Baza de date a procurorilor Republicii Moldova
Exemplu: Lefter Sergiu
Căutare avansată
sursa foto: inj.md

Bulat Eduard

Procuratura Generală Chişinău

Date biografice

Anul naşterii: 1973

Potrivit Hotărârii nr. 12-86/17 din 19 iulie 2017, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General numirea domnului Eduard Bulat în funcția de procuror-șef al Secției politici, reforme și management al proiectelor din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale, pentru un mandat de 5 ani. 

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 1074-p din 01 august 2016, numit în funcția de procuror, șef-interimar în Secția combaterea traficului de ființe umane în cadrul Procuraturii Generale.

Conform Hotărîrii nr.2-127/14 din 3 iulie 2014, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General desemnarea procurorilor Iurie Perevoznic, Eduard Maşnic, Igor Popa şi Eduard Bulat în componenţa Consiliului Institutului Naţional al Justiţiei, pentru un mandat de 4 ani. 

Studii: 
1994, Facultatea de Drept, Universitatea de Stat „Al.I.Cuza” din Iaşi, România 

Anul naşterii: 1973

Potrivit Hotărârii nr. 12-86/17 din 19 iulie 2017, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General numirea domnului Eduard Bulat în funcția de procuror-șef al Secției politici, reforme și management al proiectelor din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale, pentru un mandat de 5 ani. 

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 1074-p din 01 august 2016, numit în funcția de procuror, șef-interimar în Secția combaterea traficului de ființe umane în cadrul Procuraturii Generale.

Conform Hotărîrii nr.2-127/14 din 3 iulie 2014, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General desemnarea procurorilor Iurie Perevoznic, Eduard Maşnic, Igor Popa şi Eduard Bulat în componenţa Consiliului Institutului Naţional al Justiţiei, pentru un mandat de 4 ani. 

Studii: 
1994, Facultatea de Drept, Universitatea de Stat „Al.I.Cuza” din Iaşi, România 

Activitatea profesională:
2010 până în prezent – procuror, şef al Secţiei combatere trafic de fiinţe umane a Procuraturii Generale
2008 – procuror, şef al Secţiei prevenire şi combatere trafic de fiinţe umane a Procuraturii Generale
2006 – procuror, şef al Secţiei combaterea corupţiei a Procuraturii Anticorupţie
2005 – procuror, şef al Serviciului analiză şi prognoză al Procuraturii Anticorupţie
2004 – procuror, adjunct al procurorului sectorului Centru, mun. Chişinău
2003 – procuror, şef de serviciu în cadrul Procuraturii Anticorupţie
2001 – adjunct al procurorului judeţului Chişinău
1999 – ajutor superior al procurorului judeţului Chişinău
1997 – procuror în Procuratura de circumscripţie Chişinău
1994 – stagiar, ulterior ajutor al procurorului raionului Criuleni

Distincții:
Crucea ,,Pentru merit" de clasa a II-a (2014)
Medalia ,,Meritul civic" (2012)
Medalia ,,Pentru Serviciu inpecabil" de clasa a III-a (2011)

 

 

 

Prin Hotărârea nr. 10-26/17 din 12 iulie 2017, Colegiul pentru selecţia şi cariera procurorilor a aprobat rezultatul final al evaluării procurorului Eduard BULAT, candidat la funcţia de procuror-şef al Secţiei politici, reforme şi managment al proiectelor din cadrul Direcţiei politici, reforme şi protecţia intereselor societăţii a Procuraturii Generale, care a obţinut punctajul final de 142,26.

Potrivit Hotărîrii nr. 920 din 29 aprilie 2016, Colegiul de calificare a aplicat în privinţa dlui Eduard Bulat, procuror, şef al Secţiei combatere trafic de fiinţe umane a Procuraturii Generale, calificativul ATESTAT. Prin Hotărîrea nr. 12-140/16 din 26 mai 2016, Consiliul Superior al Procurorilor validat hotărârea Colegiului de calificare privind rezultatele atestării ordinare a procurorului Bulat Eduard.

Conform Hotărîrii nr.2-127/14 din 3 iulie 2014, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General desemnarea procurorilor Iurie Perevoznic, Eduard Maşnic, Igor Popa şi Eduard Bulat în componenţa Consiliului Institutului Naţional al Justiţiei, pentru un mandat de 4 ani. 

Prin Hotărîrea nr.2-3d-370/10 din 21 septembrie 2010 cu privire la desemnarea cîștigătorului concursului, anunțat pentru ocuparea funcției vacante de procuror, șef al secției combatere trafic de ființe umane, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General numirea procurorului Eduard Bulat, în funcția de șef al secției combatere trafic de ființe umane.

DISTINCȚII
Prin Hotărîrea nr.12-10/14 din 23 ianuarie 2014, cu privire la încurajarea unor procurori în legătură cu aniversarea a XXII-a de la formarea Procuraturii Republicii Moldova, s-a propus Procurorului General conferirea distincției Crucea „Pentru Merit” de clasa a II-a.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 339-VII din 19 octombrie 2012, pentru muncă îndelungată şi prodigioasă în domeniul jurisprudenţei, contribuţie substanţială la înfăptuirea justiţiei şi merite în  promovarea reformei judiciare şi de drept i s-a conferit Medalia „Meritul Civic”.

Prin Hotărârea nr. 10-26/17 din 12 iulie 2017, Colegiul pentru selecţia şi cariera procurorilor a aprobat rezultatul final al evaluării procurorului Eduard BULAT, candidat la funcţia de procuror-şef al Secţiei politici, reforme şi managment al proiectelor din cadrul Direcţiei politici, reforme şi protecţia intereselor societăţii a Procuraturii Generale, care a obţinut punctajul final de 142,26.

Potrivit Hotărîrii nr. 920 din 29 aprilie 2016, Colegiul de calificare a aplicat în privinţa dlui Eduard Bulat, procuror, şef al Secţiei combatere trafic de fiinţe umane a Procuraturii Generale, calificativul ATESTAT. Prin Hotărîrea nr. 12-140/16 din 26 mai 2016, Consiliul Superior al Procurorilor validat hotărârea Colegiului de calificare privind rezultatele atestării ordinare a procurorului Bulat Eduard.

Conform Hotărîrii nr.2-127/14 din 3 iulie 2014, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General desemnarea procurorilor Iurie Perevoznic, Eduard Maşnic, Igor Popa şi Eduard Bulat în componenţa Consiliului Institutului Naţional al Justiţiei, pentru un mandat de 4 ani. 

Prin Hotărîrea nr.2-3d-370/10 din 21 septembrie 2010 cu privire la desemnarea cîștigătorului concursului, anunțat pentru ocuparea funcției vacante de procuror, șef al secției combatere trafic de ființe umane, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General numirea procurorului Eduard Bulat, în funcția de șef al secției combatere trafic de ființe umane.

