Știri

• Прокуроры с делами. Что известно о тех, кто ведет дело о подкупе депутатов

  Расследование уголовного дела о подкупе депутатов стало одним из самых громких событий «криминального февраля». Как выяснилось, дело, в котором многие обвиняемые хорошо известны, ведут не менее известные прокуроры. NM рассказывает, какие еще резонансные дела они ведут, кто из них фигурировал в уголовном деле, а кого чуть не уволили из прокуратуры. Уголовное дело о подкупе семилетней давности 14 депутатов-коммунистов ведет группа […]

  Citiţi mai departe

  Расследование уголовного дела о подкупе депутатов стало одним из самых громких событий «криминального февраля». Как выяснилось, дело, в котором многие обвиняемые хорошо известны, ведут не менее известные прокуроры. NM рассказывает, какие еще резонансные дела они ведут, кто из них фигурировал в уголовном деле, а кого чуть не уволили из прокуратуры.

  Уголовное дело о подкупе семилетней давности 14 депутатов-коммунистов ведет группа из нескольких прокуроров. Пока известны имена троих из них: Михаил Иванов, Петр Ермалюк и Николай Мэтэсару. Они представляли сторону обвинения на судебных заседаниях, на которых рассматривали ходатайства о предварительном аресте экс-депутатов Виолетты Ивановой, Сергея Сырбу, Артура Решетникова, Владимира Витюка и Анатолия Загородного.

  Николай Мэтэсару

  Николай Мэтэсару начал работать в Генпрокуратуре в 2008 году. В 2017 году комиссия по дисциплине и этике при Высшем совете прокуроров рекомендовала уволить Мэтэсару. Комиссия посчитала серьезным нарушением тот факт, что Мэтэсару допустил, чтобы трех человек, обвиняемых в сутенерстве, освободили по амнистии. Выступая в суде по этому делу, Мэтэсару отметил, что квалифицирует действия подсудимых как сутенерство, совершенное организованной преступной группой (ч. 3 ст. 220 и ст. 46 Уголовного кодекса). Судьи решили переквалифицировать обвинение на более мягкое, посчитав, что речь идет о сутенерстве, а не о работе преступной группы (ч. 2 ст. 220). Это дало обвиняемым возможность попасть под амнистию, объявленную в 2016 году по случаю 25-летия независимости Молдовы. В комиссии по этике посчитали, что Мэтэсару должен был обжаловать решение суда в Апелляционной палате, потому что суд первой инстанции неправильно переквалифицировал обвинение. Однако Мэтэсару этого не сделал.

  Из-за этого случая к дисциплинарной ответственности пытались также привлечь нынешнего замгенпрокурора Эдуарда Булата, который в 2017 году был и.о. главы отдела борьбы с торговлей людьми Генпрокуратуры. Комиссия посчитала, что Булат не «обеспечил достаточный контроль уровня подготовки» Мэтэсару и не настоял, чтобы тот опротестовал приговор.

  У Высшего совета прокуроров, однако, был другой взгляд на ситуацию. Дисциплинарное дело против Булата прекратили, а Мэтэсару решили не увольнять, а понизить и перевели работать из Генпрокуратуры в прокуратуру Яловен.

  В 2018 году издание ZdG выяснило, что Мэтэсару получил многотысячные донации из-за рубежа. Речь идет о суммах: €3,6 тыс., ₣3,5 тыс., $2,5 тыс. и 10 тыс. леев. По словам Мэтэсару, эти деньги ему перевели отец и родственники жены.

  В марте 2019 года Мэтэсару перевели работать в Антикоррупционную прокуратуру.

  Петр Ярмалюк

  Петр Ярмалюк начал работать в прокуратуре относительно недавно. В 2017 году он поступил в Нацинститут юстиции и устроился работать консультантом в Антикоррупционную прокуратуру (с 13 марта по 13 октября 2017 года). Еще около двух лет он работал волонтером в той же прокуратуре, а с 10 июня по 18 декабря 2019 года работал консультантом в прокуратуре Кишинева. Закончив Нацинститут юстиции, Ярмалюк стал прокурором в кишиневской прокуратуре (отдел уголовного преследования).

  В 2021 году Ярмалюка включили в несколько следственных групп, которые ведут одни из самых резонансных дел. Речь идет об уголовных делах против отстраненного от должности генпрокурора Александра Стояногло, заместителя генпрокурора Руслана Попова, отстраненного от должности главы прокуратуры Чекан Игоря Попы и против экс-главы Апелляционной палаты Бельц Александра Георгиеша. Отметим, Попова, Попу и Георгиеша обвиняют в незаконном обогащении.

  Михаил Иванов

  Михаил Иванов стал прокурором Антикоррупционной прокуратуры в 2010 году. В 2017 году Иванов указал в декларации о доходах, что получил в подарок на семейных мероприятиях около 800 тыс. леев. Так, по случаю крещения ребенка он получил €18,3 тыс., $9,8 тыс. и 124,3 тыс. леев (всего около 650 тыс. леев по курсу 2018 года). Щедрые пожертвования Иванов объяснил тем, что крестные родители — бизнесмены из Англии, а у шуринов самого Иванова «важный бизнес в Молдове».

