Baza de date a procurorilor Republicii Moldova
Exemplu: Hadji Evgheni
Căutare avansată

Mircos Adrian

Procuratura Generală

Date biografice

Conform Hotărârii nr. 12-73/17 din 19 iulie 2017, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General numirea domnului Adrian Mircos în funcția de procuror-șef al Direcției urmărire penală și criminalistică a Procuraturii Generale, pentru un mandat de 5 ani. 

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 1074-p, numit în funcția de procuror, şef-interimar Direcției urmărire penală și criminalistică în cadrul Procuraturii Generale.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 931-p din 04 octombrie 2010, numit în funcția de procuror, şef al Secţiei control al urmăririi penale din cadrul Direcţiei control al urmăririi penale şi asistenţă metodică a Procuraturii Generale.

Conform Hotărârii nr. 12-73/17 din 19 iulie 2017, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General numirea domnului Adrian Mircos în funcția de procuror-șef al Direcției urmărire penală și criminalistică a Procuraturii Generale, pentru un mandat de 5 ani. 

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 1074-p, numit în funcția de procuror, şef-interimar Direcției urmărire penală și criminalistică în cadrul Procuraturii Generale.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 931-p din 04 octombrie 2010, numit în funcția de procuror, şef al Secţiei control al urmăririi penale din cadrul Direcţiei control al urmăririi penale şi asistenţă metodică a Procuraturii Generale.

Prin Hotărârea nr. 1-31/2020 din 07 Mai 2020, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat cumulul funcției de procuror cu activitățile didactice desfășurate în cadrul proiectului „Consolidarea răspunsului Guvernului la fenomenul traficului de ființe umane și îmbunătățirea protecției victimelor traficului și martorilor în Republica Moldova” implementat de Organizația Internațională pentru Migrație, Misiunea în Republica Moldova, după cum urmează: 
1) Viorel Ciobanu în atelierele regionale pentru șefii și secretarii comisiilor teritoriale de combatere a traficului de ființe umane; 
2) Sergiu Russu și Viorel Ciobanu în instruirea pentru completele de judecători specializate în examinarea cauzelor privind traficul de ființe umane și infracțiunilor conexe și în atelierul de lucru anual al procurorilor din procuraturile teritoriale responsabili de prevenirea și combaterea traficului de ființe umane; 
3) Sergiu Russu în instruirile specializate ale ofițerilor din cadrul Centrului pentru Combaterea Traficului de Ființe Umane din cadrul Ministerului Afacerilor Interne; 
4) Adrian Mircos, Sergiu Russu, Radu Gojan și Ion Munteanu pentru elaborarea metodologiei de efectuarea a acțiunilor cu privire la recuperarea bunurilor dobândite prin mijloace ilicite.


Prin Hotărârea nr. 1-104/2019 din 3 Octombrie 2019, Consiliul Superior al Procurorilor a constatat încetarea, în baza cererii depuse, a calității de membru al Colegiului de evaluare a performanţelor procurorilor a domnului Adrian Mircos, procuror-șef al Direcției urmărire penală și criminalistică a Procuraturii Generale.

Prin Hotărârea nr. 1-64/2019 din 11 iulie 2019, Consiliul Superior al Procurorilor l-a desemnat pe domnul Adrian Mircos, procuror-şef al Direcţiei urmărire penală şi criminalistică a Procuraturii Generale, în calitate de membru al Colegiului de evaluare a performanţelor procurorilor, pentru perioada rămasă a mandatului domnului Valeriu Bodean.

Prin Hotărârea nr. 1-17/2019 din 14 Februarie 2019,  Consiliul Superior al Procurorilor a avizat pozitiv cererile depuse de Adrian Mircos, procuror-șef al Direcției urmărire penală și criminalistică a Procuraturii Generale și Sergiu Russu, procuror-șef al Secției combaterea traficului de ființe umane din cadrul Direcției urmărire penală și criminalistică a Procuraturii Generale privind cumulul activității de procuror cu activitățile didactice și științifice realizate în cadrul proiectului implementat de Organizația Internațională a Migrației, finanțat de Biroul INL al Ambasadei SUA în Republica Moldova „Consolidarea răspunsului Guvernului la fenomenul traficului de ființe umane și îmbunătățirea protecției victimelor traficului și martorilor în Republica Moldova”, conform tematicii și orarului seminarelor stabilite de program.

Prin Hotărârea nr. 10-11/17 din 07 iulie 2017, Colegiul pentru selecţia şi cariera procurorilor a aprobat rezultatul final al evaluării procurorului Adrian MIRCOS, candidat la funcţia de procuror-şef al Direcţiei urmărire penală şi criminalistică a Procuraturii Generale, care a obţinut punctajul final de 151,7.

Conform Hotărârii Colegiului de evaluare a performanţelor procurorilor nr.14-66/17 din 14 aprilie 2017, în rezultatul evaluării extraordinare a performanțelor procurorului Adrian Mircos, media punctajului total oferit constituie 91,1, fiindu-i atribuit calificativul Excelent.

