Baza de date a procurorilor Republicii Moldova
Exemplu: Ionaș Olga
Căutare avansată
sursa: moldovacurata.md

Morari Viorel

Procuratura Anticorupție Chişinău

Date biografice

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 456-p din 26 aprilie 2016, numit în funcția de procuror, șef al Procuraturii Anticorupție.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 976-p din 12 iulie 2013, numit în funcția de procuror, șef Secție Conducerea urmăririi penale în organele centrale ale MAI și SV a Procuraturii Generale.

Potrivit Hotărârii nr.12- 114/16 din 22 aprilie 2016, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General interimar candidatura dlui Viorel Morari pentru învestirea în funcția vacantă de procuror, șef al Procuraturii Anticorupție pentru un mandat de 5 ani. 

Prin Hotărârea nr.2-3d-367/10 din 21 septembrie 2010, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General numirea dlui Viorel Morari, în funcția de șef al Secției conducere a urmăririi penale în organele centrale ale MAI și SV.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 456-p din 26 aprilie 2016, numit în funcția de procuror, șef al Procuraturii Anticorupție.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 976-p din 12 iulie 2013, numit în funcția de procuror, șef Secție Conducerea urmăririi penale în organele centrale ale MAI și SV a Procuraturii Generale.

Potrivit Hotărârii nr.12- 114/16 din 22 aprilie 2016, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General interimar candidatura dlui Viorel Morari pentru învestirea în funcția vacantă de procuror, șef al Procuraturii Anticorupție pentru un mandat de 5 ani. 

Prin Hotărârea nr.2-3d-367/10 din 21 septembrie 2010, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General numirea dlui Viorel Morari, în funcția de șef al Secției conducere a urmăririi penale în organele centrale ale MAI și SV.

 

Potrivit Hotărârii nr. 864 din 12 aprilie 2016, Colegiul de calificare a considerat promovate probele de concurs cu media aritmetică 9,37, de către dl Morari Viorel, candidat la funcţia de procuror şef al Procuraturii Anticorupţie. Prin Hotărârea nr.12-95/16 din 22 aprilie 2016, Consiliul Superior al Procurorilor a validat Hotărârea Colegiului de calificare nr. 864 din 12 aprilie 2016 privind rezultatele evaluărilor probelor scrisă şi orală ale participantului Morari Viorel, la concursul pentru suplinirea funcţiei vacante de procuror conducător.

DISTINCȚII
Cu prilejul aniversării a XXVI-a de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova, pentru îndeplinirea exemplară a obligaţiilor de serviciu, iniţiativă şi operativitate, Consiliul Superior al Procurorilor prin Hotărârea nr. 12-128/17 din 07 septembrie 2017, a propus Procurorului General încurajarea domnului Morari Viorel, procuror-șef al Procuraturii Anticorupție, cu CRUCEA ”Pentru Merit” Clasa II.

Prin Hotărârea nr.12-151/14 din 20 august 2014, examinând chestiunea cu privire la încurajarea unor procurori pentru îndeplinirea exemplară a obligaţiilor de serviciu, iniţiativă şi operativitate, cu prilejul aniversării a XXIII-a de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General încurajarea domnului Morari Viorel, procuror, şef Secţie în cadrul Procuraturii Generale, cu acordarea gradului de clasificare înainte de termen Consilier juridic de rangul I.

Prin Hotărârea nr.12-10/14 din 23 ianuarie 2014, cu privire la încurajarea unor procurori în legătură cu aniversarea a XXII-a de la formarea Procuraturii Republicii Moldova, s-a propus Procurorului General decorarea domnului Morari Viorel, procuror, şef al Secţiei conducere a urmăririi penale în orgnele centrale ale MAI şi SV, cu Insigna de piept ”Eminent al Procuraturii”.

Potrivit Hotărârii nr. 864 din 12 aprilie 2016, Colegiul de calificare a considerat promovate probele de concurs cu media aritmetică 9,37, de către dl Morari Viorel, candidat la funcţia de procuror şef al Procuraturii Anticorupţie. Prin Hotărârea nr.12-95/16 din 22 aprilie 2016, Consiliul Superior al Procurorilor a validat Hotărârea Colegiului de calificare nr. 864 din 12 aprilie 2016 privind rezultatele evaluărilor probelor scrisă şi orală ale participantului Morari Viorel, la concursul pentru suplinirea funcţiei vacante de procuror conducător.

