Baza de date a procurorilor Republicii Moldova
Exemplu: Burlacu Victoria
Căutare avansată
sursa foto: inj.md

Bulat Eduard

Procuratura Generală

Date biografice

Anul naşterii: 1973

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 914-p din 31 Iulie 2017, numit în funcția de procuror-șef al Secției politici, reforme și management al proiectelor din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale.

Potrivit Hotărârii nr. 12-86/17 din 19 iulie 2017, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General numirea domnului Eduard Bulat în funcția de procuror-șef al Secției politici, reforme și management al proiectelor din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale, pentru un mandat de 5 ani.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 1074-p din 01 august 2016, numit în funcția de procuror, șef-interimar în Secția combaterea traficului de ființe umane în cadrul Procuraturii Generale.

Conform Hotărîrii nr.2-127/14 din 3 iulie 2014, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General desemnarea procurorilor Iurie Perevoznic, Eduard Maşnic, Igor Popa şi Eduard Bulat în componenţa Consiliului Institutului Naţional al Justiţiei, pentru un mandat de 4 ani.

Studii:
1994, Facultatea de Drept, Universitatea de Stat „Al.I.Cuza” din Iaşi, România 

Anul naşterii: 1973

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 914-p din 31 Iulie 2017, numit în funcția de procuror-șef al Secției politici, reforme și management al proiectelor din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale.

Potrivit Hotărârii nr. 12-86/17 din 19 iulie 2017, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General numirea domnului Eduard Bulat în funcția de procuror-șef al Secției politici, reforme și management al proiectelor din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale, pentru un mandat de 5 ani.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 1074-p din 01 august 2016, numit în funcția de procuror, șef-interimar în Secția combaterea traficului de ființe umane în cadrul Procuraturii Generale.

Conform Hotărîrii nr.2-127/14 din 3 iulie 2014, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General desemnarea procurorilor Iurie Perevoznic, Eduard Maşnic, Igor Popa şi Eduard Bulat în componenţa Consiliului Institutului Naţional al Justiţiei, pentru un mandat de 4 ani.

Studii:
1994, Facultatea de Drept, Universitatea de Stat „Al.I.Cuza” din Iaşi, România 

Activitatea profesională:
2010 până în prezent – procuror, şef al Secţiei combatere trafic de fiinţe umane a Procuraturii Generale
2008 – procuror, şef al Secţiei prevenire şi combatere trafic de fiinţe umane a Procuraturii Generale
2006 – procuror, şef al Secţiei combaterea corupţiei a Procuraturii Anticorupţie
2005 – procuror, şef al Serviciului analiză şi prognoză al Procuraturii Anticorupţie
2004 – procuror, adjunct al procurorului sectorului Centru, mun. Chişinău
2003 – procuror, şef de serviciu în cadrul Procuraturii Anticorupţie
2001 – adjunct al procurorului judeţului Chişinău
1999 – ajutor superior al procurorului judeţului Chişinău
1997 – procuror în Procuratura de circumscripţie Chişinău
1994 – stagiar, ulterior ajutor al procurorului raionului Criuleni

Distincții:
Crucea ”Pentru merit" de clasa a II-a (2014)
Medalia ”Meritul civic" (2012)
Medalia ”Pentru Serviciu inpecabil" de clasa a III-a (2011)

 

 

 

Potrivit Hotărârii nr. 1-80/2019 din 09 August 2019, Consiliul Superior al Procurorilor a exprimat acordul pentru numirea în funcția de Adjuncți ai Procurorului General interimar a următorilor procurori, după cum urmează: Eduard Bulat, Mircea Roșioru și Alexandru Nichita.

Prin Hotărârea nr.12-103/18 din 12 iulie 2018, Consiliul Superior al Procurorilor, Consiliul Superior al Procurorilor a desemnat în calitate de membri ai Consiliului Institutului Național al Justiției, pentru un mandat de 4 ani, următorii procurori: 

- Igor Popa, adjunct al Procurorului General; 
- Eduard Bulat, procuror-șef al Secției politici, reforme și management al proiectelor;
- Ruslan Popov, adjunct.

Prin Hotărârea nr. 10-26/17 din 12 iulie 2017, Colegiul pentru selecţia şi cariera procurorilor a aprobat rezultatul final al evaluării procurorului Eduard BULAT, candidat la funcţia de procuror-şef al Secţiei politici, reforme şi managment al proiectelor din cadrul Direcţiei politici, reforme şi protecţia intereselor societăţii a Procuraturii Generale, care a obţinut punctajul final de 142,26.

Potrivit Hotărârii nr. 920 din 29 aprilie 2016, Colegiul de calificare a aplicat în privinţa dlui Eduard Bulat, procuror, şef al Secţiei combatere trafic de fiinţe umane a Procuraturii Generale, calificativul ATESTAT. Prin Hotărârea nr. 12-140/16 din 26 mai 2016, Consiliul Superior al Procurorilor validat hotărârea Colegiului de calificare privind rezultatele atestării ordinare a procurorului Bulat Eduard.

Conform Hotărîrii nr.2-127/14 din 3 iulie 2014, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General desemnarea procurorilor Iurie Perevoznic, Eduard Maşnic, Igor Popa şi Eduard Bulat în componenţa Consiliului Institutului Naţional al Justiţiei, pentru un mandat de 4 ani. 

Prin Hotărârea nr.2-3d-370/10 din 21 septembrie 2010 cu privire la desemnarea cîștigătorului concursului, anunțat pentru ocuparea funcției vacante de procuror, șef al secției combatere trafic de ființe umane, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General numirea procurorului Eduard Bulat, în funcția de șef al secției combatere trafic de ființe umane.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 1-1/19 din 17 Ianuarie 2019, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General aplicarea măsurii de încurajare Crucea „Pentru Merit”, Clasa I în privința procurorului Bulat Eduard, procuror-șef al Secției politici, reforme și management al proiectelor din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale.

Prin Hotărârea nr.12-10/14 din 23 ianuarie 2014, cu privire la încurajarea unor procurori în legătură cu aniversarea a XXII-a de la formarea Procuraturii Republicii Moldova, s-a propus Procurorului General conferirea distincției Crucea „Pentru Merit” de clasa a II-a.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 339-VII din 19 octombrie 2012, pentru muncă îndelungată şi prodigioasă în domeniul jurisprudenţei, contribuţie substanţială la înfăptuirea justiţiei şi merite în  promovarea reformei judiciare şi de drept i s-a conferit Medalia „Meritul Civic”.

Potrivit Hotărârii nr. 1-80/2019 din 09 August 2019, Consiliul Superior al Procurorilor a exprimat acordul pentru numirea în funcția de Adjuncți ai Procurorului General interimar a următorilor procurori, după cum urmează: Eduard Bulat, Mircea Roșioru și Alexandru Nichita.

Prin Hotărârea nr.12-103/18 din 12 iulie 2018, Consiliul Superior al Procurorilor, Consiliul Superior al Procurorilor a desemnat în calitate de membri ai Consiliului Institutului Național al Justiției, pentru un mandat de 4 ani, următorii procurori: 

- Igor Popa, adjunct al Procurorului General; 

- Eduard Bulat, procuror-șef al Secției politici, reforme și management al proiectelor;
- Ruslan Popov, adjunct.

Prin Hotărârea nr. 10-26/17 din 12 iulie 2017, Colegiul pentru selecţia şi cariera procurorilor a aprobat rezultatul final al evaluării procurorului Eduard BULAT, candidat la funcţia de procuror-şef al Secţiei politici, reforme şi managment al proiectelor din cadrul Direcţiei politici, reforme şi protecţia intereselor societăţii a Procuraturii Generale, care a obţinut punctajul final de 142,26.

Potrivit Hotărârii nr. 920 din 29 aprilie 2016, Colegiul de calificare a aplicat în privinţa dlui Eduard Bulat, procuror, şef al Secţiei combatere trafic de fiinţe umane a Procuraturii Generale, calificativul ATESTAT. Prin Hotărârea nr. 12-140/16 din 26 mai 2016, Consiliul Superior al Procurorilor validat hotărârea Colegiului de calificare privind rezultatele atestării ordinare a procurorului Bulat Eduard.

Conform Hotărîrii nr.2-127/14 din 3 iulie 2014, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General desemnarea procurorilor Iurie Perevoznic, Eduard Maşnic, Igor Popa şi Eduard Bulat în componenţa Consiliului Institutului Naţional al Justiţiei, pentru un mandat de 4 ani. 

Prin Hotărârea nr.2-3d-370/10 din 21 septembrie 2010 cu privire la desemnarea cîștigătorului concursului, anunțat pentru ocuparea funcției vacante de procuror, șef al secției combatere trafic de ființe umane, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General numirea procurorului Eduard Bulat, în funcția de șef al secției combatere trafic de ființe umane.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 1-1/19 din 17 Ianuarie 2019, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General aplicarea măsurii de încurajare Crucea „Pentru Merit”, Clasa I în privința procurorului Bulat Eduard, procuror-șef al Secției politici, reforme și management al proiectelor din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale.

Prin Hotărârea nr.12-10/14 din 23 ianuarie 2014, cu privire la încurajarea unor procurori în legătură cu aniversarea a XXII-a de la formarea Procuraturii Republicii Moldova, s-a propus Procurorului General conferirea distincției Crucea „Pentru Merit” de clasa a II-a.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 339-VII din 19 octombrie 2012, pentru muncă îndelungată şi prodigioasă în domeniul jurisprudenţei, contribuţie substanţială la înfăptuirea justiţiei şi merite în  promovarea reformei judiciare şi de drept i s-a conferit Medalia „Meritul Civic”.

 

Hotărârea nr. 1-80/2019 din 09 August 2019

Hotărârea nr. 1-1/19 din 17 Ianuarie 2019

Hotărârea nr.12-103/18 din 12 iulie 2018

Hotărârea nr. 10-26/17 din 12 iulie 2017

Hotărîrea nr. 920 din 29 aprilie 2016

Hotărîrea nr. 12-140/16 din 26 mai 2016

Hotărîrea nr.12-10/14 din 23 ianuarie 2014

Hotărîrea nr. 2-127/14 din 3 iulie 2014

Hotărîrea nr. 2-3d-370/10 din 21 septembrie 2010

Știri
  • Detalii din CV-urile celor 16 pretendenţi la funcţia de procuror general

    Șapte avocaţi, șase actuali procurori, un judecător, un angajat al Centrului Naţional Anticorupţie și un fost acuzator de stat sunt admiși la concursul pentru ocuparea funcţiei de procuror general. Iniţial, în cursă s-au înscris 20 de persoane, dar, în urma evaluării dosarelor depuse, doar 16 au fost admiși, fiind excluși avocaţii Ilie Rotaru și Ion Vicol, și procurorii Octavian Bodareu și Artur Lupașco. ZdG vă prezintă detalii despre cariera celor 16 candidaţi rămași în competiţie.

    Concursul pentru funcţia de procuror general are loc în condiţiile în care, în decembrie, Comisia de la Veneţia urmează să examineze solicitarea președintelui Curţii Constituţionale, fostul deputat socialist Vladimir Ţurcan, legată de modificările la Legea cu privire la procuratură, în baza cărora se desfășoară concursul.

    Șapte avocaţi, șase actuali procurori, un judecător, un angajat al Centrului Naţional Anticorupţie și un fost acuzator de stat sunt admiși la concursul pentru ocuparea funcţiei de procuror general. Iniţial, în cursă s-au înscris 20 de persoane, dar, în urma evaluării dosarelor depuse, doar 16 au fost admiși, fiind excluși avocaţii Ilie Rotaru și Ion Vicol, și procurorii Octavian Bodareu și Artur Lupașco. ZdG vă prezintă detalii despre cariera celor 16 candidaţi rămași în competiţie.

    Concursul pentru funcţia de procuror general are loc în condiţiile în care, în decembrie, Comisia de la Veneţia urmează să examineze solicitarea președintelui Curţii Constituţionale, fostul deputat socialist Vladimir Ţurcan, legată de modificările la Legea cu privire la procuratură, în baza cărora se desfășoară concursul.

    PROCURORI

    Maxim Gropa activează în organele procuraturii din 2002, când a fost numit ajutor interimar al procurorului în Procuratura Judeţului Lăpușna. Din 2016, este procuror în cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS). În două rânduri, i s-a acordat titlul de „cel mai bun în profesie”, iar în 2015, înainte de termen, s-a ales cu grad de clasificare. Este finul de cununie al adjunctului procurorului general, Mircea Roșioru.

    Veaceslav Soltan este procuror-șef al Secţiei tehnologii informaţionale și combaterea crimelor cibernetice din cadrul Direcţiei urmărire penală și criminalistică a Procuraturii Generale (PG). Anterior, a fost procuror șef al Secţiei tehnologii informaţionale și investigaţii ale infracţiunilor în domeniul informaticii. Activează ca procuror din 2005.

    Eduard Bulat este adjunct al procurorului general, numit în funcţie de către Dumitru Robu, actualul procuror general interimar. Bulat activează în organele procuraturii din 1994. Și-a început cariera la Criuleni, iar în 1997 a fost transferat la Chișinău. A activat la Procuratura Chișinău, Procuratura Anticorupţie (PA), iar din 2008 și până în 2017 a fost șeful Secţiei prevenire şi combatere trafic de persoane a PG. După reforma instituţiei, în 2017, prin concurs, Bulat a fost numit procuror-şef al Secţiei politici, reforme şi management al proiectelor.

