Baza de date a procurorilor Republicii Moldova
Exemplu: Andronic Tatiana
Căutare avansată

Caracuian Ion

Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale

Date biografice

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 1074-p din 01 augist 2017, numit în funcția de procuror şef-interimar al Secției combatere tortură din cadrul Direcției urmărire penală și criminalistică a Procuraturii Generale.

Potrivit Hotărârii nr. 12-76/17 din 19 iulie 2017, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General numirea domnului Ion Caracuian în funcția de procuror-șef al Secției combatere tortură din cadrul Direcției urmărire penală și criminalistică a Procuraturii Generale, pentru un mandat de 5 ani.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 916-p din 04 octombrie 2010, numit în funcția de procuror, şef-interimar al Secţiei combatere tortură în cadrul Procuraturii Generale.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 916-p din 04 octombrie 2010, numit în funcția de Procuror, şef al Secţiei combatere tortură, Procuratura Generală.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 1074-p din 01 augist 2017, numit în funcția de procuror şef-interimar al Secției combatere tortură din cadrul Direcției urmărire penală și criminalistică a Procuraturii Generale.

Potrivit Hotărârii nr. 12-76/17 din 19 iulie 2017, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General numirea domnului Ion Caracuian în funcția de procuror-șef al Secției combatere tortură din cadrul Direcției urmărire penală și criminalistică a Procuraturii Generale, pentru un mandat de 5 ani.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 916-p din 04 octombrie 2010, numit în funcția de procuror, şef-interimar al Secţiei combatere tortură în cadrul Procuraturii Generale.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 916-p din 04 octombrie 2010, numit în funcția de Procuror, şef al Secţiei combatere tortură, Procuratura Generală.

Prin Hotărârea nr. 1-26/2019 din 14 Martie 2019,  Consiliul Superior al Procurorilor a dmis cererile procurorilor, după cum urmează:
- Mariana Gornea, Marcel Dimitraș, Veaceslav Soltan, Ruslan Popov, Eduard Bulat, Ion Caracuian, Octavian Iachimovschi, Ghenadie Pîrlii, Oxana Cazacu, Andrei Baeșu și Igor Demciucin privind cumulul funcției de procuror cu activitățile didactice, în calitate de formatori în cadrul programului de formare continuă a judecătorilor şi a procurorilor în funcţie la Institutului Național al Justiției, pentru anul 2019; 
- Iuri Lealin privind cumulul funcției de procuror cu activitățile didactice, în calitate de formator în cadrul programului de formare inițială și continuă a judecătorilor şi a procurorilor în funcţie și a candidaților la aceste funcții, la Institutului Național al Justiției, pentru anul 2019. 


Prin Hotărârea nr. 12-128/18 din 06 septembrie 2018, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Consiliului INJ desemnarea în calitate de membru-supleant al Comisiei pentru examenele de admitere din anul 2018 a Institutului Național al Justiției a domnului Ion Caracuian, procuror-șef al Secției combatere tortură din cadrul Direcției urmărire penală și criminalistică a Procuraturii Generale.

Potrivit Hotărârii Colegiului de evaluare a performanţelor procurorilor nr.14-06/17 din 07 martie 2017, în rezultatul evaluării extraordinare a performanțelor procurorului Ion Caracuian, media punctajului total oferit constituie 87,5, fiindu-i atribuit calificativul Foarte bine.

Prin Hotărârea nr. 702 din 08 mai 2015, Colegiul de calficare a considerat promovat examenul de capacitate a domnului Caracuian Ion, candidat la funcția de procuror al raionului Călărași cu media aritmetică 9,00. Prin Hotărârea nr. 12-135/15 din 17 iunie 2015, Consiliul Superior al Procurorilor a validat Hotărîrea Colegiului de calificare nr. 702 din 08 mai 2015.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 12-5/18 din 19 ianuarie 2018, Consiliul Superior al Procurorilor, luând în consideraţie rezultatele activităţii desfășurate, indicatorii de performanţă calitativi şi cantitativi, obţinuţi pe parcursul anului 2017, calităţile profesionale şi morale ale unor procurori, a propus Procurorului General încurajarea procurorului Caracuian Ion, procuror-șef al Secției combatere tortură, cu Crucea ”Pentru Merit”, Clasa II.

Cu prilejul Zilei lucrătorului procuraturii, Consiliul Superior al Procurorilor prin Hotărârea nr.12-12/15 din 22 ianuarie 2015, a propus încurajarea domnului Caracuian Ion - procuror, şef al Secţiei combatere tortură, Procuratura Generală, cu acordarea gradului de clasificare fără a ţine cont de succesiune: Consilier juridic de rangul I.

Potrivit Hotărârii nr.12-10/14 din 23 ianuarie 2014, cu privire la încurajarea unor procurori în legătură cu aniversarea a XXII-a de la formarea Procuraturii Republicii Moldova, s-a propus Procurorului General decorarea domnului Caracuian Ion, procuror, şef al Secţiei combatere tortură, cu Medalia ”Pentru Serviciu impecabil” clasa III.

Prin Hotărârea nr. 1-26/2019 din 14 Martie 2019,  Consiliul Superior al Procurorilor a dmis cererile procurorilor, după cum urmează:

- Mariana Gornea, Marcel Dimitraș, Veaceslav Soltan, Ruslan Popov, Eduard Bulat, Ion Caracuian, Octavian Iachimovschi, Ghenadie Pîrlii, Oxana Cazacu, Andrei Baeșu și Igor Demciucin privind cumulul funcției de procuror cu activitățile didactice, în calitate de formatori în cadrul programului de formare continuă a judecătorilor şi a procurorilor în funcţie la Institutului Național al Justiției, pentru anul 2019; 
- Iuri Lealin privind cumulul funcției de procuror cu activitățile didactice, în calitate de formator în cadrul programului de formare inițială și continuă a judecătorilor şi a procurorilor în funcţie și a candidaților la aceste funcții, la Institutului Național al Justiției, pentru anul 2019. 

Prin Hotărârea nr. 12-128/18 din 06 septembrie 2018, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Consiliului INJ desemnarea în calitate de membru-supleant al Comisiei pentru examenele de admitere din anul 2018 a Institutului Național al Justiției a domnului Ion Caracuian, procuror-șef al Secției combatere tortură din cadrul Direcției urmărire penală și criminalistică a Procuraturii Generale.

Potrivit Hotărârii Colegiului de evaluare a performanţelor procurorilor nr.14-06/17 din 07 martie 2017, în rezultatul evaluării extraordinare a performanțelor procurorului Ion Caracuian, media punctajului total oferit constituie 87,5, fiindu-i atribuit calificativul Foarte bine.

Prin Hotărârea nr. 702 din 08 mai 2015, Colegiul de calficare a considerat promovat examenul de capacitate a domnului Caracuian Ion, candidat la funcția de procuror al raionului Călărași cu media aritmetică 9,00. Prin Hotărârea nr. 12-135/15 din 17 iunie 2015, Consiliul Superior al Procurorilor a validat Hotărîrea Colegiului de calificare nr. 702 din 08 mai 2015.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 12-5/18 din 19 ianuarie 2018, Consiliul Superior al Procurorilor, luând în consideraţie rezultatele activităţii desfășurate, indicatorii de performanţă calitativi şi cantitativi, obţinuţi pe parcursul anului 2017, calităţile profesionale şi morale ale unor procurori, a propus Procurorului General încurajarea procurorului Caracuian Ion, procuror-șef al Secției combatere tortură, cu Crucea ”Pentru Merit”, Clasa II.

