Știri

• Locul de muncă al soției procurorului general, casa lui Dumitru Robu și schimbul imobiliar în care a fost implicat Victor Furtuna. Noutăți din declarațiile de avere ale șefilor procuraturilor

  Soția procurorului general Alexandru Machidon, inclusă în premieră de acesta în declarația sa de avere și interese pentru anul 2025, a lucrat la firma unor persoane vizate în dosare penale.  Victor Furtuna, procurorul-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, a obținut în 2026 două apartamente în cadrul unei tranzacții de schimb: a cedat un apartament pe care-l …

  Citiţi mai departe

  Soția procurorului general Alexandru Machidon, inclusă în premieră de acesta în declarația sa de avere și interese pentru anul 2025, a lucrat la firma unor persoane vizate în dosare penale. 

  Victor Furtuna, procurorul-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, a obținut în 2026 două apartamente în cadrul unei tranzacții de schimb: a cedat un apartament pe care-l cumpărase pe parcursul anului 2025 și a plătit suplimentar circa un milion de lei.

  Dumitru Robu, unul dintre adjuncții lui Furtuna, și-a cumpărat în 2025 o casă de locuit cu circa 3,3 milioane de lei, după ce soția sa a contractat două credite de circa patru milioane de lei.

  Aceste detalii se regăsesc în declarațiile de avere și interese depuse de șefii Procuraturii Generale, ai Procuraturii Anticorupție și ai Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale pentru anul 2025, analizate de ZdG.

  Soția procurorului general, angajată la firma unor persoane vizate în dosare penal

  În 2025, averea imobiliară a lui Alexandru Machidon, procuror general din 30 aprilie 2026, nu a suferit modificări. Dar, după ce în ultimii ani nu a indicat că este căsătorit sau că trăiește în concubinaj, pentru prima dată, în 2025, Machidon a declarat veniturile unei alte persoane, dar și un copil minor.

  În declarația de avere pentru anul 2025, procurorul general a indicat că soția lui a obținut în 2025 un salariu mai mare decât el – 450 de mii de lei de la firma „Success Games” SRL, o companie care anunță că se ocupă de „realizarea softului la comandă”.

  Firma, care conform datelor publice a avut în 2024 venituri de peste 100 de milioane de lei, a fost fondată de Ion Bivol, tatăl fostei judecătoare Victoria Sanduța, și este condusă de Victor Bivol – fratele ex-magistratei plecată cu scandal din sistem după ce președinta Sandu a refuzat numirea ei până la atingerea plafonului de vârstă. Anterior, Ion Bivol, fost primar de Băcioi, a fost găsit vinovat pentru neglijență și exces de putere. Și administratorul companiei „Success Games” SRL, Victor Bivol, a fost condamnat în România, doar că a scăpat de pedeapsă pentru că faptele s-au prescris. Acesta a fost învinuit în România, în 2013, printre altele, de aderare la un grup criminal organizat, contrafacere și punere în circulație a produselor, înșelăciune și spălare de bani prin înființarea în județele Brașov și Prahova a două fabrici clandestine de țigări, sub conducerea organizației criminale transfrontaliere „Patron”, a scris anterior portalul jurnal.md.

  PromoDatele publice arată că la aceeași companie lucrează și soția lui Victor Răciula, ofițer al Centrului Național Anticorupție (CNA) care investighează cazul mitei pentru procurori și angajați ai Poliției în valoare de 400 de mii de dolari, dosar anunțat în martie de către Procuratura Generală (PG) și CNA. 

  Solicitat de ZdG, Alexandru Machidon a afirmat că soția lui a fost angajată a companiei „o perioadă de timp în anul trecut”, dar că nu mai activează acolo din luna decembrie 2025. În plus, procurorul general a menționat că „nu a avut și nu are niciun raport profesional sau personal cu persoanele la care facem referire și nu există vreun conflict de interese în exercitarea funcției sale”. El a evitat să comenteze faptul că soția ofițerului CNA care investighează dosarul mitei de 400 de mii de dolari muncește în aceeași companie.

  În declarația de avere pentru anul 2025, procurorul general a indicat apartamentul obținut în 2018, de 65,6 metri pătrați, care a ridicat mai multe întrebări în cadrul evaluării integrității sale. Pe lângă automobilul cumpărat în 2021, Machidon a declarat mașina deținută de soția lui – un BMW X4 din 2020, obținut în 2023 și declarat cu valoarea de 30 de mii de euro.

  Soția procurorului general deține jumătate din două terenuri „destinate construcțiilor și amenajărilor” de șase ari, obținute în 2024 prin „contract de partaj al masei succesorale”. Machidon a ridicat pe parcursul anului 2025 un salariu de 410 mii de lei, adică puțin peste 34 de mii de lei lunar.

  Potrivit datelor incluse în declarație, procurorul general a devenit tată în 2025. Astfel, pe lângă salariul obținut, soția acestuia a primit de la Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) indemnizație unică la naștere, indemnizație de maternitate, indemnizație lunară pentru îngrijirea copilului și suport financiar unic, în valoare totală de circa 120 de mii de lei. Și Machidon a ridicat o indemnizație pentru creșterea copilului de circa 78 de mii de lei. Totodată, de la „evenimente de familie (zile de naștere, botez)”, procurorul general a declarat că a obținut 4,4 mii de euro (aproape 90 de mii de lei, n.r). Pe lângă acestea, Machidon a inclus în declarația de avere venituri de circa 55 de mii de lei din diurne, cheltuieli de deplasare sau dobânzi.

  Procurorul care are investiți în valori mobiliare de stat peste 300 de mii de lei

  Sergiu Brigai, adjunct al procurorului general din martie 2024, nu a procurat noi bunuri pe parcursul anului 2025, potrivit declarației. Sergiu Brigai a indicat în declarația de avere că a investit în total 310,5 mii de lei în valori mobiliare de stat emise de Ministerul Finanțelor și că deține împreună cu soția 26 de active financiare (investiții, conturi și depozite bancare).

  Brigai a declarat pentru 2025 un salariu brut de circa 808 mii de lei, adică circa 647 de mii de lei net – aproape 54 de mii de lei lunar. Soția acestuia, angajată a unei companii din domeniul IT, ICS „Endava” SRL, a obținut un salariu total de 813  mii – circa 68 de mii de lei lunar. Din activitate didactică, dobânzi și alocații pentru copii din România, familia Brigai a mai raportat peste 70 de mii de lei.

  Adjunctul cu salariu mai mare decât superiorul sau colegii săi

  Sergiu Russu a avut în 2025 un salariu de circa 60 de mii de lei lunar (720 de mii de lei net pe an). Nici el nu a avut achiziții noi în 2025. Soția acestuia, Natalia Russu, angajată în calitate de specialistă coordonatoare la Agenția Servicii Publice, a obținut un salariu brut de aproximativ 360 de mii de lei, adică circa 288 de mii de lei net – puțin peste 24 de mii de lei lunar.

  Adjunctul procurorului general a obținut venit în 2025 și din „activități didactice și științifice”, cei mai mulți, aproape 140 de mii de lei, de la Centrul Internațional „La Strada. Soția acuzatorului de stat a primit de la Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială din România circa 7750 de roni (aproape 30 de mii de lei, n.r.) – „alocație pentru copii”. Alți aproximativ 3000 de lei au fost obținuți de familia Russu în calitate de dobândă de la o bancă.

  Un apartament cumpărat în 2025, dat în schimbul altor două în 2026, cu achitarea unei diferențe de aproape un milion de lei

  Victor Furtuna, șeful Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) din noiembrie 2025, după ce a asigurat interimatul funcției încă din ianuarie 2023, a făcut mai multe tranzacții în anul în care i-a fost evaluată integritatea financiară.

  Familia Furtuna a depus declarațiile de avere încă la începutul lunii februarie, dar le-a rectificat ulterior, incluzând vânzarea în 2026 a unui automobil și efectuarea unor investiții în bunuri imobile aflate în construcție.

  Familia Furtuna a declarat inițial că a cumpărat în 2025 un apartament în construcție de 93,8 metri pătrați, la preț de 1,55 milioane de lei. Alte cinci încăperi nelocative, cu suprafețe între 4 și 16 metri pătrați, l-au costat pe șeful PCCOCS 565 de mii de lei, adică aproape salariul său anual. Este vorba despre debarale, a menționat acesta.

  În declarația rectificată, apartamentul din 2025 a dispărut, fiind înlocuit de alte două apartamente, la fel aflate în construcție, a câte 72 de metri pătrați, cu valoarea de 1,2 milioane de lei fiecare. Cele două bunuri au provenit din „contracte de schimb a bunurilor imobile în construcție”, semnate în luna martie. Cele două sunt în același bloc cu primul, a precizat Furtuna, solicitat de ZdG.
  „Mi-a nimerit oferta cu acele apartamente în construcție. Urmează să fie date în exploatare în câțiva ani, doi-trei, intuiesc eu. Inițial ne-am orientat la acel apartament (de aproape 94 de metri pătrați, n.r.), ulterior am calculat posibilitățile și a apărut oferta cu aceste două apartamente – să schimbăm și diferența de metraj am achitat-o (49,9 metri pătrați, n.r.). (…) Între timp, am găsit o persoană care mi-a propus să schimb apartamentul pe două apartamente alăturate mai mari. Atunci am fost de acord – am vândut mașina și am mai luat încă două credite”, a explicat Victor Furtuna.

  Conform diferenței de prețuri declarate, procurorul a achitat încă 965 de mii de lei pentru cele două apartamente.

  Victor Furtuna a declarat inițial vânzarea unui Renault Megane cu 230 de mii de lei lui Sergiu Hîncu. Automobilul a fost vândut la începutul anului 2025, a precizat procurorul pentru ZdG. Mașina a fost importată în 2022, cu 170 de mii de lei, fiind declarată de șeful PCCOCS cu o valoare de piață cu 30 de mii de lei mai mare, și vândută trei ani mai târziu cu 60 de mii de lei în plus față de prețul de achiziție.

  După rectificare, deși nu era obligat, Furtuna a inclus și vânzarea în 2026 a automobilului Toyota Auris, cumpărat în 2023. Acuzatorul de stat a declarat anterior că ar fi cumpărat mașina cu 150 de mii, dar că valoarea de piața ar fi cu 30 de mii de lei mai mare, diferența fiind explicată și de această dată prin faptul că „a importat automobilul personal din afara R. Moldova”. După trei ani de utilizare, șeful PCCOCS a vândut mașina cu 112 mii de lei în plus față de prețul de cumpărare declarat. Cumpărător a fost declarat Ion Clipca.

  „L-am importat la un preț mai avantajos. L-am vândut la un preț de piață. Verificați pe ***, este un preț mediu. Sunt mașini mult mai scumpe (…)”, a precizat Furtuna.

  Întrebat de ZdG de ce a inclus în declarația pentru 2025 vânzarea efectuată în 2026, Furtuna a spus că a făcut-o „pentru ca să fie clar de unde s-au luat banii pentru a cumpăra acele apartamente”. „Nu eram obligat, dar am considerat să-l declar pentru a dispărea eventualele întrebări”, a menționat Furtuna.

