Baza de date a procurorilor Republicii Moldova
Exemplu: Colţova-Calestru Natalia
Căutare avansată
sursa foto: facebook.com

Busuioc Vitalie

Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale Chişinău

Date biografice

Prin Ordinul 959-p din 14 august 2017, numit în funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale, pentru un mandat de 5 ani.

Conform Hotărârii nr. 12-92/17 din 10 august 2017, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General numirea domnului Vitalie Busuioc în funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale, pentru un mandat de 5 ani.

Prin Ordinul Procurorului General nr. 704-p din 19 iulie 2011, numit în funcția de procuror al Secției coducere a urmăriii penale în organele centrale al MAI și SV din cadrul Direcției exercitare și conducere a urmării penale a Procuraturii Generale.

Prin Ordinul 959-p din 14 august 2017, numit în funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale, pentru un mandat de 5 ani.

Conform Hotărârii nr. 12-92/17 din 10 august 2017, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General numirea domnului Vitalie Busuioc în funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale, pentru un mandat de 5 ani.

Prin Ordinul Procurorului General nr. 704-p din 19 iulie 2011, numit în funcția de procuror al Secției coducere a urmăriii penale în organele centrale al MAI și SV din cadrul Direcției exercitare și conducere a urmării penale a Procuraturii Generale.

Prin Hotărârea nr. 10-51/17 din 19 iulie 2017, Colegiul pentru selecţia şi cariera procurorilor a aprobat rezultatul final al evaluării procurorului Vitalie BUSUIOC, candidat la funcţia de adjunct al procurorului-şef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale, care a obţinut punctajul final de 149,4.

Conform Hotărârii nr. 174 din 12 mai 2011, Colegiul de calificarea aplicat în privinţa procurorului în procuratura sect.Ciocana, municipiului Chişinău Busuioc Vitalie calificativului ATESTAT și a recomandat Procurorului General să acorde procurorului în procuratura sect.Ciocana, municipiului Chişinău, Busuioc Vitalie, următorul grad de clasificare jurist de rangul II.

Prin Hotărârea nr. 2-3d-177/11 din 19 iulie 2011, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General numirea procurorului Vitalie Busuioc în funcție de procuror al secției coducere a urmăriii penale în organele centrale al MAI și SV din cadrul Direcției exercitare și conducere a urmării penale a Procuraturii Generale.

Conform Hotărârii Colegiului de calificare nr. 193 din 03.06.2011, candidatul la funcția de procuror al secţiei conducere a urmăririi penale în organele MAI şi SV, Busuioc Vitalie, a promovat examenul de capacitate cu media generală 9,05. Prin Hotărârea nr. 12-3d-166/11 din 19 iulie 2011, Consiliul Superior al Procurorilor a validat Hotărârea Colegiului de calificare nr. 193 din 03.06.2011 privind rezultatele evaluării probelor scrisă şi verbală ale participantului la concursul pentru suplinirea funcţiei vacante.

DISTINCȚII
Luând în consideraţie rezultatele activităţii desfășurate, indicatorii de performanţă calitativi şi cantitativi obţinuţi pe parcursul anului 2016, calităţile profesionale şi morale ale unor procurori, Consiliul Superior al Procurorilor prin Hotărârea nr. 12-264/16 din 29 decembrie 2016, a propus Procurorului General încurajarea domnului Busuioc Vitalie, procuror în Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale, cu Exprimarea unei mulțumiri.

Pentru îndeplinirea exemplară a obligaţiilor de serviciu, iniţiativă şi operativitate, cu prilejul aniversării a XXIV-a de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova, Consiliului Superior al Procurorilor prin Hotărârea nr.12-203/15 din 10 septembrie 2015, a propus Procurorului General încurajarea domnului Busuioc Vitalie, procuror Secţie în cadrul Procuraturii Generale, cu Insigna de piept ”Eminent al Procuraturii”.

Prin Hotărârea nr.12-10/14 din 23 ianuarie 2014, cu privire la încurajarea unor procurori în legătură cu aniversarea a XXII-a de la formarea Procuraturii Republicii Moldova, s-a propus Procurorului General decernarea Diplomei de Onoare de gradul I domnului Busuioc Vitalie, procuror în Secţia conducere a urmăririi penale în organele centrale ale MAI şi SV.

Cu prilejul aniversării a XX-a de la formarea Procuraturii Republicii Moldova, Consiliul Superior al Procurorilor prin Hotărârea nr. 12-14/12 din 23 ianuarie 2012 a conferit Diplomă de onoare de categoria III, dlui Vitalie Busuioc - procuror în Secţia conducere a urmăririi penale în organele centrale ale MAI şi SV din cadrul Direcţiei exercitare şi conducere a urmăririi penale a Procuraturii Generale.

Prin Hotărârea nr. 2-110/14 din 19 iunie 2014, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General soluţionarea chestiunii cu privire la încurajarea procurorului în Secţia conducere a urmăririi penale în organele centrale ale MAI şi SV Vitalie Busuioc, prin conferirea gradului de clasificare consilier juridic de rangul al III-lea

Prin Hotărârea nr. 10-51/17 din 19 iulie 2017, Colegiul pentru selecţia şi cariera procurorilor a aprobat rezultatul final al evaluării procurorului Vitalie BUSUIOC, candidat la funcţia de adjunct al procurorului-şef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale, care a obţinut punctajul final de 149,4.

Conform Hotărârii nr. 174 din 12 mai 2011, Colegiul de calificarea aplicat în privinţa procurorului în procuratura sect.Ciocana, municipiului Chişinău Busuioc Vitalie calificativului ATESTAT și a recomandat Procurorului General să acorde procurorului în procuratura sect.Ciocana, municipiului Chişinău, Busuioc Vitalie, următorul grad de clasificare jurist de rangul II.

