Dacă cineva consideră că s-a încălcat ceva, chiar îi rog să facă o sesizare, noi o vom transmite la Inspecţia Procurorilor, iar ea va decide dacă se va merge mai departe”, zice acesta. „Eu chiar pe nimeni nu am invitat. Dacă inviţi, trebuie să-i inviţi pe toţi, dar eu pe nimeni nu am invitat, că nu încap la mine toţi procurorii. Dvs. cunoaşteţi câţi procurori activează în Chişinău, câte procuraturi specializate avem, câţi şefi de secţii sunt în PG… aţi văzut că nu au fost nimeni, pentru că eu am evitat acest lucru. Dacă era să fie cu invitaţii şi cu chef, trebuiau să vină, cel puţin, toţi şefii din PG, şefii de direcţii. Acum posibil să fie întrebări de ce nu i-am invitat. De ce pe cineva am acceptat, dar pe cineva nu. Şi asta e mult mai grav decât ceea ce scrie presa”, completează Harunjen.

  Ce cadouri a primit procurorul general

  Procurorul a vorbit şi despre cadourile primite. „Mi-au adus cadouri. Cele mai bune cadouri pentru mine sunt cărţile. Îmi plac mult cărţile despre arme, despre armele istorice. Cel mai scump pentru mine cadou, iar asta colegii mei o ştiu, sunt plăcile din vinil pentru radiou. Mulţi colegi au pe acasă, de la părinţi. Ele contează mult pentru mine, pentru că îmi plac”, susţine Harunjen, care completează că „prefer să evaluez prestaţia procurorilor despre dosarele pe care le fac, după felul cum activează şi mai puţin pentru faptul că au lipsit o oră de la serviciu în această zi şi au făcut o chestiune de protocol. Dacă asta nu se răsfrânge asupra activităţii lor, nu văd probleme. E o chestie de protocol acceptabilă în toată lumea”.

  Eduard Harunjen s-a născut la 19 mai 1972 în or. Cupcini, raionul Edineţ. La 19 mai 2018, acesta a împlinit 46 de ani. În martie 2016, Eduard Harunjen a devenit procuror general interimar, după demisia lui Corneliu Gurin, iar în decembrie 2016, acesta a câştigat concursul pentru suplinirea funcţiei de procuror general, fiind instalat în fruntea instituţiei pentru un mandat de 7 ani.

  Şeful Inspecţiei Procurorilor: „Voi nu aveţi ce face, văd că…”

  Am încercat să discutăm şi cu ceilalţi protagonişti ai acestui caz. Unii nu au răspuns la telefon. Ceilalţi ne-au spus şi ei, la fel ca şi procurorul general, că nu au comis vreo încălcare. Şi Victor Ababii, şeful Inspecţiei Procurorilor, susţine că nu vede încălcări, reproşându-ne că „nu avem cu ne ce ocupa”. „Nu ştiu. Solicitaţi-l pe dl Harunjen. Eu nu ştiu. Noi lucrăm conform legii, când cineva ne sesizează. Dar ce încălcare a fost? Cum au lipsit ei de la serviciu dacă au fost? Ei, asta deja voi nu aveţi ce face, văd că… Ei, la revedere”, ne-a declarat Victor Ababii, şeful Inspecţiei Procurorilor.

  Declaraţiile protagoniştilor

  Vitalie Sibov, procuror adjunct mun. Chişinău: „Dle, eu sunt în concediu. Vă rog să nu mă deranjaţi în orele în care trebuie să acord atenţie familiei. Mă aflu în concediu de luni”.

  Eduard Maşnic, şeful Oficiului Buiucani: „Eu, în primul rând, am fost în pauza de masă. Şi…, despre orele de serviciu. Eu niciodată la orele 17.00 nu ies din birou. Nu consider că am încălcat, dacă nu m-am dus la masă şi am fost în acea perioadă acolo. Eu fugeam? Eu nu răspund de alţii. Eu nu fugeam. Eu nu am văzut nicio problemă în asta. E clar că trebuia poate mai mult de vorbit”.

  Ruslan Popov, şeful Oficiului Ciocana: „În general, s-a discutat subiectul ăsta cu procurorul-şef al municipiului, ca, în pauza de masă, să nu meargă nimeni la masă şi să lăsăm chestia asta mai spre sfârşitul zilei de lucru, pentru a merge organizat să salutăm procurorul-şef, care a fost omagiat. Şi, practic, ora mesei s-o folosim pentru un gest frumos în adresa procurorului general. Asta şi a fost realizat. Consider că a fost un gest şi omenesc, etic, din toate punctele de vedere”.