  Tot în 2025, Furtuna și-a cumpărat un BMW 520D, fabricat în 2013, cu prețul de 240 de mii de lei.

  Anterior fără credite sau datorii, soții Furtuna au luat în 2025 trei credite de la două bănci, în sumă totală de 999,6 mii de lei. Scadente în cinci ani, procurorii au achitat într-un an aproximativ 444 de mii de lei. Alți peste 388 de mii de lei au fost împrumutați în 2025 de la fratele procurorului, Artur Furtuna, cu zero lei dobândă. Alte trei credite au fost contractate în 2026, în sumă totală de 755,4 mii de lei.

  În 2025, procurorul-șef a ridicat un salariu de 570 de mii de lei – circa 48 de mii de lei lunar. Soția acestuia, Tatiana Furtuna, care este procuroră în cadrul Procuraturii Criuleni, a obținut un salariu de circa 316 mii de lei, adică aproximativ 26 de mii de lei lunar. Șeful PCCOCS a indicat în declarație că soția lui a primit o donație de 86 de mii de lei de la Valentina Compan, mama ei. „Vrând să facem pasul de a ne schimba imobilul, eram îndatorați și dumneaei a văzut…”, a menționat Victor Furtuna pentru ZdG.

  La veniturile familiei Furtuna în 2025 a contribuit și Direcţia de Asistenţă Socială Iaşi, procurorul declarând că a ridicat o alocație echivalentă cu circa 27 de mii de lei. Alți trei mii de euro (60 de mii de lei, n.r.) au provenit din „cadouri de la rude apropiate”.

  Furtuna a promovat evaluarea externă în octombrie 2025.

  Casă de peste 3,3 milioane de lei, cu preț mult mai mare decât „valoarea de piață conform raportului de evaluare”

  Dumitru Robu ocupă funcția de adjunct în cadrul PCCOCS din iunie 2024. Familia Robu și-a cumpărat în mai 2025 o casă de 118 metri pătrați, la preț de 3,39 milioane de lei. Totuși, bunul imobil este declarat la o valoare de piață cu peste un milion de lei mai mică decât cea achitată. Terenul pe care este amplasată casa are o suprafață de cinci ari, iar prețul – 1,03 milioane de lei. La fel ca în cazul casei, valoarea de piață a terenului este mai mică – cu peste 200 de mii de lei.

  Procurorul și soția lui au indicat în dreptul bunurilor „imobil dobândit prin contract unic (teren și construcție), valoarea fiind repartizată proporțional în baza raportului de evaluare. Ulterior au fost efectuate investiții în construcție. Valoarea de piață este conform raportului de evaluare (2025).” Întrebat de ZdG despre diferența dintre prețul plătit și valoarea de piață stabilită în același an, Robu a transmis că „în practică, există frecvent diferențe între valorile estimative și prețurile efective ale tranzacțiilor imobiliare”.

  „Valoarea de piață indicată în anumite documente sau estimări are un caracter orientativ și nu reflectă întotdeauna prețul efectiv al unei tranzacții. Prețul de achiziție a fost cel negociat între părți, ținând cont de condițiile concrete existente la acel moment. La stabilirea prețului au fost luate în considerare mai multe elemente, inclusiv amplasarea imobilului, potențialul acestuia și starea bunului”, a notat Robu.

  În 2025, Diana Robu a contractat două credite în sumă totală de 4,2 milioane de lei, cea mai mare parte a sumei fiind scadentă peste 25 de ani.

  În 2025, procurorul a primit un salariu de aproape 550 de mii, adică circa 46 de mii de lei lunar. De cealaltă parte, soția lui, Diana Robu, angajată la Întreprinderea de Stat „MoldATSA”, în calitate de șefă a Departamentului conformitate, calitate și audit, a primit un salariu de peste două ori mai mare – 1,14 milioane de lei, adică aproximativ 95 de mii de lei lunar. Alți aproape 62 de mii de lei au fost primiți de către Diana Robu în calitate de diurnă de la întreprindere, 27 de mii de lei – „alocație pentru copii” din România și alți 1000 de lei – indemnizație. Dumitru Robu este în proces de evaluare a integrității de către Comisia Vetting.

  Procurorul cu aceeași avere de mai mulți ani

  Denis Rotaru, adjunct interimar al procurorului-șef al PCCOCS din iunie 2025, nu a făcut achiziții în 2025. Acesta a avut în 2025 un salariu anual de 510 mii de lei, adică peste 42,5 mii de lei lunar. Alți circa 26 de mii de lei au fost adunați din diurne și salariu de la Institutul Naţional al Justiției. Procurorul a primit și aproape echivalentul a 12 mii de lei din România, în calitate de „indemnizație pentru copil”. Și Denis Rotaru este în proces de evaluare a integrității de către Comisia Vetting.

  Șeful Procuraturii Anticorupție stă la chirie

  Marcel Dumbravan, șeful Procuraturii Anticorupție (PA) din septembrie 2025, a cumpărat un singur bun în 2025, un Ford Fiesta din 2012, declarat cu valoarea de 120 de mii de lei. Conform răspunsului oferit de PA, mașina este utilizată de soția procurorului, fiind deținută în devălmășie.

  Din 26 august 2025, adică cu câteva zile înainte de a fi numit oficial în funcție, Marcel Dumbravan închiriază un apartament de 79,5 metri pătrați.

  „Imobilele aflate în proprietatea familiei acestuia sunt situate în municipiul Bălți, în timp ce activitatea profesională este desfășurată în municipiul Chișinău. În contextul distanței considerabile dintre cele două localități, precum și al specificului activității, care presupune frecvent un volum sporit de muncă și prelungirea programului peste orele obișnuite de serviciu, efectuarea zilnică a navetei nu este una practic posibilă. Prin urmare, în vederea asigurării exercitării eficiente a atribuțiilor de serviciu, a fost necesară închirierea unui apartament în municipiul Chișinău”, se arată în răspunsul oferit de Serviciul de presă al PA.

  Dumbravana ridicat în 2025 un salariu de circa 550 de mii de lei, adică aproximativ 46 de mii de lei lunar. Soția procurorului-șef al PA, Ludmila Dumbravan, angajată din 2022 în calitate de registratoare în domeniul înregistrării de stat în cadrul Agenției Servicii Publice, a primit un salariu de peste 330 de mii de lei, adică aproape 28 de mii de lei lunar.

  Singurul adjunct de la PA care a promovat evaluarea, cu salariu mai mare decât superiorul său

  Adjunctul procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, Victor Muntean, nu a făcut achiziții în 2025, conform declarației de avere. Victor Muntean a avut în 2025 un salariu mai mare decât superiorul său – peste 678 de mii de lei, adică circa 56 de mii de lei lunar. Soția acestuia, Irina Muntean, angajată din 2017 în calitate de șefă a Serviciului analiza statisticii judiciare din cadrul CSM, a ridicat un salariu de circa 318 mii de lei, adică peste 26 de mii de lei lunar. Muntean este, deocamdată, singurul adjunct de la PA care a promovat evaluarea integrității, CSP acceptând raportul în septembrie 2025.

  Ina Frunza-Bargan. Contractele la un liceu privat pentru copii – o treime din salariul anual de procuror

  Ina Frunza-Bargan, adjunctă a procurorului-șef al PA din noiembrie 2025, nu a făcut achiziții în 2025. Procurora deține un teren intravilan începând din 2006. Totodată, aceasta a inclus la rubrica „bunuri imobile din țară și din străinătate” un garaj de 13,5 metri pătrați, care ar avea o valoare de aproape 100 de mii de lei. Ina Frunza-Bargan a precizat că este vorba despre un loc de parcare, care „se află în proprietate comună, deținută de ea și fostul soț, în calitate de coproprietari”.

  Procurora deține și jumătate dintr-un apartament de 92,9 metri pătrați, primit în 2016  în urma unui contract de investiții din 2011. Frunza-Bargan deține din 2022 un automobil Toyota Avensis, fabricat în 2014, în valoare de 200 de mii de lei.

  Procurora a mai declarat că avea 2,2 mii de euro într-un cont bancar, dar și o datorie din 2017, scadentă în 2027, în valoare de 10 mii de euro, bani luați de la Evdochia Frunza.

  Procurora a ridicat cel mai mic salariu dintre adjuncți – circa 440 de mii de lei, adică aproape 37 de mii de lei lunar. În declarația de avere pentru 2025, procurora a mai indicat aproape 8000 de roni (aproape 31 de mii de lei, n.r.) primiți de la Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială din România în calitate de „alocație de stat pentru copil”.

  Începând din 2025, procurora a declarat calitatea de acționară în SA „Dacia Universal Bulboaca”. Aceasta deține acțiuni în compania de metalurgie în valoare de 600 de lei. În 2024, societatea pe acțiuni a obținut un profit de 1,6 milioane de lei.

  ZdG a constatat că acuzatoarea de stat a mers în instanță în martie 2024, cerând „achitarea unei pensii de întreținere lunară pentru fiecare copil minor (doi copii, n.r.), în mărime de patru mii de lei lunar, și concomitent a unei cote de 1/4 din alte venituri pe care le va avea pârâtul, începând cu data depunerii cererii în judecată și până la atingerea majoratului de către copilul minor”. Fostul soț a considerat „suma de patru mii de lei pentru fiecare copil ca una exagerată”, oferindu-se să achite o pensie de întreținere lunară în mărime de 2000 de lei pentru fiecare copil, adică 4000 în total.

  În octombrie 2024, instanța a dispus încasarea din contul tatălui copiilor a sumei de 8000  de lei lunar, începând din martie 2024. Fostul soț al procurorei a contestat decizia, instanța de apel menținând în iulie 2025 hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. Totuși, adjuncta PA a declarat că a primit de la Alexandru Bargan o pensie alimentară de doar 1500 de lei.

  În fața instanței, procurora a invocat și cheltuielile pentru studiile copiilor. Mai exact, la materialele cauzei au fost anexate două contracte de studii din 2023, încheiate cu instituția privată Liceul Teoretic „Orizont”, în valoare de 2775 de euro  și 1850 de euro, dar și două contracte încheiate cu aceeași instituție în 2024, în valoare de 3515 euro și 2710 euro. Astfel, datele arată că în anul dinainte de a fi numită adjunctă a procurorului-șef, contractele de studii (circa 126 de mii de lei, n.r.) au fost în valoare de circa o treime din salariul procurorei (circa 395 de mii de lei, n.r.).

  „Cheltuielile pentru studiile copiilor au fost acoperite din veniturile legal declarate, care reprezintă resurse financiare transparente și legale”, a transmis Ina Frunza-Bargan prin intermediul Serviciului de presă.

  Ion Pripa a restituit în 2025 circa 203 mii de lei din împrumuturi

  Nici Ion Pripa, adjunct al procurorului-șef al PA din noiembrie 2025, nu a făcut achiziții pe parcursul anului 2025. În total, pe parcursul anului 2025, procurorul a restituit circa 203 mii de lei din împrumuturile pe care le contractase anii trecuți, adică circa 17 mii de lei lunar.

