Date biografice
În conformitate cu Hotărârea nr. 12-235/15 din 12 noiembrie 2015, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General soluţionarea chestiunii cu privire la suspendarea din funcţie a procurorului în procuratura raionului Nisporeni, Marcel Griţunic, pînă la rămînerea definitivă a hotărîrii în cauza respectivă.
Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 294-p din 24 martie 2014, numit în funcția de procuror în cadrul Procuraturii raionului Nisporeni.
Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 65-p din 25 ianuarie 2006, numit în funcția de procuror în cadrul Procuraturii raionului Ungheni.
Venituri
1. Venit obținut la locul de muncă de bază, Procuratura 85 699 lei
2. Venit obținut de către soție la locul de muncă de bază 30 358 lei
3. Venit obținut din înstrăinarea bunurilor imobile 430 000 lei
Active financiare
Cont de card salarial deschis în anul 2012
Cont de card salarial deschis în anul 2012
Datorii
Datorie în sumă de 225 000 lei, contractată în anul 2008 cu rata dobînzii 15%, scadentă în anul 2018 (stinsă)
Venituri
1. Venit obținut la locul de muncă de bază, Procuratura 80 175 lei
2. Venit obținut de către soție la locul de muncă de bază 29 531 lei
Active financiare
Cont de card salarial deschis în anul 2014
Venituri
Venitul obținut din donații și moșteniri 30000 Lei
Datorii
Datorie în sumă de 16000 Lei, contractată în anul 2023 cu rata dobânzii 49%, scadentă în anul 2024
Datorie în sumă de 33000 Lei, contractată în anul 2023 cu rata dobânzii 49,8%, scadentă în anul 2025
Potrivit Hotărârii nr. 747 din 02 octombrie 2015, Colegiul de calificare a aplicat în privinţa domnului Marcel Griţunic, procuror în procuratura raionului Nisporeni, calificativul ATESTAT. Prin Hotărârea nr. 12-232/15 din 12 noiembrie 2015, Consiliul Superior al Procurorilor a validat Hotărârea Colegiului de calificare nr. 747 din 02 octombrie 2015.
DOC/ Un procuror judecat pentru mită a fost achitat. Denunţătorul a ajuns după gratii
Un procuror judecat pentru corupere pasivă, învinuit că ar fi pretins şi primit 500 de USD şi 2 mii de lei de la un bărbat pentru a înceta o cauză penală în care era vizat împreună cu fiica sa, a fost achitat de instanţa de judecată. Judecătoria Străşeni, unde a fost examinat dosarul, a constatat prezenţa elementelor de provocare în acţiunile organului de urmărire penală. În perioada examinării dosarului pe numele procurorului, denunţătorul acestuia a fost condamnat la închisoare cu executare în dosarul în care ar fi încercat să dea mită acuzatorului de stat.
Dosarul penal pe numele procurorului Marcel Griţunic, angajat al Procuraturii Nisporeni, a fost trimis în judecată în decembrie 2015. Atunci, Procuratura Anticorupţie (PA) anunţa că acesta ar fi pretins şi primit 500 de USD şi 2 mii de lei de la un bărbat, pentru a înceta o cauză penală în care figura fiica sa. Procurorul nu şi-ar fi onorat promisiunea şi a acceptat să restituie banii, moment în care a fost prins în flagrant, chiar în biroul său. Dosarul penal a fost examinat timp de doi ani şi jumătate la Judecătoria Străşeni de judecătoarea Silvia Slobodzean. Acuzarea de stat a fost reprezentată de procurorul Vitalie Galeru, iar apărarea – de avocatul Gheorghe Malic.
Marcel Griţunic a fost învinuit că, în ianuarie 2015, conducând urmărirea penală într-o cauză iniţiată la 24 decembrie 2014, pe faptul fabricării şi punerii în circulaţie a semnelor băneşti false, utilizate pentru efectuarea plăţilor, a estorcat, a acceptat şi a primit de la Vadim Creciun, tatăl Angelei Creciun, 500 de USD şi 2 mii de lei în scopul adoptării unei hotărâri favorabile în privinţa ultimei. Acesta a fost reţinut în flagrant, dar nu în momentul în care a primit banii, ci atunci când ar fi acceptat să-i returneze, după ce Vadim Creciun a depus o plângere. Acuzatorul de stat nu şi-a recunoscut vina, iar la audieri, el şi denunţătorul au făcut declaraţii diferite.