  Corneliu Bratunov, şeful Oficiului Râşcani: „Referitor la maşinile de serviciu. Nici eu, nici colegii mei nu am văzut să fie cu maşinile de serviciu. Am venit cu alte maşini. Referitor la felicitarea cu ziua de naştere a şefului, eu nu văd nimic criminal, deoarece noi toţi ne reţinem la lucru, venim mai devreme la lucru. De exemplu, eu şi sâmbăta, şi duminica, de la lucru am venit foarte târziu, pe la ora 11. Nimeni nu mă întreabă de ce mă reţin când am ore libere. S-a felicitat. Este o tradiţie normală, care este şi în alte structuri. Cred că şi la Jurnal TV tot este”.

  Ştefan Şaptefraţ, şeful Procuraturii Chişinău: „Dvs. oricum o să comentaţi cum doriţi. Nu, eu nu consider încălcare atunci când nu te duci la masă şi îţi rezervezi ora ca să feliciţi colegul. Nu consider că e încălcare”.
  Sursa: zdg.md

• Salariile de peste 20 de mii de lei şi tranzacţiile procurorilor-şefi în 2017

  Conducătorii Procuraturii Generale şi cei ai procuraturilor de profil au primit, în 2017, salarii de peste 20 de mii de lei pe lună. Procurorul general, de exemplu, a beneficiat de un salariu de puţin peste 30 de mii de lei. Deşi, în 2017, majoritatea procurorilor-şefi nu au făcut achiziţii, unii acuzatori de stat au intrat, totuşi, în posesia unor apartamente […]

  Citiţi mai departe

  Conducătorii Procuraturii Generale şi cei ai procuraturilor de profil au primit, în 2017, salarii de peste 20 de mii de lei pe lună. Procurorul general, de exemplu, a beneficiat de un salariu de puţin peste 30 de mii de lei. Deşi, în 2017, majoritatea procurorilor-şefi nu au făcut achiziţii, unii acuzatori de stat au intrat, totuşi, în posesia unor apartamente sau maşini de lux.

  Eduard Harunjen, procuror general, nu a făcut achiziţii în 2017. Şeful Procuraturii Generale (PG) a beneficiat însă de un salariu de invidiat: 30,2 mii de lei pe lună. Conform declaraţiei de avere şi interese, acesta a acumulat, din salariu, 363,58 mii de lei în 2017, iar alţi 4,5 mii de la Universitatea de Stat din Moldova. Soţia acestuia, Adela, a avut un salariu anual de 160 de mii de lei, activând la Curtea de Arbitraj Internaţional Comercial.

  Adjuncţii procurorului general, fără achiziţii, dar cu salarii de peste 20 de mii de lei

  Şi adjuncţii procurorului general au avut salarii mari în 2017, după reformarea Procuraturii. Igor Popa a ridicat un salariu lunar de 26,5 mii de lei (318,75 mii anual). Şi acesta nu a făcut cumpărături în 2017. În declaraţia sa, Popa nu a mai indicat-o pe avocata Ala Popa. Potrivit unei hotărâri judecătoreşti, cei doi au divorţat în octombrie 2016. Cererea a fost depusă de avocată, iar Igor Popa a acceptat divorţul, solicitând examinarea cazului în lipsa sa. Ambii au decis ca cei doi copii minori ai lor să rămână în grija mamei.

  Iurii Garaba, alt adjunct al procurorului general, a avut un salariu lunar de aproximativ 20,2 mii de lei în 2017 (242,89 mii de lei). Procurorul a vândut un BMW 520 cu 5 mii de euro, iar din darea în locaţiune a unui apartament a obţinut 3720 de euro. Locuinţa oferită în chirie de soţii Garaba, cu o suprafaţă de 51 m.p., a fost cumpărată în 2013. Adjunctul procurorului general a beneficiat şi de o pensie lunară de 18,5 mii de lei. El deţine un depozit de 10 mii de euro, dar din 2013 şi până în 2033 urmează să ramburseze trei credite în valoare de 15,5 mii de euro şi 5,6 mii de USD. Soţia lui Garaba, Irina, a acumulat venituri din trei surse. De la Fabrica Avicolă „Tochile”, condusă de Victor Garaba, fratele procurorului, şi fondată de Lifaza Limited, un off-shore cipriot, aceasta a avut un salariu de 14,4 mii de lei. 17,4 mii de lei şi, respectiv, 6,4 mii de lei, Irina Garaba i-a primit de la reprezentanţele companiilor „Wecker Limited” şi „Belsis Limited”.