Potrivit Hotărîrii nr. 927 din 29 aprilie 2016, Colegiul de calificare a aplicat în privinţa dlui Adrian Mircos, procuror, şef al Secţiei control al urmăririi penale din cadrul Direcţiei control al urmăririi penale şi asistenţă metodică a Procuraturii Generale, calificativul ATESTAT. Prin Hotărîrea nr. 12-140/16 din 26 mai 2016, Consiliul Superior al Procurorilor a validat Hotărârea Colegiului de calificare privind rezultatele atestării ordinare a procurorului Mircos Adrian.

DISTINCȚII
Cu prilejul aniversării a XXVI-a de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova, pentru îndeplinirea exemplară a obligaţiilor de serviciu, iniţiativă şi operativitate, Consiliul Superior al Procurorilor prin Hotărârea nr. 12-128/17 din 07 septembrie 2017, a propus Procurorului General încurajarea domnului Mircos Adrian, procuror-şef al Direcţiei urmărire penală şi criminalistică, cu CRUCEA ”Pentru Merit” Clasa I.

Prin Hotărârea nr. 1-31/2020 din 07 Mai 2020, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat cumulul funcției de procuror cu activitățile didactice desfășurate în cadrul proiectului „Consolidarea răspunsului Guvernului la fenomenul traficului de ființe umane și îmbunătățirea protecției victimelor traficului și martorilor în Republica Moldova” implementat de Organizația Internațională pentru Migrație, Misiunea în Republica Moldova, după cum urmează: 

1) Viorel Ciobanu în atelierele regionale pentru șefii și secretarii comisiilor teritoriale de combatere a traficului de ființe umane; 

2) Sergiu Russu și Viorel Ciobanu în instruirea pentru completele de judecători specializate în examinarea cauzelor privind traficul de ființe umane și infracțiunilor conexe și în atelierul de lucru anual al procurorilor din procuraturile teritoriale responsabili de prevenirea și combaterea traficului de ființe umane; 

3) Sergiu Russu în instruirile specializate ale ofițerilor din cadrul Centrului pentru Combaterea Traficului de Ființe Umane din cadrul Ministerului Afacerilor Interne; 
4) Adrian Mircos, Sergiu Russu, Radu Gojan și Ion Munteanu pentru elaborarea metodologiei de efectuarea a acțiunilor cu privire la recuperarea bunurilor dobândite prin mijloace ilicite.

Prin Hotărârea nr. 1-104/2019 din 3 Octombrie 2019, Consiliul Superior al Procurorilor a constatat încetarea, în baza cererii depuse, a calității de membru al Colegiului de evaluare a performanţelor procurorilor a domnului Adrian Mircos, procuror-șef al Direcției urmărire penală și criminalistică a Procuraturii Generale.

Prin Hotărârea nr. 1-64/2019 din 11 iulie 2019, Consiliul Superior al Procurorilor l-a desemnat pe domnul Adrian Mircos, procuror-şef al Direcţiei urmărire penală şi criminalistică a Procuraturii Generale, în calitate de membru al Colegiului de evaluare a performanţelor procurorilor, pentru perioada rămasă a mandatului domnului Valeriu Bodean.

Prin Hotărârea nr. 1-17/2019 din 14 Februarie 2019,  Consiliul Superior al Procurorilor a avizat pozitiv cererile depuse de Adrian Mircos, procuror-șef al Direcției urmărire penală și criminalistică a Procuraturii Generale și Sergiu Russu, procuror-șef al Secției combaterea traficului de ființe umane din cadrul Direcției urmărire penală și criminalistică a Procuraturii Generale privind cumulul activității de procuror cu activitățile didactice și științifice realizate în cadrul proiectului implementat de Organizația Internațională a Migrației, finanțat de Biroul INL al Ambasadei SUA în Republica Moldova „Consolidarea răspunsului Guvernului la fenomenul traficului de ființe umane și îmbunătățirea protecției victimelor traficului și martorilor în Republica Moldova”, conform tematicii și orarului seminarelor stabilite de program.

Prin Hotărârea nr. 10-11/17 din 07 iulie 2017, Colegiul pentru selecţia şi cariera procurorilor a aprobat rezultatul final al evaluării procurorului Adrian MIRCOS, candidat la funcţia de procuror-şef al Direcţiei urmărire penală şi criminalistică a Procuraturii Generale, care a obţinut punctajul final de 151,7.

Conform Hotărârii Colegiului de evaluare a performanţelor procurorilor nr.14-66/17 din 14 aprilie 2017, în rezultatul evaluării extraordinare a performanțelor procurorului Adrian Mircos, media punctajului total oferit constituie 91,1, fiindu-i atribuit calificativul Excelent.

