Știri

• Șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, la Cutia Neagră PLUS

  Invitată în cadrul emisiunii „Cutia Neagră Plus” cu Mariana Rață la 21 iulie 2024, Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a discutat despre cauzele penale în privința judecătorilor din Republica Moldova. A explicat motivele pentru care dintre cei peste 70 de magistrați investigați, nici unul nu execută o pedeapsă cu închisoare, chiar dacă au fost pronunțate sentințe de condamnare și […]

  Citiţi mai departe

  Invitată în cadrul emisiunii „Cutia Neagră Plus” cu Mariana Rață la 21 iulie 2024, Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a discutat despre cauzele penale în privința judecătorilor din Republica Moldova. A explicat motivele pentru care dintre cei peste 70 de magistrați investigați, nici unul nu execută o pedeapsă cu închisoare, chiar dacă au fost pronunțate sentințe de condamnare și dispuse pedepse privative de libertate.

  Totodată, a atras atenția asupra unui caz recent de condamnare definitivă a unui judecător pentru acte de corupție la 10 ani de închisoare, însă prin eroarea Curții de Apel Bălți, magistratul a avut oportunitatea să fugă din țară după pronunțarea sentinței. Procurorul-șef a subliniat necesitatea reformelor pentru a asigura responsabilitatea și integritatea sistemului judiciar.
  Sursa: procuratura.md

• Odiseea imobiliară a Veronicăi Dragalin: cum i s-a propus să lupte cu marii corupți dintr-un hotel

  Pe fundalul unor rumori generalizate despre necesitatea fortificării acțiunilor de deconspirare a corupției mari, refuzurile de care se ciocnește șefa Procuraturii Anticorupție (PA), Veronica Dragalin, în încercarea de a-și reloca oamenii și resursele materiale într-un sediu separat, trezesc cel puțin nedumeriri. La prima vedere, autoritățile susțin ideea că acuzatorii trebuie să dispună de noi condiții, dar și legea le obligă […]

  Citiţi mai departe

  Pe fundalul unor rumori generalizate despre necesitatea fortificării acțiunilor de deconspirare a corupției mari, refuzurile de care se ciocnește șefa Procuraturii Anticorupție (PA), Veronica Dragalin, în încercarea de a-și reloca oamenii și resursele materiale într-un sediu separat, trezesc cel puțin nedumeriri. La prima vedere, autoritățile susțin ideea că acuzatorii trebuie să dispună de noi condiții, dar și legea le obligă să o facă. În realitate, Guvernul nu a oferit până acum un răspuns clar instituției – unde și când se mută? După ce mai multe opțiuni agreate și de PA au fost respinse, Agenția Proprietăți Publice (APP) propune locații din ce în ce mai stranii pentru viitoarea replică moldovenească a DNA-ului românesc. PA a fost pusă în situația să aleagă, de exemplu, între 2/3 dintr-o clădire de pe teritoriul televiziunii publice, o parte din hotelul Zarea și 1300 de metri pătrați dintre cei peste 6500 ai Palatului de Cultură al Feroviarilor. Portalul Anticoruptie.md a obținut corespondența oficială, care a însoțit această odisee imobiliară, dar și geografia adreselor necunoscute publicului larg, despre care s-a discutat la diferite etape. Totodată, am refăcut cronologia ​demersurilor, majoritatea susținute la nivel guvernamental înalt și pline de speranță, dar care s-au încheiat nu tocmai cu un happy end pentru procurora șefă cu rădăcini americane.

  Guvernul, în comun cu Procuratura Generală, avea la dispoziție 3 luni de la intrarea în vigoare a planului național de deoligarhizare, în decembrie 2023, pentru a dota și capacita Procuratura Anticorupție. În lege este stipulat că Procuratura Anticorupție urmează să fie asigurată cu un sediu nou, astfel încât angajații instituției, numărul cărora a crescut până la 198, să-și poată desfășura activitatea în condiții optime pentru a livra rezultatele așteptate de cetățeni și de partenerii de dezvoltare. Și din punct de vedere economic, pare a fi o soluție bună, așa cum Procuratura Generală transferă anual în contul Centrului Național Anticorupție (CNA) un milion de lei conform contractului de locațiune.

  Cei 100 de angajați, pe care îi are momentan PA, sunt dislocați în 43 birouri și 950 metri pătrați în sediul CNA, iar buna funcționare a Procuraturii Anticorupție reformate ar necesita un spațiu cu cel puțin 50 de birouri și peste 1200 metri pătrați, declară reprezentanții PA. 

  Încercările de a identifica o nouă locație pentru instituție au început mult mai devreme de aprobarea modificărilor legislative, atunci când era clar că prevederile despre care se discuta erau mult prea importante pentru angajamentele pe care și le-a asumat Republica Moldova în lupta anticorupție.

  Am reușit să aflăm că, pe lângă sediile cunoscute de opinia publică, acuzatorii au primit din partea Agenției Proprietăți Publice (APP) o listă de opțiuni, dar care au fost rebutate, rând pe rând, pentru că nu corespundeau anumitor rigori sau necesitau prea multe investiții pentru a fi recondiționate. 

  În septembrie 2023, Veronica Dragalin a acceptat ideea de a se muta în clădirea care aparține Procuraturii Generale, situată pe strada Alexandru cel Bun, 100. Cu o suprafață generoasă de peste 5 mii de metri pătrați, clădirea nefinalizată a fost cumpărată în anul 2005 pentru nevoile PG, dar nu a mai fost utilizată. Și dosarul în care ex-procurorul general, Valeriu Balaban, împreună cu  fostul șef de direcție din cadrul Procuraturii Generale, Boris Crigan, sunt învinuiți că au cumpărat blocul la un preț de 9 milioane de lei în loc de 2,5 milioane bate pasul pe loc.  