Cu prilejul Zilei lucrătorului procuraturii, Consiliul Superior al Procurorilor prin Hotărârea nr.12-12/15 din 22 ianuarie 2015, a propus încurajarea domnului Caracuian Ion - procuror, şef al Secţiei combatere tortură, Procuratura Generală, cu acordarea gradului de clasificare fără a ţine cont de succesiune: Consilier juridic de rangul I.

Potrivit Hotărârii nr.12-10/14 din 23 ianuarie 2014, cu privire la încurajarea unor procurori în legătură cu aniversarea a XXII-a de la formarea Procuraturii Republicii Moldova, s-a propus Procurorului General decorarea domnului Caracuian Ion, procuror, şef al Secţiei combatere tortură, cu Medalia ”Pentru Serviciu impecabil” clasa III.

 

Hotărârea nr. 1-26/2019 din 14 Martie 2019

Hotărârea nr. 12-128/18 din 06 septembrie 2018

Hotărârea nr. 12-5/18 din 19 ianuarie 2018

Hotărârea nr. 12-76/17 din 19 iulie 2017

Hotărârea nr.12-12/15 din 22 ianuarie 2015

Hotărârea nr. 702 din 08 mai 2015

Hotărârea nr. 12-135/15 din 17 iunie 2015

Hotărârea nr.12-10/14 din 23 ianuarie 2014

Știri
  • Ion Caracuian, singurul acuzator de stat înscris în concursul pentru funcția de procuror-șef al PCCOCS

    Procurorul-șef interimar al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Ion Caracuian, este singurul acuzator de stat care s-a înscris în concursul pentru ocuparea funcției de procuror-șef al PCCOCS. Membrii CSP au decis, în cadrul ședinței de vineri să transmită cererea sa și dosarul de participare Colegiului pentru selecția și cariera procurorilor.

    Ion Caracuian asigură din decembrie 2019 interimatul funcției de procuror-șef al PCCOCS, până atunci fiind șef al Secției Combaterea Torturii a Procuraturii Generale.

    Procurorul-șef interimar al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Ion Caracuian, este singurul acuzator de stat care s-a înscris în concursul pentru ocuparea funcției de procuror-șef al PCCOCS. Membrii CSP au decis, în cadrul ședinței de vineri să transmită cererea sa și dosarul de participare Colegiului pentru selecția și cariera procurorilor.

    Ion Caracuian asigură din decembrie 2019 interimatul funcției de procuror-șef al PCCOCS, până atunci fiind șef al Secției Combaterea Torturii a Procuraturii Generale.

    Omul legii deține în proprietate câte o optime din două loturi arabile, un teren pentru construcție, oferit de către Primăria comunei Sângera, iar în 2004 a moștenit încă un teren pentru construcții cu suprafața de 17 ari. Tot în 2004, familia Caracuian a mai moștenit o casă de locuit de 94,4 metri pătrați și un apartament.

    În 2012, familia procurorului și-a procurat un automobil Nissan, fabricat în 2002, pentru care ar fi achitat 10 mii de lei. Veniturile omului legii din activitatea de procuror, dar și cea didactică se cifrează la 492 de mii de lei. Soția sa a contribuit la bugetul familiei cu 42 de mii de lei, iar din vânzarea unui teren și a unui automobil, familia Caracuian a mai adunat 70 de mii de lei.

    Sursa: anticoruptie.md
  • Salariile, achizițiile și donațiile procurorilor șefi în 2019

    Pe parcursul anului 2019, conducerea Procuraturii Generale (PG), șefii Procuraturii Anticorupție (PA), Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) și Procuraturii mun. Chișinău au ridicat salarii de peste 20 de mii de lei, au primit donații și au cumpărat mașini.

    Ziarul de Gardă a făcut o radiografie a declarațiilor de avere și interese pentru anul 2019 ale procurorilor șefi și oferă detalii despre veniturile și tranzacțiile făcute de aceștia.

    Procurorul general al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo a fost remunerat în prima lună (decembrie 2019) de activitate la PG cu 1 659 de lei.

    Înainte de a fi numit în funcție însă, Stoianoglo a fost angajat al organizației non-guvernamentale CMI Finlanda – Crisis Management Initiative, cu sediul la Helsinki, unde a ridicat un salariu de peste jumătate de milion de lei în 2019 – 557 379 de lei.

    Pe parcursul anului 2019, conducerea Procuraturii Generale (PG), șefii Procuraturii Anticorupție (PA), Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) și Procuraturii mun. Chișinău au ridicat salarii de peste 20 de mii de lei, au primit donații și au cumpărat mașini.

    Ziarul de Gardă a făcut o radiografie a declarațiilor de avere și interese pentru anul 2019 ale procurorilor șefi și oferă detalii despre veniturile și tranzacțiile făcute de aceștia.

    Procurorul general al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo a fost remunerat în prima lună (decembrie 2019) de activitate la PG cu 1 659 de lei.

    Înainte de a fi numit în funcție însă, Stoianoglo a fost angajat al organizației non-guvernamentale CMI Finlanda – Crisis Management Initiative, cu sediul la Helsinki, unde a ridicat un salariu de peste jumătate de milion de lei în 2019 – 557 379 de lei.

    Familia procurorului general al R. Moldova deține în proprietate două imobile, un apartament de 161 de metri pătrați – în valoare de 942 047 de lei și un alt imobil de 60 de metri pătrați în valoare de 844 000 de lei.

    Potrivit documentului, familia Stoianoglo este proprietara a două mașini, un Hyundai Tucson fabricat în 2017 și cumpărat în același an cu 350 de mii de lei și un Mitsubishi Outlander fabricat în 2005, cumpărat în 2007 cu 80 de mii de lei.

    La momentul completării actului de avere și interese pentru 2019, familia Stoianoglo deținea în conturile bancare 10 520 de euro și 24 919 lei.

    Ruslan Popov, unul dintre cei mai avuți adjuncți ai procurorului general, care locuiește într-un imobil de „milioane” din Mileştii Mici, Ialoveni, și deține două mașini Hyundai fabricate și cumpărate în 2017, a vândut în 2019, cu 850 mii de lei, un apartament de peste 122 m.p., situat în blocurile de pe str. Melestiu din capitală, construite special pentru angajații procuraturii.

    Anul trecut, Ruslan Popov a ridicat lunar un salariu de 22 de mii de lei (339 477 de lei pentru întreg anul) la Procuratura Generală. Alte 78 de mii de lei procurorul le-a obținut drept salariu și remunerare la Institutul Național al Justiției, Universitatea de Stat din Moldova și Centrul „La Strada”. Pe parcursul anului trecut, Ruslan Popov a avut mai multe deplasări peste hotare, în România, Serbia și Spania, pentru care a primit diurne în valoare totală de circa 76 de mii de lei.

    Tot anul trecut adjunctul procurorului general indică că i-a împrumutat tatălui său un milion de lei, bani pe care acesta ar urma să-i întoarcă fără dobândă peste 20 de ani, în 2040.

    Între timp, din 2014 și 2016, Iulia Popov, soția procurorului, are două datorii în sumă totală de 15 mii de euro către părinții săi, Ion (decedat între timp) și Pelaghia Oprea. Banii ar trebui rambursați până în 2034, respectiv, 2036.

    În declarația sa de avere nu se regăsesc cele peste 8 hectare agricole cumpărate de familia procurorului la începutul anului trecut.