Potrivit Hotărîrii nr. 927 din 29 aprilie 2016, Colegiul de calificare a aplicat în privinţa dlui Adrian Mircos, procuror, şef al Secţiei control al urmăririi penale din cadrul Direcţiei control al urmăririi penale şi asistenţă metodică a Procuraturii Generale, calificativul ATESTAT. Prin Hotărîrea nr. 12-140/16 din 26 mai 2016, Consiliul Superior al Procurorilor a validat Hotărârea Colegiului de calificare privind rezultatele atestării ordinare a procurorului Mircos Adrian.

DISTINCȚII
Cu prilejul aniversării a XXVI-a de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova, pentru îndeplinirea exemplară a obligaţiilor de serviciu, iniţiativă şi operativitate, Consiliul Superior al Procurorilor prin Hotărârea nr. 12-128/17 din 07 septembrie 2017, a propus Procurorului General încurajarea domnului Mircos Adrian, procuror-şef al Direcţiei urmărire penală şi criminalistică, cu CRUCEA ”Pentru Merit” Clasa I.

 

Hotărârea nr. 1-31/2020 din 07 Mai 2020

Hotărârea nr. 1-104/2019 din 3 Octombrie 2019

Hotărârea nr. 1-64/2019 din 11 iulie 2019

Hotărârea nr. 1-17/2019 din 14 Februarie 2019

Hotărârea nr. 12-128/17 din 07 septembrie 2017

Hotărârea nr. 10-11/17 din 07 iulie 2017

Hotărârea nr. 12-73/17 din 19 iulie 2017

Hotărîrea nr. 927 din 29 aprilie 2016

Hotărîrea nr. 12-140/16 din 26 mai 2016

Știri
  • Un membru al Colegiului de evaluare a performanțelor procurorilor a renunțat la funcție

    Șeful Direcţiei urmărire penală şi criminalistică a Procuraturii Generale, Adrian Mircos, a renunțat la calitatea sa de membru al Colegiului de evaluare a performanțelor procurorilor, după două luni de când a preluat această funcție.

    Adrian Mircos nu a fost prezent la ședința Consiliului Superior al Procurorilor pentru a-și argumenta decizia. Mircos a fost numit în componența Colegiului pe 1 august, după ce a plecat procurorul Valeriu Bodean.

    Șeful Direcţiei urmărire penală şi criminalistică a Procuraturii Generale, Adrian Mircos, a renunțat la calitatea sa de membru al Colegiului de evaluare a performanțelor procurorilor, după două luni de când a preluat această funcție.

    Adrian Mircos nu a fost prezent la ședința Consiliului Superior al Procurorilor pentru a-și argumenta decizia. Mircos a fost numit în componența Colegiului pe 1 august, după ce a plecat procurorul Valeriu Bodean.

    În  componența Colegiului de evaluare a performanțelor procurorilor a fost delegat Viorel Ciobanu, procuror șef al secției Combaterea Traficului de Ființe Umane, care era membru supleant.
    Sursa: tv8.md

  • Colegiul de evaluare a performanțelor procurorilor are o nouă componență

    Colegiul de evaluare a performanțelor procurorilor are un nou membru. Potrivit unei decizii a Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), Adrian Mircos, procuror-şef al Direcţiei urmărire penală şi criminalistică a Procuraturii Generale, a fost numit în calitate de membru al Colegiului de evaluare a performanţelor procurorilor, pentru perioada rămasă a mandatului lui Valeriu Bodean.

    Decizia a fost luată după ce la sfârșitul lunii iunie, prin ordinul Procurorului General, Valeriu Bodean, a fost eliberat din funcţia de procuror, adjunct al procurorului şef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale, începând cu 1 iulie 2019, pe motivul demisiei din Procuratură în baza raportului depus.

    Colegiul de evaluare a performanțelor procurorilor are un nou membru. Potrivit unei decizii a Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), Adrian Mircos, procuror-şef al Direcţiei urmărire penală şi criminalistică a Procuraturii Generale, a fost numit în calitate de membru al Colegiului de evaluare a performanţelor procurorilor, pentru perioada rămasă a mandatului lui Valeriu Bodean.

    Decizia a fost luată după ce la sfârșitul lunii iunie, prin ordinul Procurorului General, Valeriu Bodean, a fost eliberat din funcţia de procuror, adjunct al procurorului şef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale, începând cu 1 iulie 2019, pe motivul demisiei din Procuratură în baza raportului depus.

    Amintim că, prin hotărârea a Adunării Generale a Procurorilor, au fost desemnaţi, pentru un mandat de patru ani, membri din rândul procurorilor, în Colegiul de evaluare a performanţelor procurorilor, următorii acuzatori de stat:

    • Alexandru Nichita;
    • Valeriu Bodean;
    • Serghei Gavajuc;
    • Adrian Popenco;
    • Ruslan Toma.