  Conform corespondenței oficiale obținută de portalul Anticoruptie.md, procurorul general interimar, Ion Munteanu, a solicitat Guvernului, în data de 5 septembrie 2023, să asigure finanțarea unei expertize a blocului, pentru a fi stabilită starea de facto a clădirii, dar și investițiile necesare pentru finalizarea lucrărilor. Munteanu a dat de înțeles că reparația capitală ar putea fi acoperită din contul donatorilor sau prin finanțarea suplimentară a Procuraturii.  

   

  Pe 20 septembrie, ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, adresează o scrisoare Ministerului Finanțelor în care solicită identificarea a 600 de mii de lei pentru efectuarea expertizei.

  „În vederea asigurării implementării prevederilor legale menționate, dar şi realizării angajamentului asumat în procesul de integrare europeană, Ministerul Justiţiei a avut mai multe discuţii cu conducerea Procuraturii Generale şi a Procuraturii Anticorupţie, urmare a cărora a fost identificată opţiunea de acordarea pentru Procuratura Anticorupţie a sediului amplasat pe strada Alexandru cel Bun, 100, mun. Chişinău. În acelaşi timp, s-a comunicat că anterior efectuării unei reparatii capitale a imobilului este necesară efectuarea unei expertise în construcţii care estimativ ar costa circa 600,0 mii lei. Cu referire la acest aspect, urmare a discuţiilor la nivel de conducere a Guvernului, s-a agreat alocarea către Procuratura Generală a mijloacelor financiare necesare. Prin urmare, având în vedere competenţele funcţionale ale Ministerului Finanţelor, susţinem necesitatea iminentă de a identifica şi aloca mijloacele financiare necesare în acest scop”, se arată în scrisoare.

   

  Pe 26 septembrie, Ministerul Finanțelor examinează solicitarea de alocare a mijloacelor financiare pentru expertiză și informează că alocarea lor este irațională, recomandând includerea acestor cheltuieli în proiectul bugetului de stat pentru anul 2024.

  „ (…) se consideră irațional alocarea mijloacelor financiare suplimentare în anul curent. În vederea soluționării subiectului abordat, se recomandă înaintarea de către Procuratura Generală a propunerilor suplimentare de alocare a surselor în sumă de 600,0 mii lei la etapa de elaborare a proiectului bugetului de stat pentru anul 2024”, se arată în răspunsul semnat de secretara de stat, Dina Roșca.

   

  Cu această scrisoare se încheie lanțul demersurilor și scrisorilor oficiale pentru adresa Alexandru cel Bun, 100, iar Ministerul Finanțelor a dat de înțeles că procedurile care urmează, dacă se alege această opțiune, nu sunt dintre cele mai facile și pot dura o perioadă extinsă de timp. Considerată una dintre cele mai bune locații pentru un eventual sediu al PA, clădirea necesită, în afară de cele 600 de mii de lei pentru expertizare, mai mult de 10 milioane de lei pentru a finaliza lucrările pe exterior/interior, dar și prezentarea unui studiu de fezabilitate necesar în cazul unor investiții capitale publice de așa anvergură. 

  „Procuratura Generală urmează să parcurgă unele etape obligatorii: pentru proiecte de investiții capitale publice cu un cost estimativ de peste 10,0 mil. lei este obligatorie elaborarea studiului de fezabilitate; în baza studiului de fezabilitate se va completa „Formularul de identificare și evaluare a proiectului de investiții capitale publice” conform Anexei nr.1 la Regulamentul cu privire la proiectele de investiții capitale publice; prezentarea Ministerului Finanțelor a studiului de fezabilitate și a Formularului completat; examinarea propunerii de proiect de către Grupul de lucru al Ministerului Finanțelor; în cazul stabilirii eligibilității proiectului de către Grupul de lucru, acesta va fi prezentat spre examinare Comitetului interministerial de planificare strategică (CIPS); – doar în cazul susținerii proiectului de către CIPS, acesta poate fi inclus în proiectul CBTM/legii bugetului de stat”, se mai arată în scrisoare.

  S-a vehiculat și ideea ca sediul nou al PA să se regăsească în aripa dreaptă a sediului Procuraturii Generale. La începutul anului curent, și conducerea PA și-a exprimat opinia că locația ar putea fi una potrivită. Pentru aceasta, era nevoie de o serie de rocade… locative. Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) urma să se mute în locul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), pe strada Mihai Eminescu, 5, iar CSM – să revină în clădirea Curții Supreme de Justiție (CSJ).

  Propunerea a stârnit un val de indignări, iar CSM a declarat că instanțele judecătorești și așa sunt neîncăpătoare și astfel de propuneri sunt inoportune. 
  Pe 17 ianuarie, procurorul general interimar Ion Munteanu, împreună cu șefa de la Anticorupție Veronica Dragalin, au mers la Academia de Științe pentru a evalua capacitatea instituției de a găzdui PA, vizită despre care s-a aflat ulterior. În aceeași zi, Dragalin a expediat un demers către Procuratura Generală, iar aceasta către Ministerul Finanțelor și Agenția Proprietății Publice, cu privire la „dislocarea Procuraturii Anticorupție din clădirea de pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt nr.198, în spațiile de la etajele 2, 3 și 4 din aripa stângă a Academiei de Științe situate pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt nr.1”.