  В 2016 году Иванов вел дело консула Молдовы в Стамбуле Вячеслава Филиппа. Его обвинили в пассивной коррупции и нарушении закона при выдаче документов, необходимых для въезда и пребывания в Молдове. В 2017 году дело передали в суд, но его до сих пор рассматривает суд первой инстанции.

  Также Иванов ведет дело о закупке по завышенной цене 69 машин скорой помощи марки «Соболь». По этому делу в октябре 2019 года задержали директора Национального центра скорой медицинской помощи Бориса Головина. Согласно материалам дела, Головин и один из его заместителей помогли компании, которая не соответствовала требованиям тендера, выиграть конкурс, а после победы не выполнила договорные обязательства. Головин вину не признает.

  В 2018 году Иванов вел дело о взятке 1,5 млн леев, обвиняемыми по которым проходили два прокурора из прокуратуры Чекан и трое полицейских. По версии обвинения, прокуроры вымогали деньги у бизнесменов, арестованных за уклонение от уплаты налогов. После того как прокурорам заплатили первую часть суммы — 200 тыс. леев, арестованных бизнесменов освободили.

  В 2020 году дело получило неожиданный поворот. Иванова и следователя, который вел дело «чеканских прокуроров», заподозрили в том, что они сфальсифицировали доказательства и вынудили свидетеля дать показания. В тот же период в кабинете у Иванова прошел обыск. У него изъяли рабочий компьютер. Как пишет ZdG,, фигуранты дела утверждают, что Иванов угрожал им новыми уголовными делами, продлением ареста и требовал дать показания против людей из руководства прокуратуры. Сам Иванов заявил журналистам, что считает себя невиновным и подвергается давлению со стороны замгенпрокурора Руслана Попова.

  В феврале 2020 года, напомним, генпрокурор Александр Стояногло порекомендовал четырем прокурорам Антикоррупционной прокуратуры уйти в отставку. Он объяснил это тем, что результаты проверок в специализированных прокуратурах «несовместимы с дальнейшей работой» этих прокуроров.

  Среди тех, кого Стояногло попросил уйти в отставку, был и Михаил Иванов. На призыв Стояногло он не отреагировал и продолжил работать в прокуратуре. Кроме того, в июне 2020 года экс-глава Антикоррупционной прокуратуры Виорел Морарь написал открытое письмо Александру Стояногло, заявив, что считает дело, заведенное против Иванова, запугиванием. В другом письме Морарь похвастался, что по его инициативе возобновили расследование о подкупе 14 депутатов-коммунистов. Морарь отметим, — посаженный отец Иванова. Об этом неоднократно писали СМИ, это публично подтвердил замгенпрокурора Руслан Попов.

  Один из обвиняемых по делу о подкупе Артур Решетников несколько раз публично заявлял, что прокурор Иванов проходит обвиняемым по двум уголовным делам. NM обратился за комментарием в Прокуратуру по борьбе с оргпреступностью, чтобы узнать, что происходит с делом, открытом против Иванова в 2020 году, и есть ли против него еще одно дело.

  В пресс-службе Прокуратуры по борьбе с оргпреступностью и особым делам NM сообщили, что Иванов действительно находился под следствием около года. Следствие начали по жалобам двух человек. Иванова подозревали в том, что он заставил человека дать показания (ст. 309 Уголовного кодекса), и в том, что он раскрыл данные уголовного дела (ч.2 ст.315). «По результатам расследования прокуроры не выявили элементов преступления, о которых сообщили в жалобах», — рассказал пресс-секретарь Эмил Гайтур. В итоге 28 сентября 2021 года Иванова вывели из-под уголовного преследования.

  ***
  В январе 2022 года прокуратура возобновила расследование о подкупе депутатов от ПКРМ. Речь идет о том, что в 2015 году 14 депутатов покинули фракцию коммунистов (Артур Решетников, Виолетта Иванов, Анатолий Загородный, Владимир Витюк, Виктор Мындру, Сергей Стати, Александр Банников, Анатолие Горилэ, Галина Балмош, Борис Головин, Елена Гудумак, Корнелиу Михалаке, Игорь Время и Виктор Порческу). Они создали социал-демократическую платформу, которая активно поддерживала находящуюся тогда у власти Демпартию, а в 2017 году большинство из них официально вступили в ДПМ, которой тогда руководил Владимир Плахотнюк.

  В начале февраля прокуроры Антикоррупционной прокуратуры провели серию обысков по делу о подкупе. Во время обысков задержали пять человек: Сергея Сырбу, Виолетту Иванову, Владимира Витюка, Артура Решетникова и Анатолия Загородного. Сергей Сырбу, напомним, покинул ПКРМ в 2012 году. Он проходит обвиняемым по делу об активной коррупции, в котором тоже идет речь о попытке подкупа одного из депутатов. 3 февраля задержанным предъявили обвинения в незаконном обогащении.

  Сырбу, Витюка, Решетникова и Загородного суд Чекан поместил под арест на 30 суток. Виолетту Иванову — на 20 суток. Через неделю Апелляционная палата перевела ее под домашний арест. Никто из задержанных вину не признает.