    Ceilalți doi adjuncți ai procurorului general, Mircea Roșioru și Iurie Perevoznic, nu au făcut anul trecut vreo tranzacție de cumpărare sau vânzare. Mircea Roșioru a fost remunerat în 2019 cu 37 de mii de lei lunar la PG, iar Iurie Perevoznic, cu 97 386 de lei pentru acitvitatea între iulie-decembrie în cadrul Inspecției Judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii și cu 16 055 de lei pentru activitatea până în iulie la AO Centrul de Drept al Femeilor.

    Veniturile de milioane ale șefului interimar al PA

    Din 11 decembrie 2019 șef interimar la Procuratura Anticorupție este Serghei Gavajuc, care anterior a exercitat funcția de adjunct interimar al procurorului-șef al PA, șef al Oficiului Nord. 

    Potrivit declarației de avere și interese personale pentru anul 2019, Gavajuc a ridicat de la Procuratură un salariu de 353 de mii de lei. Acesta a fost remunerat și cu 21 943 de lei pentru activitatea la Universitatea de Stat „Alecu Russo”.

    Soția procurorului a contribuit în 2019 cu aproape jumătate de milion de lei la bugetul familiei, drept onorariu pentru activitatea în Cabinetul avocatului „Stela Gavajuc”.

    Familia a obținut anul trecut 600 de mii de lei după înstrăinarea firmei „Elecanplus” SRL și 500 de mii de lei din darea în locațiunea a unor spații.

    Familia procurorului deține două terenuri intravilane, un apartament, o casă de locuit de 107 m2, dar și alte două averi imobile.

    Procurorul mai declară și două automobile: o Skoda procurată în 2016 cu o valoare de 90 de mii de lei și un Mercedes procurat în 2018, cu o valoare de 150 de mii de lei.

    La momentul completării actului de avere și interese, Serghei Gavajuc avea în conturile bancare 413 mii de lei, iar soția acestuia – 722 de mii de lei.

    Eduard Varzar, adjunct al șefului PA, a avut în 2019 un venit salarial de peste 331 de mii de lei și a obținut 150 de mii de lei din vânzarea unui automobil Toyota Prius fabricat în 2010.
    Ion Munteanu, declară doar venituri salariale în 2019, de 28 de mii de lei lunar. Salariul de procuror-șef al Procuraturii Cantemir și cea de adjunct la PA, 23 de mii de lei lunar, constituie și unica sursă de venit a lui Adrian Procoavă.

    Un alt adjunct al șefiei PA, Marcel Dumbrăvan a vândut anul trecut cu 6 mii de lei un Renault Scenic fabricat în 2004 și a achiziționat un automobil de aceeași marcă, doar că fabricat în 2015, pentru care a plătit 185 de mii de lei. Dumbrăvan a avut venituri salariale de 331 de mii de lei în 2019.

    Cel de-al cincilea adjunct al PA, Vladislav Cojocaru, șef Procuraturii Căușeni, se numără printre procurorii care anul trecut au primit donații. Acesta trece în actul de avere donații de 5 700 de euro de la Vera Morosanu și 4 900 USD de la Veronica Morosan. Anul trecut, procurorul a vândut trei terenuri cu 35 de mii de lei, și a achiziționat cu 50 de mii de lei jumătate dintr-un teren intravilan. Acesta a avut un venit salarial lunar mediu de 23 de mii de lei.

    De altfel, mai mulți procurori anticorupție au avut donații în 2019. Procurorul Eugen Balan și soția sa au avut donații de 200 de mii de lei de la părinții acestora. Familia a vândut un BMW cu 9 mii de euro și a cumpărat un Audi A 6, fabricat în 2015, cu 25 500 de euro. Donație de 10 mii de lei de la părinți a avut și procurorul anticorupție Andrei Balan, iar procurorul Mihail Ivanov declară că pe parcursul anului trecut la zilele de naștere ale membrilor familiei a obținut o mie de euro și cinci mii de lei. Un alt procuror anticorupție, Vitalie Ivanov declară 5 mii de euro și și cotă parte dintr-un apartament din Chișinău drept donații de la părinții săi și ai soției. Cu donații de 6 mii de euro s-a ales și Octavian Iachimovschi unul dintre procurorii care conduce grupul de urmărire penală din dosarul penal privind frauda bancară. Procurorul susține că banii au fost donați în cadrul unui eveniment de familie, cumetrie. Octavian Iachimovschi a avut anul trecut și un venit de 16 500 de euro din înstrăinarea unui apartament. Pentru activitatea la PG, acesta a fost remunerat cu un salariu lunar de 25 de mii de lei.

    Șeful interimar PCCOCS nu a completat declarația de avere

    Din decembrie, șef interimar la Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale este Ion Caracuian.

    Pe pagina web a Autorității Naționale de Integritate (ANI) nu am găsit declarația de avere a acestuia. Contactat, Ion Caracuian spune că nu a completat încă declarația, deoarece activează prin cumul în mai multe locuri și nu a reușit să adune toate actele în situația în care mai multe instituții nu funcționează în această perioadă. Șeful interimar al PCCOCS susține că perioada depunerii actelor a fost prelungită în legătură cu situația de urgență. Reprezentantul ANI, Victor Moloșag, neagă însă această informație și precizează că termenul-limită de depunere a actelor a fost 31 martie 2020.

    Conform declarației pentru 2018, familia Caracuian deține în proprietate o casă, un apartament, două averi imobile, două terenuri agricole și unul intravilan – toate obținute în baza contractelor de donație sau de moștenitor. În 2000, Ion Caracuian Primăria comunei Sângera i-a oferit omului legii un teren pentru construcție.

    Familia Caracuian conduce un Nissan, fabricat în 2002, pentru care în 2012 procurorul afirmă că a plătit 10 mii de lei.

    La fel ca la PA, PCCOCS are cinci procurori-șefi adjuncți.

    Unul dintre aceștia, Aurel Ciocan declară donații de 28 de mii de euro obținuți în 2019 la un eveniment de familie, mai exact la nuntă, dar și 92 de mii de lei din vânzarea unui automobil de model Skoda Octavia fabricat în 2006. Procurorul a avut un salariu mediu lunar de 19 mii de lei anul trecut.

    De donații a beneficiat în 2019 și un alt adjunct, interimar, al PCCOCS, Roman Dorogan. Pe lângă salariul lunar de peste 18 mii de lei, acesta a primit și o donație de 30 de mii de lei de la părinții săi.

    Adjunctul Taras Patraman a vândut mașina de model Volkswagen Golf fabricată în 2009 la același preț la care în 2017 declara că a cumpărat-o, 10 mii de lei. Patraman, care a ridicat lunar un salariu de peste 30 de mii de lei, a contractat un credit de 100 de mii de lei în 2019, cu o rată a dobânzii de 7%. Banii urmează a fi întorși până în 2022.

    Oleg Baciu, un alt adjunct al procurorului-șef al PCCOCS, a devenit în 2019 posesorul unei mașini Skoda Superb, fabricată, la fel, în 2019. Procurorul spune că deține mașina în baza unor „contracte translative de posesie şi de folosinţă” și că aceasta are o valoare de 37 650 de euro.

    În baza unor acte similare, procurorul deține din 2016 și un autoturism Hyundai, fabricat la fel în 2016. Procurorul, cu salariu lunar de 29 de mii de lei, are, din 2018, o datorie de 600 de mii de lei către BC Moldindconbank SA. Creditul e scadent în 2028 și are o rată a dobânzii de 5%. Oleg Baciu are și două datorii în sumă totală de 35 de mii de euro către două persoane fizice, pe care trebuie să întoarcă până în 2023 și 2025.