  Mircea Roşioru, al treilea adjunct al procurorului general, a avut cel mai mare salariu dintre toţi conducătorii PG. Potrivit declaraţiei de avere şi interese depuse de acesta pentru 2017, Roşioru a ridicat lunar 30,8 mii de lei (370,33 mii de lei anual). Alţi 16 mii de lei, adjunctul procurorului general i-a primit din activitatea didactică pe care a desfăşurat-o la Institutul Naţional al Justiţiei, Universitatea de Studii Europene şi Universitatea de Stat din Moldova. Nici Roşioru nu a făcut cumpărături în 2017, dar a investit, începând cu 2011, 47 mii de euro într-un apartament edificat de Basconslux special pentru procurori. Soţia lui Mircea Roşioru este angajată la „Dendrobium” SRL, companie gestionară a unei afaceri cu flori.

  Viorel Morari, şeful Procuraturii Anticorupţie, a avut un salariu lunar de 27,5 mii de lei în 2017 (330,44 mii de lei pe an), iar de la INJ, alţi 5,2 mii de lei. Suma de 1382 de euro, Viorel Morari a încasat-o dintr-o diurnă plătită de Consiliul Europei. La fel ca şi colegii săi de la PG, Morari nu a făcut achiziţii în 2017. Noutatea din declaraţia lui Morari este faptul că acesta a indicat-o pe soția (sau concubina), angajată și ea în domeniu, la PG. Aceasta a obţinut, din salariu, 18,8 mii de lei, iar din indemnizaţia oferită de Casa Naţională de Asigurări Sociale, 45,5 mii de lei.

  Adriana Beţişor, adjuncta lui Viorel Morari, a avut un salariu mediu de 26,1 mii de lei în 2017 (313,73 mii de lei pe an). În anul de referinţă, acuzatoarea de stat nu a făcut cumpărături, indicând în declaraţia de avere şi interese acelaşi apartament şi aceleaşi maşini, de model Skoda, despre care ZdG a scris anterior. Soţul Adrinei Beţişor, angajat la Serviciul Fiscal de Stat, a avut un salariu mediu de 17 mii de lei pe lună. Alţi 1900 de lei i-a primit pentru perioada în care a fost în concediu medical.

  Eduard Varzar, care deţine funcţia de adjunct al Procuraturii Anticorupţie din august 2017, a obţinut, în 2017, din salariul de procuror, 257,22 mii de lei (21,4 mii de lei lunar). Cei mai mulţi bani, 316,76 de mii de lei, au intrat în conturile procurorului în urma unui titlu executoriu din februrie 2017. Originea acestui titlu executoriu se trage încă din 2006, când acesta s-a adresat, iniţial, la Consiliul Municipal Chişinău (CMC), iar ulterior, în judecată, cerând, în conformitate cu Legea cu privire la procuratură, valabilă în acel moment, acordarea unui spaţiu locativ. Legea, abrogată ulterior, dar valabilă în acea perioadă, stabilea că, în cazul în care procurorul nu are locuinţă sau are nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor de trai, autoritatea administraţiei publice locale este obligată, în termen de cel mult un an de la numirea acestuia în funcţie, să îl asigure cu locuinţă (apartament sau casă) de serviciu pe perioada de activitate în localitatea respectivă. În 2008, Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) a menţinut în vigoare deciziile instanţelor inferioare şi a dispus obligarea autorităţilor publice locale să-i acorde o locuinţă. Titlul executoriu nu a fost însă executat. Ulterior, Varzar s-a adresat în judecată împotriva Ministerului Justiţiei, pentru neexecutarea în termen rezonabil a hotărârii judiciare, cerând repararea prejudiciului moral şi material suportat în legătură cu neexecutarea hotărârii judecătoreşti şi încasarea cheltuielilor de judecată. În iulie 2016, instanţa i-a admis, parţial, solicitarea, iar în februarie 2017, după ce cazul a ajuns la CA Chişinău, solicitarea a devenit executorie. Și CSJ a menținut, prin încheiere, decizia instanțelor inferioare. La scurt timp, Ministerul Finanţelor i-a transferat suma de 316,76 mii de lei. Totuşi, procurorul spune că hotărârea judiciară prin care CMC este obligat să-i ofere o locuinţă încă nu a fost executată. Acesta nu exclude că se va adresa, repetat, în judecată.