   

  Pe 26 ianuarie și 2 februarie, Agenția Proprietății Publice și Ministerul Finanțelor, prin demersuri separate, confirmă susținerea pentru această relocare, în urma analizei efectuate conform competențelor lor funcționale. Tot pe 2 februarie, academicienii au adoptat o declarație prin care și-au exprimat „nedumerirea și totalul dezacord” față de eventuala coabitare cu PA. Ei spun că Procuratura Anticorupție „are un regim special, total incompatibil cu activitatea instituțiilor din domeniile cercetării și inovării”. Nici Procuratura Generală și nici Procuratura Anticorupție nu au primit un răspuns din partea Guvernului referitor la spațiile din clădirea Academiei de Științe.

  Pe 26 februarie, Dragalin și Munteanu vizitează o altă locație și expediază un nou demers în adresa Guvernului, prezentând istoricul propunerilor „eșuate” și solicitând examinarea oportunității transmiterii în gestiunea economică a sistemului Procuraturii a imobilului de pe strada Ghenadie Iablocikin nr.5.

   

  În data de 1 martie, Procuratura Anticorupție expediază o scrisoare în adresa autorităților de resort prin care solicită urgentarea identificării unui nou sediu „corespunzător, esențial pentru asigurarea funcționării eficiente a Procuraturii Anticorupție și îndeplinirea atribuțiilor sale în lupta împotriva corupției”. Trei zile mai târziu, Agenția Proprietății Publice anunță PA că un imobil care ar coincide cu cerințele tehnice și de amplasare minime, este în gestiunea Ministerului Educației și Cercetării (ME) și anunță că „asupra problemei date trebuie să se pronunțe Ministerul Educației”, chiar dacă subiectul viza o proprietate a statului.

   

  Fostul bloc de studii al Universității de Stat din Tiraspol părea o locație ideală pentru noul sediu al Procuraturii Anticorupție, însă discuțiile nu au avansat, după ce comunitatea academică a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă”, în gestiunea căreia a ajuns clădirea, a transmis o scrisoare deschisă Președinției, Parlamentului, Executivului și Ministerului Educației și Cercetării.

  „Clădirea de pe str. Ghenadie Iablocikin, nr. 5, a fost identificată ca fiind ideală pentru Procuratura Anticorupție, având în vedere suprafața, locația, curtea interioară, accesul pentru transport special, săli de ședințe, birouri și alte specificații din punct de vedere a infrastructurii și funcționalitatea Procuraturii Anticorupție. Personalul instituției universitare poate fi transferat din imobilul de pe str. Ghenadie Iablocikin, nr. 5, vis-a-vis, în imobilul de pe str. Ghenadie Iablocikin, nr. 2/1, care este dotat cu tot necesarul pentru desfășurarea studiilor universitare, fiind anterior clădirea unde a fost amplasată Facultatea de Drept și care, la moment, este spațiul nefolosit în gestiunea statului”, a precizat pentru Anticoruptie.md PA, care a completat că, fără asigurarea unui sediu corespunzător în termene cât mai restrânse, activitatea procuraturii riscă să fie blocată.

  Pe 12 martie, Procuratura Anticorupție a expediat o scrisoare către Ministrul Educației și Cercetării, incluzând în copie și Secretarul General al Guvernului, solicitând acordul ministerului pentru organizarea unei vizite la clădirea din str. Ghenadie Iablocikin, nr. 5, cu reprezentanți ai unui partener extern, care este gata să acorde suport financiar Procuraturii Anticorupție. Vizita avea scopul de a aprecia necesitățile de reparație și dotare cu mobilier și tehnică a clădirii. Conform surselor Anticoruptie.md, finanțarea urma să vină din partea Ambasadei SUA. Inițial, Ministrul Educației și-a dat acordul pentru ca vizita să aibă loc în data de 15 martie, la ora 13.00, întâlnire planificată și coordonată cu partenerii externi. În ziua respectivă însă, Ministrul Educației a informat Procuratura Anticorupție personal că vizita la clădirea menționată nu va avea loc, deoarece clădirea respectivă nu va fi transmisă. 

  Ministrul Dan Perciun a anunțat că „proprietățile Universității Creangă vor rămâne în gestiunea universității și urmează să fie utilizate exclusiv în scopuri didactice”. Pe 25 martie, acesta a expediat și o scrisoare oficială de refuz pe numele Veronicăi Dragalin.

   

  Pe 3 aprilie, după ce cu o zi înainte șefa Procuraturii Anticorupție (PA), Veronica Dragalin, a venit cu o nouă reacție de nemulțumire față de faptul că instituția este în incapacitate de a-și exercita atribuțiile în contextul lipsei de spațiu, purtătorul de cuvânt al Executivului, Daniel Vodă, a oferit un comentariu. Vodă a precizat că este continuată comunicarea instuțională cu PA pentru identificarea unor „opțiuni acceptabile” pentru toate părțile implicate.     

  „Guvernul înțelege importanța asigurării condițiilor adecvate pentru Procuratura Anticorupție în lupta împotriva corupției la cel mai înalt nivel. Ca și în cazul altor instituții publice, recunoaștem necesitatea unui sediu adecvat și a resurselor suficiente pentru ca Procuratura Anticorupție să își îndeplinească eficient mandatul său vital. La rândul nostru, avem toată deschiderea să continuăm comunicarea instituțională cu PA pentru identificarea unor opțiuni acceptabile pentru toate părțile implicate”, a declarat Daniel Vodă.

