Știri

• Șapte avocați, doi procurori, șefa secretariatului CSJ și un decan vor să ajungă judecători

  Șapte avocați și doi procurori urmează să fie evaluați pentru a accede în funcția de judecători. Lista acestora urmează să fie examinată de Consiliul Superior al Magistraturii  (CSM) în ședința de marți, 24 iulie.

  Astfel, doresc să devină magistrații procurorii Ion Dulgheru, de la Procuratura municipiului Chișinău, și Diana Cernomorcenco, de la Procuratura raionului Ștefan Vodă. Totodată, potrivit CSM, judecători ar mai putea deveni și următorii apărătorii:

  Citiţi mai departe

  Șapte avocați și doi procurori urmează să fie evaluați pentru a accede în funcția de judecători. Lista acestora urmează să fie examinată de Consiliul Superior al Magistraturii  (CSM) în ședința de marți, 24 iulie.

  Astfel, doresc să devină magistrații procurorii Ion Dulgheru, de la Procuratura municipiului Chișinău, și Diana Cernomorcenco, de la Procuratura raionului Ștefan Vodă. Totodată, potrivit CSM, judecători ar mai putea deveni și următorii apărătorii:

  Oxana Melnic, CA ”Oxana Melnic”;
  Alexandru Rotari;
  Victor Zagaiciuc, BAA ”Dialog”;
  Mihaela Rotari, BAA ”Bălți”;
  Daniel Șontea, BAA ”Înțelepciune”;
  Dorin Cazacu, BAA ”Bălți”;
  Sergiu Spoială, BAA ”Facultatea de Drept”.

  De asemenea, vor să devină judecător și Fatima Gamurar, șefa secretariatului Curții Supreme de Justiție, Vitalie Rusu, decanul Facultății de Drept de la Universitatea de Stat ”Alecu Russo” din Bălți, Ana Andoni, șefa Direcției evidență și documentare de la Judecătoria Chișinău, dar și Octavian Marian, șeful adjunct al Secției UP din cadrul Inspectoratului de Poliție Botanica.

  Potrivit documentului publicat, și 24 de asistenți judiciari din diferite instanțe din țară vor să ajungă magistrați: 11 dintre aceștia activează în instanțele de primul nivel, 6 la Curțile de apel, iar alții 7 – la Curtea Supremă de Justiție. Lista completă a acestora este următoarea:
  Natalia Cucoș, Judecătoria Drochia;
  Daniela Cereteu, Judecătoria Drochia;
  Mihail Țurcanu, Judecătoria Cimișlia;
  Antonina Grăjdianu, Judecătoria Bălți;
  Mihaela Condrea, Judecătoria Chișinău;
  Natalia Mandajî, Judecătoria Chișinău;
  Ion Șchiopu, Judecătoria Chișinău;
  Galina Tipa, Judecătoria Chișinău;
  Alexandr Neagu, Judecătoria Chișinău;
  Angela Gîrbu, Judecătoria Chișinău;
  Igor Bordeniuc, Judecătoria Chișinău;
  Cristina Pîrțac, Curtea de Apel Chișinău;
  Lucia Bîrliba, Curtea de Apel Chișinău;
  Irina Dascal, Curtea de Apel Chișinău;
  Veronica Arcuș, Curtea de Apel Chișinău;
  Eugenia Parfeni, Curtea de Apel Chișinău;
  Veronica Peterman, Curtea de Apel Bălți;
  Silvia Calaraș, Curtea Supremă de Justiție;
  Vladislav Luca, Curtea Supremă de Justiție;
  Evelina Nița, Curtea Supremă de Justiție;
  Tatiana Timco, Curtea Supremă de Justiție;
  Nicolae Zaharia, Curtea Supremă de Justiție;
  Andrei Cașcaval, Curtea Supremă de Justiție;
  Tatiana Braga, Curtea Supremă de Justiție.

  Sursa: bizlaw.md

• Blocul cu 10 etaje construit de familia a doi procurori — dat în exploatare

  Blocul cu 10 etaje, construit de familia a doi procurori, a fost finalizat și dat în exploatare. Construcția a fost ridicată de firma „Sky Home Lux”, fondată și administrată de tatăl procurorilor Ion și Andrei Dulgheru, dar și de soacra unuia dintre cei doi acuzatori de stat.

  În decembrie 2014, ZdG scria despre începutul construcției unui bloc de locuit cu mai multe etaje pe str. Constantin Vârnav din Chișinău. Atunci, construcția a provocat nemulțumirea locuitorilor din zonă, care susțineau că, în acea zonă, era un teren de joacă pentru copii, care a dispărut într-o noapte, lăsând loc unui bloc cu 10 etaje. Ancheta ZdG a demonstrat atunci că, în spatele construcției, se afla familia procurorilor Ion și Andrei Dulgheru. Ion Dulgheru era pe atunci adjunctul procurorului sectorului Centru, iar Andrei Dulgheru, procuror în cadrul Procuraturii sectorului Râșcani.

  Citiţi mai departe

  Blocul cu 10 etaje, construit de familia a doi procurori, a fost finalizat și dat în exploatare. Construcția a fost ridicată de firma „Sky Home Lux”, fondată și administrată de tatăl procurorilor Ion și Andrei Dulgheru, dar și de soacra unuia dintre cei doi acuzatori de stat.

  În decembrie 2014, ZdG scria despre începutul construcției unui bloc de locuit cu mai multe etaje pe str. Constantin Vârnav din Chișinău. Atunci, construcția a provocat nemulțumirea locuitorilor din zonă, care susțineau că, în acea zonă, era un teren de joacă pentru copii, care a dispărut într-o noapte, lăsând loc unui bloc cu 10 etaje. Ancheta ZdG a demonstrat atunci că, în spatele construcției, se afla familia procurorilor Ion și Andrei Dulgheru. Ion Dulgheru era pe atunci adjunctul procurorului sectorului Centru, iar Andrei Dulgheru, procuror în cadrul Procuraturii sectorului Râșcani.

  Tatăl — fondator, soacra — administratoare

  Blocul a fost construit și dat în exploatare la începutul acestui an de firma „Sky Home Lux”. Informațiile de la Camera Înregistrării de Stat (CÎS) arată că SRL-ul care a construit a fost fondat pe 24 iunie 2014, cu doar câteva luni înainte de începerea lucrărilor. Vasile Dulgheru deținea 97,89%, iar Galina Bogdan – 2,1% din capitalul social. Galina Bogdan figurează în acte şi în calitate de administratoare a firmei specializate în transport rutier de mărfuri, construcţii, baruri etc. Terenul pe care se înalţă construcţia a intrat în posesia familiei Dulgheru în urma unei decizii a Consiliului municipal Chişinău din 13 mai 2014, care a acceptat solicitarea lui Vasile şi Galina Dulgheru de cumpărare a terenului aferent locuinței pe care soţii Dulgheru o deţin în zonă. Pentru 650 m.p. de teren familia a plătit 102 017 lei. În 2012, până la tranzacție, familia Dulgheru luase terenul în arendă.

  Vasile Dulgheru, proprietarul din acte al firmei, este tatăl procurorilor Ion și Andrei Dulgheru. Ion Dulgheru este astăzi procuror în cadrul Procuraturii Chișinău, fiind fost candidat la funcția de șef al Procuraturii Anticorupție. Andrei Dulgheru este și el procuror în cadrul Procuraturii Chișinău, oficiul Râșcani. Galina Bogdan, care administrează în acte firma „Sky Home Lux”, este soacra lui Ion Dulgheru, respectiv, mama Nataliei Bogdan-Dulgheru, soţia procurorului Ion Dulgheru. Galina Bogdan este pensionară, iar conform declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietăţi ale soţului său, Gheorghe Bogdan, șeful Apă Canal Telenești, a fost, în 2013, angajată la Centrul Medicilor de Familie Teleneşti, în calitate de asistentă medicală, având un salariu anual de circa 30 de mii de lei.

  La firma care a construit blocul cu 10 etaje este angajată, prin cumul, și Natalia Dulgheru, soția lui Ion Dulgheru. În declarația cu privire la venituri și proprietate pentru 2015, Ion Dulgheru a indicat că aceasta a primit 14 mii de lei de la „Sky Home Lux”. Natalia Dulgheru este angajată la compania de stat „Air Moldova”, de unde, în 2015, a primit 178 de mii de lei.

  Blocul a fost finalizat, fiind singura construcție a firmei

  Astăzi, blocul cu 10 etaje e finalizat, vânzătorii de apartamente anunțându-ne că acesta este dat în exploatare. Unii locatari deja au reușit să-și facă reparație în locuințe, iar o mică parte dintre aceștia deja locuiesc acolo. Potrivit informațiilor de la Cadastru, cea mai mare parte din apartamente încă nu sunt vândute, fiind înregistrate pe firma „Sky Home Lux”. Unele apartamente sunt în posesia familiilor Dulgheru sau Bogdan.

  Blocul din str. Vârnav e singurul din portofoliul „Sky Home Lux”, care, deși are un site, nu afișează și alte lucrări pe care ar urma să le lanseze. Ion Dulgheru, pe care ZdG l-a surprins pe șantier, verificând mersul lucrărilor, a negat că el ar fi, de fapt, adevăratul proprietar al companiei care a construit blocul. „N-am nimic. Afacerile-s ale părinților, care au lucrat toată viața. Mama a lucrat 20 de ani în Italia. Pot să facă şi ei ceva cu banii ăştia sau trebuie să mă întrebe pe mine?”, a declarat Ion Dulgheru.