Marcel Griţunic a spus că nu a adoptat hotărâri favorabile în privința lui Vadim sau Angela Creciun și că „nu a promis că va accelera sau întârzia careva acțiuni în favoarea persoanelor date”. Acesta a explicat că nu a primit, „personal sau prin intermediari, bani de la Vadim Creciun”, dar şi că „nu a găsit prin birou, prin mape, cărți, mijloace bănești proveniența cărora nu o cunoștea”.
În instanţa de judecată, procurorul Griţunuc a mai declarat că, anterior reţinerii sale, ar fi fost telefonat de conducerea PA, după ce a trimis în judecată un dosar în care era vizat denunţătorul din dosarul unui alt procuror de la Nisporeni, reţinut în flagrant în 2013, Octavian Zmeu. El a declarat în instanţă că a fost întrebat „cum de reușesc în așa timp record să remit o cauză în judecată, știind că învinuitul pe cauza remisă în instanța de judecată este declarantul PA. Ulterior, dosarul cu Melniciuc (denunţătorul din dosarul procurorului Zmeu, n.r.) a fost cercetat în judecată, solicitând să fie aplicată pedeapsă cu închisoare, fapt ce a dus la apariția indignărilor”, se spune în sentinţă, procurorul considerând că dosarul pe numele său ar putea avea legături cu activitatea sa din acea cauză penală. În alocuţiunea sa, Griţunic i-a spus judecătoarei că ar fi observat comportament „de provocare” din partea lui Vadim Creciun.
La rândul său, denunţătorul Vadim Creciun a declarat că l-a cunoscut cu procurorul Griţunic în perioada când acesta gestiona dosarul penal pe numele fiicei sale şi că, într-o zi, acuzatorul de stat i-ar fi spus că aceasta risca „ani grei de închisoare”, dar şi că, după ce l-a întrebat cum ar trebui să procedeze, acesta i-ar fi spus „să procedeze cum procedează toţi”. Ulterior ar fi luat 2 mii de lei de la soţia sa, care era în coridor, şi s-a întors în biroul procurorului. „Întinzându-i banii, Grițunic Marcel a ridicat o carte și el a pus banii în carte. Totodată a indicat că nu este suficient. El a întrebat cât mai trebuie, iar Grițunic i-a menționat doar că mai trebuie. Atunci el a ieșit la soția sa de la care a luat încă 200 USD. Întorcându-se în birou a pus banii respectivi tot în acea carte. La fel, inculpatul i-a spus că-i puțin. Atunci întrebându-l cât mai trebuie, inculpatul i-a arătat încă trei, făcând semn cu degetele”, se spune în sentinţă.
Peste câteva zile, Creciun susţine că i-ar mai fi adus acuzatorului de stat încă 300 USD, doar că acesta nu şi-a onorat promisiunea de a o scoate pe fiica sa de sub urmărire penală. Astfel, el s-a adresat la organele de drept cu o plângere, ulterior fiind organizat flagrantul de returnare a banilor. La întrebările avocatului inculpatului, denunţătorul a „menționat că nu ține minte să fi folosit cuvântul „estorcat”, deoarece nu înțelege acest cuvânt şi că „în grafie latină el nu poate scrie și nici citi”, cu referire la plângerea scrisă în română pe numele procurorului.
Instanţa de judecată a analizat declaraţiile ambelor persoane, dar şi celelalte probe din dosar, inclusiv materiale audio şi video, şi a concluzionat că procurorul Griţunic ar fi nevinovat. Instanța a apreciat critic declaraţiile denunţătorului. „Martorul are atitudine ostilă faţă de inculpat, care a înaintat învinuirea fiicei sale, Creciun Angela, și a anunțat-o în căutare”, constată magistrata care a examinat dosarul. Aceasta a reţinut şi faptul că „lipsesc indici obiectivi că măsurile speciale de investigaţii ale agenţilor statului nu s-au limitat la investigarea activităţii infracţionale ale unui suspect într-un mod esenţialmente pasiv, însă au exercitat o influenţă pentru a provoca la obţinerea de la Griţunic Marcel a unei eventuale declaraţii de recunoaştere a vinovăţiei în săvârşirea infracţiunii incriminate”.