  În 2025, an în care a fost procuror în cadrul PA, Pripa a ridicat un salariu de circa 525 de mii de lei, adică aproape 44 de mii de lei lunar. Soția acestuia, care este angajată a Direcției Educație Tineret și Sport, sectorul Rîșcani, mun. Chișinău, a obținut un salariu de aproape 50 de mii de lei. Procurorul a declarat pentru 2025 o donație de 3165 de roni (peste 12 mii de lei, n.r.) de la Galina Boltinscaia, dar și alocații de stat pentru copii din România, în sumă de 7008 roni (aproape 28 de mii de lei, n.r.). Deși evaluat, nu a fost anunțată deocamdată decizia comisiei în privința integrității procurorului.

  Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Încurajarea Transparenței Judiciare prin Instrumente Digitale”, implementat de A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului”, cu sprijinul National Endowment for Democracy (NED). Finanțatorul nu influențează în niciun fel subiectul sau conținutul investigației publicate.

• Cine sunt noii adjuncți în Procuratura Generală și PCCOCS. Averile și funcțiile anterioare

  În ședința CSP din 12 iunie, la propunerea procurorului general, Ion Munteanu și cu votul Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) au fost numiți trei procurori în funcții de adjuncți și interimari. Sergiu Russu a fost numit în funcția de adjunct al procurorului general. Adjunctul procurorului general pe domeniul judiciar a devenit Sergiu Brigai, iar asigurarea interimatului funcției funcției de adjunct …

  Citiţi mai departe

  În ședința CSP din 12 iunie, la propunerea procurorului general, Ion Munteanu și cu votul Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) au fost numiți trei procurori în funcții de adjuncți și interimari. Sergiu Russu a fost numit în funcția de adjunct al procurorului general. Adjunctul procurorului general pe domeniul judiciar a devenit Sergiu Brigai, iar asigurarea interimatului funcției funcției de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), a fost desemnat Alexandru Machedon.

  La propunerea procurorului general, Ion Munteanu, CSP a votat unanim pentru candidatura lui Sergiu Russu în funcția de adjunct al procurorului general. Russu a fost în funcția de procuror șef a secției combatere trafic de ființe umane a Procuraturii Generale. Anterior, acesta a ocupat funcția de procuror-șef interimar al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS).

  Conform celei mai recente declarații de avere și interese personale, Sergiu Russu indică un venit anual de circa 400 de mii de lei, salariu brut. Soția acestuia a ridicat un salariu de circa 300 de mii de lei, fiind angajată la Agenția Servicii Publice. Pe lângă salariu, Russu a primit remunerări de la Organizaţia Internaţională a Migraţiei, Institutul Național al Justiției și Centru Internațional „La Strada”, în suma totală de circa 270 de mii de lei. Pentru activitatea didactică la OSCE TAJIKISTAN, acesta a primit 2 mii de euro.

  Sergiu Russu deține un apartament cotat pe piață la circa 1 milion de lei. Apartamentul are suprafața de 105 metri pătrați și a fost dobândit în 2018. Familia procurorului are în proprietate două automobile de marca Toyota, un Prius fabricat în 2010, cu o valoare ce circa 178 de mii de lei și cumpărat în 2016. În 2020 a fost achiziționată o Toyota CHR, fabricată în 2016, contra sumei de 270 de mii de lei.

  Ion Munteanu l-a propus pe Sergiu Brigai în funcția de adjunct al procurorului general pe domeniul judiciar. Membrii CSP au votat unanim candidatura acestuia. Din 2021, Brigai a deținut funcția de adjunct interimar al șefului PCCOCS. În luna martie curent, CSP și-a dat acordul pentru numirea lui Sergiu Brigai în funcția de adjunct al procurorului general interimar

   

   

   

  În cea mai recentă declarație de avere și interese personale, indică că a obținut un venit salarial de circa 418 mii de lei. Venitul obținut de către soție este de aproape 795 de mii de lei, fiind angajată la o companie ce realizează soft-uri la comandă, ÎCS Endava SRL. Din categioria bunuri imobile, Brigai indică o avere imobilă de 15 metri pătrați, cumpărată în 2023 contra sumei de 2 mii de euro, iar un apartament cu o suprafață de 79 de metri pătrați se află în abitație.

  Familia Brigai deține un autoturism de model Skoda Octavia, fabricat în 2019 și cumpărat în același an pentru suma de circa 320 de mii de lei. În declarația de avere sunt indicate 26 de conturi bancare, dintre care majoritatea având câte un euro, dolar sau leu pe ele. Totuși, unele depozite bancare au câte 3 mii, 12 mii sau 39 de mii de euro.

  Sergiu Brigai activează în sistemul procuraturii din 2011. În 2018 a exercitat funcția de procuror în Secția combaterea traficului de ființe umane din cadrul Direcției urmărire penală și criminalistică a Procuraturii Generale. Din 2021 deține funcția de adjunct interimar al șefului Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS).

  Procurorul Sergiu Brigai, care a candidat la funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, a promovat evaluarea Comisiei Vetting. Evaluarea a presupus verificarea detaliată a integrității lui financiare și etice.

  Alexandru Machidon a fost propus de procurorul general pentru asigurarea interimatului funcției de adjunct al procurorului-șef PCCOCS. Membrii CSP au aprobat candidatura acestuia. Anterior, Machidon a fost desemnat, din 26 februarie, curent, adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău.

  Conform celei mai recente declarații de avere și interese personale, Alexandru Machidon a primit un salariu de circa 300 de mii de lei și a primit un cadou de 2600 de euro la un eveniment de familie. În 2018, acesta și-a achiziționat un apartament cu o suprafață de 65 de metri pătrați contra sumei de 45 de mii de euro, iar în 2017 a intrat în proprietatea unui BMW 520 D contra sumei de 26 de mii de euro.

  Dumitru Robu a fost desemnat pentru funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale. Dumitru Robu a ajuns în atenția opiniei publice în 2017, când a gestionat dosarul „parcărilor cu plată”, în care este vizat fostul primar de Chișinău, Dorin Chirtoacă. În iulie 2019, Robu a fost numit în funcția de procuror general interimar, prin decretul președintelui de atunci Igor Dodon. Până în octombrie 2022, Dumitru Robu a ocupat funcția de procuror general interimar. După expirarea mandatului de un an, în funcția de procuror general interimar a fost numit Ion Munteanu, printr-un decret al președintei Maia Sandu, din 12 octombrie 2022.

  Pentru exercitarea interimatului funcției de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău, șef al oficiului reprezentarea învinuirii de stat în instanțele de judecată, a fost propusă candidatura Elena Cazacov, procuror în Procuratura Anticorupție. Cazacov a solicitat amânarea subiectului de pe ordinea de zi a CSP, deoarece nu a putut fi prezentă la ședință. CSP a votat amânarea subiectului pentru următoarea ședință.
  Sursa: zdg,md

• Cine sunt candidații la funcția de judecător al CSJ care au promovat evaluarea și ce „păcate” le-au iertat membrii Comisiei Vetting: avere nejustificată, donații, ajutor de la socri și părinți

  14 persoane evaluate pe baza criteriilor de integritate financiară și etică au promovat  până la 1 mai 2024 evaluarea Comisiei Vetting și continuă lupta pentru a obține un fotoliu de judecător la Curtea Supremă de Justiție. Din cei 37 de candidați înscriși în cursă, alți 13 așteaptă să fie evaluați, în timp ce 10 candidați fie s-au retras, fie nu au …

  Citiţi mai departe

  14 persoane evaluate pe baza criteriilor de integritate financiară și etică au promovat  până la 1 mai 2024 evaluarea Comisiei Vetting și continuă lupta pentru a obține un fotoliu de judecător la Curtea Supremă de Justiție. Din cei 37 de candidați înscriși în cursă, alți 13 așteaptă să fie evaluați, în timp ce 10 candidați fie s-au retras, fie nu au promovat evaluarea.

  ZdG a analizat deciziile Comisiei Vetting și vă prezintă detalii despre cei 14 candidați la funcția de judecător al CSJ care ar putea ajunge în final judecători cu acte în regulă la CSJ. La toți cei 14 candidați membrii Comisiei au avut întrebări despre donații de mii de euro, ajutoare semnificative primite de la părinți, socri sau alți membri ai familiei, bunuri subevaluate sau chiar dosare examinate în condiții de posibile conflicte de interese ori de situații de incompatibilitate. Totuși, pentru că acei candidați au oferit explicații plauzibile membrilor Comisiei Vetting, aceștia nu au constatat, într-un final, „dubii serioase” pentru ca aceștia să nu promoveze evaluarea.

  Donații din străinătate în valoare de 32,6 mii de euro de la sora sa

  Stela Bleșceaga este judecătoare la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Ea a promovat evaluarea conform raportului din 21 martie 2024, pe care Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) l-a aprobat la 2 aprilie curent. Membrii Comisiei Vetting au avut întrebări legate de donațiile din străinătate în valoare de 32,6 mii de euro pe care magistrata le-a primit în perioada 2011-2022. Judecătoarea le-a spus membrilor Comisiei că banii au provenit de la sora sa stabilită în Franța, iar majoritatea banilor au fost primiți pentru achiziționarea unui apartament în Chișinău.

  Magistrata a mai indicat că sora ei a obținut banii din salariul său, dar și dintr-un împrumut în valoare de 15 mii de euro contractat la o bancă franceză. Comisia, după prezentarea informațiilor și a explicațiilor, a concluzionat că „nu are dubii privind sursa fondurilor din străinătate”.

  Totodată, membrii Comisiei au întrebat-o pe judecătoare despre apartamentul achiziționat în 2020 în cadrul unui program inițiat de CSM pentru construcția unui bloc locativ cu apartamente destinate judecătorilor Judecătoriei Rîșcani, în contextul în care ea avea deja un alt apartament, cumpărat în 2007. Comisia a stabilit că documentele prezentate de Judecătoria Chișinău nu prevedeau criterii de eligibilitate pentru participarea la programul cu prețuri preferențiale pentru magistrați și că spre deosebire de alte programe similare implementate de CSM, acesta nu limita eligibilitatea doar la judecătorii care nu aveau un apartament în mun. Chișinău. Comisia a stabilit că banii pentru acest apartament au provenit de la sora magistratei din Franța.

  Comisia a mai stabilit că judecătoarea a examinat două cauze la nivel național în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a constatat ulterior violarea Convenției. (Ciolacu c. R. Moldova, Mătăsaru c. R. Moldova). După ce a ascultat argumentele judecătoarei, Comisia a stabilit că deciziile „nu au constituit un act arbitrar”.

  În 2022 a ales să retragă banii din conturi și să-i păstreze în numerar „având în vedere războiul din Ucraina”

  Sergiu Brigai este procuror în cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), iar din 2021 – adjunct interimar al instituției. El a promovat evaluarea conform raportului din 22 decembrie 2023, aprobat de CSM la 27 februarie 2024.