    Ruslan Popov activează în organele Procuraturii din 1997, când şi-a început activitatea de anchetator la Procuratura Leova. În 2009, a ajuns în cadrul Direcţiei control al urmăririi penale şi asistenţă metodică a PG, ulterior devenind şef al acestei direcţii. În 2013, prin ordinul procurorului general de atunci, Ruslan Popov a fost delegat în funcţia de şef interimar al PA. A fost procuror șef al Oficiului Ciocana al Procuraturii Chișinău până în august 2018, când a fost numit în funcţia de şef al Secţiei analiză criminologică, avizare și propuneri de legiferare din cadrul Direcţiei politici, reforme și protecţia intereselor societăţii a PG.

    Vsevolod Ivanov activează în organele procuraturii din 1995, când a fost numit ajutor interimar al procurorului r. Strășeni. Anterior, a activat în cadrul PA, fiind în 2003-2011, șeful Serviciului investigaţii anticorupţie, iar în 2013-2014, exercitând funcţia de adjunct interimar al procurorului PA. Din 2016 până în prezent, Ivanov este procuror în cadrul Procuraturii Chișinău, oficiul Râșcani.

    Vladimir Adam este șeful secţiei unificare a practicii în domeniul reprezentării învinuirii în instanţele de judecată, funcţie deţinută din 2016. Activează în organele procuraturii din 1990, când a fost numit stagiar la Procuratura Transport. Ulterior, a fost promovat, iar în anii 2005-2008 a deţinut funcţia de adjunct al șefului Procuraturii Chișinău. În 2010-2016, a fost șeful Secţiei judiciar-penale din cadrul PG.

    Alexandru Raţă este fost procuror. Și-a dat demisia din funcţie recent, la mijloc de mai 2019. În ultimii ani, a fost procuror șef al Procuraturii Strășeni, de unde ar fi fost somat să plece de către conducerea PG. Raţa și-a început activitatea în organele Procuraturii la 22 decembrie 1997 în funcţia de ajutor al procurorului r. Camenca.

    Avocaţi și reprezentanţi ai societăţii civile

    Ștefan Gligor este director de programe în cadrul Centrului de Politici și Reforme. Din 2011, deţine licenţă de avocat și activează în cadrul Biroului Asociat de avocaţi, „Gligor și Partenerii”. A activat în sistemul public în anii 2004-2006. Iniţial a fost consultant superior în Departamentul Informaţii și Analiză la Ministerul Reintegrării, iar ulterior, referent superior în Serviciul de Informaţii, Analiză și Prognoze din cadrul Aparatului Parlamentului R. Moldova. Mama acestuia, Elena Gligor, a fost judecătoare, inclusiv la Curtea de Apel (CA) Chișinău, iar ulterior, inspector judecător principal în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). În prezent, din aprilie 2016, deţine licenţă de avocat. Și Vasile Gligor, tatăl său, fost procuror, deţine licenţă de avocat din 2010.

    Vladislav Gribincea este avocat și președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova din anul 2010. Anterior, a activat în cadrul Asociaţiei „Juriști pentru Drepturile Omului”. A fost implicat în calitate de expert în elaborarea Strategiei de Reformare a Sectorului de Justiţie în anii 2011-2016, precum şi în reformarea legislaţiei cu privire la organizarea judecătorească, procedura civilă şi procedura penală. Gribincea a condus grupul de experţi care a elaborat legislaţia privind reformarea Procuraturii R. Moldova, lege intrată în vigoare în 2016.

    Serghei Perju este avocat din 2005. Deși este născut în R. Moldova, studiile liceale și cele universitare le-a făcut în România, unde a și început să profeseze avocatura. În 2005-2006, a activat în cadrul Cabinetului Individual de Avocatură „Perju Serghei”. Ulterior, din 2006 până în prezent, activează în cadrul Societăţii Civile de Avocaţi „Perju, Rotaru și Asociaţii”. În decembrie 2017, a fost admis în profesia de avocat pe teritoriul R. Moldova de către Comisia de Licenţiere a Profesiei de Avocat.

    Gheorghe Malic este avocat din 2002. Activează în cadrul Biroului de Avocaţi „Pro Dreptate”. Este fost procuror și fost șef al Direcţiei generale urmărire penală a Inspectoratului General al Poliţiei (IGP). Și-a început activitatea în organele procuraturii în 1993, în calitate de adjunct al procurorului sectorului Botanica. În anii 2009-2015, a condus Direcţia Urmărire Penală a IGP.

    Anatolie Istrate deţine licenţa de avocat din 2009, iar în ultimii ani a fost apărător în mai multe dosare de rezonanţă: Gheorghe Petic sau Renato Usatîi. Anterior, în 2003-2008, a fost judecător la Judecătoria Hâncești, iar în 1991-2003, a activat în organele procuraturii, deţinând inclusiv funcţia de procuror adjunct al Procuraturii Hâncești și cea de prim procuror al Procuraturii Lăpușna.

    Ruslan Cașu este avocat, cu licenţă obţinută în februarie 2018. Este fost procuror, activând în organele procuraturii în anii 2007-2017. A activat iniţial la Procuratura Hâncești, iar peste un an a fost transferat la Procuratura sectorului Ciocana. Între timp, a exercitat și funcţia de procuror în Procuratura de nivelul CA Chişinău și în Secţia exercitare a urmăririi penale în cauze de criminalitate organizată şi excepţionale. În 2016, a candidat la funcţia de procuror general, dar nu a învins, astfel că, în decembrie 2017, a demisionat din sistem.

    Alexandr Stoianoglo este avocat, fost procuror și fost deputat. A activat în organele procuraturii în anii 1992-2007. A fost vice-procuror al or. Chişinău, procuror al UTA Găgăuzia, iar în 2001-2007, a fost adjunct al procurorului general. În 2007-2009, Stoianoglo a profesat avocatura. Ulterior, din 2009 până în 2014, a fost deputat pe listele PDM, inclusiv vicepreședinte al Parlamentului în anii 2009-2010. În 2015, a părăsit PDM pentru a candida, independent, la funcţia de bașcan al UTA Găgăuzia, dar nu a reușit să ajungă în turul 2.

    Un angajat al CNA

    Oleg Crâșmaru este ofiţer superior de urmărire penală pe cazuri excepţionale în cadrul Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) din anul 2017. A mai lucrat la CNA în anii 2008-2016. În perioada 2016-2017, a activat la Serviciul Vamal, fiind șef al Direcţiei Urmărire Penală și șef al Secţiei cauze speciale. Timp de șase luni, pe parcursul anului 2016, a fost procuror în Procuratura Basarabeasca.

    Un judecător

    Tudor Andronic este judecător la Judecătoria Strășeni din 2014. Anterior, în anii 2003-2014, a activat în calitate de avocat în cabinetul avocatului „Tudor Andronic”. În anii 1998-2003, a fost judecător la Ungheni. În 1996, timp de câteva luni, Andronic a fost ajutor interimar al procurorului Procuraturii sect. Centru, mun. Chișinău.

    Concursul pentru funcţia de procuror general vs opinia Comisiei de la Veneţia

    Concursul pentru funcţia de procuror general se desfășoară în condiţiile în care, în decembrie, Comisia de la Veneţia urmează să examineze solicitarea președintelui Curţii Constituţionale (CC), fostul deputat socialist, Vladimir Ţurcan, legată de modificările Legii cu privire la procuratură. Solicitarea de a emite o opinie amicus curiae a fost remisă de CC către Comisia de la Veneţia la 7 octombrie 2019. O sesizare la subiect a fost depusă la CC de deputaţii PDM. Comisia de la Veneţia urmează să se expună la subiect pe 19 decembrie.

    Întrebat dacă opinia Comisiei de la Veneţia, respectiv hotărârea ulterioară a CC la subiectul modificării Legii cu privire la procuratură nu vor influenţa concursul privind funcţia de procuror general, Ţurcan a evitat să ofere un răspuns clar. „O să ajungem în decembrie și vom vedea cum va fi. Noi am solicitat o opinie, așa cum facem permanent când e vorba de bunele practicil internaţionale. Ne-am referit la legea care a fost aprobată, iar în ea sunt mai multe chestiuni. Vedeţi sesizarea care a parvenit la CC. Ce se va întâmpla dacă reprezentanţii Comisiei de la Veneţia se vor expune negativ? Eu n-am nicio rudenie cu Baba Vanga”, a precizat Ţurcan.

    Cine sunt membrii comisiei

    Potrivit deciziei Comisiei de concurs, anunţată de Ministerul Justiţiei, „lupta” pentru preselecţia candidaţilor la funcţia de procuror general include 2 etape: testarea psihologică și interviul. Testarea psihologică a avut loc la 25 octombrie, la ora 16:00. Candidaţii admiși la interviu vor fi audiaţi pe parcursul zilelor de 28 și 29 octombrie curent.

    Comisia de concurs este formată din Olesea Stamate – ministra Justiţiei, Raisa Botezatu – fostă judecătoare, James Hamilton – expert internaţional în domeniul procuraturii, Sergiu Băieșu – doctor în drept, profesor universitar, USM, Igor Boţan – director executiv al Asociaţiei Obștești „Asociaţia pentru Democraţie Participativă”, Dumitru Postovan – expert naţional desemnat de președintele Parlamentului și Tatiana Buianina – psihologă (fără drept de vot). Aceasta va selecta câteva candidaturi pe care le va propune Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), cel care urmează să desemneze noul procuror general. Candidatura persoanei desemnate de CSP trebuie să fie aprobată și de șeful statului, Igor Dodon.
    Sursa: zdg.md

  • Cine sunt și ce averi declară candidații la funcția de procuror general

    Juriști, avocați, actuali și foști acuzatori de stat, chiar și politicieni aspiră la fotoliul de procuror general al Republicii Moldova. 20 de candidați s-au înscris în concursul demarat, la 30 septembrie, de Ministerul Justiției. Anunțul vine după ce, duminică, a expirat termenul limită de depunere a dosarelor. Portalul Anticoruptie.md vă prezintă cine sunt candidații și ce averi declară.

    Anatolie Istrate în prezent este avocat. A apărat interesele activistului Platformei DA, Gheorghe Petic, dar şi ale preşedintelui Partidului Nostru, Renato Usatîi. La sfârșitul lunii iulie curent, s-a numărat printre candidații la funcția de procuror general interimar.

    Juriști, avocați, actuali și foști acuzatori de stat, chiar și politicieni aspiră la fotoliul de procuror general al Republicii Moldova. 20 de candidați s-au înscris în concursul demarat, la 30 septembrie, de Ministerul Justiției. Anunțul vine după ce, duminică, a expirat termenul limită de depunere a dosarelor. Portalul Anticoruptie.md vă prezintă cine sunt candidații și ce averi declară.

    Anatolie Istrate în prezent este avocat. A apărat interesele activistului Platformei DA, Gheorghe Petic, dar şi ale preşedintelui Partidului Nostru, Renato Usatîi. La sfârșitul lunii iulie curent, s-a numărat printre candidații la funcția de procuror general interimar.

    Numele lui Anatolie Istrate figurează într-o anchetă RISE Moldova ce ține de un caz de traficare a minorilor cu dizabilități din Germania în Republica Moldova.

    Ilie Rotaru este avocat, are gradul științific de doctor în drept. Anterior a candidat pentru mai multe funcții publice, inclusiv de cea de președinte al Republicii Moldova. Avocatul Ilie Rotaru a fost condamnat la nouă ani cu executare pentru escrocherie și anunțat în urmărire generală de către forțele de ordine din Republica Moldova. O perioadă el s-a aflat în România, de unde a revenit după plecarea de la guvernare a Partidului Democrat, în iunie 2019. Rotaru pledează nevinovat și susține că dosarul i-a fost fabricat la comanda lui Vladimir Plahotniuc pentru că ar fi insistat să își recupereze acțiunile pe care le-a deținut la Centrul comercial Gemenii, acțiuni care i-ar fi fost preluate printr-un atac raider de căre președintele ucrainean Poroșenko.

    Ilie Rotaru a declarat că a deținut o cotă de 7 la sută din acțunile Gemenii și a deținut o perioadă funcția de administrator al acestei societăți pe acțiuni. După aceasta, el ar fi fost revocat și deposedat de acțiuni. Rotaru a mai declarat că a pierdut în instanțețe moldovenești toate dosarele ce țin de reabilitarea acțiunilor de la Gemenii și s-a adresat la CEDO. „Deși a acceptat să îmi examineze plângerile, instanța de la Strasbourg evită să se pronunțe de ani buni pe marginea acestui caz. Am adresat o plângere și președintelui Curții, mi s-a promis că vor lua o decizie, dar se bate pasul pe loc”, a declarat avocatul.

    Ilie Rotaru a fost condamnat, la 26 iunie 2017, de către Judecătoria Chișinău împreună cu alți trei presupuși complici. Avocatul a fost găsit vinovat că l-a deposedat pe un businessman din Belgia de un imobil cu suprafața de 360 de metri pătrați și un teren aferent amplasat în Bălți, evaluat la 40.000 de euro. Potrivit sentinței, în anul 2009, cetățeanul belgian s-a adresat avocatului Rotaru pentru servicii juridice, iar apărătorul i-ar fi cerut să semneze hârtii în alb.

    Astfel, avocatul a făcut angajări fictive la întreprinderea belgianului. Ulterior, Rotaru l-a acționat în judecată pe investitorul străin, invocând datorii salariale de peste 12.000 de euro și a obținut câștig de cauză. Instanța a acceptat o tranzacție de conciliere în urma căreia cetățeanul belgian a cedat imobilul din Bălți în contul datoriei.