    Fără schimbări în ultimii ani este declarația de avere a Lucreției Zaharia, adjunctă a șefului PCCOCS din 2017. Unicul venit al acesteia în 2019 este salariul de 350 de mii de lei, ceea ce-i asigură un venit mediu lunar de 29 de mii de lei.

    Și procurorii PCCOCS s-au bucurat de donații în 2019. Petrușca Sergiu a primit o donație de 2 mii de euro de la Elena Petrușca, iar procurora Mariana Cazacu declară 212 mii de lei – bani oferiți în cadrul unui eveniment de familie – cumetrie. Familia procurorei Cazacu a vândut anul trecut un apartament cu 10 620 de euro și a făcut cumpărături de aproape un milion de lei, achiziționând un apartament de 73 m.p. și o mașină Lexus CT 200H fabricat în 2013. Procurorul Denis Rotaru declară 100 de mii de lei drept bani primiți de la rude în cadrul unui eveniment de familie – botez.

    Veniturile declarate de șefii Procuraturii mun. Chișinău

    Oleg Afanasii, procuror-șef al Secției Control al Activității Speciale de Investigații și Asigurarea Regimului Secret al Procuraturii Generale, exercită de aproape o lună interimatul funcției de șef al Procuraturii Chișinău, după ce Ștefan Șaptefraț și-a dat demisia, la doar o săptămână distanță după ce Ziarul de Gardă a publicat investigația „Cum să devii milionar prin împrumuturi nerambursate și promisiuni ilegale neonorate. În rolul principal — fiul procurorului-șef al Capitalei”. 

    Oleg Afanasii nu a făcut nicio achiziție în ultimii cinci ani. Acesta raportează un salariu lunar de 30 de mii de lei pentru 2019. Noul șef interimar al Procuraturii mun. Chișinău are în proprietate o casă de 133 de m.p., un garaj și o altă avere imobilă, un teren intravilan și două terenuri agricole. Toate aceste aceste bunuri procurorul susține că le deține în baza unor contracte de donații. Din 2014, Oleg Afanasii conduce un Mercedes 320 CDI fabricat în 2006, pe care l-a cumpărat cu 195 de mii de lei.

    Salariul, de 28 de mii de lei, a fost și unica sursă de venit anul trecut pentru adjunctul interimar al Procuraturii Chișinău, Mihai Pascal, numit în funcție, la fel ca Oleg Afanasii, acum o lună.

    Și un alt adjunct, Dumitru Robu, fost procuror general interimar al R. Moldova între iulie-decembrie 2019, declară venituri doar din salariu. Acesta a fost remunerat la Procuratura Generală cu peste 25 de mii de lei lunar.

    Al treilea șef adjunct al Procuraturii Chișinău, Adrian Popencoa vândut cu jumătate de milion de lei un automobil de model Mercedes E250 CDI fabricat în 2015. Anul trecut, Popenco declara că mașina o conduce din 2018 și că are o valoare de 330 de mii de lei. Procurorul a avut un salariu de peste 17 mii de lei lunar.

    Eduard Maşnic, şeful Oficiului Buiucani și adjunct al procurorului Chişinăului, a avut venituri din salariu de 255 de mii de lei. Soția acestuia, angajată a companiei de construcții „ExFactor-Grup” SRL, a avut un salariu de 240 de mii de lei în 2019.

    Roman Eremciuc, alt adjunct al Procuraturii mun. Chişinău, şeful Oficiului Centru, a primit, din salariu, 249 mii de lei. Acesta, la fel ca în anii trecuți, se bucură de donații în partea familiei. În 2019, spre exemplu, procurorul raportează venituri de 70 de mii de lei în cadrul unui eveniment de familie. Alte 20 de mii de lei, Roman Eremciuc le-a obținut din vânzarea unui bun imobil.

    Marcel Cimbir, şeful Oficiului Botanica al Procuraturii Chişinău, a avut, din salariu, venituri de 249 mii de lei.

    Igor Popa, şef al Oficiului Ciocana al Procuraturii Chişinău din decembrie 2019, este fost adjunct al ex-procurorului general Eduard Harujen și al ex-procurorului general interimar Dumitru Robu. Igor Popa trece în actul de avere o remunerare de 417 de mii de lei în în aceste funcții pe parcursul anului trecut, adică un salariu mediu 34 de mii de lei lunar.

    Din 2019, Corneliu Bratunov, adjunctul șefului procurorului de Chişinău şi şeful Oficiului Râşcani al instituţiei, conduce o mașină Volvo XC 90, fabricată în 2014, despre care afirmă că nu-i aparține în proprietate. În decembrie însă, acesta a vândut cu 120 de mii de lei un Hyundai, fabricat în 2011, automobil despre care în declarația pentru 2018 procurorul declara că are o valoare de 10 mii de lei. 

    Anul trecut, Corneliu Bratunov spune că a împrumutat tatălui său 6 mii de euro fără dobândă și că a primit donații de 250 de euro de la Igor Grigoriev, fratele soției sale. Acestuia, de altfel, până în 2021, familia Bratunov urmează să-i întoarcă o datorie de 5 mii de euro. Șeful oficiului Ciocana al Procuraturii Chișinău a avut în 2019 un salariu de 255 de mii de lei.

    Sursa: zdg.md

  • Donații și proprietăți de bănuți: Cum se descurcă procurorii de la PCCOCS

    Cei mai mulți  procurori din Procuratura pentru Combaterea Crimei Orrganizate și Cazuri Speciale(PCCOCS) dețin în proprietate imobile luxoase și mașini scumpe, prețul cărora de cele mai multe ori nu este acoperit de veniturile declarate legal. Pentru a-și putea încadra proprietățile în limitele veniturilor declarate oficial, unii din angajații de la PCCOCS recurg la diferite șiretlicuri, indicând donații din partea rudelor sau diminuând considerabil prețul bunurilor deținute.

    Oleg Baciu este șef-adjunct al oficiului Nord PCCOCS începând cu 15 octombrie 2018, anterior activând timp de 7 ani în Procuratura municipiului Chișinău. Soția procurorului, Corina Baciu, deține în propretate 25 la sută din acțiunile Companiei de transporturi Vasoltrans SRL, cu valoarea de 354 mii 591 de lei. Firma prestează servicii de transport rutier de mărfuri, transport rutier contra cost, servicii de expediere și transport, activități de testare și analize tehnice. Corina Baciu este și administratoarea companiei, funcție pentru care în 2018 a fost remunerată cu 61,1 mii de lei.

    Cei mai mulți  procurori din Procuratura pentru Combaterea Crimei Orrganizate și Cazuri Speciale(PCCOCS) dețin în proprietate imobile luxoase și mașini scumpe, prețul cărora de cele mai multe ori nu este acoperit de veniturile declarate legal. Pentru a-și putea încadra proprietățile în limitele veniturilor declarate oficial, unii din angajații de la PCCOCS recurg la diferite șiretlicuri, indicând donații din partea rudelor sau diminuând considerabil prețul bunurilor deținute.