Prin Hotărârea nr. 2-3d-177/11 din 19 iulie 2011, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General numirea procurorului Vitalie Busuioc în funcție de procuror al secției coducere a urmăriii penale în organele centrale al MAI și SV din cadrul Direcției exercitare și conducere a urmării penale a Procuraturii Generale.

Conform Hotărârii Colegiului de calificare nr. 193 din 03.06.2011, candidatul la funcția de procuror al secţiei conducere a urmăririi penale în organele MAI şi SV, Busuioc Vitalie, a promovat examenul de capacitate cu media generală 9,05. Prin Hotărârea nr. 12-3d-166/11 din 19 iulie 2011, Consiliul Superior al Procurorilor a validat Hotărârea Colegiului de calificare nr. 193 din 03.06.2011 privind rezultatele evaluării probelor scrisă şi verbală ale participantului la concursul pentru suplinirea funcţiei vacante.

DISTINCȚII
Luând în consideraţie rezultatele activităţii desfășurate, indicatorii de performanţă calitativi şi cantitativi obţinuţi pe parcursul anului 2016, calităţile profesionale şi morale ale unor procurori, Consiliul Superior al Procurorilor prin Hotărârea nr. 12-264/16 din 29 decembrie 2016, a propus Procurorului General încurajarea domnului Busuioc Vitalie, procuror în Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale, cu Exprimarea unei mulțumiri.

Pentru îndeplinirea exemplară a obligaţiilor de serviciu, iniţiativă şi operativitate, cu prilejul aniversării a XXIV-a de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova, Consiliului Superior al Procurorilor prin Hotărârea nr.12-203/15 din 10 septembrie 2015, a propus Procurorului General încurajarea domnului Busuioc Vitalie, procuror Secţie în cadrul Procuraturii Generale, cu Insigna de piept ”Eminent al Procuraturii”.

Prin Hotărârea nr.12-10/14 din 23 ianuarie 2014, cu privire la încurajarea unor procurori în legătură cu aniversarea a XXII-a de la formarea Procuraturii Republicii Moldova, s-a propus Procurorului General decernarea Diplomei de Onoare de gradul I domnului Busuioc Vitalie, procuror în Secţia conducere a urmăririi penale în organele centrale ale MAI şi SV.

Cu prilejul aniversării a XX-a de la formarea Procuraturii Republicii Moldova, Consiliul Superior al Procurorilor prin Hotărârea nr. 12-14/12 din 23 ianuarie 2012 a conferit Diplomă de onoare de categoria III, dlui Vitalie Busuioc - procuror în Secţia conducere a urmăririi penale în organele centrale ale MAI şi SV din cadrul Direcţiei exercitare şi conducere a urmăririi penale a Procuraturii Generale.

Prin Hotărârea nr. 2-110/14 din 19 iunie 2014, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General soluţionarea chestiunii cu privire la încurajarea procurorului în Secţia conducere a urmăririi penale în organele centrale ale MAI şi SV Vitalie Busuioc, prin conferirea gradului de clasificare consilier juridic de rangul al III-lea

 

Hotărârea nr. 10-51/17 din 19 iulie 2017

Hotărârea nr. 2-3d-177/11 din 19 iunie 2011

Hotărârea nr. 2-110/14 din 19 iunie 2014

Hotărârea nr. 174 din 12 mai 2011

Hotărârea nr. 12-14/12 din 23 ianuarie 2012

Hotărârea nr.12-10/14 din 23 ianuarie 2014

Hotărârea nr.12-203/15 din 10 septembrie 2015

Hotărârea nr. 12-264/16 din 29 decembrie 2016

Hotărârea nr. 12-3d-166/11 din 19 iulie 2011

Știri
  • Salariile de peste 20 de mii de lei şi tranzacţiile procurorilor-şefi în 2017

    Conducătorii Procuraturii Generale şi cei ai procuraturilor de profil au primit, în 2017, salarii de peste 20 de mii de lei pe lună. Procurorul general, de exemplu, a beneficiat de un salariu de puţin peste 30 de mii de lei. Deşi, în 2017, majoritatea procurorilor-şefi nu au făcut achiziţii, unii acuzatori de stat au intrat, totuşi, în posesia unor apartamente sau maşini de lux.

    Eduard Harunjen, procuror general, nu a făcut achiziţii în 2017. Şeful Procuraturii Generale (PG) a beneficiat însă de un salariu de invidiat: 30,2 mii de lei pe lună. Conform declaraţiei de avere şi interese, acesta a acumulat, din salariu, 363,58 mii de lei în 2017, iar alţi 4,5 mii de la Universitatea de Stat din Moldova. Soţia acestuia, Adela, a avut un salariu anual de 160 de mii de lei, activând la Curtea de Arbitraj Internaţional Comercial.

    Adjuncţii procurorului general, fără achiziţii, dar cu salarii de peste 20 de mii de lei

    Conducătorii Procuraturii Generale şi cei ai procuraturilor de profil au primit, în 2017, salarii de peste 20 de mii de lei pe lună. Procurorul general, de exemplu, a beneficiat de un salariu de puţin peste 30 de mii de lei. Deşi, în 2017, majoritatea procurorilor-şefi nu au făcut achiziţii, unii acuzatori de stat au intrat, totuşi, în posesia unor apartamente sau maşini de lux.

    Eduard Harunjen, procuror general, nu a făcut achiziţii în 2017. Şeful Procuraturii Generale (PG) a beneficiat însă de un salariu de invidiat: 30,2 mii de lei pe lună. Conform declaraţiei de avere şi interese, acesta a acumulat, din salariu, 363,58 mii de lei în 2017, iar alţi 4,5 mii de la Universitatea de Stat din Moldova. Soţia acestuia, Adela, a avut un salariu anual de 160 de mii de lei, activând la Curtea de Arbitraj Internaţional Comercial.