DISTINCȚII
Prin Hotărîrea nr.12-10/14 din 23 ianuarie 2014, cu privire la încurajarea unor procurori în legătură cu aniversarea a XXII-a de la formarea Procuraturii Republicii Moldova, s-a propus Procurorului General conferirea distincției Crucea „Pentru Merit” de clasa a II-a.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 339-VII din 19 octombrie 2012, pentru muncă îndelungată şi prodigioasă în domeniul jurisprudenţei, contribuţie substanţială la înfăptuirea justiţiei şi merite în  promovarea reformei judiciare şi de drept i s-a conferit Medalia „Meritul Civic”.

 

Hotărârea nr. 10-26/17 din 12 iulie 2017

Hotărîrea nr. 920 din 29 aprilie 2016

Hotărîrea nr. 12-140/16 din 26 mai 2016

Hotărîrea nr.12-10/14 din 23 ianuarie 2014

Hotărîrea nr. 2-127/14 din 3 iulie 2014

Hotărîrea nr. 2-3d-370/10 din 21 septembrie 2010

Știri
  • Noua componență a Consiliului Superior al Procurorilor. Cine va face parte din Comisia de organizare a alegerilor

    Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a decis cine va face parte din Comisia de organizare a alegerilor pentru selectarea membrilor procurori ai CSP. Potrivit unei hotărâri a Consiliului, din componența Comisiei vor face parte:

    Eduard Bulat – procuror-șef al Secției politici, reforme și management al proiectelor, procuratura Generală;
    Eduard Varzar – adjunct al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție;
    Oxana Cazacu – procuror în Procuratura municipiului Chișinău, Oficiul Principal;
    Dumitru Rața – procuror în Procuratura municipiului Chișinău, Oficiul Ciocana;
    Octavian Lazarev – procuror în Procuratura municipiului Chișinău, Oficiul Rîșcani.

    Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a decis cine va face parte din Comisia de organizare a alegerilor pentru selectarea membrilor procurori ai CSP. Potrivit unei hotărâri a Consiliului, din componența Comisiei vor face parte:

    Eduard Bulat – procuror-șef al Secției politici, reforme și management al proiectelor, procuratura Generală;
    Eduard Varzar – adjunct al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție;
    Oxana Cazacu – procuror în Procuratura municipiului Chișinău, Oficiul Principal;
    Dumitru Rața – procuror în Procuratura municipiului Chișinău, Oficiul Ciocana;
    Octavian Lazarev – procuror în Procuratura municipiului Chișinău, Oficiul Rîșcani.

    Conform Regulamentului Adunării Generale a Procurorilor, CSP formează Comisia de organizare, care este compusă din 5 procurori, după cum urmează: 1 de la Procuratura Generală, 1 de la procuraturile specializate și 3 de la procuraturile teritoriale. Prima şedinţă a Comisiei de organizare este convocată de către preşedintele CSP. Membrii comisiei vor alege preşedintele şi secretarul acesteia prin votul majorității membrilor.

    Comisia de organizare este deliberativă dacă la ea participă cel puțin trei membri. Toate hotărârile sunt luate cu votul majorităţii membrilor. Comisia de organizare este responsabilă de:

    • înregistrarea candidaţilor şi verificarea corespunderii acestora criteriilor de eligibilitate;
    • întocmeşte lista finală a candidaţilor pentru Consiliu şi colegiile sale;
    • întocmeşte şi tipăreşte buletinele de vot;
    • asigură pregătirea listelor procurorilor în exercițiu şi materialelor aferente;
    • asigură publicarea programelor de promovare ale candidaţilor pe pagina web oficială a Consiliului Superior al Procurorilor şi a Procuraturii Generale;
    • asigură transmiterea tuturor documentelor şi materialelor Comisiei de alegeri.

    Comisia de organizare îşi încetează activitatea în momentul transmiterii documentelor şi materialelor către Comisia de alegeri.

    Adunarea Generală a Procurorilor va avea loc la 17 noiembrie. Evenimentul este organizat pentru că, la 19 decembrie, expiră mandatatele actualilor membri ai CSP, aleși din rândul procurorilor:

    • Mircea Roșioru;
    • Ruslan Popov;
    • Viorel Tureac;
    • Remus Moroz;
    • Vasile Stoinov;
    • Eduard Maşnic.

    Mandatul membrilor aleși ai CSP este de patru ani. Aceeași persoană nu poate deține funcția de membru al Consiliului Superior al Procurorilor două mandate consecutiv.

    Conform Legii cu privire la Procuratură, CSP este un organ independent, cu statut de persoană juridică, format în vederea participării la procesul de constituire, funcționare și asigurare a autoadministrării sistemului Procuraturii. Consiliul este garantul independenței și imparțialității procurorilor.

    Candidații la funcția de membru al CSP trebuie să se bucure de o reputație ireproșabilă și să fie o autoritate recunoscută în domeniile lor de activitate. Nu pot fi membri ai CSP procurorii care au sancțiuni disciplinare nestinse și persoanele care au fost declarate vinovate de comiterea unei infracțiuni. Acuzatorii de stat, aleși în calitate de membri ai Consiliului Superior al Procurorilor, se detașează din funcție pe durata exercitării mandatului.
    sursa: bizlaw.md

  • Mai mulți procurori riscă să fie sancționați disciplinar. Cine sunt aceștia

    14 acuzatori de stat riscă sancțiuni disciplinare. Colegiul de disciplină și etică al procurorilor urmează să examineze la următoarea ședință procedurile disciplinare intentate în privinţa a 9 procurori. Conform ordinii de zi a adunării din 11 august, Colegiul va examina încălcările comise de:

    Veaceslav Vacari – procuror în raionul Dondușeni;
    Ana Gureu – procuror în raionul Strășeni;
    Denis Cebotari – procuror în mun. Chișinău, oficiul Botanica;

    14 acuzatori de stat riscă sancțiuni disciplinare. Colegiul de disciplină și etică al procurorilor urmează să examineze la următoarea ședință procedurile disciplinare intentate în privinţa a 9 procurori. Conform ordinii de zi a adunării din 11 august, Colegiul va examina încălcările comise de:

    Veaceslav Vacari – procuror în raionul Dondușeni;
    Ana Gureu – procuror în raionul Strășeni;
    Denis Cebotari – procuror în mun. Chișinău, oficiul Botanica;

    Teodor Diaconu – adjunct al procurorului raionului Nisporeni;
    Sergiu Zmeu – procuror în mun.Chișinău, oficiul Buiucani;
    Valeria Junghină – procuror în raionul Glodeni;
    Ion Crișciuc – procuror în raionul Glodeni;
    Constantin Cojocaru – procuror în raionul Glodeni;
    Pavel Cibotari – șef al Procuraturii raionului Glodeni.