• Procurori „ajutaţi” de părinţi cu donaţii de milioane

  Victoria Furtună, procurora care a ajuns în atenţia opiniei publice în 2017, gestionând dosarul penal pe numele lui Iurie Chirinciuc, fostul ministru al Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, a primit, anul trecut, dreptul de abitaţie într-un imobil luxos, cu două niveluri, de la periferia oraşului. Casa a fost procurată în 2012 de soacra sa, care este stabilită cu traiul, de mai […]

  Citiţi mai departe

  Victoria Furtună, procurora care a ajuns în atenţia opiniei publice în 2017, gestionând dosarul penal pe numele lui Iurie Chirinciuc, fostul ministru al Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, a primit, anul trecut, dreptul de abitaţie într-un imobil luxos, cu două niveluri, de la periferia oraşului. Casa a fost procurată în 2012 de soacra sa, care este stabilită cu traiul, de mai mulţi ani, în Italia. Pe lângă dreptul asupra casei, procurora Furtună susţine că mama-soacră a mai donat familiei sale 20 de mii de euro, iar tatăl ei, 80 de mii de lei. Şi colegul său, procurorul Ion Munteanu, a avut un an prosper. Împreună cu soţia, care este fiica fostului administrator al companiei de construcţii „Dansicons” SRL, aceştia au primit, cu titlu de donaţie, o casă de milioane în com. Stăuceni, mun. Chişinău, dar şi suma de 350 de mii de lei, la fel, în urma unui act de donaţie.

  Practic, fiecare al optulea procuror din R. Moldova susţine că a beneficiat de donaţii pe parcursul anului 2017. Nu mai puţin de 90 de acuzatori de stat dintre cei 720 care activează astăzi în structurile procuraturii indică în declaraţiile de avere şi interese pentru anul 2017 că au beneficiat de donaţii substanţiale de la părinţi, socri, fraţi, surori sau alte rude apropiate.

  20 de mii de euro, 80 de mii de lei şi dreptul de a locui într-o casă de lux

  Victoria Furtună este procuroră la Procuratura Anticorupţie din luna iulie 2016. Până atunci, din anul 2008, Furtună a activat la Procuratura sect. Botanica din Chişinău. Aceasta a ajuns în atenţia opiniei publice în 2017, când s-a ocupat de gestionarea dosarului penal pe numele lui Iurie Chirinciuc, pe atunci, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, iar mai recent, şi de dosarul penal al lui Dorin Chirtoacă, fostul primar al mun. Chişinău.

  Dosarele de rezonanţă gestionate de Victoria Furtună au mers, cot la cot, cu prosperitatea în familia acuzatoarei de stat. Tot în 2017, procurora şi soţul ei au primit donaţii substanţiale: 20 de mii de euro (peste 400 de mii de lei) au venit din partea soacrei sale, Zinaida Furtună, iar 80 de mii de lei de la Gheorghe Gaburici, tatăl său. Tot în 2017, aceasta, împreună cu soţul, au obţinut dreptul de abitaţie într-o casă de locuit din mun. Chişinău.

  Imobilul cu două niveluri se află la periferia capitalei, în or. Durleşti, şi este înregistrat pe numele soacrei sale, Zinaida Furtună. Aceasta l-a achiziţionat în decembrie 2012, la câteva luni după ce a fost dat în exploatare. Contractul a fost înregistrat la Cadastru în martie 2013. În toată această perioadă, Victoria Furtună se afla în concediu de maternitate. Oficial, casa are 101,6 m.p., dar şi un garaj de 34,8 m.p.. Deşi imobilul apare în declaraţia de avere a procurorei abia în 2017, vecinii menţionează că familia Furtună locuieşte de mai mulţi ani în el.

  Zinaida Furtună, soacra Victoriei Furtună, cea care a donat familiei procurorei 20 de mii de euro şi i-a oferit dreptul de abitaţie într-un imobil luxos, locuieşte, de mai mulţi ani, în Italia, iar pe teritoriul R. Moldova aceasta nu gestionează nicio afacere. Victoria Furtună, mai declară că, împreună cu soţul, Sergiu Furtună, care, confom declaraţiei de avere şi interese a procurorei, ar fi şomer, deţin un Mercedes E250 CDI, fabricat în 2012 şi cumpărat în anul 2013. Suma tranzacţiei este una standard pentru majoritatea declaraţiilor de avere şi interese ale funcţionarilor din R. Moldova: 10 mii de lei. În 2017, procurora susţine că a contractat un credit în valoare de 22,01 mii de lei, bani pe care urmează să-i ramburseze în 2018. Creditul a fost acontat la o rată a dobânzii de 0%.

  „Spuneţi, vă rog frumos, dvs. aveţi posibilitate să faceţi investigaţii. Atunci, făceţi-le, nemijlocit, fără a apela la persoana care a indicat faptul dat. Vă mulţumesc mult şi chiar sunt ocupată. Vă doresc o zi bună”. Aceasta a fost reacţia Victoriei Furtună, atunci când am abordat-o la subiectul donaţiilor de care a beneficiat în 2017.