  Șefa PA, Veronica Dragalin, a precizat, într-un mesaj pe Facebook, că de la începutul lunii aprilie 2024, instituția a rămas total descoperită, întrucât nu are resursele umane și materiale să asigure urmărirea vizuală, interceptări, transmiterea banilor sub control și alte măsuri speciale de investigație. În special, spune Dragalin, nu pot fi investigate adecvat infracțiunile comise de subiecții speciali cum ar fi miniștri, deputați, judecători, procurori. 

   

  Motivul pentru care este blocat procesul de lucru ar fi lipsa unui sediu în care să fie suficient spațiu pentru angajarea unui număr mai mare de persoane, așa cum prevede legislația.

  „Conform modificărilor legislative, începând cu 1 aprilie 2024, Procuratura Anticorupție a rămas total descoperită cu privire la asigurarea operativă pe dosarele de competența Procuraturii Anticorupție. Adică, pentru infracțiuni de corupție la cel mai înalt nivel (comise de subiecți speciali cum ar fi miniștri, deputați, judecători, procurori), instituția noastră nu are resursele umane și materiale să asigure urmărirea vizuală, interceptări, transmiterea banilor sub control și alte măsuri speciale de investigație.Impedimentul principal la acest moment este lipsa de suficient spațiu pentru angajații Procuraturii Anticorupție, cei aproximativ 100 de persoane (ofițeri, specialiști, contabili, funcționari publici care asigură administrația unei instituției) care urmează să fie transferate sau angajate. La moment, aproximativ 100 persoane ocupă 950 m2 în clădirea CNA. Este imposibil să ajungem la 198 angajați prevăzut de lege fără spațiu adițional”, menționa Dragalin.

  Șefa PA le-a dat de înțeles conducătorilor instituțiilor de stat că lupta cu corupția ar trebui să-i intereseze în egală măsură. 

  „Dacă conducătorii instituțiilor de stat vor refuza să permită folosirea spațiilor publice în interesul public (în loc să rămână clădiri goale dar în gestiunea lor de principiu), degrabă nu vom avea nici studenți, nici profesori, nici academicieni în țara noastră ca rezultat al corupției. Fără fortificarea urgentă a instituției responsabilă de combaterea corupției la nivel înalt transmitem un mesaj greșit că lupta cu corupția, justiția și statul de drept nu este o prioritate pentru țara noastră. Cetățenii noștri merită mai mult”, a conchis șefa PA.

  Agenția Proprietății Publice a expediat în adresa PA o listă a bunurilor imobile proprietate de stat, amplasate în municipiul Chișinău. Este vorba despre clădiri în care sunt suprafețe neutilizate de gestionari, conform datelor din Registrul patrimoniului public. 

  Agenția recunoaște că „nu deține informații referitor la starea bunurilor imobile, amplasarea încăperilor neutilizate în interiorul acestora, precum și posibilitatea de a fi utilizate cu titlu de sediu”. Între acestea – un bloc din strada Alecu Russo, 1, gestionat de Cancelaria de Stat, clădirea administrativă a Academiei de Studii Economice din strada Petricani 19/4, încăperi într-unul din blocurile Ministerului Justiției din bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, 200, încăperi în Palatul de Cultură al Feroviarilor, pe teritoriul televiziunii publice Moldova 1, unde ar fi liber un spațiu de 975 de metri pătrați, cu 30 de metri pătrați mai mult decât ocupă PA la CNA, și chiar hotelul Zarea. În toate cazurile este vorba despre utilizarea parțială a spațiilor, acuzatorii urmând să-și îndeplinească atribuțiile și să gestioneze dosare cot la cot cu angajații instituțiilor respective. Într-un singur caz este vorba despre transmiterea în întregime a unei clădiri administrative, care e administrată de Căile Ferate și este situată pe strada Muncești 273.

   

  Într-un comentariu pentru Anticoruptie.md, conducerea Procuraturii Anticorupție a menționat că toate aceste locații nu fac față cerințelor.

  „În ciuda demersului Procurorului General, unde este indicat foarte clar ce fel de spațiu e nevoie și unde trebuie să fie amplasat PA, APP face trimitere la 8 imobile, despre care afirmă că în interiorul lor ar fi disponibil un anumit metraj. Niciunul din spațiile indicate nu coincid nici măcar aproximativ cu solicitarea Procurorului General. Mai mult, în cel mai surprinzător mod, chiar dacă e vorba de o obligație de serviciu, APP declară că ,,nu are cunoștință despre starea tehnică a acestor spații”. Spre exemplu, APP propune 2140 m2 în incinta unui hotel numit „Zarea”, dintr-un total de 6500 metri pătrați”, se arată în răspunsul primit de Anticoruptie.md.

  Totodată, responsabilii din cadrul instituției declară că Procuratura Generală și Procuratura Anticorupție nu au primit un răspuns din partea Guvernului referitor la clădirea amplasată pe str. Ghenadie Iablocikin nr. 5.

  „Amintim că, începând cu 01 aprilie 2024, suportul operativ pe dosare de corupție de nivel înalt trebuie asigurate de Procuratura Anticorupție, care nu deține suficient spațiu să angajeze 62 ofițeri și zeci de alți funcționari publici pentru activitatea și obligația dată în competența sa și anume lupta împotriva corupției la cel mai înalt nivel. Astfel, este imperios identificarea unui sediu în cel mai scurt timp pentru asigurarea funcționalității Procuraturii Anticorupție”, se mai arată în comentariu.

