Știri

• Locul de muncă al soției procurorului general, casa lui Dumitru Robu și schimbul imobiliar în care a fost implicat Victor Furtuna. Noutăți din declarațiile de avere ale șefilor procuraturilor

  Soția procurorului general Alexandru Machidon, inclusă în premieră de acesta în declarația sa de avere și interese pentru anul 2025, a lucrat la firma unor persoane vizate în dosare penale.  Victor Furtuna, procurorul-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, a obținut în 2026 două apartamente în cadrul unei tranzacții de schimb: a cedat un apartament pe care-l …

  Citiţi mai departe

  Soția procurorului general Alexandru Machidon, inclusă în premieră de acesta în declarația sa de avere și interese pentru anul 2025, a lucrat la firma unor persoane vizate în dosare penale. 

  Victor Furtuna, procurorul-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, a obținut în 2026 două apartamente în cadrul unei tranzacții de schimb: a cedat un apartament pe care-l cumpărase pe parcursul anului 2025 și a plătit suplimentar circa un milion de lei.

  Dumitru Robu, unul dintre adjuncții lui Furtuna, și-a cumpărat în 2025 o casă de locuit cu circa 3,3 milioane de lei, după ce soția sa a contractat două credite de circa patru milioane de lei.

  Aceste detalii se regăsesc în declarațiile de avere și interese depuse de șefii Procuraturii Generale, ai Procuraturii Anticorupție și ai Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale pentru anul 2025, analizate de ZdG.

  Soția procurorului general, angajată la firma unor persoane vizate în dosare penal

  În 2025, averea imobiliară a lui Alexandru Machidon, procuror general din 30 aprilie 2026, nu a suferit modificări. Dar, după ce în ultimii ani nu a indicat că este căsătorit sau că trăiește în concubinaj, pentru prima dată, în 2025, Machidon a declarat veniturile unei alte persoane, dar și un copil minor.

  În declarația de avere pentru anul 2025, procurorul general a indicat că soția lui a obținut în 2025 un salariu mai mare decât el – 450 de mii de lei de la firma „Success Games” SRL, o companie care anunță că se ocupă de „realizarea softului la comandă”.

  Firma, care conform datelor publice a avut în 2024 venituri de peste 100 de milioane de lei, a fost fondată de Ion Bivol, tatăl fostei judecătoare Victoria Sanduța, și este condusă de Victor Bivol – fratele ex-magistratei plecată cu scandal din sistem după ce președinta Sandu a refuzat numirea ei până la atingerea plafonului de vârstă. Anterior, Ion Bivol, fost primar de Băcioi, a fost găsit vinovat pentru neglijență și exces de putere. Și administratorul companiei „Success Games” SRL, Victor Bivol, a fost condamnat în România, doar că a scăpat de pedeapsă pentru că faptele s-au prescris. Acesta a fost învinuit în România, în 2013, printre altele, de aderare la un grup criminal organizat, contrafacere și punere în circulație a produselor, înșelăciune și spălare de bani prin înființarea în județele Brașov și Prahova a două fabrici clandestine de țigări, sub conducerea organizației criminale transfrontaliere „Patron”, a scris anterior portalul jurnal.md.

  PromoDatele publice arată că la aceeași companie lucrează și soția lui Victor Răciula, ofițer al Centrului Național Anticorupție (CNA) care investighează cazul mitei pentru procurori și angajați ai Poliției în valoare de 400 de mii de dolari, dosar anunțat în martie de către Procuratura Generală (PG) și CNA. 

  Solicitat de ZdG, Alexandru Machidon a afirmat că soția lui a fost angajată a companiei „o perioadă de timp în anul trecut”, dar că nu mai activează acolo din luna decembrie 2025. În plus, procurorul general a menționat că „nu a avut și nu are niciun raport profesional sau personal cu persoanele la care facem referire și nu există vreun conflict de interese în exercitarea funcției sale”. El a evitat să comenteze faptul că soția ofițerului CNA care investighează dosarul mitei de 400 de mii de dolari muncește în aceeași companie.

  În declarația de avere pentru anul 2025, procurorul general a indicat apartamentul obținut în 2018, de 65,6 metri pătrați, care a ridicat mai multe întrebări în cadrul evaluării integrității sale. Pe lângă automobilul cumpărat în 2021, Machidon a declarat mașina deținută de soția lui – un BMW X4 din 2020, obținut în 2023 și declarat cu valoarea de 30 de mii de euro.

  Soția procurorului general deține jumătate din două terenuri „destinate construcțiilor și amenajărilor” de șase ari, obținute în 2024 prin „contract de partaj al masei succesorale”. Machidon a ridicat pe parcursul anului 2025 un salariu de 410 mii de lei, adică puțin peste 34 de mii de lei lunar.