    Oleg Baciu este șef-adjunct al oficiului Nord PCCOCS începând cu 15 octombrie 2018, anterior activând timp de 7 ani în Procuratura municipiului Chișinău. Soția procurorului, Corina Baciu, deține în propretate 25 la sută din acțiunile Companiei de transporturi Vasoltrans SRL, cu valoarea de 354 mii 591 de lei. Firma prestează servicii de transport rutier de mărfuri, transport rutier contra cost, servicii de expediere și transport, activități de testare și analize tehnice. Corina Baciu este și administratoarea companiei, funcție pentru care în 2018 a fost remunerată cu 61,1 mii de lei.

    Oleg Baciu deține un Mercedes și un Hyundai, care i-au fost oferite de noi în folosință gratută în 2015 și respectiv în 2016.

    În 2013, Oleg Baciu a împrumutat fără   dobândă 20 de mii de euro de la un cunoscut de al său, pe care urmează să-i restituie până în 2025. În 2018, procurorul a luat un alt împrumut, de la o persoană fizică, la fel fără dobândă, de 15 mii de euro, pe care urmează să-l restituie până în 2023.

    Cel de al treilea împrumut, de 600 de mii de lei, cu dobânda anuală de 5 %, omul legii l-a contractat de la Moldincombank și urmează să-l restituie până în 2028.

    Nadejda Barbalat lucrează în PCCOCS din august 2018, anterior activând timp de 10 ani în calitate de procuror în sectorul Botanica al Capitalei. Împreună cu soțul, Sergiu Vasiliu care la fel, este procuror, au avut în 2018 un salariu de 656,7 mii de lei. Familia de procurori deține în proprietate o casă de locuit cu suprafața de 105 metri pătrați, evaluată la 42,5 mii de lei și 3 apartamente.

    Procurora a mai raportat și două automobile, Honda CRV, fabricată în 1998, de 60 de mii de lei, și BMW520i, din 1992, de 12 mii de lei.

    În 2013, procurorii Barbalat și Vasiliu au contractat câte 270 de mii de lei de la Moldova Agroindbank, pe care trebuie să-i restituie până în 2023 cu o dobândă de 11 la sută pe an.

    Tudor Bordan a activat până în vara lui 2017 la Procuratura din Strășeni. În același an, omul legii și-a procurat în Chișinău un apartamrnt de 53,3 metri pătrați, pentru care a achitat 338,3 mii de lei. În acelați an, omul legii și-a procurat un automobil de model Honda, cu o vechime de 9 ani, pentru care ar fi achitat 10 mii de lei.

    Omul legii a beneficiat de donații de 2950 de lei și de 35 de mii de lei. Tot în 2017, procurorul s-a împrumutat cu 235 de mii de lei de la Moldincombank, credit pe care urmează să-l ramburseze până în 2022.

    Ion Caracuian asigură din decembrie 2019 interimatul funcției de procuror-șef al PCCOCS, până atunci fiind șef al Secției Combaterea Torturii a Procuraturii Generale.

    Omul legii deține în proprietate un teren pentru construcție, oferit de către Primăria comunei Sângera, iar în 2004 a moștenit încă un teren pentru construcții cu suprafața de 17 ari. Tot în 2004, familia Caracuian a mai moștenit o casă de locuit de 94,4 metri pătrați și un apartament.

    În 2012, familia procurorului și-a procurat un automobil Nissan, fabricat în 2002, pentru care ar fi achitat 10 mii de lei.

    Mariana Cazacu și-a început cariera în Procuratura municipiului Chișinău, iat inainte de a ajunge să lucreze în PCCOCS s-a aflat în concediu pentru îngrijirea copilului.

    Familia procurorei deține în proprietate, din septembrie 2016, un apartm,ent de 63,5 metri pătrași, evaluat 32,7 mii de euro.

    În 2018, familia și-a procurat un autoturism de model Skoda Superb, pentru care ar fi achitat 10 mii de lei.

    Maxim Gropa este procuror în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, începând cu 1 august 2016. Până la reformarea Procuraturii, a fost procuror în Secţia exercitare a urmăririi penale în cauze de criminalitate organizată şi excepţionale din cadrul Procuraturii Generale. Maxim Gropa este nașul de cununie al procurorului general-adjunct, Mircea Roșioru.

    Gropa a ajuns în atenția presei cu dosarul pornit pe numele autorității criminale Vladimir Moscalciuc, alias Makena, finalizat în 2012, cu condamnarea la ani grei ai lui Moscalciuc și încă a cinci complici din gruparea sa. În acest dosar au fost puși sub învinuire și 15 angajați din sistemul penitenciar. Ana Ursachi, avocata unor persoane implicate în dosar, nota că acuzarea celor 15 angajați din cadrul DIP era de fapt o răzbunare personală a procurorului Maxim Gropa, care nu era coordonată cu conducerea superioară a Procuraturii Generale.

    Potrivit declarației de avere pentru anul 2018, procurorul Gropa, care are un salariu lunar de 27,7 mii de lei, pare să ducă un trai modest. Omul legii a declarat a patra parte dintr-un apartament de 70 de metri pătrați și un automobil Opel Zafira, produs în 2005, procurat în 2010 cu doar trei mii de lei.

     Ion Lozovanua venit la PCCOCS după o carieră de 7 ani în Procuratura din Telenești. Dacă e să judecăm după Declarația de avere, omul legii pare să nu aibă nici casă, nici masă. În schimb, acesta deține în posesie gratuită, din 2018, o mașină Skoda Octavia, fabricată în 2010. Omul legii a mai raportat și o datorie fe 780 de mii de lei, scadendă în 2023.

    În noiembrie 2015, familia procurorei Ina Malai a intrat în posesia unei vile cu suprafața de pste 90 de meri pătrați, care ar costa 160 de mii de lei. Un an mai târziu, familia procurorei a achiziționat un spațiu de peste 63 de metri pătrați.

    Tot 2016, Ina Malai și soțul ei și-au procurat cu 411 mii lei un automobil de model Honda CRV. În 2018, familia își mai procură, 420 de mii de lei, o mașină de model Toyota Land Cruiser Prado, fabricată în 2018.

    Ina Malai a raportat și trei împrumuturi ale soțului, în sumă totală de 33 de mii de euro.

    Procurorul Maxim Motânga locuiește într-o casă cu suprafața de 159,7 metri pătrați care ar costa 86,4 mii de lei.

    Omul legii nu a declarat niciun mijloc de transport. Acesta a fost însă surprins de mai muuulllte ori venind la serviciu cu o mașină de teren de model Nissan, având în seria de înmatriculare inițialele numelui său.

    Procurorul Taras Patraman pare să fie unul din cei mai săraci procurori din PCCCOCS. Acesta nu declară bunuri imobile. Unica sa avere este un Volkswagen Golf, fabricat în 2009, pe care l-a procurat în 2017 cu 10 mii de lei.

    În același timp, omul legii are de achitat până în 2021, un credit de 100 de mii de lei  pe care l-a contractat în 2018 de la Moldova Agroindbank, cu rata lunară a dobânzii de 7 la sută.

    Procurorul Dumitru Raileanu, la fel, nu are încă casa sa proprie și locuiește cu familia, începând cu anul 2012,  într-un apartament de 93 de metri pătrați care i-ar fi fost dat în folosință gratuită. În 2018, omul legii a mai fost ajutat și de rude, cu 3 mii de euro.

    În schimb, familia procurorului a reușit să-și procure două mașini. În 2015, a fost procurată cu 120 de mii icat în 2006, cu 90 de mii de lei.

    În 2018, Dumitru Raileanu a luat un credit de 150 de mii de lei, cu rata anuală de 10 la sută, scadent în 2021.