  În data de 15 februarie curent, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a aprobat majorarea numărului de angajați ai Procuraturii Anticorupție cu 54 de funcții noi, iar Veronica Dragalin a comentat că această hotărâre rămâne doar pe hârtie atâta timp cât identificarea unui sediu pentru cei 198 de angajați ai instituției arată ca o misiune imposibilă pentru autorități.  

  „Această modificare va fi doar una simbolică și va exista doar pe hârtie atâta timp cât este imposibil angajarea noilor membri ai echipei din cauza spațiului insuficient. Este imperioasă obținerea unui nou sediu cât mai urgent. Înțelegem de ce unii se opun atribuirii unui nou sediu. Persoanele și grupările investigate de procurori vor găsi orice scuză să blocheze progresul nostru”, a precizat Dragalin.

  Cu toate acestea, procurorul-șef susține că, indiferent de încercări, „calea spre fortificare este una fermă și ireversibilă”.

  Cele 54 de funcții vor fi atribuite pentru formarea unui aparat cu servicii de resurse umane, finanțe, contabilitate, achiziții publice etc., inclusiv pentru creșterea numărului de ofițeri detașați din alte instituții care, pentru prima dată în istoria instituției, vor efectua direct măsuri speciale de investigații în cauze de corupție de nivel înalt. 

  Sursa: anticoruptie.md

• Conferință de presă la un an de mandat al Procurorului-Șef, Veronica Dragalin

  Astăzi, 01 august 2023, Procuratura Anticorupție a organizat o conferință de presă pentru a marca primul an de mandat al Procurorului-șef, Veronica Dragalin. În cadrul conferinței, Procurorul-șef a prezentat realizările și provocările acestui an, dar și obiectivele viitoare pentru consolidarea eforturilor noastre în lupta împotriva corupției. Procurorul-șef și adjuncții săi au răspuns și la întrebările jurnaliștilor din sală pe următoarele teme. […]

  Citiţi mai departe

  Astăzi, 01 august 2023, Procuratura Anticorupție a organizat o conferință de presă pentru a marca primul an de mandat al Procurorului-șef, Veronica Dragalin. În cadrul conferinței, Procurorul-șef a prezentat realizările și provocările acestui an, dar și obiectivele viitoare pentru consolidarea eforturilor noastre în lupta împotriva corupției. Procurorul-șef și adjuncții săi au răspuns și la întrebările jurnaliștilor din sală pe următoarele teme.

   

  1. Progrese pe dosare de rezonanță istorice – Frauda Bancară și Laundromat
     • Frauda Bancară
     • Condamnarea definitivă a lui Ilan Șor, 15 ani închisoare, cu restituirea sumei de peste 5,2 miliarde de lei în interesul statului
     • Investigații terminate și trimise în judecată
       1. Vladimir Plahotniuc (trimis în judecată în lipsă)
       2. Vladimir Andronachi (reținut și trimis în judecată)
       3. ex-Guvernator și 2 vice-Guvernatori BNM (trimiși în judecată)
     • Cooperarea internațională – sechestre în valoarea de zeci de milioane EUR
     • Laundromat
     • Cooperarea internațională cu alte jurisdicții care investighează această schemă și pot îngheța și eventual confisca sume mari din cele 22 miliarde dolari SUA spălați prin sistemul judiciar și bancar din Moldova
        
  2. Dosare de rezonanță – investigații terminate și trimise în judecată
  3. Subiecți speciali de rang înalt, trimiși în judecată pentru acte de corupție, inclusiv fostul Președinte, un fost Prim-ministru, un fost Ministru de economii, un fost Vice-ministru de economii, Procurorul General suspendat, Directorul SIS, deputați și alții
  4. Cazuri cu prejudiciu de sute de milioane de lei (concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău cu prejudiciu de 392 milioane MDL, achiziționarea blanchetelor pentru pașapoarte cu prejudiciu de peste 817 milioane MDL, Air Moldova cu prejudiciu peste 119 milioane MDL și altele)
  5. Operațiuni în flagrant, fără scurgeri de informație, ridicați milioane de lei (cazul finanțarea ilegală a Partidului Politic Șor, cu suma finanțării ilegale de peste 195 milioane MDL și altele)
      
  6. Judecători, procurori, avocați, ofițeri, intermediari – condamnări cu ani de închisoare și dosare trimise în judecată pentru trafic de influență cu sume de 100.000 EUR, 47.000 EUR, 25.000 EUR, 10.000 EUR și altele
  7. Succes datorită denunțătorilor, inclusiv cetățeni care refuză să plătească mită și denunță acte de corupție și funcționari publici care refuză să accepte mită și cooperează cu ancheta
      
  8. Pentru a combate scurgeri de informații și a crește eficiență pe dosare de corupție, solicităm
     1. fortificarea PA să devină o instituție similară a DNA din România, cu dreptul de a efectua măsuri speciale de investigație, buget, sediu, tehnică, echipament, suficienți procurori, ofițeri, specialiști
     2. încurajarea procurorilor corecți și integri să rămână în sistem prin creșterea salariilor și condiții decente de muncă și de trai
  9. Pentru a livra rezultate mai bune și mai repede, recomandăm modificări legislative, inclusiv
  10. creșterea amenzii și includerea pedepsii de inchisoare cu amendă pentru infracțiuni de corupție și infracțiuni contra justiție
  11. eliminarea imunității pentru percheziții în privința deputaților, judecătorilor și avocaților (procurorii, miniștrii și alți funcționari publici nu au așa imunitate)
  12. posibilitatea de a acorda beneficii persoanelor care cooperează cu ancheta
  13. ședințe de judecată consecutive
  14. promovarea modificării legii să permită publicarea rechizitoriului în dosare de rezonanță, similar cu practica DNA din România
  15. continuarea practicii de a publica comunicate de presă, răspunde la întrebări de la jurnaliști, organiza briefing, cluburi și conferințe de presă
  16. publicarea avizelor legislative pe proiecte de lege care afectează activitatea Procuraturii Anticorupție și lupta împotriva corupției
  17. Pentru a crește încrederea societății în Procuratura Anticorupție și sistemul de justiție, vom continua a promova transparență, inclusiv prin
  18. Corupția din justiție
  19. Provocări și soluții