  Potrivit datelor incluse în declarație, procurorul general a devenit tată în 2025. Astfel, pe lângă salariul obținut, soția acestuia a primit de la Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) indemnizație unică la naștere, indemnizație de maternitate, indemnizație lunară pentru îngrijirea copilului și suport financiar unic, în valoare totală de circa 120 de mii de lei. Și Machidon a ridicat o indemnizație pentru creșterea copilului de circa 78 de mii de lei. Totodată, de la „evenimente de familie (zile de naștere, botez)”, procurorul general a declarat că a obținut 4,4 mii de euro (aproape 90 de mii de lei, n.r). Pe lângă acestea, Machidon a inclus în declarația de avere venituri de circa 55 de mii de lei din diurne, cheltuieli de deplasare sau dobânzi.

  Procurorul care are investiți în valori mobiliare de stat peste 300 de mii de lei

  Sergiu Brigai, adjunct al procurorului general din martie 2024, nu a procurat noi bunuri pe parcursul anului 2025, potrivit declarației. Sergiu Brigai a indicat în declarația de avere că a investit în total 310,5 mii de lei în valori mobiliare de stat emise de Ministerul Finanțelor și că deține împreună cu soția 26 de active financiare (investiții, conturi și depozite bancare).

  Brigai a declarat pentru 2025 un salariu brut de circa 808 mii de lei, adică circa 647 de mii de lei net – aproape 54 de mii de lei lunar. Soția acestuia, angajată a unei companii din domeniul IT, ICS „Endava” SRL, a obținut un salariu total de 813  mii – circa 68 de mii de lei lunar. Din activitate didactică, dobânzi și alocații pentru copii din România, familia Brigai a mai raportat peste 70 de mii de lei.

  Adjunctul cu salariu mai mare decât superiorul sau colegii săi

  Sergiu Russu a avut în 2025 un salariu de circa 60 de mii de lei lunar (720 de mii de lei net pe an). Nici el nu a avut achiziții noi în 2025. Soția acestuia, Natalia Russu, angajată în calitate de specialistă coordonatoare la Agenția Servicii Publice, a obținut un salariu brut de aproximativ 360 de mii de lei, adică circa 288 de mii de lei net – puțin peste 24 de mii de lei lunar.

  Adjunctul procurorului general a obținut venit în 2025 și din „activități didactice și științifice”, cei mai mulți, aproape 140 de mii de lei, de la Centrul Internațional „La Strada. Soția acuzatorului de stat a primit de la Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială din România circa 7750 de roni (aproape 30 de mii de lei, n.r.) – „alocație pentru copii”. Alți aproximativ 3000 de lei au fost obținuți de familia Russu în calitate de dobândă de la o bancă.

  Un apartament cumpărat în 2025, dat în schimbul altor două în 2026, cu achitarea unei diferențe de aproape un milion de lei

  Victor Furtuna, șeful Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) din noiembrie 2025, după ce a asigurat interimatul funcției încă din ianuarie 2023, a făcut mai multe tranzacții în anul în care i-a fost evaluată integritatea financiară.

  Familia Furtuna a depus declarațiile de avere încă la începutul lunii februarie, dar le-a rectificat ulterior, incluzând vânzarea în 2026 a unui automobil și efectuarea unor investiții în bunuri imobile aflate în construcție.

  Familia Furtuna a declarat inițial că a cumpărat în 2025 un apartament în construcție de 93,8 metri pătrați, la preț de 1,55 milioane de lei. Alte cinci încăperi nelocative, cu suprafețe între 4 și 16 metri pătrați, l-au costat pe șeful PCCOCS 565 de mii de lei, adică aproape salariul său anual. Este vorba despre debarale, a menționat acesta.

  În declarația rectificată, apartamentul din 2025 a dispărut, fiind înlocuit de alte două apartamente, la fel aflate în construcție, a câte 72 de metri pătrați, cu valoarea de 1,2 milioane de lei fiecare. Cele două bunuri au provenit din „contracte de schimb a bunurilor imobile în construcție”, semnate în luna martie. Cele două sunt în același bloc cu primul, a precizat Furtuna, solicitat de ZdG.
  „Mi-a nimerit oferta cu acele apartamente în construcție. Urmează să fie date în exploatare în câțiva ani, doi-trei, intuiesc eu. Inițial ne-am orientat la acel apartament (de aproape 94 de metri pătrați, n.r.), ulterior am calculat posibilitățile și a apărut oferta cu aceste două apartamente – să schimbăm și diferența de metraj am achitat-o (49,9 metri pătrați, n.r.). (…) Între timp, am găsit o persoană care mi-a propus să schimb apartamentul pe două apartamente alăturate mai mari. Atunci am fost de acord – am vândut mașina și am mai luat încă două credite”, a explicat Victor Furtuna.

  Conform diferenței de prețuri declarate, procurorul a achitat încă 965 de mii de lei pentru cele două apartamente.