  Comisia a avut întrebări legate de câteva aspecte ale activității candidatului: diferite retrageri și depuneri în conturile bancare efectuate de către procuror și soția lui, donațiile de care a beneficiat ultima pe parcursul anilor 2021-2022, un transfer din Israel primit de socrul său, prețul scăzut de achiziție al unui apartament procurat de socrii săi și prețul scăzut al unui spațiu nelocativ achiziționat de către procuror, prețul unui automobil achiziționat în 2015 de către soția acestuia și transferurile primite în 2015 și în perioada următoare de sora lui.

  Cu privire la toate aceste aspecte, procurorul a oferit explicații membrilor Comisiei. Acesta a spus că în 2022 a ales să retragă banii din conturi și să-i păstreze în numerar, „având în vedere războiul din Ucraina” și că banii au provenit din salarii și economii. El a mai spus că socrul său a primit aproape 4 mii de dolari din Israel de la o persoană neidentificată, „în legătură cu un litigiu privind salariile datorate socrului și altor persoane pentru munca prestată în această țară în 2001-2004”.

  Totodată, procurorul a explicat că socrii săi au cumpărat un apartament în 2017, iar în acte a fost indicat un preț mai mic, pentru că „vânzătorul a refuzat să finalizeze tranzacția dacă în contract nu se indica un preț mai mic…”, iar el a procurat un spațiu nelocativ (debara) cu un preț mai mic decât prețul cadastral, pentru că acesta se afla „la subsolul blocului de locuințe”. Totodată, Comisia a stabilit că transferurile primite de sora procurorului au provenit de la soțul ei care muncea în Canada.

  Casă nefinalizată pe strada Ciocârliei, bani de la tatăl copilului ei și litigii examinate în condiții de posibile conflicte de interese

  Aurelia Cazacliu este judecătoare la Judecătoria Chișinău. Ea a promovat evaluarea conform raportului Comisiei Vetting din 20 februarie 2024, acceptat de CSM la 7 martie 2024. Comisia a avut întrebări cu privire la scopul unor împrumuturi și sursa de rambursare a acestora, sursa mijloacelor financiare pentru construcția unei case și achiziționarea unei mașini, o donație nedeclarată de 100 de mii de lei de la tatăl copilului magistratei, faptul  că nu s-a abținut de la judecarea unor cauze în care erau implicați tatăl copilului ei și fratele acestuia și posibila sustragere de la depunerea declarației de avere pentru anul 2019.

  Comisia a stabilit că în perioada 2011-2022, judecătoarea a luat șapte împrumuturi – șase de la bănci și unul de la o persoană fizică, toate fiind folosite pentru a construi o casă pe strada Ciocârliei din Chișinău și pentru a achiziționa o mașină Toyota Auris. Comisia a stabilit că banii au fost rambursați din salariul judecătoarei, din alte împrumuturi, dar și din „asistența financiară acordată de tatăl copilului ei”. Comisia a mai constatat din fotografiile prezentate de judecătoare că imobilul nu este finalizat, iar  „gradul de finalizare pare să corespundă volumului de investiții”, astfel că dubiile au fost înlăturate.

  Totodată, Comisia a stabilit că judecătoarea nu a declarat o donație în valoare de 100 de mii de lei primită de la tatăl copilului său în 2015, dar că acești bani nu au constituit un cadou,  „ci mai degrabă, executarea unei creanțe legate de pensia pentru întreținerea copilului pentru perioada 2011-2014”. Comisia a stabilit ca fiind justificată lipsa declarării donației,  ținând cont de faptul că donatorul și donatarul, deși, conform legii, nu sunt rude, „sunt un cuplu de părinți, iar relația lor ar trebui să fie considerată echivalentă unei relații de familie”.

  Totodată, s-a mai stabilit că judecătoarea a emis câteva decizii în dosare în care era vizat tatăl copilului ei. Mai exact, ea a decis conexarea unor cauze în care acesta era vizat, dar, deși urma să se abțină prin depunerea unei declarații,  „ținând cont de absența oricărui impact negativ…, comisia a stabilit că aceasta este o încălcare minoră, care, dacă va fi supusă unei proceduri disciplinare, ar avea drept rezultat aplicarea unei sancțiuni minime, avertismentul”.

  Totodată, Comisia a constatat că deși judecătoarea a examinat și un alt dosar în care reprezentant al unei victime era tatăl copilului său, ea nu ar fi cunoscut despre acest fapt și că în situația în care ar fi trebuit totuși să identifice relația și să-și declare abținerea de la examinarea dosarului, încălcarea ar fi fost, la fel, una minoră și în afara perioadei de evaluare. Totodată, Comisia a stabilit că declarația de avere pentru anul 2019 nu a fost depusă din cauza unor erori tehnice.

  Mediator și judecător în același timp. Întrebări despre cheltuieli și venituri la candidatul Cerbu

  Adrian Cerbu este judecător la Judecătoria Criuleni. El a promovat evaluarea conform  raportului Comisiei Vetting din 19 martie 2024, acceptat de CSM la 26 martie. Comisia a cerut clarificări de la acesta legate de câteva aspecte: diferența dintre avere, cheltuieli și venituri pentru anii 2011 și 2020, faptul că nu a declarat un împrumut și unele conturi bancare, potențiala admitere a unei incompatibilități și tranzacțiile efectuate de către tatăl și socrii săi.

  Comisia a stabilit că 2011 și 2022 au fost ani în care a fost calculat un flux de numerar negativ (diferență între venituri și cheltuieli), dar pentru că suma a fost de 114,8 mii de lei și nu depășea plafonul de 234 de mii de lei, stabiliți prin lege ca fiind marja maximă admisă, nu a cerut clarificări de la candidatul la funcția de judecător al CSJ. Comisia a constatat că judecătorul nu a declarat un împrumut în valoare de 50 de mii de lei de la o bancă din R. Moldova. Judecătorul a motivat acest lucru printr-o eroare, împrumutul fiind declarat în anul următor. Cerbu nu a declarat pe parcursul anilor 10 conturi bancare, dar Comisia a constatat că ele erau folosite pentru salarii și împrumuturi bancare și că „nu s-a constatat utilizarea vreunui cont pentru a face depozite, a primi sau a transfera sume mari de bani”.

  Comisia a mai stabilit că Adrian Cerbu a deținut calitatea de mediator în aceeași perioadă în care era și judecător. Acesta a spus însă că, deși deținea calitatea de mediator, nu a lucrat în această poziție și că nu s-a înregistrat niciodată ca mediator individual, astfel că membrii Comisiei nu au constatat „niciun risc de conflict de interese sau prejudiciere a interesului public”.

  Adrian Cerbu a fost solicitat să explice și mai multe tranzacții ale tatălui, dar și ale socrului său, care deținea 36 de mii de euro într-un cont bancar. „Subiectul a furnizat informații pentru fiecare dintre aceste aspecte. Comisia nu a identificat legături financiare în perioada de evaluare între el și părinții săi ori între el și socrii săi”, se precizează în raport.

  „Avertisment”, două „mustrări” și sustragerea de la depunerea declarațiilor de avere pentru doi ani – probleme depistate la candidata Cherpec

  Mariana Cherpec este procuroră în cadrul Procuraturii mun. Chișinău. Ea a promovat evaluarea Comisiei Vetting fără a fi verificată, pentru că la 8 iunie 2023, când candida la funcția de membru al Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), aceasta promovase pre-vettingul. 

  Comisia a constatat că Mariana Cherpec avea obligația să prezinte declarații anuale de avere din anul 2010, anul în care a devenit procuroră. Ea nu a depus declarații pentru anii 2010 și 2011, dar a depus declarații anuale în anii ulteriori, iar acest fapt a fost cauzat de o  interpretare eronată a legii.

  Totodată, Comisia a mai descoperit că din 2014 până în 2016 au fost inițiate trei proceduri disciplinare cu privire la activitatea candidatei în calitate de procuroră, ceea ce a dus la sancțiuni sub forma unui avertisment și a două mustrări. După mai multe explicații și analize, Comisia a concluzionat faptul că cele trei proceduri disciplinare nu reprezintă un impediment pentru promovarea evaluării. „Din 2016 nu a mai fost vizată în alte proceduri disciplinare, candidata demonstrând performanțe ridicate la altă Procuratură, sub o altă conducere, duce Comisia la concluzia că candidata a atenuat suficient preocupările pe care Comisia le-a avut în legătură cu cele trei hotărâri de sancționare luate în privința candidatei în perioada 2014- 2016”, se menționează în decizie.

  Candidatul care nu avea încredere în sistemul bancar și care ținea acasă 64 de mii de euro

  Leonid Chirtoacă este avocat și la fel ca Mariana Cherpec, a promovat evaluarea Comisiei Vetting fără a fi verificat, pentru că trecuse evaluarea Comisiei Pre-Vetting conform deciziei  din 21 august 2023.

  Comisia l-a întrebat pe candidatul la funcția de judecător al CSJ despre informațiile din declarația sa anuală de avere și interese personale pentru 2018 depusă la Comisie, în care a declarat economii în numerar în sumă de 64 de mii de euro. În răspunsurile sale la întrebările scrise ale Comisiei, candidatul a declarat că această sumă a fost acumulată în perioada 1994-2018. Candidatul a menționat, de asemenea, că suma de 45,6 mii de euro din totalul economiilor în numerar a fost acumulată în perioada 2008-2018. În răspunsurile sale la întrebările scrise ale Comisiei și în timpul audierii, candidatul a indicat că el și soția lui au acumulat suma de aproximativ 19 mii de euro ca economii în numerar înainte de 2008. Din informațiile de care a dispus Comisia, în perioada 2008-2018, candidatul și soția lui au avut un venit net total de 2,34 milioane de lei (estimativ 120 de mii de euro).

  Leonid Chirtoacă a explicat că „din cauza lipsei de încredere în sistemul bancar și a problemelor cu lichiditatea”, el și soția lui preferau să păstreze banii acasă, unde aveau un seif și un sistem de securitate. În răspunsul la întrebarea Comisiei privind calculul exact al   sumelor de bani economisiți în fiecare an în perioada 2008-2018, candidatul a explicat că familia sa avea un stil de viață modest și cunoștea cheltuielile pe care le avea, astfel, nu a fost foarte dificil pentru candidat și soția lui să calculeze sumele pentru a face estimări pentru Comisie”, se menționează în decizia Comisiei Pre-Vetting.

  Comisia l-a mai chestionat pe Leonid Chirtoacă despre un apartament de 51,1 metri pătrați pe care îl deține „într-unul dintre statele europene”. Apartamentul a fost achiziționat în 2019. În răspunsurile sale la întrebările Comisiei, în scris și la audiere, candidatul a declarat că a folosit economiile acumulate în perioada 1994-2018 (64 de mii de euro) pentru a achiziționa apartamentul cu suma de 51 de mii de euro. Candidatul a furnizat Comisiei și o copie a  contractului de vânzare-cumpărare. Candidatul a explicat că a deschis un cont bancar în acea țară anterior achiziției apartamentului și a depus gradual suma de 52 de mii de euro. Candidatul a mai declarat că înainte de a achiziționa apartamentul, el și soția lui au călătorit în acea țară de mai multe ori, luând cu ei de fiecare dată o sumă care nu depășea 10 mii de euro de persoană. Candidatul le-a spus membrilor Comisiei că nu a declarat numerarul pe care îl transporta cu el, deoarece nu era obligat prin lege. Avocatul a prezentat ulterior un extras de cont bancar care conținea transferul sumei de 51 de mii de euro în contul vânzătorului apartamentului pe 27 mai 2019.