  Incidentul cu activistul Dimitrov și donațiile de milioane ale fraților

  Ion Dulgheru a ajuns în atenția opiniei publice la început de 2017, în urma unui incident în care au fost implicaţi procurorul și activistul civic Alexei Dimitrov, care l-a surprins pe procuror cu mașina pe trotuar. Într-un final, ambii au avut de suferit. Dimitrov a fost amendat pentru injurii și deteriorarea bunului, după ce procurorul s-a plâns la poliție că activistul i-ar fi lovit mașina, iar procurorul Ion Dulgheru, fiind investigat de Inspecția Procurorilor, a primit o „mustrare”. „Consiliul consideră că vinovăţia procurorului în cadrul acestor abateri disciplinare se raportează atât la standardele de conduită impuse de profesie, cât şi la cerinţele societăţii privind respectarea unor valori morale unanim acceptate. Urmarea produsă prin săvârşirea acestor abateri disciplinare constă în lezarea valorilor sociale privitoare la actul de justiţie, care presupune deteriorarea încrederii şi a respectului opiniei publice faţă de funcţia de procuror, cu consecinţa afectării imaginii instituției, ca componentă a sistemului de apărare a ordinii de drept. În acest sens, nu este plauzibil argumentul procurorului Ion Dulgheru, precum că ar fi fost implicat în conflict în calitate de persoană privată, dar nu în cea de procuror”, se spune în hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor, pe care Dulgheru nu a contestat-o la CSJ, așa cum permite legea.

  „La etapa actuală, judecătorul de instrucție examinează plângerea mea împotriva d-lui pentru huliganism. A fost emisă ordonanța de refuz pentru începerea urmăririi penale pe numele său, iar eu am atacat decizia în instanță. Am contestat și procesele-verbale prin care am fost amendat pentru injurie și deteriorarea bunului (în total, 60 unități convenționale). Amenzile nu le-am plătit. Voi merge până la final, ca să demonstrez că a fost un abuz”, susține Dimitrov.

  Ion Dulgheru a indicat în ultima sa declarație cu privire la venituri și proprietate disponibilă, cea pentru 2015, că a beneficiat în ultimii ani de donații impresionante. Astfel, în 2011-2015, în conturile procurorului și ale soției sale au ajuns 43 de mii de euro și 550 de mii de lei. În aceeași declarație, Ion Dulgheru a indicat că a contractat, în 2008, fără termen, un credit în valoare de 3 milioane de lei, iar în 2011, un alt credit în valoare de 53 de mii de euro, pe care urma să-l ramburseze în următorii patru ani. În 2011—2012, și Andrei, fratele lui Ion Dulgheru, a beneficiat de donații în valoare de 600 de mii de lei și 5000 de euro. În acești ani, acuzatorul de stat a contractat și două credite în sumă de 101 mii de euro, care, la fel ca și în cazul fratelui său, sunt fără termen. Frații Dulgheru sunt proprietarii mai multor locuințe și spații nelocative, conform informațiilor din declarațiile cu privire la venituri și proprietate depuse de aceștia la Comisia Națională de Integritate, actuala Autoritate Națională de Integritate.
  sursa: zdg.md

• Harunjen: Este foarte important ca procurorii să urmeze un cod de etică, iar „Cazul Dulghieru” este o lecţie ruşinoasă, dar utilă pentru viitorul comportament al procurorilor

  Interviul Procurorului General, Eduard Harunjen, cu privire la comportamentul inadecvat al unor procurori, dar și despre cât de util va fi Ghidul cetățeanului pentru public

  -       Procuratura Generală anunţa recent, printr-un comunicat de presă, despre lansarea unui Ghid pentru cetăţeni despre etica procurorului, care urmăreşte scopul încurajării integrităţii acestora atît în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cât şi în viaţa privată. Credeţi că acest lucru va disciplina procurorii?

  -       Înclin să cred că-i va disciplina şi voi încerca să justific acest punct de vedere. Nu e suficient să existe un Cod de etică cu principii ce trebuie să stea la baza comportamentului procurorilor. Este deosebit de important ca populaţia să cunoască despre existenţa acestor rigori obligatorii pentru procurori, precum şi căile de reclamare a unor persupuse abateri disciplinare, comise de către aceştia. Numai aşa, procurorii se vor simţi în permanenţă monitorizaţi pentru ca să nu existe o alternativă de comportament, decît unul corect şi etic. Să acţioneze cu integritate, profesionalism şi maximă corectitudine nu doar din cînd în cînd, dar repet - în permanenţă.

  Citiţi mai departe

  Interviul Procurorului General, Eduard Harunjen, cu privire la comportamentul inadecvat al unor procurori, dar și despre cât de util va fi Ghidul cetățeanului pentru public

  -       Procuratura Generală anunţa recent, printr-un comunicat de presă, despre lansarea unui Ghid pentru cetăţeni despre etica procurorului, care urmăreşte scopul încurajării integrităţii acestora atît în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cât şi în viaţa privată. Credeţi că acest lucru va disciplina procurorii?

  -       Înclin să cred că-i va disciplina şi voi încerca să justific acest punct de vedere. Nu e suficient să existe un Cod de etică cu principii ce trebuie să stea la baza comportamentului procurorilor. Este deosebit de important ca populaţia să cunoască despre existenţa acestor rigori obligatorii pentru procurori, precum şi căile de reclamare a unor persupuse abateri disciplinare, comise de către aceştia. Numai aşa, procurorii se vor simţi în permanenţă monitorizaţi pentru ca să nu existe o alternativă de comportament, decît unul corect şi etic. Să acţioneze cu integritate, profesionalism şi maximă corectitudine nu doar din cînd în cînd, dar repet - în permanenţă.

  -       Au fost totuşi cazuri când unii procurori au manifestat un comportament total neadecvat despre care nu am auzit că ar fi fost pedepsiţi sau sancţionaţi în vreun fel. Ne referim aici la cazul procurorului Dulgheru, filmat în timp ce agresa verbal şi fizic un activist civic, care-l filma conducând pe trotuar... 

  -       Mi-am expus şi anterior opinia referitor la acest incident. Într-adevăr, a fost un caz departe de a fi demn de comportamentul unui procuror, care trebuie să manifeste o înaltă ţinută morală şi profesională nu doar în timpul orelor de muncă, ci şi înafara lui. Da, fusese şi el agresat, dar nu trebuia să răspundă provocării, ci să se autocontroleze indiferent de locul şi situaţia în care s-a pomenit. Acest lucru contravine principiilor Codului de etică. De aceea, a fost sancţionat disciplinar cu mustrare. Colegiul de disciplină şi etică de pe lîngă Consiliul Superior al Procurorilor a concluzionat, în urma unei anchete interne efectuate de Inspecţia procurorilor că, numitul a manifestat un comportament inadecvat. Recunoaştem, a fost o lecţie dură şi ruşinoasă, dar utilă pentru viitorul comportament al Corpului de procurori.

  -       Se creează totuşi impresia că decizia de a-l pedepsi a fost luată mai mult sub presiunea publicului şi a mass-media. De ce atât de greu s-a ajuns la finalitate pe acest caz?

  -       În primul rînd, a durat însăşi ancheta de serviciu, deoarece reclamantul a ezitat să se prezinte mai mult timp în faţa inspectorilor pentru a da explicaţii şi a-şi prezenta probele cu care opera, periodic, în presă. De îndată, însă, ce verificările Inspecţiei procurorilor s-au încheiat, constatările au fost transmise pentru examinare Colegiului de disciplină şi etică, care însă nu a putut să purceadă la examinarea cazului pînă nu a fost emisă o hotărîre procesuală pe o altă plîngere a activistului. Mă refer aici la o plîngere prin care acesta solicita şi tragerea la răspundere penală a procurorului. Plîngerea a fost examinată în cadrul unui proces penal, soldat cu emiterea unei ordonanţe de refuz în pornirea urmăririi penale.

  -       Credeţi că îi veţi convinge pe cetăţeni să se implice şi să raporteze devierile de comportament din partea procurorilor?

  -       Ca să înţelegeţi, de pe 1 august 2016, odată cu intrarea în vigoare a noii Legi cu privire la Procuratură şi crearea Inspecţiei procurorilor, în baza sesizărilor parvenite, au fost iniţiate 43 de proceduri disciplinare, soldate cu sancţionarea disciplinară a 19 procurori, inclusiv cu eliberarea din funcţie a 3 procurori. Pentru noi contează foarte mult spiritul civic pe care trebuie să îl trezim în cetăţeni, pentru ca în situaţii de acest tip sau oricare abuz comis de angajaţii Procuraturii, să nu ezite să ne informeze. Suntem conştienţi de faptul că, unii cetăţeni sunt sceptici faţă de îndemnul de a raporta o problemă, dar luarea de măsuri se poate dovedi esenţială pentru viitorul instituţiei şi prestaţia celor care muncesc în ea.

  -       Cât de util va fi Ghidul cetăţeanului pentru public ?

  -       Ne-am străduit să sintetizăm, într-un material, ce cuprinde 24 de pagini, toate informaţiile pe care cetăţenii trebuie să le cunoască despre standardele de etică obligatorii pentru procurori. Din conţinutul broşurii, cetăţenii pot afla care fapte ale procurorului constituie abatere disciplinară, căile de raportare şi autoritatea responsabilă de recepţionarea sesizărilor, termenele şi procedurile de verificare a acestora, precum şi alte informaţii relevante.

  -       Unde poate fi găsit acest Ghid şi cât de accesibil va fi el pentru public ?

  -       Am dispus şefilor procuraturilor teritoriale şi specializate să organizeze diseminarea broşurilor către cetăţeni în incinta procuraturilor şi în birourile de audienţa a cetăţenilor. Vom asigura plasarea acestora în incinta judecătoriilor şi inspectoratelor de poliţie. De asemenea, „Ghidul cetăţeanului. Etica Procurorului. Principiile răspunderii procurorului pentru încălcări de etică şi disciplină”poate fi descărcat şi pe site-ul oficial al Procuraturii.

  -       Apare o întrebare firească, care totuşi este scopul Ghidului: să fie o culegere de norme de conduită şi etică ale procurorilor sau să îmbunătăţească calitatea actului de justiţie?