DISTINCȚII
Cu prilejul aniversării a XXVI-a de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova, pentru îndeplinirea exemplară a obligaţiilor de serviciu, iniţiativă şi operativitate, Consiliul Superior al Procurorilor prin Hotărârea nr. 12-128/17 din 07 septembrie 2017, a propus Procurorului General încurajarea domnului Morari Viorel, procuror-șef al Procuraturii Anticorupție, cu CRUCEA ”Pentru Merit” Clasa II.

Prin Hotărârea nr.12-151/14 din 20 august 2014, examinând chestiunea cu privire la încurajarea unor procurori pentru îndeplinirea exemplară a obligaţiilor de serviciu, iniţiativă şi operativitate, cu prilejul aniversării a XXIII-a de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General încurajarea domnului Morari Viorel, procuror, şef Secţie în cadrul Procuraturii Generale, cu acordarea gradului de clasificare înainte de termen Consilier juridic de rangul I.

Prin Hotărârea nr.12-10/14 din 23 ianuarie 2014, cu privire la încurajarea unor procurori în legătură cu aniversarea a XXII-a de la formarea Procuraturii Republicii Moldova, s-a propus Procurorului General decorarea domnului Morari Viorel, procuror, şef al Secţiei conducere a urmăririi penale în orgnele centrale ale MAI şi SV, cu Insigna de piept ”Eminent al Procuraturii”.

 

Hotărârea nr. 12-128/17 din 07 septembrie 2017

Hotărârea nr.12-95/16 din 22 aprilie 2016

Hotărârea nr. 864 din 12 aprilie 2016

Hotărârea nr.12-151/14 din 20 august 2014

Hotărârea nr.12-10/14 din 23 ianuarie 2014

Știri
  • Dosarul Morari: Retrospectiva

    Viorel Morari, șeful suspendat din funcție al Procuraturii Anticorupție, se află după gratii, într-un dosar penal în care e învinuit de abuz în serviciu și fals în acte publice. Dosarul a fost inițiat în urma unui denunț depus de un fost procuror anticorupție, care a spus că Morari i-ar fi cerut să falsifice probe într-un dosar penal care avea legătură cu Vladimir Plahotniuc și Veaceslav Platon.

    Vineri, 10 ianuarie 2020, Viorel Morari, șeful suspendat din funcție al Procuraturii Anticorupție (PA), a fost reținut, pentru 72 de ore, într-un dosar penal deschis cu două săptămâni mai devreme, la 26 decembrie 2019, pentru abuz în serviciu și fals în acte publice. Luni, 13 ianuarie, un judecător de instrucție de la Judecătoria Ciocana, la solicitarea procurorilor, i-a aplicat lui Morari mandat de arestare pentru 20 de zile. Inițial, a fost deținut în Izolatorul de urmărire penală din cadrul Direcției de poliție a municipiului Chișinău, iar după aplicarea mandatului de arestare a fost transferat într-o celulă de 8 m.p. a Penitenciarului nr 13 din Chișinău.

    Viorel Morari, șeful suspendat din funcție al Procuraturii Anticorupție, se află după gratii, într-un dosar penal în care e învinuit de abuz în serviciu și fals în acte publice. Dosarul a fost inițiat în urma unui denunț depus de un fost procuror anticorupție, care a spus că Morari i-ar fi cerut să falsifice probe într-un dosar penal care avea legătură cu Vladimir Plahotniuc și Veaceslav Platon.

    Vineri, 10 ianuarie 2020, Viorel Morari, șeful suspendat din funcție al Procuraturii Anticorupție (PA), a fost reținut, pentru 72 de ore, într-un dosar penal deschis cu două săptămâni mai devreme, la 26 decembrie 2019, pentru abuz în serviciu și fals în acte publice. Luni, 13 ianuarie, un judecător de instrucție de la Judecătoria Ciocana, la solicitarea procurorilor, i-a aplicat lui Morari mandat de arestare pentru 20 de zile. Inițial, a fost deținut în Izolatorul de urmărire penală din cadrul Direcției de poliție a municipiului Chișinău, iar după aplicarea mandatului de arestare a fost transferat într-o celulă de 8 m.p. a Penitenciarului nr 13 din Chișinău.