    Tot la următoarea ședință, Colegiul de disciplină și etică al procurorilor trebuie să adopte și să pronunțe hotărârile privind cauzele disciplinare examinate la ședința din 9 iunie în privința următorilor procurori:
    Eduard Bulat – șef-interimar al Secției combaterea traficului de ființe umane din cadrul Direcției urmărire penală și criminalistică a Procuraturii Generale;
    Ion Moțpan – procuror în raionul Călărași;
    Vasile Soltan – procuror în raionul Cahul;
    Valeriu Cîrlan – procuror în raionul Ialoveni;
    Radu Talpa – procuror în mun. Chișinău.

    Un alt subiect ce urmează a fi discutat este adoptarea și pronunțarea hotărârilor în urma examinării contestațiilor asupra deciziilor de încetare a procedurilor disciplinare în privința a doi procurori.
    sursa: bizlaw.md

  • Procuratura Generală: Oameni vechi la funcţii noi în concursuri cu un singur candidat

    Consiliul Superior al Procurorilor a desemnat, în şedinţa de miercuri, 19 iulie 2017, 13 şefi de direcţii şi secţii importante din cadrul Procuraturii Generale. Toate aceste 13 concursuri au avut la bază un numitor comun: s-au desfăşurat cu câte un singur candidat. În doar două cazuri, iniţial, în competiţie s-au înscris câte doi candidaţi, însă aceştia s-au retras cu câteva zile înainte de audierile din faţa membrilor CSP, lăsându-le cale liberă „concurenţilor” spre victorie.

    La 24 iunie 2017, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a anunţat concurs pentru 13 funcţii vacante de procuror-şef în mai multe subdiviziuni din cadrul Procuraturii Generale (PG). Până la acea dată, conform noii legi a Procuraturii, toţi procurorii care-şi doreau să ajungă în aceste funcţii urma să fie înscrişi într-un Registru, iar ulterior, evaluaţi de Colegiul pentru selecţia şi cariera procurorilor. În final, pentru 13 funcţii vacante s-au înscris 15 acuzatori de stat. Doi însă s-au retras pe parcurs, astfel încât pentru cele 13 funcţii au candidat, până la urmă, doar 13 procurori, care au şi câştigat concursurile.

    Consiliul Superior al Procurorilor a desemnat, în şedinţa de miercuri, 19 iulie 2017, 13 şefi de direcţii şi secţii importante din cadrul Procuraturii Generale. Toate aceste 13 concursuri au avut la bază un numitor comun: s-au desfăşurat cu câte un singur candidat. În doar două cazuri, iniţial, în competiţie s-au înscris câte doi candidaţi, însă aceştia s-au retras cu câteva zile înainte de audierile din faţa membrilor CSP, lăsându-le cale liberă „concurenţilor” spre victorie.

    La 24 iunie 2017, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a anunţat concurs pentru 13 funcţii vacante de procuror-şef în mai multe subdiviziuni din cadrul Procuraturii Generale (PG). Până la acea dată, conform noii legi a Procuraturii, toţi procurorii care-şi doreau să ajungă în aceste funcţii urma să fie înscrişi într-un Registru, iar ulterior, evaluaţi de Colegiul pentru selecţia şi cariera procurorilor. În final, pentru 13 funcţii vacante s-au înscris 15 acuzatori de stat. Doi însă s-au retras pe parcurs, astfel încât pentru cele 13 funcţii au candidat, până la urmă, doar 13 procurori, care au şi câştigat concursurile.

    Şefii interimari au câştigat concursurile cu un singur candidat

    Adrian Mircos a câştigat concursul pentru numirea în funcţia de procuror-şef al Direcţiei urmărire penală şi criminalistică din cadrul PG. Acesta a fost evaluat de Colegiul de evaluare a performanţelor cu 91,1, fiindu-i atribuit calificativul excelent, iar prin hotărârea Colegiului pentru selecţia şi cariera procurorilor Mircos a acumulat 60,6 puncte. Cu un punctaj final de 151,1 puncte, acesta a câştigat fotoliul de procuror-şef al Direcţiei urmărire penală şi criminalistică, fiind însă singurul candidat care s-a înscris în concurs. Întâmplător sau nu, Mircos a deţinut interimatul acestei funcţii din luna august 2016, el fiind anterior şeful Secţiei control al urmăririi penale a PG.

    În acelaşi stil s-a desfăşurat şi concursul pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei cooperare internaţională şi integrare europeană, câştigat de Alexandru Cladco, care, la fel ca şi Adrian Mircos, a deţinut din luna august 2016 interimatul funcţiei. Nici el nu a avut concurent, iar CSP l-a declarat învingător în concurs şi apt pentru a ocupa funcţia rămasă vacantă. Cladco a fost, înainte de reformă, şef al Secţiei analiză şi implementare CEDO a PG.

    În funcţia de procuror-şef al Secţiei justiţie juvenilă a fost avansată Mariana Gornea, cea care a condus subdiviziunea ca interimar în ultimele luni. Gornea a fost anterior şefa Secţiei minori şi drepturile omului din cadrul PG. Ghenadie Pârlii, care din luna august 2016 a condus ca interimar Secţia investigarea fraudelor contra mediului şi intereselor publice a PG, a câştigat concursul, pentru a conduce, cu drepturi depline, această secţie în următorii cinci ani. Până la numirea în această funcţie, Pârlii a fost procuror-şef interimar al Secţiei investigaţii financiar-economice a PG.

    De la Dubăsari, la combaterea traficului de fiinţe umane

    Fără concurenţi au ajuns în funcţii de conducere alţi 9 procurori. Eduard Bulat, fostul şef al Secţiei combaterea traficului de fiinţe umane a PG, a fost numit procuror-şef al Secţiei politici, reforme şi management al proiectelor, iar Sergiu Russu, fostul procuror al r. Dubăsari, a fost desemnat şef al Secţiei combaterea traficului de fiinţe umane a PG, funcţie deţinută anterior de Eduard Bulat. Alexandru Nichita, fostul şef interimar al Direcţiei investigaţii generale, a câştigat concursul pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei politici, reforme şi protecţia intereselor societăţii. Nichita a condus această direcţie, ca interimar, încă din luna august 2016. Marcel Dimitraş, fostul şef al Secţiei judiciar-civilă şi contencios administrativ din cadrul PG, a câştigat concursul pentru ocuparea funcţiei de şef al Secţiei reprezentare în procedurile non-penale şi implementare CEDO, subdiviziune pe care o conduce ca interimar încă de acum un an. Totodată, fostul şef al Secţiei reprezentare a învinuirii în Curtea Supremă de Justiţie, Dumitru Graur, a câştigat concursul pentru a conduce în continuare această secţie, pe care a condus-o şi înainte de reformă, dar şi după, din postura de interimar.