      Sursa: procuratura.md

   

• Veronica Dragalin, despre evaluarea externă a procurorilor: „Suntem și noi oameni ca toți ceilalți, avem dreptul să nu spunem toate detaliile în mod public despre viața noastră personală și financiară”

  Marți, 1 august, Procuratura Anticorupție (PA) a organizat o conferință de presă pentru a marca primul an de mandat al procurorului-șef, Veronica Dragalin, în cadrul căreia a prezentat realizările și provocările acestui an, dar și obiectivele viitoare. Totodată, râspunzând la întrebările jurnaliștilor prezenți, Veronica Drăgălin s-a arătat sceptică în legătură cu evaluarea externă a procurorilor și judecătorilor. PA a venit și […]

  Citiţi mai departe

  Marți, 1 august, Procuratura Anticorupție (PA) a organizat o conferință de presă pentru a marca primul an de mandat al procurorului-șef, Veronica Dragalin, în cadrul căreia a prezentat realizările și provocările acestui an, dar și obiectivele viitoare. Totodată, râspunzând la întrebările jurnaliștilor prezenți, Veronica Drăgălin s-a arătat sceptică în legătură cu evaluarea externă a procurorilor și judecătorilor.

  PA a venit și cu unele solicitări pentru îmbunătățirea sistemului.

  „Pentru a combate scurgeri de informații și a crește eficiență pe dosare de corupție, solicităm:
  fortificarea PA să devină o instituție similară a DNA din România, cu dreptul de a efectua măsuri speciale de investigație, buget, sediu, tehnică, echipament, suficienți procurori, ofițeri, specialiști
  încurajarea procurorilor corecți și integri să rămână în sistem prin creșterea salariilor și condiții decente de muncă și de trai.

  Pentru a livra rezultate mai bune și mai repede, recomandăm modificări legislative, inclusiv

  • creșterea amenzii și includerea pedepsii de inchisoare cu amendă pentru infracțiuni de corupție și infracțiuni contra justiție
  • eliminarea imunității pentru percheziții în privința deputaților, judecătorilor și avocaților (procurorii, miniștrii și alți funcționari publici nu au așa imunitate)
  • posibilitatea de a acorda beneficii persoanelor care cooperează cu ancheta
  • ședințe de judecată consecutive”, transmite PA.

  Procurorul-șef și adjuncții săi au răspuns și la întrebările jurnaliștilor din sală, abordând și subiectul proiectului de lege privind evaluarea externă a integrității etice și financiare a judecătorilor și procurorilor din funcțiile-cheie din domeniul justiției, votat luni, 31 iulie, în lectura a doua. Veronica Dragalin a declarat că are o atitudine sceptică față de acest proiect.

  „Sunt persoane la noi în instituție, inclusiv eu, care sunt destul de reticente la această procedură, pentru că afectează viața noastră privată. Suntem și noi oameni ca toți ceilalți, avem dreptul să nu spunem toate detaliile în mod public despre viața noastră personală și financiară”, a spus Dragalin.

  Totodată, aceasta a mai explicat că „se simte incomod” că va trebui să ofere comisiei de evaluare inclusiv și informații despre starea financiară a rudelor sale.

  „Eu nici nu cunosc starea financiară a părinților, deoarece eu sunt un adult și nu depind de ei, nu am idee ce au ei în conturile bancare și mă simt incomod să solicit de la părinții mei, de la sora mea sau de la alți membri de familie rulaje bancare sau să demonstrez cum și-au câștigat banii”, a menționat șefa de la PA.

  De asemenea, ea a mai adăugat că este sceptică și cu referire la modul de evaluare a comisiei.

  „Noi ca procurori am examinat foarte atent procedurile și interviurile comisiei de pre-vetting și eu personal, dar știu că și mulți alții, am întrebări cu referire la rezultate. Din punctul meu de vedere este greu de înțeles de ce unii au promovat și alții nu au promovat. Eu personal am întrebări dacă este o procedură care mereu va ajunge la rezultatul corect și atunci când nu ești sigur că așa o procedură o să ajungă la un rezultat obiectiv și corect, îți pui întrebarea dacă merită riscul”, punctează Veronica Dragalin.

   

  Parlamentul a votat, pe 31 iulie, în a doua lectură, proiectul de lege conform căruia peste 200 de procurorii și circa 140 de judecători din funcții-cheie vor fi supuși evaluării externe. În procesul de evaluare a integrității financiare, vor fi verificate activele și cheltuielile, raportate la veniturile disponibile și declarate. De asemenea, vor fi verificate veniturile și cheltuielile nu doar ale subiecților evaluării, ci și ale membrilor familiilor acestora.