    Comunicatul Procuraturii Generale

    Dosarul penal pe numele celui care a ocupat funcția de procuror-șef al PA în ultimii trei ani și jumătate are la bază două acte de sesizare înregistrate la Procuratura Generală (PG). La 26 decembrie 2019, procurorul general a dispus competența exercitării urmăririi penale unui grup de procurori și ofițeri de urmărire penală, sub conducerea unui procuror din cadrul PG.

    „Viorel Morari este bănuit că, în martie 2017, a primit de la Vladimir Plahotniuc o plângere pe care a înregistrat-o contrar cerințelor legale, pornind un proces penal, iar ulterior și urmărirea penală, dar și falsificând în cauza penală mai multe acte procesuale. Toate aceste acțiuni au fost făcute din interese personale, precum și în interesul petentului și a mai multor persoane din anturajul lui, pentru a-i proteja de implicare în calitate de bănuiți în cauza penală privind frauda bancară – furtul miliardului și a obstrucționa cercetarea rapidă, completă și obiectivă a acestei cauze penale”, anunța PG, într-un comunicat de presă. PG mai preciza că, în cadrul urmăririi penale, Viorel Morari nu a recunoscut comiterea infracțiunilor imputate și ar fi adus amenințări procurorului de caz.

    Morari: „Dacă eu ameninț, eu mă țin de cuvânt”

    Viorel Morari a fost lăsat să discute cu presa, după ce pe numele său a fost eliberat un mandat de arestare și a oferit detalii despre dosarul în care este vizat. „Este vorba de o plângere a lui Vlad Plahotniuc în privința lui Veaceslav Platon, privind denunțul calomnios. Și este vorba doar de începerea urmăririi penale, care, în sine, nu aduce prejudiciu nimănui. Eu nu am avut acces la materialele dosarului care se pretinde că ar fi fost contrafăcut”, a punctat Morari.

    „Aplicarea măsurii preventive este motivată prin faptul că am comis acțiuni violente cu caracter… ceva de genul ăsta. Procurorul se ridică în ședință și spune că este o eroare. Este interesant că ei nu mi-au prezentat niciun document pe care pretind că eu l-aș fi contrafăcut. Dosarul are la bază declarațiile unui procuror subaltern care afirmă că, la indicația mea, ar fi înregistrat dosar cu dată din urmă”, a precizat șeful PA. Morari a mai afirmat că nu a amenințat procurorul care gestionează cazul său. „Este foarte greu să comentez astfel de acuzații. În primul rând, vreau să știți. Dacă eu ameninț, eu mă țin de cuvânt. Mai mult ca atât, cum poți să ameninți un procuror când el își face treaba”, a întrebat, retoric, acesta.

    Acuzații că ar fi dosar politic

    Înainte de începerea ședinței de judecată, Viorel Morari declara, pe holurile instanței, că dosarul în care este vizat ar fi unul politic și că, astfel, s-ar încerca distragerea atenției publice de la alte subiecte sau fapte, dar și că dosarul său ar fi fost inițiat la comanda noului șef al PG, Alexandr Stoianoglo și al președintelui R. Moldova, Igor Dodon. Totodată, acesta a solicitat recuzarea procurorilor care conduc urmărirea penală în dosarul său, după ce, Vladislav Căruceru, unul dintre aceștia anterior a fost vizat într-un dosar penal instrumentat chiar de către PA condusă de Viorel Morari. Căruceru însă ulterior a declarat că dosarul penal pe numele său ar fi fost încetat.

    Ulterior, PG a precizat, într-un alt comunicat de presă că cererile lui Viorel Morari de recuzare a procurorilor Renata Anici, Vladislav Căruceru, Carolina Vidrașcu care fac parte din grupul care exercită urmărirea penală în această cauză au fost respinse ca nefondate. „Au fost examinate materialele cauzelor la care a făcut trimitere Viorel Morari, în care s-ar fi pretins că au fost implicați primii doi procurori – ambele gestionate de G. Niculiță, procuror din Procuratura Anticorupție, și a fost constatată inexistența informațiilor sau probelor relevante ori concludente ce ar confirma implicarea acestora în acțiunile vizate”, se preciza în comunicat.

    Procurorul care l-a denunțat pe șeful PA

    ZdG a aflat că procurorul care a făcut declarații împotriva lui Viorel Morari este Mircea Ciobanu, care anterior a activat în cadrul PA, iar din 2018 a fost numit procuror în cadrul Procuraturii municipiului Chișinău. „Urmărirea penală a fost pornită în baza procesului-verbal de autosesizare care a avut drept fundament o scrisoare anonimă. Ulterior, însă, a fost depus un autodenunț de către un procuror, în care acesta a recunoscut faptul falsificării unor anumite documente, invocând că a făcut acest fapt la indicația domnului Morari. Alte probe ale acuzării nu ne-au fost prezentate. Nici în ședința de judecată, nici până la ședință”, ne-a comunicat avocatul șefului suspendat al PA, Vasile Foltea.