    Adjuncţii procurorului general, fără achiziţii, dar cu salarii de peste 20 de mii de lei

    Şi adjuncţii procurorului general au avut salarii mari în 2017, după reformarea Procuraturii. Igor Popa a ridicat un salariu lunar de 26,5 mii de lei (318,75 mii anual). Şi acesta nu a făcut cumpărături în 2017. În declaraţia sa, Popa nu a mai indicat-o pe avocata Ala Popa. Potrivit unei hotărâri judecătoreşti, cei doi au divorţat în octombrie 2016. Cererea a fost depusă de avocată, iar Igor Popa a acceptat divorţul, solicitând examinarea cazului în lipsa sa. Ambii au decis ca cei doi copii minori ai lor să rămână în grija mamei.

    Iurii Garaba, alt adjunct al procurorului general, a avut un salariu lunar de aproximativ 20,2 mii de lei în 2017 (242,89 mii de lei). Procurorul a vândut un BMW 520 cu 5 mii de euro, iar din darea în locaţiune a unui apartament a obţinut 3720 de euro. Locuinţa oferită în chirie de soţii Garaba, cu o suprafaţă de 51 m.p., a fost cumpărată în 2013. Adjunctul procurorului general a beneficiat şi de o pensie lunară de 18,5 mii de lei. El deţine un depozit de 10 mii de euro, dar din 2013 şi până în 2033 urmează să ramburseze trei credite în valoare de 15,5 mii de euro şi 5,6 mii de USD. Soţia lui Garaba, Irina, a acumulat venituri din trei surse. De la Fabrica Avicolă „Tochile”, condusă de Victor Garaba, fratele procurorului, şi fondată de Lifaza Limited, un off-shore cipriot, aceasta a avut un salariu de 14,4 mii de lei. 17,4 mii de lei şi, respectiv, 6,4 mii de lei, Irina Garaba i-a primit de la reprezentanţele companiilor „Wecker Limited” şi „Belsis Limited”.

    Mircea Roşioru, al treilea adjunct al procurorului general, a avut cel mai mare salariu dintre toţi conducătorii PG. Potrivit declaraţiei de avere şi interese depuse de acesta pentru 2017, Roşioru a ridicat lunar 30,8 mii de lei (370,33 mii de lei anual). Alţi 16 mii de lei, adjunctul procurorului general i-a primit din activitatea didactică pe care a desfăşurat-o la Institutul Naţional al Justiţiei, Universitatea de Studii Europene şi Universitatea de Stat din Moldova. Nici Roşioru nu a făcut cumpărături în 2017, dar a investit, începând cu 2011, 47 mii de euro într-un apartament edificat de Basconslux special pentru procurori. Soţia lui Mircea Roşioru este angajată la „Dendrobium” SRL, companie gestionară a unei afaceri cu flori.

    Viorel Morari, şeful Procuraturii Anticorupţie, a avut un salariu lunar de 27,5 mii de lei în 2017 (330,44 mii de lei pe an), iar de la INJ, alţi 5,2 mii de lei. Suma de 1382 de euro, Viorel Morari a încasat-o dintr-o diurnă plătită de Consiliul Europei. La fel ca şi colegii săi de la PG, Morari nu a făcut achiziţii în 2017. Noutatea din declaraţia lui Morari este faptul că acesta a indicat-o pe soția (sau concubina), angajată și ea în domeniu, la PG. Aceasta a obţinut, din salariu, 18,8 mii de lei, iar din indemnizaţia oferită de Casa Naţională de Asigurări Sociale, 45,5 mii de lei.

    Adriana Beţişor, adjuncta lui Viorel Morari, a avut un salariu mediu de 26,1 mii de lei în 2017 (313,73 mii de lei pe an). În anul de referinţă, acuzatoarea de stat nu a făcut cumpărături, indicând în declaraţia de avere şi interese acelaşi apartament şi aceleaşi maşini, de model Skoda, despre care ZdG a scris anterior. Soţul Adrinei Beţişor, angajat la Serviciul Fiscal de Stat, a avut un salariu mediu de 17 mii de lei pe lună. Alţi 1900 de lei i-a primit pentru perioada în care a fost în concediu medical.

    Eduard Varzar, care deţine funcţia de adjunct al Procuraturii Anticorupţie din august 2017, a obţinut, în 2017, din salariul de procuror, 257,22 mii de lei (21,4 mii de lei lunar). Cei mai mulţi bani, 316,76 de mii de lei, au intrat în conturile procurorului în urma unui titlu executoriu din februrie 2017. Originea acestui titlu executoriu se trage încă din 2006, când acesta s-a adresat, iniţial, la Consiliul Municipal Chişinău (CMC), iar ulterior, în judecată, cerând, în conformitate cu Legea cu privire la procuratură, valabilă în acel moment, acordarea unui spaţiu locativ. Legea, abrogată ulterior, dar valabilă în acea perioadă, stabilea că, în cazul în care procurorul nu are locuinţă sau are nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor de trai, autoritatea administraţiei publice locale este obligată, în termen de cel mult un an de la numirea acestuia în funcţie, să îl asigure cu locuinţă (apartament sau casă) de serviciu pe perioada de activitate în localitatea respectivă. În 2008, Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) a menţinut în vigoare deciziile instanţelor inferioare şi a dispus obligarea autorităţilor publice locale să-i acorde o locuinţă. Titlul executoriu nu a fost însă executat. Ulterior, Varzar s-a adresat în judecată împotriva Ministerului Justiţiei, pentru neexecutarea în termen rezonabil a hotărârii judiciare, cerând repararea prejudiciului moral şi material suportat în legătură cu neexecutarea hotărârii judecătoreşti şi încasarea cheltuielilor de judecată. În iulie 2016, instanţa i-a admis, parţial, solicitarea, iar în februarie 2017, după ce cazul a ajuns la CA Chişinău, solicitarea a devenit executorie. Și CSJ a menținut, prin încheiere, decizia instanțelor inferioare. La scurt timp, Ministerul Finanţelor i-a transferat suma de 316,76 mii de lei. Totuşi, procurorul spune că hotărârea judiciară prin care CMC este obligat să-i ofere o locuinţă încă nu a fost executată. Acesta nu exclude că se va adresa, repetat, în judecată.