  -       Cu certitudine - a doua variantă de răspuns. Deci atrag atenţia procurorilor că perioada dificilă nu s-a finalizat odată cu încheierea etapelor de reformare, ci va urma, dat fiind că buna reputaţie trebuie să fie menţinută pe tot parcursul carierei de procuror.
  sursa: unimedia.info

• Eduard Harunjen: Procurorul Ion Dulgheru va fi sancţionat. Ancheta a stabilit că el tot e vinovat!

  Inspecţia procurorilor a stabilit că acţiunile procurorului Ion Dulgheru contravin cadrului normativ legal dar şi deontologiei funcţionarului public. Asta după ce acuzatorul de stat a insultat şi ar fi lovit un activist civic care şi el l-a rândul său - a dat dovadă de comportament agresiv faţă de Dulgheru pentru faptul că acesta a condus automobilul câţiva metri, pe trotuarul din faţa Procuraturii Municipale.

  Procurorul General, Eduard Harunjen, a declarat pentru Deschide.MD că în timpul anchetei a mai fost identificat un martor de bază. 
  "În rezultatul suprapunerii tuturor probelor s-a ajuns la concluzia că procuroul Ion Dulgheru a dat dovadă de comportament ce contravine cadrului normativ legal dar şi deontologiei funcţionarului public. Mă refer la faptul că s-a dat provocării şi a acţionat instinctiv. În plus, argumentele dânsului au fost pe alocuri răsturnate de declaraţiile unui martor de bază care a  fost identificat în timpul anchetei. Evident că şi cetăţeanul Dimitrov a dat dovadă de un comportamet neadecvat, dar domul Dulgheru, reieşind din statutul pe care îl are, nu trebuia să se lase dus de emoţii", ne-a declarat Procurorul General.

  Citiţi mai departe

  Inspecţia procurorilor a stabilit că acţiunile procurorului Ion Dulgheru contravin cadrului normativ legal dar şi deontologiei funcţionarului public. Asta după ce acuzatorul de stat a insultat şi ar fi lovit un activist civic care şi el l-a rândul său - a dat dovadă de comportament agresiv faţă de Dulgheru pentru faptul că acesta a condus automobilul câţiva metri, pe trotuarul din faţa Procuraturii Municipale.

  Procurorul General, Eduard Harunjen, a declarat pentru Deschide.MD că în timpul anchetei a mai fost identificat un martor de bază. 
  "În rezultatul suprapunerii tuturor probelor s-a ajuns la concluzia că procuroul Ion Dulgheru a dat dovadă de comportament ce contravine cadrului normativ legal dar şi deontologiei funcţionarului public. Mă refer la faptul că s-a dat provocării şi a acţionat instinctiv. În plus, argumentele dânsului au fost pe alocuri răsturnate de declaraţiile unui martor de bază care a  fost identificat în timpul anchetei. Evident că şi cetăţeanul Dimitrov a dat dovadă de un comportamet neadecvat, dar domul Dulgheru, reieşind din statutul pe care îl are, nu trebuia să se lase dus de emoţii", ne-a declarat Procurorul General.

  Sursa citată ne-a mai spus că în societate s-a creat senzaţia că ancheta ar fi durat mai mult decât se aşteptau unii, însă acest lucru se explică prin faptul că Dimitrov refuza să se prezinte la Procuratură pentru a face  declaraţii.
  "Noi nu puteam finaliza ancheta fără declaraţiile lui. L-am chemat în repetate rânduri, i s-a făcut şi o citaţie publică, iar dumnealui s-a prezentat la noi mult mai târziu. Acum, Inspecţia Procurorilor a finalizat ancheta şi a transmis materialele către Colegiul Disciplinar care la rândul său urmează să stabilească gradul sancţiunii disciplinare", a conchis Eduard Harunjen.

  Întrebat ce pedeapsă riscă procurorul Dulgheru, Harunjen ne-a declarat sancţiunile disciplinare încep de la avertizare şi pot ajunge până la cea mai gravă formă - concedierea  din funcţia de procuror. "Totuşi, decizia a va aparţine Colegiului", a ţinut să precizeze Procurorul General.  

  Amintim că procurorul Ion Dulgheru a fost filmat la sfârșitul lunii decembrie de activistul Alexei Dimitrov în timp ce mergea cu mașina pe trotuarul din apropierea instituției în care acesta activa. După ce Dimitrov i-a reproșat acest fapt, procurorul, nervos, l-ar fi lovit, așa cum se observă din imaginile video surprinse de activist și postate pe Internet.

  La rândul său, acuzatorul de stat a declarat că nu l-a lovit pe activist, precizând că el nu poate lovi cu mâna dreaptă, fiind, de fapt, stângaci. Dulgheru a depus și el o plângere la poliție, unde a reclamat faptul că Dimitrov l-a numit cu cuvinte necenzurate și i-a deteriorat automobilul, după ce l-a lovit cu piciorul.

  La câteva zile după incident, Inspecţia Procurorilor a inițiat o anchetă.

  Şi poliţia a investigat cazul, aplicându-i amendă cetăţeanului Alexei Dimitrov.

  Ion Dulgheru este un fost pretendent la şefia Procuraturii Anticorupție și care a deținut, până la 1 ianuarie 2016, funcția de adjunct al procurorului sect. Centru Chişinău.
  sursa: deschide.md

• Un activist împotriva unui procuror

  Un incident în care activistul Alexei Dimitrov a reclamat faptul că a fost lovit cu pumnul de către procurorul Procuraturii mun. Chişinău, Ion Dulgheru, s-a terminat, într-o primă fază, cu aplicarea unei amenzi în valoare de 1200 de lei pe numele activistului, după ce poliţiştii au constatat că acesta l-ar fi înjurat pe acuzatorul de stat şi i-ar fi lovit maşina cu piciorul, cauzându-i daune. Cazul nu este însă la final. Plângerea depusă de Dimitrov pe numele procurorului a fost redirecţionată de poliţie procurorului general, iar Inspecţia Procurorilor a iniţiat o anchetă paralelă, pentru a examina faptele lui Dulgheru.

  Ion Dulgheru, un fost pretendent la şefia Procuraturii Anticorupţie, care a deţinut, până la 1 ianuarie 2016, funcţia de adjunct al procurorului Centru, Chişinău, a fost filmat de activistul Alexei Dimitrov în timp ce mergea cu maşina pe trotuarul din apropierea instituţiei în care activa. După ce Dimitrov i-a reproşat acest fapt, procurorul, nervos, l-ar fi lovit, aşa cum se observă din imaginile video surprinse de activist şi postate online, după care a plecat. Incidentul a avut loc vineri, 30 decembrie 2016.

  Citiţi mai departe

  Un incident în care activistul Alexei Dimitrov a reclamat faptul că a fost lovit cu pumnul de către procurorul Procuraturii mun. Chişinău, Ion Dulgheru, s-a terminat, într-o primă fază, cu aplicarea unei amenzi în valoare de 1200 de lei pe numele activistului, după ce poliţiştii au constatat că acesta l-ar fi înjurat pe acuzatorul de stat şi i-ar fi lovit maşina cu piciorul, cauzându-i daune. Cazul nu este însă la final. Plângerea depusă de Dimitrov pe numele procurorului a fost redirecţionată de poliţie procurorului general, iar Inspecţia Procurorilor a iniţiat o anchetă paralelă, pentru a examina faptele lui Dulgheru.

  Ion Dulgheru, un fost pretendent la şefia Procuraturii Anticorupţie, care a deţinut, până la 1 ianuarie 2016, funcţia de adjunct al procurorului Centru, Chişinău, a fost filmat de activistul Alexei Dimitrov în timp ce mergea cu maşina pe trotuarul din apropierea instituţiei în care activa. După ce Dimitrov i-a reproşat acest fapt, procurorul, nervos, l-ar fi lovit, aşa cum se observă din imaginile video surprinse de activist şi postate online, după care a plecat. Incidentul a avut loc vineri, 30 decembrie 2016.

  Un incident cu două versiuni

  „Imediat, am depus plângere la poliţie. Mi-a aplicat în partea dreaptă a feţei o lovitură cu pumnul, destul de neplăcută. N-am fost la medic. Era sfârşit de zi, vineri, iar sâmbătă şi duminică au fost sărbători. A fost o stare neplăcută, dar contează aspectul moral, total deplasat. El a mers pe trotuar. Eu i-am bătut cu degetele în geam, fiindcă altfel nu-i posibil de atras atenţia. El s-a simţit tare lezat. El mergea pe trotuar. Din întâmplare am aflat că e procuror, după ce am introdus pe google numerele de înmatriculare ale maşinii şi am dat chiar de câteva articole din ZdG… După ce m-a lovit, a plecat”, a povestit Alexei Dimitrov pentru ZdG.

  Procurorul Ion Dulgheru are, însă, altă ipoteză a celor întâmplate. Acuzatorul de stat susţine că nu l-a lovit pe activist, precizând că el nu poate lovi cu mâna dreaptă, fiind, de fapt, stângaci. Dulgheru anunţa că a depus şi el o plângere la poliţie, reclamând că Dimitrov l-ar fi numit cu cuvinte necenzurate, deteriorându-i automobilul, în urma loviturii cu piciorul. Procurorul mai spune că a fost victima unei provocări, iar imaginile video apărute în spaţiul public ar fi fost montate. „Sunt stângaci, cu dreapta nu pot lovi, de fapt. Dacă loveam cu stânga, momentul trebuia să fie filmat, după poziţia camerei şi a corpului meu. A fost totul regizat. El şi-a conectat camera şi a provocat aceste acţiuni”, afirmă acesta.

  Amendă pentru activist. Ce se va întâmpla cu procurorul?