    Potrivit surselor ZdG, Mircea Ciobanu este nașul de cununie al șefului Procuraturii municipale, Ștefan Șatepfraț. Potrivit procuror.magistrat.md, Ciobanu a fost transferat în funcția de procuror al Procuraturii Anticorupție în 2016, ca ulterior, în 2018, să fie numit în funcție la Procuratura mun. Chișinău. Contactat pentru o reacție, Mircea Ciobanu a refuzat să ofere detalii despre plângerea depusă. „Eu nu pot să fac careva comentarii, dat fiind faptul că dosarul penal, din câte cunosc, este în curs de desfășurare. Eu nu vă pot comenta nimic, deocamdată. Asta ține de urmărirea penală. Adresați-vă procurorului. Eu nu cunosc”, a menționat Mircea Ciobanu.

    Morari vs Stoianoglo

    La 9 decembrie 2019, Viorel Morari, care ocupa funcția de procuror-șef al PA a fost suspendat din funcție în baza unui ordin emis de procurorul general, Alexandr Stoianoglo. Prin același ordin s-a dispus efectuarea unui control special la instituția anticorupție. Suspendarea lui Morari s-a produs la câteva zile după ce acesta anunța că a fost reluată urmărirea penală în cazul finanțării din Rusia a Partidului Socialiștilor, dosar închis anterior. Între Morari și Stoianoglo au existat declarații acuzatoare chiar de la instalarea acestuia în funcția de procuror general. Ulterior, pe parcursul lunii decembrie, către presă au fost trimise mai multe informații despre averea familiei Morari sau despre eventuale încălcări comise de acesta în perioada în care deținea funcția de șef al PA.

    Viorel Morari a deținut funcția de șef al PA în perioada aprilie 2016 – mai 2019. A revenit în funcție în luna septembrie 2019, în urma unui ordin semnat de Dumitru Robu, procurorul general interimar de atunci. Din septembrie și până în decembrie 2019, PA a anunțat inițierea mai multor dosare de rezonanță pe numele unor judecători, procurori sau politicieni. Totodată, în această perioadă a fost anunțată deschiderea unui nou dosar penal pe numele lui Vladimir Plahotniuc. Anterior, Morari admitea, într-o discuție cu jurnaliștii că nu a avut suficient curaj să deschidă dosar penal pe numele fostului politician în perioada în care acesta se afla la guvernare și conducea, de facto, R. Moldova. În perioada aprilie 2016-mai 2019, când Morari era șef al PA, Vladimir Plahotniuc nu a avut calitate procesuală în niciun dosar penal, deși numele său și al firmelor sale figurau în anexele Raportului Kroll II, primite de PA în martie 2018.
    Sursa: zdg.md

  • Reacția lui Viorel Morari la neregulile prezentate de Alexandr Stoianoglo în urma verificărilor de la PA

    Șeful suspendat al Procuraturii Anticorupție (PA), Viorel Morari, neagă acuzațiile care îi sunt aduse de procurorul general Alexandr Stoianoglo, după verificările efectuate în cadrul PA și PCCOCS. Morari a transmis, prin intermediul avocatului său, că nu i s-a prezentat niciun raport cu privire la rezultatele verificărilor și că nu a putut conlucra cu grupul de control pe motiv că a fost înlăturat de la verificări.

    La 20 ianuarie, Alexandr Stoianoglo a declarat în fața jurnaliștilor că a depistat mai multe încălcări în activitatea PA și PCCOCS. Stoianoglo a mai subliniat că procurorii au întâmpinat probleme în timpul verificării celor două procuraturi specializate pe motiv că șefii celor două instituții, inclusiv Viorel Morari, „au dus fraudulos evidența cauzelor/proceselor penale, astfel încât, în eventualitatea unui control, să nu poată fi depistate gravele abateri admise în activitate”.