  Victor Furtuna a declarat inițial vânzarea unui Renault Megane cu 230 de mii de lei lui Sergiu Hîncu. Automobilul a fost vândut la începutul anului 2025, a precizat procurorul pentru ZdG. Mașina a fost importată în 2022, cu 170 de mii de lei, fiind declarată de șeful PCCOCS cu o valoare de piață cu 30 de mii de lei mai mare, și vândută trei ani mai târziu cu 60 de mii de lei în plus față de prețul de achiziție.

  După rectificare, deși nu era obligat, Furtuna a inclus și vânzarea în 2026 a automobilului Toyota Auris, cumpărat în 2023. Acuzatorul de stat a declarat anterior că ar fi cumpărat mașina cu 150 de mii, dar că valoarea de piața ar fi cu 30 de mii de lei mai mare, diferența fiind explicată și de această dată prin faptul că „a importat automobilul personal din afara R. Moldova”. După trei ani de utilizare, șeful PCCOCS a vândut mașina cu 112 mii de lei în plus față de prețul de cumpărare declarat. Cumpărător a fost declarat Ion Clipca.

  „L-am importat la un preț mai avantajos. L-am vândut la un preț de piață. Verificați pe ***, este un preț mediu. Sunt mașini mult mai scumpe (…)”, a precizat Furtuna.

  Întrebat de ZdG de ce a inclus în declarația pentru 2025 vânzarea efectuată în 2026, Furtuna a spus că a făcut-o „pentru ca să fie clar de unde s-au luat banii pentru a cumpăra acele apartamente”. „Nu eram obligat, dar am considerat să-l declar pentru a dispărea eventualele întrebări”, a menționat Furtuna.

  Tot în 2025, Furtuna și-a cumpărat un BMW 520D, fabricat în 2013, cu prețul de 240 de mii de lei.

  Anterior fără credite sau datorii, soții Furtuna au luat în 2025 trei credite de la două bănci, în sumă totală de 999,6 mii de lei. Scadente în cinci ani, procurorii au achitat într-un an aproximativ 444 de mii de lei. Alți peste 388 de mii de lei au fost împrumutați în 2025 de la fratele procurorului, Artur Furtuna, cu zero lei dobândă. Alte trei credite au fost contractate în 2026, în sumă totală de 755,4 mii de lei.

  În 2025, procurorul-șef a ridicat un salariu de 570 de mii de lei – circa 48 de mii de lei lunar. Soția acestuia, Tatiana Furtuna, care este procuroră în cadrul Procuraturii Criuleni, a obținut un salariu de circa 316 mii de lei, adică aproximativ 26 de mii de lei lunar. Șeful PCCOCS a indicat în declarație că soția lui a primit o donație de 86 de mii de lei de la Valentina Compan, mama ei. „Vrând să facem pasul de a ne schimba imobilul, eram îndatorați și dumneaei a văzut…”, a menționat Victor Furtuna pentru ZdG.

  La veniturile familiei Furtuna în 2025 a contribuit și Direcţia de Asistenţă Socială Iaşi, procurorul declarând că a ridicat o alocație echivalentă cu circa 27 de mii de lei. Alți trei mii de euro (60 de mii de lei, n.r.) au provenit din „cadouri de la rude apropiate”.

  Furtuna a promovat evaluarea externă în octombrie 2025.

  Casă de peste 3,3 milioane de lei, cu preț mult mai mare decât „valoarea de piață conform raportului de evaluare”

  Dumitru Robu ocupă funcția de adjunct în cadrul PCCOCS din iunie 2024. Familia Robu și-a cumpărat în mai 2025 o casă de 118 metri pătrați, la preț de 3,39 milioane de lei. Totuși, bunul imobil este declarat la o valoare de piață cu peste un milion de lei mai mică decât cea achitată. Terenul pe care este amplasată casa are o suprafață de cinci ari, iar prețul – 1,03 milioane de lei. La fel ca în cazul casei, valoarea de piață a terenului este mai mică – cu peste 200 de mii de lei.

  Procurorul și soția lui au indicat în dreptul bunurilor „imobil dobândit prin contract unic (teren și construcție), valoarea fiind repartizată proporțional în baza raportului de evaluare. Ulterior au fost efectuate investiții în construcție. Valoarea de piață este conform raportului de evaluare (2025).” Întrebat de ZdG despre diferența dintre prețul plătit și valoarea de piață stabilită în același an, Robu a transmis că „în practică, există frecvent diferențe între valorile estimative și prețurile efective ale tranzacțiilor imobiliare”.

  „Valoarea de piață indicată în anumite documente sau estimări are un caracter orientativ și nu reflectă întotdeauna prețul efectiv al unei tranzacții. Prețul de achiziție a fost cel negociat între părți, ținând cont de condițiile concrete existente la acel moment. La stabilirea prețului au fost luate în considerare mai multe elemente, inclusiv amplasarea imobilului, potențialul acestuia și starea bunului”, a notat Robu.