    Oleg Afanasii, fostul adjunct al procurorului sect. Centru din Chişinău, a câştigat concursul pentru ocuparea funcţiei de şef al Secţiei controlul activităţii speciale de investigaţii şi asigurarea regimului secret a Procuraturii Generale, iar Diana Rotundu, cea care a fost şef adjunct al Secţiei asistenţă juridică internaţională şi integrare europeană a PG, a câştigat concursul pentru ocuparea funcţiei de procuror-şef al Secţiei protocol, cooperare internaţională şi integrare europeană. Rotundu a condus secţia în ultimul an, din postura de interimar.

    Doi concurenţi s-au retras fără a explica motivele

    Ion Caracuian şi-a păstrat, şi după reformă, postul de şef al Secţiei combatere tortură, subdiviziune pe care a condus-o şi din postura de interimar în ultimul an, la fel ca şi Veaceslav Soltan, care înainte de reformă a fost şeful Secţiei tehnologii informaţionale şi investigaţii ale infracţiunilor în domeniul informaticii a PG, iar după a fost numit şef al Secţiei tehnologii informaţionale şi combaterea crimelor cibernetice a Procuraturii Generale. Este, de fapt, aceeaşi secţie, care şi-a modificat, doar parţial, denumirea.

    În doar două concursuri s-au înregistrat tentative de a participa câte doi candidaţi. Astfel, într-o primă etapă, Ghenadie Pârlii a decis să-i fie concurent lui Alexandru Nichita în concursul pentru funcţia de şef al Direcţiei politici, reforme şi protecţia intereselor societăţii din cadrul PG, doar că, la 11 iulie, fără a-şi explica motivele, a solicitat retragerea din concurs. În final, Pârlii a devenit şef al Secţiei investigarea fraudelor contra mediului şi intereselor publice. Coincidenţă sau nu, dar şi contracandidatul lui Pârlii, Ion Teţcu, s-a retras din concurs. Cererea acestuia a fost depusă tot pe 11 iulie şi tot fără a fi explicate motivele retragerii.

    Roşioru: „Reformarea Procuraturii nu înseamnă doar desemnarea în funcţii”

    Cum poate fi explicat faptul că, după reforma Procuraturii, 13 funcţii importante din cadrul PG au fost ocupate în urma unor concursuri fără concurenţă, în mare parte de oameni care au condus aceste subdiviziuni şi înainte de reformă? „Reformarea Procuraturii nu înseamnă doar desemnarea în funcţii a conducătorilor subdiviziunilor. Reforma înseamnă multiple îmbunătăţiri aduse instituţiei: competenţe noi; reguli noi de selectare, promovare şi numire în funcţii”, zice Mircea Roşioru, preşedintele CSP şi unul din adjuncţii procurorului general. „Nu sunt eu în măsură să comentez de ce la concursurile lansate au aplicat puţini procurori. Aţi putea face un sondaj printre potenţialii candidaţi şi să explice ei care sunt motivele pentru care nu au aplicat la aceste concursuri. Sarcina CSP şi a Colegiilor din subordine a fost ca toate aceste concursuri să fie publice şi transparente, iar procedurile să fie respectate. Trebuie să admitem şi faptul că, în cazul potenţialilor şefi ai subdiviziunilor PG, vorbim de procurori care au unele abilităţi şi cunoştinţe specifice funcţiilor, or nu fiecare procuror este un foarte bun acuzator de stat sau un foarte bun cunoscător al legislaţiei ce reglementează cooperarea internaţională sau remediile de contracarare a unor fenomene infracţionale”, argumentează oficialul.

    „La momentul dispunerii interimatului acestor funcţii, procurorul general a făcut o evaluare a capacităţilor procurorilor din PG şi interesul dumnealui a fost ca în fruntea subdiviziunilor să aibă, cel puţin până la definitivarea concursurilor, procurori foarte bine pregătiţi şi cu o reputaţie profesională pe măsură. De altfel, faptul că toate măsurile prevăzute de Legea cu privire la Procuratură au fost implementate în termenele prevăzute, acest fapt se datorează şi aportului adus de către cei care au asigurat interimatul funcţiilor. Şi din această din urmă teză puteţi trage anumite concluzii”, menţionează Mircea Roşioru.

    Bostan: „Veniţi la concurs joi pentru că postu-i ocupat de marţi”

    Galina Bostan, preşedinta Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC), are însă o altă părere. „În mod normal, atunci când se organizează un concurs, trebuie să participe mai mulţi candidaţi. În acest caz, fie avem o problemă de cadre, nefiind suficiente persoane pregătite pentru a ocupa aceste funcţii, sau poate fi şi un alt aspect. La concurs au participat doar acele persoane care ştiau din start că vor fi desemnate câştigătoare, iar ceilalţi nici măcar nu au avut curajul să aplice. Veniţi la concurs joi pentru că postu-i ocupat de marţi. Cam aşa. Sigur că e o situaţie anormală şi tot ce s-a întâmplat dă mult de bănuit”, zice experta.
    sursa: zdg.md

  • ÎMPRUMUT DE ZECI DE MII DE EURO DE LA RUDE PENTRU PROCURORUL EDUARD BULAT

    Șeful secției combaterea traficului de persoane din cadrul Procuraturii Generale, Eduard Bulat, investește anual sute de mii de lei în construcția unui apartament, iar sumele depășesc veniturile sale oficiale. Este vorba despre un apartament dintr-un bloc situat pe strada Melestiu din capitală, în care au primit locuințe la jumătate de preţ mai mulţi procurori.

    În declaraţia sa de venituri şi proprietăţi, Eduard Bulat indică faptul că a achitat, începând  cu anul 2011, sute de mii de lei companiei care construieşte blocul. În iunie 2011 a plătit 155 288 de lei, în decembrie 2011 – 109 542 lei, în iunie 2012 – 140 980 lei şi în noiembrie 2014 – 351 588 lei. Asta în condiţiile în care procurorul indică un salariu anual de 130 519 lei pentru anul 2014.

    Șeful secției combaterea traficului de persoane din cadrul Procuraturii Generale, Eduard Bulat, investește anual sute de mii de lei în construcția unui apartament, iar sumele depășesc veniturile sale oficiale. Este vorba despre un apartament dintr-un bloc situat pe strada Melestiu din capitală, în care au primit locuințe la jumătate de preţ mai mulţi procurori.

    În declaraţia sa de venituri şi proprietăţi, Eduard Bulat indică faptul că a achitat, începând  cu anul 2011, sute de mii de lei companiei care construieşte blocul. În iunie 2011 a plătit 155 288 de lei, în decembrie 2011 – 109 542 lei, în iunie 2012 – 140 980 lei şi în noiembrie 2014 – 351 588 lei. Asta în condiţiile în care procurorul indică un salariu anual de 130 519 lei pentru anul 2014.

    Împrumut de la sora care muncește peste hotare

    Solicitat de Moldova Curată, Eduard Bulat a declarat că îşi achită apartamentul dintr-un împrumut pe care i l-a acordat fără dobândă sora sa, aflată peste hotare.