    Procurorul Sergiu Roșu a reușit să-și procure cu 20 de mii de lei două mașini. Omul legii declară un camion Mercedes Vito, din 2003, procurat în 2015 cu 10 mii de lei. Alți 10 mii de lei Sergiu Roșu i-a cheltuit în 2016 pentru un automobil Volkswagen Touareg, fabricat în 2005.

    În 2014, procurorului Roșu i-a reușit o altă achiziție avantajoasă. Și-a cumpărat un apartament de 52 de metri pătrați cu 267,8 mii de lei, cca 13,7 mii de euro.

    Procurorul Roman Rusu a reușit în ultimii ani mai multe achiziții de invidiat. În 2014, omul legii și-a procurat cu aproape jumătate de million de lei un apartament de 78,2 metri pătrați.

    În 2016, omul legii își mai cumpără un apartament, de 63 metri pătrați, cu 403,3 mii lei.

    Tot în 2016, Rusu devine posesorul unui automobil Skoda, fabricat în 2009, evaluat la 7 mii de euro.

    Peste doi ani, omul legii își mai cumpără o mașină, un Hyundai nou-nouț, care a costat 25,6 mii de euro.

    Roman Rusu explică proveniența banilor prin donațiile părinților. În 2018 acesta a primit de la părinți donații de 15 mii de euro.

    Procurora Tatiana Timofti–Rusanovscaia este proprietara la o pătrime dintr-un apartament de peste 72 de metri  Câțiva ani mai târziu, în 2012, Tatiana Rusanovscaia se alege cu un lot de 7 ari în sectorul de vile „Lira” din localitatea Sângera, pentru care a fost perfectat un contract de donație.

    Procurora raportează în ultima declarație de avere și două automobile, o Șkoda Octavia și un Volkswagen Passat, ambele produse în 2006. Pentru ultimul automobil, achiziționat în 2018, procurora susține că a plătit doar 10 mii de lei.

    Cu toate acestea, procurora a lăsat anul trecut pe drumuri o familie cu doi copii, insistând în instanță să-I fie repartizat un apartament de pe strada Teilor din Chișinău, în care familia a locuit timp de 17 ani.

    Lucreția Zaharia este șef-adjunct al PCCOCS. În anul 2016, când a fost angajată la PCCOCS, Zaharia a devenit proprietara a două apartamente. Un apartament, de 92,5 metri pătrați, a intrat în posesia procurorei , cu 31 de mii de euro, în urma unui contract de investiții. Lucreția Zaharia indică că cel de al doilea apartament, cu suprafața de 42,4 metri pătrați, i-a revenit după privatizare și a costat-o 5831 de lei.

    Procurora mai indică că autoturismul Nissan X Trail, fabricat în 2008, pe care îl deține în posesie din 2012, ar costa 50 de mii de lei.

    Procurorul Alexandru Zgureanu și-a procurat două apartamente in 2014.

    Pentru apartamentul de 52 de metri pătrați omul legii ar fi achitat 14 mii de euro. Cea de a doua locuință, de 77 de metri pătrați, ar costa în jur de 23 de mii de euro.

    Omul legii a mai raportat și o donație de 5000 de euro, fără ca să indice cine i-a oferit-o.

    Autoritatea Națională de Integritate nu a pornit  nici un control pentru declararea unor prețuri ireal de mici pentru imobile și automobile aparatmente declarate de procurori și judecători, cei care sunt în risc de a fi tentați să ia mită și să-și ascundă veniturile ilegale în proprietăți și imobile.

    Solicitată de reporterii Anticoruptie.md, coordonatoarea de proiecte Freedom House în Republica Moldova, Tatiana Puiu, a declarat că diminuarea prețurilor la bunuri în declarațiile de avere de către funcționari, pentru a le putea încadra în limitele veniturilor legale, reprezintă un fenomen. „Nu este caracteristic doar pentru procurori. La aceasta recurg majoritatea funcționarilor publici.Dacă câțiva ani în urmă autoritățile mai reacționau la investigațiile jurnalistice în acest sens, acum nu mai reacționează”, a declarat experta.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Procurorul general a numit un șef interimar la PCCOCS

    Procurorul general, Alexandr Stoianoglo, a numit un șef interimar la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), după ce Dorin Compan a fost suspendat din funcția respectivă, în legătură cu efectuarea unui control în cadrul instituției.

    Astfel, fotoliul lui Compan va fi ocupat de către Ion Caracuian, procuror-șef al Secției Combaterea Torturii a Procuraturii Generale (PG).

    Procurorul general, Alexandr Stoianoglo, a numit un șef interimar la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), după ce Dorin Compan a fost suspendat din funcția respectivă, în legătură cu efectuarea unui control în cadrul instituției.

    Astfel, fotoliul lui Compan va fi ocupat de către Ion Caracuian, procuror-șef al Secției Combaterea Torturii a Procuraturii Generale (PG).

    „Numirea domnului Caracuian în această funcție are loc ca urmare a sistării executării Ordinului PG din 2 septembrie 2019 cu privire la dispunerea exercitării interimatului de procuror-șef la PCCOCS de către domnul Dorin Compan. Unul din motivele acestei numiri ține de experiența domnului Caracuian în combaterea torturii, în calitate de procuror-șef, componentă determinantă a competențelor PCCOCS”, ne-a comunicat purtătorul de cuvânt al PG, Emil Gaitur.

    Cât ține de numirea unui interimar la Procuratura Anticorupție, Gaitur a declarat că nu deține informații.

    Alexandr Stoianoglo a dispus la 9 decembrie efectuarea a unui control complex în cadrul Procuraturii Anticorupție (PA) și PCCOCS. În legătură cu acest control, începând cu ziua de 10 decembrie, șeful PA, Viorel Morari și șeful PCCOCS, Dorin Compan, au fost suspendați din funcție. Potrivit unui comunicat de presă al PG, obiectivul controlului este de a evalua activitatea celor două unități ale Procuraturii.
    Sursa: zdg.md

  • Au început examenele de admitere la Institutul Național al Justiției. Cine va evalua lucrările candidaților

    La Institutul Național al Justiției (INJ) au început examenele de admitere la cursurile de formare inițială a candidaților la funcții de judecător și de procuror.

    În sesiunea de admitere din acest an, proba scrisă, se desfășoară în două etape: testul psihologic, care este eliminatoriu, și testul de specialitate, în cadrul căruia sunt verificate cunoștințele la disciplinele drept civil, drept penal, drept procesual civil, drept procesual penal și drepturile omului.

    Potrivit informațiilor publicate de INJ, cei 129 de candidați admiși la examene au fost divizați în patru grupe pentru a susține testul psihologic de personalitate. Acesta durează 80 de minute. După expirarea timpului, softul specializat nu mai acceptă răspunsuri. Participantul care obține nota cinci promovează testul eliminatoriu, fiind evaluat prin intermediul programului computerizat.

    La Institutul Național al Justiției (INJ) au început examenele de admitere la cursurile de formare inițială a candidaților la funcții de judecător și de procuror.

    În sesiunea de admitere din acest an, proba scrisă, se desfășoară în două etape: testul psihologic, care este eliminatoriu, și testul de specialitate, în cadrul căruia sunt verificate cunoștințele la disciplinele drept civil, drept penal, drept procesual civil, drept procesual penal și drepturile omului.

    Potrivit informațiilor publicate de INJ, cei 129 de candidați admiși la examene au fost divizați în patru grupe pentru a susține testul psihologic de personalitate. Acesta durează 80 de minute. După expirarea timpului, softul specializat nu mai acceptă răspunsuri. Participantul care obține nota cinci promovează testul eliminatoriu, fiind evaluat prin intermediul programului computerizat.