    Totodată, prin aceeaşi hotărâre, au fost nominalizaţi şi procurorii care, potrivit rezultatelor alegerilor de referinţă, sunt indicaţi în lista de supleanţi pentru calitatea de membru în acest colegiu:

    • Adrian Mircos;
    • Viorel Ciobanu;
    • Adrian Bordianu;
    • Sergiu Crijanovschi;
    • Gheorghe Borş.
      Sursa: bizlaw.md
  • Primul laborator genetic performant, deschis în Republica Moldova. Medicii legişti vor putea stabili cu exactitate identitatea oricărei persoane

    Un singur fir de păr sau o picătură de sânge poate servi drept probă decisivă într-un dosar penal, în cazul unui viol sau chiar omor. În scurt timp, în Republica Moldova va funcţiona un laborator genetic performant, în cadrul căruia, medicii legişti vor putea stabili cu exactitate identitatea oricărei persoane.

    Laboratorul care a fost amenajat în incinta Centrului de Medicină Legală este o premieră pentru ţara noastră, fiind unul dintre cele mai performante din Europa de Est. 

    Construcţia singurului laborator genetic din ţară a durat aproape doi ani. Specialiştii care l-au proiectat au ţinut cont de fiecare detaliu. Pereţii sunt acoperiţi cu un material special, care respinge praful şi bacteriile, iar fiecare încăpere are propriul sistem de ventilare care menţine o temperatură constantă. 

    Un singur fir de păr sau o picătură de sânge poate servi drept probă decisivă într-un dosar penal, în cazul unui viol sau chiar omor. În scurt timp, în Republica Moldova va funcţiona un laborator genetic performant, în cadrul căruia, medicii legişti vor putea stabili cu exactitate identitatea oricărei persoane.

    Laboratorul care a fost amenajat în incinta Centrului de Medicină Legală este o premieră pentru ţara noastră, fiind unul dintre cele mai performante din Europa de Est. 

    Construcţia singurului laborator genetic din ţară a durat aproape doi ani. Specialiştii care l-au proiectat au ţinut cont de fiecare detaliu. Pereţii sunt acoperiţi cu un material special, care respinge praful şi bacteriile, iar fiecare încăpere are propriul sistem de ventilare care menţine o temperatură constantă. 

    "Nicio instituţie de expertiză nu are aşa posibilităţi cum avem noi. Deoarece numai noi examinăm profilul genetic în secreţiile omului. Se are în vedere de salivă, sânge, spermă, chiar şi în oase şi în dinţi, când este vorba despre cadavre neidentificate sau aflate în stare de putrefacţie", a afirmat directorul Centrului de Medicină Legală, Chişinău, Valeri Savciuc.

    În cadrul laboratorului genetic vor activa 8 medici legişti. Cu ajutorul unor aparate de ultimă generaţie, aceştia vor fi capabili să găsească chiar şi un ac într-un stog de fân.

    În unele cazuri, chiar şi cele mai mici detalii depistate de către oamenii legii în locul comiterii unei infracţiuni sunt decisive. Banale la prima vedere, un fir de păr sau de unghie, o picătură de sânge sau o bucată de ţesătură, pot servi drept probe incontestabile la investigarea operativă a unor crime deosebit de grave.

    Fiecare probă va putea fi analizată de către medicii legişti la nivel molecular. În funcţie de material, expertiza ADN poate dura de la câteva zile până la câteva săptămâni.

    "La fiecare marcher pe care noi îl studiem, noi avem o întrebare simplă, şi un răspuns simplu, absolut exact. Asta este îndeajuns ca să fie determinată orice persoană individual, şi să nu fie confundată cu altă persoană", a precizat expertul judiciar medico-legal, Ion Baca.

    Până acum testele ADN erau efectuate în afara ţării, de exemplu, în România.

    "Organele de drept recurg la asemenea analize pentru cazuri de omucideri, pentru cazuri de violenţă sexuale, pentru cazuri de atacuri tâlhăreşti asupra victimelor", a menționat procurorul, Direcţia Urmărire Penală şi Criminalistică, Adrian Micros.

    În unele cazuri, analizele ADN au fost decisive la stabilirea unui verdict final.

    "Cu ceva timp în urmă, a fost un accident grav rutier. Din cercetările preliminare la volan se afla de fapt o victimă care a decedat. A necesitat analize complexe a profilului ADN pentru a stabili de fapt că anume la volanul mijlocului dat de transport s-a aflat suspectul nostru şi asta a dus la reântoarcerea situaţiei pe dosar", a mai adăugat procurorul, Direcţia Urmărire Penală şi Criminalistică, Adrian Micros.

    În curând, va fi creată şi o bază de date ADN, unde vor fi incluse, între altele, datele genetice ale persoanelor suspectate, învinuite sau condamnate pentru anumite infracţiuni.