    „Hotărârea privind acordarea spaţiului locativ se află în curs de executare. N-am avut eu norocul ca executarea dosarului meu să aibă loc în termene reduse, ca la alţi colegi procurori, judecători, poliţişti. De vreo zece ani cunosc că Primăria nu dispune de spaţiu locativ. Dacă scriu, fix aşa răspuns primesc. Dacă aş fi beneficiat de o compensare, cum au beneficiat alţi colegi, nu mai ajungea să fie acest litigiu. Eforturile repetate, încercările de a scoate problema de pe ordinea de zi au fost fără succes”, susţine Varzar. Această sumă este pentru compensarea neexecutării hotărârii judecătoreşti până în 2016. „Perioada din 2016 până la data când va fi executată, este pasibilă de a solicita, din nou, recuperarea prejudiciului”, constată procurorul.

    Nicolae Chitoroagă, şeful Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS), a ridicat, lunar, un salariu mediu de 22,6 mii de lei, dar şi o pensie de 7,4 mii de lei pe lună. Acesta nu a achiziţionat niciun bun mobil sau imobil în 2017. Vasile Stoinovunul din adjuncţii săi, a avut în 2017 un salariu mediu lunar de 28,4 mii de lei. Acuzatorul de stat şi soţia sa păstrează, într-un depozit, 20 de mii de USD. Nici Lucreţia Zaharia, un alt adjunct de la PCCOCS, nu a făcut cumpărături în 2017. Ea a avut anul trecut un salariu lunar mediu de aproximativ 26 de mii de lei. Valeriu Bodean, alt adjunct al şefului PCCOCS, a avut un salariu mediu lunar de 22,7 mii de lei. În decembrie 2016, Bodean a devenit proprietarul unui apartament cu o suprafaţă de 120 m.p., în care investea începând cu anul 2011.

    Şi Vitalie Busuioc, şi el adjunct al şefului PCCOCS, s-a ales, în 2017, cu un apartament nou.Conform declaraţiei de avere şi interese, Busuioc a ridicat, lunar, 20,4 mii de lei. Acesta a vândut, cu 53,5 mii de euro, echivalentul a aproximativ 1,1 milioane de lei, un apartament de 71 m.p., despre care menţiona în declaraţia de avere din 2016 că ar valora 28,4 mii de euro. La cumetria copilului, procurorul a obţinut 5,8 mii de euro. Cu banii obţinuţi în 2017, Vitalie Busuioc şi-a achiziţionat un apartament cu o suprafaţă de 150 m.p., locuinţă care ar valora, conform informaţiilor publicate de procuror, 1,05 milioane de lei. Preţul de piaţă al unui asemenea imobil costă însă aproape dublu. Soţia lui Busuioc a acumulat venituri în valoare totală de 106 mii de lei de la firmele „City Arena” SRL şi „New Tone”. „City Arena”este gestionată de Sergiu Busuioc, fratele procurorului. Acesta este implicat în mai multe afaceri,inclusiv în firma care gestionează restaurantul „Cactus” de pe str. Armenească din Chişinău, acolo unde îl are partener pe impresarul sportiv, Leonid Istrati.

    Tranzacţia lui Cimbir: A vândut un apartament de 119 m.p. cu 34 de mii de euro

    Ştefan Şaptefraţ, şeful Procuraturii Chişinău, a avut în 2017 un salariu lunar de aproximativ 18,3 mii de lei (219,8 mii de lei anual). La fel ca şi majoritatea colegilor cu funcţii de conducere din cadrul Procuraturii, şi Şaptefraţ nu a făcut achiziţii în anul 2017.

    Corneliu Bratunov, adjunctul procurorului mun. Chişinău şi şeful Oficiului Râşcani al instituţiei, a avut un salariu lunar de 25 mii de lei. La un eveniment de familie (zi de naştere) familia Bratunov a obţinut 1150 de euro. Soţia procurorului a obţinut 7,6 mii de lei de la SRL „Nisa-T”, cu activităţi în comerţ, şi 25,3 mii de lei, procent din vânzări de la un magazin online din Belarus. La început de 2018, familia Bratunov a cumpărat un autoturism Hyundai, cu o valoare de 10 mii de lei.

    Marcel Cimbir, alt adjunct al procurorului de Chişinău, tot el, şeful Oficiului Botanica al instituţiei, a primit, lunar, 19,3 mii de lei. Procurorul a vândut cu 120 mii de lei un automobil Skoda Superb. Alţi 690 mii de lei (aproximativ 34 mii de euro) i-a obţinut de la cesionarea drepturilor asupra unui apartament de 119 m.p., construit de „Basconslux” special pentru angajaţii procuraturii. Informaţiile din declaraţia de avere şi interese a procurorului Cimbir mai arată că acesta a vândut un metru patrat de apartament cu doar 285 de euro, în condiţiile în care preţul de piaţă este cel puţin dublu, iar procurorii au achitat pentru un metru pătrat, conform informaţiilor publicate anterior de ZdG, 340 de euro. În noiembrie 2016, Mariana Cimbir, soţia acuzatorului de stat, tot ea, fiica lui Veaceslav Untilă, preşedintele Curţii de Conturi, a intrat în gestionarea „Retraco Grup” SRL, cu activităţi imobiliare.

