Știri

• Procuratura Generală: Oameni vechi la funcţii noi în concursuri cu un singur candidat

  Consiliul Superior al Procurorilor a desemnat, în şedinţa de miercuri, 19 iulie 2017, 13 şefi de direcţii şi secţii importante din cadrul Procuraturii Generale. Toate aceste 13 concursuri au avut la bază un numitor comun: s-au desfăşurat cu câte un singur candidat. În doar două cazuri, iniţial, în competiţie s-au înscris câte doi candidaţi, însă aceştia s-au retras cu câteva zile înainte de audierile din faţa membrilor CSP, lăsându-le cale liberă „concurenţilor” spre victorie.

  La 24 iunie 2017, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a anunţat concurs pentru 13 funcţii vacante de procuror-şef în mai multe subdiviziuni din cadrul Procuraturii Generale (PG). Până la acea dată, conform noii legi a Procuraturii, toţi procurorii care-şi doreau să ajungă în aceste funcţii urma să fie înscrişi într-un Registru, iar ulterior, evaluaţi de Colegiul pentru selecţia şi cariera procurorilor. În final, pentru 13 funcţii vacante s-au înscris 15 acuzatori de stat. Doi însă s-au retras pe parcurs, astfel încât pentru cele 13 funcţii au candidat, până la urmă, doar 13 procurori, care au şi câştigat concursurile.

  Citiţi mai departe

  Consiliul Superior al Procurorilor a desemnat, în şedinţa de miercuri, 19 iulie 2017, 13 şefi de direcţii şi secţii importante din cadrul Procuraturii Generale. Toate aceste 13 concursuri au avut la bază un numitor comun: s-au desfăşurat cu câte un singur candidat. În doar două cazuri, iniţial, în competiţie s-au înscris câte doi candidaţi, însă aceştia s-au retras cu câteva zile înainte de audierile din faţa membrilor CSP, lăsându-le cale liberă „concurenţilor” spre victorie.

  La 24 iunie 2017, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a anunţat concurs pentru 13 funcţii vacante de procuror-şef în mai multe subdiviziuni din cadrul Procuraturii Generale (PG). Până la acea dată, conform noii legi a Procuraturii, toţi procurorii care-şi doreau să ajungă în aceste funcţii urma să fie înscrişi într-un Registru, iar ulterior, evaluaţi de Colegiul pentru selecţia şi cariera procurorilor. În final, pentru 13 funcţii vacante s-au înscris 15 acuzatori de stat. Doi însă s-au retras pe parcurs, astfel încât pentru cele 13 funcţii au candidat, până la urmă, doar 13 procurori, care au şi câştigat concursurile.

  Şefii interimari au câştigat concursurile cu un singur candidat

  Adrian Mircos a câştigat concursul pentru numirea în funcţia de procuror-şef al Direcţiei urmărire penală şi criminalistică din cadrul PG. Acesta a fost evaluat de Colegiul de evaluare a performanţelor cu 91,1, fiindu-i atribuit calificativul excelent, iar prin hotărârea Colegiului pentru selecţia şi cariera procurorilor Mircos a acumulat 60,6 puncte. Cu un punctaj final de 151,1 puncte, acesta a câştigat fotoliul de procuror-şef al Direcţiei urmărire penală şi criminalistică, fiind însă singurul candidat care s-a înscris în concurs. Întâmplător sau nu, Mircos a deţinut interimatul acestei funcţii din luna august 2016, el fiind anterior şeful Secţiei control al urmăririi penale a PG.

  În acelaşi stil s-a desfăşurat şi concursul pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei cooperare internaţională şi integrare europeană, câştigat de Alexandru Cladco, care, la fel ca şi Adrian Mircos, a deţinut din luna august 2016 interimatul funcţiei. Nici el nu a avut concurent, iar CSP l-a declarat învingător în concurs şi apt pentru a ocupa funcţia rămasă vacantă. Cladco a fost, înainte de reformă, şef al Secţiei analiză şi implementare CEDO a PG.

  În funcţia de procuror-şef al Secţiei justiţie juvenilă a fost avansată Mariana Gornea, cea care a condus subdiviziunea ca interimar în ultimele luni. Gornea a fost anterior şefa Secţiei minori şi drepturile omului din cadrul PG. Ghenadie Pârlii, care din luna august 2016 a condus ca interimar Secţia investigarea fraudelor contra mediului şi intereselor publice a PG, a câştigat concursul, pentru a conduce, cu drepturi depline, această secţie în următorii cinci ani. Până la numirea în această funcţie, Pârlii a fost procuror-şef interimar al Secţiei investigaţii financiar-economice a PG.