    Rotaru ne-a comunicat că a atacat sentința în instanța ierarhic superioară, însă Curtea de Apel Chișinău ar tergiversa examinarea dosarului. Avocatul a mai comunicat că organele de drept din Republica Moldova i-ar fi intentat mai multe dosare penale la comanda lui Petro Poroșenko, Vladimir Voronin și Vladimir Plahotniuc. După sentința pronunțată în acest caz, Rotaru a fost anunțat în urmărire generală, în primăvara anului 2017.

    Alexandru Stoianoglo este jurist și politician găgăuz, care a deținut funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova în 2009–2010 și 2010–2014, în cadrul fracțiunii Partidului Democrat din Moldova (PDM). A fost vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova (2009–2010), iar în al doilea mandat de deputat a fost președinte al Comisiei parlamentare pentru securitatea statului, apărare și ordine publică. În anii 2007–2009, a activat ca avocat la Biroul individual de avocați „Alexandr Stoianoglo” și a fost membru al Uniunii avocaților din Moldova. În anii 2011–2014, a fost șeful Grupului de prietenie dintre Parlamentul Republicii Moldova și Duma de Stat a Federației Ruse.

    În perioada 1992–1995, a fost stagiar, ajutor de procuror, procuror de sector, procuror șef de sector, procuror al Secției supraveghere generală, procuror superior al secției în cadrul Procuraturii municipiului Chișinău. În 1995–2001, a fost procuror al UTA Găgăuzia, iar în perioada 2001–2007, a fost adjunct al Procurorului General al Republicii Moldova.

    La alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, Stoianoglo nu a fost inclus pe listele PDM. În ianuarie 2015, a părăsit Partidul Democrat pentru a candida independent la funcția de bașcan al Găgăuziei. Stoianoglo a candidat independent la funcția guvernator al UTA Găgăuzia de două ori, în 2006 și în 2015, dar de fiecare dată a pierdut din primul tur.

    Maxim Gropa este procuror în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, începând cu 1 august 2016. Până la reformarea Procuraturii, a fost procuror în Secţia exercitare a urmăririi penale în cauze de criminalitate organizată şi excepţionale din cadrul Procuraturii Generale. Maxim Gropa este nașul de cununie al procurorului general-adjunct, Mircea Roșioru.

    Gropa a ajuns în atenția presei cu dosarul pornit pe numele autorității criminale Vladimir Moscalciuc, alias Makena, finalizat în 2012, cu condamnarea la ani grei ai lui Moscalciuc și încă a cinci complici din gruparea sa. În acest dosar au fost puși sub învinuire și 15 angajați din sistemul penitenciar. Ana Ursachi, avocata unor persoane implicate în dosar, nota că acuzarea celor 15 angajați din cadrul DIP era de fapt o răzbunare personală a procurorului Maxim Gropa, care nu era coordonată cu conducerea superioară a Procuraturii Generale.

    În 2013, Maxim Gropa a intentat un alt dosar penal pe numele lui Moscalciuc și a membrilor grupării sale, pentru șantaj și maltratarea deținuților. Dosarul se află de mai bine de trei ani în instanța de fond. Martorii, majoritatea deținuți, refuză să facă declarații în instanță pe motiv că procurorii nu le-au garantat protecție.

    Potrivit declarației de avere pentru anul 2018, procurorul Gropa, care are un salariu lunar de 27,7 mii de lei, pare să ducă un trai modest. Omul legii a declarat a patra parte dintr-un apartament de 70 de metri pătrați și un automobil Opel Zafira, produs în 2005, procurat în 2010 cu doar trei mii de lei. 

    Veaceslav Soltan este procuror. În toamna anului 2010, a fost numit procuror șef al Secției tehnologii informaționale și investigații ale infracțiunilor în domeniul informaticii al Procuraturii Generale. Ulterior, după reformarea Procuraturii, prin Ordinul procurorului general a fost numit în funcția de procuror, șef-interimar al Secţiei tehnologii informaţionale şi combaterea crimelor cibernetice în cadrul Procuraturii Generale. Un an mai târziu, în iulie 2017, a fost numit șef al secției respective pentru un mandat de cinci ani.

    Conform Hotărârii Colegiului de evaluare a performanţelor procurorilor din 28 aprilie 2017, în rezultatul evaluării extraordinare a performanțelor procurorului Veaceslav Soltan, media punctajului total oferit constituie 88,1, fiindu-i atribuit calificativul „Foarte bine”. Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor, care l-a evaluat, în iulie 2017, i-a atribuit un punctaj final de 144,6.

    Potrivit declarației de avere pentru 2018, Soltan a avut venituri de 453 de mii de lei din salarii și indemnizații, diurne în mărime de 3.735 de euro și alte 10 mii de lei din vânzarea unui automobil. Procurorul are în proprietate un teren de nouă ari care i-a fost donat, un apartament de 70,6 metri pătrați, cumpărat în 2012, cu 340 de mii de lei, precum și un automobil de marcă Toyota, achiziționat în 2018, cu 100 de mii de lei.

    Eduard Bulat este adjunctul procurorului general. Anterior a deținut funcția de procuror-șef al Secției politici, reforme și management al proiectelor din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale. Activează în organele procuraturii, din 1994.

    Numele lui Bulat apare într-un articol publicat pe portalul Moldova Curată, în care se menționează că procurorul investește anual sute de mii de lei în construcția unui apartament, iar sumele depășesc veniturile sale oficiale. Este vorba despre un apartament dintr-un bloc situat pe strada Melestiu din Capitală, în care au primit locuințe, la jumătate de preţ, mai mulţi procurori. Bulat a indicat, în declaraţia sa de venituri şi proprietăţi, că a plătit, începând cu 2011, sute de mii de lei companiei care construia un bloc de apartamente. Astfel, în iunie 2011, a plătit 155.288 de lei, în decembrie 2011 – 109.542, în iunie 2012 – 140.980 şi în noiembrie 2014 – 351.588. El a făcut aceste plăți în condițiile în care a trecut în declarație un salariu anual de 130.519 de lei pentru 2014. El a explicat că îşi achită apartamentul dintr-un împrumut pe care i l-a acordat, fără dobândă, sora sa, aflată peste hotare.

    Eduard Bulat a mai apărut în lista procurorilor care dețin una sau mai multe locuinţe, dar au fost incluşi în lista beneficiarilor de apartamente la preţ preferenţial.

    În declarația de avere și interese personale pentru 2018, Bulat indică un salariu mediu lunar de peste 30 de mii de lei. El a trecut pe hârtie două apartamente și un garaj, chiar dacă afirmă că nu deține vreo mașină. Totuși, din 2012, conduce un Volvo XC90, fabricat în 2009, în baza unor acte de posesie.

    Ruslan Cașu este procuror din 2004, după ce a absolvit facultatea de drept a Universităţii de Studii Umanistice din Moldova. După ce şi-a obţinut diploma de licenţă, Ruslan Caşu a activat la Procuratura din raionul Hânceşti, apoi a fost transferat la Procuratura de nivelul Curţii de Apel Chişinău. De asemenea, acesta a activat în mai multe secţii în cadrul Procuraturii Generale: Secţia control al urmăririi penale, Secţia judiciar-penală, Secţia exercitare a urmăririi penale în cauze de criminalitate organizată şi excepţionale. Ulterior, Caşu a ajuns procuror în Procuratura sectorului Ciocana din Chişinău. În 2011, Ruslan Caşu a fost învinuit de îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor de serviciu la reprezentarea învinuirii pe o cauză penală, după ce nu a atacat o hotărâre a Curţii de Apel Chişinău. Colegiul Disciplinar însă a ajuns la concluzia că acesta nu este vinovat. În 2012, pe numele lui Caşu a fost intentată o altă procedură disciplinară, pentru că, în iulie 2011, la ora 3 noaptea, în timp ce se afla într-un local a inițiat un conflict în urma căruia a fost nevoie de intervenția poliției. Colegiul disciplinar al Consiliului Superior al Procurorilor l-a sancţionat pe Ruslan Caşu cu „mustrare”.

    În 2015, Ruslan Cașu a fost, din nou, cercetat disciplinar, fiind, într-un final, declarat nevinovat după ce a audiat un medic în incinta unui spital, noaptea, în afara orelor de lucru, a scris ZdG.

    Ruslan Cașu a mai candidat pentru funcția de procuror general și în 2016. Jurnaliștii de la portalul Moldova Curată au scris că Ruslan Caşu a primit de la Primăria Capitalei suma de circa 878 de mii de lei, în urma unei tranzacţii de împăcare într-un litigiu legat de repartizarea unui apartament. Procurorul spune că municipalitatea îi era datoare încă din anul 2009, atunci când a câştigat procesul la Curtea Supremă de Justiţie.

    Ruslan Popov este șeful Secției analiză criminologică, avizare și propuneri de legiferare din cadrul Direcției  politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale. Cumătru cu Valeriu Gurbulea, fost procuror general în perioada guvernării comuniste, Ruslan Popov a condus, începând cu 2010, până în ianuarie 2013 Direcţia control al urmăririi penale şi asistenţă metodică din cadrul Procuraturii Generale. Ulterior, a fost șef interimar la Procuratura Anticorupție, suspendat pentru puțin timp din funcţia respectivă, după ce a fost demarat pe numele său un dosar penal pentru că nu a declarat, timp de aproape șapte ani, o casă de milioane din Mileştii Mici.

    anchetă CIJM din mai 2015, realizată în comun cu ZdG, dezvăluie că CNI (actuala Autoritate Națională de Integritate, n.r.) s-a autosesizat după ce presa a scris despre casa lui Popov, iar în septembrie 2013, printr-un act de constatare, membrii Comisiei au consemnat că procurorul a indicat în declaraţie „date inexacte şi incomplete”. Ulterior, colegii acestuia au iniţiat un dosar penal care, la scurt timp, a fost clasat, iar Ruslan Popov, promovat într-o nouă funcţie. Asta după ce, din cauza dosarului penal, nu i s-a permis să candideze la funcţia de şef al Procuraturii Anticorupţie.

    În octombrie 2014, Popov a fost numit adjunct al şefului Procuraturii Ciocana, iar în 2016 – şef al instituţiei respective. Până la 19 decembrie 2017, a fost timp de patru ani membru al Consiliului Superior al Procurorilor. În octombrie 2017, a fost desemnat membru al Grupului de monitorizare a Strategiei Naţionale de Integritate pentru 2017–2020.

    O altă anchetă CIJM din aprilie 2014 arată că Ruslan Popov a semnat, în 2006, un contract de investiţii pentru un apartament la preţ redus cu o suprafaţă de 112 metri pătrați. Asta în condiţiile în care avea deja o vilă cu două nivele la 13 km distanţă de Chişinău.

    În iulie curent, portalul Anticoruptie.md a scris că procurorul Popov a depus o cerere la CSM pentru a fi evaluat de Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor și de Colegiul pentru selecţie și cariera judecătorilor pentru a accede în funcția de magistrat.

    În declarația de avere pentru anul 2018, Ruslan Popov declară o casă de locuit cu suprafața de 211,8 metri pătrați, estimată la 111,7 mii de lei, și un apartament de 122,8 metri pătrați, estimat la 52,7 mii de euro. În 2017, omul legii a procurat două automobile noi de model Hyundai Santa Fe. Achiziția l-a costat 1 milion 245,8 mii de lei. În 2018, Ruslan Popov a mai cumpărat un automobil de model Toyota Corola, produs în 2006, care l-ar fi costat 10 mii de lei. În 2019, omul legii a devenit proprietarul a 14 terenuri agricole, care l-au costat 114 mii 835 de lei. Tot în 2019 , Ruslan Popov s-a pricopsit cu un milion 50 de mii de lei după ce a vândut apartamentul și două locuri de parcare de pe strada Melestiu, procurat la preț redus câțiva ani în urmă.

    Alexandru Rața a ajuns la șefia Procuraturii raionului Strășeni în anul 2010, când a concurat cu alte două persoane. În 2014, Comisia Națională de Integritate (CNI) a pornit o procedură de control pe numele procurorului de Strășeni, după ce s-a autosesizat în urma unei investigații a Ziarului de Gardă. Potrivit anchetei, procurorul nu ar fi indicat în declarația de avere, pentru anul 2012, o casă cu două nivele. În anchetă se mai arăta că soția procurorului conduce o mașină scumpă, BMW X5. Alexandru Rața a spus că vehiculul este în folosința soţiei sale, și nu în proprietate, și că familia sa nu deține niciun automobil. 

    La 22 mai 2014,CNI a constatat că Alexandru Rața a încălcat regimul juridic al declarării veniturilor și proprietății și a trimis actul constatator Procuraturii Generale.CNI a descoperit că Alexandru Rața nu a declarat un teren, două construcții, două conturi bancare, împrumutul de la o bancă comercială și calitatea de fondator a soției sale la o societate comercială.

    În mai 2016, Alexandru Rața, a fost reales în funcție pe un termen de 5 ani în urma unui concurs public la care el a fost singura candidatură.

    În martie 2019, Procuratura Generală i-au cerut lui Rață să plece benevol din funcția de șef al Procuraturii Strășeni, fiindu-i incriminate gestionarea proastă a mai multor cauze penale, dar și interese pecuniare care-l legau de anumite dosare.