  Pentru marţi, 10 ianuarie 2016, activistul Alexei Dimitrov a fost citat la poliţie. Ulterior, în urma plângerii procurorului Dulgheru, i-au fost aplicate două amenzi contravenţionale în mărime de câte 600 lei fiecare. În cadrul audierii la poliţie, Dimitrov a solicitat să fie făcută repetat cercetarea maşinii procurorului, să fie audiat un martor şi să-i fie oferit un avocat. Toate demersurile sale au fost respinse. Totodată, plângerea lui Dimitrov pe faptul agresării sale de către procurorul Dulgheru a fost redirecţionată de poliţie procurorului general al R. Moldova, Eduard Harunjen. Anterior, Victor Ababii, şeful Inspecţiei Procurorilor, anunţa că aceasta s-a autosesizat şi va investiga circumstanţele în care a avut loc incidentul. Rezultatele anchetei nu sunt încă finalizate, dar, s-ar putea ca, în temeiul deciziei poliţiei de a-l pedepsi pe Dimitrov, procurorul Ion Dulgheru să scape de orice pedeapsă.

  Procurorul Ion Dulgheru a ajuns în atenţia ZdG în decembrie 2014, atunci când relatam că firma familiei sale, „Sky Home Lux”, fondată în iunie 2014 de Vasile Dulgheru (97,89%), tatăl procurorului, şi Galina Bogdan (2,1%), soacra acestuia, pensionară, fostă asistentă medicală la Teleneşti, ridică un bloc de locuit cu 11 etaje pe str. Constantin Vârnav din Chişinău. Acum, în ianuarie 2017, blocul este aproape finalizat, muncitorii lucrând la finisarea faţadei şi a parterului. În curând, blocul urmează să fie dat în exploatare. Apartamentele s-au vândut în special prin intermediul unei firme imobiliare, preţul unui metru pătrat fiind de circa 600 de euro. Datele de pe panoul informativ amplasat lângă şantier arată că edificarea blocului a început în octombrie 2014 şi urma a fi încheiată în decembrie 2016. „Afacerile sunt ale părinţilor, care au lucrat o viaţă. Mama mea a lucrat 20 de ani în Italia. Pot să facă şi ei ceva cu banii ăştia sau trebuie să mă întrebe pe mine?”, ne zicea, în 2014, procurorul Dulgheru, la subiectul blocului ridicat de firma familiei sale.
  sursa: zdg.md

• Anticorupţie cu procurori milionari

  Cinci pro­cu­rori s-au înscris în cursa pen­tru şefia Pro­cu­ra­tu­rii Anti­co­rup­tie. Doi din­tre aceş­tia deţin, direct sau prin inter­me­diul fami­li­i­lor, averi impre­sio­nante. În 2010, un can­di­dat la fun­cţia de pro­cu­ror anti­co­ru­pţie a vân­dut un teren pe care-l cum­pă­rase cu doi ani mai devreme, fiind deja pro­cu­ror, cu aproape 20 de mili­oane de lei. Un alt can­di­dat con­stru­ieşte acum, prin inter­me­diul unei firme deţi­nute de tatăl şi soa­cra sa, un bloc cu nouă nive­luri în Chi­şi­nău.

  Citiţi mai departe

  Cinci pro­cu­rori s-au înscris în cursa pen­tru şefia Pro­cu­ra­tu­rii Anti­co­rup­tie. Doi din­tre aceş­tia deţin, direct sau prin inter­me­diul fami­li­i­lor, averi impre­sio­nante. În 2010, un can­di­dat la fun­cţia de pro­cu­ror anti­co­ru­pţie a vân­dut un teren pe care-l cum­pă­rase cu doi ani mai devreme, fiind deja pro­cu­ror, cu aproape 20 de mili­oane de lei. Un alt can­di­dat con­stru­ieşte acum, prin inter­me­diul unei firme deţi­nute de tatăl şi soa­cra sa, un bloc cu nouă nive­luri în Chi­şi­nău.

  Şte­fan Şap­te­fraţ, pro­cu­ro­rul inte­ri­mar al Pro­cu­ra­tu­rii de Trans­port, Ion Dul­gheru, adjunc­tul pro­cu­ro­ru­lui sec­to­ru­lui Cen­tru, Roman Erem­ciuc, adjunc­tul pro­cu­ro­ru­lui sec­to­ru­lui Bota­nica, Vio­rel Morari, actu­a­lul şef al Secţiei con­du­cere a urmă­ri­rii penale în orga­nele cen­trale ale Minis­te­ru­lui Afa­ce­ri­lor Interne (MAI) şi ale Ser­vi­ci­u­lui Vamal (SV), şi Ruslan Carai­van, pro­cu­ro­rul UTA Găgă­u­zia, sunt cei cinci can­di­daţi care şi-au depus dosa­rele pen­tru fun­cţia de procuror-şef al Pro­cu­ra­tu­rii Anti­co­ru­pţie (PA).

  Casă de lux şi tranzacţie de milioane

  Şte­fan Şap­te­fraţ este, din octom­brie 2014, pro­cu­ror inte­ri­mar al Pro­cu­ra­tu­rii de Trans­port. În vâr­stă de 52 de ani, Şap­te­fraţ este unul din­tre cei mai pros­peri pro­cu­rori. Împre­ună cu soţia sa, Elena Cob­zac, locu­ieşte într-un imo­bil la Toha­tin, mun. Chi­şi­nău, con­struit încă în anii 2000.

  În iunie 2008, fiind pro­cu­ror în secţia nr.1, Dire­cţia con­trol al urmă­ri­rii penale, Şap­te­fraţ a cum­pă­rat de la SRL „NourCo” un teren cu o con­stru­cţie nefi­na­li­zată pe str. Sar­mi­ze­ge­tusa, 53 din Chi­şi­nău con­tra 11,65 mili­oane de lei, deşi sala­riul său de fun­cţie era de doar câteva mii de lei pe lună. Des­pre tranza­cţia pro­cu­ro­ru­lui a aflat con­du­ce­rea Pro­cu­ra­tu­rii Gene­rale (PG), iar peste trei luni, în sep­tem­brie 2008, acesta era eli­be­rat din fun­cţie, din pro­prie ini­ţi­a­tivă, con­form unui ordin al pro­cu­ro­ru­lui gene­ral. La scurt timp după ple­ca­rea din orga­nele Pro­cu­ra­tu­rii, Şap­te­fraţ pro­cură un alt teren la Mileş­tii Mici, Ialo­veni, plă­tind 6,37 mili­oane de lei, dar şi un teren agri­col de 1,3 ha.

  În decem­brie 2008, acesta obţine licenţă de avo­cat, dar peste jumă­tate de an revine în pro­cu­ra­tură, în fun­cţia deţi­nută ante­rior, cea de pro­cu­ror în secţia nr.1, Dire­cţia con­trol al urmă­ri­rii penale. La scurt timp după reve­ni­rea în PG, în urma unor arti­cole din presă, Cole­giul Dis­ci­pli­nar din cadrul PG ini­ţi­ază pe numele pro­cu­ro­ru­lui Şap­te­fraţ o pro­ce­dură dis­ci­pli­nară, după ce acesta nu ar fi pre­zen­tat decla­ra­ţii cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate după ple­ca­rea din orga­nele pro­cu­ra­tu­rii, nici la rean­ga­jare. În febru­a­rie 2010, pro­ce­dura dis­ci­pli­nară a fost înce­tată, pe motiv că expi­rase ter­me­nul legal de apli­care a san­cţiu­nii. Totuşi, cel mai pro­ba­bil, în urma aces­tui caz, în apri­lie 2010, Şap­te­fraţ este dele­gat pen­tru o lună la Pro­cu­ra­tura Soroca. La sfârşit de apri­lie 2010, acesta pleacă din nou din sis­tem în baza unei alte cereri de demi­sie.

  A vândut terenul cu 19,5 milioane de lei

  Fiind avo­cat, în octom­brie 2010, Şte­fan Şap­te­fraţ vinde tere­nul şi con­stru­cţia de pe str. Sar­mi­ze­ge­tusa nr. 53, pro­cu­rate în 2008, Între­prin­de­rii cu Capi­tal Străin „Shan Lian Inter­na­tio­nal Group”, pro­pri­e­tara Cen­tru­lui Comer­cial „Mega­po­lis”, con­tra 19,5 mili­oane de lei, obţinând un pro­fit de 8 mili­oane de lei. Astăzi, tere­nul vân­dut de pro­cu­ro­rul Şap­te­fraţ apa­rţine com­pa­niei de con­stru­cţii Kir­san, aceasta cumpărându-l în iunie 2015. Cel mai pro­ba­bil, în curând, acolo vor fi înă­lţate mai multe blo­curi de locuit.

  În decem­brie 2013, Şap­te­fraţ îşi sus­pendă acti­vi­ta­tea de avo­cat şi revine în Pro­cu­ra­tură, fiind numit, la câteva luni de la reve­nire, în octom­brie 2014, pro­cu­ror inte­ri­mar al Pro­cu­ra­tu­rii Trans­por­turi, fun­cţie pe care o deţine şi în pre­zent.

  Potri­vit decla­ra­ţiei cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate pe 2014, pro­cu­ro­rul Şte­fan Şap­te­fraţ deţine, pe lângă casa în care locu­ieşte, alte câteva con­stru­cţii, cum­pă­rate în 2009. În ultima sa decla­ra­ţie depusă, acesta nu indică nicio maşină, deşi, în actele pre­ce­dente, depuse la rean­ga­ja­rea în pro­cu­ra­tură, pre­ciza că ar con­duce, prin como­dat, o Honda CRV şi un Vol­k­swa­gen Mul­ti­van.

  Datorii de 11 milioane şi proces cu Fisc-ul

  În octom­brie 2014, pro­cu­ro­rul Şap­te­fraţdeclară că vinde cota-parte din firma „Vera-Trofim” SRL, pe care o deţi­nea, cu doar 10 mii de lei, deşi aceasta are un capi­tal social de peste 400 mii de lei şi deţine un fri­gi­der pen­tru păs­tra­rea fruc­te­lor şi legu­me­lor la Pia­tra Albă, Ialo­veni. Cu o lună îna­inte de a-şi vinde afa­ce­rea, acesta pri­meşte însă 6,7 mili­oane de lei de la acest SRL, bani care îi împru­mu­tase fir­mei în 2011.