  „Candidatul a furnizat o explicație credibilă cu privire la economiile în numerar acumulate de el și de soția sa în perioada 2008-2018 și care au fost folosite pentru achiziționarea apartamentului lor în străinătate. Candidatul a furnizat în mod prompt atât explicațiile, într-o manieră clară și sinceră, cât și toate documentele relevante”, a concluzionat Comisia în decizia prin care Leonid Chirtoacă a promovat evaluarea.

  Avere nejustificată nesemnificativă și donații de la rude justificate de candidata Ciocanu

  Aliona Ciocanu este avocată și a promovat evaluarea Comisiei Vetting prin decizia din 20 februarie 2024. Raportul în privința sa a fost acceptat de CSM la 7 martie curent.

  Comisia a stabilit că există o diferență între fluxurile financiare de intrare și de ieșire ale gospodăriei candidatei (avere nejustificată) pentru anii 2014, 2018 și 2021. „Valoarea totală a soldului negativ acumulat de gospodăria candidatei în perioada de evaluare (2011-2022) este -182 889 MDL. Totuși, acesta nu depășește pragul de 234 de mii de lei”, a constatat Comisia. Totodată, candidata nu a fost de acord cu cele constatate de Comisie și a prezentat în cadrul ședinței sume de economii în numerar nedeclarate anterior pentru perioada 2011-2017.

  Comisia a mai constatat că Aliona Ciocanu a beneficiat de donații de la o rudă  în sumă de peste 162 de mii de lei. „Donațiile din 2018 și 2019 au constituit cadouri cu ocazia a diverse sărbători. Donația din 2021 a fost destinată pentru acoperirea cheltuielilor pentru viitoarele funeralii ale tatălui ei”, raporta comisia, care însă, după ce a analizat toate aspectele concluziona că „dubiile Comisiei cu privire la sursa donațiilor nu au fost înlăturate pe deplin”. Comisia a avut și întrebări legate de donațiile de care a beneficiat soțul candidatei de la o rudă, în valoare totală de 125 de mii de lei. Analiza datelor financiare ale acelei rude a demonstrat însă că aceasta avea suficiente resurse financiare pentru a justifica donația.

  În concluzie, Comisia Vetting a decis că Aliona Ciocanu promovează evaluarea, pentru că „nu a identificat fapte care ar genera dubii serioase de necorespundere a candidatei cu criteriile de integritate etică și financiară”.

  Candidatul care a recunoscut că a indicat un preț mai mic decât cel achitat real la procurarea și vânzarea unui apartament

  Iuri Lealin este procuror în Secția reprezentare în procedurile non-penale și implementare CEDO din cadrul Direcției judiciare a Procuraturii Generale și a promovat evaluarea fără să fie audiat de Comisia Vetting, pentru că, la fel ca și alți candidați la funcția de judecător al  CSJ, promovase la 23 iunie 2023 pre-vettingul, el fiind și candidat la funcția de membru în CSP.

  Lealin a fost chestionat cu privire la achiziționarea unui apartament în 2014 și vânzarea acestuia în 2017, dar și cu privire la achiziționarea unei case în 2017 și sursele mijloacelor financiare pentru această tranzacție.

  Comisia a stabilit că Lealin, la 20 iunie 2014, a achiziționat un apartament cu suprafața de 31,1 metri pătrați în mun. Chișinău. Prețul contractual a fost de 165,4 mii de lei, adică circa 8,8 mii de euro, preț care era identic cu valoarea cadastrală a apartamentului.

  Candidatul a informat Comisia că atunci când a achiziționat acest apartament, vânzătorul a dorit să se indice în contract valoarea cadastrală, nu prețul real achitat – așa cum, potrivit candidatului, se obișnuia pe atunci. Candidatul a inclus, de asemenea, valoarea cadastrală/ prețul contractual în declarația sa cu privire la venituri și proprietate pentru 2014. Candidatul a informat Comisia că prețul real plătit pentru apartament a fost de 27 de mii de euro, echivalentul a circa 503 mii de lei.

  „Deși candidatul nu a putut prezenta o copie a contractului de vânzare-cumpărare din anul 2014, acesta a putut prezenta o copie a unui document semnat de vânzătorul apartamentului, în care era indicat că vânzătorul a primit de la candidat suma totală de 27 de mii de euro”, se menționează în raportul Comisiei.

  În document se mai precizează că la 8 iunie 2017, candidatul și soția lui au vândut apartamentul cu același preț contractual (valoare cadastrală) de 165,4 mii de lei indicat în contractul de vânzare-cumpărare din 2014. Aceasta a fost suma pe care candidatul a indicat-o și în declarația sa anuală pentru 2017 ca venit din vânzarea apartamentului.

  Candidatul a informat însă Comisia că și în acest caz, prețul real plătit pentru apartament a fost de 27 de mii de euro, adică același preț ca atunci când a fost cumpărat cu trei ani mai devreme. În urma unei evaluări efectuate în anul 2017 de către un evaluator independent în scopul stabilirii de către bancă a condițiilor ipotecare, valoarea de piață a apartamentului a fost estimată la 480 de mii de lei – circa 23 de mii de euro, constata Comisia.

  Iuri Lealin a informat Comisia că nu a achitat impozitul pentru creșterea de capital atunci când a vândut apartamentul în anul 2017. Atât în răspunsurile sale la întrebările scrise, cât și la cele adresate în cadrul audierii, candidatul a susținut că nu a existat obligația de plată a unui asemenea impozit, deoarece nu a existat nicio diferență între prețul real de achiziție din anul 2014 și prețul real de vânzare din anul 2017. Când a fost întrebat în cadrul audierii dacă s-ar putea să nu fi fost obligat să plătească un astfel de impozit și din motiv că apartamentul era locuința lor principală în care au locuit mai mulți ani, candidatul a indicat că nu a analizat acest aspect în detaliu, deoarece, în opinia sa, nu trebuia să plătească niciun impozit, având în vedere că prețurile au fost aceleași în 2014 și în 2017.

  Comisia a verificat și aspectele ce țin de procurarea unei case. La 10 iulie 2017, candidatul și soția lui au cumpărat un teren de 0,0109 ha și o casă de 83,8 metri pătrați în com. Stăuceni, mun. Chișinău. Casa era expusă la vânzare cu prețul de 55 de mii de euro pe un site de anunțuri. După negocieri, prețul convenit a fost de 980 de mii de lei, adică circa 47 de mii de euro.

  Întrebat despre sursa mijloacelor financiare pentru achiziționarea apartamentului în anul 2014, candidatul a informat Comisia că el și soția lui s-au căsătorit în anul 2013 și că au primit donații cu ocazia nunții în sumă de 360 de mii de lei. În ceea ce privește sursa mijloacelor financiare pentru achiziționarea casei în anul 2017, candidatul a menționat trei surse: vânzarea în anul 2017 a apartamentului cumpărat în anul 2014, donațiile în sumă de 420 de mii de lei de la o cumetrie care a avut loc în anul 2016 și economiile acumulate de candidat și soția lui din salariile și indemnizațiile din anii precedenți. În cadrul audierii, candidatul a comunicat informații suplimentare cu privire la sursele financiare pentru achiziționarea apartamentului în anul 2014.

  Acesta a precizat că prețul real achitat pentru apartament a fost de 27 de mii de euro și că pe lângă donațiile de la nuntă în sumă de 360 de mii de lei, făcute preponderent de mama sa și de socrii săi, acesta a reușit să economisească și o parte din veniturile pe care le-a obținut începând cu anul 2010, când a început studiile la Institutul Național al Justiției pentru a deveni procuror și în special, din anii 2012 și 2013, când a început să lucreze ca procuror, iar soția lui a început și ea să obțină venituri din munca sa. În acea perioadă, candidatul a locuit în apartamentul mamei sale, fapt ce i-a permis să evite cheltuielile majore și să facă economii, se precizează în raport.

  După analiza acestor detalii, Comisia a decis că Iuri Lealin „întrunește criteriile de integritate etică și financiară și, astfel, promovează evaluarea”.

  Avere nejustificată, dar fără să depășească pragul stabilit de lege, în cazul magistratei Miron

  Aliona Miron este judecătoare CSJ în funcție și a obținut recent funcția de membră a CSM. Deși a trecut evaluarea Comisiei Vetting, ea nu va judeca dosare la CSJ până în 2030.

  Aliona Miron este singura care a reușit să treacă testul integrității din a doua încercare, după ce, inițial, Comisia Pre-Vetting a constatat  „dubii serioase cu privire la respectarea de către candidată a criteriilor de integritate etică şi financiară” atunci când ea a candidat la funcția de membră a CSM. După decizia CSJ care a dispus reluarea evaluării, Miron a trecut testul, iar membrii Comisiei și-au schimbat decizia: candidata întrunește condițiile de integritate etică și financiară.

  Între timp, la 22 decembrie 2023, Miron a trecut și de testul Comisiei Vetting, cea care a constatat că magistrata poate rămâne judecătoare la CSJ. CSM a acceptat raportul la 13 februarie 2024. Pentru că trecuse și evaluarea Comisiei Pre-Vetting, judecătoarea a candidat la 29 februarie pentru un loc de membru al CSM din partea CSJ și a fost votată. Ulterior, CSM a dispus detașarea ei din funcția de președintă interimară a CSJ în funcția de membră a  CSM până în 2030.

  În decizia Comisiei Vetting în privința Alionei Miron s-a pus accent pe câteva aspecte: avere inexplicabilă pentru anii 2011 și 2016, procurarea de către soțul ei a unei motociclete uzate la un preț posibil redus, un împrumut din 2015 de la cumnata ei în valoare de 10 mii de euro și faptul că nu s-a abținut de la examinarea unei cauze în perioada anilor 2021-2022 în care o parte a fost reprezentată de un avocat de la biroul de avocați în care era angajat fiul ei.

  „Chiar dacă fluxurile de numerar negative pentru anii 2011 și 2016 au fost tratate ca avere nejustificată, totalul nu ar depăși pragul de 234 de mii”, au concluzionat membrii Comisiei Vetting.

  Cu referire la motocicleta uzată procurată de soțul ei cu 17,5 mii de lei, preț sub cel de piață, judecătoarea a explicat că aceasta a fost procurată din Regatul Unit și „nu se afla în stare de a fi condusă la momentul respectiv”. Cât despre împrumut, aceasta a prezentat dovezi care au demonstrat legalitatea acestuia și faptul că ulterior familia sa a rambursat doar 5 mii de euro. Comisia a mai constatat că deși judecătoarea a examinat un dosar în care o parte a fost reprezentată de un avocat de la biroul de avocați în care era angajat fiul ei, magistrata a acționat cu bună-credință. Comisia a stabilit că în 2021, când același avocat a participat pe un alt dosar, ea a depus declarație de abținere, care însă a fost respinsă de completul care a examinat declarația. Totodată, Comisia a subliniat că în acea cauză penală, completul din care făcea parte și judecătoarea Miron s-a pronunțat, în cele din urmă, împotriva părții reprezentate de acel avocat.