    Vsevolod Ivanov este procuror în Procuratura municipiului Chișinău, Oficiul Râșcani, de la sfârșitul lunii decembrie 2016. Anterior, timp de șase ani a activat în cadrul Procuraturii Anticorupție, după ce, în iulie 2010, a fost numit să asigure interimatul funcției de procuror, șef-adjunct al Secției combaterea corupției în cadrul PA. În privința lui Vsevolod Ivanov au fost intentate, de-a lungul timpului, mai multe proceduri disciplinare. În septembrie 2013, Ivanov a fost cercetat disciplinar pentru încălcarea Codului de etică al procurorului, precum şi încălcarea prevederilor referitoare la incompatibilităţile şi interdicţiile care îi privesc pe procurori. Conform hotărârii Colegiului disciplinar, din 22 noiembrie 2013, însă, procedura disciplinară în privinţa procurorului a fost încheiată pe motivul inoportunităţii aplicării sancţiunii disciplinare. Ulterior, pentru comiterea mai multor abateri disciplinare la investigarea unei cauze penale din gestiunea Procuraturii Anticorupţie, Vsevolod Ivanov a fost pedepsit disciplinar cu „mustrare”, la 14 februarie 2014. Urmare a sancțiunii disciplinare aplicate, procurorul Ivanov a pierdut interimatul funcției de adjunct al procurorului în Procuratura Anticorupție.

    Presa a scris, în acest context, că în octombrie 2013, oamenii legii au pornit o anchetă în baza unei bănuieli rezonabile de comitere a infracţiunilor de trafic de influență și corupere pasivă în proporții mari în care era vizat Ivanov. Un cetățean s-ar fi plâns la Procuratura Anticorupție că un angajat al Centrului Național Anticorupție îi cere bani pentru a nu iniţia investigaţii pe faptul efectuării unor transferuri „dubioase” de bani. Deși reclamantul avea drept probă o înregistrare telefonică care-l încrimina pe ofițerul CNA, procurorul Vsevolod Ivanov nu ar fi înregistrat corespunzător plângerea cetățeanului și nu ar fi examinat înregistrările convorbirilor telefonice. Ulterior, Ivanov ar fi încercat să obțină 30 de mii de euro, printr-un intermediar, de la ofițerul CNA care fusese „turnat” la Procuratură, pentru a nu iniția investigații în baza plângerii depuse pe numele său.

    Numele lui Ivanov a apărut anterior și într-o investigație realizată de Jurnal TV, care dezvăluia că procurorul și-a luat la preţ redus un apartament de 87 de metri pătraţi în „blocul procurorilor”, deşi avea în proprietate alte trei apartamente.

    În declarația de avere pentru 2018, Ivanov a trecut venituri de 238 de mii de lei din salariu, trei terenuri agricole, patru apartamente, evaluate total la puțin peste un milion de lei și un automobil de model Honda CR V, cumpărat în 2016, cu nouă mii de euro.

    Serghei Perju este avocat. Și-a obținut licența de apărător, la 15 ianuarie 2018. Alte date despre acest candidat nu sunt disponibile.

    Tudor Andronic este judecător. În perioada octombrie 1995 - aprilie 1996, a fost grefier la Judecătoria Râșcani, municipiul Chișinău. Ulterior, timp de un an și jumătate, a fost stagiar în cadrul acestei instanțe. În iunie 1998, a fost numit judecător la Judecătoria Ungheni, funcție pe care a deținut-o până în iulie 2003. În perioada 2008-2014, a fost avocat. S-a întors în magistratură în martie 2014, când a fost numit judecător la Judecătoria Strășeni, până la atingerea plafonului de vârstă. 

    Prin Hotărârea din 3 iunie 2016, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul „Bine”, Andronic acumulând un total de 84 de puncte.

    În declarația de avere pentru 2018, Tudor Andronic a trecut venituri din salariu egale cu 195 de mii de lei. Judecătorul are în proprietate cinci terenuri agricole, cu suprafața totală de 2,7 hectare, dar nu deține nicio locuință și niciun automobil.

    Ion Vicol este fost procuror. Potrivit unei anchete a ziarului Timpul, din martie 2010, Vicol a fost singurul procuror care în aprilie 2009, a refuzat să execute ordinul lui Vasile Pascari, fostul prim-viceprocuror general, de a înregistra reţinerea protestatarilor şi de a solicita judecătorilor să-i condamne în comisariate. Ulterior, Vicol a fost „rugat” să-și prezinte demisia.

    Artur Lupașco este procuror. În octombrie 2010, a fost numit acuzator în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău. În septembrie 2017, a fost numit în funcția de procuror în Procuratura municipiului Chișinău.
    Conform declarației de avere pentru 2018, procurorul a încasat anul trecut venituri în mărime de 324 de mii de lei. El are în proprietate un apartament de 120 de metri pătrați, cumpărat în 2015, evaluat la 777 de mii de lei, și o casă de locuit de 100 de metri pătrați, obținută prin moștenire. Din 2012, Lupașco are în posesie un Mercedes, evaluat la doar 5.000 de lei (!).

    Vladimir Adam este procuror. În iulie 2013, a fost numit în funcția de procuror, Șef al Secției judiciar penale din cadrul Procuraturii Generale. La 1 august 2016 a fost desemnat în funcția de procuror-șef al Secției unificare a practicii din domeniul reprezentării învinuirii în instanțele de judecată din cadrul Procuraturii Generale. 

    Pentru activitate îndelungată în organele procuraturii, contribuţie la asigurarea legalităţii şi ordinii de drept şi înalt profesionalism, prin Decretul Președintelui Republicii Moldova, la 29 ianuarie 2015, i s-a conferit Medalia „Meritul Civic”. 

    Potrivit Hotărârii din 7 decembrie 2018, Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor a aprobat rezultatul final al evaluării procurorului Vladimir Adam, care a obţinut punctajul final de 144,5. 

    În declarația de avere și interese personale pentru 2018, Vladimir Adam a indicat venituri de 465 de mii de lei și compensații pentru investigații și tratament în mărime de 44 de mii. Procurorul a mai raportat un teren intravilan de 11 ari, evaluat la 593 de mii de lei, o casă de locuit de 113,7 metri pătrați, cumpărată în 2000, cu 593 de mii de lei și două apartamente, de 50,9 metri pătrați, evaluat la 310 mii de lei, respectiv cu suprafața de 86,4 metri pătrați, cumpărat în 2016, cu 518 mii de lei. Adam conduce un Mercedes în valoare de 180 de mii de lei.

    Gheorghe Malic este fost procuror, anterior a lucrat în Ministerul de Interne, iar la moment activează în avocatură. A deținut funcția de șef al Direcţiei generale urmărire penală a Inspectoratului General al Poliţiei al MAI. În trecut, acesta a deţinut mai multe funcţii de conducere în cadrul Procuraturii Generale a Republicii Moldova. Ulterior, a fost avocat în cadrul Biroului asociat de avocaţi „Pro-Dreptate” din Chişinău, iar în perioada 2009 – 2013 a ocupat fotoliul de şef al Departamentului urmărire penală al MAI. Dintre dosarele de rezonanță la care participă ca apărător pot fi remarcate dosarele penale în care sunt învinuiți fostul primar de Chișinău, Dorin Chirtoacă, și fostul deputat democrat, Iurie Bolboceanu.

    Vladislav Gribincea este preşedinte al Centrului de Resurse Juridice din Moldova, din anul 2010. El activează în sectorul non-guvernamental, din anul 2002. Experienţa lui ţine, în principal, de reformarea justiţiei şi Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului. Candidatul a fost implicat în calitate de expert în elaborarea Strategiei de Reformare a Sectorului de Justiţie pentru anii 2011-2016, precum şi în reformarea legislaţiei moldoveneşti cu privire la organizarea judecătorească, procedura civilă şi procedura penală. A condus grupul de experţi care a elaborat legislaţia privind reformarea procuraturii din Republica Moldova. El a mai participat în elaborarea Legii cu privire la libertatea de exprimare şi a Legii cu privire la Agentul Guvernamental.

    Vladislav Gribincea este avocat, iar începând cu anul 2002, reprezintă reclamanţii în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. În anul 2005, el a absolvit Programul Chevening la Universitatea din Nottingham, Marea Britanie.

    „Am fost acuzat că doar dau sfaturi. Vreau să confirm că legile promovate sunt bune și pot da rezultate dacă sunt aplicate pe bune”, a comentat Gribincea decizia de a candida pentru funcția de procuror general.

    Ștefan Gligor este licențiat în drept internațional public la ULIM, a făcut Studii Europene Interdisciplinare la Colegiul Europei din Polonia. Deține licență de avocat. Din ianuarie 2017, este director de programe în cadrul CPR Moldova. Este activist civic și expert în politici publice. Într-un interviu oferit pentru postul de televiziune TV8, Ștefan Gligor a declarat că un procuror general nu va putea face nimic dacă nu va avea suportul legislativ al Parlamentului și fără susținerea unor ministere.

    Oleg Crîșmaru este procuror în Procuratura raionului Basarabeasca. Pe portalul declarațiilor de avere al ANI lipsesc declarațiile de avere și interese personale ale procurorului.

    Octavian Bodareu este procuror în Procuratura de Circumscripție Bălți. Anterior a fost numit în funcția de procuror în Procuratura de nivelul Curții de Apel Bălți, de unde a fost suspendat, între 2013 și 2015, în legătură cu urmarea cursului de formare profesională în cadrul Universităţii Brandeis, S.U.A. La 2 aprilie 2015, este reîncadrat în funcția de procuror în Procuratura de nivelul Curții de Apel Bălți. La 21 noiembrie 2017, a fost reîncadrat în funcția de procuror în Procuratura de Circumscripție Bălți.

    Potrivit declarației de avere și interese personale pentru 2018, procurorul a încasat venituri de 222 de mii de lei. El a trecut pe hârtie patru terenuri agricole cu suprafața totală de 4,7 hectare și patru loturi intravilane, cu suprafața totală de un ar. Procurorul are în proprietate un apartament de 58,6 metri pătrați și un garaj, unde adăpostește o Honda CRV, cumpărată anul trecut cu 5.500 de euro. În depozitele bancare, Bodareu păstrează 142 de mii de lei și 7.500 de dolari.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Cariera și averea noilor adjuncți ai procurorului general

    Alexandru Nichita, șeful Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății din cadrul Procuraturii Generale, Eduard Bulat, șeful Secției politici, reforme și management al proiectelor și Mircea Roșioru, care a deținut acest fotoliu și pe parcursul mandatului lui Eduard Harunjen, au fost aleși de către Dumitru Robu, procurorul general interimar, pentru a ocupa fotoliile de adjuncți ai procurorului general. „S-a ţinut cont inclusiv de personalitatea acestora, de felul în care s-au manifestat ca şi procurori – conducători, de întreaga carieră în cadrul organelor Procuraturii şi, nu în ultimul rând, de integritatea lor”, anunță reprezentanții Procuraturii Generale, întrebați despre criteriile care au stat la baza acestor numiri. ZdG a analizat cariera, declarațiile de avere și interese ale acestora și vă prezintă cele mai relevante informații.

    Alexandru Nichita, șeful Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății din cadrul Procuraturii Generale, Eduard Bulat, șeful Secției politici, reforme și management al proiectelor și Mircea Roșioru, care a deținut acest fotoliu și pe parcursul mandatului lui Eduard Harunjen, au fost aleși de către Dumitru Robu, procurorul general interimar, pentru a ocupa fotoliile de adjuncți ai procurorului general. „S-a ţinut cont inclusiv de personalitatea acestora, de felul în care s-au manifestat ca şi procurori – conducători, de întreaga carieră în cadrul organelor Procuraturii şi, nu în ultimul rând, de integritatea lor”, anunță reprezentanții Procuraturii Generale, întrebați despre criteriile care au stat la baza acestor numiri. ZdG a analizat cariera, declarațiile de avere și interese ale acestora și vă prezintă cele mai relevante informații.

    Conform Legii cu privire la Procuratură, fiecare procuror general nou venit în funcție își poate alege, fără concurs, trei adjuncți. Dumitru Robu, procurorul general interimar, a ales să-l păstreze în funcție pe Mircea Roșioru, cel care i-a fost adjunct și lui Eduard Harunjen, dar și să promoveze alți doi procurori: pe Alexandru Nichita, șeful Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății din cadrul Procuraturii Generale (PG) și Eduard Bulat, șeful Secției politici, reforme și management al proiectelor.

    PG: S-a ținut cont de personalitatea lor, de felul în care s-au manifestat

    Conform legii, mandatul adjuncților procurorului general şi exercitarea funcției de către aceștia se încheie în ziua în care sunt numiți în funcție noii adjuncți ai procurorului general. „Având în vedere că, la ziua de azi, ei sunt în concediu anual de odihnă, la revenire, aşa cum prevede legea, în termen de 5 zile lucrătoare, vor fi în drept să aleagă oricare funcţie vacantă, existentă în PG. Deocamdată, dumnealor nu şi-au făcut opțiunea”, precizează reprezentanții PG cu referire la procurorii Igor Popa și Iurii Garaba, foștii adjuncți ai lui Eduard Harunjen, care nu se regăsesc în noua conducere a instituției.

    PG mai precizează că cerințele de numire în funcţia de adjunct al procurorului general sunt expres prevăzute de Legea cu privire la Procuratură, dar că, la desemnarea lui Bulat, Nichita și Roșioru, „suplimentar, s-a ţinut cont inclusiv de personalitatea acestora, de felul în care s-au manifestat ca şi procurori – conducători, de întreaga carieră în cadrul organelor Procuraturii şi, nu în ultimul rând, de integritatea lor”.