  În 2013, în con­tu­rile pro­cu­ro­ru­lui au mai intrat 370 mii de lei în urma unei deci­zii judi­ci­are, după ce, în mar­tie 2012, acesta a acţio­nat în jude­cată Inspec­to­ra­tul Fis­cal de Stat pen­tru res­ti­tu­i­rea sumei achi­tate în plus, pre­ci­zând că, în urma tranza­cţiei din octom­brie 2010 cu tere­nul de pe str. Sar­mi­ze­ge­tusa, a achi­tat prea mulţi bani ca şi impo­zit. Toate instanţele de jude­cată i-au dat drep­tate lui Şap­te­fraţ, obli­gând Fisc-ul să-i res­ti­tuie peste 300 mii de lei, inclu­siv pena­li­tăţi.

  În anii 2010-2012, pe când nu activa în Pro­cu­ra­tură, Şap­te­fraţ, împre­ună cu repre­zen­tanţii fami­liei sale, au acu­mu­lat dato­rii de aproape 11 mili­oane de lei. Cre­di­tele indi­cate în decla­ra­ţia cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate sunt însă fără ter­men şi fără dobândă, semn că nu sunt luate de la vreo insti­tu­ţie finan­ci­ară.

  Firmele nedeclarate ale soţiei şi fiul de la INJ

  Pro­cu­ro­rul Şap­te­fraţ nu are înre­gis­trat, astăzi, pe numele său, niciun SRL. Acesta însă a omis din decla­ra­ţia sa cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tăţi firma „Eli­zeu Group” SRL, la care figu­rează prin­tre fon­da­tori, cu 33%, soţia sa, Elena Cob­zac, Ivan Şap­te­fraţ, fra­tele său, dar şi Ghe­or­ghe Graur, nume simi­lar cu al unui pro­cu­ror de la Pro­cu­ra­tura Cri­u­leni. Can­di­da­tul la fun­cţia de şef al PA nu a indi­cat nici fap­tul că soţia sa este admi­nis­tra­toa­rea Între­prin­de­rii Mixte „Ste­li­mar Com”, cu acti­vi­tăţi în comerţ. Firma este fon­dată de fiica pro­cu­ro­ru­lui, Maria, dar şi de un cetă­ţean ucrai­nean, Seve­rian Ghe­ras, şi are adresa juri­dică în casa pro­cu­ro­ru­lui din Toha­tin.

  Unul din­tre copiii pro­cu­ro­ru­lui, Şte­fan Şap­te­fraţ (poartă numele tată­lui), a fost înma­tri­cu­lat în 2015 la Insti­tu­tul Naţio­nal al Jus­ti­ţiei, urmând, la absol­vire, în 2017, să can­di­deze pen­tru o fun­cţie de pro­cu­ror. În decem­brie 2011, un alt fiu al pro­cu­ro­ru­lui, Andrei, a pri­mit de la părinţi, în urma unui con­tract de dona­ţie, un apar­ta­ment de aproape 100 m.p. în sec­to­rul Cio­cana, Chi­şi­nău.

  Familia candidatului care a ridicat un bloc de locuit

  Ion Dul­gheru, alt pre­ten­dent la şefia PA, este adjunct al pro­cu­ro­ru­lui sect. Cen­tru, Chi­şi­nău. La fel ca şi con­tra­can­di­da­tul său, Şte­fan Şap­te­fraţ, Dul­gheru deţine în pro­pri­e­tate mai multe bunuri de mili­oane. Fra­tele aces­tuia, Andrei, este şi el pro­cu­ror la Pro­cu­ra­tura Râş­cani, Chi­şi­nău. În decem­brie 2014, ZdG scria că fami­lia celor doi pro­cu­rori con­stru­ieşte un bloc loca­tiv cu nouă etaje pe str. Con­stan­tin Vâr­nav, Chi­şi­nău, bloc ampla­sat pe un fost teren de joacă, spre nemulţu­mi­rea loca­ta­ri­lor din zonă. După acel arti­col, Comi­sia Naţio­nală de Inte­gri­tate (CNI) nu doar că nu s-a auto­se­si­zat pen­tru a inves­tiga ave­rea celor doi pro­cu­rori care con­stru­iesc blo­cul loca­tiv la câteva sute de metri de casa de mili­oane a preşe­din­te­lui CNI, Ana­to­lie Don­ciu, dar, con­trar legii, nici nu au publi­cat decla­ra­ţia lui Dul­gheru cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate pe anul 2014. Repre­zen­tanţii CNI nu au putut explica de ce decla­ra­ţia de avere a pro­cu­ro­ru­lui Dul­gheru, astăzi can­di­dat la şefia PA, lip­seşte pe site-ul www.cni.md.

  În mar­tie 2016, la un an şi jumă­tate de la dema­ra­rea lucră­ri­lor, casa înă­lţată de „Sky Home Lux”, com­pa­nie fon­dată (iunie 2014) de Vasile Dul­gheru (97,89%), tatăl pro­cu­ro­ri­lor Ion şi Andrei Dul­gheru, şi Galina Bogdan (2,1%), soa­cra lui Ion, acum pen­sio­nară, fostă asis­tentă medi­cală la Tele­neşti, e deja ridi­cat, mun­ci­to­rii lucrând la faţadă. Apar­ta­men­tele se vând în spe­cial prin inter­me­diul unei firme imo­bi­li­are, preţul unui metru pătrat fiind de circa 600 de euro. Datele de pe panoul infor­ma­tiv ampla­sat lângă şan­tier arată că edi­fi­ca­rea blo­cu­lui a înce­put în octom­brie 2014 şi urmează a fi înche­iată în decem­brie 2016. Firma vinde apar­ta­mente cu 1-2 camere.

  Maşina de la şantier şi procedura disciplinară

  Tere­nul pe care se îna­lţă blo­cul a intrat în pose­sia fami­liei Dul­gheru în urma unei deci­zii a Con­si­li­u­lui Muni­ci­pal Chi­şi­nău din 13 mai 2014, care a dat curs soli­ci­tă­rii lui Vasile şi Galina Dul­gheru de cum­pă­rare a tere­nu­lui afe­rent apar­ta­men­tu­lui pe care soţii Dul­gheru îl deţin în zonă. Suma plătită a fost de 102 017 mii de lei pen­tru 650 m.p. de teren, deşi preţul său de piaţă era de câteva ori mai mare. În 2012, până a-l cum­păra, fami­lia Dul­gheru a luat acest teren în arendă.

  Deşi în 2014, pro­cu­ro­rul Ion Dul­gheru nega fap­tul că ar avea vreo legă­tură cu con­stru­cţia aces­tui bloc, ZdG l-a sur­prins, la vola­nul unui Mer­ce­des cu nume­rele C OO 877, pe şan­tier, dis­cu­tând cu mun­ci­to­rii. Prin­tre altele, în 2011, acest auto­mo­bil fusese impli­cat într-un scan­dal rutier la Cio­cana, care a ajuns ulte­rior să fie dis­cu­tat la Con­si­liul Supe­rior al Pro­cu­ro­ri­lor (CSP). În mai 2011, pe numele lui Ion Dul­gheru a fost ini­ţi­ată o pro­ce­dură dis­ci­pli­nară pen­tru igno­ra­rea Codu­lui de Etică al Pro­cu­ro­ru­lui. Temei pen­tru ini­ţi­e­rea pro­ce­du­rii a fost plân­ge­rea depusă de I. Chi­ri­lov, care reclama fap­tul că, pe 9 mai 2011, deplasându-se cu auto­mo­bi­lul pe str. Alecu Russo, şofe­rul Mer­ce­de­su­lui cu nume­rele C OO 877 a încer­cat să-l depă­şească nere­gu­la­men­tar, cre­ând o situ­a­ţie de acci­dent. „Ulte­rior, şofe­rul Mer­ce­de­su­lui şi unul din­tre pasa­geri, care s-a dove­dit a fi pro­cu­ro­rul Ion Dul­gheru, i-au apli­cat mai multe lovi­turi”, se spune în hotă­rârea CSP. Dar, cir­cum­stanţele invo­cate nu s-au ade­ve­rit, după ce au fost veri­fi­cate de Comi­sa­ri­a­tul de Poli­ţie Cio­cana. Dim­po­trivă, I. Chi­ri­lov, care a depus plân­ge­rea, a fost cel tras la răs­pun­dere admi­nis­tra­tivă. Ast­fel, pro­ce­dura dis­ci­pli­nară împo­triva lui Dul­gheru a fost înce­tată.

  Venituri de milioane din donaţii

  În decla­ra­ţia cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate pe anul 2013, sin­gura dis­po­ni­bilă pe site-ul CNI, pro­cu­ro­rul Ion Dul­gheru a indi­cat, împre­ună cu soţia, veni­turi din sala­riu de 250 mii de lei şi de 500 mii de lei din vân­za­rea unui imo­bil. Tot în 2015, Dul­gheru a bene­fi­ciat de dona­ţii de apro­xi­ma­tiv 800 de mii de lei (!). Acesta deţine, împre­ună cu soţia, două tere­nuri şi 8 clă­diri (!), din­tre care două spa­ţii loca­tive, dar şi două maşini: un Rena­ult şi un Mer­ce­des. Dar, cu veni­turi de mili­oane, Ion Dul­gheru are dato­rii. Una, de 300 de mii de lei, din 2008, şi alta, de 53 mii de euro (apro­xi­matv 1 milion de lei), din 2011. Fiind prac­tic mili­o­nar, Dul­gheru a bene­fi­ciat de un apar­ta­ment pen­tru pro­cu­ro­rii fără locu­inţe în blo­cu­rile de pe str. Meles­tiu, în cadrul unui pro­iect în care anga­ja­ţii pro­cu­ra­tu­rii au plătit doar 340 de euro pen­tru 1 m.p.