    Maşnic – cu o Skoda nouă, Popov – cu două maşini Toyota

    Eduard Maşnic, alt adjunct, şeful Oficiului Buiucani al Procuraturii Chişinău, a avut un salariu mediu de 27,7 mii de lei în 2017. Acesta şi-a achiziţionat, la început de 2018, un automobil Skoda Superb, fabricat în 2017, plătind 315 mii de lei. Partenera lui Maşnic este angajată la Compania de construcţii „Exfactor Grup”, de unde a avut un salariu de 10 mii de lei pe lună.

    Ruslan Popov, şeful Oficiului Ciocana al Procuraturii mun. Chişinău, care deţine şi funcţia de adjunct al procurorului mun. Chişinău, a avut un an 2017 plin de tranzacţii. Acesta a beneficiat de un salariu mediu lunar de aproximativ 26,4 mii de lei, iar alţi 29 de mii de lei au intrat în conturile procurorului din activitatea didactică pe care o desfăşoară la mai multe instituţii din ţară.

    Dacă în 2016, Popov cumpăra un BMW X5, în 2017 automobilul a fost vândut cu 998 de mii de lei. Un alt automobil, tot BMW X5, procurorul l-a vândut unui SRL, doar că pentru suma de 150 de mii de lei. Popov a vândut şi un Hyundai Tucson cu 14 mii de euro. A cumpărat, în schimb, un Hyundai Santa Fe, cu 506 mii de lei, şi un Hyundai Grand Santa Fe, pentru care a plătit 739,5 mii de lei.

    Roman Eremciuc, şeful Oficiului Centru al Procuraturii Chişinău şi adjunctul procurorului Chişinău, a ridicat lunar 17,3 mii de lei. Sumele de 540 de euro şi 744 de USD constituie diurnele procurorului primite pentru deplasări în străinătate. Alţi 75 de mii de lei au intrat în conturile familiei ca şi daruri la zile de naştere. Soţia procurorului, angajată la Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, a avut un venit din salariu de 379,8 mii de lei în 2017.
    Sursa: zdg.md

  • Averile declarate ale noilor adjuncți ai procuraturilor-cheie din Republica Moldova

    Procuratura Anticorupție, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) și Procuratura mun. Chișinău au șefi-adjuncți noi. La ședința din 10 august a Consiliului Superior al Procurorilor, au fost desemnați învingătorii concursurilor anunțate pentru aceste funcții.

    La PCCOCS au fost aleși patru adjuncți. Este vorba despre Valeriu Bodean, Vasile Stoinov, Vitalie Busuioc și Lucreția Zaharia.

    În 2015, Vitalie Busuioc indica în declarația sa de avere un apartament de 71 de metri pătraţi, procurat în 2008 prin contract de investiție și o Toyota Camry, cumpărată în 2013 cu 160.000 de lei. În același an, procurorul a semnat un contract de cesiune a creanțelor pentru un bun procurat în 2011 de la Basconslux. Colegul său Vasile Stoinov, anterior procuror la Procuratura Comrat, are în proprietate două case și două apartamente, ultimul procurat în 2015. Stoicov mai are depozite în valoare de 8.000 de dolari și

    Procuratura Anticorupție, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) și Procuratura mun. Chișinău au șefi-adjuncți noi. La ședința din 10 august a Consiliului Superior al Procurorilor, au fost desemnați învingătorii concursurilor anunțate pentru aceste funcții.

    La PCCOCS au fost aleși patru adjuncți. Este vorba despre Valeriu Bodean, Vasile Stoinov, Vitalie Busuioc și Lucreția Zaharia.

    În 2015, Vitalie Busuioc indica în declarația sa de avere un apartament de 71 de metri pătraţi, procurat în 2008 prin contract de investiție și o Toyota Camry, cumpărată în 2013 cu 160.000 de lei. În același an, procurorul a semnat un contract de cesiune a creanțelor pentru un bun procurat în 2011 de la Basconslux. Colegul său Vasile Stoinov, anterior procuror la Procuratura Comrat, are în proprietate două case și două apartamente, ultimul procurat în 2015. Stoicov mai are depozite în valoare de 8.000 de dolari și

    împrumutiri de 30.000 de euro, fără termen fix de rambursare.

    Valeriu Bodean, anterior adjunct interimar al Procuraturii Chișinău, are în proprietate o casă de 115 metri pătraţi, obținută în 1994, și o şură cu beci, obținut în același an. Bodean are contractat un credit de 46.800 de euro, obținut în 2011, și care urma să fie returnat până la sfârșitul anului trecut.

    Lucreția Zaharia, cel de-al patrulea adjunct de la PCCOCS, deține în proprietate un apartament de 92,5 metri pătraţi, cumpărat în 2011, cu 31.450 de euro, un loc de parcare de 22 de metri pătraţi, procurat în același an cu 5.500 de euro, o cameră în cămin de 42 de metri pătraţi, privatizată în 1990. În 2012, procurora a mai obținut în comodat un automobil Nissan Trail. Zaharia precizează în declarația de avere pentru anul 2015 că a primit un ajutor financiar de 250.000 de ruble de la sora sa din Federația Rusă.

    Și Procuratura municipiului Chișinău are un nou șef-adjunct. Este vorba despre Vasile Bolduratu, anterior procuror în cadrul Procuraturii de nivelul Curții de Apel Chișinău. Potrivit ultimei declarații de avere plasată pe site-ul Autorității Naționale de Integritate, cea din 2015, procurorul deține o cameră în cămin de 11,7 metri pătraţi, un Lexus RX 300, procurat în 2011 cu 250.000 de lei, și o Honda CRV, cumpărată în 2013 cu 154.000 de lei. De asemenea, Bolduratu contractase în 2014 un credit de 40.000 de lei pe care urma să îl returneze în 2016. În 2015, procurorul și soția sa, angajată la Curtea de Apel Chișinău, au primit transferuri bănești din Rusia de 50.000 și 600.000 de ruble.