Judecătoarea a mai constatat că înregistările audio şi video din dosar „nu demonstrează faptul transmiterii mijloacelor bănești de către Grițunic Marcel lui Creciun Vadim, or, momentul transmiterii fizice a mijloacelor financiare nu este fixat, doar se aude vocea lui Creciun Vadim cum numără… Din înregistrările video se atestă că dispozitivul de înregistrare, în momentul presupusei transmiteri a mijloacelor financiare nu este îndreptat spre Grițunic Marcel, pentru a fixa acţiunile acestuia, dar în altă direcție, fapt inexplicabil în situația în care Creciun Vadim a fost înzestrat cu tehnica de înregistrare și urma să fixeze, în special momentul transmiterii mijloacelor financiare, or restul acţiunilor au fost fixate în întregime cu dispozitivul îndreptat spre Grițunic Marcel”, remarca instanţa. Astfel, magistrata a reținut ca veridice declarațiile inculpatului precum că, „Vadim Creciun în biroul său de serviciu, a numărat banii care i-a avut asupra sa și că inculpatul nu i-a transmis careva mijloace financiare lui Creciun Vadim”.
În sentinţă se mai spune că la materialele cauzei lipsesc probe care ar demonstra că Vadim Creciun, la 9 noiembrie 2015, când a intrat în biroul procurorului în Procuratura Nisporeni, nu avea asupra sa mijloace financiare, în special 500 USD și 2000 de lei. Instanța de judecată a considerat că organul de urmărire penală… era obligat să se asigure, prin percheziționarea lui Vadim Creciun, că ultimul nu avea asupra sa mijloacele financiare indicate, înainte de a intra în biroul de serviciu al lui Griţunic Marcel, astfel încât să fie exclus orice dubiu referitor la pretinsele acțiuni ilegale ale lui Grițunic Marcel”.
Vedeți mai jos sentința instanței în dosarul lui Marcel Grițunic
La scurt timp după ce procurorul Griţunic a fost reţinut în flagrant, dosarul penal în care figura Angela Creciun a fost trimis în judecată. Calitatea de învinuit pe dosar, care a fost preluat de alt procuror din Nisporeni, a primit-o şi tatăl ei, Vadim Creciun, denunţătorul din dosarul procurorului. Dacă dosarul acuzatorului de stat a fost examinat în prima instanţă timp de doi ani şi jumătate, cel al denunţătorului şi fiicei acestuia, a trecut, în mai puţin de doi ani, toate etapele. Între ianuarie şi decembrie 2016 dosarul a fost examinat la Judecătoria Nisporeni, iar până în decembrie 2017, punctul final a fost pus de Curtea Supremă de Justiţie (CSJ).
Vedeți mai jos decizia CSJ din dosarul lui Vadim și Angela Creciun
În final, instanţa supremă a stabilit că Vadim Creciun este vinovat de faptul că a încercat să pună în circulaţie o bancnotă de 100 USD, despre care ştia cu certitudine că este falsă şi i-a stabilit o pedeapsă de 6 ani de închisoare în penitenciar de tip semiînchis. Fiica sa, Angela Creciun, s-a ales cu cinci ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei pentru o perioadă de 4 ani. Dosarul penal pe numele lui Marcel Griţunic urmează să fie examinat la Curtea de Apel Chişinău.
Sursa: zdg.md
Opt dosare în care figurează numele unor procurori se află pe rol în instanţele de judecată din R. Moldova. Şase dintre aceştia sunt învinuiţi de corupere pasivă, fiind prinşi în flagrant cu mită în ultimii trei ani.
În ediţia din 9 iunie 2016, ZdG scria despre dosarele penale a şase procurori în care au fost pronunţate sentinţe definitive şi irevocabile ale Curţii Supreme de Justiţie (CSJ) în ultimii trei ani şi jumătate. Astăzi, în instanţele de judecată se mai află opt dosare penale în care figurează numele a opt acuzatori de stat. Cinci dintre acestea sunt în prima instanţă, două – la Curtea de Apel (CA) Bălţi, iar unul – la CSJ. Şapte din cei opt procurori judecaţi sunt din procuraturile raionale, şi doar unul, trimis recent în judecată, a activat în Procuratura Chişinău. Într-un răspuns primit de ZdG de la Procuratura Anticorupţie (PA) aflăm că, la sfârşit de iunie 2016, erau trei cauze penale iniţiate pe numele a trei procurori, netrimise încă în judecată, dar şi un proces penal, fază premergătoare deschiderii unui dosar penal, în care se verifică pretinsele acţiuni ilegale ale altui acuzator de stat.