  Socrii au ajutat financiar familia Procurorului General interimar

  Ion Munteanu este Procuror General interimar și a promovat evaluarea Comisiei Vetting conform deciziei din 21 martie 2024, aprobată de CSM la 15 aprilie. Comisia a avut întrebări despre declararea unor economii în numerar de 700 de mii de lei în 2013, vânzarea unei companii la un preț posibil subevaluat de către soția acestuia, achiziția unei proprietăți în numele părinților săi, donarea de proprietăți, utilizarea de vehicule scumpe achiziționate de socri, presupuse investiții în România și îndoieli de integritate ridicate în contextul exercitării atribuțiilor de serviciu în legătură cu unele dosare penale.

  Despre cei 700 de mii de lei în numerar pe care i-a declarat la sfârșitul anului 2013, Munteanu le-a spus membrilor Comisiei că originea economiilor reprezenta o plată de dividende în valoare de circa 1,3 milioane de lei primită de soția sa de la o firmă care activa în domeniul construcțiilor. Plata dividendelor a fost confirmată prin extrase de cont, iar Comisia „nu a avut îndoieli cu privire la economiile în numerar”.

  În aprilie 2014, soția lui Munteanu a vândut compania pentru suma de 5400 de lei, deși ea avea venituri și profit, dar și drepturi înregistrate asupra a opt proprietăți. Totuși, „deși au fost identificate unele neconcordanțe în explicațiile subiectului, Comisia nu a identificat fapte care să demonstreze neplata impozitelor în legătură cu vânzarea firmei”, se spune în decizia Comisiei.

  Comisia a mai analizat și achiziția unui imobil în numele părinților candidatului pentru care, în 2015, Ion Munteanu a efectuat o plată de 478 de mii de lei. Candidatul a explicat că acea plată a fost efectuată în numele părinților săi, folosind exclusiv economiile acestora. Deși datele fiscale consultate de membrii Comisiei au arătat că în perioada 2011-2015 părinții candidatului au avut venituri salariale de doar 217 mii de lei și venituri din asigurări sociale de circa 203 mii de lei, „având în vedere durata perioadei în care au fost primite plățile  sociale în favoarea părinților subiectului, lipsa altor investiții majore și activitatea profesională a părinților înainte de 2011, este plauzibil că părinții subiectului ar fi putut economisi suma necesară pentru achiziționarea imobilului”, a concluzionat Comisia Vetting.

  Ion Munteanu a mai fost întrebat și despre casa de la Stăuceni primită drept donație în 2017 de soția sa de la părinții ei. Comisia a identificat că socrii acestuia dispuneau de suficiente resurse pentru a oferi sprijin financiar. Și automobilele scumpe deținute sau utilizate de-a lungul timpului (Mercedes sau Land Rover) de familia candidatului au fost, de asemenea, cumpărate cu ajutorul socrilor procurorului, a constatat Comisia.

  Membrii Comisiei au mai analizat și scurgerile de pe Telegram în care se vorbea despre faptul că familia lui Ion Munteanu deținea un apartament la Brașov, România, că a investit 9,6 milioane de euro într-o fabrică agricolă din România și că prin intermediul socrilor săi a investit 650 de mii de euro în alte proprietăți imobiliare în România. Comisia a constatat că pe caz fusese anterior depusă o plângere la Procuratura Generală, dar că procurorul  desemnat pentru a investiga acuzația a refuzat pornirea urmăririi penale.

  Membrilor Comisiei, Ion Munteanu le-a spus că apartamentul din Brașov aparține socrilor săi, iar el și soția „au facilitat cumpărarea acelui apartament prin negocierea prevederilor contractului și transferul prețului din banii care aparțineau socrilor”. În ceea ce privește  celelalte investiții, Munteanu a explicat că sumele în cauză, circa 10 milioane de euro, erau doar estimări furnizate de socrul său unui verișor în cadrul „unei potențiale afaceri mediate de subiect”. „Comisia nu a putut identifica nicio dovadă că presupusa investiție ar fi avut loc. Comisia nu a putut identifica alte dovezi care să confirme legăturile dintre subiect și proprietățile în cauză”, se menționează în raport.

  Ultimul aspect analizat de Comisie s-a referit la acuzațiile privind lipsa de integritate în contextul exercitării urmăririi penale pe unele dosare. Comisia a constatat însă că nu există încălcări ale criteriilor de integritate etică.

  Deși Comisia a privit sceptic explicațiile candidatei cu privire la prețul unor automobile achiziționate, nu a constatat încălcări ale criteriilor de integritate financiară

  Stela Procopciuc, judecătoare la Curtea de Apel (CA) Bălți, detașată ulterior pentru o perioadă la CSJ, a promovat evaluarea conform raportului din 14 martie, acceptat de CSM la 19 martie 2024. 

  Comisia a solicitat de la Stela Procopciuc clarificări suplimentare cu privire la tranzacțiile cu vehicule la prețuri posibil subevaluate și la implicarea în două cazuri care au condus la încălcarea Convenției Europene pentru apărarea Drepturilor Omului (CEDO). Comisia a constatat că judecătoarea, în 2016, a achiziționat un automobil de model Mercedes B150  fabricat în 2006 la un preț contractual de 50 de mii de lei. În declarația sa de avere și interese personale depusă la Autoritatea Națională de Integritate (ANI) pentru anul 2020, ea a declarat că a vândut acest autovehicul contra sumei de 20 de mii de lei, adică circa o mie de euro.

  Dar, Comisia a remarcat că potrivit datelor de pe portalurile naționale de vânzări, automobilele similare de modelul și anul fabricării se vindeau la prețuri care variau între 4,3 și 6,5 mii de euro. Astfel, Comisia i-a solicitat candidatei să menționeze prețul real plătit pentru automobil în 2016, costul real de care a beneficiat când a vândut automobilul în 2020, precum și să explice prețul redus al automobilului în comparație cu valoarea de piață.

  Stela Procopciuc a răspuns că prețurile indicate în contractele de vânzare-cumpărare și în declarațiile de avere și de interese personale depuse la ANI sunt cele care au fost efectiv plătite. Totodată, aceasta a explicat că prețul de achiziție a fost unul redus din cauza stării tehnice a automobilului, afectat de accidentele anterioare. Candidata a explicat că automobilul a fost vândut la un preț redus din cauza parcursului mare, de peste 180 de mii de km și a stării tehnice precare. Stela Procopciuc a prezentat copii ale contractelor de vânzare-cumpărare ale automobilului atât pentru 2016, cât și pentru 2020.

  Deși Comisia a privit sceptic la explicațiile candidatei, a constatat că „informațiile disponibile nu sugerează o încălcare a criteriilor de integritate financiară. Candidatul a avut soldul pozitiv, cu venituri suficient de mari în 2015 și 2016 pentru a achiziționa vehiculul la un preț mai mare, în conformitate cu estimările pieței. De asemenea, dacă acesta ar fi fost vândut în 2020 la valoarea de piață, orice cuantum al creșterii de capital obținut din vânzare nu ar fi în măsură să conducă la neachitarea de impozite care să depășească pragul de 58 500 lei”, așa cum prevede legea care stă la baza evaluării candidaților, a arătat Comisia.

  Candidata a oferit explicații legate și de achiziția unui alt automobil, Renault Kadjar, fabricat în 2017, pentru care, la fel, a indicat în declarațiile de avere prețuri mai mici decât cele de piață. Judecătoarea a spus că mașina fusese avariată, iar din acest motiv, prețul era redus.

  „În timp ce explicațiile prezentate de candidată par rezonabile, fotografiile automobilului Renault anexate la dosarul primei înmatriculări a vehiculului primit de la ASP arată că acesta nu era avariat. Acest fapt este confirmat și de valoarea în vamă stabilită la importul automobilului. Totuși, este posibil ca automobilul să fi fost avariat după ce a fost importat și înmatriculat în R. Moldova, dar înainte de a fi achiziționat de către candidată. Candidata a avut un sold pozitiv al veniturilor în 2019 (148 mii de lei) și 2020 (138 mii de lei), în măsura în care, chiar având în vedere că valoarea automobilului este mai mare decât cea declarată de candidată în declarații, nu s-ar înregistra o avere nejustificată”, a concluzionat Comisia Vetting.

  Comisia a mai remarcat că Stela Procopciuc a fost implicată în examinarea a două cauze la nivel național în care CtEDO a constatat încălcări ale Convenției. Candidata a examinat cele două cauze în calitate de judecătoare la CA Bălți. Aceste cauze sunt: E.B. v. Republica Moldova și Gospodăria Țărănească „Alcaz G.A.” v. Republica Moldova. Candidata  a oferit explicații cu privire la aceste două cauze și la interpretarea prevederilor legale. „Comisia nu a considerat că decizia a fost arbitrară sau că a încălcat în alt mod criteriile de integritate etică”, a remarcat Comisia Vetting.

  Întrebările către Viorica Puica: avere inexplicabilă nesemnificativă și supraevaluarea veniturilor ei și ale soțului

  Viorica Puica este judecătoare la Curtea Constituțională a R. Moldova. Anterior a activat la Judecătoria Chișinău. Ea a fost transferată temporar la CSJ, iar în noiembrie 2023 a fost promovată de CSM în funcția de judecătoare la Curtea Constituțională. Puica a promovat evaluarea Comisiei Vetting, ea fiind și candidată la funcția de judecătoare la CSJ, conform raportului din 22 decembrie 2023, aprobat de CSM la 20 februarie 2024.

  Comisia de evaluare a solicitat clarificări suplimentare de la Viorica Puica cu privire la trei aspecte: o diferență între fluxul de numerar de intrare și fluxul de numerar de ieșire identificat al subiectului (avere inexplicabilă) pentru anul 2014, plata cheltuielilor personale dintr-un cont bancar al cabinetului avocatului deținut de soțul ei, Valeriu Puica, dar și supraevaluarea veniturilor ei și ale soțului în declarațiile de venituri și proprietate, iar din 2017 – de avere și interese personale, depuse de judecătoarea Puica între anii 2011-2022.

  Comisia de evaluare a identificat că sursele de venit și alte intrări de numerar pentru gospodăria candidatei au constat în mare parte din salariul judecătoarei Viorica Puica pentru funcția pe care o deținea la Judecătoria Chișinău și veniturile obținute de la cabinetul avocatului Valeriu Puica.Â

  Pentru anul 2014, Comisia a calculat un flux de numerar negativ în sumă de 53 de mii de lei.  „Deși judecătoarea Puica a declarat că nu și-a putut estima în mod fiabil economiile sale de numerar la începutul anului 2014 (sau în ultimii doi ani), economiile din 2011-2013 ar fi putut acoperi fluxul de numerar negativ identificat pentru anul 2014, având în vedere fluxurile de numerar pozitive din anii precedenți. Comisia mai menționează că chiar dacă fluxul de numerar negativ pentru anul 2014 ar fi fost tratat ca avere nejustificată, acesta nu ar depăși pragul de 234 de mii de lei”, se menționează în raportul Comisiei Vetting.