  În decla­ra­ţia ana­lo­gică a fra­te­lui său, Andrei Dul­gheru, găsim, la fel, dona­ţii de 420 de mii de lei, pri­miţi în 2013. În 2011, soţia aces­tuia a pri­mit, tot din dona­ţii, 180 mii de lei şi 5 mii de euro. Pro­cu­ro­rul Dul­gheru are şi el dato­rii, una, de 20 mii de euro, din 2011, şi alta, din 2012, de 81 mii de euro. Andrei Dul­gheru deţine şi trei bunuri imo­bile, două din­tre care se regă­sesc şi în decla­ra­ţia lui Ion Dul­gheru, semn că cei doi fraţi le ges­tio­nează împre­ună. În decla­ra­ţia de avere pe 2014, Andrei Dul­gheru indică ace­leaşi dona­ţii ca şi în anul pre­ce­dent, plus alţi 12 mii de euro, pri­miţi de soţie, dar şi dato­rii de 101 mii de euro, con­trac­tate în 2011-2012, fără ter­men şi fără dobândă.

  „Războiul” Morari-Pântea

  Vio­rel Morari, al tre­i­lea pre­ten­dent, este şef al Secţiei con­du­cere a urmă­ri­rii penale în orga­nele cen­trale ale MAI şi ale SV. Ante­rior, Morari a con­dus PA, din pos­tura de inte­ri­mar, timp de jumă­tate de an, fiind demis în ianu­a­rie 2013, după ple­ca­rea lui Vale­riu Zubco şi insta­la­rea în frun­tea PG a lui Andrei Pân­tea. Ex-procurorul gene­ral inte­ri­mar l-a învi­nuit atunci pe Morari de nere­guli în acti­vi­tate, soli­ci­tând Con­si­li­u­lui Supe­rior al Pro­cu­ro­ri­lor (CSP) ini­ţi­e­rea unei pro­ce­duri dis­ci­pli­nare pe numele aces­tuia. În ace­eaşi peri­oadă, şi Vio­rel Morari a depus la CSP o plân­gere pe numele lui Pân­tea. Ambele sesi­zări, însă, au rămas fără rezul­tate. Totuşi, cel care a ple­cat, într-un final, din PG a fost Pân­tea, în urma mai mul­tor acu­za­ţii care i-au fost aduse.

  În schimb, după ple­ca­rea din PA, cariera lui Morari a fost în ascen­siune, fiind numit, după câteva dero­gări, şef al Secţiei con­du­cere a urmă­ri­rii penale în orga­nele cen­trale ale MAI şi ale SV. În decem­brie 2013, Morari a fost ales, la Adu­na­rea Gene­rală a Pro­cu­ro­ri­lor, în cali­tate de mem­bru al Cole­gi­u­lui de Cali­fi­care, iar la scurt timp a fost ales în fun­cţia de preşe­dinte al aces­tui Cole­giu.

  Părinţii procurorului, cu firmă de milioane şi două apartamente

  Vio­rel Morari, con­form decla­ra­ţiei cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate pe anul 2014, declară un sala­riu de 135 mii de lei şi veni­turi de 74 de mii din acti­vi­tăţi didac­tice. Morari mai declară că, anul tre­cut, părinţii i-au acor­dat un aju­tor mate­rial în sumă de 27,7 mii de lei. Tot­o­dată, acesta declară două apar­ta­mente, de 49 şi 99 m.p., pe care le deţine prin con­tract de loca­ţiune, dar şi patru auto­mo­bile, toate dobân­dite în 2013 şi toate obţi­nute prin con­tracte de folo­sinţă: o Skoda Octa­via, două Land Rover Fre­e­lan­der şi un Volvo XC 90. În 2014, pro­cu­ro­rul a luat două cre­dite, unul în valoare de 15 mii de euro şi altul de 15 mii USD, pen­tru 15 ani, cu o rată a dobân­zii de 0%.

  Părinţii can­di­da­tu­lui la fun­cţia de şef al PA deţin două apar­ta­mente în Chi­şi­nău, unul de 33 m.p., cum­pă­rat în 2012, şi altul, pe str. Lev Tols­toi, de 88,9 m.p., pro­cu­rat în 2010, în care părinţii pro­cu­ro­ru­lui au inves­tit înce­pând cu 2008. În 2013, Euge­nia Morari, mama pen­sio­nară a lui Vio­rel Morari, a fon­dat firma „Irarom-Grup”, cu un capi­tal social de 3,9 mili­oane de lei (!) şi adresa juri­dică în satul Ţaul, Don­du­şeni, loca­li­ta­tea de baş­tină a lui Vio­rel Morari. Firma deţine o sta­ţie PECO în sat şi este admi­nis­trată de Oleg Morari, fra­tele lui Vio­rel. Acesta deţine şi el un apar­ta­ment în Chi­şi­nău, de 49 m.p., cum­pă­rat în 2005. S-ar putea ca acesta să fie unul din cele două apar­ta­mente indi­cate de pro­cu­ror în decla­ra­ţia cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate.

  La Ţaul am fost infor­maţi că mama lui Vio­rel Morari este fostă pro­fe­soară, acum cas­nică, iar tatăl, Ghe­or­ghe, este ple­cat la muncă peste hotare.

  Trei maşini, dar cu apartament de la părinţi

  Roman Erem­ciuc, alt can­di­dat la şefia PA, este unul din­tre adjun­cţii pro­cu­ro­ru­lui sec­to­ru­lui Bota­nica. În decla­ra­ţia sa de veni­turi pen­tru 2013, omul legii a indi­cat că fami­lia sa a pri­mit o dona­ţie de 300.000 de lei şi un cadou de două mii de euro. În 2014, Erem­ciuc pre­ci­zează că, în urma unui eve­ni­ment de fami­lie, copiii au pri­mit alţi 2 mii de euro. Şase mii de euro pro­cu­ro­rul i-a obţi­nut din vân­za­rea unui auto­mo­bil, Toyota Aven­sis. Din sala­riu, el a acu­mu­lat 109 mii de lei, iar soţia sa, Tatiana Erem­ciuc, anga­jată în pro­iec­tul ODIMM, în cadrul Minis­te­ru­lui Eco­no­miei, alţi 257 mii de lei. Soţii deţin două auto­mo­bile Toyota, Aven­sis şi Auris, dar şi un Audi 80 vechi, prin como­dat. Con­form decla­ra­ţi­i­lor de avere, soţii Erem­ciuc locu­iesc într-un apar­ta­ment al părinţi­lor. În 2011-2013, fami­lia Erem­ciuc a acu­mu­lat dato­rii de 76 mii de euro, echi­va­len­tul a 1,6 mili­oane de lei, mult peste veni­tu­rile decla­rate de cei doi în ulti­mii ani.

  În 2013, pro­cu­ro­rul Erem­ciuc a fost găsit vino­vat de Cole­giul Dis­ci­pli­nar de încăl­cări într-un caz ges­tio­nat de el. Ast­fel, fără a veri­fica pro­bele, acesta ar fi por­nit o urmă­rire penală împo­triva pro­pri­e­ta­ri­lor unui cazi­nou, bănu­iţi că îşi atrag cli­enţii cu aju­to­rul dro­gu­ri­lor. Roman Erem­ciuc a soli­ci­tat atunci şi a obţi­nut inter­cep­ta­rea con­vor­bi­ri­lor tele­fo­nice ale pro­pri­e­ta­ri­lor cazi­no­u­lui. Doar că, insti­tu­ţia era de mult închisă, res­pec­tiv nu putea avea cli­enţi care să fie atraşi, cu sau fără dro­guri. Cole­giul a con­sta­tat încăl­că­rile comise de pro­cu­ror, dar nu l-a pedep­sit, deo­a­rece ter­me­nul de pre­scri­pţie în cazul încăl­că­ri­lor dis­ci­pli­nare expi­rase.

  Candidatul cu soţie afiliată politic

  
  Ruslan Carai­van, al cin­ci­lea pre­ten­dent la con­du­cea PA, este, din 2013, pro­cu­ror al UTA Găgă­u­zia. El are 40 de ani, s-a năs­cut la Ungheni, dar a stu­diat şi a lucrat în regiu­nea găgă­uză. În 2012, până a deveni procuror-şef al UTA Găgă­u­zia, Carai­van a fost şeful Dire­cţiei Sud a Cen­tru­lui pen­tru Com­ba­te­rea Cri­me­lor Eco­no­mice şi Coru­pţiei. Carai­van este căsă­to­rit cu Lidia Gră­di­nar, fost vice­pri­mar de Comrat în man­da­tul actu­a­lu­lui depu­tat PD, Nico­lae Dudo­glo. În peri­oada în care Dudo­glo nu şi-a putut exer­cita man­da­tul de pri­mar, Lidia Gră­di­nar a fost chiar pri­mar inte­ri­mar în Comrat. În 2015, soţia lui Carai­van a can­di­dat pe lis­tele PD, din care face parte şi Nico­lae Dudo­glo, pen­tru un loc în Con­si­liul muni­ci­pal Comrat, fiind prin­tre pri­mii în lista elec­to­rală. Deşi a acces în Con­si­liu, în august 2015, a renu­nţat la man­dat, rămânând o apro­pi­ată a actu­a­lu­lui depu­tat Nico­lae Dudo­glo. Gră­di­nar l-a spri­ji­nit public pe Dudo­glo în încer­că­rile aces­tuia de a ajunge baş­can, iar ulte­rior, pri­mar de Comrat, ambele ten­ta­tive sol­date cu eşec.

   

  În cam­pa­nia elec­to­rală pri­vind ale­ge­rile par­la­men­tare din noiem­brie 2014, Lidia Gră­di­nar a donat 27,1 mii de lei PD-ului. 