  350 de mii de lei şi o casă de „milioane” în Stăuceni

  Şi colegul ei, procurorul Ion Munteanu, care s-a ocupat în ultimul an şi jumătate de gestionarea dosarului licitaţiilor trucate în grădiniţele din capitală, a primit,în 2017, împreună cu soţia, donaţii grase: 350 de mii de lei şi o casă de locuit cu o valoare cadastrală de 1,2 milioane de lei. Donaţiile au venit din partea socrilor săi, Valentin şi Elena Braşovschi.

  Valentin Braşovschi este fostul administrator al companiei de construcţii „Dansicons” SRL, una din cele mai cunoscute de pe piaţă, fondată de actualul deputat Iurie Dârda. Braşovschi a plecat de la companie în februarie 2017, familia sa fiind acum proprietara companiei „Ideal Construct”, acolo unde activează şi soţia procurorului Ion Munteanu, Natalia. Casa primită în dar de procurorul Ion Munteanu şi soţia sa, Natalia, se află în com. Stăuceni, mun. Chişinău. Are două niveluri şi a fost construită de soţii Valentin şi Elena Braşovschi în perioada 2012-2013, fiind finalizată în luna octombrie 2013. Pe 26 iulie 2017, în urma unui contract de donaţie, ea ajunge în proprietatea Nataliei Munteanu. Imobilul are o suprafaţă oficială de 105,8 m.p., fiind ridicat pe un teren cu o suprafaţă de 5 ari.

  Din 2017, soţii Munteanu deţin şi conduc prin contracte de posesie două automobile de model Mercedes, unul fabricat în 2011, iar altul, în 2014, dar şi un Range Rover, fabricat în 2014. Natalia Munteanu, soţia procurorului, este fondatoare la firma „Activ Grup” SRL, cu activităţi în domeniul construcţiilor. „Au fost pur şi simplu donaţii pentru copii. Pur şi simplu părinţii ne ajută. Ei îşi pot confirma veniturile, au afaceri. Casa au construit-o ei”, zice Ion Munteanu.

  460 de mii de lei de la mamă, tată, frate şi socri

  Anul 2017 a fost unul propice donaţiilor pentru mai mulţi procurori de la Procuratura Anticorupţie. De exemplu, Eugen Balan, cel care gestionează dosarul fostului preşedinte al Băncii de Economii, Grigore Gacikevici, a obţinut, pe parcursul anului 2017, donaţii în valoare de 3 mii de euro de la familia Golubenco, părinţii soţiei sale, iar 40 de mii de lei de la părinţii săi, Sergiu şi Maria Balan. În 2017, acuzatorul de stat a organizat cumetria copilului, indicând venituri de 32 de mii de euro.

  Roman Statnîi, procuror în cadrul Procuraturii Anticorupţie din anul 2008, a beneficiat şi el de donaţii substanţiale, în valoare totală de 460 de mii de lei. Banii i-au fost oferiţi de mama Iulia, tatăl Petru, fratele Igor, dar şi de socrii săi. Alţi 300 de mii de lei, procurorul susţine că i-a primit, în calitate de daruri la cumetria copilului. În schimb, el şi-a cumpărat un Land Rover Frelander, fabricat în 2007. Tot anul trecut, Statnîi a mai intrat în posesia unui automobil asemănător, doar că fabricat în 2013. Automobilul nu este în proprietatea acestuia, ci doar cu drept de folosinţă.

  Donaţie de 12,5 mii de euro şi maşină nouă

  Andrei Băeşu, procurorul Procuraturii Anticorupţie care gestionează dosarul controversatului Ilan Şor, a beneficiat de o donaţie în valoare de 5 mii de euro. Banii au fost oferiţi de Elisaveta Curti, care este soacra sa. Cu ajutorul acestor bani, procurorul şi-a achiziţionat un Volkswagen Touran, fabricat în 2009. Vladislav Bobrov, şi el procuror în Procuratura Anticorupţie, a beneficiat de o donaţie în valoare de 12,5 mii de euro de la Maria Buruiană. Tot gratuit, Bobrov a obţinut şi un Hyundai Tucson, fabricat în 2017. Automobilul se află în posesia acuzatorului de stat.

  Grigore Niculiţă, şi el procuror în Procuratura Anticorupţie, a primit, împreună cu soţia, care activează la Judecătoria Chişinău, de la părinţi, 40 de mii de lei. Ruslan Botnaru susţine că a primit donaţii în valoare de 10,5 mii de euro, iar colegul său, Sergiu Moraru – în valoare de 30 de mii de lei. Şi Andrei Balan, un alt procuror de la Anticorupţie, indică o donaţie în valoare de 30 de mii de lei, primită în 2017. Colegul său, Alexandru Cernei, a primit de la mama sa, Ecaterina, o donaţie de 2 mii de euro. Lilian Rudei a obţinut donaţii de 93 de mii de lei. Cei mai mulţi bani, 50 de mii de lei, au fost oferiţi de mama sa. Şi Victor Muntean, tot de la Anticorupţie, a beneficiat anul trecut de o donaţie de 50 de mii de ruble ruseşti şi 100 de euro.