  Totodată, la capitolul cheltuielilor personale din contul bancar al cabinetului avocatului soțului, magistrata a afirmat că cheltuielile personale au fost plătite din cont, dar numai după ce au fost plătite toate taxele. „Comisia a confirmat că cabinetul avocatului Valeriu Puica a plătit toate taxele datorate pe baza veniturilor și cheltuielilor raportate la Serviciul Fiscal de Stat. Comisia nu a putut determina în mod concludent dacă vreo cheltuială personală a fost calificată ca cheltuieli de afaceri. Cu toate acestea, informațiile furnizate de subiect și obținute în alt mod de către Comisie nu indică asupra faptului că dacă ar fi caracterizate ca și cheltuieli de afaceri, orice astfel de caracterizare ar avea ca rezultat impozite neplătite care să depășească pragul de 58,5 mii de lei”, se menționează în raportul Comisiei.

  Comisia a mai constatat că declarațiile de avere și interese personale ale judecătoarei Puica pentru anii 2011-2022 identifică veniturile de la cabinetul avocatului Valeriu Puica în sume substanțial mai mari decât sunt identificate în înregistrările fiscale obținute de la Serviciul Fiscal de Stat. Ca răspuns la întrebările Comisiei, judecătoarea Puica a explicat că a menționat în declarații mai degrabă venitul brut decât net pentru cabinetul avocatului soțului ei, deoarece cerințele de raportare erau neclare. „Comisia constată că subiectul și-a raportat în mod similar propriile venituri – mai degrabă în sume brute decât nete. De asemenea, Comisia este de acord cu judecătoarea Puica că în acest sens, erau neclare instrucțiunile Autorității Naționale de Integritate și înainte de aceasta, instrucțiunile Comisiei Naționale de Integritate privind declarațiile de avere și interese personale. Prin urmare, nu au fost identificate fapte care ar da dubii serioase că judecătoarea Viorica Puica nu ar corespunde criteriilor de integritate etică”, a concluzionat Comisia Vetting.

  Judecătoarea a explicat cum a privatizat un apartament cu doar 546 de lei

  Diana Stănilă, judecătoare la CA Bălți, transferată temporar la CSJ în 2023, a promovat evaluarea conform raportului din 19 martie 2024, aprobat de CSM la 26 martie curent.

  Comisia а solicitat de la Diana Stănilă clarificări suplimentare сu privire la trei aspecte:  privatizarea unui apartament în Bălți la un рrеț fоаrtе mic, tranzacțiile cu vehicule la рrеțuri posibil subevaluate și utilizarea uпui apartament în Chișinău duрă numirea în funcția de judecătoare lа Bălți.

  Comisia a remarcat că apartamentul din Bălți al candidatei a fost privatizat în 2014 cu doar 546 de lei, deși avea o valoare cadastrală de 119 mii de lei.  Judecătoarea le-a spus că prețul de cumpărare a apartamentului, de 546 de lei, plus un impozit de 5 lei, a fost calculat de autoritățile publice locale din Bălți și că tranzacția a avut loc după ce ea a solicitat să-i fie transferat acel apartament în proprietate. „Chiar dacă prețul de cumpărare a fost foarte mic, Comisia nu a identificat fapte care să indice că subiectul a încălcat prevederile legii în procesul de achiziționare prin privatizare a apartamentului din Bălți”, a constatat Comisia Vetting.

  Totodată, Comisia a analizat și tranzacțiile judecătoarei cu mașini la prețuri mai mici decât cele de piață. Mai exact, judecătoarea a cumpărat în 2021 un automobil Mazda 2 fabricat în 2010 cu 50 de mii de lei (2500 de euro), deși prețul de piață al unei asemenea mașini e puțin mai mare. Magistrata a precizat în discuțiile cu membrii Comisiei că mașina fusese procurată de fiul ei, care a asigurat-o că prețul de 50 de mii de lei a reprezentat costul real „și întrucât nu este șofer, l-a crezut și a indicat în declarația anuală suma de 50 de mii de lei”. Comisia a considerat credibile informațiile oferite de magistrată.

  Comisia a întrebat-o pe judecătoare și despre apartamentul ei din Chișinău, dobândit în 2002 prin donație, din moment ce judecătoarea activa încă din 2009 la Bălți și ținând cont de faptul că ea nu raporta venituri. Magistrata le-a spus membrilor Comisiei că în acel apartament, până în 2018 a locuit fratele ei gratis, iar ulterior, în acea locuință nu a mai stat nimeni. Comisia a considerat veridice afirmațiile candidatei.

  Singurul candidat care a promovat evaluarea, dar în privința căruia CSM încă nu s-a expus

  Vladislav Gribincea este director de program în cadrul Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM). El a promovat evaluarea Comisiei Vetting potrivit raportului din 11 aprilie curent. Raportul a fost trimis către CSM, care urmează să examineze în ședință publică detaliile evaluării, faptele relevante și să se pronunțe printr-o hotărâre motivată dacă acceptă sau respinge raportul Comisiei.

  Comisia Vetting a anunțat că va publica raportul de evaluare pe pagina sa web www.vettingmd.eu în termen de 3 zile de la pronunțarea CSM. CSM nu a anunțat când va examina acest raport, astfel că nu există informații publice despre constatările și argumentele Comisiei privind promovarea evaluării de către Vladislav Gribincea.

  13 candidați în așteptare. Alți 10 – fie au picat evaluarea, fie au renunțat

  Din cei 37 de candidați la funcția de judecător al CSJ înregistrați în cursă, 13 încă așteaptă să fie evaluați sau deja așteaptă deciziile Comisiei Vetting.

  Lista celor 13 candidați care sunt în așteptare:

  Vladimir Adam, procuror anticorupție

  Ruslan Berzoi, avocat

  Ludmila Bolocan, avocată

  Rodica Chirtoacă, avocată

  Andrian Ciobanu, judecător, CA Bălți

  Diana Ioniță, inspector judiciar CSM

  Grigore Manole, judecător, Judecătoria Chișinău

  Dumitru Mardari, avocat, ex-judecător CSJ

  Dorin Munteanu, judecător, Judecătoria Chișinău

  Mariana Pitic, judecătoare CSJ în funcție

  Alexandru Rotari, avocat

  Ion Tețcu, procuror

  Anatolie Țurcanu, judecător CSJ în funcție

  Alți 10 candidați fie au picat evaluarea, fie s-au retras din concurs.

  Lista celor 10 persoane care au picat evaluarea ori s-au retras din concurs:

  Svetlana Balmuș, membră CSP  –  propunere de nepromovare

  Ion Buruiană, avocat –  propunere de nepromovare

  Irina Iacub, avocată – propunere de nepromovare

  Mihai Lvovschi, avocat – propunere de nepromovare

  Tamara Chișcă-Doneva, judecătoare în funcție la CSJ – a demisionat

  Ion Crețu, avocat – s-a retras din concurs

  Ion Guzun, judecător în funcție la CSJ – a demisionat

  Artur Macovei, avocat – s-a retras din concurs

  Ludmila Ouș, avocată, ex-judecătoare – s-a retras din concurs

  Svetlana Susarenco, directoare a Școlii Doctorale Științe Juridice, USM – s-a retras din concurs

  Cum va arăta noua CSJ: 20 de judecători, dintre care 11 – judecători de carieră și 9 – din avocatură, procuratură și mediul academic

  La 30 martie 2023, Parlamentul a adoptat un pachet de legi privind reforma Curții Supreme de Justiție (CSJ). Legile au intrat în vigoare la 6 aprilie 2023 și prevăd că instanța supremă nu va mai examina un număr foarte mare de dosare, ci va avea rolul principal de a uniformiza practica judiciară, adică de a ghida magistrații din instanțele ierarhic inferioare privind soluționarea anumitor probleme de drept. Totodată, se schimbă și numărul de judecători în completele CSJ. Judecătorii vor examina dosarele în trei, nu în cinci.

  Totodată, s-a schimbat și numărul de judecători de la Curtea Supremă, de la 33 la 20, iar pentru funcţia de magistrat al CSJ pot candida nu doar judecătorii de carieră, cum a fost până acum, ci și avocaţii, procurorii sau profesorii universitari în domeniul dreptului. Vor putea candida pentru CSJ judecătorii cu mai mult de 8 ani de experienţă, persoanele care au activat cel puțin 6 ani la Curtea Constituțională sau la Curtea Europeană a Drepturilor Omului și avocaţii, procurorii, profesorii universitari cu mai mult de 10 ani de experienţă. La CSJ vor fi 9 magistrați care vin din avocatură, procuratură și din mediul academic, precum și 11 judecători de carieră.

  La 10 aprilie 2023, CSM a anunțat concurs pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecători la CSJ, dintre care 11 – din rândul judecătorilor și 9 – din rândul profesioniștilor din avocatură, procuratură și mediul academic. Ulterior, termenul de depunere a dosarelor a fost prelungit.
  Sursa: zdg.md

• CSP și-a dat acordul pentru numirea lui Sergiu Brigai în funcția de adjunct al procurorului general interimar

  Membrii Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) și-au exprimat acordul pentru numirea lui Sergiu Brigai în funcția de adjunct al procurorului general interimar, Ion Munteanu. Decizia a fost luată în ședința de luni, 4 martie. Sergiu Brigai este al treilea candidat care, după promovarea evaluării externe a integrității etice și financiare, a fost acceptat de Consiliul Superior al Magistraturii pentru funcția …

  Citiţi mai departe

  Membrii Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) și-au exprimat acordul pentru numirea lui Sergiu Brigai în funcția de adjunct al procurorului general interimar, Ion Munteanu. Decizia a fost luată în ședința de luni, 4 martie.

  Sergiu Brigai este al treilea candidat care, după promovarea evaluării externe a integrității etice și financiare, a fost acceptat de Consiliul Superior al Magistraturii pentru funcția de judecător.

  „Examinând demersul domnului Ion Munteanu, procurorul general interimar, cu privire la exprimarea acordului scris asupra candidaturii domnului Sergiu Brigai pentru numirea în funcția de adjunct al procurorului general interimar, Consiliul Superior al Procurorilor a hotărât: a exprima acordul pentru numirea domnului Sergiu Brigai în funcția de adjunct al procurorului general interimar pe perioada exercitării mandatului de procuror general interimar.

  A transmite prezenta hotărâre procurorului general interimar pentru demararea procedurilor de emitere a actelor administrative corespunzătoare (…)”, a declarat președintele CSP, Dumitru Obadă.