    Noul adjunct al lui Viorel Morari, șeful Procuraturii Anticorupție, este Eduard Varzar. Până în prezent el a asigurat interimatul funcției de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție. Potrivit declarației de avere pentru anul 2015, Varzar deține în proprietate trei terenuri agricole și un teren pentru construcții, obținut în 2014 în baza unei hotărâri judecătorești. Procurorul locuiește într-un apartament de 40,9 metri pătraţi, luat în locațiune, și conduce un Renault Megane din 2006, procurat în 2012 cu 95.000 de lei. În 2014, el a procurat și o remorcă Humbaur, cu 10.000 de lei.
    sursa: anticoruptie.md

  • Dosarele și averea din declarații a procurorului care elucidează tentativa de omor a lui Vlad Plahotniuc

    Două persoane cu nume cunoscute publicului din R. Moldova ar sta în spatele tentativei de asasinare a liderului PDM, Vlad Plahotniuc. Identitatea acestora nu este divulgată de oamenii legii. Aceștia precizează doar că unul dintre comanditari s-ar afla la Moscova. Astăzi, procurorii au cerut mandate de arest pe numele celor opt persoane reținute la șapte aprilie.

    Vitalie Busuioc, adjunct-interimar al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) a declarat astăzi că pista pe care merg la acest moment procurorii una corectă, deoarece „este cu certitudine dovedită prin probele acumulate zi de zi”. Acesta a declarat că gruparea criminală reținută în Ucraina a fost plătită cu o sută de mii USD și urma să primească tot atât după executarea omorului. Busuioc susține că până la acest moment nu se cunosc sumele care au fost sau urmau a fi plătite persoanelor reținute pe teritoriul R. Moldova.

    Două persoane cu nume cunoscute publicului din R. Moldova ar sta în spatele tentativei de asasinare a liderului PDM, Vlad Plahotniuc. Identitatea acestora nu este divulgată de oamenii legii. Aceștia precizează doar că unul dintre comanditari s-ar afla la Moscova. Astăzi, procurorii au cerut mandate de arest pe numele celor opt persoane reținute la șapte aprilie.

    Vitalie Busuioc, adjunct-interimar al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) a declarat astăzi că pista pe care merg la acest moment procurorii una corectă, deoarece „este cu certitudine dovedită prin probele acumulate zi de zi”. Acesta a declarat că gruparea criminală reținută în Ucraina a fost plătită cu o sută de mii USD și urma să primească tot atât după executarea omorului. Busuioc susține că până la acest moment nu se cunosc sumele care au fost sau urmau a fi plătite persoanelor reținute pe teritoriul R. Moldova.

    Vitalie Busuioc, procurorul care a mers astăzi în instanță pentru a cere mandate de arest pe numele persoanelor reținuție în dosarul penal privind tentativa de omor asupa lui Vlad Plahotniuc, a gestionat în ultimul timp mai multe dosare sonore în R. Moldova.

    În gestiunea lui Busuioc se află dosarul de escrocherie, spălare de bani și depășire a atribuțiilor de serviciu, deschis în noiembrie 2015 pe numele a cinci persoane, printre care și directorul MoldovaGaz, Alexandru  Gusev. Acestea au pus în aplicare o schemă frauduloasă prin intermediul căreia erau spălate sume importante de bani, iar pierderile în rețeaua de distribuție a gazelor naturale erau incluse în tarife și achitate de consumatori.

    Vitalie Busuioc gestionează și dosarul penal pornit pe numele lui Renato Usatii în cazul tentativei de omor a lui Gherman Gorbunțov. Anunțat în căutare internațională de către autoritățile de la Chișinău, primarul de Bălți spune că Vlad Plahotniuc ar fi fost cel care a vrut să-l omoare pe bancherul rus.

    Vitalie Busuioc a fost numit în funcția de procuror al Secției coducere a urmăriii penale în organele centrale al MAI și SV din cadrul Direcției exercitare și conducere a urmării penale a Procuraturii Generale în iulie 2011. În ianuarie curent, Vitalie Busuioc a fost numit adjunct-interimar al procurorului-șef al PCCOCS.

    În funcția sa actuală, Busuioc a ieșit în mai multe confrințe de presă pentru a da declarații pe dosarele de rezonanță aflate în gestiunea PCCOCS, precum cel de spionaj și trădare de patrie deschis pe numele fostului deputat Iurie Bolboceanu.

    Averea procurorului este una destul de modestă, comparativ cu alți colegi de la PG.

    În ultima sa declarație de avere disponibilă, cea pentru 2015, Vitalei Busuioc indică un salariu la Procuratura Generală de 89 372 de lei, o mie de lei drept salariu la Institutul Național al Justiției și 6 132 euro drept venit în urma unui contract de cesiune a creanței, după ce în 2011 a semnat un contract de investiții cu firma de construcții „Basconslux” SRL.

    La capitolul imobile, Vitalie Busuioc declară un apartament de 71 m.p. obținut în 2008 în urma unui contract de învestire a capitalului privat. La momentul declarării veniturilor, procurorul conducea un automobil de model Toyota Camry, cumpărat cu 160 de mii de lei.

    În cadrul unei operațiuni comune, la 7 aprilie curent, procurorii din R. Moldova și cei din Ucraina au reținut  17 membri ai unei grupări criminale internaționale, care ar fi intenționat să comită un asasinat asupra liderului PDM, Vlad Plahotniuc. Dintre aceștia 8 au fost reținuți pe teritoriul R. Moldova, iar 9 – pe teritoriul Ucrainei. În urma perchezițiilor, au fost depistate și ridicate armele și alte obiecte care urmau a fi folosite la comiterea atentatului, precum: patru aruncătoare de grenade, două pistoale model CZ cu amortizator, cartușe, stații radio, telefoane mobile, obiecte pentru deghizare.