  De la Dubăsari, la combaterea traficului de fiinţe umane

  Fără concurenţi au ajuns în funcţii de conducere alţi 9 procurori. Eduard Bulat, fostul şef al Secţiei combaterea traficului de fiinţe umane a PG, a fost numit procuror-şef al Secţiei politici, reforme şi management al proiectelor, iar Sergiu Russu, fostul procuror al r. Dubăsari, a fost desemnat şef al Secţiei combaterea traficului de fiinţe umane a PG, funcţie deţinută anterior de Eduard Bulat. Alexandru Nichita, fostul şef interimar al Direcţiei investigaţii generale, a câştigat concursul pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei politici, reforme şi protecţia intereselor societăţii. Nichita a condus această direcţie, ca interimar, încă din luna august 2016. Marcel Dimitraş, fostul şef al Secţiei judiciar-civilă şi contencios administrativ din cadrul PG, a câştigat concursul pentru ocuparea funcţiei de şef al Secţiei reprezentare în procedurile non-penale şi implementare CEDO, subdiviziune pe care o conduce ca interimar încă de acum un an. Totodată, fostul şef al Secţiei reprezentare a învinuirii în Curtea Supremă de Justiţie, Dumitru Graur, a câştigat concursul pentru a conduce în continuare această secţie, pe care a condus-o şi înainte de reformă, dar şi după, din postura de interimar.

  Oleg Afanasii, fostul adjunct al procurorului sect. Centru din Chişinău, a câştigat concursul pentru ocuparea funcţiei de şef al Secţiei controlul activităţii speciale de investigaţii şi asigurarea regimului secret a Procuraturii Generale, iar Diana Rotundu, cea care a fost şef adjunct al Secţiei asistenţă juridică internaţională şi integrare europeană a PG, a câştigat concursul pentru ocuparea funcţiei de procuror-şef al Secţiei protocol, cooperare internaţională şi integrare europeană. Rotundu a condus secţia în ultimul an, din postura de interimar.

  Doi concurenţi s-au retras fără a explica motivele

  Ion Caracuian şi-a păstrat, şi după reformă, postul de şef al Secţiei combatere tortură, subdiviziune pe care a condus-o şi din postura de interimar în ultimul an, la fel ca şi Veaceslav Soltan, care înainte de reformă a fost şeful Secţiei tehnologii informaţionale şi investigaţii ale infracţiunilor în domeniul informaticii a PG, iar după a fost numit şef al Secţiei tehnologii informaţionale şi combaterea crimelor cibernetice a Procuraturii Generale. Este, de fapt, aceeaşi secţie, care şi-a modificat, doar parţial, denumirea.

  În doar două concursuri s-au înregistrat tentative de a participa câte doi candidaţi. Astfel, într-o primă etapă, Ghenadie Pârlii a decis să-i fie concurent lui Alexandru Nichita în concursul pentru funcţia de şef al Direcţiei politici, reforme şi protecţia intereselor societăţii din cadrul PG, doar că, la 11 iulie, fără a-şi explica motivele, a solicitat retragerea din concurs. În final, Pârlii a devenit şef al Secţiei investigarea fraudelor contra mediului şi intereselor publice. Coincidenţă sau nu, dar şi contracandidatul lui Pârlii, Ion Teţcu, s-a retras din concurs. Cererea acestuia a fost depusă tot pe 11 iulie şi tot fără a fi explicate motivele retragerii.

  Roşioru: „Reformarea Procuraturii nu înseamnă doar desemnarea în funcţii”

  Cum poate fi explicat faptul că, după reforma Procuraturii, 13 funcţii importante din cadrul PG au fost ocupate în urma unor concursuri fără concurenţă, în mare parte de oameni care au condus aceste subdiviziuni şi înainte de reformă? „Reformarea Procuraturii nu înseamnă doar desemnarea în funcţii a conducătorilor subdiviziunilor. Reforma înseamnă multiple îmbunătăţiri aduse instituţiei: competenţe noi; reguli noi de selectare, promovare şi numire în funcţii”, zice Mircea Roşioru, preşedintele CSP şi unul din adjuncţii procurorului general. „Nu sunt eu în măsură să comentez de ce la concursurile lansate au aplicat puţini procurori. Aţi putea face un sondaj printre potenţialii candidaţi şi să explice ei care sunt motivele pentru care nu au aplicat la aceste concursuri. Sarcina CSP şi a Colegiilor din subordine a fost ca toate aceste concursuri să fie publice şi transparente, iar procedurile să fie respectate. Trebuie să admitem şi faptul că, în cazul potenţialilor şefi ai subdiviziunilor PG, vorbim de procurori care au unele abilităţi şi cunoştinţe specifice funcţiilor, or nu fiecare procuror este un foarte bun acuzator de stat sau un foarte bun cunoscător al legislaţiei ce reglementează cooperarea internaţională sau remediile de contracarare a unor fenomene infracţionale”, argumentează oficialul.