  Sergiu Brigai activează în sistemul procuraturii din 2011. În 2018 a exercitat funcția de procuror în Secția combaterea traficului de ființe umane din cadrul Direcției urmărire penală și criminalistică a Procuraturii Generale. Din 2021 deține funcția de adjunct interimar al șefului Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS).

  Procurorul Sergiu Brigai, care a candidat la funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, a promovat evaluarea Comisiei Vetting. Evaluarea a presupus verificarea detaliată a integrității lui financiare și etice.

  Pentru evaluarea integrității financiare, perioada de analiză este de 12 ani. Comisia verifică respectarea de către subiect a regimului fiscal și cel juridic de declarare a averii și intereselor personale, modul de dobândire a bunurilor aflate în proprietate sau posesie, precum și cheltuielile legate de întreținerea bunurilor respective și sursele de venit. De asemenea, orice nereguli fiscale care conduc la impozite neplătite care depășesc cinci salarii medii pe economie, în cuantumul stabilit de Guvern, sunt luate în considerare.

  Sursa: zdg.md

   

   

• CSM a acceptat raportul Comisiei de evaluare externă al unui candidat la funcția de judecător

  Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a acceptat raportul Comisiei de evaluare externă al candidatului la funcția de judecător, Sergiu Brigai. Sergiu Brigai este al treilea candidat care, după promovarea evaluării externe a integrității etice și financiare, a fost acceptat de CSM, se spune într-un comunicat al Consiliului. „(…) Comisia a conchis, în unanimitate, că Sergiu Brigai corespunde criteriilor de integritate …

  Citiţi mai departe

  Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a acceptat raportul Comisiei de evaluare externă al candidatului la funcția de judecător, Sergiu Brigai.

  Sergiu Brigai este al treilea candidat care, după promovarea evaluării externe a integrității etice și financiare, a fost acceptat de CSM, se spune într-un comunicat al Consiliului.

  „(…) Comisia a conchis, în unanimitate, că Sergiu Brigai corespunde criteriilor de integritate etică și financiară identificate în Legea nr. 65/2023”, menționează reprezentanții CSM.

  Sergiu Brigai activează în sistemul Procuraturii din 2011. Din 2021 deține funcția de adjunct interimar al șefului Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS).

  Comisia Vetting a anunțat pe 27 decembrie că a finalizat evaluarea în privința a trei candidați la funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), procurorul Sergiu Brigai, judecătoarea Curții Constituționale (CC) Viorica Puica și judecătoare în funcție la CSJ Aliona Miron. Astfel, Comisia a propus CSM ca cei trei subiecți să promoveze evaluarea externă.

  Aliona Miron, Sergiu Brigai și Viorica Puica au fost evaluați de Comisia Vetting în temeiul prevederilor Legii 65/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție. Evaluarea a presupus verificarea detaliată a integrității lor financiare și etice. Pentru evaluarea integrității etice, perioada de analiză este de 10 ani. Comisia verifică dacă subiectul a admis în activitatea sa profesională comportamente arbitrare sau conflicte de interese incompatibile cu funcția deținută.

  Pentru evaluarea integrității financiare, perioada de analiză este de 12 ani. Comisia verifică respectarea de către subiect a regimului fiscal și cel juridic de declarare a averii și intereselor personale, modul de dobândire a bunurilor aflate în proprietate sau posesie, precum și cheltuielile legate de întreținerea bunurilor respective și sursele de venit. De asemenea, orice nereguli fiscale care conduc la impozite neplătite care depășesc 5 salarii medii pe economie, în cuantumul stabilit de Guvern, sunt luate în considerare.
  Sursa: zdg.md

• Audierea candidatului la funcția de judecător CSJ, Sergiu BRIGAI

  Sergiu BRIGAI este șef adjunct interimar al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) și a fost audiat de Comisia Vetting în calitate de candidat la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție. Audierea a avut loc în contextul evaluării integrității financiare și etice a candidatului, care s-a desfășurat în temeiul prevederilor Legii 65/2023, normelor subordonate legii …

  Citiţi mai departe

  Sergiu BRIGAI este șef adjunct interimar al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) și a fost audiat de Comisia Vetting în calitate de candidat la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție. Audierea a avut loc în contextul evaluării integrității financiare și etice a candidatului, care s-a desfășurat în temeiul prevederilor Legii 65/2023, normelor subordonate legii și altor acte normative.

  Audierea reprezintă etapa procesului de evaluare în care Comisia invită candidatul să discute despre dubiile de integritate pe care le are în privința acestuia.

  După audiere, Comisia întocmește un raport care cuprinde faptele relevante, motivele și propunerea privind promovarea sau nepromovarea evaluării de către candidat. Raportul este expediat subiectului evaluării și Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care are la dispoziție 30 de zile, din momentul recepționării raportului Comisiei, pentru a emite o hotărâre motivată.

• FCGC: lecție publică în problema combaterii traficului de ființe umane

  Sub​ egida administrației UTM, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Interne și Procuratura Generală a RM, Programul de studii Drept, Facultatea Construcții, Geodezie și Cadastru a găzduit lecția publică „Combaterea traficului de ființe umane”, al cărei scop este să contribuie la reducerea vulnerabilității grupurilor de risc la amenințările traficului de persoane. Vorbindu-le studenților despre acest fenomen negativ, Vitalie PȘENICINÂI, Centrul pentru …

  Citiţi mai departe

  Sub​ egida administrației UTM, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Interne și Procuratura Generală a RM, Programul de studii Drept, Facultatea Construcții, Geodezie și Cadastru a găzduit lecția publică „Combaterea traficului de ființe umane”, al cărei scop este să contribuie la reducerea vulnerabilității grupurilor de risc la amenințările traficului de persoane.

  Vorbindu-le studenților despre acest fenomen negativ, Vitalie PȘENICINÂI, Centrul pentru combaterea traficului de persoane, Inspectoratul General de Poliţie, Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, și Sergiu BRIGAI, procuror în Secția Combatere a Traficului de Ființe Umane, Procuratura Generală a Republicii Moldova, au făcând referiri la datele statistice privind victimele exploatate pe teritoriul țării, explicând că traficul de ființe umane constituie o încălcare flagrantă a libertății și demnității omului, o formă gravă de infracțiune, o amenințare la securitatea şi dezvoltarea durabilă a societății, dar şi un pericol transnațional.

  Prelegerea publică a fost organizată în contextul​ ​ sensibilizării​ tinerilor în problema traficului de ființe umane și atenționării lor asupra gradului ridicat de pericol social al acestui fenomen.
  Sursa: utm.md

• Condamnări mai aspre în dosarul exploziei din cantina La Soacra. Ce pedepse au primit la recurs inculpații

  Condamnări aspre în dosarul exploziei din cantina La Soacra, care s-a soldat cu patru morţi şi 13 răniţi. Magistraţii Curţii de Apel Chişinău au pronunţat, astăzi, sentinţele în privinţa celor patru inculpaţi care se fac vinovaţi de producerea tragediei. Judecătorii au menţinut decizia primei instanţe în cazul administratorului localului, în schimb un medic-igienist şi o angajată a Primăriei Capitalei, care …

  Citiţi mai departe

  Condamnări aspre în dosarul exploziei din cantina La Soacra, care s-a soldat cu patru morţi şi 13 răniţi. Magistraţii Curţii de Apel Chişinău au pronunţat, astăzi, sentinţele în privinţa celor patru inculpaţi care se fac vinovaţi de producerea tragediei.

  Judecătorii au menţinut decizia primei instanţe în cazul administratorului localului, în schimb un medic-igienist şi o angajată a Primăriei Capitalei, care s-au ales iniţial cu amenzi şi închisoare cu suspendare, au fost condamnaţi la ani grei de puşcărie cu executare. După ce şi-a auzit sentinţa, funcţionara de la primărie a leşinat.

  Ludmila Boşcănean, angajata Direcţiei municipale Comerţ, a avut nevoie de ajutorul medicilor, după ce şi-a aflat sentinţa. Magistraţii Curţii de Apel au anulat decizia primei instanţe, prin care inculpata a fost doar amendată, şi au condamnat-o la şaşe ani şi jumătate de puşcărie.

  Femeia a refuzat să discute cu presa.

  Aceeaşi pedeapsă a primit-o şi medicul de la Centrul Municipal de Sănătate Publică, Vasile Toma, care a fost condamnat, iniţial, la doi ani de închisoare cu suspendare. Inculpatul la fel a avut nevoie de asistenţa medicilor.

  Cea mai dură pedeapsă a primit-o, însă, pompierul Sergiu Popil. Prima instanţă i-a dictat şase ani de închisoare, dar magistraţii Curţii de Apel au decis ca acestă merită să petreacă după gratii cu un an mai mult. Avocata pompierului a refuzat să comenteze sentinţa.

  „Nu comentez decizia instanţei la moment”, a spus avocata pompierului Sergiu Popil, Angela Popil.

  Toţi trei au fost găsiţi vinovaţi de depăşirea atribuţiilor de serviciu. Potrivit procurorilor, inculpaţii au primit până la 200 de lei ca să închidă ochii la neregulile depistate în local. Ei nu au putut fi, însă, traşi la răspundere şi pentru corupere pasivă, deoarece a expirat termenul de prescripţie.

  „Aceştia exercitând atribuţiile de serviciu urmau să stopeze folosirea acelei butelii de gaz şi în genere funcţionarea obiectivului dat”, a menționat procurorul Sergiu Brigai.

  Judecătorii Curţii de Apel au păstrat decizia primei instanţe doar în cazul administratorului cafenelei La Soacra, Andrei Iarîna, care a fost găsit vinovat de încălcarea regulilor de securitate. Acesta va petrece după gratii următorii şase ani.

  Asta deşi procurorul a cerut o pedeapsă mai dură, iar avocatul a solicitat recalificarea infracţiunii.

  „Decizia este una ilegală şi va asigur că o să depun recursul”, a afirmat avocatul lui Andrei Iarîna, Alexandru Zmeu.

  Magistraţii au mai decis că victimele vor putea solicita despăgubiri materiale în cadrul unui proces civil.

  „Este vorba de milioane. Nu pot să vă spun acum exact pentru că nu avem un calcul foarte, foarte clar stabilit, dar vă daţi seama sunt vieţi pierdute, sunt vieţi distruse”, a precizat avocatul Dumitru Sliusarenco.

  Clădirea în care se afla cafeneaua nu a fost reparată nici până în prezent.

  După doi ani de la explozie, din cafeneaua La Soacra, a rămas doar plăcuţa cu denumirea cantinei. Uşa este şi astăzi închisă si sigilată, iar, dacă privim înăutru, încă mai putem zări urmele deflagrației. Pe dinafară, însă, nimic nu trădează tragedia care s-a petrecut aici.

  Comercianții din preajma Pieței Centrale își amintesc cu oroare momentul exploziei şi spun că vinovații trebuie să fie pedepsiţi.

  Explozia din cafeneaua La Soacra din Piața Centrală din Chişinău s-a produs în ianuarie 2016, din cauza unei butelii de gaz.

  În urma deflagraţiei, patru persoane şi-au pierdut viaţa, iar alte 13 au fost rănite.
  Sursa: prime.md