Procurorul Igor Cerchez activează în organele Procuraturii din 2010. După absolvirea Institutului Naţional al Justiţiei (INJ) a fost numit în funcţia de procuror la Procuratura Buiucani din Chişinău. Ulterior, prin ordinul procurorului general din noiembrie 2013, a fost transferat în funcţia de procuror la Procuratura Orhei. În iunie 2015, acesta a fost reţinut în flagrant după ce ar fi estorcat şi primit 600 USD pentru a clasa o cauză penală intentată împotriva unei persoane care l-a denunţat la Centrul Naţional Anticorupţie (CNA). În august 2015, procurorul a fost suspendat din funcţie până la pronunţarea unei sentinţe definitive pe cazul său, iar dosarul penal a fost remis în judecată. Iniţial, la Judecătoria Orhei, care s-a abţinut de la examinarea lui, iar ulterior, la Judecătoria Dubăsari, acolo unde dosarul se află şi astăzi pe rol, fără a avea o sentinţă. Conform informaţiilor de pe pagina web a instanţei, pe dosar au avut loc vreo 15 şedinţe, majoritatea dintre ele fiind contramandate. Ultimele două, pentru că nu s-au prezentat martorii.
Între timp, în aprilie 2016, pe numele lui Igor Cerchez a fost iniţiată şi o procedură disciplinară. Mai exact, Cerchez, după suspendarea din funcţia de procuror, în octombrie 2015, a semnat un contract de prestare a serviciilor juridice consultative pe un termen de un an cu SRL „Moldova Transgaz”, cu o remunerare lunară de 13,7 mii de lei. Colegiul Disciplinar a constatat că acele acţiunile ale lui Cerchez contravin Legii cu privire la Procuratură, care interzice acuzatorului de stat să aibă în paralel alte activităţi. Colegiul a constatat că Cerchez, deşi era suspendat din funcţie, nu avea dreptul să presteze servicii juridice, astfel că, în iunie, a cerut Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) demiterea acestuia. Solicitarea a fost acceptată de CSP, dar poate fi atacată în judecată. Cerchez este şi unul dintre cei 27 de funcţionaţi acţionaţi în judecată de Ministerul Justiţiei pentru a recupera banii plătiţi de stat pe cauzele pierdute de R. Moldova la CtEDO.
Un alt procuror judecat astăzi este Stanislav Beriozov, de la Procuratura Ceadâr-Lunga, învinuit şi el de corupere pasivă. Beriozov a fost reţinut în flagrant în iulie 2015 după ce ar fi cerut 24 mii de euro de la trei persoane condamnate la închisoare cu suspendare pentru o infracţiune gravă. În schimb, procurorul s-ar fi angajat să nu conteste sentinţa emisă pe numele celor trei. În septembrie 2015, Beriozov a fost pus sub învinuire, fiind suspendat din funcţie. În octombrie 2015, dosarul a fost trimis în judecată. Iniţial, la Judecătoria din Ceadâr-Lunga, iar ulterior, după un demers al procurorului general de atunci – la Judecătoria Comrat, unde se află şi azi pe rol. Până acum, pe dosar au avut loc 11 şedinţe, majoritatea fiind amânate pe motiv de neprezentare a mai multor martori, astfel că, următoarea şedinţă a fost programată pentru octombrie. Între timp, Beriozov a încercat să plece din Procuratură,adresând o cerere la CSP. În aprilie 2016, CSP i-a respins solicitarea, motivând cu dosarul penal aflat pe rol.