  „La momentul dispunerii interimatului acestor funcţii, procurorul general a făcut o evaluare a capacităţilor procurorilor din PG şi interesul dumnealui a fost ca în fruntea subdiviziunilor să aibă, cel puţin până la definitivarea concursurilor, procurori foarte bine pregătiţi şi cu o reputaţie profesională pe măsură. De altfel, faptul că toate măsurile prevăzute de Legea cu privire la Procuratură au fost implementate în termenele prevăzute, acest fapt se datorează şi aportului adus de către cei care au asigurat interimatul funcţiilor. Şi din această din urmă teză puteţi trage anumite concluzii”, menţionează Mircea Roşioru.

  Bostan: „Veniţi la concurs joi pentru că postu-i ocupat de marţi”

  Galina Bostan, preşedinta Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC), are însă o altă părere. „În mod normal, atunci când se organizează un concurs, trebuie să participe mai mulţi candidaţi. În acest caz, fie avem o problemă de cadre, nefiind suficiente persoane pregătite pentru a ocupa aceste funcţii, sau poate fi şi un alt aspect. La concurs au participat doar acele persoane care ştiau din start că vor fi desemnate câştigătoare, iar ceilalţi nici măcar nu au avut curajul să aplice. Veniţi la concurs joi pentru că postu-i ocupat de marţi. Cam aşa. Sigur că e o situaţie anormală şi tot ce s-a întâmplat dă mult de bănuit”, zice experta.
  sursa: zdg.md

• Ce reprezintă şi cum trebuie să arate o cameră de audiere pentru a fi prietenoasă copilului?

  Mariana Gornea, procuror în cadrul Procuraturei Generale, vorbeşte despre cum trebuie să arate o cameră de audiere pentru a fi prietenoasă copilului.

  Citiţi mai departe

  Mariana Gornea, procuror în cadrul Procuraturei Generale, vorbeşte despre cum trebuie să arate o cameră de audiere pentru a fi prietenoasă copilului.

  sursa: youtube.com

• Protecție pentru victimele actelor de violență

  Victimele actelor de violenţă, foarte frecvent se văd silite să înfrunte pe cont propriu agresorii, deoarece sistemul care ar trebui să le asigure protecţie este extrem de inert. Cadrul normativ bine scris este literă moartă, dacă actorii care trebuie să aplice legea au o pregătire profesională slabă sau pun mai presus de lege prejudecăţile din societate.

  Efortul recuperatoriu intervine mult prea târziu ca să fie eficient şi echitabil. Asociaţia PromoLex este una din cele câteva ONG-uri care acordă consultanţă şi asistenţă gratuită victimelor violenţei în procesele de judecată. Experta organizaţiei Lilia Potâng spune că cele mai multe probleme sunt atestate la nivelul aplicării în practică a mecanismului de protecţie a victimelor violenţei şi a sancţionării agresorilor:

  Citiţi mai departe

  Victimele actelor de violenţă, foarte frecvent se văd silite să înfrunte pe cont propriu agresorii, deoarece sistemul care ar trebui să le asigure protecţie este extrem de inert. Cadrul normativ bine scris este literă moartă, dacă actorii care trebuie să aplice legea au o pregătire profesională slabă sau pun mai presus de lege prejudecăţile din societate.

  Efortul recuperatoriu intervine mult prea târziu ca să fie eficient şi echitabil. Asociaţia PromoLex este una din cele câteva ONG-uri care acordă consultanţă şi asistenţă gratuită victimelor violenţei în procesele de judecată. Experta organizaţiei Lilia Potâng spune că cele mai multe probleme sunt atestate la nivelul aplicării în practică a mecanismului de protecţie a victimelor violenţei şi a sancţionării agresorilor:

  „Sunt probleme la capitolul implementare a legislţiei, începând cu refuzul emiterii ordonanţei de protecţi, neexecutarea ordonanţei de protecţie, refuzul de atragere la rsăpundere penală a agresorilor şi continarea atragerii la răspundere contravenţională a agresorilor”.

  Printre măsurile de protecţie a victimelor violenţei domestice, legislaţia prevede îndepărtarea agresorului, pentru 90 de zile, din familie, printro ordonanţă de protecţie, dacă se constată că este violent cu soţia şi copiii. Ordonanţa de protecţie se aprobă prin decizia instanţei de judecată, la cererea organului de poliţie, asistenţilor sociali, procurorilor sau chiar a victimei, direct sau prin avocatul său. Supravegherea îndeplinirii ordonanţei de protecţie este pusă în seama Poliţiei.