  În 2025, Diana Robu a contractat două credite în sumă totală de 4,2 milioane de lei, cea mai mare parte a sumei fiind scadentă peste 25 de ani.

  În 2025, procurorul a primit un salariu de aproape 550 de mii, adică circa 46 de mii de lei lunar. De cealaltă parte, soția lui, Diana Robu, angajată la Întreprinderea de Stat „MoldATSA”, în calitate de șefă a Departamentului conformitate, calitate și audit, a primit un salariu de peste două ori mai mare – 1,14 milioane de lei, adică aproximativ 95 de mii de lei lunar. Alți aproape 62 de mii de lei au fost primiți de către Diana Robu în calitate de diurnă de la întreprindere, 27 de mii de lei – „alocație pentru copii” din România și alți 1000 de lei – indemnizație. Dumitru Robu este în proces de evaluare a integrității de către Comisia Vetting.

  Procurorul cu aceeași avere de mai mulți ani

  Denis Rotaru, adjunct interimar al procurorului-șef al PCCOCS din iunie 2025, nu a făcut achiziții în 2025. Acesta a avut în 2025 un salariu anual de 510 mii de lei, adică peste 42,5 mii de lei lunar. Alți circa 26 de mii de lei au fost adunați din diurne și salariu de la Institutul Naţional al Justiției. Procurorul a primit și aproape echivalentul a 12 mii de lei din România, în calitate de „indemnizație pentru copil”. Și Denis Rotaru este în proces de evaluare a integrității de către Comisia Vetting.

  Șeful Procuraturii Anticorupție stă la chirie

  Marcel Dumbravan, șeful Procuraturii Anticorupție (PA) din septembrie 2025, a cumpărat un singur bun în 2025, un Ford Fiesta din 2012, declarat cu valoarea de 120 de mii de lei. Conform răspunsului oferit de PA, mașina este utilizată de soția procurorului, fiind deținută în devălmășie.

  Din 26 august 2025, adică cu câteva zile înainte de a fi numit oficial în funcție, Marcel Dumbravan închiriază un apartament de 79,5 metri pătrați.

  „Imobilele aflate în proprietatea familiei acestuia sunt situate în municipiul Bălți, în timp ce activitatea profesională este desfășurată în municipiul Chișinău. În contextul distanței considerabile dintre cele două localități, precum și al specificului activității, care presupune frecvent un volum sporit de muncă și prelungirea programului peste orele obișnuite de serviciu, efectuarea zilnică a navetei nu este una practic posibilă. Prin urmare, în vederea asigurării exercitării eficiente a atribuțiilor de serviciu, a fost necesară închirierea unui apartament în municipiul Chișinău”, se arată în răspunsul oferit de Serviciul de presă al PA.

  Dumbravana ridicat în 2025 un salariu de circa 550 de mii de lei, adică aproximativ 46 de mii de lei lunar. Soția procurorului-șef al PA, Ludmila Dumbravan, angajată din 2022 în calitate de registratoare în domeniul înregistrării de stat în cadrul Agenției Servicii Publice, a primit un salariu de peste 330 de mii de lei, adică aproape 28 de mii de lei lunar.

  Singurul adjunct de la PA care a promovat evaluarea, cu salariu mai mare decât superiorul său

  Adjunctul procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, Victor Muntean, nu a făcut achiziții în 2025, conform declarației de avere. Victor Muntean a avut în 2025 un salariu mai mare decât superiorul său – peste 678 de mii de lei, adică circa 56 de mii de lei lunar. Soția acestuia, Irina Muntean, angajată din 2017 în calitate de șefă a Serviciului analiza statisticii judiciare din cadrul CSM, a ridicat un salariu de circa 318 mii de lei, adică peste 26 de mii de lei lunar. Muntean este, deocamdată, singurul adjunct de la PA care a promovat evaluarea integrității, CSP acceptând raportul în septembrie 2025.

  Ina Frunza-Bargan. Contractele la un liceu privat pentru copii – o treime din salariul anual de procuror

  Ina Frunza-Bargan, adjunctă a procurorului-șef al PA din noiembrie 2025, nu a făcut achiziții în 2025. Procurora deține un teren intravilan începând din 2006. Totodată, aceasta a inclus la rubrica „bunuri imobile din țară și din străinătate” un garaj de 13,5 metri pătrați, care ar avea o valoare de aproape 100 de mii de lei. Ina Frunza-Bargan a precizat că este vorba despre un loc de parcare, care „se află în proprietate comună, deținută de ea și fostul soț, în calitate de coproprietari”.