Marcel Griţunic, de la Procuratura Nisporeni, este alt procuror care încearcă să demonstreze în instanţă că nu ar fi vinovat de corupere pasivă. La fel ca şi colegii săi, Griţunic a fost reţinut în flagrant în noiembrie 2015, fiind suspectat că ar fi pretins şi primit 500 USD şi 2000 de lei de la un bărbat, pentru a înceta o cauză penală în care figura fiica acestuia. Procurorul nu şi-a onorat promisiunea şi a acceptat să restituie banii, dar în acel moment a fost prins în flagrant în biroul său de serviciu. Dosarul a fost trimis în judecată în decembrie, fiind examinat la Judecătoria Străşeni, după ce judecătorii din Nisporeni s-au abţinut. Pe acest dosar au avut loc doar cinci şedinţe de judecată, majoritatea fiind amânate. În mai, dosarul a fost suspendat, pe motiv că Gheorghe Malic, avocatul procurorului, s-a adresat Curţii Constituţionale cu un demers prin care solicita interpretarea mai multor articole din Constituţie şi Codul de procedură penală. Totodată, Malic a menţionat în sesizarea depusă că în acest dosar au avut loc mai multe abateri de la legislaţie.
Mihail Dadu, procuror la Procuratura Floreşti, a fost reţinut în flagrant de ofiţerii anticorupţie pe 15 ianuarie 2014, în timp ce primea 2000 de lei de la un bărbat suspectat de furt, pe care l-a scos anterior de sub urmărire penală. În proces, procurorii i-au adus acestuia un nou capăt de acuzare, învinuindu-l că ar fi estorcat 3 mii de euro şi ar fi primit 1500 USD de la un bărbat anchetat pentru violenţă în familie, ca să nu ceară pe numele acestuia mandat de arest. În aprilie 2015, Judecătoria Şoldăneşti, care a examinat dosarul, a decis să-l condamne pe procuror la o amendă de 1000 unităţi convenţionale, echivalentul a 20 mii de lei, şi să-l priveze de dreptul de a ocupa funcţia de procuror pe un termen de un an pentru mita de 2000 de lei. Acuzaţia că ar fi primit 1500 USD nu s-a confirmat, iar procurorul a fost achitat pe acest capăt de acuzare. În decembrie 2015, CA Bălţi a menţinut achitarea în cazul mitei de 1500 USD. Totodată, judecătorii au acceptat recursul inculpatului Dadu şi au încetat procesul penal în privinţa mitei de 2000 de lei, pe motiv că fapta reprezintă doar o contravenţie. Magistraţii au dispus şi încetarea procesului contravenţional, pe motiv că a expirat termenul de prescripţie. Recent, în aprilie 2016, magistraţii de la CSJ au anulat însă decizia CA Bălţi şi au trimis cazul la rejudecare, în aceeaşi instanţă de judecată, doar că într-un alt complet. Procurorii anticorupţie cereau opt ani de închisoare pentru Mihail Dadu.
Tot la CA Bălţi se află şi dosarul penal pe numele procurorului Vasile Tcaci, de la Procuratura Ocniţa. Acesta a fost reţinut, împreună cu un complice (rudă), Mihail Gordei, în flagrant, în ianuarie 2014, după ce a primit de la ultimul 400 de euro, pentru a influenţa într-un dosar penal. Deşi procurorul şi ruda sa nu şi-au recunoscut vina, ambii au fost condamnaţi de Judecătoria Edineţ şi de CA Bălţi, care, în mai 2016, a dispus ca cei doi să fie condamnaţi la 3 şi, respectiv, 4 ani de închisoare (pentru procuror).
Deoarece cei doi nu se află în R. Moldova, instanţa a dispus anunţarea lor în căutare. „A plecat pentru că a văzut că n-o să fie ieşire. Deocamdată, luptăm pe căile care le avem. Nu-i cazul ca el să stea închis „pe degeaba”. Nu-i infracţiune în acţiunile lui Tcaci. Dl Gordei a luat banii, iar ulterior a fost impus să dea banii procurorului. Sunt multe încălcări de procedură”, susţine Nicolae Baban, avocatul procurorului Tcaci, suspendat din funcţie în ianuarie 2014. Pe dosar urmează să se pronunţe şi CSJ.