    „E un contract de împrumut de la sora mea, ca să luăm apartament. Vă daţi seama că un apartament nu e aşa de uşor să îl iei”, a spus Eduard Bulat. La capitolul datorii, procurorul are indicate două sume. Una de 46 810 euro – contractată în 2011 cu scadenţă în 2015 şi fără dobândă. Potrivit lui Eduard Bulat, acesta este preţul apartamentului pe care îl achită în rate şi care trebuia să fie gata până în 2015, dar nu a fost finalizat deocamdată şi nici toată suma nu a fost achitată.

    Dacă ar fi să facem un calcul ținând cont de cursul leu-euro din acea perioadă, până în 2014 Eduard Bulat i-a achitat companiei de construcţii 757 398 lei, ceea ce reprezintă o sumă similară cu întreg costul apartamentului. O a doua datorie indicată este de 35 000 euro, contractată în august 2014, scadentă în 2039. Aceasta ar fi suma împrumutată de la sora lui, potrivit procurorului.

    Întrebat de Moldova Curată, Eduard Bulat nu a vrut să spună cât exact achită lunar pentru apartament şi pentru restituirea creditului. „Şi aşa v-am spus prea mult. În declaraţii este notat totul, cât am achitat şi cui i-am achitat”, a explicat procurorul.

     Împrumut sau simulare de împrumut?

    Potrivit Galinei Bostan de la Centrul de Analiză şi prevenire a Corupţiei, în acest caz există temei să presupunem că la mijloc ar fi o simulare de împrumut şi nu un împrumut real, pentru că, în opinia sa, este puţin probabil ca un bugetar să fie capabil să restituie o asemenea sumă. „Chiar şi oameni care au un venit anual mai mare s-ar gândi bine înainte de a împrumuta 40 de mii de euro. Este suficient de spus că omul face împrumuturi de la propriile rude şi să vă întrebaţi dacă mărimea salariului îi permite să restituie împrumutul. Ar trebui ca CNI (Comisia Națională de Integritate - n.r.) să se sesizeze dacă acesta este un împrumut real sau o simulare de împrumut”, a menţionat Galina Bostan.

    Experta a explicat că, de obicei, împrumutul se demonstrează cu acte, dar în asemenea cazuri este foarte greu de aflat dacă este vorba despre un împrumut real sau unul simulat. „Pentru că există o înţelegere între două persoane şi atât timp cât persoanele respective nu au nicio divergenţă, realitatea nu o veţi putea afla. E altceva că persoana respectivă, sora, trebuie să demonstreze de unde are aceşti bani şi dacă a achitat impozitele pentru ei”, a adăugat Galina Bostan.

    Procurorul mai deține un apartament în valoare de 792 de lei

    Procurorul Eduard Bulat mai deţine un apartament cu suprafaţa de 63 de metri pătraţi la Criuleni, care, potrivit declaraţiei sale de avere, are o valoare de 792 de lei. Procurorul a explicat că este vorba despre apartamentul în care locuieşte în prezent, iar valoarea este cea evaluată de Cadastru la privatizarea apartamentului în octombrie 2009. El a mai declarat un automobil de tip Volvo XC90, pe care îl utilizează din 2012 şi pe care l-a luat în comodat de la nepotul său, aflat acum în Italia.

    Eduard Bulat a fost numit şef al secţiei de combatere a traficului de fiinţe umane în octombrie 2010. Din 1994 şi până în prezent a deţinut funcţii numai în structurile procuraturii.
    sursa: moldovacurata.md

  • EXCLUSIV // VIAȚA GREA din PUȘCĂRIE // DE CE MINTE Oleg Efrim și DIP ?

    Ministrul Justiției, Oleg Efrim, a declarat că imaginile făcute publice de deschide.md la sfârșitul lunii iulie curent, cu deținuți din Penitenciarul 13, care chefuiesc cu vodcă și gustări în celulă, au fost făcute într-un penitenciar din Ucraina și nu în unul din Republica Moldova. Aceeași idee o susțin și reprezentanții Departamentului Instituții Penitenciare (DIP). Asta în pofida faptului că unul dintre deținuții care apar în imagini face parte din dosarul Makena, iar altul a fost recent condamnat la 11 ani de pușcărie pentru trafic de ființe umane și își ispășește pedeapsa în Penitenciarul 13, din capitală.

    Ministrul Justiției, Oleg Efrim, a declarat că imaginile făcute publice de deschide.md la sfârșitul lunii iulie curent, cu deținuți din Penitenciarul 13, care chefuiesc cu vodcă și gustări în celulă, au fost făcute într-un penitenciar din Ucraina și nu în unul din Republica Moldova. Aceeași idee o susțin și reprezentanții Departamentului Instituții Penitenciare (DIP). Asta în pofida faptului că unul dintre deținuții care apar în imagini face parte din dosarul Makena, iar altul a fost recent condamnat la 11 ani de pușcărie pentru trafic de ființe umane și își ispășește pedeapsa în Penitenciarul 13, din capitală.

    Potrivit unor participanți la un eveniment organizat pentru cititori "Ziarului de Gardă" cu ocazia a 10 ani de la fondarea ziarului, în incinta Bibliotecii publice B.P. Hașdeu din Chișinău, Oleg Efrim a declarat că fotografiile nu sunt făcute în Penitenciarul 13 ci într-un penitenciar din Ucraina.

    Unul din participanții la eveniment l-a întrebat pe Oleg Efrim, dacă fotografiile prezentate de portalul deschide.md, sunt veridice și dacă au fost făcute într-o celulă din Penitenciarul 13 din capitală.

    Efrim ar fi declarat că cei de la (DIP), i-au comunicat că fotografiile nu sunt reale și că s-a stabilit că acestea au fost făcute într-un penitenciar din Ucraina.

    Contactat telefonic, Oleg Efrim, nu a confirmat și nici nu a infirmat declarația pe care ar fi făcut-o. Mai mult, oficialul ne-a redirecționat spre conducerea DIP, o subdiviziune a Ministerului Justiției, responsabilă de penitenciarele din țară.

    "Toate întrebările pe care le aveți în legătură cu penitenciarele rog să vă adresați la DIP, nu am ce să comentez sau să ofer vreo informație," a insistat ministrul după care a închis.

    Specialistul principal al Secției Relații Publice și Mass-Media, Natalia Bucur-Bandas, ne-a comunicat că nu este la curent cu subiectul și pentru a obține un răspuns la întrebarea care ne interesează, ar trebui să ne programăm pentru audiență la șeful DIP, Ana Dabija.