    Dacă e să vorbim în termeni informatici, ADN-ul este asemenea unui Hard disk, pe care este înscris codul genetic al fiecare persoane în parte. Cu ajutorul utilajului de ultimă generaţie, medicii legişti pot citi această informaţie, şi stabili cu exactitate forma, structura, şi culoarea fiecări părţi ale corpului uman. În practică, ADN-ul unui infractor de exemplu, poate fi determinat chiar şi cu ajutorul unei bucate de stofe, pe care acesta a atins-o cel puţin o dată.

    Preţurile pentru efectuarea expertizei genetice variază între 5 şi 153 de mii de lei, în funcţie de tipul examinării efectuate. Cel mai scump este testul de stabilire a parternităţii sau maternităţii.

    "O persoană la câteva miliarde de oameni. Cantitatea de marcheri pe care noi este 24 de marcheri. Aceasta este deajuns ca să fie identificată orice persoană individual. O persoană la câteva miliarde de oameni", a spus expertul judiciar medico-legal, Ion Baca.

    Laboratorul genetic îşi va începe activitatea după ce Guvernul va aproba tarifele pentru toate tipurile de servicii. Pentru construcţia şi dotarea laboratorului, din bugetul de stat s-au alocat în jur de 20 de milioane de lei.
    Sursa: prime.md

  • Mai mulți procurori au primit distincții. Cine sunt aceștia

    Peste 20 de procurori au primit astăzi distincții. Decorațiile le-au fost înmânate de Procurorul General al Republicii Moldova, Eduard Harunjen, în cadrul ședinței Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). Printre cei care au primit distincții sunt mai mulți șefi din cadrul instituției. Astfel, Crucea ”Pentru Merit” Clasa I le-a fost oferită procurorilor:

    Valeriu Bodeanu – adjunct al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale;
    Adrian Mircos – procuror-şef al Direcţiei urmărire penală şi criminalistică;
    Valeriu Chitoraga – procuror-şef al procuraturii raionului Ialoveni.

    Totodată, mai mulți acuzatori de stat au primit Crucea ”Pentru Merit” Clasa II. Aceștia sunt:

    Peste 20 de procurori au primit astăzi distincții. Decorațiile le-au fost înmânate de Procurorul General al Republicii Moldova, Eduard Harunjen, în cadrul ședinței Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). Printre cei care au primit distincții sunt mai mulți șefi din cadrul instituției. Astfel, Crucea ”Pentru Merit” Clasa I le-a fost oferită procurorilor:

    Valeriu Bodeanu – adjunct al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale;
    Adrian Mircos – procuror-şef al Direcţiei urmărire penală şi criminalistică;
    Valeriu Chitoraga – procuror-şef al procuraturii raionului Ialoveni.

    Totodată, mai mulți acuzatori de stat au primit Crucea ”Pentru Merit” Clasa II. Aceștia sunt:

    Lucreția Zaharia – adjunct al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale;
    Viorel Morari – procuror-șef al Procuraturii Anticorupție;
    Serghei Cebotari – procuror-şef al procuraturii raionului Soroca;
    Covalciuc Ion – procuror-şef interimar al procuraturii raionului Glodeni.

    De asemenea, astăzi au mai fost înmânate Medalii ”Pentru serviciu impecabil” Clasa II procurorilor:
    Vladislav Guţan – procuror-şef al Secţiei asistenţă juridică internaţională;
    Vasile Ciubotaru – procuror-şef al procuraturii raionului Teleneşti;
    Lorenta Gorea – procuror în Secţia protocol, cooperare internaţională şi integrare europeană.

    Medalia ”Pentru serviciu impecabil” Clasa III le-a fost oferită procurorilor:
    Roman Eremciuc – adjunct al procurorului-şef al Procuraturii mun. Chişinău, şef al Oficiului Centru;
    Andrei Roşca – procuror-şef al procuraturii raionului Rezina;
    Radu Gojan – procuror în Secţia unificare a practicii în domeniul urmăririi penale;
    Dorin Compan – procuror în Procuratura Anticorupţie;
    Aurel Ciocan – procuror în Procuratura mun. Chişinău, Oficiul Ciocana;
    Dumitru Robu – procuror în Procuratura Anticorupţie;
    Valentina Gavdiuc – procuror în procuratura de circumscripţie Bălţi;
    Ion Steclari – Procuror în procuratura raionului Ungheni.

    În același timp, Insigna de piept ”Eminent al Procuraturii” a fost obținută de:
    Vladislav Cojocaru – procuror-şef al procuraturii raionului Căuşeni;
    Ruslan Lungu – Procuror-şef al procuraturii mun. Bender;
    Vasile Stoinov – adjunct al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.

    Procurorii au fost nominalizați pentru a fi decorați cu ocazia aniversării a XXVI-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Atunci CSP, la propunerea conducătorilor subdiviziunilor Procuraturii, a prezentat Procurorului General o listă de peste 80 de procurori pentru a fi încurajați pentru activitatea desfășurată. Astăzi, distincții au primit însă de 4 ori mai puțini.