    Casa cu două niveluri din Cricova

    Alexandru Nichita a ocupat, în ultimii ani, mai multe funcții de conducere în cadrul PG, cariera acestuia intersectându-se de mai multe ori cu cea a lui Iurie Garaba, cel căruia Nichita îi ia locul în fruntea instituției. În septembrie 2010, Alexandru Nichita a câștigat concursul pentru numirea în funcția de şef al Secției investigații financiar-economice, funcție care a fost deținută anterior de Iurie Garaba, iar în februarie 2014, Nichita a fost numit şef interimar al Direcţiei Investigaţii Generale, funcție în care Garaba a activat în anii 2009-2013, până a fi numit adjunct al procurorului general. Ulterior, după reforma procuraturii, Alexandru Nichita a devenit șef interimar al Direcţiei politici, reforme şi protecţia intereselor societăţii, iar în 2017 a câștigat concursul pentru ocuparea acestei funcții pe un mandat deplin. În ultimii ani, el a fost şi formator la Institutul Naţional al Justiţiei (INJ). În ianuarie 2014, Nichita a fost ales preşedinte al Colegiului disciplinar, iar ulterior, în mai 2016, a fost votat de colegi pentru a face parte din Colegiul de evaluare a performanțelor procurorilor.

    ZdG a scris, în februarie 2017, că procurorul Alexandru Nichita a cumpărat, în octombrie 2012, un teren de 7 ari la Cricova, mun. Chişinău, iar ulterior a început construcția unui imobil cu două niveluri. În februarie 2017, însă, imobilul nu apărea în baza de date a Întreprinderii de Stat „Cadastru” și nici în declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate ale procurorului. „Casa nu e finalizată. De asta nu am declarat-o. În declaraţia pentru anul acesta, va fi indicată”, susţinea procurorul, „chestionat” de ZdG. Și s-a ținut de cuvânt. Imobilul a fost indicat în declarațiile de avere pentru anii 2017 și 2018, el fiind, oficial, dat în exploatare în luna iulie 2017.

    Cum a explicat procurorul construcția imobilului: Datorii și donații

    Întrebat atunci despre sursele financiare din care şi-a edificat casa, Nichita a declarat că a vândut, de-a lungul timpului, mai multe apartamente. „Întrebarea e bună. Haideți să facem altfel. Dacă doriți, la ora șase seara, când doriți dvs., vă invit la mine acasă să vedeţi cum trăiesc eu, în 50 de m.p., cu soția, băiatul de 23 de ani şi o fetiță. De 16 ani trăiesc acolo. Acum, despre banii pentru casă. Eu am avut un apartament cu trei odăi în blocul ridicat pentru procurori pe str. N. Sulac. L-am vândut. O parte din bani au mers pentru casă, iar o altă parte din bani i-am investit într-o altă ipotecă, în blocurile din str. Melestiu, construite tot pentru procurori. Doar că, nu am fost înscris în lista privilegiaților. Separat, în mod individual, am semnat un contract cu firma de construcții. Nu am plătit un preț privilegiat. Pot confirma toți. Am investit acolo pentru că eram sigur că, fiind un bloc pentru procurori, se va construi cu siguranță, iar firma nu va falimenta. În 2016, am vândut acel apartament din str. Melestiu şi banii i-am investit în casă”, menționa noul adjunct al procurorului general, în 2017.

    Conform declarațiilor de avere și interese depuse de Alexandru Nichita în ultimii doi ani, acesta, pe lângă salariul său și al soției, a mai avut venituri din vânzarea unui apartament și a unei mașini. Totodată, familia sa a contractat în perioada 2016-2017 datorii de la două bănci comerciale și trei persoane fizice în valoare de 355 de mii de lei și 10 mii de euro. Totodată, Alexandru Nichita a trecut în declarație că a primit, în 2017 și 2018, remitențe, în valoare totală de 6 mii de euro de la Vera Nichita, mama sa, aflată de mai mulți ani în Italia.

    „Maică-mea este căsătorită în Italia cu un cetățean italian, o duce bine, dar și lucrează. La necesitate, puteţi apela oficialitatile italiene ca să aflaţi ce salariu are și să vă convingeţi că achită impozitele necesare și are posibilitate să ajute cu donații, împrumuturi, etc. Eu personal nu știu ce salariu are”, a precizat Alexandru Nichita, prin intermediul Serviciului de Presă al PG.

    Bulat, datorii de peste un milion de lei pentru următorii 20 de ani

    Eduard Bulat activează în organele procuraturii din 1994. Și-a început cariera la Ciuleni, iar în 1997 a fost transferat la Chișinău. A activat la Procuratura mun. Chișinău, Procuratura Anticorupție, iar din 2008 și până în 2017 a fost șeful Secției prevenire şi combatere trafic de ființe umane a PG. După reforma instituției, în 2017, Bulat a câștigat concursul și a fost numit procuror-şef al Secției politici, reforme şi management al proiectelor. Conform declarației de avere și interese pentru anul 2018, Eduard Bulat deține 2 apartamente, unul dintre care cu o suprafață de 120 m.p., procurat într-un bloc construit pentru angajații procuraturii, dar și un autoturism Volvo XC 90 fabricat în 2007 și deținut, din 2012, în posesie. Eduard Bulat mai declară că, în 2014 și 2016 a contractat două credite în valoare totală de 55 de mii de euro de la Aliona Solonaru. Datoria, cu o dobândă de 0%, urmează să fie rambursată de procuror până în 2039, respectiv, 2041. Prin intermediul serviciului de presă al instituției, Eduard Bulat a precizat că persoana de la care a împrumutat cei 55 de mii de euro este sora sa și că obține, astfel, posibilitatea de a amâna rambursarea. Noul adjunct al procurorului general nu a făcut referire, în ultimele declarații de avere și interese la veniturile soției sale, acesta precizând că, „la momentul depunerii declarației, soția nu era angajată”.

    Adjunctul lui Harunjen care și-a păstrat fotoliul

     

    Mircea Roșioru și-a păstrat fotoliul după ce a fost numit, pentru prima dată, adjunct al procurorului general în 2017 de către Eduard Harunjen, ex-procurorul general, el fiind atunci președintele Consiliului Superior al Procurorilor. Anterior, Roșioru a fost șeful Direcției Juridice a PG și președintele al Colegiului de Calificare. Roșioru activează în organele procuraturii din anul 2001 Pentrul anul 2018, acesta a raportat venituri de 397 mii de lei de la PG. Alți 33 de mii de lei, Roșioru i-a încasat de la INJ și de la USM. În 2018, adjunctul procurorului general a devenit, oficial, proprietarul unui apartament de 121 m.p. în care investise anterior, la fel ca și colegul său, într-un bloc ridicat pentru procurori. Tot în 2018, Roșioru și-a cumpărat un garaj și un spațiu nelocativ de 13 m.p.
    Sursa: zdg.md

  • Trei procurori au fost desemnați în componența Consiliului Institutului Național al Justiției. Cine sunt aceștia

    Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a decis cine sunt procurorii care vor face parte în următorii ani din componența Consiliului Institutului Național al Justiției (INJ). Doi dintre ei au mai deținut această funcție. Astfel, potrivit unei hotărâri a CSP procurorii desemnați sunt:

    Igor Popa – adjunct al Procurorului General;
    Eduard Bulat – procuror-șef al Secției politici, reforme și management al proiectelor;
    Ruslan Popov – adjunct al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău, șef al Oficiului Ciocana.

    Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a decis cine sunt procurorii care vor face parte în următorii ani din componența Consiliului Institutului Național al Justiției (INJ). Doi dintre ei au mai deținut această funcție. Astfel, potrivit unei hotărâri a CSP procurorii desemnați sunt:

    Igor Popa – adjunct al Procurorului General;
    Eduard Bulat – procuror-șef al Secției politici, reforme și management al proiectelor;
    Ruslan Popov – adjunct al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău, șef al Oficiului Ciocana.

    CSP își argumentează decizia prin faptul că aceștia sunt ” specialiști nu doar în domeniul profesat, dar și pe dimensiunea activităților didactice și/sau științifice, nivelul înalt al determinării vocaționale în promovarea imaginii instituției, precum și calitățile manageriale valorificate în contextul traseului profesional parcurs”.

    Articolul 6 din Legea privind Institutul National al Justiției, stabilește că Consiliul INJ este alcătuit din 13 membri, din care patru sunt desemnaţi de Consiliul Superior al Procurorilor din rândul procurorilor de diferite niveluri. Același act normativ stipulează că mandatul membrilor Consiliului INJ este de o durată de patru ani şi poate fi reînnoit doar o singură dată. Calitatea de membru al Consiliului INJ încetează la expirarea mandatului, la cerere sau în caz de deces.

    Decizia de a desemna cei trei membri a fost luată la solicitarea INJ, ținând cont că la începutul lunii august expiră mandatul acordat procurorilor Igor Popa, Eduard Mașnic și Eduard Bulat.
    Sursa: www.bizlaw.md

  • Noua componență a Consiliului Superior al Procurorilor. Cine va face parte din Comisia de organizare a alegerilor

    Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a decis cine va face parte din Comisia de organizare a alegerilor pentru selectarea membrilor procurori ai CSP. Potrivit unei hotărâri a Consiliului, din componența Comisiei vor face parte:

    Eduard Bulat – procuror-șef al Secției politici, reforme și management al proiectelor, procuratura Generală;
    Eduard Varzar – adjunct al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție;
    Oxana Cazacu – procuror în Procuratura municipiului Chișinău, Oficiul Principal;
    Dumitru Rața – procuror în Procuratura municipiului Chișinău, Oficiul Ciocana;
    Octavian Lazarev – procuror în Procuratura municipiului Chișinău, Oficiul Rîșcani.

    Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a decis cine va face parte din Comisia de organizare a alegerilor pentru selectarea membrilor procurori ai CSP. Potrivit unei hotărâri a Consiliului, din componența Comisiei vor face parte:

    Eduard Bulat – procuror-șef al Secției politici, reforme și management al proiectelor, procuratura Generală;
    Eduard Varzar – adjunct al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție;
    Oxana Cazacu – procuror în Procuratura municipiului Chișinău, Oficiul Principal;
    Dumitru Rața – procuror în Procuratura municipiului Chișinău, Oficiul Ciocana;
    Octavian Lazarev – procuror în Procuratura municipiului Chișinău, Oficiul Rîșcani.

    Conform Regulamentului Adunării Generale a Procurorilor, CSP formează Comisia de organizare, care este compusă din 5 procurori, după cum urmează: 1 de la Procuratura Generală, 1 de la procuraturile specializate și 3 de la procuraturile teritoriale. Prima şedinţă a Comisiei de organizare este convocată de către preşedintele CSP. Membrii comisiei vor alege preşedintele şi secretarul acesteia prin votul majorității membrilor.

    Comisia de organizare este deliberativă dacă la ea participă cel puțin trei membri. Toate hotărârile sunt luate cu votul majorităţii membrilor. Comisia de organizare este responsabilă de:

    • înregistrarea candidaţilor şi verificarea corespunderii acestora criteriilor de eligibilitate;
    • întocmeşte lista finală a candidaţilor pentru Consiliu şi colegiile sale;
    • întocmeşte şi tipăreşte buletinele de vot;
    • asigură pregătirea listelor procurorilor în exercițiu şi materialelor aferente;
    • asigură publicarea programelor de promovare ale candidaţilor pe pagina web oficială a Consiliului Superior al Procurorilor şi a Procuraturii Generale;
    • asigură transmiterea tuturor documentelor şi materialelor Comisiei de alegeri.

    Comisia de organizare îşi încetează activitatea în momentul transmiterii documentelor şi materialelor către Comisia de alegeri.

    Adunarea Generală a Procurorilor va avea loc la 17 noiembrie. Evenimentul este organizat pentru că, la 19 decembrie, expiră mandatatele actualilor membri ai CSP, aleși din rândul procurorilor:

    • Mircea Roșioru;
    • Ruslan Popov;
    • Viorel Tureac;
    • Remus Moroz;
    • Vasile Stoinov;
    • Eduard Maşnic.

    Mandatul membrilor aleși ai CSP este de patru ani. Aceeași persoană nu poate deține funcția de membru al Consiliului Superior al Procurorilor două mandate consecutiv.

    Conform Legii cu privire la Procuratură, CSP este un organ independent, cu statut de persoană juridică, format în vederea participării la procesul de constituire, funcționare și asigurare a autoadministrării sistemului Procuraturii. Consiliul este garantul independenței și imparțialității procurorilor.

    Candidații la funcția de membru al CSP trebuie să se bucure de o reputație ireproșabilă și să fie o autoritate recunoscută în domeniile lor de activitate. Nu pot fi membri ai CSP procurorii care au sancțiuni disciplinare nestinse și persoanele care au fost declarate vinovate de comiterea unei infracțiuni. Acuzatorii de stat, aleși în calitate de membri ai Consiliului Superior al Procurorilor, se detașează din funcție pe durata exercitării mandatului.
    sursa: bizlaw.md

  • Mai mulți procurori riscă să fie sancționați disciplinar. Cine sunt aceștia

    14 acuzatori de stat riscă sancțiuni disciplinare. Colegiul de disciplină și etică al procurorilor urmează să examineze la următoarea ședință procedurile disciplinare intentate în privinţa a 9 procurori. Conform ordinii de zi a adunării din 11 august, Colegiul va examina încălcările comise de:

    Veaceslav Vacari – procuror în raionul Dondușeni;
    Ana Gureu – procuror în raionul Strășeni;
    Denis Cebotari – procuror în mun. Chișinău, oficiul Botanica;

    14 acuzatori de stat riscă sancțiuni disciplinare. Colegiul de disciplină și etică al procurorilor urmează să examineze la următoarea ședință procedurile disciplinare intentate în privinţa a 9 procurori. Conform ordinii de zi a adunării din 11 august, Colegiul va examina încălcările comise de:

    Veaceslav Vacari – procuror în raionul Dondușeni;
    Ana Gureu – procuror în raionul Strășeni;
    Denis Cebotari – procuror în mun. Chișinău, oficiul Botanica;

    Teodor Diaconu – adjunct al procurorului raionului Nisporeni;
    Sergiu Zmeu – procuror în mun.Chișinău, oficiul Buiucani;
    Valeria Junghină – procuror în raionul Glodeni;
    Ion Crișciuc – procuror în raionul Glodeni;
    Constantin Cojocaru – procuror în raionul Glodeni;
    Pavel Cibotari – șef al Procuraturii raionului Glodeni.