    (Ținem să reamintim, că înainte de a publica fotografiile, am expediat câteva dintre ele pe adresa de mail a șefului adjunct al Direcției Relații Publice și Mass-Media, Ina Bogatâi, pentru a confirma sau infirma veridicitatea fotografiilor, dar până în prezent, nu am primit niciun răspuns de la ea. Mai mult, cei de la DIP susțin că Bogatâi s-a concediat de la departament la începutul lunii noiembrie). 

    După ce am contactat-o direct pe Ana Dabija, șeful DIP, care ne-a zis că se află într-o ședință și nu poate vorbi, am fost, ulterior, contactați pe numărul redacției de către același specialist principal al Secției Relații Publice și Mass-Media, Natalia Bucur-Bandas. Ea ne-a comunicat că în urma unor investigații efectuate de specialiștii din cadrul DIP, s-a constatat că imaginile nu au fost făcute în Penitenciarul 13.

    "Specialiștii din cadrul DIP, au cercetat imaginile și nu avem nici un argument că aceste imagini au fost făcute în cadrul Penitenciarului 13 și nici într-un alt penitenciar din țară. Nici persoanele care apar în imagini nu sunt deținuți care s-ar afla în Penitenciarul 13. Și, da, susținem declarația ministrului că imaginile nu au fost făcute într-un Penitenciar din Rebulica Moldova dar în unul din penitenicarele din Ucraina," a spus Natalia Bucur-Bandas.

    Pe de altă parte,  Vadim Vieru, jurist al Asociației Promo-LEX, susține că în timpul unei discuții cu un deținut din Penitecniarul 13, căruia îi acordă asistenţă juridică într-un dosar penal, a aflat că pozele au fost făcute în Penitenciarul 13. Deținutul în cauză susține că „sărbătoarea” a fost organizată într-o celulă din punctul medical, unde condițiile de trai sunt mai bune.

    Reporterii deschide.md i-au identificat pe 2 dintre deținuții care apar în imagini, este vorba de Vitalie Gușan alias Boroda ( pe centru în maiou galben, care figurează în dosarul organizației criminale Makena, dosar instrumentat de către Judecătoria Centru).

    Deținutul chel, în maiou alb care se află în stânga lui Gușan, potrivit unor surse ale deschide.md este Vasile Stânga, condamnat recent la 11 ani de pușcărie în baza articolului 165 alin. 3 din Codul penal, pentru trafic de ființe umane.

    Vasile Stânga a fost condamnat în luna martie curent de Judecătoria Centru, împreună cu alți șase membri ai unei grupări criminale, dintrre care și un funcționar public din Cahul.

    Potrivit unui comunicat al Procuraturii Generale:

    "Cei șase indivizi sunt acuzați de faptul că în perioada 2011-2012 au racolat fete cu vârsta între 18 și 26 de ani din familii social-vulnerabile și le-au promis un loc de muncă decent în Cipru, Emiratele Arabe Unite sau Turcia. 
    Odată ajunse acolo, tinerele erau impuse să se prostitueze. Unul dintre organizatorii grupării este șeful interimar al întreprinderii pentru gestionare a fondului locativ din Cahul.

    Procurorii susțin că până acum au fost audiate aproximativ 12 victime, însă numărul lor ar putea fi mult mai mare.
    În prezent, oamenii legii caută și alte persoane bănuite că ar fi implicate în această activitate ilegală."

    Contactat telefonic, Eduard Bulat, șeful Secției de Combatere a Traficului de Ființe Umane din cadrul Procuraturii Generale, a confirmat pentru deschide.md că  în cazul relatat mai sus există un învinuit cu numele Vasile Stânga.

    "Da, confirm că în cazul grupării criminale de la Cahul, membrii căreia au fost condamnați în luna martie curent de către Judecătoria Centru, figurează și Vasile Stânga, dar nu vă pot spune concret în care penitenciar este deținut acesta," a declarat Bulat.

    Pentru a vă convinge că în imaginile din penitenciar apare anume condamnatul Vasile Stîânga, vă prezentăm mai jos două imagini în care Stânga, încă în libertate, este fotografiat lângă 2 automobile cu plăcuțe de înmatriculare în Transnistria și RM.

    Cât privește deținutul Gușan, surse deschide.md au declarat că acesta își ispășește pedeapsa în Penitenciarul 13, în salonul nr. 9, al blocului medical nr. 3. 

    Șeful Pentitenciarului 13, Valeriu Muntean, nu a răspuns la telefon pentru a comenta situația.

    Precizăm că în luna iulie curent deschide.md a publicat mai multe fotografii cu deținuți din Penitenciarul 13, care chefuiesc cu vodcă și gustări chiar în celulă. Unii dintre ei și-au permis chiar să-și angajeze și chelneri îmbrăcați în costume naționale. Fotografiile au fost făcute în luna iunie și iulie,  și au fost postate pe rețelele de socializare chiar de deținuți. (GALERIE FOTO // VIAȚĂ GREA pentru INTERLOPII din Penitenciarul 13)

    Serviciul de presă al DIP a reacționat de mai multe ori la investigațiile despre ilegalitățile din sistemul penitenciar realizate de deschide.md, pe care le consideră drept un atac la adresa instituției.
    Serviciul de presă al DIP a reacționat de mai multe ori la investigațiile despre ilegalitățile din sistemul penitenciar efectuate de deschide.md pe care le consideră că avem scopul de a vexa direct instituția.
    sursa: deschide.md

     

  • Locuințe ieftine pentru procurori bogați

    Unii dintre cei mai bogaţi procurori s-au pricopsit cu apartamente la jumătate de preţ în complexul locativ de pe strada Melestiu din centrul capitalei.

    Blocurile pentru procurori au fost construite pe un teren oferit gratuit de Primăria municipiului Chişinău. Astfel, diferenţa - dintre preţul de piaţă al apartamentelor şi cel care a fost propus procurorilor - au plătit-o, de fapt, locuitorii municipiului Chişinău. 

    Un nou complex locativ, format din 8 blocuri de toată frumuseţea, cu apartamente pentru procurori, se va da în exploatare la anul. Acesta este amplasat într-o zonă verde a capitalei, lângă Parcul Valea Trandafirilor şi este construit de firma care ridică cele mai scumpe, dar şi cele mai bune apartamente de pe piaţă.
    În aceste blocuri metrul pătrat costă 750 de euro, iar procurorii au plătit în jumătate. De exemplu, cei care şi-au ales un apartament cu două camere, cu o suprafaţă de aproape 70 de metri pătraţi, au achitat cam 22 de mii de euro.

    Unii dintre cei mai bogaţi procurori s-au pricopsit cu apartamente la jumătate de preţ în complexul locativ de pe strada Melestiu din centrul capitalei.

    Blocurile pentru procurori au fost construite pe un teren oferit gratuit de Primăria municipiului Chişinău. Astfel, diferenţa - dintre preţul de piaţă al apartamentelor şi cel care a fost propus procurorilor - au plătit-o, de fapt, locuitorii municipiului Chişinău. 