  Sursa: zdg.md

• Veronica Dragalin a depus jurământul de învestire în funcția de șefă a Procuraturii Anticorupție

  Veronica Dragalin, însoțită de procurorul general interimar, Dumitru Robu, s-a prezentat vineri la ședința Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) unde a depus jurământul de învestire în funcția de șefă a Procuraturii Anticorupție (PA). Jurământul formulat atât în formă orală cât și scrisă urmează să fie semnat de procurorul general și membrii Consiliului Superior al Procurorilor. Veronica Dragalin și-a început luni, […]

  Citiţi mai departe

  Veronica Dragalin, însoțită de procurorul general interimar, Dumitru Robu, s-a prezentat vineri la ședința Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) unde a depus jurământul de învestire în funcția de șefă a Procuraturii Anticorupție (PA).

  Jurământul formulat atât în formă orală cât și scrisă urmează să fie semnat de procurorul general și membrii Consiliului Superior al Procurorilor.

  Veronica Dragalin și-a început luni, 1 august, activitatea în calitate de procuroră-șefă a PA.

  În scrisoare de motivare pe care a expediat-o membrilor comisie de concurs, Veronica Dragalin e a menționat că „candidează la această poziție, care pentru mine este o șansă de a mă reîntoarce în Moldova și a aduce o contribuție semnificativă, convinsă că eforturile mele în calitate de Șef al Procuraturii Anticorupție ar putea avea cu adevărat un impact pozitiv. Există atât de mult avânt în acest moment, un val puternic împotriva corupției, împotriva modului în care au funcționat lucrurile de prea mult timp, atât în țară cât și în această instituție. Știu că drumul nu va fi ușor, dar ași vrea să contribui la o schimbare fundamentală și necesară în combaterea corupției”

  Luni, 1 august, ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, a anunțat că împreună cu președinta R. Moldova, Maia Sandu, au participat la evenimentul de prezentare a Veronica Dragalin.

  „Împreună cu doamna Președinte al Republicii Moldova, Maia Sandu, am participat în această dimineață la prezentarea șefei Procuraturii Anticorupție, doamna Veronica Drăgălin, care de astăzi își începe activitatea. (…) I-am urat succes doamnei Drăgălin și am asigurat-o că are tot sprijinul din partea Ministerului Justiției, care este gata să pună umărul la realizarea obiectivelor pe care și le-a propus. Suntem deschiși să promovăm toate modificările legislative care sunt necesare pentru eficientizarea activității organelor procuraturii”, a scris Sergiu Litvinenco pe Facebook.

  Marți, 7 iunie, Veronica Dragalin a trecut etapa de preselecție în cadrul concursului pentru funcția de procuror-șef al PA. O decizie în acest sens a fost adoptată de membrii Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). Veronica Dragalin a obținut cel mai mare punctaj la proba interviului – 72,15 puncte.

  Veronica Dragalin este fiica Elenei Dragalin, fondatoarea organizației Moldova AID, precum și a organizației Moldovan-American Convention. Familia Dragalin este stabilită în SUA. Potrivit datelor publicate pe site-ul Universității din California de Sud, Veronica Dragalin a fost procuroră adjunctă a Statelor Unite ale Americii în secția de corupție publică și drepturi civile din biroul procurorului american din districtul central al Californiei.

  Conform CV-ului său, în 2019, Veronica Dragalin a obținut Premiul „Cazul Anului” din partea Biroului Alcool, Tutun, Arme și Explozibili (ATF). În anul 2020, ea a obținut Premiul Directorului FBI.

  Sursa: zdg.md

• Veronica Dragalin își începe, de ASTĂZI, activitatea în calitate de procuroră-șefă a PA: „Știu că drumul nu va fi ușor, dar aș vrea să contribui la o schimbare fundamentală și necesară în combaterea corupției”. Detalii din scrisoarea de motivare a noii șe

  Știre atașată

  De astăzi, 1 august, Veronica Dragalin, câștigătoarea concursului pentru funcția de procuroră-șefă a Procuraturii Anticorupție (PA), își va începe activitatea în funcția respectivă. Noua șefă anticorupție a fost prezentată luni dimineață colectivului. Ordinul în acest sens a fost semnat de procurorului general interimar, Dumitru Robu, încă la 15 iunie 2022. În scrisoare de motivare pe care a expediat-o membrilor comisie […]

  Citiţi mai departe

  Știre atașată

  De astăzi, 1 august, Veronica Dragalin, câștigătoarea concursului pentru funcția de procuroră-șefă a Procuraturii Anticorupție (PA), își va începe activitatea în funcția respectivă. Noua șefă anticorupție a fost prezentată luni dimineață colectivului.

  Ordinul în acest sens a fost semnat de procurorului general interimar, Dumitru Robu, încă la 15 iunie 2022.

  În scrisoare de motivare pe care a expediat-o membrilor comisie de concurs, Veronica Dragalin e a menționat că „candidează la această poziție, care pentru mine este o șansă de a mă reîntoarce în Moldova și a aduce o contribuție semnificativă, convinsă că eforturile mele în calitate de Șef al Procuraturii Anticorupție ar putea avea cu adevărat un impact pozitiv. Există atât de mult avânt în acest moment, un val puternic împotriva corupției, împotriva modului în care au funcționat lucrurile de prea mult timp, atât în țară cât și în această instituție. Știu că drumul nu va fi ușor, dar ași vrea să contribui la o schimbare fundamentală și necesară în combaterea corupției”.

  „Eu cred că Republica Moldova nu va fi definită de lăcomia și eșecurile câtorva oameni corupți. Până la urma, după eșec urmează progres. Progresul vine de la schimbări fundamentale. Iar schimbările fundamentale se întâmplă atunci când oamenii recunosc că sistemul actual a eșuat. În opinia mea, Republica Moldova va fi definită de o nouă generație, care va folosi oportunitatea de a face schimbări fundamentale. Procuratura Anticorupție are acum șansa de a construi o relație de încredere cu poporul prin acțiuni și transparență. Vom arăta oamenilor că sistemul poate funcționa eficient pentru a identifica în mod fiabil o schemă infracțională, a lua măsuri pentru a o opri și a o demonta, și pentru a-i trage la răspundere pe toți cei responsabili.