    În acest an, președinte al Comisiei pentru examenele de admitere a fost desemnat Mircea Roșioru, adjunct al Procurorului General. Membrii Comisiei sunt:

    Nicolae Fală – doctor în drept, conferențiar universitar;
    Gheorghe Avornic – doctor habilitat, profesor universitar;
    Cristina Rotaru – doctor în drept, director INM;
    Luiza Gafton – judecător Curtea Supremă de Justiție
    Lilia Țurcanu – judecător, președinte al Judecătoriei Edineț;
    Lucreția Zaharia – procuror, adjunct al procurorului șef al procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.

    Membrii supleanți sunt:

    Ion Caracuian – procuror șef al secției combatere tortură a Procuraturii Generale;
    Oleg Sternioală – judecător, Curtea Supremă de Justiție;
    Dorin Popescu – doctor în drept, conferențiar universitar.

    Rezultatele primei etape a probei scrise vor fi afișate pe site-ul INJ și pe panoul din incinta Institutului joi, 6 septembrie.

    Sursa: bizlaw.md
  • Ion Caracuian: „Trebuie să fie aplicată forța fizică, dar în limitele legii”

    De Ziua Internațională pentru Susținerea Victimelor Torturii, marcată joi, Tamara Grejdeanu a vorbit la Chișinău cu Ion Caracuian, procuror șef al secției de combatere a torturii de la Procuratura Generală. Într-un interviu pentru postul nostru de radio, l-a întrebat la început de ce persistă situația în care multe victime ale torturii din Republica Moldova pierd procese în justiția moldoveană și își obțin dreptatea abia la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, cum s-a întâmplat deja în trei cazuri numai anul acesta.

    Ion Caracuian: „Acestea nu sunt cazuri recente, inclusiv avem cazuri și de reglemenare amiabilă chiar și în cele din 2009, când legislația nu era perfectă. A fost modificat atât Codul penal cât și Codul de procedură penală, cât și Codul de executare în sensul de a putea obține cel puțin reglementare legală categorică pentru a ajunge la faptul ca să putem vorbi în viitor, cel puțin despre investigații eficiente. S-a redus termenul de examinare a sesizărilor despre tortură de la un termen, cum era prevăzut atunci - rezonabil, acum îi doar în 15 zile.

    S-a stabilit obligativitatea procurorilor care investighează cazuri de tortură ca pe orice caz să fie numită expertiza psihiatrico-psihologică și respectiv sancțiunile pentru infracțiunile de tortură s-au majorat, chiar până la cele care sunt stabilite pentru omucidere. Noi, prin aceste modificări, tindem la aceea ca să nu avem condamnări vreodată, atât pe plan național cât și pe plan internațional referitor la eficacitatea investigării cazurilor de tortură și rele tratamente.”

    Europa Liberă: Chiar dumneavoastră spuneați că aveți nenorocul să investigați munca unor profesioniști când este vorba de aplicarea torturii, s-a schimbat ceva între timp, au frică colaboratorii de poliție că s-au înăsprit pedepsele pentru aplicarea torturii?

    Ion Caracuian: „Bine, și bâta este bună, dar nu suntem noi acei care să fim priviți ca cei cu bâta. Nu numai din acest motiv nu trebuie să se bată sau să nu se aplice forța supralegal. Noi muncim și în altă direcție, pentru ca să schimbăm puțin mentalitatea. Adică lucrăm și asupra impunității. Cum? Am apelat la PNUD Moldova, la Ambasada drepturilor omului din Moldova și ne-au organizat seminare unde am instruit colaboratori de poliție, de ce ei nu trebuie să aplice tortura, care sunt standardele Convenției, care sunt standardele naționale și respectiv am instruit formatori ca ulterior formatorii, pe linia lor lăuntrică să fie transmis mesajul de toleranță zero față de cei care vor aplica tortura. Fix așa mergem cu ideea pe Departamentul instituțiilor penitenciare. Încercăm cumva nu numai să îi batem pentru ceea ce au făcut, dar să le aducem la cunoștința lor că nu trebuie să facă asemenea lucruri.”

    Europa Liberă: Totuși avocații spun că în investigarea cazurilor de tortură ar exista un oarecare protecționism între colaboratorii de poliție, pentru că s-ar tinde să li se dea mai mare dreptate colaboratorilor colegi decât victimelor torturii.

    Ion Caracuian: „În primul rând procurorii sunt aceeași participanți la înfăptuirea actului de justiție ca și ceilalți actori. Nu sunt ei colegi de breaslă cu colaboratorii care aplică tortura. Chiar și conform legii sau interacțiunii în teritoriu, noi ne-am străduit cumva să-i detașăm de la orice activitate a procurorilor care investighează cazurile de tortură, de la orice activitate cu colaboratorii din comisariatele teritoriale de poliție. Adică noi ne-am străduit ca într-un fel să le asigurăm imparțialitatea și independența.”

    Europa Liberă: Și totuși există carențe în examinarea cazurile de tortură?

    Ion Caracuian: „Dacă e să pornim de la niște cifre statistice, în 2013 au fost 719 sesizări examinate. Dacă nu toate sesizările putem să le ținem la control în secția combatere tortură, atunci cauzele penale care sunt pornite, practic de la sesizare până la adoptarea hotărârii pe dosar, fie ea de încetare sau clasare, suspendare sau expediere a dosarului în judecată, este absolut monitorizată de procurorii din cadrul subdiviziunii Procuraturii generale. Până la moment, plângeri de genul că ar fi trecut etapa de examinare de procuratura teritorială, a trecut și de procuratura generală și noi tot nu suntem de acord, parcă nu am auzit.”

    Europa Liberă: Din aceste peste 700 de sesizări depuse în 2013, numai în cazul la o sută și ceva a fost pornită urmărirea penală.

    Ion Caracuian: „Din 719 sesizări a fost pornită urmărirea penală în 157 de cazuri.”

    Europa Liberă: În celelate, nu au fost destule probe sau de ce nu au fost examinate?

    Ion Caracuian: „Motivele sunt diferite. Articolul 275 din Codul de procedură penală, fie nu s-a stabilit fapta infracțiunii, fie că fapta nu este prevăzută de legea penală ca infracțiune, dar am intervenit pe plan disciplinar și am sesizat Ministerul de Interne și i-au tras la răspundere disciplinară, fie că nu s-au îndeplinit elementele constitutive ale infracțiunii. Avem și Legea cu privire la poliție, articolul 15, care spune în ce condiții poate să fie aplicată forța fizică. De asta, noi nu suntem acei care interzic aplicarea forței fizice totalmente. Trebuie să fie aplicată forța fizică, dar în limitele legii. Noi avem și cazuri de genul că nu a fost sesizat organul procuraturii despre comiterea sau presupusul act de tortură la faza incipientă. A fost sesizată tocmai când a rămas sentința în vigoare la Curtea Supremă de Justiție, ceva de doi-trei ani. Da, noi întreprindem toate măsurile, dar dacă eficacitate nu este și nu avem posibilitate să strângem probele, iarăși ajungem la rezultatul când adoptăm hotărâri de refuz.”

    Europa Liberă: Ultimele studii naționale arată că cel mai des oamenii sunt supuși relelelor tratamente în izolatoarele de poliție, atunci când polițiștii au vrut să afle o informație, mărturii. Pe acest segment, este posibilă supravegherea celor din teritoriu?