  Zeci de mii de euro din donaţii la PCCOCS

  Şi procurorii de la Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) au avut un 2017 plin de donaţii din partea celor apropiaţi. Sergiu Petruşcadeclară că a primit o donaţie de 14 mii de euro de la părinţii săi, Filip şi Elena, iar colegul său, Igor Demciucin, a primit o donaţie în valoare de 10 mii de euro de la mama sa, Anastasia. Procurorul Valeriu Sârbu, tot de la PCCOCS, a primit în 2017 donaţii cu mai multe ocazii şi de la diferite persoane: soacră, nepoată, frate sau soră, toţi domiciliaţi în străinătate. Suma donaţiilor – peste 8 mii de euro. Cei mai mulţi bani i-a donat soacra, Felicia Demianciuc, domiciliată în Belgia – 4,1 mii de euro. Vitalie Roşior, şi el de la PCCOCS, a primit de la părinţii soţiei, aflaţi peste hotare, Serghei şi Svetlana Iaremciuc, suma de 7 mii de euro. Cu ajutorul acestei donaţii, procurorul şi-a cumpărat o Skoda Rapid, anul fabricaţiei, 2017.

  Timofei Osadcenco, tot de la PCCOCS, şi soţia sa, avocată, au primit, de la tatăl soţiei, o donaţie de 11,5 mii de euro.  Anatolie Pitel, procuror în cadrul PCCOCS, a primit suma de 5 mii de euro cu titlu de donaţie. Colegul său, Dumitru Răileanu, a indicat în declaraţia de avere şi interese pentru anul 2017 o donaţie de 50 de mii de lei de la părinţi şi alţi 3 mii de euro, de la alte rude. Lilian Bacalîm a declarat o donaţie de 60 de mii de lei primită de la masa soţiei, Maria Junea, Tudor Bordan a primit o donaţie de 20 de mii de lei de la tatăl său, iar Alexandru Zgureanu şi soţia sa, angajată şi ea la PG, au beneficiat de o donaţie în valoare de 20 de mii de ruble ruseşti.

  „Remitenţe de peste hotare” în valoare de 10 mii de euro

  De donaţii au beneficiat şi angajaţii secţiilor şi direcţiilor de la PG. Oleg Gavriliţă, procuror în secţia reprezentare în procedurile non-penale şi implementare CEDO, împreună cu soţia sa, Stela, angajată în cadrul Cancelariei de Stat, au beneficiat de „remitenţe de peste hotare” în valoare de 10 mii de euro. Confom informaţiilor făcute publice de cei doi, banii au venit de la Olga Gavriliţă. Alţi 1300 de USD, familia Gavriliţă susţine că i-a primit din SUA. Tatiana Bucoş Casir,procuror în secţia unificare a practicii în domeniul urmăririi penale, împreună cu soţul ei, şi el angajat al PG, au primit remitenţe de la părinţi în valoare de 100 de mii de ruble ruseşti (aproape 30 de mii de lei) şi 7 mii de euro. De la o rudă din Canada aceştia au primit alţi 500 de USD.

  Elena Cazacov, procuror în cadrul secţiei combatere trafic de fiinţe umane din cadrul PG, împreună cu soţul ei, angajat în poliţie, au primit anul trecut o donaţie de 15 mii de euro de la Serghei Cazacov, tatăl procurorei. Cu o parte din aceşti bani, cei doi soţi au cumpărat un apartament şi un automobil Hyundai Tucson. Ghenadie Pârlii, procuror-şef al secţiei investigarea fraudelor contra mediului şi intereselor publice, declară că familia sa a primit, cu titlul de donaţie, 50 de mii de lei. Colegul său, Ion Teţcu, procuror în secţia investigarea fraudelor contra mediului şi intereselor publice, a primit donaţii în sumă totală de 3,7 mii de euro. Vladislav Guţan, procurorul-şef al Secţiei asistenţă juridică internaţională din cadrul PG a primit o mie de euro, indicându-i în declaraţia de avere şi interese cu titlul de „remitenţe”. Colegul său, Radu Gojan, procuror în secţia unificarea practicii în domeniul urmăririi penale, susţine că a primit donaţii de 1250 de euro în 2017. Dumitru Purici, procuror în cadrul secţiei tehnologii informaţionale şi combaterea crimelor cibernetice, declară că familia sa a primit, de la părinţii soţiei, Andrei şi Tatiana Duşa, 4 mii de euro.

  Ruslan Toma, procuror pentru misiuni speciale, susţine şi el că a primit, de la mama sa, Eugenia Toma, o donaţie în sumă de 3,8 mii de euro. Andrei Pascari, şi el procuror pentru misiuni speciale, a primit o donaţie de 5,7 mii de euro, tot de la mama sa, Ana Pascari. Igor Lamba, procuror în Secţia combaterea traficului de fiinţe umane, a primit donaţii de la rude în mai multe valute: 30 de mii de ruble (aproape 10 mii de lei), trei mii de euro, 750 de lire şi 150 de USD. Adrian Mircos,procurorul-şef al Direcţiei urmărire penală şi criminalistică, a obţinut, cu titlu de donaţie, un imobil, de la părinţii săi, Nicolae şi Galina Mircoş. Imobilul, un apartament de 91 m.p., are o valoare declarată de 683 de mii de lei. Pavel Guţan, procuror în cadrul secţiei reprezentarea învinuirii în Curtea Supremă de Justiţie, a obţinut 1700 de USD de la fiul său, Mihail, care lucrează în SUA, iar Adrian Rusu, procuror în Secţia unificare a practicii în domeniul urmăririi penale, a primit cu titlul de donaţie 3 mii de euro de la mama sa, Viorelia.