  Procurora deține și jumătate dintr-un apartament de 92,9 metri pătrați, primit în 2016  în urma unui contract de investiții din 2011. Frunza-Bargan deține din 2022 un automobil Toyota Avensis, fabricat în 2014, în valoare de 200 de mii de lei.

  Procurora a mai declarat că avea 2,2 mii de euro într-un cont bancar, dar și o datorie din 2017, scadentă în 2027, în valoare de 10 mii de euro, bani luați de la Evdochia Frunza.

  Procurora a ridicat cel mai mic salariu dintre adjuncți – circa 440 de mii de lei, adică aproape 37 de mii de lei lunar. În declarația de avere pentru 2025, procurora a mai indicat aproape 8000 de roni (aproape 31 de mii de lei, n.r.) primiți de la Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială din România în calitate de „alocație de stat pentru copil”.

  Începând din 2025, procurora a declarat calitatea de acționară în SA „Dacia Universal Bulboaca”. Aceasta deține acțiuni în compania de metalurgie în valoare de 600 de lei. În 2024, societatea pe acțiuni a obținut un profit de 1,6 milioane de lei.

  ZdG a constatat că acuzatoarea de stat a mers în instanță în martie 2024, cerând „achitarea unei pensii de întreținere lunară pentru fiecare copil minor (doi copii, n.r.), în mărime de patru mii de lei lunar, și concomitent a unei cote de 1/4 din alte venituri pe care le va avea pârâtul, începând cu data depunerii cererii în judecată și până la atingerea majoratului de către copilul minor”. Fostul soț a considerat „suma de patru mii de lei pentru fiecare copil ca una exagerată”, oferindu-se să achite o pensie de întreținere lunară în mărime de 2000 de lei pentru fiecare copil, adică 4000 în total.

  În octombrie 2024, instanța a dispus încasarea din contul tatălui copiilor a sumei de 8000  de lei lunar, începând din martie 2024. Fostul soț al procurorei a contestat decizia, instanța de apel menținând în iulie 2025 hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. Totuși, adjuncta PA a declarat că a primit de la Alexandru Bargan o pensie alimentară de doar 1500 de lei.

  În fața instanței, procurora a invocat și cheltuielile pentru studiile copiilor. Mai exact, la materialele cauzei au fost anexate două contracte de studii din 2023, încheiate cu instituția privată Liceul Teoretic „Orizont”, în valoare de 2775 de euro  și 1850 de euro, dar și două contracte încheiate cu aceeași instituție în 2024, în valoare de 3515 euro și 2710 euro. Astfel, datele arată că în anul dinainte de a fi numită adjunctă a procurorului-șef, contractele de studii (circa 126 de mii de lei, n.r.) au fost în valoare de circa o treime din salariul procurorei (circa 395 de mii de lei, n.r.).

  „Cheltuielile pentru studiile copiilor au fost acoperite din veniturile legal declarate, care reprezintă resurse financiare transparente și legale”, a transmis Ina Frunza-Bargan prin intermediul Serviciului de presă.

  Ion Pripa a restituit în 2025 circa 203 mii de lei din împrumuturi

  Nici Ion Pripa, adjunct al procurorului-șef al PA din noiembrie 2025, nu a făcut achiziții pe parcursul anului 2025. În total, pe parcursul anului 2025, procurorul a restituit circa 203 mii de lei din împrumuturile pe care le contractase anii trecuți, adică circa 17 mii de lei lunar.

  În 2025, an în care a fost procuror în cadrul PA, Pripa a ridicat un salariu de circa 525 de mii de lei, adică aproape 44 de mii de lei lunar. Soția acestuia, care este angajată a Direcției Educație Tineret și Sport, sectorul Rîșcani, mun. Chișinău, a obținut un salariu de aproape 50 de mii de lei. Procurorul a declarat pentru 2025 o donație de 3165 de roni (peste 12 mii de lei, n.r.) de la Galina Boltinscaia, dar și alocații de stat pentru copii din România, în sumă de 7008 roni (aproape 28 de mii de lei, n.r.). Deși evaluat, nu a fost anunțată deocamdată decizia comisiei în privința integrității procurorului.

  Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Încurajarea Transparenței Judiciare prin Instrumente Digitale”, implementat de A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului”, cu sprijinul National Endowment for Democracy (NED). Finanțatorul nu influențează în niciun fel subiectul sau conținutul investigației publicate.

• Audierea adjunctei Procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, Ina Frunza-Bargan

  Comisia de evaluare a procurorilor a audiat adjuncta Procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, Ina Frunza-Bargan. Raportul de evaluare, care va include propunerea Comisiei privind rezultatul evaluării externe, va fi emis în termen de 30 de zile lucrătoare.

  Comisia de evaluare a procurorilor a audiat adjuncta Procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, Ina Frunza-Bargan. Raportul de evaluare, care va include propunerea Comisiei privind rezultatul evaluării externe, va fi emis în termen de 30 de zile lucrătoare.

• Adjuncta șefului Procuraturii Anticorupție și un procuror anticorupție au fost audiați de Comisia Vetting

  Comisia de evaluare a procurorilor a audiat vineri doi procurori: adjuncta procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, Ina Frunza-Bargan, și procurorul anticorupție Vasile Disculțu. În etapa premergătoare audierilor, completele de evaluare au colectat informații relevante despre subiecții evaluării și persoanele apropiate acestora, pentru a verifica conformitatea acestora cu criteriile de integritate. Cu privire la neclaritățile identificate, completele au adresat patru, respectiv două …

  Citiţi mai departe

  Comisia de evaluare a procurorilor a audiat vineri doi procurori: adjuncta procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, Ina Frunza-Bargan, și procurorul anticorupție Vasile Disculțu.

  În etapa premergătoare audierilor, completele de evaluare au colectat informații relevante despre subiecții evaluării și persoanele apropiate acestora, pentru a verifica conformitatea acestora cu criteriile de integritate. Cu privire la neclaritățile identificate, completele au adresat patru, respectiv două runde de întrebări scrise, la care subiecții au răspuns în termen, conform unui comunicat de presă.

  Adjuncta procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, Ina Frunza-Bargan, a menționat că „evaluarea externă este un proces important, dar nu simplu, și a apreciat obiectivitatea Comisiei și efortul depus în procesul de evaluare”.

  „Personal, înțeleg că așteptările societății sunt mari, dar am încredere că schimbarea în justiție va avea loc și va fi ireversibilă”, a declarat procurorul Vasile Disculțu.

  Evaluarea a fost finalizată pentru 26 de subiecți din Procuratura Anticorupție, dintre care unul a fost evaluat și în procedură de reevaluare. Înregistrările video ale audierilor vor fi disponibile, în cel mult trei zile lucrătoare, pe pagina web a Comisiei. Rapoartele de evaluare privind cei doi procurori audiați, care vor include propunerea Comisiei privind rezultatul evaluării externe, urmează să fie emise în termen de 30 de zile lucrătoare.

• Bogaţii de la Procuratura Anticorupţie

  Majoritatea acuzatorilor de stat de la Procuratura Anticorupţie trăiesc pe picior larg, având în proprietate imobile şi maşini de lux. Chiar dacă sunt remuneraţi cu salarii lunare de peste 20 de mii de lei, de cele mai multe ori acestea nu acoperă averile declarate. În astfel de cazuri, spun experții, oamenii legii îşi justifică averile prin donaţiile din partea rudelor, …

  Citiţi mai departe

  Majoritatea acuzatorilor de stat de la Procuratura Anticorupţie trăiesc pe picior larg, având în proprietate imobile şi maşini de lux. Chiar dacă sunt remuneraţi cu salarii lunare de peste 20 de mii de lei, de cele mai multe ori acestea nu acoperă averile declarate. În astfel de cazuri, spun experții, oamenii legii îşi justifică averile prin donaţiile din partea rudelor, afacerile sau salariile partenerilor de viaţă și împrumuturile financiare. O analiză a declaraţiilor de avere şi interese personale pentru anul 2020 ale procurorilor anticorupţie ne arată că fiecare al treilea acuzator de la Procuratura Anticorupţie trăiește pe picior larg, beneficiază de donaţii sau de bunuri înregistrate pe numele rudelor.

  Două case la Bălţi şi apartament la Chişinău înregistrat pe numele tatălui

  De un an şi jumătate, Serghei Gavajuc deţine funcţia de şef interimar al Procuraturii Anticorupţie. Până în decembrie 2019 a fost şeful oficiului Nord al Procuraturii Anticorupţie, domiciliind la Bălţi.

  Gavajuc a fost subiectul unui investigaţii a portalului Anticoruptie.md în februarie anul curent, după ce s-a constatat că acesta locuia într-un apartament de lux de la Valea Morilor din Chişinău, procurat anul trecut şi înregistrat pe numele părinţilor. Omul legii ne-a declarat atunci că tatăl său a procurat locuinţa din banii câştigaţi la Moscova. Precizăm că preţul locuinţelor din complexul de la Valea Morilor a fost de 1.200 de euro pentru un metru pătrat, fiind redus mai apoi până la 870 de euro pentru un metru pătrat. Deci, în cel mai fericit caz, părintele procurorului a procurat locuinţa cu aproape 88 de mii de euro. În declaraţia de avere şi interese personale, şeful interimar al Procuraturii Anticorupţie informează că părinţii i-au oferit apartamentul pentru a locui abia în anul curent, iar până atunci a locuit într-un apartament de 87 de metri pătraţi, oferit în locaţiune gratuită de către un cuplu din Chişinău.

  Serghei Gavajuc deţine în proprietate o casă de locuit, cu suprafaţa de 107 metri pătraţi, în oraşul Bălţi, pe care a procurat-o cu 203.659 de lei în anul 2009. Anul trecut, familia Gavajuc a mai procurat cu 150.000 lei un teren pentru construcţii, cu suprafaţa de șapte ari, în municipiul Bălţi, şi a început să-şi construiască o casă nouă.

  Tot anul trecut, familia Gavajuc a mai făcut o achiziţie: un automobil Hyiundai, fabricat în 2019, pentru care a achitat 290 de mii de lei.

  Principalul venit în familia Gavajuc este asigurat de soţia şefului interimar de la Procuratura Anticorupţie, avocata Stela Gavajuc, care câştigă de trei ori mai mult decât partenerul său de viaţă.

  Femeia a obţinut venituri din activitatea de avocat de 596.500 de lei. Tot din onorariile de avocat, Stela Gavajuc a reuşit să aducă în familie încă 420.000 de lei, încasaţi ca taxă de locaţiune pentru închirierea imobilului de 45 de metri pătraţi, în care îşi desfăşoară activitatea, dar care este proprietate a familiei. Alţii 17.571 de lei Stela Gavajuc i-a câştigat din orele predate la Universitatea din Bălţi.

  Venitul obţinut de capul familiei a fost cu mult mai modest. Serghei Gavajuc a avut anul trecut venituri salariale de 370.256 de lei, 12.138 de lei i-a obţinut din activitatea didactică la Universitatea din Bâlţi, iar 7.600 din lecţiile ţinute la Institutul Naţional al Justiţiei. Pe lângă aceste venituri, procurorul s-a mai învrednicit şi de o îndemnizaţie de 13.591 de lei de la Casa Naţională a Asigurărilor Sociale (CNAS).

  Familia a mai obţinut anul trecut un venit de 325 de mii din înstrăinarea a doua bunuri, 48 de mii de lei din locaţiunea unui apartament în Bălţi, precum şi alte venituri mai mici din capitalizarea conturilor bancare.

  Gospodar în toată legea, cu donaţii din partea tatălui

  Procurorul Andrei Balan a raportat pentru anul trecut venituri salariale de 321.587 de lei şi o donaţie de 20.000 de lei din partea tatălui. Alte 36.412 lei au constituit îndemnizaţia obţinută de la CNAS pe motive de boală. Soţia procurorlui este angajată la Moldasig şi a avut anul trecut venituri salariale de 146.268 de lei.

  În 2020, familia procurorului şi-a procurat un automobil Renault Kadjar, fabricat în 2018, pentru care a achitat 12.192 de euro. Familia mai deţine în proprietate un SUV Honda CR-V, raportat la preţul de 14 mii de euro. Tot anul trecut omul legii şi-a procurat cu 86.489 de lei şi un garaj de 17 metri pătraţi.

  Andrei Balan locuieşte cu familia într-o casă cu suprafaţa de 157,5 metri pătraţi în satul Drăscliceni din apropierea Capitalei, pe care a finisat-o în 2014. În gospodărie se mai regăsesc o construcţie auxiliară şi un garaj. Totodată, familia mai deţine în proprietate două apartamente în Chişinău.

  Casă de milioane şi soţie cu firmă de succes

  Procurorul Alexandru Cernei şi-a procurat anul trecut o casă de 133,9 metri pătraţi, pentru care a achitat 1.460.986 de lei. Pentru a intra în posesia locuinţei râvnite, omul legii a contractat un credit de un milion de lei de la o bancă comercială, cu dobânda anuală de 7 %, pe care s-a obligat să-l restituie în termen de cinci ani. Până atunci familia a locuit într-un apartament cu suprafața de peste 80 de metri pătraţi pe care îl deţine în proprietate din 2010.

  Omul legii a avut anul trecut venituri din salariu de 329.061 de lei, iar alţi 8.247 de lei i-a primit drept îndemnizaţie de la CNAS pentru incapacitate temporară de muncă.

  În schimb, soţia sa Lilia a adus în familie dividende de 319.149 de lei obţinute de compania Donatella-Tur, pe care a fondat-o şi o administrează din 2009.

  Lilia Cernei a mai contribuit la venitul familiei cu 35.500 de lei, salariul de administrator de la Donatella-Tur, 11.500 de lei, dobânda de la depunerile bancare, şi 21.000 de lei, taxa pentru darea în locaţiune a unui imobil de 65 de metri pătraţi întreprinderii care îi aparţine.

  În 2016, familia Cernei a procurat un automobil de model Skoda Octavia, nou-nouţ, pentru care a plătit 14.250 de euro.

  Peste un an, familia mai intră în posesia unui automobil abia adus din uzină, de model Hyundai Tucson. Maşina pentru care s-a plătit aproape 19 mii de euro este înregistrată ca proprietate a întreprinderii Donatella-Tur.

  Apartament de la o autoritate interlopă

  Procurorul Vitalie Codreanu a raportat o pătrime dintr-un apartament de 72 de metri pătraţi şi un apartament de 49 de metri pătraţi, care i-a fost oferit ca locuinţă de serviciu în anul 2016.

  Imobilul se află pe strada Grădinilor din Chişinău şi a aparţinut unei cunoscute autorităţi interlope din anii 90. Fiii acestuia l-au acţionat în judecată pe Codreanu şi pe Primăria municipiului Chişinău după ce au constatat că locuinţa a fost înregistrată pe numele altei persoane, iar lacătul de la uşă a fost schimbat. Procesul este gestionat de Judecătoria Chişinău şi, din spusele petiţionarilor, bate pasul pe loc.

  Apartamente – cadou şi împrumut de la mama

  Procurora Ina Frunză-Bargan deţine în proprietate trei apartamente, dintre care două, cu suprafaţa de 53 şi respectiv 70 de metri pătraţi, i-au fost donate.

  În 2020, familia procurorei a cumpărat două automobile, achizițiile costând în total 270.000 de lei. La finele anului, cele două maşini au fost vândute cu 380 de mii de lei, familia obţinând în urma tranzacţiei un profit de 110 mii de lei.

  Procurora a mai raportat un împrumut de 10 mii de euro de la mama sa, fără dobândă, pe care s-a obligat să-l restituie până în 2027.

  Procurora lideră la donaţii

  Ca şi în anii precedenţi, procurora Victoria Furtună s-a bucurat anul trecut de donaţii generoase.

  Ea conduce automobilul de model Mercedes, pe care continuă să-l declare la preţul de 10 mii de lei. Anterior ANI s-a autosesizat la o ştire a portalului Anticoruptie.md despre automobilul Victoriei Furtună, însă inspectorii de integritate nu au constatat abateri, precizând că suma de 10.000 de lei figurează în contractul de vânzare-cumpărare a maşinii. Victoria Furtună a raportat anul trecut venituri salariale de peste 260.000 de lei, iar soţul, care este om de afaceri, a contribuit la bugetul familiei cu puţin peste 35 de mii de lei.

  Şi-a donat apartamentul, apoi şi-a cumpărat casă de milioane

  Irina Gheorghiştean lucrează în Procuratura Anticorupţie începând cu 17 ianuarie 2020. La puţin peste un an de la învestire, procurora şi-a cumpărat casă la sol, cu teren aferent de nouă ari, care a costat-o 100.000 de euro. Anterior, Gheorghiştean a locuit cu familia într-un apartament cu suprafaţa de 60 de metri pătraţi, pe care l-a donat în iunie 2020. Pentru a-şi cumpăra locuinţă, procurora a luat un credit de 1.752.000 de lei, cu rata anuală a dobânzii de 7 %, pe un termen de 20 de ani.

  Irina Gheorghiştean a raportat pentru anul trecut venituri salariale de 312.930 de lei, iar până a ajunge procuror anticorupţie a lucrat în Procuratura municipiului Chişinău cu un salariu mai mic. Soţul procurorei este poliţist şi a avut anul trecut venituri salariale de 221.413 lei.

  Procurorul Vitalie Ivanov deţine în proprietate două case de locuit, un apartament, două garaje şi încă un imobil cu destinaţie nelocativă, toate fiindu-i donate. Anul trecut familia procurorului s-a mai bucurat de o donaţie de o mie de euro din partea mamei şi de alte 3.500 de euro din partea mamei soacre.

  Acuzatorul cu cinci mașini

  Ion Munteanu deţine în proprietate o casă de locuit, estimată cadastral la 1.204.533 de lei, care i-a fost donată cu patru ani în urmă.

  Tot în 2017, omul legii a ajuns în proprietatea a trei automobile, dintre care două i-ar fi fost transmise în posesie gratuită. Anul trecut, Ion Munteanu şi-a cumpărat şi un automobil Dacia Duster. Cel de-al cincilea mijloc de transport aflat în posesia omului legii este un camion Renault, procurat în 2010.

  Procurorul fermier

  Vadim Prisacari deţine în proprietate 172 de terenuri agricole cu suprafaţa totală de peste 92 de hectare. Nouă dintre aceste terenuri i-au fost donate. Omul legii a dat în arendă terenurile comaniei SRL Primavan-agro din satul Dominteni, raionul Drochia, al cărei fondator nu este altcineva decât tatăl său, Victor Prisacari, funcţionar la primăria din localitate. Împreună cu soţia, acesta deţine cu mult mai puţine terenuri decât fiul procuror.

  Omul legii mai declară şi un apartament de 66 de metri pătraţi, primit donaţie în 2016. În 2018, procurorul şi-a cumpărat un BMW 520, cu 12.900 de euro.
  Sursa: anticoruptie.md