    Un nou complex locativ, format din 8 blocuri de toată frumuseţea, cu apartamente pentru procurori, se va da în exploatare la anul. Acesta este amplasat într-o zonă verde a capitalei, lângă Parcul Valea Trandafirilor şi este construit de firma care ridică cele mai scumpe, dar şi cele mai bune apartamente de pe piaţă.
    În aceste blocuri metrul pătrat costă 750 de euro, iar procurorii au plătit în jumătate. De exemplu, cei care şi-au ales un apartament cu două camere, cu o suprafaţă de aproape 70 de metri pătraţi, au achitat cam 22 de mii de euro.

    Un lot de teren de aproape un hectar a fost dat în folosinţă Procuraturii Generale printr-o decizie a Consiliului Municipal Chişinău din 2007. Astfel, locuitorii capitalei le-au făcut procurorilor un cadou de aproximativ 30 de milioane de lei, cât ar fi costat terenul pe piaţă. Peste 3 ani de la alocarea lotului, Procuratura Generală a selectat firma de construcţii care să ridice un complex locativ şi a negociat cu agentul economic un preţ de 340 de euro metrul pătrat pentru 256 de apartamente, în schimbul terenului. Lista beneficiarilor a fost întocmită şi aprobată de o comisie din cadrul Procuraturii Generale, care i-a selectat pe unii dintre cei mai bogaţi procurori, inclusiv pe procuror general de atunci, vânătorul Valeriu Zubco.
    Acesta locuieşte într-o casă de lux, cu o suprafaţă de 167 de metri pătraţi, amplasată într-o zonă liniştită a capitalei şi se deplasează cu un jeep de mii de euro. Ambele bunuri nu au fost indicate, însă, în declaraţia de avere pe care a depus-o pe când era persoană publică. În anul 2011 Zubco şi-a ales şi în blocul procurorilor un apartament cu trei camere, cu o suprafaţă de peste 121 de metri pătraţi, pentru care a plătit doar 41 de mii de euro. Fostul procuror general nu a fost de găsit, iar soţia lui s-a arătat deranjată de întrebările reporterului Jurnal TV.

    Şi viceprocurorul Chişinăului, Vladimir Lupu, s-a pricopsit cu un apartament de 93 de metri pătraţi, pentru care a achitat mai puţin de 32 mii de euro. A beneficiat de preţul redus deşi locuieşte de câţiva ani într-o casă cu trei etaje, pe care nu a declarat-o. 

    Lupu nu a răspuns la telefon şi nu a fost de găsit la birou pentru comentarii. Anterior acesta a negat că vila i-ar aparţine, însă CNI s-a autosesizat şi urma să-i verifice averea. Preşedintele Comisiei Naţionale de Integritate ar fi aflat din presă că Lupu are casă, chiar dacă cei doi sunt vecini.

    Tot în acest complex locativ şi-a luat un apartament Iurii Garaba, care în momentul întocmirii listei era preşedinte al Consiliului Superior al Procurorilor. Până în prezent, el a avansat în funcţia de procuror general adjunct. 
    Potrivit declaraţiei de avere, Garaba deţine 3 apartamente şi o maşină de lux. Cu toate acestea, comisia i-a acceptat dosarul şi l-a inclus în lista beneficiarilor de apartamente. Procurorul nu a răspuns la telefon pentru a comenta. Amintim că, în vara anului 2013, Garaba a fost implicat într-un accident rutier, care a degenerat într-o bătaie. Presa a scris atunci că procurorul a avut un comportament agresiv, cazul fiind în cele din urmă muşamalizat.

    Şi Elena Neaga, fost viceprocuror de Buiucani, retrogradată după ce şi-a afişat pe internet bogăţia în care trăieşte la Străşeni, într-o casă de lux, a beneficiat de un apartament la preţ redus pe strada Melestiu. Neaga refuză să răspundă la întrebări.
    Chiar dacă complexul locativ va fi dat în exploatare abia peste un an, un sfert dintre procurorii care şi-au luat aici apartament le-au înstrăinat, prin contracte de cesiune a drepturilor de proprietate. Printre cei care au efectuat tranzacţii de acest gen se numără Nicolae Chitoroagă, şeful Direcţiei exercitare şi conducere a urmăririi penale din cadrul Procuraturii Generale. 

    Acesta a fost implicat în mai multe dosare de răsunet, despre care în presă s-a vorbit că ar fi fost fabricate la comandă politică. În 2011 a cumpărat un apartament la preţ redus, cu o suprafaţă de 123 de metri pătraţi, pe care l-a cesionat, pentru ca în 2012 să-şi cumpere un altul, de 144 de metri pătraţi. Chitoroagă nu a fost de găsit pentru declaraţii.

    Igor Serbinov, unul dintre adjuncţii lui Zubco, care şi-a păstrat funcţia de viceprocuror general până în prezent, a beneficiat de un apartament cu trei camere de 121 de metri pătraţi, deşi locuieşte într-o casă de 175 de metri şi deţine şi un apartament de 54 de metri pătraţi. 

    Procurorul a achitat pentru locuinţa de pe strada Melestiu puţin peste 41 de mii de euro. Nu este clar cum a reuşit să-şi construiască vila şi să achite apartamentul, familia sa având un venit anual de aproximativ 160 de mii de lei.
    Nici Andrei Pântea, un alt viceprocuror general, nu o duce rău dacă luăm în calcul proprietăţile pe care le declară. Potrivit declaraţiei de venit pentru anul 2012, Pântea deţine 3 apartamente şi trei maşini de lux. 

    Cu toate acestea, el a beneficiat şi de un apartament de 123 de metri pătraţi în complexul locativ Melestiu. Informaţia este confirmată în datele de la Cadastru şi indicată în declaraţia de avere a lui Pântea şi de aceea nu este clar de ce el neagă că şi-ar fi procurat al patrulea apartament.
    În lista celor care au cerut apartamente la preţ redus se numără şi un angajat al procuraturii care declară o casă imensă, de 485 de metri pătraţi. Este vorba despre Carolina Vicol, sora fostului şef al Inspectoratului Fiscal principal de Stat.

    Un apartament de 87 metri pătraţi în blocul de pe Melestiu a fost cumpărat de Valeriu Chitoroagă, procuror la Ialoveni. Asta deşi omul locuieşte într-o casă de 195 de metri pătraţi, în satul Străisteni, comuna Băcioi. Alături a mai ridicat un duplex de peste 270 de metri pătraţi, pentru copiii săi. Imobilul este înregistrat la Cadastru pe numele unei fiice.

    Contactat telefonic, Valeriu Chitoroagă a refuzat să răspundă de ce a solicitat un apartament la preţ redus de la stat.