  Familia procurorilor Dulgheru, donaţii de 19 mii de euro doar în 2017

  Şi în Procuratura mun. Chişinău, donaţiile au fost la ordinea zilei. Ion Dulgheru, procuror în cadrul Procuraturii mun. Chişinău, declară că a primit, în 2017, prin transfer de la mama sa, Galina Dulgheru, suma de 16 mii de euro.

  Fratele său, Andrei Dulgheru, şi el procuror în Procuratura mun. Chişinău, declară că a primit o donaţie de 3 mii de euro, tot de la Galina Dulgheru. De fapt, anul 2017 nu a fost decât o continuare a donaţiilor primite de cei doi fraţi procurori de la părinţi, fapt consemnat în ultimii ani, când cei doi au declarat donaţii de sute de mii de lei.

  ZdG a scris anterior că Vasile Dulgheru, tatăl celor doi procurori, este, în acte, fondatorul firmei „Sky Home Lux”, companie care a ridicat un bloc cu 10 etaje în cartierul Malina Mică din Chişinău. Sergiu Zmeu, procuror în Procuratura mun. Chişinău, a primit, în 2017, o donaţie de 60 de mii de lei de la tatăl său, Mihail Zmeu. 200 de mii de lei, familia sa i-a obţinut în urma celebrării cumetriei fiicei.

  Ghenadie Homiţchi declară că a primit, în 2017, remitenţe de la două persoane în sumă totală de 4,5 mii de euro. Colegul său, Oleg Gonţa, a primit o donaţie în valoare de 50 de mii de lei de la părinţii săi, Fiodor şi Elena. Dumitru Robu, şeful adjunct al procurorului mun. Chişinău, fost procuror în Procuratura Anticorupţie, împreună cu soţia, au primit, cu titlu de donaţie, suma de 5 mii de euro de la Liuba Gheţîu, iar colegul său, Sergiu Zamă, a indicat o donaţie de 40 de mii de lei de la Larisa Zamă. Lilian Cociu, procurorul suspendat din funcţie al Procuraturii mun. Chişinău, pentru că figurează într-un dosar penal, declară că a primit, anul trecut, 25 de mii de lei din donaţii oferite de două persoane.

  150 de mii de lei, de la bunel pentru copilul procurorului

  Procurorul Victor Plugaru, şi el angajat al Procuraturii mun. Chişinău, susţine că a beneficiat, prin intermediul copilului, de 150 de mii de lei. Banii au fost donaţi de Sergiu Plugaru, tatăl său, respectiv bunelul copilului. Cu 10 mii de euro, procurorul şi-a cumpărat anul trecut un Audi A6, fabricat în 2012. Şi Alexandru Casir, şi el procuror în Procuratura mun. Chişinău, a fost ajutat de părinţi. În 2017, conform declaraţiei de avere şi interese, acesta a primit 100 de mii de ruble (aproape 30 de mii de lei) şi 7 mii de euro de la părinţii săi, Vasile şi Melania Casir, care activează în Federaţia Rusă. Alţi 500 de USD, acuzatorul de stat susţine că i-a primit printr-un transfer bancar din Canada. Colega acestora, Ana Drozdov, a beneficiat de o donaţie de 40,2 mii de lei de la o rudă. Şi familia procurorului Eugeniu Novac a primit 1,2 mii de euro de la mama sa, Ana Novac.

  Ion Bunica, un alt procuror în cadrul Procuraturii mun. Chişinău, susţine că a primit donaţii în mai multe rânduri în sumă totală de 9 mii de USD şi 811 euro. La celebrarea botezului copilului, familia procurorului a obţinut 6,5 mii de euro, iar alţi 2 mii de USD, familia i-a primit la zile de naştere. Veaceslav Cernalev, şi el procuror în Procuratura mun. Chişinău, indică faptul că a primit, cu titlu de donaţie, 60 de mii de lei. Colega lor, Carolina Mariţ, şi familia sa au primit, de la rude, părinţi şi bunei, la zile de naştere, 100 de mii de lei.

  Adrian Popenco, adjunctul procurorului-şef al Procuraturii mun. Chişinău, a beneficiat de o donaţie în sumă de 40 de mii de lei de la Laurenţiu Popenco, tatăl său. Colegul său, Gheorghe Graur, a beneficiat de o donaţie în sumă de 8,65 de mii de euro de la o rudă. Şi Renata Anici, procuror în cadrul Procuraturii mun. Chişinău, declară o donaţie de 100 de mii de lei, primită de la Valentina Suruceanu, iar colega ei, Tatiana Ignat Dicusar, donaţii de aproximativ 10 mii de lei. Evghenii Jomir, un alt procuror în Procuratura mun. Chişinău, a beneficiat de o donaţie în valoare de 1,56 mii de euro de la un cetăţean străin, iar Elena Panfil a primit o donaţie de 1,5 mii de euro de la rudele din Italia şi Germania. Între timp, ea susţine că a vândut un Land Rover Freelander cu doar 48 de mii de lei, iar în urma unui contract de posesie a obţinut un Hyundai Tucson, fabricat în 2017.