  „Hotărârea privind acordarea spaţiului locativ se află în curs de executare. N-am avut eu norocul ca executarea dosarului meu să aibă loc în termene reduse, ca la alţi colegi procurori, judecători, poliţişti. De vreo zece ani cunosc că Primăria nu dispune de spaţiu locativ. Dacă scriu, fix aşa răspuns primesc. Dacă aş fi beneficiat de o compensare, cum au beneficiat alţi colegi, nu mai ajungea să fie acest litigiu. Eforturile repetate, încercările de a scoate problema de pe ordinea de zi au fost fără succes”, susţine Varzar. Această sumă este pentru compensarea neexecutării hotărârii judecătoreşti până în 2016. „Perioada din 2016 până la data când va fi executată, este pasibilă de a solicita, din nou, recuperarea prejudiciului”, constată procurorul.

  Nicolae Chitoroagă, şeful Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS), a ridicat, lunar, un salariu mediu de 22,6 mii de lei, dar şi o pensie de 7,4 mii de lei pe lună. Acesta nu a achiziţionat niciun bun mobil sau imobil în 2017. Vasile Stoinov, unul din adjuncţii săi, a avut în 2017 un salariu mediu lunar de 28,4 mii de lei. Acuzatorul de stat şi soţia sa păstrează, într-un depozit, 20 de mii de USD. Nici Lucreţia Zaharia, un alt adjunct de la PCCOCS, nu a făcut cumpărături în 2017. Ea a avut anul trecut un salariu lunar mediu de aproximativ 26 de mii de lei. Valeriu Bodean, alt adjunct al şefului PCCOCS, a avut un salariu mediu lunar de 22,7 mii de lei. În decembrie 2016, Bodean a devenit proprietarul unui apartament cu o suprafaţă de 120 m.p., în care investea începând cu anul 2011.

  Şi Vitalie Busuioc, şi el adjunct al şefului PCCOCS, s-a ales, în 2017, cu un apartament nou.Conform declaraţiei de avere şi interese, Busuioc a ridicat, lunar, 20,4 mii de lei. Acesta a vândut, cu 53,5 mii de euro, echivalentul a aproximativ 1,1 milioane de lei, un apartament de 71 m.p., despre care menţiona în declaraţia de avere din 2016 că ar valora 28,4 mii de euro. La cumetria copilului, procurorul a obţinut 5,8 mii de euro. Cu banii obţinuţi în 2017, Vitalie Busuioc şi-a achiziţionat un apartament cu o suprafaţă de 150 m.p., locuinţă care ar valora, conform informaţiilor publicate de procuror, 1,05 milioane de lei. Preţul de piaţă al unui asemenea imobil costă însă aproape dublu. Soţia lui Busuioc a acumulat venituri în valoare totală de 106 mii de lei de la firmele „City Arena” SRL şi „New Tone”. „City Arena”este gestionată de Sergiu Busuioc, fratele procurorului. Acesta este implicat în mai multe afaceri,inclusiv în firma care gestionează restaurantul „Cactus” de pe str. Armenească din Chişinău, acolo unde îl are partener pe impresarul sportiv, Leonid Istrati.

  Tranzacţia lui Cimbir: A vândut un apartament de 119 m.p. cu 34 de mii de euro

  Ştefan Şaptefraţ, şeful Procuraturii Chişinău, a avut în 2017 un salariu lunar de aproximativ 18,3 mii de lei (219,8 mii de lei anual). La fel ca şi majoritatea colegilor cu funcţii de conducere din cadrul Procuraturii, şi Şaptefraţ nu a făcut achiziţii în anul 2017.

  Corneliu Bratunov, adjunctul procurorului mun. Chişinău şi şeful Oficiului Râşcani al instituţiei, a avut un salariu lunar de 25 mii de lei. La un eveniment de familie (zi de naştere) familia Bratunov a obţinut 1150 de euro. Soţia procurorului a obţinut 7,6 mii de lei de la SRL „Nisa-T”, cu activităţi în comerţ, şi 25,3 mii de lei, procent din vânzări de la un magazin online din Belarus. La început de 2018, familia Bratunov a cumpărat un autoturism Hyundai, cu o valoare de 10 mii de lei.