    Șeful suspendat al Procuraturii Anticorupție (PA), Viorel Morari, neagă acuzațiile care îi sunt aduse de procurorul general Alexandr Stoianoglo, după verificările efectuate în cadrul PA și PCCOCS. Morari a transmis, prin intermediul avocatului său, că nu i s-a prezentat niciun raport cu privire la rezultatele verificărilor și că nu a putut conlucra cu grupul de control pe motiv că a fost înlăturat de la verificări.

    La 20 ianuarie, Alexandr Stoianoglo a declarat în fața jurnaliștilor că a depistat mai multe încălcări în activitatea PA și PCCOCS. Stoianoglo a mai subliniat că procurorii au întâmpinat probleme în timpul verificării celor două procuraturi specializate pe motiv că șefii celor două instituții, inclusiv Viorel Morari, „au dus fraudulos evidența cauzelor/proceselor penale, astfel încât, în eventualitatea unui control, să nu poată fi depistate gravele abateri admise în activitate”.

    Acuzațiile lui Stoianoglo s-au lăsat însă fără reacții, or șeful suspendat al PA, Viorel Morari, se află în arest preventiv în cadrul Penitenciarului nr. 13. ZdG a reușit totuși să obțină un comentariu de la Morari, prin intermediul avocatului acestuia, Vasile Foltea.

    Potrivit avocatului, Morari a menționat că declarația lui Stoianoglo cu privire la „lipsta totală a registrelor de evidență” este un fals și ar fi putut demonstra acest lucru dacă nu era înlăturat de la șefia PA.

    „Clientul meu susține că afirmația procurorului general nu este adevărată. Evidența se ținea în format electronic și erau desemnate persoane responsabile de ținerea acestor registre. Pentru că a fost înlăturat de la verificări, nu a putut să le comunice acest lucru”, precizează avocatul Vasile Foltea.

    Cu privire la tergiversările invocate de procurorul general, Viorel Morari menționează că acest lucru ține de procurorii responsabili pe caz. Totodată, șeful suspendat al PA neagă și vreo oarecare atribuție la unul dintre cazurile prezentate de Stoianoglo, cu privire la contrabanda cu peste 900 kg de chihlimbar, când procurorul de caz, „fiind susținut de către procurorul-șef, la cererea învinuitului, pe motiv că CNA nu are condiții de păstrare a chihlimbarului, a transmis învinuitului spre păstrare pietrele prețioase, deși acestea urmau a fi păstrat la organele competente ale statului”.

    Morari a mai transmis că va comenta și celelalte acuzații ce i se aduc, însă după ce i se va prezenta un raport al verificărilor.

    La 26 decembrie 2019, procurorul general Alexandr Stoianoglo, în temeiul a 2 acte de sesizare înregistrate la PG, a pornit urmărirea pentru abuz de serviciu și fals în acte publice, bănuit în comiterea acestor fapte fiind Viorel Morari, iar pe numele acestuia fiind emis un mandat de arestare pentru 20 de zile. Șeful suspendat al PA nu recunoaște comiterea infracțiunilor de care este bănuit.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Scandalul din Procuratură: Procurorul general îl atacă dur pe șeful PA și îl acuză că ar fi încercat să preia controlul asupra sistemului

    Procurorul general, Alexandr Stoianoglo, îl acuză pe Viorel Morari, șeful suspendat al Procuraturii Anticorupție, că ar fi încercat să preia controlul asupra întregii procuraturi și să influențeze rezultatele concursului privind desemnarea procurorului general. Acuzațiile au fost aduse în cadrul emisiunii Politica de la postul de televiziune TV8. Viorel Morari a respins învinuirile, calificându-le ca „supoziții nefondate”.

    Procurorul general, Alexandr Stoianoglo, îl acuză pe Viorel Morari, șeful suspendat al Procuraturii Anticorupție, că ar fi încercat să preia controlul asupra întregii procuraturi și să influențeze rezultatele concursului privind desemnarea procurorului general. Acuzațiile au fost aduse în cadrul emisiunii Politica de la postul de televiziune TV8. Viorel Morari a respins învinuirile, calificându-le ca „supoziții nefondate”.

    Procurorul general susține că Morari ar fi încercat să influențeze alegerea procurorului general, ca acesta să fie o persoană din societatea civilă și să se ocupe doar de management, iar controlul asupra sistemului să-i revină lui Morari. În opinia lui Stoianoglo, acțiunile pretins ilegale ale lui Viorel Morari ar fi avut acoperire politică. „Sunt convins că fără susținere politică domnul Morari nu și-ar fi permis asemenea lucruri. În procuratură există o ierarhie administrativă clară, anumite reguli de joc și procurorii nu se comportă astfel. În procuratură nu poate exista anarhie sau anumite acțiuni independente”, a invocat Alexandr Stoianoglo.

    Potrivit lui Stoianoglo, Morari a fost repus ilegal în funcția de șef al Procuraturii Anticorupție, iar primul lucru pe care l-a făcut după revenire a fost să-l înlăture pe concurentul său, Nicolae Chitoroagă, fostul șef de la PCCOCS. „Primul lucru pe care l-a făcut a fost să se răfuiască cu Nicolae Chitoroagă, l-a arestat și l-a îndepărtat din funcție. A fost o vendetă între două procuraturi, erau grupări adevărate. Apoi Morari l-a numit pe unul dintre apropiații săi, Compan, șef interimar la PCCOCS și a început să controleze toată procuratura”, a declarat procurorul general.

    Stoianoglo l-a mai acuzat pe Morari și de abuz de serviciu pentru protejarea afacerilor familiei sale. Astfel, potrivit procurorului general, a fost intentat dosar penal și pus în arest proprietarul rețelei de benzinării Vento pentru că acesta ar fi încercat să construiască o benzinărie în apropiere de cea a fratelui lui Viorel Morari.

    Alexandr Stoianoglo a dat asigurări că toate acțiunile lui Viorel Morari în calitate de șef al Procuraturii Anticorupție vor fi investigate și dacă vor fi probate ilegalitățile, va fi atras la răspundere.

    Pe de altă parte, Viorel Morari susține că acțiunile întreprinse împotriva sa de către conducerea Procuraturii Generale, în ultimul timp, ar face parte dintr-un scenariu regizat din umbră de persoane influente ale căror interese au fost atinse. „Nu am cuvinte. Sunt supoziții nejustificate, declarații neprobate. Am încercat să lupt cu corupția la nivel înalt și am fost blocat”, a declarat Viorel Morari pentru Anticoruptie.md.

    Șeful suspendat al Procuraturii Anticorupție a adus argumentele sale pentru a respinge acuzațiile aduse de Stoianoglo. „Cum să contribui eu la demiterea lui Chitoroagă, dacă el singur și-a anunțat demisia, iar eu nu eram atunci în funcție și situația mea era incertă? Ulterior, după ce am fost repus în funcție, a fost intentat dosar pe numele lui Chitoroagă. Dar nu noi ne-am autosesizat la investigația jurnalistică despre el, ci Procuratura Generală, iar noi am executat indicațiile superiorilor. Sau cazul Vento. Apărătorii au fost în drept să ceară recuzarea procurorilor Anticorupție dacă au avut suspiciuni. Dar nu au făcut-o”, a precizat omul legii.

    Viorel Morari a mai declarat că procurorii nu sunt independenți în luarea deciziilor. „Nu este primit în procuratură ca cineva să polemizeze, să nu execute indicațiile superiorului, chiar dacă contravin legii. Cei care încearcă să se opună sistemului, sunt excluși”, a punctat Morari.

    Amintim că, la începutul lunii curente, Alexandr Stoianoglo a dispus efectuarea controalelor la Procuratura Anticorupție și la Procuratura pentru Combaterea Crimei Organizate și Cazuri Speciale (PCCOCS). Viorel Morari a fost suspendat de la șefia Procuraturii Anticorupție și delegat în altă funcție, iar interimatul PCCOCS, asigurat după demisia lui Chitoroagă de Dorin Compan, sistat.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Morari-milionar?! Scrisoare anonimă: Viorel Morari, proprietarul din umbră a unei stații PECO și trei eoliene (FOTO și DOC)

    Mai multe instituții mass-media au primit ieri, pe adresele de e-mail, o scrisoare anonimă intitulată „Mafia Procurorilor”, fiind dedicată presei, Consiliului Superior al Procurorilor și Procurorului General. Autorul scrisorii care a decis să rămână anonim până când se va convinge de „siguranța organelor de anchetă și judiciare”, descrie cu lux de amănunte despre „legăturile complexe formate de procurori și încercarea acestora de a prelua controlul asupra proceselor economice și politice din țară”.

    Deși promite că vor urma și alte informații, în prima scrisoare autorul își concentrează atenția asupra activității procurorului-șef Anticorupție, Viorel Morari, dar și a mai multor procurori anticorupție.

    Realitatea.md a decis să facă public un episod din scrisoarea menționată cu privire la stațiile eoliene deținute de frații Oleg și Viorel Morari în satul de baștină al acestora, Țaul, din raionul Dondușeni, fapt confirmat și de sursele noastre din sistemul Procuraturii.

    Bani din vânt: Familia Morari deține trei stații eoliene

    Procurorul șef al Procuraturii Anticorupție deține, prin intermediul fratelui său Oleg Morari o afacere cu trei stații eoliene în nordul țării, satul Țaul, raionul Dondușeni, care este localitatea de baștină a celor doi. Cea de-a patra turbină eoliană este în proces de construcție. Potrivit scrisorii anonime, „compania prin care sunt administrate eolienele se numește IRAROM- Grup SRL (IRAROM = Morari, citit invers), aceasta fiind fondată de cumnata sa Eugenia Morari, iar fratele său fiind administratorul companiei”.

    Conform portalului guvernamental de date „date.gov.md”, Societatea cu Răspundere Limitată IRAROM-GRUP a fost înregistrată pe 11 decembrie 2013, având adresa în satul Țaul, raionul Dondușeni. Fondatorul SRL-ului este Eugenia Morari, iar administrator al acestuia, soțul fondatoarei și fratele procurorului anticorupție, Oleg Morari. Cei doi soți sunt fondator și administrator și al IRAROM-INVEST SRL, înregistrată pe 27 aprilie 2018, Oleg Morari deținând fiind fondator și la un alt șir de întreprinderi individuale și SRL-uri, cea mai veche datând din 1993.

    SRL IRAROM-GRUP are ca domeniu de activități licențiate „Importul şi/sau comercializarea cu ridicata şi/sau cu amănuntul a benzinei, motorinei şi/sau a gazului lichefiat la staţiile de alimentare”, precum și „Construcţiile de clădiri şi (sau) construcţii inginereşti, instalaţii şi reţele tehnico-edilitare, reconstrucţiile, consolidările, restaurările” (sursa).

    „Chiar de la începutul afacerii, Oleg Morari, apelând la numele și intervențiile fratelui său, a forțat primăria locală să-i atribuie prin încălcarea prevederilor legale a unui teren pentru construcția unei stații eoliene, care și acum are deficiențe și din cauza căreia satul este supus în permanență unor întreruperi sistematice de curent electric. Astfel, chiar dacă inițial consiliul votase împotriva atribuirii terenului pentru eoliene, peste o săptămână a fost convocată ședința extraordinară a consiliului local și consilierii au votat unanim această decizie”, se mai arată în scrisoarea trimisă la adresa redacției.

    Astfel, la moment, frații Morari dețin trei stații eoliene și se pregătesc pentru instalarea celei de-a patra:

     

     

    Potrivit autorului, IRAROM-Grup ar fi încercat să evite declararea la vamă a celor 900 mii de euro, pe care urma să-i plătească producătorului german pentru achiziționarea a trei stații de acest tip. Astfel, vameșii care s-au opus ilegalității în acest caz, ar fi fost ulterior reținuți de către Procuratura Anticorupție, condusă de Viorel Morari, în baza unor dosare intentate în regim de urgență.

    „Aproximativ, după același scenariu a pătimit și fostul Director RED Nord-Vest în 2017, care nu a fost tare receptiv la solicitările de a contribui cu resursele întreprinderii de stat la dezvoltarea stațiilor eoliene în regiune”, se mai spune în scrisoare, acest episod fiind confirmat de sursele Realitatea.md.

    Fostul director al Întreprinderii de Stat Rețelele Electrice de Distribuție Nord Vest Viorel Babii, fost președinte al raionului Fălești, numit în primăvara acestui an de guvernarea democrată, într-adevăr are calitatea de învinuit într-un dosar penal deschis de Procuratura Anticorupție la sfârșitul anului 2017 pentru abuz de serviciu. După cum menționează „Moldova Curată”, dosarul a fost inițiat în baza constatărilor Inspecției Financiare a Ministerului Finanțelor, care a efectuat o revizie la RED Nord-Vest ce a cuprins perioada 2012-2017 și a scos la iveală nereguli serioase la utilizarea banilor, în perioada în care întreprinderea de stat era condusă de Viorel Babii.