  Moştenirea unui procuror: 55 de mii de euro şi 80 de mii de lei

  Moda donaţiilor substanţiale nu este străină nici procurorilor din teritoriu. Alexandru Machidon, adjunctul şefului Procuraturii r. Criuleni, a indicat în declaraţia sa de avere şi interese pentru anul 2017 o donaţie de 2 mii de euro de la părinţii săi, Andrei şi Iulia Machidon. Tot ei i-au oferit procurorului, prin moştenire, 55 de mii de euro (peste un milion de lei) şi 80 de mii de lei. Anul trecut, acuzatorul de stat a intrat în posesia unui Subaru Forester, tot cu titlu gratuit. „Părinţii au lucrat peste hotare. Şi în R. Moldova au avut afaceri, o întreprindere individuală. Nu mi-au lăsat moşternire doar mie, ci şi la ceilalţi copii. Ei au decedat, este şi dosar penal”, precizează procurorul.

  Roman Dorogan, adjunct al procurorului-şef în cadrul Procuraturii Anenii Noi, a beneficiat de o donaţie în valoare de 3 mii de euro de la părinţii săi, Nina şi Valerii Dorogan. Soţia acestuia a primit de la mama sa, Larisa Dobrojan, 25 de mii de lei. Alexei Stăvilă, procuror în Procuratura Anenii Noi, a primit, cu titlu de donaţie, 5 mii de euro de la o oarecare Cristina Jumir. Cu aceşti bani, procurorul şi-a achiziţionat un automobil de marcă Hyundai. Colega lor, Elena Roşior, a beneficiat de o donaţie în sumă de 5 mii de euro de la mama sa, Lidia Morari. Şi Viorel Găină, tot de la Procuratura Anenii Noi a beneficiat de o donaţie de 5 mii de euro de la familia sa.

  Vitalie Bişleaga, procuror în cadrul Procuraturii r. Ştefan-Vodă, a beneficiat de o donaţie în sumă de 3 mii de USD de la mama sa, Tatiana Bişleaga. Procurorul Vasile Botnarenco de la Şoldăneşti a obţinut o donaţie de o mie de euro de la Emilia Botnarenco. Alexandru Sorocean, procuror în Procuratura Căuşeni, susţine că a primit o donaţie de 3 mii de euro de la tatăl său, Mihai Sorocean.

  Donaţii în euro, franci, dolari, lire şi lei pentru un procuror de la Ialoveni

  Rodica Tătaru de la Procuratura Bălţi a primit un transfer în sumă de 150 mii de ruble ruseşti (aproape 50 de mii de lei), iar colegul său, Ion Covalciuc, tot de la Procuratura Bălţi, a beneficiat de două donaţii în valoare totală de 1,4 mii de euro. Ghenadie Tocaiuc, tot de la Bălţi, a primit o donaţie de 3 mii de euro de la tatăl său, Nicolae Tocaiuc. Alexandru Galben, adjunct al procurorului r. Soroca, a primit, din donaţii de la membrii familiei, 30 de mii de lei. Serghei Cebotari, procuror în Procuratura r. Soroca, a beneficiat de donaţii în valoare de 20 de mii de lei „de la rude”.

  Roman Moraru, de la Procuratura r. Bender, susţine că a primit o donaţie în valoare de 2 mii de USD de la mama sa, Lidia Moraru, iar colegul său, Ruslan Lungu, a obţinut donaţii de 1,5 mii de euro. Nicolae Mătăsaru, procuror în Procuratura r. Ialoveni, a beneficiat de donaţii în valoare totală de 3,6 mii de euro, 3,5 mii de franci elveţieni, 2500 de USD, o mie de lire şi 10 mii de lei. Banii au venit de la tatăl său şi de la rude din partea soţiei. Marcel Tumuruc, şi el procuror în Ialoveni, susţine că a primit anul trecut o donaţie în valoare de 20 de mii de USD de la sora sa, Diana Godoroja, stabilită cu traiul în SUA.

  3 mii de euro „de la o rudă din Italia”

  Procurorul Anatolie Tăietu, care activează în cadrul Procuraturii r. Străşeni, împreună cu soţia sa, Otilia Nicolai, şefa Agenţiei pentru Recuperarea Bunurilor Infracţionale din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), au primit, în 2017, o donaţie de 100 de mii de lei de la Andrei Tăietu, care este tatăl procurorului. „Dat fiind faptul că persoanele care au făcut donaţii nu sunt funcţionari publici, vă sugerăm să acordaţi întrebările dvs. nemijlocit persoanelor care au donat aceşti bani”, se spune într-un răspuns de la CNA, cu referire la donaţia de care a beneficiat familia Tăietu/Nicolai. Aurelian Buzdugan, adjunctul procurorului-şef al Procuraturii r. Străşeni, susţine că a primit de la mama sa, Eliza Buzdugan, suma de 70 de mii de lei. Eduard Camerzan, Procuratura r. Străşeni, a primit şi el o donaţie de 2 mii de euro, iar Vasile Buzilă, procuror în Procuratura Leova, susţine că „de la o rudă din Italia” a primit o donaţie de 3 mii de euro.