    Toţi cei opt suspecţi reţinuţi pe teritoriul R. Moldova au fost anterior cercetaţi penal pentru comiterea infracţiunilor excepțional de grave şi deosebit de grave, inclusiv omor şi tâlhărie.
    sursa: zdg.md

  • Secretele dosarului Dan Vulpe (II)

    Dosarul morţii lui Dan Vulpe, prin ordonanţa procurorului general, a fost luat din gestiunea Procuraturii mun. Chişinău şi a Direcţiei Poliţie şi transferat unei direcţii din cadrul Procuraturii Generale (PG). Din spusele procurorului care se ocupă acum de dosar, practic urmărirea penală a fost reluată de la zero, existând şi posibilitatea ca cei care au gestionat anterior dosarul să fie pedepsiţi pentru erorile comise.

    În numărul din 27 februarie 2014, ZdG scria despre „Secretele dosarului Dan Vulpe” şi despre încercările disperate ale unui tată, Constantin Vulpe, de a afla circumstanţele morţii fiului său, Dan, din noaptea de 14 spre 15 decembrie 2013. Atunci, Dan Vulpe, în timp ce traversa strada, pe bd. Dacia aproape de instersecţia cu Teilor, a fost lovit mortal de un Mercedes, al căruir şofer, Sergiu Trofim, a fugit de la locul accidentului.

    Dosarul morţii lui Dan Vulpe, prin ordonanţa procurorului general, a fost luat din gestiunea Procuraturii mun. Chişinău şi a Direcţiei Poliţie şi transferat unei direcţii din cadrul Procuraturii Generale (PG). Din spusele procurorului care se ocupă acum de dosar, practic urmărirea penală a fost reluată de la zero, existând şi posibilitatea ca cei care au gestionat anterior dosarul să fie pedepsiţi pentru erorile comise.

    În numărul din 27 februarie 2014, ZdG scria despre „Secretele dosarului Dan Vulpe” şi despre încercările disperate ale unui tată, Constantin Vulpe, de a afla circumstanţele morţii fiului său, Dan, din noaptea de 14 spre 15 decembrie 2013. Atunci, Dan Vulpe, în timp ce traversa strada, pe bd. Dacia aproape de instersecţia cu Teilor, a fost lovit mortal de un Mercedes, al căruir şofer, Sergiu Trofim, a fugit de la locul accidentului.

    Dosarul, trimis către altă secţie de Gurin

    Faptul că Sergiu Trofim, şoferul acuzat care a fugit de la locul accidentului, are un şir de rude care ajung până la Procuratura Generală, l-au făcut pe tatăl tânărului decedat să pună la îndoială nişte situaţii. Astfel, Sergiu Trofim este naşul de cununie al unui om de afaceri, Nicolae Andronachi, dar e şi fiul lui Valeriu Trofim, preşedintele Organizaţiei primare a PD din Mileştii Mici, şi el, un prosper om de afaceri, sora sa e Veronica Trofim – angajata Consiliului raional Ialoveni, iar fratele său Gheorghe Trofim, este, la rându-i, finul de cununie al procurorului Ruslan Popov, membru al Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) şi, totodată, şef al Direcţiei control al urmăririi penale şi asistenţă metodică din cadrul Procuraturii Generale (PG). Circumstanţele ciudate care au urmat după accident îl făceau pe Constantin Vulpe să creadă că se încearcă muşamalizarea cazului. Astfel, a apelat la presă, dar şi la reprezentanţii a diverse instituţii de stat pentru a cere ajutor.

    A solicitat o întâlnire cu procurorul general, Corneliu Gurin, dar s-a întâlnit cu Valeriu Bodean, procuror pentru misiuni speciale. Peste câteva zile, a primit şi un răspuns. A fost, poate, primul mic succes. Astfel, prin ordonanţa Procurorului General din 26 februarie 2014 a fost dispusă retragerea cauzei penale de învinuire a lui Sergiu Trofim de comiterea infracţiunilor 264 al 3, Cod Penal (Încălcarea regulilor de securitate a circulaţiei sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport soldată cu decesul persoanei) şi 266 Cod Penal (părăsirea locului accidentului) de la organul de urmărire penală al Departamentului Poliţie a mun. Chişinău şi transmiterea ei organului de urmărire penală a Direcţiei Generale Urmărire Penală (DGUP) a MAI pentru efectuarea în continuare a urmăririi penale. Cel mai probabil că s-a recurs la acest pas pentru a evita eventuale influenţe în cadrul anchetei din partea procurorului Ruslan Popov, cel care, fiind şef al Direcţiei control al urmăririi penale şi asistenţă metodică din cadrul PG, avea în subordine şi controlul urmăririi penale efectuate de Procuratura mun. Chişinău, cea care conducea urmărirea penală realizată de Iulian Chiţan, din cadrul DP a mun. Chişinău.

    Cere pedepsirea ofiţerului de urmărire penală

    Conform datelor din dosarul gestionat anterior de procurorul Dumitru Stoicev şi instrumentat de ofiţerul de urmărire penală Iulian Chiţan, reieşea că Sergiu Trofim nu consumase alcool, iar din schema întocmită de către acesta, că şoferul nu avea o viteză mai mare de 50-60 km pe oră. Aceste constatări l-au făcut pe Constantin Vulpe să remită o plângere către actualii justiţiabili care se ocupă de dosarul morţii fiului său prin care să ceară ca ofiţerul de urmărire penală Iulian Chiţan să fie pedepsit.