  Eu am încredere că sunt persoana capabilă să conducă Procuratura Anticorupție în efortul de a ajunge cât mai repede la o rezoluție pozitivă pentru țară în cazurile de rezonanță și nu numai, aplicând legea în mod egal și transparent. Și voi depune eforturi substanțiale pentru a câștiga încrederea poporului față de această instituție care deține un rol deosebit de important în sistemul de justiție și în societatea noastră.

  Candidez la această funcție și sper să fiu acceptată ca să am ocazia să lucrez alături de profesioniștii care și-au dedicat cariera justiției. Contez pe experiența și expertiza lor ca împreună să eliminam obstacolele din trecut și să construim o instituție funcțională, bazată pe drept și egalitate. În același timp, experții dintr-un sistem nu sunt neapărat cei mai indicați atunci când sistemul necesită o schimbare fundamentală. Iar eu am ceva valoros și unic de oferit-o experiență diferită și o nouă perspectivă din afara sistemului. Mi-am petrecut cariera lucrând în cadrul unor sisteme care operează cu integritate și eficiență, atât în sectorul privat, cât și în cadrul guvernului Statelor Unite. În activitatea mea în calitate de Șef al Procuraturii Anticorupție mă voi baza pe ceea ce am învățat lucrând în interiorul acestor sisteme pentru a face schimbările de care Republica Moldova are nevoie și pe care le merită în acest moment important din istoria sa”, a menționat noua șefă PA în scrisoarea de motivare.

  Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, a anunțat că împreună cu președinta R. Moldova, Maia Sandu, au participat luni dimineață la evenimentul de prezentare a Veronica Dragalin.

  „Împreună cu doamna Președinte al Republicii Moldova, Maia Sandu, am participat în această dimineață la prezentarea șefei Procuraturii Anticorupție, doamna Veronica Drăgălin, care de astăzi își începe activitatea. (…) I-am urat succes doamnei Drăgălin și am asigurat-o că are tot sprijinul din partea Ministerului Justiției, care este gata să pună umărul la realizarea obiectivelor pe care și le-a propus. Suntem deschiși să promovăm toate modificările legislative care sunt necesare pentru eficientizarea activității organelor procuraturii”, a scris Sergiu Litvinenco pe Facebook.

  Marți, 7 iunie, Veronica Dragalin a trecut etapa de preselecție în cadrul concursului pentru funcția de procuror-șef al PA. O decizie în acest sens a fost adoptată de membrii Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). Veronica Dragalin a obținut cel mai mare punctaj la proba interviului – 72,15 puncte.

  Veronica Dragalin este fiica Elenei Dragalin, fondatoarea organizației Moldova AID, precum și a organizației Moldovan-American Convention. Familia Dragalin este stabilită în SUA. Potrivit datelor publicate pe site-ul Universității din California de Sud, Veronica Dragalin a fost procuroră adjunctă a Statelor Unite ale Americii în secția de corupție publică și drepturi civile din biroul procurorului american din districtul central al Californiei.

  Conform CV-ului său, în 2019, Veronica Dragalin a obținut Premiul „Cazul Anului” din partea Biroului Alcool, Tutun, Arme și Explozibili (ATF). În anul 2020, ea a obținut Premiul Directorului FBI.
  Sursa: zdg.md

• Veronica Dragalin, desemnată câștigătoarea concursului pentru funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție

  Veronica Dragalin este câștigătoarea concursului pentru funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție. Decizia a fost adoptată marți, 7 iunie, de membrii Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). Candidatura Veronicăi Dragalin va fi înaintată procurorului general interimar Dumitru Robu pentru numirea în funcție.   „Consiliul Superior al Procurorilor a hotărât că Veronica Dragalin este câștigătoarea concursului pentru funcția de procuror-șef al Procuraturii […]

  Citiţi mai departe

  Veronica Dragalin este câștigătoarea concursului pentru funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție. Decizia a fost adoptată marți, 7 iunie, de membrii Consiliului Superior al Procurorilor (CSP).

  Candidatura Veronicăi Dragalin va fi înaintată procurorului general interimar Dumitru Robu pentru numirea în funcție.

   

  „Consiliul Superior al Procurorilor a hotărât că Veronica Dragalin este câștigătoarea concursului pentru funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție. Candidatura Veronică Dragalin va fi înaintată procurorului general interimar pentru numirea în funcție.

  Felicitări doamnei Dragălin pentru prestația excelentă avută atât la etapa preselecției în fața comisiei speciale, cât și la cea a selecției în fața Consiliului”, a declarat ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco.

  Potrivit informațiilor din CV, Veronica Dragalin este procuroră adjunctă a Statelor Unite ale Americii în secția de corupție publică și drepturi civile din biroul procurorului american din districtul central al Californiei.

  Distincții și premii:

  Premiul „Cazul Anului” din parteaBirouluiAlcool, Tutun, Arme și Explozibili (ATF) (2019);
  Premiul DirectoruluiFBI(2020)

   

  Nominalizată la Premiul Național pentru„Tânărul Avocat Federal” (2021)

  Nominalizatăla Premiul „Procuror de Prim Rang” pentru femeile din forțelefederale de justiție (2021).

• Interviul candidatului la funcția de șef al Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin