Baza de date a procurorilor Republicii Moldova
Exemplu: Demciucin Igor
Căutare avansată

Gavajuc Serghei

Procuratura Anticorupție Chişinău

Date biografice

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Modova nr. 961-p din 11 iulie 2013, numit în funcția procuror, adjunct al procurorului Procuraturii Anticorupţie din cadrul Procuraturii Generale.

Prin Hotărârea nr. 12-145/13 din 14 iulie 2013, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General numirea dlui Serghei Gavajuc în funcţia vacantă de procuror, adjunct al procurorului Procuraturii Anticorupţie, şef Serviciul Nord. 

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Modova nr. 961-p din 11 iulie 2013, numit în funcția procuror, adjunct al procurorului Procuraturii Anticorupţie din cadrul Procuraturii Generale.

Prin Hotărârea nr. 12-145/13 din 14 iulie 2013, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General numirea dlui Serghei Gavajuc în funcţia vacantă de procuror, adjunct al procurorului Procuraturii Anticorupţie, şef Serviciul Nord. 

Prin Hotărârea nr. 1-88/2019 din 27 Septembrie 2019, Consiliul Superior al Procurorilor a avizat pozitiv cererea depusă de Serghei Gavajuc, procuror, adjunct-interimar al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, privind cumulul funcției de procuror cu activitatea didactică, în anul universitar 2019-2020 în cadrul Facultății de Drept și Științe Sociale a Universității de Stat „Alecu Russo” din mun.Bălți.

Conform Hotărârii nr. 12-136/17 din 12 octombrie 2017, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General să dispună emiterea actului administrativ în privinţa dlui Serghei Gavajuc, adjunct al procurorului-şef al Procuraturii Anticorupţie, privind cumularea activităţii de procuror cu cea didactică în anul universitar 2017-2018, în cadrul Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, Facultatea de Drept, disciplina Drept procesual penal.

Potrivit Hotărârii nr. 12-8/17 din 24 ianuarie 2017, Consiliul Superior al Procurorilor a remis în adresa Colegiului de evaluare a performanţelor procurorilor cererea domnului Gavajuc Serghei, adjunctul al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, în scopul organizării evaluării extraordinare şi declanșării procedurii de selecție pentru numirea în funcțiile de conducere vacante.


Conform Hotărârii nr. 12-247/16 din 27 octombrie 2016, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General interimar să dispună emiterea actului administrativ în privinţa dlui Serghei Gavajuc, adjunct al procurorului-şef al Procuraturii anticorupţie, privind cumularea activităţii de procuror cu cea didactică în anul universitar 2016-2017, în cadrul Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi.

Prin Hotărârea nr. 381 din 14 iunie 2013, Colegiul de calificare a remis Consiliului Superior al Procurorilor rezultatele evaluărilor probelor scrisă şi orală ale participantului la concursul pentru suplinirea funcţiei vacante de procuror, adjunct al procurorului Anticorupție, Serviciul NORD, Gavajuc Serghei cu media aritmetică 9,19 și a propus examinarea chestiunii cu privire la validarea hotărârii nominalizate şi desemnarea învingătorului concursului la funcţia vacantă de procuror, adjunct al procurorului Anticorupție, Serviciul NORD.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 1-1/19 din 17 Ianuarie 2019, Consiliul Superior al Procurorilor, cu prilejul aniversării a XXVII-a de la formarea Procuraturii Republicii Moldova și consemnarea, la data de 29 ianuarie 2019, a sărbătorii profesionale – Ziua lucrătorului Procuraturii, a propus Procurorului General aplicarea măsurii de încurajare Medalia ”Pentru serviciu impecabil” Clasa III în privința procurorului Gavajuc Serghei, adjunct interimar al Procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, șef al Oficiului Nord.

Cu prilejul Zilei lucrătorului procuraturii, Consiliul Superior al Procurorilor prin Hotărârea nr.12-12/15 din 22 ianuarie 2015, a exprimat mulțumiri domnului Gavajuc Serghei - procuror, adjunct al procurorului Anticorupţie, şef al Serviciului NORD.

Prin Hotărârea nr. 1-88/2019 din 27 Septembrie 2019, Consiliul Superior al Procurorilor a avizat pozitiv cererea depusă de Serghei Gavajuc, procuror, adjunct-interimar al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, privind cumulul funcției de procuror cu activitatea didactică, în anul universitar 2019-2020 în cadrul Facultății de Drept și Științe Sociale a Universității de Stat „Alecu Russo” din mun.Bălți.

Conform Hotărârii nr. 12-136/17 din 12 octombrie 2017, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General să dispună emiterea actului administrativ în privinţa dlui Serghei Gavajuc, adjunct al procurorului-şef al Procuraturii Anticorupţie, privind cumularea activităţii de procuror cu cea didactică în anul universitar 2017-2018, în cadrul Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, Facultatea de Drept, disciplina Drept procesual penal.

Potrivit Hotărârii nr. 12-8/17 din 24 ianuarie 2017, Consiliul Superior al Procurorilor a remis în adresa Colegiului de evaluare a performanţelor procurorilor cererea domnului Gavajuc Serghei, adjunctul al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, în scopul organizării evaluării extraordinare şi declanșării procedurii de selecție pentru numirea în funcțiile de conducere vacante.

Conform Hotărârii nr. 12-247/16 din 27 octombrie 2016, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General interimar să dispună emiterea actului administrativ în privinţa dlui Serghei Gavajuc, adjunct al procurorului-şef al Procuraturii anticorupţie, privind cumularea activităţii de procuror cu cea didactică în anul universitar 2016-2017, în cadrul Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi.

Prin Hotărârea nr. 381 din 14 iunie 2013, Colegiul de calificare a remis Consiliului Superior al Procurorilor rezultatele evaluărilor probelor scrisă şi orală ale participantului la concursul pentru suplinirea funcţiei vacante de procuror, adjunct al procurorului Anticorupție, Serviciul NORD, Gavajuc Serghei cu media aritmetică 9,19 și a propus examinarea chestiunii cu privire la validarea hotărârii nominalizate şi desemnarea învingătorului concursului la funcţia vacantă de procuror, adjunct al procurorului Anticorupție, Serviciul NORD.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 1-1/19 din 17 Ianuarie 2019, Consiliul Superior al Procurorilor, cu prilejul aniversării a XXVII-a de la formarea Procuraturii Republicii Moldova și consemnarea, la data de 29 ianuarie 2019, a sărbătorii profesionale – Ziua lucrătorului Procuraturii, a propus Procurorului General aplicarea măsurii de încurajare Medalia ”Pentru serviciu impecabil” Clasa III în privința procurorului Gavajuc Serghei, adjunct interimar al Procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, șef al Oficiului Nord.

Cu prilejul Zilei lucrătorului procuraturii, Consiliul Superior al Procurorilor prin Hotărârea nr.12-12/15 din 22 ianuarie 2015, a exprimat mulțumiri domnului Gavajuc Serghei - procuror, adjunct al procurorului Anticorupţie, şef al Serviciului NORD.

 

Hotărârea nr. 1-88/2019 din 27 Septembrie 2019

Hotărârea nr. 1-1/19 din 17 Ianuarie 2019

Hotărârea nr. 12-135/17 din 12 octombrie 2017

Hotărârea nr. 12-8/17 din 24 ianuarie 2017

Hotărârea nr.12-12/15 din 22 ianuarie 2015

Hotărârea nr. 381 din 14 iunie 2013

Hotărârea nr. 12-247/16 din 27 octombrie 2016

Știri
  • Cât câștigă cei mai importanți oameni din Justiția din Republica Moldova

    Salariile de funcție ale șefilor din Justiție sunt calculate în baza unor formule complicate și depind de vechimea în muncă, gradele profesionale, titlurile științifice, didactice sau onorifice. Reporterii portalului Anticoruptie.md au analizat și vă prezintă ce câștiguri au în 2020 conducătorii celor mai importante instituții din Justiție, plătiți din banii publici. Lefurile unora dintre ei ajung și la 40 de mii de lei pe lună.

    Salariile de funcție ale șefilor din Justiție sunt calculate în baza unor formule complicate și depind de vechimea în muncă, gradele profesionale, titlurile științifice, didactice sau onorifice. Reporterii portalului Anticoruptie.md au analizat și vă prezintă ce câștiguri au în 2020 conducătorii celor mai importante instituții din Justiție, plătiți din banii publici. Lefurile unora dintre ei ajung și la 40 de mii de lei pe lună.

    După adoptarea, în noiembrie 2018, a Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, formula de calcul a salariilor șefilor din Justiție s-a schimbat. Articolul 9 prevede că salariului lunar brut este format din:

    1. salariul de bază, ce reprezintă produsul între valoarea de referinţă, notată în Legea cu privire la bugetul de stat pentru anul respectiv și coeficientul de salarizare, diferit pentru fiecare funcție;
    2. sporul lunar pentru gradul profesional;
    3. sporul lunar pentru deţinerea titlului ştiinţific şi/sau ştiinţifico-didactic;
    4. sporul lunar pentru deţinerea titlului onorific.

    Pe lângă acestea, bugetarii pot beneficia după caz și de sporul pentru performanţă; sporuri cu caracter specific; sporul de compensare pentru munca prestată în condiţii nefavorabile; sporuri pentru munca suplimentară, pentru munca de noapte şi/sau pentru munca prestată în zilele de sărbătoare nelucrătoare şi/sau în zilele de repaus; supliment pentru participare în proiecte de dezvoltare în domeniul de competenţă în cadrul unităţii bugetare în care este angajat; premii unice.

    Președinta Curții Constituționale - Domnica Manole

    Salariul brut (până la reținerea taxelor) al Domnicăi Manole este de 39.350 de lei și reprezintă produsul dintre valoarea de referinţă, în cazul dat 2.600 de lei și coeficientul de salarizare, în cazul dat 15, la care se adaugă un spor lunar pentru gradul doi de calificare.

    Președintele (interimar) Consiliului Superior al Magistraturii - Anatol Pahopol

    Anatol Pahopol are un salariu lunar brut de 38.128 de lei și reprezintă produsul dintre valoarea de referinţă, în cazul dat 2.600 de lei și coeficientul de salarizare, în cazul dat 15,53, la care se adaugă un spor lunar pentru gradul doi de calificare.

    Președintele (interimar al) Curții Supreme de Justiție - Vladimir Timofti

    Salariul brut al lui Vladimir Timofti este de 36.744 de lei și reprezintă produsul dintre valoarea de referinţă, în cazul dat 2.600 de lei și coeficientul de salarizare, în cazul dat 13,94, la care se adaugă un spor lunar pentru gradul superior de calificare.

    Președinta (interimară) Curții de Apel Chișinău - Lidia Bulgac

    Lidia Bulgac are un salariu lunar brut de 31.725, format din produsul dintre valoarea de referinţă, în cazul dat 2.500 de lei și coeficientul de salarizare, în cazul dat 12,55, la care se adaugă un spor lunar pentru gradul doi de calificare.

    Procurorul general - Alexandr Stoianoglo

    Salariul lunar brut al lui Alexandr Stoianoglo constituie de 34.850 de lei și reprezintă produsul dintre valoarea de referinţă, în cazul dat 2.500 de lei și coeficientul de salarizare, în cazul dat 13,94.

    Procurorul-șef (interimar) al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale - Ion Caracuian

    Salariul brut al lui Ion Caracuian este de 32.050 de lei și reprezintă produsul dintre valoarea de referinţă, în cazul dat 2.500 de lei și coeficientul de salarizare, în cazul dat 12,82

    Procurorul-șef (interimar) al Procuraturii Anticorupție - Serghei Gavajuc

    Serghei Gavajuc are un salariu brut egal cu 31.375 de lei. Acesta este format din dintre valoarea de referinţă, în cazul dat 2.500 de lei și coeficientul de salarizare, în cazul dat 12,55.

    * Salariile brute ale șefilor din Justiție pot varia cu câteva sute de lei în funcție de sporul pentru gradul profesional, titlul ştiinţific şi/sau ştiinţifico-didactic și titlul onorific despre care nu am găsit informații publice.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Salariile, achizițiile și donațiile procurorilor șefi în 2019

    Pe parcursul anului 2019, conducerea Procuraturii Generale (PG), șefii Procuraturii Anticorupție (PA), Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) și Procuraturii mun. Chișinău au ridicat salarii de peste 20 de mii de lei, au primit donații și au cumpărat mașini.

    Ziarul de Gardă a făcut o radiografie a declarațiilor de avere și interese pentru anul 2019 ale procurorilor șefi și oferă detalii despre veniturile și tranzacțiile făcute de aceștia.

    Procurorul general al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo a fost remunerat în prima lună (decembrie 2019) de activitate la PG cu 1 659 de lei.

    Înainte de a fi numit în funcție însă, Stoianoglo a fost angajat al organizației non-guvernamentale CMI Finlanda – Crisis Management Initiative, cu sediul la Helsinki, unde a ridicat un salariu de peste jumătate de milion de lei în 2019 – 557 379 de lei.

    Pe parcursul anului 2019, conducerea Procuraturii Generale (PG), șefii Procuraturii Anticorupție (PA), Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) și Procuraturii mun. Chișinău au ridicat salarii de peste 20 de mii de lei, au primit donații și au cumpărat mașini.

    Ziarul de Gardă a făcut o radiografie a declarațiilor de avere și interese pentru anul 2019 ale procurorilor șefi și oferă detalii despre veniturile și tranzacțiile făcute de aceștia.

    Procurorul general al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo a fost remunerat în prima lună (decembrie 2019) de activitate la PG cu 1 659 de lei.

    Înainte de a fi numit în funcție însă, Stoianoglo a fost angajat al organizației non-guvernamentale CMI Finlanda – Crisis Management Initiative, cu sediul la Helsinki, unde a ridicat un salariu de peste jumătate de milion de lei în 2019 – 557 379 de lei.

    Familia procurorului general al R. Moldova deține în proprietate două imobile, un apartament de 161 de metri pătrați – în valoare de 942 047 de lei și un alt imobil de 60 de metri pătrați în valoare de 844 000 de lei.

    Potrivit documentului, familia Stoianoglo este proprietara a două mașini, un Hyundai Tucson fabricat în 2017 și cumpărat în același an cu 350 de mii de lei și un Mitsubishi Outlander fabricat în 2005, cumpărat în 2007 cu 80 de mii de lei.

    La momentul completării actului de avere și interese pentru 2019, familia Stoianoglo deținea în conturile bancare 10 520 de euro și 24 919 lei.

    Ruslan Popov, unul dintre cei mai avuți adjuncți ai procurorului general, care locuiește într-un imobil de „milioane” din Mileştii Mici, Ialoveni, și deține două mașini Hyundai fabricate și cumpărate în 2017, a vândut în 2019, cu 850 mii de lei, un apartament de peste 122 m.p., situat în blocurile de pe str. Melestiu din capitală, construite special pentru angajații procuraturii.

    Anul trecut, Ruslan Popov a ridicat lunar un salariu de 22 de mii de lei (339 477 de lei pentru întreg anul) la Procuratura Generală. Alte 78 de mii de lei procurorul le-a obținut drept salariu și remunerare la Institutul Național al Justiției, Universitatea de Stat din Moldova și Centrul „La Strada”. Pe parcursul anului trecut, Ruslan Popov a avut mai multe deplasări peste hotare, în România, Serbia și Spania, pentru care a primit diurne în valoare totală de circa 76 de mii de lei.

    Tot anul trecut adjunctul procurorului general indică că i-a împrumutat tatălui său un milion de lei, bani pe care acesta ar urma să-i întoarcă fără dobândă peste 20 de ani, în 2040.

    Între timp, din 2014 și 2016, Iulia Popov, soția procurorului, are două datorii în sumă totală de 15 mii de euro către părinții săi, Ion (decedat între timp) și Pelaghia Oprea. Banii ar trebui rambursați până în 2034, respectiv, 2036.

    În declarația sa de avere nu se regăsesc cele peste 8 hectare agricole cumpărate de familia procurorului la începutul anului trecut.

    Ceilalți doi adjuncți ai procurorului general, Mircea Roșioru și Iurie Perevoznic, nu au făcut anul trecut vreo tranzacție de cumpărare sau vânzare. Mircea Roșioru a fost remunerat în 2019 cu 37 de mii de lei lunar la PG, iar Iurie Perevoznic, cu 97 386 de lei pentru acitvitatea între iulie-decembrie în cadrul Inspecției Judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii și cu 16 055 de lei pentru activitatea până în iulie la AO Centrul de Drept al Femeilor.

    Veniturile de milioane ale șefului interimar al PA

    Din 11 decembrie 2019 șef interimar la Procuratura Anticorupție este Serghei Gavajuc, care anterior a exercitat funcția de adjunct interimar al procurorului-șef al PA, șef al Oficiului Nord. 

    Potrivit declarației de avere și interese personale pentru anul 2019, Gavajuc a ridicat de la Procuratură un salariu de 353 de mii de lei. Acesta a fost remunerat și cu 21 943 de lei pentru activitatea la Universitatea de Stat „Alecu Russo”.

    Soția procurorului a contribuit în 2019 cu aproape jumătate de milion de lei la bugetul familiei, drept onorariu pentru activitatea în Cabinetul avocatului „Stela Gavajuc”.

    Familia a obținut anul trecut 600 de mii de lei după înstrăinarea firmei „Elecanplus” SRL și 500 de mii de lei din darea în locațiunea a unor spații.

    Familia procurorului deține două terenuri intravilane, un apartament, o casă de locuit de 107 m2, dar și alte două averi imobile.

    Procurorul mai declară și două automobile: o Skoda procurată în 2016 cu o valoare de 90 de mii de lei și un Mercedes procurat în 2018, cu o valoare de 150 de mii de lei.

    La momentul completării actului de avere și interese, Serghei Gavajuc avea în conturile bancare 413 mii de lei, iar soția acestuia – 722 de mii de lei.

    Eduard Varzar, adjunct al șefului PA, a avut în 2019 un venit salarial de peste 331 de mii de lei și a obținut 150 de mii de lei din vânzarea unui automobil Toyota Prius fabricat în 2010.
    Ion Munteanu, declară doar venituri salariale în 2019, de 28 de mii de lei lunar. Salariul de procuror-șef al Procuraturii Cantemir și cea de adjunct la PA, 23 de mii de lei lunar, constituie și unica sursă de venit a lui Adrian Procoavă.

    Un alt adjunct al șefiei PA, Marcel Dumbrăvan a vândut anul trecut cu 6 mii de lei un Renault Scenic fabricat în 2004 și a achiziționat un automobil de aceeași marcă, doar că fabricat în 2015, pentru care a plătit 185 de mii de lei. Dumbrăvan a avut venituri salariale de 331 de mii de lei în 2019.

    Cel de-al cincilea adjunct al PA, Vladislav Cojocaru, șef Procuraturii Căușeni, se numără printre procurorii care anul trecut au primit donații. Acesta trece în actul de avere donații de 5 700 de euro de la Vera Morosanu și 4 900 USD de la Veronica Morosan. Anul trecut, procurorul a vândut trei terenuri cu 35 de mii de lei, și a achiziționat cu 50 de mii de lei jumătate dintr-un teren intravilan. Acesta a avut un venit salarial lunar mediu de 23 de mii de lei.

    De altfel, mai mulți procurori anticorupție au avut donații în 2019. Procurorul Eugen Balan și soția sa au avut donații de 200 de mii de lei de la părinții acestora. Familia a vândut un BMW cu 9 mii de euro și a cumpărat un Audi A 6, fabricat în 2015, cu 25 500 de euro. Donație de 10 mii de lei de la părinți a avut și procurorul anticorupție Andrei Balan, iar procurorul Mihail Ivanov declară că pe parcursul anului trecut la zilele de naștere ale membrilor familiei a obținut o mie de euro și cinci mii de lei. Un alt procuror anticorupție, Vitalie Ivanov declară 5 mii de euro și și cotă parte dintr-un apartament din Chișinău drept donații de la părinții săi și ai soției. Cu donații de 6 mii de euro s-a ales și Octavian Iachimovschi unul dintre procurorii care conduce grupul de urmărire penală din dosarul penal privind frauda bancară. Procurorul susține că banii au fost donați în cadrul unui eveniment de familie, cumetrie. Octavian Iachimovschi a avut anul trecut și un venit de 16 500 de euro din înstrăinarea unui apartament. Pentru activitatea la PG, acesta a fost remunerat cu un salariu lunar de 25 de mii de lei.

    Șeful interimar PCCOCS nu a completat declarația de avere

    Din decembrie, șef interimar la Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale este Ion Caracuian.

    Pe pagina web a Autorității Naționale de Integritate (ANI) nu am găsit declarația de avere a acestuia. Contactat, Ion Caracuian spune că nu a completat încă declarația, deoarece activează prin cumul în mai multe locuri și nu a reușit să adune toate actele în situația în care mai multe instituții nu funcționează în această perioadă. Șeful interimar al PCCOCS susține că perioada depunerii actelor a fost prelungită în legătură cu situația de urgență. Reprezentantul ANI, Victor Moloșag, neagă însă această informație și precizează că termenul-limită de depunere a actelor a fost 31 martie 2020.

    Conform declarației pentru 2018, familia Caracuian deține în proprietate o casă, un apartament, două averi imobile, două terenuri agricole și unul intravilan – toate obținute în baza contractelor de donație sau de moștenitor. În 2000, Ion Caracuian Primăria comunei Sângera i-a oferit omului legii un teren pentru construcție.

    Familia Caracuian conduce un Nissan, fabricat în 2002, pentru care în 2012 procurorul afirmă că a plătit 10 mii de lei.

    La fel ca la PA, PCCOCS are cinci procurori-șefi adjuncți.

    Unul dintre aceștia, Aurel Ciocan declară donații de 28 de mii de euro obținuți în 2019 la un eveniment de familie, mai exact la nuntă, dar și 92 de mii de lei din vânzarea unui automobil de model Skoda Octavia fabricat în 2006. Procurorul a avut un salariu mediu lunar de 19 mii de lei anul trecut.

    De donații a beneficiat în 2019 și un alt adjunct, interimar, al PCCOCS, Roman Dorogan. Pe lângă salariul lunar de peste 18 mii de lei, acesta a primit și o donație de 30 de mii de lei de la părinții săi.

    Adjunctul Taras Patraman a vândut mașina de model Volkswagen Golf fabricată în 2009 la același preț la care în 2017 declara că a cumpărat-o, 10 mii de lei. Patraman, care a ridicat lunar un salariu de peste 30 de mii de lei, a contractat un credit de 100 de mii de lei în 2019, cu o rată a dobânzii de 7%. Banii urmează a fi întorși până în 2022.

    Oleg Baciu, un alt adjunct al procurorului-șef al PCCOCS, a devenit în 2019 posesorul unei mașini Skoda Superb, fabricată, la fel, în 2019. Procurorul spune că deține mașina în baza unor „contracte translative de posesie şi de folosinţă” și că aceasta are o valoare de 37 650 de euro.

    În baza unor acte similare, procurorul deține din 2016 și un autoturism Hyundai, fabricat la fel în 2016. Procurorul, cu salariu lunar de 29 de mii de lei, are, din 2018, o datorie de 600 de mii de lei către BC Moldindconbank SA. Creditul e scadent în 2028 și are o rată a dobânzii de 5%. Oleg Baciu are și două datorii în sumă totală de 35 de mii de euro către două persoane fizice, pe care trebuie să întoarcă până în 2023 și 2025.

    Fără schimbări în ultimii ani este declarația de avere a Lucreției Zaharia, adjunctă a șefului PCCOCS din 2017. Unicul venit al acesteia în 2019 este salariul de 350 de mii de lei, ceea ce-i asigură un venit mediu lunar de 29 de mii de lei.

    Și procurorii PCCOCS s-au bucurat de donații în 2019. Petrușca Sergiu a primit o donație de 2 mii de euro de la Elena Petrușca, iar procurora Mariana Cazacu declară 212 mii de lei – bani oferiți în cadrul unui eveniment de familie – cumetrie. Familia procurorei Cazacu a vândut anul trecut un apartament cu 10 620 de euro și a făcut cumpărături de aproape un milion de lei, achiziționând un apartament de 73 m.p. și o mașină Lexus CT 200H fabricat în 2013. Procurorul Denis Rotaru declară 100 de mii de lei drept bani primiți de la rude în cadrul unui eveniment de familie – botez.

    Veniturile declarate de șefii Procuraturii mun. Chișinău

    Oleg Afanasii, procuror-șef al Secției Control al Activității Speciale de Investigații și Asigurarea Regimului Secret al Procuraturii Generale, exercită de aproape o lună interimatul funcției de șef al Procuraturii Chișinău, după ce Ștefan Șaptefraț și-a dat demisia, la doar o săptămână distanță după ce Ziarul de Gardă a publicat investigația „Cum să devii milionar prin împrumuturi nerambursate și promisiuni ilegale neonorate. În rolul principal — fiul procurorului-șef al Capitalei”. 

    Oleg Afanasii nu a făcut nicio achiziție în ultimii cinci ani. Acesta raportează un salariu lunar de 30 de mii de lei pentru 2019. Noul șef interimar al Procuraturii mun. Chișinău are în proprietate o casă de 133 de m.p., un garaj și o altă avere imobilă, un teren intravilan și două terenuri agricole. Toate aceste aceste bunuri procurorul susține că le deține în baza unor contracte de donații. Din 2014, Oleg Afanasii conduce un Mercedes 320 CDI fabricat în 2006, pe care l-a cumpărat cu 195 de mii de lei.

    Salariul, de 28 de mii de lei, a fost și unica sursă de venit anul trecut pentru adjunctul interimar al Procuraturii Chișinău, Mihai Pascal, numit în funcție, la fel ca Oleg Afanasii, acum o lună.

    Și un alt adjunct, Dumitru Robu, fost procuror general interimar al R. Moldova între iulie-decembrie 2019, declară venituri doar din salariu. Acesta a fost remunerat la Procuratura Generală cu peste 25 de mii de lei lunar.

    Al treilea șef adjunct al Procuraturii Chișinău, Adrian Popencoa vândut cu jumătate de milion de lei un automobil de model Mercedes E250 CDI fabricat în 2015. Anul trecut, Popenco declara că mașina o conduce din 2018 și că are o valoare de 330 de mii de lei. Procurorul a avut un salariu de peste 17 mii de lei lunar.

    Eduard Maşnic, şeful Oficiului Buiucani și adjunct al procurorului Chişinăului, a avut venituri din salariu de 255 de mii de lei. Soția acestuia, angajată a companiei de construcții „ExFactor-Grup” SRL, a avut un salariu de 240 de mii de lei în 2019.

    Roman Eremciuc, alt adjunct al Procuraturii mun. Chişinău, şeful Oficiului Centru, a primit, din salariu, 249 mii de lei. Acesta, la fel ca în anii trecuți, se bucură de donații în partea familiei. În 2019, spre exemplu, procurorul raportează venituri de 70 de mii de lei în cadrul unui eveniment de familie. Alte 20 de mii de lei, Roman Eremciuc le-a obținut din vânzarea unui bun imobil.

    Marcel Cimbir, şeful Oficiului Botanica al Procuraturii Chişinău, a avut, din salariu, venituri de 249 mii de lei.

    Igor Popa, şef al Oficiului Ciocana al Procuraturii Chişinău din decembrie 2019, este fost adjunct al ex-procurorului general Eduard Harujen și al ex-procurorului general interimar Dumitru Robu. Igor Popa trece în actul de avere o remunerare de 417 de mii de lei în în aceste funcții pe parcursul anului trecut, adică un salariu mediu 34 de mii de lei lunar.

    Din 2019, Corneliu Bratunov, adjunctul șefului procurorului de Chişinău şi şeful Oficiului Râşcani al instituţiei, conduce o mașină Volvo XC 90, fabricată în 2014, despre care afirmă că nu-i aparține în proprietate. În decembrie însă, acesta a vândut cu 120 de mii de lei un Hyundai, fabricat în 2011, automobil despre care în declarația pentru 2018 procurorul declara că are o valoare de 10 mii de lei. 

    Anul trecut, Corneliu Bratunov spune că a împrumutat tatălui său 6 mii de euro fără dobândă și că a primit donații de 250 de euro de la Igor Grigoriev, fratele soției sale. Acestuia, de altfel, până în 2021, familia Bratunov urmează să-i întoarcă o datorie de 5 mii de euro. Șeful oficiului Ciocana al Procuraturii Chișinău a avut în 2019 un salariu de 255 de mii de lei.

    Sursa: zdg.md

  • DOC/ Averea oficială a șefilor celor mai importante instituții anticorupție din țară

    Au schimbat job-uri mult mai bine plătite în favoarea unor salarii mai mici la șefia celor mai importante organe de drept din Republica Moldova menite să lupte împotriva corupției. Este vorba despre Alexandr Stoianoglo, șef al Procuraturii Generale (PG) din 29 noiembrie 2019, și Ruslan Flocea, director al Centrului Național Anticorupție (CNA) din 31 iulie 2019. Cel puțin acest lucru denotă din actele de avere și interese pentru 2019 depuse de cei doi.

    Timp de cinci luni (august-decembrie 2019) la șefia CNA, Ruslan Flocea a ridicat un salariu de 72 053 de lei, ceea ce ar însemna un venit mediu lunar de 14 400 de lei.

    Remunerarea în funcția de director al celei mai importante instituții anticorupție din Republica Moldova este însă una mult inferioară celei de care beneficia Ruslan Flocea până a fi numit la CNA, fiind secretar general al Aparatului președintelui Republicii Moldova. În această funcție, Ruslan Flocea a fost plătit în prima jumătate de an cu 294 971 de lei.

    Soția lui Ruslan Flocea a contribuit la bugetul familiei cu 77 de mii de lei, drept salariu în calitate de angajată la „Vigamol-Agro” SRL.

    În 2020, familia Flocea a cumpărat cu 31 de mii de lei trei trenuri agricole cu o suprafață totală de 2 ha. Totodată, pe parcursul anului trecut, familia a primit prin intermediul unui contract de donație 25 de terenuri agricole.

    Din 2014, familia deține în proprietate un teren intravilan de 0,0145 ha, despre care afirmă că are o valoare de 34 601 lei. Din același an, familia Flocea este proprietara unei case de 160,4 m.p. a cărei valoare este indicată a fi de 937 535 de lei. Din 2018, Ruslan Flocea deține și un apartament de 29 m.p., în valoare de 191 931 de lei.

    Șeful CNA nu are niciun automobil în proprietate. Acesta declară în actul de avere și interese o mașină de model Volvo, fabricată în 2016, despre care scrie că o folosește din 2018 în baza unui act de posesie.

     

    Procurorul general al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo a fost remunerat în prima lună (decembrie 2019) de activitate la PG cu 1 659 de lei.

    Au schimbat job-uri mult mai bine plătite în favoarea unor salarii mai mici la șefia celor mai importante organe de drept din Republica Moldova menite să lupte împotriva corupției. Este vorba despre Alexandr Stoianoglo, șef al Procuraturii Generale (PG) din 29 noiembrie 2019, și Ruslan Flocea, director al Centrului Național Anticorupție (CNA) din 31 iulie 2019. Cel puțin acest lucru denotă din actele de avere și interese pentru 2019 depuse de cei doi.

    Timp de cinci luni (august-decembrie 2019) la șefia CNA, Ruslan Flocea a ridicat un salariu de 72 053 de lei, ceea ce ar însemna un venit mediu lunar de 14 400 de lei.

    Remunerarea în funcția de director al celei mai importante instituții anticorupție din Republica Moldova este însă una mult inferioară celei de care beneficia Ruslan Flocea până a fi numit la CNA, fiind secretar general al Aparatului președintelui Republicii Moldova. În această funcție, Ruslan Flocea a fost plătit în prima jumătate de an cu 294 971 de lei.

    Soția lui Ruslan Flocea a contribuit la bugetul familiei cu 77 de mii de lei, drept salariu în calitate de angajată la „Vigamol-Agro” SRL.

    În 2020, familia Flocea a cumpărat cu 31 de mii de lei trei trenuri agricole cu o suprafață totală de 2 ha. Totodată, pe parcursul anului trecut, familia a primit prin intermediul unui contract de donație 25 de terenuri agricole.

    Din 2014, familia deține în proprietate un teren intravilan de 0,0145 ha, despre care afirmă că are o valoare de 34 601 lei. Din același an, familia Flocea este proprietara unei case de 160,4 m.p. a cărei valoare este indicată a fi de 937 535 de lei. Din 2018, Ruslan Flocea deține și un apartament de 29 m.p., în valoare de 191 931 de lei.

    Șeful CNA nu are niciun automobil în proprietate. Acesta declară în actul de avere și interese o mașină de model Volvo, fabricată în 2016, despre care scrie că o folosește din 2018 în baza unui act de posesie.

     

    Procurorul general al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo a fost remunerat în prima lună (decembrie 2019) de activitate la PG cu 1 659 de lei.

    Înainte de a fi numit în funcție însă, Stoianoglo a fost angajat al organizației non-guvernamentale CMI Finlanda – Crisis Management Initiative, cu sediul la Helsinki, unde a ridicat un salariu de peste jumătate de milion de lei în 2019 – 557 379 de lei.

    Familia procurorului general al R. Moldova deține în proprietate două imobile, un apartament de 161 de metri pătrați – în valoare de 942 047 de lei și un alt imobil de 60 de metri pătrați în valoare de 844 000 de lei.

    Potrivit documentului, familia Stoianoglo mai deține și două mașini, un Hyundai Tucson fabricat în 2017 și cumpărat în același ani cu 350 de mii de lei și un Mitsubishi Outlander fabricat în 2005, cumpărat în 2007 cu 80 de mii de lei.

    La momentul completării actului de avere și interese pentru 2019, familia Stoianoglo deținea în conturile bancare 10 520 de euro și 24 919 lei.

     

    Din 11 decembrie 2019, șef interimar la Procuratura Anticorupție este Serghei Gavajuc, care anterior a exercitat funcția de adjunct interimar al procurorului-șef al PA, șef al Oficiului Nord. 

    Potrivit declarației de avere și interese personale pentru anul 2019, Gavajuc a ridicat de la Procuratură un salariu de 353 de mii de lei. Acesta a fost remunerat și cu 21 943 de lei pentru activitatea la Universitatea de Stat „Alecu Russo”.

    Soția procurorului a contribuit în 2019 cu aproape jumătate de milion de lei la bugetul familiei, drept onorariu pentru activitatea în Cabinetul avocatului „Stela Gavajuc”.

    Familia a obținut anul trecut 600 de mii de lei după înstrăinarea firmei „Elecanplus” SRL și 500 de mii de lei din darea în locațiunea a unor spații.

    Familia procurorului deține două terenuri intravilane, un apartament, o casă de locuit de 107 m2, dar și alte două averi imobile.

    Procurorul mai declară și două automobile: o Skoda procurată în 2016 cu o valoare de 90 de mii de lei și un Mercedes procurat în 2018, cu o valoare de 150 de mii de lei.

    La momentul completării actului de avere și interese, Serghei Gavajuc avea în conturile bancare 413 mii de lei, iar soția acestuia – 722 de mii de lei.

    Sursa: zdg.md
  • Cine este procurorul care i-a luat locul lui Viorel Morari la șefia Procuraturii Anticorupție

    În timp ce activitatea Procuraturii Anticorupție (PA) este supusă unui control efectuat de un grup din 21 de procurori, iar Viorel Morari consideră neîntemeiate aceste verificări, precum și suspendarea sa din funcție, la șefia PA a fost numit un șef interimar. Potrivit serviciului de presă al Procuraturii Generale (PG) fotoliul lui Morari va fi ocupat pentru o perioadă de o lună de către procurorul Serghei Gavajuc.

    Serghei Gavajuc a exercitat anterior funcția de adjunct interimar al procurorului-șef al PA, șef al Oficiului Nord. Potrivit declarației de avere și interese personale pentru anul trecut, Gavajuc a ridicat de la Procuratură un salariu de 357 de mii de lei. Familia procurorului deține două terenuri intravilane, un apartament, o casă de locuit de 107 m2, dar și alte două averi imobile. Procurorul mai declară și două automobile: o Skoda procurată în 2016 cu o valoare de 90 de mii de lei și un Mercedes procurat în 2018, cu o valoare de 150 de mii de lei.

    În timp ce activitatea Procuraturii Anticorupție (PA) este supusă unui control efectuat de un grup din 21 de procurori, iar Viorel Morari consideră neîntemeiate aceste verificări, precum și suspendarea sa din funcție, la șefia PA a fost numit un șef interimar. Potrivit serviciului de presă al Procuraturii Generale (PG) fotoliul lui Morari va fi ocupat pentru o perioadă de o lună de către procurorul Serghei Gavajuc.

    Serghei Gavajuc a exercitat anterior funcția de adjunct interimar al procurorului-șef al PA, șef al Oficiului Nord. Potrivit declarației de avere și interese personale pentru anul trecut, Gavajuc a ridicat de la Procuratură un salariu de 357 de mii de lei. Familia procurorului deține două terenuri intravilane, un apartament, o casă de locuit de 107 m2, dar și alte două averi imobile. Procurorul mai declară și două automobile: o Skoda procurată în 2016 cu o valoare de 90 de mii de lei și un Mercedes procurat în 2018, cu o valoare de 150 de mii de lei.

    Viorel Morari a atacat în instanța decizia procurorului general de-al suspenda din funcție, însă Judecătoria Chișinău i-a respins cererea. Șeful suspendat al PA consideră că actele administrative emise de procurorul general, „fără a fi motivate”, constituie o încălcare flagrantă a principiilor, prevăzute de Codul administrativ, inclusiv principiului de eficiență, care prevede că „procedura administrativă se realizează într-un mod simplu, adecvat, rapid, eficient și corespunzător scopului”. Or, potrivit lui Morari, delegarea sa nu este nici eficientă, nici corespunzătoare scopului, deoarece urmează predarea documentelor și materialelor din gestiune, care nu poate avea loc într-o zi, precum și deplasare la un alt loc de muncă, unde eficacitatea activității va fi una sub media din subdiviziunea respectivă. De asemenea, Morari susține că dispunerea unui control al activității Procuraturii Anticorupție cu implicarea unui grup de control, format din 21 de procurori, va bloca inevitabil activitatea procuraturii specializate și va tergiversa desfășurarea urmăririi penale în cauzele penale din gestiune. Totodată, scrisoarea lui Morari conține argumente privind vulnerabilitatea procurorilor din cadrul PA în cazul unui eventual control al activității, „care poate influența inamovibilitatea și independența acestora”.

    Viorel Morari și șeful interimar al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), Dorin Compan, au fost suspendați din funcție în legătură cu efectuarea unui control special în cadrul celor două instituții, inițiat prin dispoziția procurorului general, Alexandr Stoianoglo. Potrivit Procuraturii Generale (PG) controlul are drept scop verificarea și evaluarea activității celor două unități specializate ale Procuraturii.
    Sursa: zdg.md

  • În 3 ani au furat 2 milioane

    Trei femei au reuşit să fure în trei ani din bugetul unui spital peste 2 mil. de lei. Acestea lucrau la contabilitate şi, profitând de inocenţa unor angajaţi, au sustras banii pe care angajaţii spitalului urmau să-i primească sub formă de primă. Procurorii au investigat cazul, iar contabilii au fost condamnaţi la ani grei de închisoare.

    Peste 300 de angajaţi ai Spitalului raional Ocniţa se deplasează zilnic la serviciu la fel ca şi procurorii, deputaţii sau jurnaliştii. La fiecare sfârşit de lună, ei aşteaptă să fie remuneraţi. Nici unul dintre ei nu avea să ştie că cele trei contabile de la spital îi joacă pe la spate. Nici măcar Compania Naţională de Asigurări în Medicină (CNAM), instituţia care îi finanţează direct, nu a identificat că este supusă unor scheme de fraudă.

    Din buzunarul statului în buzunarul familiei

    Trei femei au reuşit să fure în trei ani din bugetul unui spital peste 2 mil. de lei. Acestea lucrau la contabilitate şi, profitând de inocenţa unor angajaţi, au sustras banii pe care angajaţii spitalului urmau să-i primească sub formă de primă. Procurorii au investigat cazul, iar contabilii au fost condamnaţi la ani grei de închisoare.

    Peste 300 de angajaţi ai Spitalului raional Ocniţa se deplasează zilnic la serviciu la fel ca şi procurorii, deputaţii sau jurnaliştii. La fiecare sfârşit de lună, ei aşteaptă să fie remuneraţi. Nici unul dintre ei nu avea să ştie că cele trei contabile de la spital îi joacă pe la spate. Nici măcar Compania Naţională de Asigurări în Medicină (CNAM), instituţia care îi finanţează direct, nu a identificat că este supusă unor scheme de fraudă.

    Din buzunarul statului în buzunarul familiei

    În 2004—2007, angajatele contabilităţii au perfectat ilegal liste salariale suplimentare. Acestea presupuneau acordarea de premii angajaţilor spitalului. Liste de plată suplimentare au fost completate în paralel cu transferarea mijloacelor băneşti pe carduri bancare care, în realitate, nu au fost achitate şi primite de beneficiari, informează Procuratura Generală.

    Potrivit procurorilor, în aceeaşi perioadă, contabilele au perfectat şi liste de plată privind recalculul de majorare a salariilor, fără efectuarea modificărilor respective în tabelul de tarificare şi fără coordonarea cu fondatorul spitalului — Consiliul Raional Ocniţa (CRO). Astfel, au fost delapidate mijloace băneşti în sumă de 2 mil. de lei.

    Constantin Gudima, şef al Direcţiei Generale Finanţe din cadrul CRO, declară că autoritatea locală este fondatorul spitalului şi că ei alocă bani doar pentru reparaţii capitale. „În prima jumătate a anului 2003, spitalul a fost finanţat din bugetul judeţean Edineţ. Mai târziu şi CRO a fost unul dintre finanţatori, ca apoi să aloce surse financiare doar pentru reparaţii. De salarizare se ocupă CNAM”, a continuat el.

    Listele anonime

    Totodată, Gudima a mai adăugat că CRO, ca fondator al spitalului, poate monitoriza activitatea contabilă. „Observăm câţi bani s-au cheltuit la salarii, la alte cheltuieli, dar de revizie se ocupă instituţiile abilitate.”

    Fiind întrebat cum a fost posibil să se sustragă 2 mil. de lei fără ca finanţatorii să identifice acest lucru, Gudima ne-a spus că se fac liste anonime, în temeiul cărora se extrag bani din casă. „Ar trebui întrebată fosta contabilă-şefă, care-i închisă acum”, a conchis Gudima.

    „Nu sunt implicat, pentru că în acea perioadă nu eram director. Acum se fac verificări la contabilitate, dar trebuie de lucrat cinstit”, spune directorul SRO, Tudor Iurco. Se pare că instituţia medicală a suferit pierderi mai mari decât cele arătate de procurori. Iurco a mai subliniat că spitalul a avut de rambursat câteva milioane de lei unor firme. „Acum 3 zile, spitalul a achitat ultima datorie de 2 mil. de lei către agenţii economici. Datoriile au fost făcute de contabile”, explică directorul.

    Joc de contabilitate

    Contactat de ZdG, procurorul-şef anticorupţie Bălţi, Sergiu Gavajuc, spune că la acest caz s-a lucrat peste doi ani. El spune că angajaţii spitalului au avut de pierdut în urma acestui joc de contabilitate. „Angajaţii şi-au primit salariile, dar să nu fi fost sustragerile respective, mijloacele băneşti puteau fi transferate la salarizare sub formă de prime băneşti şi ajutoare materiale pentru angajaţi. Oricum, banii erau destinaţi angajaţilor. Pentru sustrageri s-au folosit mai multe metode infracţionale, inclusiv liste de plată falsificate”, afirmă Gavajuc, adăugând că spitalul este finanţat direct de CNAM.

    Sergiu Rotaru, directorul Agenţiei Teritoriale Edineţ a CNAM (cu sediul la Ocniţa), declară că Agenţia finanţează spitalul, iar instituţia prezintă lunar darea de seamă. „Pentru prima dată am început să monitorizăm contabilitatea de la SRO în 2005. Am decis să controlăm salarizarea. Atunci reprezentanţii Agenţiei au verificat contabilitatea şi ne-am confruntat cu probleme tehnice. Nu am avut acces la jurnalele despre salarii. Atunci am observat că ceva nu era curat la mijloc”, afirmă directorul.

    Contabilii spitalului refuzau să prezinte la CNAM registrele în care s-au făcut falsificările. „Contabilii au dispărut. Am convocat personalul responsabil de la SRO şi le-am explicat că noi nu suntem de la Procuratură, dar că Agenţia are împuternicirea să-şi monitorizeze banii. Nici aşa n-am reuşit să obţinem acces la registre”, ne-a spus el. În acelaşi timp, şi Departamentul Revizie şi Control Edineţ a efectuat un control la spital, iar CNAM a informat Departamentul de la Edineţ despre faptul că responsabilii de la spital refuză să prezinte registrele de salarizare. „Departamentul de Revizie s-a implicat. Ei au fost acei care au depistat încălcările, ca apoi să transmită materialele la Procuratura Anticorupţie”, explică sursa.

    9 ani de închisoare

    Contabilele au furat peste 2 mil. de lei apelând şi la alte scheme de fraudă decât cele făcute publice de procurori. Acestea au falsificat şi informaţia ce ţinea de deplasările medicilor în teritoriu. „Când se deplasa un angajat la Chişinău pentru 2 zile, cei de la contabilitate puneau cifra 1 în faţă şi ieşea că angajatul ar fi avut o deplasare de 12 zile. Aşa îşi puneau banii în buzunar. Aproximativ 200 mii de lei au fost sustraşi din deplasări”, susţine directorul Agenţiei. Acesta a mai adăugat că actualmente se fac peste 90 de controale anual la instituţiile medicale pentru a evita astfel de cazuri.

    Judecata în cazul angajatelor de la SRO s-a desfăşurat în două cauze: falsificarea listelor de salarizare şi deplasările angajaţilor medicali în teritoriu. Instanţa de judecată le-a condamnat pentru delapidarea averii străine. Fosta contabilă-şefă a spitalului a fost condamnată la 9,6 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcţii de răspundere timp de 5 ani. Totodată, contabilul pentru retribuirea muncii a fost condamnat la 6 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcţii de răspundere timp de 5 ani. Şi şeful Serviciului Economie a primit o amendă în mărime de 600 u.c., cu privarea de dreptul de a ocupa funcţii de răspundere timp de 3 ani.
    sursa: zdg.md

  • Judecătoarea cu studii la o academie inexistentă, lăsată fără licență de avocat

    Comisia de Licențiere a Uniunii Avocaților a refuzat să elibereze licențe pentru trei magistrați și un procuror, care sperau să intre în breasla apărătorilor în baza vechimii în muncă mai mare de zece ani, scrie portalul Bizlaw.md. Este vorba despre magistrații Liuba Brânză, Xenofon Ulianovschi, ambii de la Curtea de Apel Chișinău, Ghenadie Eremciuc, judecător de instrucție la Bălți, și procurorul Sergiu Gavajuc.  

    Potrivit hotărârii Comisiei, cei patru dețin funcții remunerate de judecător sau procuror. În context, membrii Comisiei fac trimitere la două hotărâri anterioare ale Consiliului Uniunii Avocaților potrivit cărora, „Comisiei de Licențiere a profesiei de avocat i s-a interzis emiterea deciziilor de admitere în profesie sub condiția înlăturării incompatibilității”. 

    Comisia de Licențiere a Uniunii Avocaților a refuzat să elibereze licențe pentru trei magistrați și un procuror, care sperau să intre în breasla apărătorilor în baza vechimii în muncă mai mare de zece ani, scrie portalul Bizlaw.md. Este vorba despre magistrații Liuba Brânză, Xenofon Ulianovschi, ambii de la Curtea de Apel Chișinău, Ghenadie Eremciuc, judecător de instrucție la Bălți, și procurorul Sergiu Gavajuc.  

    Potrivit hotărârii Comisiei, cei patru dețin funcții remunerate de judecător sau procuror. În context, membrii Comisiei fac trimitere la două hotărâri anterioare ale Consiliului Uniunii Avocaților potrivit cărora, „Comisiei de Licențiere a profesiei de avocat i s-a interzis emiterea deciziilor de admitere în profesie sub condiția înlăturării incompatibilității”. 

    Bizlaw.md mai scrie că la sfârșitul lunii septembrie, Comisia de Licențiere a refuzat să elibereze licențe pentru alți trei procurori. Doi dintre aceștia au expediat o sesizare la Curtea Constituțională prin care au solicitat să fie schimbată Legea cu privire la avocatură. Oamenii legii nu sunt de acord cu prevederea potrivit căreia trebuie să treacă un termen de șase luni de la eliberarea din funcția de bază până la solicitarea eliberării licenței.

    În 2012, o anchetă a Centrului de Investigaţii Jurnalistice a scos la iveală că judecătoarea a obţinut diplomă de studii de la o academie-fantomă - „Omega Lux“ din Bucureşti. Potrivit carnetului de note din dosarul personal, la care fac trimitere autorii investigaţiei, magistrata de la Judecătoria sectorului Centru al Capitalei a studiat doi ani la Bucureşti, din 1993 până în 1995. 

    Într-un răspuns oficial al Ministerului Educaţiei de peste Prut, adresat Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (actualul CNA - n.r.) se arată că academia respectivă „nu este şi nici nu a fost instituţie de învăţământ superior autorizată să funcţioneze provizoriu sau acreditată". Totodată, datele de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului din România relevă că Academia „Omega Lux“ avea ca obiect principal de activitate comerţul cu amănuntul, respectiv, nu era o instituţie de învăţământ.

    Procurorii au dispus însă neînceperea urmăririi penale, iar CSM a decis că nu există motive pentru ca judecătoarea să fie sancţionată. La 16 mai 2014, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat magistratei calificativul „foarte bine“. Mai mult, Colegiul a constatat că Liuba Brânză are o reputaţie ireproşabilă.

    Acum câţiva ani, la o şedinţă a Colegiului Disciplinar al CSM, magistrata a fost acuzată că a primit indicaţii prin telefon. Totodată, Colegiul a pus în discuţii şi faptul că Liubei Brânză i-ar fi fost distribuite anumite dosare spre examinare prin altă metodă decât cea aleatorie, prevăzută de lege. 

    Acu un an, membrii Consiliului Superior al Magistraturii au propus-o pe Liuba Brânză la funcţia de judecător la Curtea de Apel Chişinău. Decizia a fost luată în pofida faptului că, anterior, CSM a respins candidatura ei motivând, între altele, prin faptul că magistrata a fost în centrul unui scandal mediatic privind diploma de studii pe care a obţinut-o de la o instituţie inexistentă. Președintele Nicolae Timofti a acceptat candidatura.

    Și Xenofon Ulianovschi a fost vizat într-o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice. Magistratul este de aproape opt ani vicepreședinte la Curtea de Apel Chișinău. În noiembrie 2007, candidatura sa pentru această funcție a fost însă respinsă. Șeful statului de atunci a motivat prin faptul că Ulianovschi era judecător la Curte de doar un an. În plus, făcând parte dintr-un complet al instanței, a redus de trei ori pedeapsa aplicată unui cetățean turc de prima instanță, bărbatul fiind acuzat de trafic de copii. În 2008, magistratul a ajuns totuşi în funcția râvnită.

    În 2012, acesta a obținut un nou mandat. În 2013, CSM a decis intentarea procedurii disciplinare împotriva lui Xenofon Ulianovschi care era acuzat de un avocat de emiterea unor hotărâri falsificate. Pentru că judecătorul a fost anchetat, numele său a fost exclus, temporar, din lista magistraţilor propuşi pentru acordarea distincţiilor de stat. În 2014, Ulianovschi a primit totuși „Ordinul de Onoare”, acordat de președintele țării.
    sursa: anticoruptie.md

  • Procurorii au ales noua componenţă a organelor de autoadministrare

    Cosiliul Superior al Procurorilor are o nouă componență. Pe 20 decembrie, în cadrul Adunării Generale a Procurorilor, 632 din totalul celor 690 de procurori în funcţie s-au întrunit pentru a alege noua componenţă a organelor de autoadministrare (Consiliul Superior al Procurorilor, Colegiul de calificare şi Colegiul disciplinar), notează UNIMEDIA.

    Conform Legii cu privire la procuratură, corpul de procurori a ales, în baza votului secret, direct şi liber exprimat - 6 membri în Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) şi câte 9 membri în Colegiul de calificare şi Colegiul disciplinar. Mandatul organelor de autoadministrare este de 4 ani din data alegerii.

    Astfel, pe lângă cei trei membri de drept: Procurorul General, Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii şi Ministrul Justiţiei, din noua componenţă a Consiliului Superior al Procurorilor vor face parte următorii procurori aleşi:

    Cosiliul Superior al Procurorilor are o nouă componență. Pe 20 decembrie, în cadrul Adunării Generale a Procurorilor, 632 din totalul celor 690 de procurori în funcţie s-au întrunit pentru a alege noua componenţă a organelor de autoadministrare (Consiliul Superior al Procurorilor, Colegiul de calificare şi Colegiul disciplinar), notează UNIMEDIA.

    Conform Legii cu privire la procuratură, corpul de procurori a ales, în baza votului secret, direct şi liber exprimat - 6 membri în Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) şi câte 9 membri în Colegiul de calificare şi Colegiul disciplinar. Mandatul organelor de autoadministrare este de 4 ani din data alegerii.

    Astfel, pe lângă cei trei membri de drept: Procurorul General, Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii şi Ministrul Justiţiei, din noua componenţă a Consiliului Superior al Procurorilor vor face parte următorii procurori aleşi:

    - Mircea Roşioru – Şef al Direcţiei Judiciare a Procuraturii Generale (PG)
    - Ruslan Popov – Şef al Direcţiei control al urmăririi penale şi asistenţă metodică a PG
    - Viorel Tureac - Procuror al mun.Bălţi
    - Remus Moroz - Procurorul raionului Hînceşti
    - Vasile Stoinov - Procurorul raionului Comrat
    - Eduard Maşnic - Procurorul sectorului Buiucani, mun.Chişinău

    Încă 3 membri ai CSP - din rândul profesorilor de drept titulari, urmează a fi numiţi de Parlament, cu votul majorităţii deputaţilor.

    Adunarea Generală a Procurorilor i-a ales şi pe noii membri ai Colegiului de calificare, după cum urmează:

    - Morari Viorel – Şef al secţiei conducere a urmăririi penale în organele centrale ale MAI şi SV a PG
    - Popa Igor – Procuror al sect.Rîşcani mun.Chişinău
    - Bodean Valeriu – Procuror pentru misiuni speciale
    - Gavajuc Sergiu –, Şef al Serviciului Nord al Procuraturii Anticorupţie
    - Raţă Alexandru – Procurorul raionului Străşeni
    - Dimitraş Marcel – Şef al secţiei judiciar civilă a PG
    - Turculeţ Leonid – Procurorul raionului Cahul
    - Geru Nicolai – Procurorul sect.Centru mun.Chişinău
    - Baidaus Valentin – Procurorul r-lui Leova

    Alţi doi membri ai Colegiului de calificare urmează a fi numiţi de Consiliul Superior al Procurorilor, din rîndul profesorilor titulari în drept. Tot ieri, prin voturile procurorilor, a fost aleasă şi noua componenţă a Colegiului disciplinar. Din el vor face parte:

    - Chitoroagă Nicolae – şeful Direcţiei exercitare şi conducere a urmăririi penale din cadrul PG, procuror interimar de transport
    - Comerzan Victor – Procurorul raionului Briceni
    - Nichita Alexandru – Şef secţie investigaţii financiar-economice a PG
    - Cebotari Serghei - Procurorul raionului Soroca
    - Popa Ion - Procurorul raionului Floreşti
    - Lupu Vladimir – adjunct al Procurorului mun. Chişinău
    - Guţan Vlad – şef adjunct al Secţiei control al urmăririi penale a PG
    - Caraivan Ruslan - Procuror UTA Găgăuzia
    - Cimbir Marcel – Procurorul sect. Botanica mun.Chişinău

    Cosiliul Superior al Procurorilor (12 membri) - organ reprezentativ şi de autoadministrare a procurorilor - garantul autonomiei, obiectivităţii şi imparţialităţii procurorilor.

    Colegiu de Calificare (11 membri) - se instituie pe lîngă Consiliul Superior al Procurorilor şi are drept scop promovarea politicii de stat în domeniul selectării cadrelor în organele Procuraturii, evaluarea nivelului de pregătire şi a capacităţilor profesionale ale procurorilor, corespunderii funcţiilor ocupate, respectării interdicţiilor şi a exigenţelor faţă de procuror.

    Colegiul Disciplinar (9 membri) - se instituie pe lîngă Consiliul Superior al Procurorilor şi are drept scop examinarea cazurilor de răspundere disciplinară a procurorilor.
    sursa: unimedia.info.stiri

  • Mai mulți procurori au cerut să li se permită să cumuleze cumuleze activitatea de procuror cu cea didactică. Ce decizie a luat CSP

    Mai mulți procurori au primit acceptul Consiliului Superior al Procurorilor să cumuleze activitatea de procuror cu activitatea didactică în anul universitar 2018-2019, în cadrul instituțiilor de învățământ superior.

    Astfel, Ion Covalciuc, procuror-șef al Procuraturii raionului Glodeni, și Serghei Gavajuc, adjunct-interimar al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție vor putea desfășura activități didactice în cadrul Universităţii de Stat ”Alecu Russo” din Bălți, Catedra de Drept, Facultatea de Drept și Științe Sociale.

    În același timp, procurorul-șef al Procuraturii de circumscripție Cahul, Dumitru Calendari, a primit acordul pentru desfășurarea activității didactice în cadrul Catedrei de Drept a Facultății de Drept și Administrație Publică a Universității de Stat ”Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul.

    Mai mulți procurori au primit acceptul Consiliului Superior al Procurorilor să cumuleze activitatea de procuror cu activitatea didactică în anul universitar 2018-2019, în cadrul instituțiilor de învățământ superior.

    Astfel, Ion Covalciuc, procuror-șef al Procuraturii raionului Glodeni, și Serghei Gavajuc, adjunct-interimar al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție vor putea desfășura activități didactice în cadrul Universităţii de Stat ”Alecu Russo” din Bălți, Catedra de Drept, Facultatea de Drept și Științe Sociale.

    În același timp, procurorul-șef al Procuraturii de circumscripție Cahul, Dumitru Calendari, a primit acordul pentru desfășurarea activității didactice în cadrul Catedrei de Drept a Facultății de Drept și Administrație Publică a Universității de Stat ”Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul.

    La rândul său, Nicolai Levandovschi, procuror-șef al Procuraturii raionului Basarabeasca, a solicitat acordul pentru desfășurarea activității didactice în cadrul Universităţii de Stat din Comrat, Catedra Drept public.

    Totodată, procurorul în Procuratura municipiului Chișinău, Oficiul Buiucani, Ghennadi Epure a invocat desfășurarea activității didactice în cadrul Academiei ”Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne, iar Vadim Prisacari, procuror în Procuratura municipiului Chișinău, Oficiul Principal, delegat în cadrul Procuraturii Anticorupție, a solicitat prin cerere de a i se elibera acordul pentru desfășurarea activității didactice în cadrul Academiei de Studii Economice din Moldova.

    Consiliul precizează că ”desfășurarea activității didactice de către acești procurori va avea loc în cadrul facultăților de profil, lucru ce le va permite să-și perfecționeze permanent nivelul de instruire profesională. La fel, va contribui la împărtășirea experiențelor practice cu studenții și corpul profesoral al instituțiilor de învățământ, sporind astfel imaginea Procuraturii și a autorității judecătorești, din care Procuratura face parte de drept”.

    Potrivit art.56 alin.(2) din Codul muncii, salariatul are dreptul să încheie contracte individuale de muncă, concomitent, şi cu alţi angajatori (munca prin cumul), dacă acest lucru nu este interzis de legislaţia în vigoare. În conformitate cu prevederile art.14 alin.(2) din Legea cu privire la Procuratură, procurorul poate desfăşura activităţi didactice şi ştiinţifice.

    Sursa: bizlaw.md
LASĂ UN COMENTARIU