    Tot la următoarea ședință, Colegiul de disciplină și etică al procurorilor trebuie să adopte și să pronunțe hotărârile privind cauzele disciplinare examinate la ședința din 9 iunie în privința următorilor procurori:
    Eduard Bulat – șef-interimar al Secției combaterea traficului de ființe umane din cadrul Direcției urmărire penală și criminalistică a Procuraturii Generale;
    Ion Moțpan – procuror în raionul Călărași;
    Vasile Soltan – procuror în raionul Cahul;
    Valeriu Cîrlan – procuror în raionul Ialoveni;
    Radu Talpa – procuror în mun. Chișinău.

    Un alt subiect ce urmează a fi discutat este adoptarea și pronunțarea hotărârilor în urma examinării contestațiilor asupra deciziilor de încetare a procedurilor disciplinare în privința a doi procurori.
    sursa: bizlaw.md

  • Procuratura Generală: Oameni vechi la funcţii noi în concursuri cu un singur candidat

    Consiliul Superior al Procurorilor a desemnat, în şedinţa de miercuri, 19 iulie 2017, 13 şefi de direcţii şi secţii importante din cadrul Procuraturii Generale. Toate aceste 13 concursuri au avut la bază un numitor comun: s-au desfăşurat cu câte un singur candidat. În doar două cazuri, iniţial, în competiţie s-au înscris câte doi candidaţi, însă aceştia s-au retras cu câteva zile înainte de audierile din faţa membrilor CSP, lăsându-le cale liberă „concurenţilor” spre victorie.

    La 24 iunie 2017, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a anunţat concurs pentru 13 funcţii vacante de procuror-şef în mai multe subdiviziuni din cadrul Procuraturii Generale (PG). Până la acea dată, conform noii legi a Procuraturii, toţi procurorii care-şi doreau să ajungă în aceste funcţii urma să fie înscrişi într-un Registru, iar ulterior, evaluaţi de Colegiul pentru selecţia şi cariera procurorilor. În final, pentru 13 funcţii vacante s-au înscris 15 acuzatori de stat. Doi însă s-au retras pe parcurs, astfel încât pentru cele 13 funcţii au candidat, până la urmă, doar 13 procurori, care au şi câştigat concursurile.

    Consiliul Superior al Procurorilor a desemnat, în şedinţa de miercuri, 19 iulie 2017, 13 şefi de direcţii şi secţii importante din cadrul Procuraturii Generale. Toate aceste 13 concursuri au avut la bază un numitor comun: s-au desfăşurat cu câte un singur candidat. În doar două cazuri, iniţial, în competiţie s-au înscris câte doi candidaţi, însă aceştia s-au retras cu câteva zile înainte de audierile din faţa membrilor CSP, lăsându-le cale liberă „concurenţilor” spre victorie.

    La 24 iunie 2017, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a anunţat concurs pentru 13 funcţii vacante de procuror-şef în mai multe subdiviziuni din cadrul Procuraturii Generale (PG). Până la acea dată, conform noii legi a Procuraturii, toţi procurorii care-şi doreau să ajungă în aceste funcţii urma să fie înscrişi într-un Registru, iar ulterior, evaluaţi de Colegiul pentru selecţia şi cariera procurorilor. În final, pentru 13 funcţii vacante s-au înscris 15 acuzatori de stat. Doi însă s-au retras pe parcurs, astfel încât pentru cele 13 funcţii au candidat, până la urmă, doar 13 procurori, care au şi câştigat concursurile.

    Şefii interimari au câştigat concursurile cu un singur candidat

    Adrian Mircos a câştigat concursul pentru numirea în funcţia de procuror-şef al Direcţiei urmărire penală şi criminalistică din cadrul PG. Acesta a fost evaluat de Colegiul de evaluare a performanţelor cu 91,1, fiindu-i atribuit calificativul excelent, iar prin hotărârea Colegiului pentru selecţia şi cariera procurorilor Mircos a acumulat 60,6 puncte. Cu un punctaj final de 151,1 puncte, acesta a câştigat fotoliul de procuror-şef al Direcţiei urmărire penală şi criminalistică, fiind însă singurul candidat care s-a înscris în concurs. Întâmplător sau nu, Mircos a deţinut interimatul acestei funcţii din luna august 2016, el fiind anterior şeful Secţiei control al urmăririi penale a PG.

    În acelaşi stil s-a desfăşurat şi concursul pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei cooperare internaţională şi integrare europeană, câştigat de Alexandru Cladco, care, la fel ca şi Adrian Mircos, a deţinut din luna august 2016 interimatul funcţiei. Nici el nu a avut concurent, iar CSP l-a declarat învingător în concurs şi apt pentru a ocupa funcţia rămasă vacantă. Cladco a fost, înainte de reformă, şef al Secţiei analiză şi implementare CEDO a PG.

    În funcţia de procuror-şef al Secţiei justiţie juvenilă a fost avansată Mariana Gornea, cea care a condus subdiviziunea ca interimar în ultimele luni. Gornea a fost anterior şefa Secţiei minori şi drepturile omului din cadrul PG. Ghenadie Pârlii, care din luna august 2016 a condus ca interimar Secţia investigarea fraudelor contra mediului şi intereselor publice a PG, a câştigat concursul, pentru a conduce, cu drepturi depline, această secţie în următorii cinci ani. Până la numirea în această funcţie, Pârlii a fost procuror-şef interimar al Secţiei investigaţii financiar-economice a PG.

    De la Dubăsari, la combaterea traficului de fiinţe umane

    Fără concurenţi au ajuns în funcţii de conducere alţi 9 procurori. Eduard Bulat, fostul şef al Secţiei combaterea traficului de fiinţe umane a PG, a fost numit procuror-şef al Secţiei politici, reforme şi management al proiectelor, iar Sergiu Russu, fostul procuror al r. Dubăsari, a fost desemnat şef al Secţiei combaterea traficului de fiinţe umane a PG, funcţie deţinută anterior de Eduard Bulat. Alexandru Nichita, fostul şef interimar al Direcţiei investigaţii generale, a câştigat concursul pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei politici, reforme şi protecţia intereselor societăţii. Nichita a condus această direcţie, ca interimar, încă din luna august 2016. Marcel Dimitraş, fostul şef al Secţiei judiciar-civilă şi contencios administrativ din cadrul PG, a câştigat concursul pentru ocuparea funcţiei de şef al Secţiei reprezentare în procedurile non-penale şi implementare CEDO, subdiviziune pe care o conduce ca interimar încă de acum un an. Totodată, fostul şef al Secţiei reprezentare a învinuirii în Curtea Supremă de Justiţie, Dumitru Graur, a câştigat concursul pentru a conduce în continuare această secţie, pe care a condus-o şi înainte de reformă, dar şi după, din postura de interimar.

    Oleg Afanasii, fostul adjunct al procurorului sect. Centru din Chişinău, a câştigat concursul pentru ocuparea funcţiei de şef al Secţiei controlul activităţii speciale de investigaţii şi asigurarea regimului secret a Procuraturii Generale, iar Diana Rotundu, cea care a fost şef adjunct al Secţiei asistenţă juridică internaţională şi integrare europeană a PG, a câştigat concursul pentru ocuparea funcţiei de procuror-şef al Secţiei protocol, cooperare internaţională şi integrare europeană. Rotundu a condus secţia în ultimul an, din postura de interimar.

    Doi concurenţi s-au retras fără a explica motivele

    Ion Caracuian şi-a păstrat, şi după reformă, postul de şef al Secţiei combatere tortură, subdiviziune pe care a condus-o şi din postura de interimar în ultimul an, la fel ca şi Veaceslav Soltan, care înainte de reformă a fost şeful Secţiei tehnologii informaţionale şi investigaţii ale infracţiunilor în domeniul informaticii a PG, iar după a fost numit şef al Secţiei tehnologii informaţionale şi combaterea crimelor cibernetice a Procuraturii Generale. Este, de fapt, aceeaşi secţie, care şi-a modificat, doar parţial, denumirea.

    În doar două concursuri s-au înregistrat tentative de a participa câte doi candidaţi. Astfel, într-o primă etapă, Ghenadie Pârlii a decis să-i fie concurent lui Alexandru Nichita în concursul pentru funcţia de şef al Direcţiei politici, reforme şi protecţia intereselor societăţii din cadrul PG, doar că, la 11 iulie, fără a-şi explica motivele, a solicitat retragerea din concurs. În final, Pârlii a devenit şef al Secţiei investigarea fraudelor contra mediului şi intereselor publice. Coincidenţă sau nu, dar şi contracandidatul lui Pârlii, Ion Teţcu, s-a retras din concurs. Cererea acestuia a fost depusă tot pe 11 iulie şi tot fără a fi explicate motivele retragerii.

    Roşioru: „Reformarea Procuraturii nu înseamnă doar desemnarea în funcţii”

    Cum poate fi explicat faptul că, după reforma Procuraturii, 13 funcţii importante din cadrul PG au fost ocupate în urma unor concursuri fără concurenţă, în mare parte de oameni care au condus aceste subdiviziuni şi înainte de reformă? „Reformarea Procuraturii nu înseamnă doar desemnarea în funcţii a conducătorilor subdiviziunilor. Reforma înseamnă multiple îmbunătăţiri aduse instituţiei: competenţe noi; reguli noi de selectare, promovare şi numire în funcţii”, zice Mircea Roşioru, preşedintele CSP şi unul din adjuncţii procurorului general. „Nu sunt eu în măsură să comentez de ce la concursurile lansate au aplicat puţini procurori. Aţi putea face un sondaj printre potenţialii candidaţi şi să explice ei care sunt motivele pentru care nu au aplicat la aceste concursuri. Sarcina CSP şi a Colegiilor din subordine a fost ca toate aceste concursuri să fie publice şi transparente, iar procedurile să fie respectate. Trebuie să admitem şi faptul că, în cazul potenţialilor şefi ai subdiviziunilor PG, vorbim de procurori care au unele abilităţi şi cunoştinţe specifice funcţiilor, or nu fiecare procuror este un foarte bun acuzator de stat sau un foarte bun cunoscător al legislaţiei ce reglementează cooperarea internaţională sau remediile de contracarare a unor fenomene infracţionale”, argumentează oficialul.

    „La momentul dispunerii interimatului acestor funcţii, procurorul general a făcut o evaluare a capacităţilor procurorilor din PG şi interesul dumnealui a fost ca în fruntea subdiviziunilor să aibă, cel puţin până la definitivarea concursurilor, procurori foarte bine pregătiţi şi cu o reputaţie profesională pe măsură. De altfel, faptul că toate măsurile prevăzute de Legea cu privire la Procuratură au fost implementate în termenele prevăzute, acest fapt se datorează şi aportului adus de către cei care au asigurat interimatul funcţiilor. Şi din această din urmă teză puteţi trage anumite concluzii”, menţionează Mircea Roşioru.

    Bostan: „Veniţi la concurs joi pentru că postu-i ocupat de marţi”

    Galina Bostan, preşedinta Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC), are însă o altă părere. „În mod normal, atunci când se organizează un concurs, trebuie să participe mai mulţi candidaţi. În acest caz, fie avem o problemă de cadre, nefiind suficiente persoane pregătite pentru a ocupa aceste funcţii, sau poate fi şi un alt aspect. La concurs au participat doar acele persoane care ştiau din start că vor fi desemnate câştigătoare, iar ceilalţi nici măcar nu au avut curajul să aplice. Veniţi la concurs joi pentru că postu-i ocupat de marţi. Cam aşa. Sigur că e o situaţie anormală şi tot ce s-a întâmplat dă mult de bănuit”, zice experta.
    sursa: zdg.md

  • ÎMPRUMUT DE ZECI DE MII DE EURO DE LA RUDE PENTRU PROCURORUL EDUARD BULAT

    Șeful secției combaterea traficului de persoane din cadrul Procuraturii Generale, Eduard Bulat, investește anual sute de mii de lei în construcția unui apartament, iar sumele depășesc veniturile sale oficiale. Este vorba despre un apartament dintr-un bloc situat pe strada Melestiu din capitală, în care au primit locuințe la jumătate de preţ mai mulţi procurori.

    În declaraţia sa de venituri şi proprietăţi, Eduard Bulat indică faptul că a achitat, începând  cu anul 2011, sute de mii de lei companiei care construieşte blocul. În iunie 2011 a plătit 155 288 de lei, în decembrie 2011 – 109 542 lei, în iunie 2012 – 140 980 lei şi în noiembrie 2014 – 351 588 lei. Asta în condiţiile în care procurorul indică un salariu anual de 130 519 lei pentru anul 2014.

    Șeful secției combaterea traficului de persoane din cadrul Procuraturii Generale, Eduard Bulat, investește anual sute de mii de lei în construcția unui apartament, iar sumele depășesc veniturile sale oficiale. Este vorba despre un apartament dintr-un bloc situat pe strada Melestiu din capitală, în care au primit locuințe la jumătate de preţ mai mulţi procurori.

    În declaraţia sa de venituri şi proprietăţi, Eduard Bulat indică faptul că a achitat, începând  cu anul 2011, sute de mii de lei companiei care construieşte blocul. În iunie 2011 a plătit 155 288 de lei, în decembrie 2011 – 109 542 lei, în iunie 2012 – 140 980 lei şi în noiembrie 2014 – 351 588 lei. Asta în condiţiile în care procurorul indică un salariu anual de 130 519 lei pentru anul 2014.