  Deşi soţii Carai­van şi Gră­di­nar au deţi­nut fun­cţii impor­tante, în decla­ra­ţi­ile lor cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate din ulti­mii ani nu indică vreo locu­inţă. În 2014, cei doi au decla­rat un venit cumu­la­tiv din sala­riu de 250 mii de lei şi alţi 564 de lei din sala­riul Lidiei Gră­di­nar de mem­bru al biro­u­lui elec­to­ral al unei secţii de votare la ale­ge­rile par­la­men­tare din 30 noiem­brie 2014, ale­geri la care, amin­tim, a par­ti­ci­pat şi soţul său. În 2014, Lidia Gră­di­nar a intrat în pose­sia unui auto­mo­bil Toyota Rav 4, pe care susţine că l-a cum­pă­rat cu doar 50 mii de lei, echi­va­len­tul a două mii de euro. Cei doi soţi mai declară un auto­mo­bil Rover 25, dar şi un cre­dit con­trac­tat în 2014 în sumă de 5 mii de euro, pe un ter­men de şase ani.

  Ce spun procurorii

  Ște­fan Șap­te­fraț

  Des­pre pla­nu­rile anti­co­ru­pţie: „Când o să ajung acolo o să vă dau un inter­viu per­so­nal dvs. Acum nu pot să vă spun ceva exact”.

  Des­pre avere: „În 2008, eu am ple­cat din Pro­cu­ra­tură. Fiind acolo, nu am pro­cu­rat pro­pri­e­tăți. La toate între­bă­rile dvs au fost efec­tu­ate con­troale. Și gata. Eu sunt om asi­gu­rat. Dvs aveți acces la infor­ma­ții, dar dați între­bări la care răs­pun­su­rile le cunoaș­teți. Eu nu am ce comenta asu­pra pro­pri­e­tă­ți­lor”.

  Ion Dul­gheru

  Des­pre pla­nu­rile anti­co­ru­pţie: „Sim­plu. Eu aș dori ca ce se face acum să con­ti­nue. Insti­tu­ția să-și facă lucrul con­ști­in­cios. Cam asta ar fi. Mari schim­bări, con­form legi­sla­ției, eu nu văd nece­sare. Doar dorința și voința de a munci”.

  Des­pre avere: „La mine, mama se află peste hotare. E acolo de 20 de ani. Dona­ți­ile toate sunt prin inter­me­diul trans­fe­ru­ri­lor ban­care. Blo­cul este con­struit tot de părinți”.

  Vio­rel Morari

  Des­pre pla­nu­rile anti­co­ru­pţie: „Vreau să schimb direc­ția de com­ba­tere a corup­ției, să modi­fic sta­rea lucru­ri­lor din sfera pre­ve­ni­rii și com­ba­te­rii corup­ției. E nevoie de inten­si­fi­ca­rea acti­vi­tă­ții, deși se lucrează, dar pro­ba­bil nu se merge în direc­ția care tre­buie, dacă soci­e­ta­tea nu simte asta”.

  Des­pre avere: „Am un sin­gur apar­ta­ment. Decla­ra­ția pe care ați văzut-o e veche. În acel an, am folo­sit două apar­ta­mente. Un apar­ta­ment era al mamei, iar al doi­lea, al fra­te­lui, de tip man­sardă. În apar­ta­men­tul de pe str. Lev Tols­toi au inves­tit părin­ții, dar acum l-a luat fra­tele. Nu am legă­turi cu firma mamei și a fra­te­lui. Nici nu știu exact cine e fon­da­tor și cine-i admi­nis­tra­tor”.

  Ruslan Carai­van

  Des­pre pla­nu­rile anti­co­ru­pţie: „Da de unde știți că am depus cerere? Acum nu sunt gata să vă răs­pund. Am depus cere­rea și acum mă pre­gă­tesc. Un răs­puns corect, așa repede, nu pot să vă dau”.

  Des­pre avere: „Nu am apar­ta­ment în pro­pri­e­tate. Locu­iesc în apar­ta­men­tul care apar­ține suro­rii mele. Soția mea nu este mem­bru de par­tid. Eu cât am acti­vat în orga­nele pro­cu­ra­tu­rii, nu am aju­tat poli­tic”.

  Roman Erem­ciuc

  Acesta a avut tele­fo­nul mobil de ser­vi­ciu deco­nec­tat pe par­cur­sul între­gii zile de mier­curi, iar la cel de birou nu a răs­puns.
  
  sursra: zdg.md

• Fraţii procurori, milionari din donaţii, cu afaceri imobiliare prin intermediul părinţilor şi socrilor

  Fami­lia unor pro­cu­rori, cu afa­ceri imo­bi­li­are de mili­oane, con­stru­ieşte un bloc cu 9 etaje, ampla­sat pe un fost teren de joacă pen­tru copii, spre nemulţu­mi­rea loca­ta­ri­lor din regiune.

  În urmă cu doi ani, pe str. Con­stan­tin Vâr­nav de la Malina Mică, Chi­şi­nău, era ampla­sat un teren de joacă pen­tru copii. Unul vechi, pe care fun­cţio­nau doar câteva apa­rate de joacă. Într-o dimi­neaţă, însă, loca­ta­rii din zonă au sesi­zat că şi aces­tea au dis­pă­rut. În locul lor apă­ruse o pro­mi­siune, că va fi edi­fi­cat un alt teren, modern. „Au insta­lat chiar un panou care arăta cum va fi tere­nul de joacă. Într-o noapte, însă, l-au tăiat şi au afi­şat că vor con­strui un bloc cu nouă etaje”, se plânge Vasile, vecin cu şan­ti­e­rul. În urmă cu câteva luni, pe acel teren de joacă a fost săpată fun­da­ţia vii­toa­rei con­stru­cţii şi ampla­sat un panou infor­ma­tiv din care reiese că, până în 2017, firma „Sky Home Lux” ar urma să dea în exploa­tare un bloc cu nouă etaje, cu 21 de apar­ta­mente. Oame­nii se plâng că, după ce a fost ocu­pat tere­nul de joacă, a fost îngră­dit tro­tu­a­rul şi o parte din stradă, fiind făcute găuri în asfalt.

  Citiţi mai departe

  Fami­lia unor pro­cu­rori, cu afa­ceri imo­bi­li­are de mili­oane, con­stru­ieşte un bloc cu 9 etaje, ampla­sat pe un fost teren de joacă pen­tru copii, spre nemulţu­mi­rea loca­ta­ri­lor din regiune.

  În urmă cu doi ani, pe str. Con­stan­tin Vâr­nav de la Malina Mică, Chi­şi­nău, era ampla­sat un teren de joacă pen­tru copii. Unul vechi, pe care fun­cţio­nau doar câteva apa­rate de joacă. Într-o dimi­neaţă, însă, loca­ta­rii din zonă au sesi­zat că şi aces­tea au dis­pă­rut. În locul lor apă­ruse o pro­mi­siune, că va fi edi­fi­cat un alt teren, modern. „Au insta­lat chiar un panou care arăta cum va fi tere­nul de joacă. Într-o noapte, însă, l-au tăiat şi au afi­şat că vor con­strui un bloc cu nouă etaje”, se plânge Vasile, vecin cu şan­ti­e­rul. În urmă cu câteva luni, pe acel teren de joacă a fost săpată fun­da­ţia vii­toa­rei con­stru­cţii şi ampla­sat un panou infor­ma­tiv din care reiese că, până în 2017, firma „Sky Home Lux” ar urma să dea în exploa­tare un bloc cu nouă etaje, cu 21 de apar­ta­mente. Oame­nii se plâng că, după ce a fost ocu­pat tere­nul de joacă, a fost îngră­dit tro­tu­a­rul şi o parte din stradă, fiind făcute găuri în asfalt.

  Nemulţumirile vecinilor şi familia de procurori

  Nemulţu­miţi de fap­tul că sin­gu­rul teren de joacă din zonă s-a trans­for­mat în şan­tier, oame­nii au decis să pro­tes­teze, cău­tând stă­pâ­nii con­stru­cţiei. Aşa au aflat că bene­fi­ci­a­rii blo­cu­lui sunt fami­lia Dul­gheru, Vasile şi Galina, cea care deţine un apar­ta­ment în zonă, iar fecio­rul lor este pro­cu­ror. Omul legii pare, de fapt, bene­fi­ci­a­rul real al con­stru­cţiei. Deşi, în acte, bene­fi­ci­ari sunt soţii Dul­gheru, con­struc­to­rii recu­nosc că mun­cesc pen­tru „dl Ion”. „Am avut o adu­nare cu veci­nii la care a par­ti­ci­pat şi Ion, care ne-a spus că e pro­cu­ror şi că toate plân­ge­rile pe care le vom face vor fi inu­tile, deo­a­rece tot la el vor ajunge”, spune un alt vecin cu şan­ti­e­rul. „Am che­mat tele­vi­ziu­nea, repor­te­rii au fil­mat totul, a apă­rut chiar şi poli­ţis­tul de sec­tor, care a vor­bit în faţa came­rei că se va lămuri, iar apoi nu a mai apă­rut nimic nică­ieri. Poate i-a cum­pă­rat”, ne spune altă loca­tară de pe strada Vâr­nav.

  Ofi­cial, blo­cul de pe str. Vâr­nav este con­struit de firma „Sky Home Lux”. Infor­ma­ţi­ile de la Camera Înre­gis­tră­rii de Stat (CÎS) arată că SRL-ul a fost fon­dat pe 24 iunie 2014, cu doar câteva luni îna­inte de înce­pe­rea con­stru­cţiei, de către Vasile Dul­gheru, cu 97,89%, şi de către Galina Bogdan, cu 2,1%. Aceasta figu­rează în acte şi în cali­tate de admi­nis­tra­toare a fir­mei spe­cia­li­zate în trans­por­tul rutier de măr­furi, con­stru­cţii, baruri etc. Con­form infor­ma­ţi­i­lor de pe panoul infor­ma­tiv ampla­sat lângă şan­tier, con­stru­cţia a înce­put în octom­brie 2014 şi urmează a fi fina­li­zată în decem­brie 2016. Firma pro­pune apar­ta­mente cu 1-2 camere, „de la 21 mii de euro”.