    Procurorul General, Eduard Harunjen, i-a felicitat pe cei care au primit titluri și i-a îndemnat ”să fie un exemplu pentru colectivele pe care le conduc”.

    Sursa: bizlaw.md

  • Peste 80 de procurori vor primi medalii. Cine sunt aceștia și pentru ce sunt decorați

    Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) a decis să oferite diverse distincții la 83 de procurori. Printre cei decorați se regăsesc nume cunoscute opiniei publice. Aceștia au devenit cunoscuți după ce au instrumentat dosare de rezonanță.

    Potrivit unei hotărâri a CSP, acuzatorii de stat sunt decorați ”pentru îndeplinirea exemplară a obligaţiilor de serviciu, iniţiativă şi operativitate, cu prilejul aniversării a XXVI-a de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova”.

    Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) a decis să oferite diverse distincții la 83 de procurori. Printre cei decorați se regăsesc nume cunoscute opiniei publice. Aceștia au devenit cunoscuți după ce au instrumentat dosare de rezonanță.

    Potrivit unei hotărâri a CSP, acuzatorii de stat sunt decorați ”pentru îndeplinirea exemplară a obligaţiilor de serviciu, iniţiativă şi operativitate, cu prilejul aniversării a XXVI-a de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova”.

    Cea mai importantantă distincție, CRUCEA «Pentru Merit» Clasa I, va fi acordată procurorului-şef al Direcţiei urmărire penală şi criminalistică, Adrian Mircos. Aceeași distincție urmează să îi fie înmânată și procurorului-şef al Procuraturii raionului Ialoveni, Valeriu Chitoraga.

    Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, va primi CRUCEA «Pentru Merit» Clasa II. De aceeași distincție urmează să se mai bucure:

    Serghei Cebotari, procuror-şef al Procuraturii raionului Soroca;
    Ion Covalciuc, adjunct al procurorului-şef al Procuraturii municipiului Bălţi.

    Printre procurorii decorați se regăsește și Dumitru Robu. Acesta a devenit cunoscut opiniei publice, în acesta an, după ce a instrumentat dosarul parcărilor cu plată și a primarului municipiului Chișinău, Dorin Chirtoacă. El va primi MEDALIA «Pentru serviciu impecabil» Clasa III.

    Cine sunt ceilați procurori decorați și ce distincții vor primi, vedeți aici.

    Regulamentul privind aplicarea măsurilor de încurajare a procurorilor şi acordarea distincţiilor Procuraturii prevede că decorațiile se oferă prin Ordinul Procurorului General, la propunerea CSP. Regulamentul mai stipulează că procurorul ce urmează a fi încurajat, în ultimul an nu trebuie să aibă sancțiuni disciplinare sau să fie pornite în privința sa proceduri disciplinare. Totodată, la evaluarea performanțelor în activitatea procurorului, calificativele obținute trebuie să fie ”excelent” și ”foarte bine”. De asemenea, trebuie să obțină rezultate pozitive la investigarea/judecarea cazurilor de rezonanță socială sporită sau de o complexitate deosebită.

    Documentul mai prevede că, pentru încurajar, trebuie să fie propuşi exclusiv procurorii cu cei mai buni indicatori de performanţă calitativi şi cantitativi, obţinuţi pe parcursul anului.

    Ponderea persoanelor propuse spre încurajare nu trebuie să depăşească 15% din efectivul subdiviziunii. În același timp, este necesar să fie respectată consecutivitatea ierarhică a distincţiilor și să fie luată în consideraţie vechimea în muncă în specialitate a procurorului.
    sursa: bizlaw.md

  • Procuratura Generală: Oameni vechi la funcţii noi în concursuri cu un singur candidat

    Consiliul Superior al Procurorilor a desemnat, în şedinţa de miercuri, 19 iulie 2017, 13 şefi de direcţii şi secţii importante din cadrul Procuraturii Generale. Toate aceste 13 concursuri au avut la bază un numitor comun: s-au desfăşurat cu câte un singur candidat. În doar două cazuri, iniţial, în competiţie s-au înscris câte doi candidaţi, însă aceştia s-au retras cu câteva zile înainte de audierile din faţa membrilor CSP, lăsându-le cale liberă „concurenţilor” spre victorie.

    La 24 iunie 2017, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a anunţat concurs pentru 13 funcţii vacante de procuror-şef în mai multe subdiviziuni din cadrul Procuraturii Generale (PG). Până la acea dată, conform noii legi a Procuraturii, toţi procurorii care-şi doreau să ajungă în aceste funcţii urma să fie înscrişi într-un Registru, iar ulterior, evaluaţi de Colegiul pentru selecţia şi cariera procurorilor. În final, pentru 13 funcţii vacante s-au înscris 15 acuzatori de stat. Doi însă s-au retras pe parcurs, astfel încât pentru cele 13 funcţii au candidat, până la urmă, doar 13 procurori, care au şi câştigat concursurile.