    Împrumut de la sora care muncește peste hotare

    Solicitat de Moldova Curată, Eduard Bulat a declarat că îşi achită apartamentul dintr-un împrumut pe care i l-a acordat fără dobândă sora sa, aflată peste hotare.

    „E un contract de împrumut de la sora mea, ca să luăm apartament. Vă daţi seama că un apartament nu e aşa de uşor să îl iei”, a spus Eduard Bulat. La capitolul datorii, procurorul are indicate două sume. Una de 46 810 euro – contractată în 2011 cu scadenţă în 2015 şi fără dobândă. Potrivit lui Eduard Bulat, acesta este preţul apartamentului pe care îl achită în rate şi care trebuia să fie gata până în 2015, dar nu a fost finalizat deocamdată şi nici toată suma nu a fost achitată.

    Dacă ar fi să facem un calcul ținând cont de cursul leu-euro din acea perioadă, până în 2014 Eduard Bulat i-a achitat companiei de construcţii 757 398 lei, ceea ce reprezintă o sumă similară cu întreg costul apartamentului. O a doua datorie indicată este de 35 000 euro, contractată în august 2014, scadentă în 2039. Aceasta ar fi suma împrumutată de la sora lui, potrivit procurorului.

    Întrebat de Moldova Curată, Eduard Bulat nu a vrut să spună cât exact achită lunar pentru apartament şi pentru restituirea creditului. „Şi aşa v-am spus prea mult. În declaraţii este notat totul, cât am achitat şi cui i-am achitat”, a explicat procurorul.

     Împrumut sau simulare de împrumut?

    Potrivit Galinei Bostan de la Centrul de Analiză şi prevenire a Corupţiei, în acest caz există temei să presupunem că la mijloc ar fi o simulare de împrumut şi nu un împrumut real, pentru că, în opinia sa, este puţin probabil ca un bugetar să fie capabil să restituie o asemenea sumă. „Chiar şi oameni care au un venit anual mai mare s-ar gândi bine înainte de a împrumuta 40 de mii de euro. Este suficient de spus că omul face împrumuturi de la propriile rude şi să vă întrebaţi dacă mărimea salariului îi permite să restituie împrumutul. Ar trebui ca CNI (Comisia Națională de Integritate - n.r.) să se sesizeze dacă acesta este un împrumut real sau o simulare de împrumut”, a menţionat Galina Bostan.

    Experta a explicat că, de obicei, împrumutul se demonstrează cu acte, dar în asemenea cazuri este foarte greu de aflat dacă este vorba despre un împrumut real sau unul simulat. „Pentru că există o înţelegere între două persoane şi atât timp cât persoanele respective nu au nicio divergenţă, realitatea nu o veţi putea afla. E altceva că persoana respectivă, sora, trebuie să demonstreze de unde are aceşti bani şi dacă a achitat impozitele pentru ei”, a adăugat Galina Bostan.

    Procurorul mai deține un apartament în valoare de 792 de lei

    Procurorul Eduard Bulat mai deţine un apartament cu suprafaţa de 63 de metri pătraţi la Criuleni, care, potrivit declaraţiei sale de avere, are o valoare de 792 de lei. Procurorul a explicat că este vorba despre apartamentul în care locuieşte în prezent, iar valoarea este cea evaluată de Cadastru la privatizarea apartamentului în octombrie 2009. El a mai declarat un automobil de tip Volvo XC90, pe care îl utilizează din 2012 şi pe care l-a luat în comodat de la nepotul său, aflat acum în Italia.

    Eduard Bulat a fost numit şef al secţiei de combatere a traficului de fiinţe umane în octombrie 2010. Din 1994 şi până în prezent a deţinut funcţii numai în structurile procuraturii.
    sursa: moldovacurata.md

  • EXCLUSIV // VIAȚA GREA din PUȘCĂRIE // DE CE MINTE Oleg Efrim și DIP ?

    Ministrul Justiției, Oleg Efrim, a declarat că imaginile făcute publice de deschide.md la sfârșitul lunii iulie curent, cu deținuți din Penitenciarul 13, care chefuiesc cu vodcă și gustări în celulă, au fost făcute într-un penitenciar din Ucraina și nu în unul din Republica Moldova. Aceeași idee o susțin și reprezentanții Departamentului Instituții Penitenciare (DIP). Asta în pofida faptului că unul dintre deținuții care apar în imagini face parte din dosarul Makena, iar altul a fost recent condamnat la 11 ani de pușcărie pentru trafic de ființe umane și își ispășește pedeapsa în Penitenciarul 13, din capitală.

    Ministrul Justiției, Oleg Efrim, a declarat că imaginile făcute publice de deschide.md la sfârșitul lunii iulie curent, cu deținuți din Penitenciarul 13, care chefuiesc cu vodcă și gustări în celulă, au fost făcute într-un penitenciar din Ucraina și nu în unul din Republica Moldova. Aceeași idee o susțin și reprezentanții Departamentului Instituții Penitenciare (DIP). Asta în pofida faptului că unul dintre deținuții care apar în imagini face parte din dosarul Makena, iar altul a fost recent condamnat la 11 ani de pușcărie pentru trafic de ființe umane și își ispășește pedeapsa în Penitenciarul 13, din capitală.

    Potrivit unor participanți la un eveniment organizat pentru cititori "Ziarului de Gardă" cu ocazia a 10 ani de la fondarea ziarului, în incinta Bibliotecii publice B.P. Hașdeu din Chișinău, Oleg Efrim a declarat că fotografiile nu sunt făcute în Penitenciarul 13 ci într-un penitenciar din Ucraina.

    Unul din participanții la eveniment l-a întrebat pe Oleg Efrim, dacă fotografiile prezentate de portalul deschide.md, sunt veridice și dacă au fost făcute într-o celulă din Penitenciarul 13 din capitală.

    Efrim ar fi declarat că cei de la (DIP), i-au comunicat că fotografiile nu sunt reale și că s-a stabilit că acestea au fost făcute într-un penitenciar din Ucraina.

    Contactat telefonic, Oleg Efrim, nu a confirmat și nici nu a infirmat declarația pe care ar fi făcut-o. Mai mult, oficialul ne-a redirecționat spre conducerea DIP, o subdiviziune a Ministerului Justiției, responsabilă de penitenciarele din țară.

    "Toate întrebările pe care le aveți în legătură cu penitenciarele rog să vă adresați la DIP, nu am ce să comentez sau să ofer vreo informație," a insistat ministrul după care a închis.

    Specialistul principal al Secției Relații Publice și Mass-Media, Natalia Bucur-Bandas, ne-a comunicat că nu este la curent cu subiectul și pentru a obține un răspuns la întrebarea care ne interesează, ar trebui să ne programăm pentru audiență la șeful DIP, Ana Dabija.

    (Ținem să reamintim, că înainte de a publica fotografiile, am expediat câteva dintre ele pe adresa de mail a șefului adjunct al Direcției Relații Publice și Mass-Media, Ina Bogatâi, pentru a confirma sau infirma veridicitatea fotografiilor, dar până în prezent, nu am primit niciun răspuns de la ea. Mai mult, cei de la DIP susțin că Bogatâi s-a concediat de la departament la începutul lunii noiembrie). 

    După ce am contactat-o direct pe Ana Dabija, șeful DIP, care ne-a zis că se află într-o ședință și nu poate vorbi, am fost, ulterior, contactați pe numărul redacției de către același specialist principal al Secției Relații Publice și Mass-Media, Natalia Bucur-Bandas. Ea ne-a comunicat că în urma unor investigații efectuate de specialiștii din cadrul DIP, s-a constatat că imaginile nu au fost făcute în Penitenciarul 13.

    "Specialiștii din cadrul DIP, au cercetat imaginile și nu avem nici un argument că aceste imagini au fost făcute în cadrul Penitenciarului 13 și nici într-un alt penitenciar din țară. Nici persoanele care apar în imagini nu sunt deținuți care s-ar afla în Penitenciarul 13. Și, da, susținem declarația ministrului că imaginile nu au fost făcute într-un Penitenciar din Rebulica Moldova dar în unul din penitenicarele din Ucraina," a spus Natalia Bucur-Bandas.

    Pe de altă parte,  Vadim Vieru, jurist al Asociației Promo-LEX, susține că în timpul unei discuții cu un deținut din Penitecniarul 13, căruia îi acordă asistenţă juridică într-un dosar penal, a aflat că pozele au fost făcute în Penitenciarul 13. Deținutul în cauză susține că „sărbătoarea” a fost organizată într-o celulă din punctul medical, unde condițiile de trai sunt mai bune.

    Reporterii deschide.md i-au identificat pe 2 dintre deținuții care apar în imagini, este vorba de Vitalie Gușan alias Boroda ( pe centru în maiou galben, care figurează în dosarul organizației criminale Makena, dosar instrumentat de către Judecătoria Centru).

    Deținutul chel, în maiou alb care se află în stânga lui Gușan, potrivit unor surse ale deschide.md este Vasile Stânga, condamnat recent la 11 ani de pușcărie în baza articolului 165 alin. 3 din Codul penal, pentru trafic de ființe umane.

    Vasile Stânga a fost condamnat în luna martie curent de Judecătoria Centru, împreună cu alți șase membri ai unei grupări criminale, dintrre care și un funcționar public din Cahul.

    Potrivit unui comunicat al Procuraturii Generale:

    "Cei șase indivizi sunt acuzați de faptul că în perioada 2011-2012 au racolat fete cu vârsta între 18 și 26 de ani din familii social-vulnerabile și le-au promis un loc de muncă decent în Cipru, Emiratele Arabe Unite sau Turcia. 
    Odată ajunse acolo, tinerele erau impuse să se prostitueze. Unul dintre organizatorii grupării este șeful interimar al întreprinderii pentru gestionare a fondului locativ din Cahul.

    Procurorii susțin că până acum au fost audiate aproximativ 12 victime, însă numărul lor ar putea fi mult mai mare.
    În prezent, oamenii legii caută și alte persoane bănuite că ar fi implicate în această activitate ilegală."

    Contactat telefonic, Eduard Bulat, șeful Secției de Combatere a Traficului de Ființe Umane din cadrul Procuraturii Generale, a confirmat pentru deschide.md că  în cazul relatat mai sus există un învinuit cu numele Vasile Stânga.

    "Da, confirm că în cazul grupării criminale de la Cahul, membrii căreia au fost condamnați în luna martie curent de către Judecătoria Centru, figurează și Vasile Stânga, dar nu vă pot spune concret în care penitenciar este deținut acesta," a declarat Bulat.

    Pentru a vă convinge că în imaginile din penitenciar apare anume condamnatul Vasile Stîânga, vă prezentăm mai jos două imagini în care Stânga, încă în libertate, este fotografiat lângă 2 automobile cu plăcuțe de înmatriculare în Transnistria și RM.

    Cât privește deținutul Gușan, surse deschide.md au declarat că acesta își ispășește pedeapsa în Penitenciarul 13, în salonul nr. 9, al blocului medical nr. 3. 

    Șeful Pentitenciarului 13, Valeriu Muntean, nu a răspuns la telefon pentru a comenta situația.

    Precizăm că în luna iulie curent deschide.md a publicat mai multe fotografii cu deținuți din Penitenciarul 13, care chefuiesc cu vodcă și gustări chiar în celulă. Unii dintre ei și-au permis chiar să-și angajeze și chelneri îmbrăcați în costume naționale. Fotografiile au fost făcute în luna iunie și iulie,  și au fost postate pe rețelele de socializare chiar de deținuți. (GALERIE FOTO // VIAȚĂ GREA pentru INTERLOPII din Penitenciarul 13)

    Serviciul de presă al DIP a reacționat de mai multe ori la investigațiile despre ilegalitățile din sistemul penitenciar realizate de deschide.md, pe care le consideră drept un atac la adresa instituției.
    Serviciul de presă al DIP a reacționat de mai multe ori la investigațiile despre ilegalitățile din sistemul penitenciar efectuate de deschide.md pe care le consideră că avem scopul de a vexa direct instituția.
    sursa: deschide.md

     

  • Locuințe ieftine pentru procurori bogați

    Unii dintre cei mai bogaţi procurori s-au pricopsit cu apartamente la jumătate de preţ în complexul locativ de pe strada Melestiu din centrul capitalei.

    Blocurile pentru procurori au fost construite pe un teren oferit gratuit de Primăria municipiului Chişinău. Astfel, diferenţa - dintre preţul de piaţă al apartamentelor şi cel care a fost propus procurorilor - au plătit-o, de fapt, locuitorii municipiului Chişinău. 

    Un nou complex locativ, format din 8 blocuri de toată frumuseţea, cu apartamente pentru procurori, se va da în exploatare la anul. Acesta este amplasat într-o zonă verde a capitalei, lângă Parcul Valea Trandafirilor şi este construit de firma care ridică cele mai scumpe, dar şi cele mai bune apartamente de pe piaţă.
    În aceste blocuri metrul pătrat costă 750 de euro, iar procurorii au plătit în jumătate. De exemplu, cei care şi-au ales un apartament cu două camere, cu o suprafaţă de aproape 70 de metri pătraţi, au achitat cam 22 de mii de euro.

    Unii dintre cei mai bogaţi procurori s-au pricopsit cu apartamente la jumătate de preţ în complexul locativ de pe strada Melestiu din centrul capitalei.