Octavian Zmeu este procuror la Procuratura Nisporeni din 2010. Acesta a fost învinuit că a primit, în zilele de 5-7 februarie 2013, de la Ion Melniciuc şi Mariana Beschieru, o mie de euro pentru a dispune clasarea procesului penal în care cei doi figurau pentru furt. La 7 februarie, procurorul a fost reţinut în flagrant în curtea Procuraturii Nisporeni. Tot atunci, el a fost suspendat din funcţie. Zmeu a fost condamnat în iulie 2015 la 8 ani de închisoare. În decembrie 2015, la CA Chişinău, Zmeu a susţinut că este nevinovat şi că banii pe care i-a luat ar fi fost luaţi în numele victimei şi urmau a-i fi transmişi ei. Judecătorii nu i-au crezut ipoteza şi au menţinut în vigoare sentinţa primei instanţe.Acum, dosarul e la CSJ, următoarea şedinţă fiind programată pentru octombrie 2016. Constantin Miron, procurorul care a reprezentat acuzarea de stat la CA Chişinău, ne-a anunţat că decizia ar fi executorie, doar că nu cunoaşte dacă Zmeu este închis sau nu, pe motiv că nu mai activează la Procuratura de nivelul CA Chişinău. Alexandru Bogoş, unul din avocaţii lui Octavian Zmeu, ne-a spus însă că clientul său este în libertate, cu obligaţia de a nu părăsi ţara, pentru că decizia nu este una irevocabilă.
În prezent, în prima instanţă, este examinat dosarul penal pe numele lui Sergiu Jumbei, procuror adjunct de Orhei. Jumbei nu este învinuit de corupţie, ci de provocarea unui accident rutier soldat cu vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii. Dosarul a fost trimis în judecată la începutul anului, fiind transferat de la Judecătoria Orhei la Judecătoria Ciocana. Până acum, pe dosar au avut loc patru şedinţe de judecată, toate în iunie. Următoarea şedinţă e programată pentru luna august. Serghei Bodorin, procuror de Orhei, ne-a confirmat că procurorul Jumbei este suspendat din funcţie până la o decizie definitivă a instanţei pe dosarul său.
Recent, a fost trimis în judecată şi Corneliu Pleşca, ex-procuror în cadrul Procuraturii Chişinău. Acesta este învinuit de abuz în serviciu la investigarea unui caz de omucidere. Potrivit celor constatate, în perioada anilor 2014 – 2015, fiindu-i repartizate spre executare cererile de comisie rogatorie, formulate de către autorităţile Olandei pe faptul tâlhăriei soldate cu decesul unei persoane, comise inclusiv de un moldovean în or. Winterswijk, Pleşca ar fi abuzat de situaţia de serviciu. Astfel, fiind conducătorul grupului de urmărire penală pentru investigarea cazului, procurorul a tăinuit 79 de suporturi electronice cu înregistrările interceptărilor telefonice realizate în procesul măsurilor speciale de investigaţii.
Din conţinutul acestor înregistrări reieşea că procurorul ar fi fost influenţat pentru a-i favoriza situaţia învinuitului prin excluderea unui capăt de acuzare. Astfel, înţelegând că în cazul în care interceptările vor deveni cunoscute ar putea fi recuzat şi supus unei anchete disciplinare sau unei investigaţii penale prin prisma comiterii unor acte de corupţie, procurorul nu le-a prezentat judecătorului de instrucţie, tăinuindu-le.
Corneliu Pleşca a plecat din organele procuraturii în decembrie 2015, după ce CSP i-a acceptat cererea de demisie. Ulterior, acesta ar fi părăsit R. Moldova. Pleşca este singurul procuror care a activat în capitală şi a fost judecat într-un dosar penal.
sursa: zdg.md
Procuror din Nisporeni, trimis pe banca acuzaților pentru mită de 500 de dolari și 2.000 de lei
Procurorii Anticorupție anunță că au trimis în instanța de judecată dosarul penal intentat pe numele unui coleg de-al lor de la Nisporeni. Marcel Grițunic este suspectat că ar fi pretins şi primit 500 de dolari şi 2.000 de lei de la un bărbat, pentru a înceta o cauză penală în care figura fiica denunțatorului.
Procurorul nu şi-ar fi onorat promisiunea şi a acceptat să restituie banii, moment în care a fost prins în flagrant, chiar în biroul său. Acum, procurorul este cercetat penal pentru corupere pasivă în stare de arest la domiciliu, fiind suspendat din funcție.
Dacă va fi găsit vinovat, acesta riscă o pedeapsă cu închisoare de la șapte la 15 ani, amendă în mărime de până la 200.000 de lei, dar şi să fie privat de dreptul de a ocupa funcţii publice sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la zece la 15 ani.
sursa: anticorupție.md