    Consiliul Superior al Procurorilor a desemnat, în şedinţa de miercuri, 19 iulie 2017, 13 şefi de direcţii şi secţii importante din cadrul Procuraturii Generale. Toate aceste 13 concursuri au avut la bază un numitor comun: s-au desfăşurat cu câte un singur candidat. În doar două cazuri, iniţial, în competiţie s-au înscris câte doi candidaţi, însă aceştia s-au retras cu câteva zile înainte de audierile din faţa membrilor CSP, lăsându-le cale liberă „concurenţilor” spre victorie.

    La 24 iunie 2017, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a anunţat concurs pentru 13 funcţii vacante de procuror-şef în mai multe subdiviziuni din cadrul Procuraturii Generale (PG). Până la acea dată, conform noii legi a Procuraturii, toţi procurorii care-şi doreau să ajungă în aceste funcţii urma să fie înscrişi într-un Registru, iar ulterior, evaluaţi de Colegiul pentru selecţia şi cariera procurorilor. În final, pentru 13 funcţii vacante s-au înscris 15 acuzatori de stat. Doi însă s-au retras pe parcurs, astfel încât pentru cele 13 funcţii au candidat, până la urmă, doar 13 procurori, care au şi câştigat concursurile.

    Şefii interimari au câştigat concursurile cu un singur candidat

    Adrian Mircos a câştigat concursul pentru numirea în funcţia de procuror-şef al Direcţiei urmărire penală şi criminalistică din cadrul PG. Acesta a fost evaluat de Colegiul de evaluare a performanţelor cu 91,1, fiindu-i atribuit calificativul excelent, iar prin hotărârea Colegiului pentru selecţia şi cariera procurorilor Mircos a acumulat 60,6 puncte. Cu un punctaj final de 151,1 puncte, acesta a câştigat fotoliul de procuror-şef al Direcţiei urmărire penală şi criminalistică, fiind însă singurul candidat care s-a înscris în concurs. Întâmplător sau nu, Mircos a deţinut interimatul acestei funcţii din luna august 2016, el fiind anterior şeful Secţiei control al urmăririi penale a PG.

    În acelaşi stil s-a desfăşurat şi concursul pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei cooperare internaţională şi integrare europeană, câştigat de Alexandru Cladco, care, la fel ca şi Adrian Mircos, a deţinut din luna august 2016 interimatul funcţiei. Nici el nu a avut concurent, iar CSP l-a declarat învingător în concurs şi apt pentru a ocupa funcţia rămasă vacantă. Cladco a fost, înainte de reformă, şef al Secţiei analiză şi implementare CEDO a PG.

    În funcţia de procuror-şef al Secţiei justiţie juvenilă a fost avansată Mariana Gornea, cea care a condus subdiviziunea ca interimar în ultimele luni. Gornea a fost anterior şefa Secţiei minori şi drepturile omului din cadrul PG. Ghenadie Pârlii, care din luna august 2016 a condus ca interimar Secţia investigarea fraudelor contra mediului şi intereselor publice a PG, a câştigat concursul, pentru a conduce, cu drepturi depline, această secţie în următorii cinci ani. Până la numirea în această funcţie, Pârlii a fost procuror-şef interimar al Secţiei investigaţii financiar-economice a PG.

    De la Dubăsari, la combaterea traficului de fiinţe umane

    Fără concurenţi au ajuns în funcţii de conducere alţi 9 procurori. Eduard Bulat, fostul şef al Secţiei combaterea traficului de fiinţe umane a PG, a fost numit procuror-şef al Secţiei politici, reforme şi management al proiectelor, iar Sergiu Russu, fostul procuror al r. Dubăsari, a fost desemnat şef al Secţiei combaterea traficului de fiinţe umane a PG, funcţie deţinută anterior de Eduard Bulat. Alexandru Nichita, fostul şef interimar al Direcţiei investigaţii generale, a câştigat concursul pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei politici, reforme şi protecţia intereselor societăţii. Nichita a condus această direcţie, ca interimar, încă din luna august 2016. Marcel Dimitraş, fostul şef al Secţiei judiciar-civilă şi contencios administrativ din cadrul PG, a câştigat concursul pentru ocuparea funcţiei de şef al Secţiei reprezentare în procedurile non-penale şi implementare CEDO, subdiviziune pe care o conduce ca interimar încă de acum un an. Totodată, fostul şef al Secţiei reprezentare a învinuirii în Curtea Supremă de Justiţie, Dumitru Graur, a câştigat concursul pentru a conduce în continuare această secţie, pe care a condus-o şi înainte de reformă, dar şi după, din postura de interimar.