    Numele lui Vladislav Guţan, procuror în cadrul Direcţiei control a urmăririi penale din cadrul Procuraturii Generale, apare în documentele cadastrale ca fiind proprietar a două apartamente în complexul locativ de pe strada Melestiu. Pe cel mai mare, de 93 metri pătraţi l-a păstrat, iar pe cel de-al doilea, de 87 metri pătraţi, l-a dat în cesiune.
    Printre cei care şi-au cumpărat câte un apartament pe strada Melestiu sunt şi procurori care anterior au beneficiat de locuinţe la preţ redus în primul bloc al procurorilor, cel de pe strada Nicolae Sulac, din sectorul Ciocana al capitalei. Este vorba despre angajaţii Procuraturii Generale Ruslan Popov şi Alexandru Nichita. Contactaţi telefonic, ambii au declarat că nu au beneficiat de reducere, fără să precizeze cu cât au cumpărat apartamentele.

    Ruslan Popov a beneficiat de un apartament în blocurile procurorilor din sectorul Ciocana, în condiţile în care avea deja o vilă cu două nivele la 13 km distanţă de Chişinău, la Mileştii Mici, Ialoveni. Acesta se arată vădit deranjat atunci când este întrebat despre casa de milioane în care locuieşte.
    Apartamentul de 112 metri pătraţi pe care Ruslan Popov l-a cumpărat în blocul procurorilor de pe strada Nicolae Sulac, a fost vândut în 2012 unui verişor, iar cel de 121 de metri pătraţi de pe strada Melestiu a ajuns în proprietatea tatălui său, Popov Alexandru, printr-un contract de cesiune, potrivit datelor de la Cadastru.
    Procurorul de la Anticorupţie Vsevolod Ivanov a luat la preţ redus un apartament de 87 de metri pătraţi, deşi avea în proprietate 3 apartamente. De asemenea, Aliona Bucuci, procuror în Secţia urmărire penală a Procuraturii Generale, şi-a luat un apartament de 121 metri pătraţi deşi mai deţine o casă de 134 de metri pătraţi, un apartament şi mai multe terenuri. Şi Aurel Ciocan, procuror în sectorul Ciocana, are casă, dar a beneficiat şi de un apartament de 62 de metri pătraţi în blocul procurorilor. Casă de peste 100 de metri pătraţi şi un apartament are şi Leonid Demidov, procuror în sectorul Ciocana, dar şi-a mai luat un apartament de 93 metri pătraţi în blocul procurorilor. Nina Crăciun, procuror în sectorul Botanica, deţine o casă, 2 apartamente şi patru terenuri, dar şi-a mai luat un apartament pe strada Melestiu de 93 metri pătraţi. Colega sa, Ludmila Cristal, declară casă şi apartament, dar şi-a luat şi un apartament ieftin de 62 de metri pătraţi. Procurorul Djulieta Devder declară casă de 204 metri pătraţi, dar a beneficiat de apartament de 120 de metri pătraţi pe strada Melestiu. Un alt procuror care declară mai multe imobile, dar care a beneficiat de un apartament ieftin este şi Ion Dulgheru, adjunctul procurorului sectorului Centru, care pe strada Melestiu şi-a mai luat un apartament de 123 de metri pătraţi. În lista procurorilor, care au una sau mai multe locuinţe, dar au fost incluşi în lista beneficiarilor de aprtamente la preţ preferenţial mai sunt: Igor Batalai, procuror în Secţia Securitate internă a Procuraturii generale, Eduard Bulat, şeful Secţiei combatere a traficului de fiinţe umane a Procuraurii generale, procurorul anticorupţie, Sergiu Catan, Nicolae Geru, procuror sectorul Centru, Vasile Godoroja şi Igor Panico, ambii procurori în cadrul Procuraturii Generale, Victor Olărescu, procuror în sectorul Râşcani şi alţii.

    Am încercat în repetate rânduri să vorbim cu reprezentanţii Procuraturii Generale însă fără succes. Contactat telefonic, Victor Ababii, şeful Secţiei Securitate Internă, care a fost preşedintele Comisiei de selectare a beneficiarilor de apartamente la preţ redus, a promis că va vorbi în detalii despre felul în care s-au întocmit listele, însă ulterior nu a răspuns la telefon şi nici nu a fost de găsit la birou. Nu a fost de găsit pentru comentarii nici procurorul general, Corneliu Gurin.
    Nu am putut obţine un răspuns detaliat privind modul în care au fost repartizate 360 de apartamente în blocurile procurorilor de pe străzile Nicolae Sulac şi Melestiu. Având în vedere că în raza municipiului Chişinău activează doar 300 de procurori, tăcerea responsabililor ridică şi mai multe semne de întrebare.
    sursa:Point.md

  • Zeci de moldoveni își propun spre vânzare organele pe Internet

    Rinichi, bucăți de ficat, pancreas și chiar plămâni – contra cost pe Internet. Comerțul ilicit cu organe și țesuturi umane „înflorește”, în pofida eforturilor depuse de instituțiile abilitate cu prevenirea și combaterea acestui fenomen. Insuficiența cronică a organelor necesare pentru puținele transplanturi realizate în Moldova îi stimulează pe traficanți, care pe de asupra, de cele mai deseori, scapă nepedepsiți.

    Rinichi, bucăți de ficat, pancreas și chiar plămâni – contra cost pe Internet. Comerțul ilicit cu organe și țesuturi umane „înflorește”, în pofida eforturilor depuse de instituțiile abilitate cu prevenirea și combaterea acestui fenomen. Insuficiența cronică a organelor necesare pentru puținele transplanturi realizate în Moldova îi stimulează pe traficanți, care pe de asupra, de cele mai deseori, scapă nepedepsiți.

    Vând rinichi! Atât e de ajuns să tastezi în câmpul de căutare de pe Google pentru a găsi instantaneu zeci de numere de telefon ale unor moldoveni care își scot la licitație propriile organe. Oferta cuprinde detalii, cum ar fi grupa sangvină sau vârsta donatorului. În doar jumătate de oră am reușit să luăm legătura cu mai mulți dintre ei și chiar să negociem o eventuală „achiziție” de acest fel.
    Administratorii site-urilor își declină responsabilitatea, iar procurorii se declară neputincioși, pentru că legislația nu impune pedepse pentru astfel de postări pe Net.
    Eduard Bulat, Procuror, Șeful Secției Combaterea Trafcului De Persoane: «Administratorul se află în România și încercăm să colaborăm cu administratorul cu reprezentanții acestui site avem pe alt dosar expediat și comisiei rigatorie , am solicitat asistența organelor competente din România pentru a interveni pe aceste cazuri, adică verificăm periodic».
    Împins de sărăcie, un tânăr din Capitală și-a vândut acum câteva luni un rinichi. După ce i-a fost prelevat organul, starea de sănătate a acestuia s-a agravat continuu. Acum el însuși are nevoie de un rinichi.
    sursa: aparatorul.md

LASĂ UN COMENTARIU