  Apar­ta­men­tele sunt vân­dute prin inter­me­diul unei agenţii imo­bi­li­are. Soli­ci­taţi de noi, sub pre­tex­tul că am achi­zi­ţiona un apar­ta­ment în acea casă, repre­zen­tanţii agenţiei ne-au asi­gu­rat că SRL-ul este de încre­dere, „de vreo doi ani pe piaţă” şi că 1 m.p. de spa­ţiu loca­tiv costă 600 de euro.

  Mercedesul procurorului şi „bătaia” de la Ciocana

  Tere­nul pe care se îna­lţă con­stru­cţia a intrat în pose­sia fami­liei Dul­gheru în urma unei deci­zii a Con­si­li­u­lui muni­ci­pal Chi­şi­nău din 13 mai 2014, care a dat curs soli­ci­tă­rii lui Vasile şi Galina Dul­gheru de cum­pă­rare a tere­nu­lui afe­rent apar­ta­men­tu­lui pe care soţii Dul­gheru îl deţin în zonă. Suma plătită a fost de 102 017 mii lei pen­tru 650 m.p. de teren. În 2012, îna­inte de a-l cum­păra, fami­lia Dul­gheru a luat acest teren în arendă.

  Pro­cu­ro­rul la care au făcut refe­rire locu­i­to­rii de pe Con­stan­tin Vâr­nav este Ion Dul­gheru, adjunc­tul pro­cu­ro­ru­lui Pro­cu­ra­tu­rii Cen­tru, fiul lui Vasile şi Galina. Sâm­bătă, 20 decem­brie 2014, ZdG l-a văzut pe acesta la şan­tier, la vola­nul unui Mer­ce­des cu nume­rele de înma­tri­cu­lare C OO 877. Prin­tre altele, în 2011, acest auto­mo­bil a fost impli­cat într-un scan­dal rutier la Cio­cana, care a ajuns ulte­rior să fie dis­cu­tat la una din şedinţele Con­si­li­u­lui Supe­rior al Pro­cu­ro­ri­lor (CSP). În mai 2011, pe numele lui Ion Dul­gheru a fost ini­ţi­ată o pro­ce­dură dis­ci­pli­nară pen­tru igno­ra­rea Codu­lui de Etică al Pro­cu­ro­ru­lui. Temei pen­tru ini­ţi­e­rea pro­ce­du­rii a fost plân­ge­rea depusă de I. Chi­ri­lov, care reclama fap­tul că, pe 9 mai 2011, deplasându-se cu auto­mo­bi­lul pe str. Alecu Russo, şofe­rul Mer­ce­de­su­lui cu nume­rele C OO 877 a încer­cat să-l depă­şească nere­gu­la­men­tar, cre­ând o situ­a­ţie de acci­dent. „Ulte­rior, şofe­rul Mer­ce­de­su­lui şi unul din­tre pasa­geri, care s-a dove­dit a fi pro­cu­ro­rul Ion Dul­gheru, i-au apli­cat mai multe lovi­turi”, se spune în hotă­rârea CSP. Dar, cir­cum­stanţele invo­cate nu s-au ade­ve­rit, după ce au fost veri­fi­cate de Comi­sa­ri­a­tul de Poli­ţie Cio­cana. Dim­po­trivă, I. Chi­ri­lov, cel care a depus plân­ge­rea, a fost cel tras la răs­pun­dere admi­nis­tra­tivă. Ast­fel, pro­ce­dura dis­ci­pli­nară împo­triva pro­cu­ro­ru­lui Dul­gheru a fost înce­tată.

  Soacra, asistentă medicală şi administratoare de firmă

  Andrei, alt fiu al lui Vasile şi Galina Dul­gheru, este tot pro­cu­ror. Acesta acti­vează la Pro­cu­ra­tura Râş­cani din Chi­şi­nău, fiind numit în fun­cţie în decem­brie 2012. Ante­rior, Andrei, fra­tele lui Ion Dul­gheru, a mun­cit în Ser­vi­ciul Vamal, de unde a fost dis­po­ni­bi­li­zat în legă­tură cu expi­ra­rea con­trac­tu­lui indi­vi­dual de muncă.

  Galina Bogdan, cea care admi­nis­trează Sky Home Lux, este soa­cra lui Ion Dul­gheru, res­pec­tiv, mama Nata­liei Bogdan-Dulgheru, soţia pro­cu­ro­ru­lui. Galina Bogdan este pen­sio­nară, iar con­form decla­ra­ţi­i­lor cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tăţi ale soţu­lui său, Ghe­or­ghe Bogdan, a fost, în 2013, anga­jată la Cen­trul Medi­ci­lor de Fami­lie Tele­neşti, în cali­tate de asis­tentă medi­cală, având un sala­riu anual de circa 30 de mii de lei. Deşi am telefonat-o, aceasta nu a răs­puns la ape­luri. Ghe­or­ghe Bogdan, şeful Apă Canal Tele­neşti, ne-a zis că doar cu ea am putea vorbi des­pre firma la care soţia sa figu­rează în cali­tate de admi­nis­tra­toare şi fon­da­toare.

  Imo­bil aren­dat şi pri­va­ti­zat de fami­lia pro­cu­ro­ri­lor

  În 2008, Vasile şi Galina Dul­gheru, părinţii celor doi pro­cu­rori, au luat în arendă de la auto­ri­tă­ţile muni­ci­pale o încă­pere de pe Mir­cea cel Bătrân, 3. Atunci, în presă, au apă­rut mai multe infor­ma­ţii des­pre fap­tul că aren­da­şii au îngră­dit, prin inter­me­diul unor stâlpi, acce­sul în cur­tea blo­cu­lui, spre nemulţu­mi­rea loca­ta­ri­lor. Aceş­tia, deşi s-au revol­tat, nu au reu­şit să schimbe lucru­rile, vor­bind şi atunci des­pre un „pro­cu­ror influ­ent” care s-ar afla în spa­tele afa­ce­rii. În 2011, Pri­mă­ria şi fami­lia Dul­gheru au sem­nat un nou con­tract de loca­ţiune, iar peste doar 5 luni, pe 26 mai 2011, deja un con­tract de vânzare/cumpărare, prin care bunul luat în arendă de fami­lia pro­cu­ro­ru­lui a intrat în pose­sia aces­tora. Acum, acele încă­peri sunt date cu chi­rie, unui salon de fru­mu­seţe, unui internet-cafe şi unui maga­zin. Am dis­cu­tat cu chi­ri­a­şii pen­tru a afla cine sunt cei de la care închi­ri­ază, iar aceş­tia ne-au ofe­rit, la ale­gere, nume­rele de tele­fon ale pro­cu­ro­ri­lor Ion şi Andrei Dul­gheru şi a mamei aces­tora, Galina.

  Procurorii primesc donaţii de milioane

  În decla­ra­ţia cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tăţi pe anul 2013, pro­cu­ro­rul Ion Dul­gheru a indi­cat, împre­ună cu soţia, veni­turi din sala­riu de 250 mii de lei şi din vân­za­rea unui imo­bil, de 500 mii de lei. Tot anul tre­cut, Ion Dul­gheru a bene­fi­ciat şi de dona­ţii de apro­xi­ma­tiv 800 de mii de lei. Acesta deţine împre­ună cu soţia două tere­nuri şi 8 clă­diri (!), din­tre care două spa­ţii loca­tive, dar şi două maşini, un Rena­ult şi un Mer­ce­des. Deşi cu veni­turi de mili­oane, Ion Dul­gheru are dato­rii. Una, de 300 de mii de lei, din 2008, şi alta, de 53 mii de euro (apro­xi­matv 1 milion de lei), din 2011. Deşi este prac­tic mili­o­nar, Ion Dul­gheru a bene­fi­ciat de un apar­ta­ment pen­tru pro­cu­ro­rii fără locu­inţe în blo­cu­rile de pe str. Meles­tiu, în cadrul unui pro­iect în care anga­ja­ţii pro­cu­ra­tu­rii au plătit doar 340 de euro pen­tru 1 m.p.

  În decla­ra­ţia ana­lo­gică a fra­te­lui său, Andrei Dul­gheru, găsim, la fel, dona­ţii de 420 de mii de lei, pri­miţi în 2013. Soţia aces­tuia a pri­mit, tot din dona­ţii, 180 mii de lei, dar şi 5 mii de euro, în 2011. Pro­cu­ro­rul Dul­gheru are şi el dato­rii, una de 20 mii de euro din 2011 şi alta, din 2012, de 81 mii de euro. Andrei Dul­gheru deţine şi trei bunuri imo­bile, două din­tre care se regă­sesc şi în decla­ra­ţia lui Ion Dul­gheru, semn că cei doi fraţi le ges­tio­nează împre­ună.

  Soli­ci­tat de ZdG, pro­cu­ro­rul Ion Dul­gheru susţine că nu este impli­cat în vreo afa­cere. „N-am nimic. Afa­ce­rile sunt ale părinţi­lor, care au lucrat toată viaţa. Mama mea a lucrat 20 de ani în Ita­lia. Pot să facă şi ei ceva cu banii ăştia sau tre­buie să mă întrebe pe mine? La Cio­cana, la fel, spa­ţi­ile comer­ci­ale apa­rţin părinţi­lor”, zice Dul­gheru. Cu refe­rire la fap­tul că zilele tre­cute a fost văzut la şan­tier, pro­cu­ro­rul a pre­ci­zat: „Nu am avut nicio adu­nare cu veci­nii. Nici­o­dată nu am vor­bit cu ei. Iar dacă am fost la şan­tier, care-i pro­blema?”, ne-a între­bat el, după care a zis că este ocu­pat şi că, dacă dorim, ne putem întâlni pen­tru alte dis­cu­ţii. Ulte­rior, însă, nu a mai răs­puns la ape­luri. Nici Andrei Dul­gheru, fra­tele său, nu a răs­puns la tele­fon, la fel cum nu a răs­puns nici Vasile Dul­gheru, tatăl celor doi pro­cu­rori.
  sursa: zdg.md

LASĂ UN COMENTARIU