    „Am luat cunoştinţă de rezultatele expertizei medico-legale şi am constatat cu stupoare că celui care se afla la volanul Mercedesului ce l-a lovit mortal pe Dan nu i s-au recoltat pe 15 decembrie 2013 probele de sânge, urină şi salivă. Cum poate să se întâmple aşa ceva când e vorba de un accident în urma căruia a decedat o persoană?” Multiplele şi gravele traume constatate în actele de expertiză medico-legală a decedatului (ruperea cordului, vătămarea serioasă a tuturor organelor interne, a creierului şi trauma pulmonară) demonstrează că viteza automobilului care l-a lovit pe Dan era cu mult mai mare decât cea care reiese din schema pregătită la locul accidentului de ofiţerul de urmărire penală Iulian Chiţan”, scrie Vulpe în demersul către Direcţia exercitare şi conducere a urmăririi penale a PG şi Direcţia Generală Urmărire penală a MAI, ultima fiind cea care exercită urmărirea penală.

    Martorii vor fi audiaţi din nou

    Dosarul penal este gestionat de către Secţia conducere a urmăririi penale în organele centrale ale Ministerului Afacerilor Interne (MAI) şi ale Serviciului Vamal (SV), iar procurorul care conduce urmărirea penală este Vitalie Busuioc, procuror în cadrul Direcţiei exercitare şi conducere a urmăririi penale. Acesta a evitat să aibă o poziţie categorică, dar lasă să se înţeleagă că urmărirea penală a fost exercitată de către Direcţia Poliţie şi Procuratura municipală cu anumite încălcări. „Sigur că s-a efectuat într-un oarecare mod urmărirea penală. Eu nu sunt un organ care să constat ce fel de încălcări au fost făcute şi dacă acele încălcări au impact asupra unei soluţii finale pe caz. Eu pot să vă spun că noi am discutat cu succesorul părţii vătămate şi am ascultat tot ce a avut să ne comunice despre circumstanţele cazului. Noi, concomitent cu elucidarea tuturor circumstanţelor şi adoptarea unei soluţii legale pe caz, dacă o să stabilim încălcări din partea oricărui participant la cauza penală respectivă, o să putem reacţiona, adică, să sesizăm organele de control interne în cazul depistării unor încălcări de ordin disciplinar, sau înregistrării şi pornirii unor urmăriri penale sau contravenţionale în privinţa persoanelor care au făcut asemenea încălcări. Adică, tot ce o să se facă în cadrul urmăririi penale şi noi o să stabilim că s-au încălcat anumite regulamente la documentarea accidentului rutier, ridicarea şi prelevarea unor mostre ale persoanelor implicate, sigur că o să reacţionăm. Dar, din start, nu mă pot pronunţa”, a menţionat Busuioc.

    Acesta afirmă că dosarul se afla sub controlul procurorului general şi că există petiţii chiar şi din partea deputaţilor, care solicită examinarea obiectivă a dosarului. Referitor la procurorul Ruslan Popopv şi eventuala sa influenţă în cadrul anchetei, Vitalie Busuioc susţine că „din dosar, să rezulte direct că d-lui are careva implicaţii, nu… El nu poate acum avea tangenţe cu acest caz”. Totodată, procurorul susţine că în cadrul urmăririi penale se va elucida şi numărul exact al persoanelor care s-au aflat în automobil în timpul comiterii accidentului şi că, „dacă se vor stabili careva acţiuni de favorizare a infracţiunii respective, sigur că persoanele vinovate vor fi trase la răspundere penală”. După ce familia lui Dan Vulpe, dar şi unii martori ai accidentului au menţionat că au fost anterior audiaţi superficial, s-a decis ca toţi martorii să fie audiaţi din nou.
    sursa: zdg.md

  • Transferuri de cadre în procuratură: Corneliu Bratunov - adjunct la Municipală, iar Vitalie Busuioc - la Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale

    Corneliu Bratunov a fost transferat din funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) în funcția de adjunct interimar al procurorului Municipiului Chișinău. Informația a fost confirmată pentru Realitatea.md de către șefa Serviciului de presă al Procuraturii Generale, Maria Vieru.

    Astfel, Corneliu Bratunov este responsabil de activitatea oficiului Rîșcani din cadrul Procuraturii Municipale Chișinău.

    Totodată, funcția de adjunct al PCCOCS va fi ocupată de procurorul Vitalie Busuioc, care a deținut, anterior, Secţia conducere a urmăririi penale în organele centrale ale MAI şi Serviciului Vamal, având în gestiune dosare de rezonanță, precum „Gorbunțov” sau „MoldovaGaz”.

    De menționat că atât Corneliu Bratunov, cât și Vitalie Busuioc vor deține interimatul până la desfășurarea concursului privind suplinirea funcțiilor respective.
    sursa: realitatea.md

    Corneliu Bratunov a fost transferat din funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) în funcția de adjunct interimar al procurorului Municipiului Chișinău. Informația a fost confirmată pentru Realitatea.md de către șefa Serviciului de presă al Procuraturii Generale, Maria Vieru.

    Astfel, Corneliu Bratunov este responsabil de activitatea oficiului Rîșcani din cadrul Procuraturii Municipale Chișinău.

    Totodată, funcția de adjunct al PCCOCS va fi ocupată de procurorul Vitalie Busuioc, care a deținut, anterior, Secţia conducere a urmăririi penale în organele centrale ale MAI şi Serviciului Vamal, având în gestiune dosare de rezonanță, precum „Gorbunțov” sau „MoldovaGaz”.

    De menționat că atât Corneliu Bratunov, cât și Vitalie Busuioc vor deține interimatul până la desfășurarea concursului privind suplinirea funcțiilor respective.
    sursa: realitatea.md

     
LASĂ UN COMENTARIU