  Marcel Cimbir, alt adjunct al procurorului de Chişinău, tot el, şeful Oficiului Botanica al instituţiei, a primit, lunar, 19,3 mii de lei. Procurorul a vândut cu 120 mii de lei un automobil Skoda Superb. Alţi 690 mii de lei (aproximativ 34 mii de euro) i-a obţinut de la cesionarea drepturilor asupra unui apartament de 119 m.p., construit de „Basconslux” special pentru angajaţii procuraturii. Informaţiile din declaraţia de avere şi interese a procurorului Cimbir mai arată că acesta a vândut un metru patrat de apartament cu doar 285 de euro, în condiţiile în care preţul de piaţă este cel puţin dublu, iar procurorii au achitat pentru un metru pătrat, conform informaţiilor publicate anterior de ZdG, 340 de euro. În noiembrie 2016, Mariana Cimbir, soţia acuzatorului de stat, tot ea, fiica lui Veaceslav Untilă, preşedintele Curţii de Conturi, a intrat în gestionarea „Retraco Grup” SRL, cu activităţi imobiliare.

  Maşnic – cu o Skoda nouă, Popov – cu două maşini Toyota

  Eduard Maşnic, alt adjunct, şeful Oficiului Buiucani al Procuraturii Chişinău, a avut un salariu mediu de 27,7 mii de lei în 2017. Acesta şi-a achiziţionat, la început de 2018, un automobil Skoda Superb, fabricat în 2017, plătind 315 mii de lei. Partenera lui Maşnic este angajată la Compania de construcţii „Exfactor Grup”, de unde a avut un salariu de 10 mii de lei pe lună.

  Ruslan Popov, şeful Oficiului Ciocana al Procuraturii mun. Chişinău, care deţine şi funcţia de adjunct al procurorului mun. Chişinău, a avut un an 2017 plin de tranzacţii. Acesta a beneficiat de un salariu mediu lunar de aproximativ 26,4 mii de lei, iar alţi 29 de mii de lei au intrat în conturile procurorului din activitatea didactică pe care o desfăşoară la mai multe instituţii din ţară.

  Dacă în 2016, Popov cumpăra un BMW X5, în 2017 automobilul a fost vândut cu 998 de mii de lei. Un alt automobil, tot BMW X5, procurorul l-a vândut unui SRL, doar că pentru suma de 150 de mii de lei. Popov a vândut şi un Hyundai Tucson cu 14 mii de euro. A cumpărat, în schimb, un Hyundai Santa Fe, cu 506 mii de lei, şi un Hyundai Grand Santa Fe, pentru care a plătit 739,5 mii de lei.

  Roman Eremciuc, şeful Oficiului Centru al Procuraturii Chişinău şi adjunctul procurorului Chişinău, a ridicat lunar 17,3 mii de lei. Sumele de 540 de euro şi 744 de USD constituie diurnele procurorului primite pentru deplasări în străinătate. Alţi 75 de mii de lei au intrat în conturile familiei ca şi daruri la zile de naştere. Soţia procurorului, angajată la Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, a avut un venit din salariu de 379,8 mii de lei în 2017.
  Sursa: zdg.md

• Transferuri de cadre în procuratură: Corneliu Bratunov - adjunct la Municipală, iar Vitalie Busuioc - la Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale

  Corneliu Bratunov a fost transferat din funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) în funcția de adjunct interimar al procurorului Municipiului Chișinău. Informația a fost confirmată pentru Realitatea.md de către șefa Serviciului de presă al Procuraturii Generale, Maria Vieru. Astfel, Corneliu Bratunov este responsabil de activitatea oficiului Rîșcani din cadrul Procuraturii Municipale […]

  Citiţi mai departe

  Corneliu Bratunov a fost transferat din funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) în funcția de adjunct interimar al procurorului Municipiului Chișinău. Informația a fost confirmată pentru Realitatea.md de către șefa Serviciului de presă al Procuraturii Generale, Maria Vieru.

  Astfel, Corneliu Bratunov este responsabil de activitatea oficiului Rîșcani din cadrul Procuraturii Municipale Chișinău.

  Totodată, funcția de adjunct al PCCOCS va fi ocupată de procurorul Vitalie Busuioc, care a deținut, anterior, Secţia conducere a urmăririi penale în organele centrale ale MAI şi Serviciului Vamal, având în gestiune dosare de rezonanță, precum „Gorbunțov” sau „MoldovaGaz”.

  De menționat că atât Corneliu Bratunov, cât și Vitalie Busuioc vor deține interimatul până la desfășurarea concursului privind suplinirea funcțiilor respective.
  sursa: realitatea.md