  Dorina Ciubotaru, procuror în Procuratura r. Orhei, a primit, de la părinţi, suma de 6 mii de euro. Ea este soţia lui Vasile Ciubotaru, şeful Procuraturii r. Teleneşti, care, la fel ca soţia sa, a indicat donaţia primită de la socri. Serghei Bodorin, procurorul-şef al Procuraturii r. Orhei, a primit şi el o donaţie de 11 mii de euro, bani proveniţi de la Valentina Duca. Lilian Corpaci, adjunct al Procuraturii r. Orhei, a primit de la părinţii săi, Ion şi Maria, suma de 7 mii de USD. Soţia acestuia a beneficiat şi ea de o donaţie substanţială de la părinţii ei, Petru şi Eugenia Ciobanu – 6 mii de euro.

  33 de mii de euro pentru un procuror de la Briceni

  Natalia Andronic, procuror în Procuratura UTA Găgăuzia, a primit, pe parcursul anului 2017, donaţii de la mamă, tată şi frate în sumă de 1,8 mii de euro. Colega ei, Lilia Sârbu, şi ea procuror în Procuratura UTA Găgăuzia, indică o donaţie de 144 de mii de lei de la părinţi, Nicolai şi Anna Sîrbu. Ruslan Baraliuc, procuror în Procuratura r. Briceni, susţine că, în 2017, a primit donaţii în valoare de 33 de mii de euro (peste 600 de mii de lei). 12 mii de euro au venit de la mama sa, Zinaida, care lucrează în italia, iar alţi 21 de mii de euro de la Liudmila Gonceariuc. Corneliu Gheras, procuror la Edineţ, demis anul trecut din sistem după ce a fost reţinut într-un dosar penal, a indicat că a primit, de la tatăl său, o donaţie de 15 mii de euro.

  Vladislav Cojocaru, procurorul-şef al r. Căuşeni, a primit donaţii de la rudele sale şi ale soţiei în valoare de 3440 de euro şi 4250 de USD. Donaţiile nu s-au limitat însă doar la bani. Anul trecut, printr-un contract de posesie, acesta a obţinut permisiunea de a conduce un automobil Skoda Superb, nou, fabricat tot în 2017.
  Sursa: zdg.md

• "Paradisul" din Thailanda! Coșmarul moldovencelor care visau la o viață mai bună

  Au fost ademenite cu salarii de peste 1.000 de dolari și au acceptat să lucreze ca dansatoare în cluburi de noapte din străinătate. Acolo au ajuns, însă, sclave sexuale. După multe amenințări și terorizări, unele fete au reușit să scape din acel calvar și au revenit acasă, fiind ajutate de poliție şi ambasade. Aflaţi povestea unora dintre ele din materialul ce […]

  Citiţi mai departe

  Au fost ademenite cu salarii de peste 1.000 de dolari și au acceptat să lucreze ca dansatoare în cluburi de noapte din străinătate. Acolo au ajuns, însă, sclave sexuale. După multe amenințări și terorizări, unele fete au reușit să scape din acel calvar și au revenit acasă, fiind ajutate de poliție şi ambasade.

  Aflaţi povestea unora dintre ele din materialul ce urmează. 

  În unul dintre cele mai cunoscute cluburi de noapte din oraşul Pattaya din Thailanda fetele dansează în faţa a sute de clienţi dornici să le admire.

  „- Şi-au bătut joc de mine şi de toate celelalte fete pe care le-au amăgit şi le-au trimis în paradis, cum spun ei. În realitate era un dezastru”, mărturisește una dintre victime.

  Când a ajuns în Thailanda, Adela a înțeles că realitatea era alta decât cea descrisă de firma de la Chişinău. Imediat i-a fost luat pașaportul.

  „Paşaportul este proprietatea persoanei, el nu poate fi ridicat. Lor li s-a ridicat sub pretextul ca să nu-l piardă”, a declarat avocatul Violeta Gașițoi.

  Apoi, tânăra a înţeles că va fi obligată să întreţină relaţii sexuale cu oameni necunoscuţi.

  „Se prestau servicii sexuale, deci era ca dans privat, dar în realitate se făcea nu numai dans privat”, povestește tânăra.

  Adela s-a întors acasă ajutată de ambasada Moldovei în China, cea mai apropiată repezentanţă diplomatică a ţării noastre de Thailanda. Firma de la Chişinău care semnează contracte cu fetele trimise acolo are actele în regulă încă din 2007.

  Cel mai recent, aceasta şi-a reînnoit licenţa acum trei ani:

  „Acestea sunt poveşti. Ele inventează totul. Este interzis ca fetele să viziteze apartamente sau hoteluri”.

  Din 2009 până în prezent, au fost intentate mai multe dosare penale pentru trafic de persoane cu implicarea acestei firme.

  „Ceea ce a fost posibil de investigat în ţara de origine noi am audiat, am efectuat acţiuni posibile, însă, pentru a exista un probatoriu suficient, este necesar şi de a invstiga aceste fapte în ţara de destinaţie, în Tailanda”, a declarat procurorul Nicolae Mătăsaru.

  sursa: publika.md