    Oleg Afanasii, fostul adjunct al procurorului sect. Centru din Chişinău, a câştigat concursul pentru ocuparea funcţiei de şef al Secţiei controlul activităţii speciale de investigaţii şi asigurarea regimului secret a Procuraturii Generale, iar Diana Rotundu, cea care a fost şef adjunct al Secţiei asistenţă juridică internaţională şi integrare europeană a PG, a câştigat concursul pentru ocuparea funcţiei de procuror-şef al Secţiei protocol, cooperare internaţională şi integrare europeană. Rotundu a condus secţia în ultimul an, din postura de interimar.

    Doi concurenţi s-au retras fără a explica motivele

    Ion Caracuian şi-a păstrat, şi după reformă, postul de şef al Secţiei combatere tortură, subdiviziune pe care a condus-o şi din postura de interimar în ultimul an, la fel ca şi Veaceslav Soltan, care înainte de reformă a fost şeful Secţiei tehnologii informaţionale şi investigaţii ale infracţiunilor în domeniul informaticii a PG, iar după a fost numit şef al Secţiei tehnologii informaţionale şi combaterea crimelor cibernetice a Procuraturii Generale. Este, de fapt, aceeaşi secţie, care şi-a modificat, doar parţial, denumirea.

    În doar două concursuri s-au înregistrat tentative de a participa câte doi candidaţi. Astfel, într-o primă etapă, Ghenadie Pârlii a decis să-i fie concurent lui Alexandru Nichita în concursul pentru funcţia de şef al Direcţiei politici, reforme şi protecţia intereselor societăţii din cadrul PG, doar că, la 11 iulie, fără a-şi explica motivele, a solicitat retragerea din concurs. În final, Pârlii a devenit şef al Secţiei investigarea fraudelor contra mediului şi intereselor publice. Coincidenţă sau nu, dar şi contracandidatul lui Pârlii, Ion Teţcu, s-a retras din concurs. Cererea acestuia a fost depusă tot pe 11 iulie şi tot fără a fi explicate motivele retragerii.

    Roşioru: „Reformarea Procuraturii nu înseamnă doar desemnarea în funcţii”

    Cum poate fi explicat faptul că, după reforma Procuraturii, 13 funcţii importante din cadrul PG au fost ocupate în urma unor concursuri fără concurenţă, în mare parte de oameni care au condus aceste subdiviziuni şi înainte de reformă? „Reformarea Procuraturii nu înseamnă doar desemnarea în funcţii a conducătorilor subdiviziunilor. Reforma înseamnă multiple îmbunătăţiri aduse instituţiei: competenţe noi; reguli noi de selectare, promovare şi numire în funcţii”, zice Mircea Roşioru, preşedintele CSP şi unul din adjuncţii procurorului general. „Nu sunt eu în măsură să comentez de ce la concursurile lansate au aplicat puţini procurori. Aţi putea face un sondaj printre potenţialii candidaţi şi să explice ei care sunt motivele pentru care nu au aplicat la aceste concursuri. Sarcina CSP şi a Colegiilor din subordine a fost ca toate aceste concursuri să fie publice şi transparente, iar procedurile să fie respectate. Trebuie să admitem şi faptul că, în cazul potenţialilor şefi ai subdiviziunilor PG, vorbim de procurori care au unele abilităţi şi cunoştinţe specifice funcţiilor, or nu fiecare procuror este un foarte bun acuzator de stat sau un foarte bun cunoscător al legislaţiei ce reglementează cooperarea internaţională sau remediile de contracarare a unor fenomene infracţionale”, argumentează oficialul.

    „La momentul dispunerii interimatului acestor funcţii, procurorul general a făcut o evaluare a capacităţilor procurorilor din PG şi interesul dumnealui a fost ca în fruntea subdiviziunilor să aibă, cel puţin până la definitivarea concursurilor, procurori foarte bine pregătiţi şi cu o reputaţie profesională pe măsură. De altfel, faptul că toate măsurile prevăzute de Legea cu privire la Procuratură au fost implementate în termenele prevăzute, acest fapt se datorează şi aportului adus de către cei care au asigurat interimatul funcţiilor. Şi din această din urmă teză puteţi trage anumite concluzii”, menţionează Mircea Roşioru.

    Bostan: „Veniţi la concurs joi pentru că postu-i ocupat de marţi”

    Galina Bostan, preşedinta Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC), are însă o altă părere. „În mod normal, atunci când se organizează un concurs, trebuie să participe mai mulţi candidaţi. În acest caz, fie avem o problemă de cadre, nefiind suficiente persoane pregătite pentru a ocupa aceste funcţii, sau poate fi şi un alt aspect. La concurs au participat doar acele persoane care ştiau din start că vor fi desemnate câştigătoare, iar ceilalţi nici măcar nu au avut curajul să aplice. Veniţi la concurs joi pentru că postu-i ocupat de marţi. Cam aşa. Sigur că e o situaţie anormală şi tot ce s-a întâmplat dă mult de bănuit”, zice experta.
    sursa: zdg.md

LASĂ UN COMENTARIU