   

  Avocata Doina-Ioana Străișteanu, membră a Consiliului Nediscriminare, care apără de mai mulţi ani victimele violenţei în familie, spune că nu toate cazurile ajung în statistici, iar multe femei rămân neîdreptăţite şi asta pentru că unele cazuri sunt tăinute de poliţişti, mai ales în raioane, la nivel local, acolo unde toată lumea se cunoaşte şi se pot face anumite înţelegeri:

  „În ultimul caz pe care l-am avut în anul acesta, victimei nu i s-a oferit protecţie pentru că leziunile corporale nu erau suficient de grave. Şi practica aceasta se opreşte la nivel şef adjunct al inspectoratului de poliţie, responsabil de ordinea publică. De regulă, la el vine poliţistii de sector şi îi spune că are o plângere repetată, că femeia este pălmuită, are vânătâi. I se spune nu, că nu sunt leziuni grave. ŞI procurorii şi Ministerul Muncii nici nu ştiu de această practică, pentru că la ei această informaţie nu ajunge. La ei ajung cazurile grave, cât un ONG sau un avocat ameninţă cu o conferinţă de presă. Un inspector conştiincios chiar dacă vrea să cerceteze onest cazurile de violenţă în familie nu o poate face pentru că el este dependent de deciziile luate de şeful său superor. Aşa a fost în cazul Eremia, agresorul era poliţisti, iar şeful său îl apăra...”. 

  Chiar dacă au fost atestate mai multe cazuri în care poliţiştii nu au acţionat conform obligaţiunilor de serviciu sau au mers la înţelegere cu agresorul, puţini din ei au fost traşi la răspundere.

   

  Cel mai des aceştia sunt sancţionaţi disciplinar, ne spune Ghenadie Neamţu, din cadrul Inspectoratului General de Poliţie: „Au fost multe plângeri pentru inacţiunea poliţiştilor şi alte încălcări, au fost şi sancţiuni, cel mai des disciplinare, dar nu vă pot spune numărul exact al celor pedepsiţi. Chiar eu, personal, am cerut Inspectoratului sanţionarea unui colaborator al politiei”. Şi procurorii recunosc că de multe ori ordonanţele de protecţie nu sunt respectate, iar poliţiştii nu poartă pentru asta răspundere.

  O problemă mai mare, în opinia şefei adjuncte a Secţiei Minori şi drepturile omului din cadrul Procuraturii Generale, Mariana Gornea ţine de reabilitarea agresorilor. Aceştia sunt obligaţi prin ordonanţa de protecţie să treacă un curs de reabilitare, de consiliere psihologică şi să achite costul acestor servicii, doar că, deocamdată, există foarte puţine instituţii, în mare parte ONG-uri, care prestează astfel de servicii. Iată ce spune Mariana Gornea:

  Procuroarea Maria Go„Noi îi sancţionăm, îi retragem din familiei, iar peste un timp ei revin din nou, nu-şi schimbă comportamentul, nu au unde se duce să treacă această reabilitare, că nu sunt centre ce oferă aceste servicii. Cu ei trebuie să lucreze psihologul, să-i ajute să-şi schimbe comportamentul. Aici avem încă probleme”.

  Datele Inspectoratului General de Poliţie arată că în prezent, în evidenţa poliţiei se află 4458 de agresori, dintre care 94 la sută sunt bărbaţi. 

  Deocamdată un singur centru, deschis la Drochia de către o organizaţie neguvernamentală, oferă servicii de zi pentru reabilitarea agresorilor. Capacitatea instituţiei este una redusă. Problema ar putea fi parţial soluţionată începând cu anul viitor. Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei a elaborat un proiect de documnet care va permite contractarea ONG-urilor specializate pentru oferirea servicilor de reabilitare a agresorilor, dar şi de asistenţă pentru victimele violenţei în familie.

  An de an, oamenii legii adună nişte cifre reci care completează statistica generală. Fiecare caz înseamnă însă multe lacrimi, nelinişte şi, de multe ori, vieţi distruse. Datele Ministerului Afacerilor Interne arată că de la începutul anului 2014 au fost înregistrate circa 6500 de cazuri de violenţă în familie. În 2000 de cazuri au fost stabilite infracţiuni. Violenţa în familie a răpit anul acesta 25 de vieţi, iar mai multe persoane au rămas cu sechele pentru toată viaţă. În 90 la sută din cazuri victimele violenţei sunt femei şi copii.
  sursa: europalibera.org

LASĂ UN COMENTARIU