    Blocurile pentru procurori au fost construite pe un teren oferit gratuit de Primăria municipiului Chişinău. Astfel, diferenţa - dintre preţul de piaţă al apartamentelor şi cel care a fost propus procurorilor - au plătit-o, de fapt, locuitorii municipiului Chişinău. 

    Un nou complex locativ, format din 8 blocuri de toată frumuseţea, cu apartamente pentru procurori, se va da în exploatare la anul. Acesta este amplasat într-o zonă verde a capitalei, lângă Parcul Valea Trandafirilor şi este construit de firma care ridică cele mai scumpe, dar şi cele mai bune apartamente de pe piaţă.
    În aceste blocuri metrul pătrat costă 750 de euro, iar procurorii au plătit în jumătate. De exemplu, cei care şi-au ales un apartament cu două camere, cu o suprafaţă de aproape 70 de metri pătraţi, au achitat cam 22 de mii de euro.

    Un lot de teren de aproape un hectar a fost dat în folosinţă Procuraturii Generale printr-o decizie a Consiliului Municipal Chişinău din 2007. Astfel, locuitorii capitalei le-au făcut procurorilor un cadou de aproximativ 30 de milioane de lei, cât ar fi costat terenul pe piaţă. Peste 3 ani de la alocarea lotului, Procuratura Generală a selectat firma de construcţii care să ridice un complex locativ şi a negociat cu agentul economic un preţ de 340 de euro metrul pătrat pentru 256 de apartamente, în schimbul terenului. Lista beneficiarilor a fost întocmită şi aprobată de o comisie din cadrul Procuraturii Generale, care i-a selectat pe unii dintre cei mai bogaţi procurori, inclusiv pe procuror general de atunci, vânătorul Valeriu Zubco.
    Acesta locuieşte într-o casă de lux, cu o suprafaţă de 167 de metri pătraţi, amplasată într-o zonă liniştită a capitalei şi se deplasează cu un jeep de mii de euro. Ambele bunuri nu au fost indicate, însă, în declaraţia de avere pe care a depus-o pe când era persoană publică. În anul 2011 Zubco şi-a ales şi în blocul procurorilor un apartament cu trei camere, cu o suprafaţă de peste 121 de metri pătraţi, pentru care a plătit doar 41 de mii de euro. Fostul procuror general nu a fost de găsit, iar soţia lui s-a arătat deranjată de întrebările reporterului Jurnal TV.

    Şi viceprocurorul Chişinăului, Vladimir Lupu, s-a pricopsit cu un apartament de 93 de metri pătraţi, pentru care a achitat mai puţin de 32 mii de euro. A beneficiat de preţul redus deşi locuieşte de câţiva ani într-o casă cu trei etaje, pe care nu a declarat-o. 

    Lupu nu a răspuns la telefon şi nu a fost de găsit la birou pentru comentarii. Anterior acesta a negat că vila i-ar aparţine, însă CNI s-a autosesizat şi urma să-i verifice averea. Preşedintele Comisiei Naţionale de Integritate ar fi aflat din presă că Lupu are casă, chiar dacă cei doi sunt vecini.

    Tot în acest complex locativ şi-a luat un apartament Iurii Garaba, care în momentul întocmirii listei era preşedinte al Consiliului Superior al Procurorilor. Până în prezent, el a avansat în funcţia de procuror general adjunct. 
    Potrivit declaraţiei de avere, Garaba deţine 3 apartamente şi o maşină de lux. Cu toate acestea, comisia i-a acceptat dosarul şi l-a inclus în lista beneficiarilor de apartamente. Procurorul nu a răspuns la telefon pentru a comenta. Amintim că, în vara anului 2013, Garaba a fost implicat într-un accident rutier, care a degenerat într-o bătaie. Presa a scris atunci că procurorul a avut un comportament agresiv, cazul fiind în cele din urmă muşamalizat.

    Şi Elena Neaga, fost viceprocuror de Buiucani, retrogradată după ce şi-a afişat pe internet bogăţia în care trăieşte la Străşeni, într-o casă de lux, a beneficiat de un apartament la preţ redus pe strada Melestiu. Neaga refuză să răspundă la întrebări.
    Chiar dacă complexul locativ va fi dat în exploatare abia peste un an, un sfert dintre procurorii care şi-au luat aici apartament le-au înstrăinat, prin contracte de cesiune a drepturilor de proprietate. Printre cei care au efectuat tranzacţii de acest gen se numără Nicolae Chitoroagă, şeful Direcţiei exercitare şi conducere a urmăririi penale din cadrul Procuraturii Generale. 

    Acesta a fost implicat în mai multe dosare de răsunet, despre care în presă s-a vorbit că ar fi fost fabricate la comandă politică. În 2011 a cumpărat un apartament la preţ redus, cu o suprafaţă de 123 de metri pătraţi, pe care l-a cesionat, pentru ca în 2012 să-şi cumpere un altul, de 144 de metri pătraţi. Chitoroagă nu a fost de găsit pentru declaraţii.

    Igor Serbinov, unul dintre adjuncţii lui Zubco, care şi-a păstrat funcţia de viceprocuror general până în prezent, a beneficiat de un apartament cu trei camere de 121 de metri pătraţi, deşi locuieşte într-o casă de 175 de metri şi deţine şi un apartament de 54 de metri pătraţi. 

    Procurorul a achitat pentru locuinţa de pe strada Melestiu puţin peste 41 de mii de euro. Nu este clar cum a reuşit să-şi construiască vila şi să achite apartamentul, familia sa având un venit anual de aproximativ 160 de mii de lei.
    Nici Andrei Pântea, un alt viceprocuror general, nu o duce rău dacă luăm în calcul proprietăţile pe care le declară. Potrivit declaraţiei de venit pentru anul 2012, Pântea deţine 3 apartamente şi trei maşini de lux. 

    Cu toate acestea, el a beneficiat şi de un apartament de 123 de metri pătraţi în complexul locativ Melestiu. Informaţia este confirmată în datele de la Cadastru şi indicată în declaraţia de avere a lui Pântea şi de aceea nu este clar de ce el neagă că şi-ar fi procurat al patrulea apartament.
    În lista celor care au cerut apartamente la preţ redus se numără şi un angajat al procuraturii care declară o casă imensă, de 485 de metri pătraţi. Este vorba despre Carolina Vicol, sora fostului şef al Inspectoratului Fiscal principal de Stat.

    Un apartament de 87 metri pătraţi în blocul de pe Melestiu a fost cumpărat de Valeriu Chitoroagă, procuror la Ialoveni. Asta deşi omul locuieşte într-o casă de 195 de metri pătraţi, în satul Străisteni, comuna Băcioi. Alături a mai ridicat un duplex de peste 270 de metri pătraţi, pentru copiii săi. Imobilul este înregistrat la Cadastru pe numele unei fiice.

    Contactat telefonic, Valeriu Chitoroagă a refuzat să răspundă de ce a solicitat un apartament la preţ redus de la stat.

    Numele lui Vladislav Guţan, procuror în cadrul Direcţiei control a urmăririi penale din cadrul Procuraturii Generale, apare în documentele cadastrale ca fiind proprietar a două apartamente în complexul locativ de pe strada Melestiu. Pe cel mai mare, de 93 metri pătraţi l-a păstrat, iar pe cel de-al doilea, de 87 metri pătraţi, l-a dat în cesiune.
    Printre cei care şi-au cumpărat câte un apartament pe strada Melestiu sunt şi procurori care anterior au beneficiat de locuinţe la preţ redus în primul bloc al procurorilor, cel de pe strada Nicolae Sulac, din sectorul Ciocana al capitalei. Este vorba despre angajaţii Procuraturii Generale Ruslan Popov şi Alexandru Nichita. Contactaţi telefonic, ambii au declarat că nu au beneficiat de reducere, fără să precizeze cu cât au cumpărat apartamentele.

    Ruslan Popov a beneficiat de un apartament în blocurile procurorilor din sectorul Ciocana, în condiţile în care avea deja o vilă cu două nivele la 13 km distanţă de Chişinău, la Mileştii Mici, Ialoveni. Acesta se arată vădit deranjat atunci când este întrebat despre casa de milioane în care locuieşte.
    Apartamentul de 112 metri pătraţi pe care Ruslan Popov l-a cumpărat în blocul procurorilor de pe strada Nicolae Sulac, a fost vândut în 2012 unui verişor, iar cel de 121 de metri pătraţi de pe strada Melestiu a ajuns în proprietatea tatălui său, Popov Alexandru, printr-un contract de cesiune, potrivit datelor de la Cadastru.
    Procurorul de la Anticorupţie Vsevolod Ivanov a luat la preţ redus un apartament de 87 de metri pătraţi, deşi avea în proprietate 3 apartamente. De asemenea, Aliona Bucuci, procuror în Secţia urmărire penală a Procuraturii Generale, şi-a luat un apartament de 121 metri pătraţi deşi mai deţine o casă de 134 de metri pătraţi, un apartament şi mai multe terenuri. Şi Aurel Ciocan, procuror în sectorul Ciocana, are casă, dar a beneficiat şi de un apartament de 62 de metri pătraţi în blocul procurorilor. Casă de peste 100 de metri pătraţi şi un apartament are şi Leonid Demidov, procuror în sectorul Ciocana, dar şi-a mai luat un apartament de 93 metri pătraţi în blocul procurorilor. Nina Crăciun, procuror în sectorul Botanica, deţine o casă, 2 apartamente şi patru terenuri, dar şi-a mai luat un apartament pe strada Melestiu de 93 metri pătraţi. Colega sa, Ludmila Cristal, declară casă şi apartament, dar şi-a luat şi un apartament ieftin de 62 de metri pătraţi. Procurorul Djulieta Devder declară casă de 204 metri pătraţi, dar a beneficiat de apartament de 120 de metri pătraţi pe strada Melestiu. Un alt procuror care declară mai multe imobile, dar care a beneficiat de un apartament ieftin este şi Ion Dulgheru, adjunctul procurorului sectorului Centru, care pe strada Melestiu şi-a mai luat un apartament de 123 de metri pătraţi. În lista procurorilor, care au una sau mai multe locuinţe, dar au fost incluşi în lista beneficiarilor de aprtamente la preţ preferenţial mai sunt: Igor Batalai, procuror în Secţia Securitate internă a Procuraturii generale, Eduard Bulat, şeful Secţiei combatere a traficului de fiinţe umane a Procuraurii generale, procurorul anticorupţie, Sergiu Catan, Nicolae Geru, procuror sectorul Centru, Vasile Godoroja şi Igor Panico, ambii procurori în cadrul Procuraturii Generale, Victor Olărescu, procuror în sectorul Râşcani şi alţii.

    Am încercat în repetate rânduri să vorbim cu reprezentanţii Procuraturii Generale însă fără succes. Contactat telefonic, Victor Ababii, şeful Secţiei Securitate Internă, care a fost preşedintele Comisiei de selectare a beneficiarilor de apartamente la preţ redus, a promis că va vorbi în detalii despre felul în care s-au întocmit listele, însă ulterior nu a răspuns la telefon şi nici nu a fost de găsit la birou. Nu a fost de găsit pentru comentarii nici procurorul general, Corneliu Gurin.
    Nu am putut obţine un răspuns detaliat privind modul în care au fost repartizate 360 de apartamente în blocurile procurorilor de pe străzile Nicolae Sulac şi Melestiu. Având în vedere că în raza municipiului Chişinău activează doar 300 de procurori, tăcerea responsabililor ridică şi mai multe semne de întrebare.
    sursa:Point.md

  • Zeci de moldoveni își propun spre vânzare organele pe Internet

    Rinichi, bucăți de ficat, pancreas și chiar plămâni – contra cost pe Internet. Comerțul ilicit cu organe și țesuturi umane „înflorește”, în pofida eforturilor depuse de instituțiile abilitate cu prevenirea și combaterea acestui fenomen. Insuficiența cronică a organelor necesare pentru puținele transplanturi realizate în Moldova îi stimulează pe traficanți, care pe de asupra, de cele mai deseori, scapă nepedepsiți.

    Rinichi, bucăți de ficat, pancreas și chiar plămâni – contra cost pe Internet. Comerțul ilicit cu organe și țesuturi umane „înflorește”, în pofida eforturilor depuse de instituțiile abilitate cu prevenirea și combaterea acestui fenomen. Insuficiența cronică a organelor necesare pentru puținele transplanturi realizate în Moldova îi stimulează pe traficanți, care pe de asupra, de cele mai deseori, scapă nepedepsiți.

    Vând rinichi! Atât e de ajuns să tastezi în câmpul de căutare de pe Google pentru a găsi instantaneu zeci de numere de telefon ale unor moldoveni care își scot la licitație propriile organe. Oferta cuprinde detalii, cum ar fi grupa sangvină sau vârsta donatorului. În doar jumătate de oră am reușit să luăm legătura cu mai mulți dintre ei și chiar să negociem o eventuală „achiziție” de acest fel.
    Administratorii site-urilor își declină responsabilitatea, iar procurorii se declară neputincioși, pentru că legislația nu impune pedepse pentru astfel de postări pe Net.
    Eduard Bulat, Procuror, Șeful Secției Combaterea Trafcului De Persoane: «Administratorul se află în România și încercăm să colaborăm cu administratorul cu reprezentanții acestui site avem pe alt dosar expediat și comisiei rigatorie , am solicitat asistența organelor competente din România pentru a interveni pe aceste cazuri, adică verificăm periodic».
    Împins de sărăcie, un tânăr din Capitală și-a vândut acum câteva luni un rinichi. După ce i-a fost prelevat organul, starea de sănătate a acestuia s-a agravat continuu. Acum el însuși are nevoie de un rinichi.
    sursa: aparatorul.md

LASĂ UN COMENTARIU