    Ion Caracuian: „Aceste izolatoare au urmat în primul rând o reparație, în rândul doi o atârnare mai serioasă față de personal, cel care deservește aceste izolatoare și nu în ultimul rând supravegherea video a fost introdusă. Au fost instalate cameri pe coridoarele acestor izolatoare.”

    Europa Liberă: Și aveți încrederea că aceste măsuri funcționează în practică?

    Ion Caracuian: „Da, avem deja sentințe bazate pe asemenea probe, anume înregistrările video au stat la baza emiterii deciziei.”
    sursa: europalibera.org

     

     

    De Ziua Internațională pentru Susținerea Victimelor Torturii, marcată joi, Tamara Grejdeanu a vorbit la Chișinău cu Ion Caracuian, procuror șef al secției de combatere a torturii de la Procuratura Generală. Într-un interviu pentru postul nostru de radio, l-a întrebat la început de ce persistă situația în care multe victime ale torturii din Republica Moldova pierd procese în justiția moldoveană și își obțin dreptatea abia la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, cum s-a întâmplat deja în trei cazuri numai anul acesta.

    Ion Caracuian: „Acestea nu sunt cazuri recente, inclusiv avem cazuri și de reglemenare amiabilă chiar și în cele din 2009, când legislația nu era perfectă. A fost modificat atât Codul penal cât și Codul de procedură penală, cât și Codul de executare în sensul de a putea obține cel puțin reglementare legală categorică pentru a ajunge la faptul ca să putem vorbi în viitor, cel puțin despre investigații eficiente. S-a redus termenul de examinare a sesizărilor despre tortură de la un termen, cum era prevăzut atunci - rezonabil, acum îi doar în 15 zile.

    S-a stabilit obligativitatea procurorilor care investighează cazuri de tortură ca pe orice caz să fie numită expertiza psihiatrico-psihologică și respectiv sancțiunile pentru infracțiunile de tortură s-au majorat, chiar până la cele care sunt stabilite pentru omucidere. Noi, prin aceste modificări, tindem la aceea ca să nu avem condamnări vreodată, atât pe plan național cât și pe plan internațional referitor la eficacitatea investigării cazurilor de tortură și rele tratamente.”

    Europa Liberă: Chiar dumneavoastră spuneați că aveți nenorocul să investigați munca unor profesioniști când este vorba de aplicarea torturii, s-a schimbat ceva între timp, au frică colaboratorii de poliție că s-au înăsprit pedepsele pentru aplicarea torturii?

    Ion Caracuian: „Bine, și bâta este bună, dar nu suntem noi acei care să fim priviți ca cei cu bâta. Nu numai din acest motiv nu trebuie să se bată sau să nu se aplice forța supralegal. Noi muncim și în altă direcție, pentru ca să schimbăm puțin mentalitatea. Adică lucrăm și asupra impunității. Cum? Am apelat la PNUD Moldova, la Ambasada drepturilor omului din Moldova și ne-au organizat seminare unde am instruit colaboratori de poliție, de ce ei nu trebuie să aplice tortura, care sunt standardele Convenției, care sunt standardele naționale și respectiv am instruit formatori ca ulterior formatorii, pe linia lor lăuntrică să fie transmis mesajul de toleranță zero față de cei care vor aplica tortura. Fix așa mergem cu ideea pe Departamentul instituțiilor penitenciare. Încercăm cumva nu numai să îi batem pentru ceea ce au făcut, dar să le aducem la cunoștința lor că nu trebuie să facă asemenea lucruri.”

    Europa Liberă: Totuși avocații spun că în investigarea cazurilor de tortură ar exista un oarecare protecționism între colaboratorii de poliție, pentru că s-ar tinde să li se dea mai mare dreptate colaboratorilor colegi decât victimelor torturii.

    Ion Caracuian: „În primul rând procurorii sunt aceeași participanți la înfăptuirea actului de justiție ca și ceilalți actori. Nu sunt ei colegi de breaslă cu colaboratorii care aplică tortura. Chiar și conform legii sau interacțiunii în teritoriu, noi ne-am străduit cumva să-i detașăm de la orice activitate a procurorilor care investighează cazurile de tortură, de la orice activitate cu colaboratorii din comisariatele teritoriale de poliție. Adică noi ne-am străduit ca într-un fel să le asigurăm imparțialitatea și independența.”

    Europa Liberă: Și totuși există carențe în examinarea cazurile de tortură?

    Ion Caracuian: „Dacă e să pornim de la niște cifre statistice, în 2013 au fost 719 sesizări examinate. Dacă nu toate sesizările putem să le ținem la control în secția combatere tortură, atunci cauzele penale care sunt pornite, practic de la sesizare până la adoptarea hotărârii pe dosar, fie ea de încetare sau clasare, suspendare sau expediere a dosarului în judecată, este absolut monitorizată de procurorii din cadrul subdiviziunii Procuraturii generale. Până la moment, plângeri de genul că ar fi trecut etapa de examinare de procuratura teritorială, a trecut și de procuratura generală și noi tot nu suntem de acord, parcă nu am auzit.”

    Europa Liberă: Din aceste peste 700 de sesizări depuse în 2013, numai în cazul la o sută și ceva a fost pornită urmărirea penală.

    Ion Caracuian: „Din 719 sesizări a fost pornită urmărirea penală în 157 de cazuri.”

    Europa Liberă: În celelate, nu au fost destule probe sau de ce nu au fost examinate?

    Ion Caracuian: „Motivele sunt diferite. Articolul 275 din Codul de procedură penală, fie nu s-a stabilit fapta infracțiunii, fie că fapta nu este prevăzută de legea penală ca infracțiune, dar am intervenit pe plan disciplinar și am sesizat Ministerul de Interne și i-au tras la răspundere disciplinară, fie că nu s-au îndeplinit elementele constitutive ale infracțiunii. Avem și Legea cu privire la poliție, articolul 15, care spune în ce condiții poate să fie aplicată forța fizică. De asta, noi nu suntem acei care interzic aplicarea forței fizice totalmente. Trebuie să fie aplicată forța fizică, dar în limitele legii. Noi avem și cazuri de genul că nu a fost sesizat organul procuraturii despre comiterea sau presupusul act de tortură la faza incipientă. A fost sesizată tocmai când a rămas sentința în vigoare la Curtea Supremă de Justiție, ceva de doi-trei ani. Da, noi întreprindem toate măsurile, dar dacă eficacitate nu este și nu avem posibilitate să strângem probele, iarăși ajungem la rezultatul când adoptăm hotărâri de refuz.”

    Europa Liberă: Ultimele studii naționale arată că cel mai des oamenii sunt supuși relelelor tratamente în izolatoarele de poliție, atunci când polițiștii au vrut să afle o informație, mărturii. Pe acest segment, este posibilă supravegherea celor din teritoriu?

    Ion Caracuian: „Aceste izolatoare au urmat în primul rând o reparație, în rândul doi o atârnare mai serioasă față de personal, cel care deservește aceste izolatoare și nu în ultimul rând supravegherea video a fost introdusă. Au fost instalate cameri pe coridoarele acestor izolatoare.”

    Europa Liberă: Și aveți încrederea că aceste măsuri funcționează în practică?

    Ion Caracuian: „Da, avem deja sentințe bazate pe asemenea probe, anume înregistrările video au stat la baza emiterii deciziei.”
    sursa: europalibera.org

     

     

     

LASĂ UN COMENTARIU