    Mai multe instituții mass-media au primit ieri, pe adresele de e-mail, o scrisoare anonimă intitulată „Mafia Procurorilor”, fiind dedicată presei, Consiliului Superior al Procurorilor și Procurorului General. Autorul scrisorii care a decis să rămână anonim până când se va convinge de „siguranța organelor de anchetă și judiciare”, descrie cu lux de amănunte despre „legăturile complexe formate de procurori și încercarea acestora de a prelua controlul asupra proceselor economice și politice din țară”.

    Deși promite că vor urma și alte informații, în prima scrisoare autorul își concentrează atenția asupra activității procurorului-șef Anticorupție, Viorel Morari, dar și a mai multor procurori anticorupție.

    Realitatea.md a decis să facă public un episod din scrisoarea menționată cu privire la stațiile eoliene deținute de frații Oleg și Viorel Morari în satul de baștină al acestora, Țaul, din raionul Dondușeni, fapt confirmat și de sursele noastre din sistemul Procuraturii.

    Bani din vânt: Familia Morari deține trei stații eoliene

    Procurorul șef al Procuraturii Anticorupție deține, prin intermediul fratelui său Oleg Morari o afacere cu trei stații eoliene în nordul țării, satul Țaul, raionul Dondușeni, care este localitatea de baștină a celor doi. Cea de-a patra turbină eoliană este în proces de construcție. Potrivit scrisorii anonime, „compania prin care sunt administrate eolienele se numește IRAROM- Grup SRL (IRAROM = Morari, citit invers), aceasta fiind fondată de cumnata sa Eugenia Morari, iar fratele său fiind administratorul companiei”.

    Conform portalului guvernamental de date „date.gov.md”, Societatea cu Răspundere Limitată IRAROM-GRUP a fost înregistrată pe 11 decembrie 2013, având adresa în satul Țaul, raionul Dondușeni. Fondatorul SRL-ului este Eugenia Morari, iar administrator al acestuia, soțul fondatoarei și fratele procurorului anticorupție, Oleg Morari. Cei doi soți sunt fondator și administrator și al IRAROM-INVEST SRL, înregistrată pe 27 aprilie 2018, Oleg Morari deținând fiind fondator și la un alt șir de întreprinderi individuale și SRL-uri, cea mai veche datând din 1993.

    SRL IRAROM-GRUP are ca domeniu de activități licențiate „Importul şi/sau comercializarea cu ridicata şi/sau cu amănuntul a benzinei, motorinei şi/sau a gazului lichefiat la staţiile de alimentare”, precum și „Construcţiile de clădiri şi (sau) construcţii inginereşti, instalaţii şi reţele tehnico-edilitare, reconstrucţiile, consolidările, restaurările” (sursa).

    „Chiar de la începutul afacerii, Oleg Morari, apelând la numele și intervențiile fratelui său, a forțat primăria locală să-i atribuie prin încălcarea prevederilor legale a unui teren pentru construcția unei stații eoliene, care și acum are deficiențe și din cauza căreia satul este supus în permanență unor întreruperi sistematice de curent electric. Astfel, chiar dacă inițial consiliul votase împotriva atribuirii terenului pentru eoliene, peste o săptămână a fost convocată ședința extraordinară a consiliului local și consilierii au votat unanim această decizie”, se mai arată în scrisoarea trimisă la adresa redacției.

    Astfel, la moment, frații Morari dețin trei stații eoliene și se pregătesc pentru instalarea celei de-a patra:

     

     

    Potrivit autorului, IRAROM-Grup ar fi încercat să evite declararea la vamă a celor 900 mii de euro, pe care urma să-i plătească producătorului german pentru achiziționarea a trei stații de acest tip. Astfel, vameșii care s-au opus ilegalității în acest caz, ar fi fost ulterior reținuți de către Procuratura Anticorupție, condusă de Viorel Morari, în baza unor dosare intentate în regim de urgență.

    „Aproximativ, după același scenariu a pătimit și fostul Director RED Nord-Vest în 2017, care nu a fost tare receptiv la solicitările de a contribui cu resursele întreprinderii de stat la dezvoltarea stațiilor eoliene în regiune”, se mai spune în scrisoare, acest episod fiind confirmat de sursele Realitatea.md.

    Fostul director al Întreprinderii de Stat Rețelele Electrice de Distribuție Nord Vest Viorel Babii, fost președinte al raionului Fălești, numit în primăvara acestui an de guvernarea democrată, într-adevăr are calitatea de învinuit într-un dosar penal deschis de Procuratura Anticorupție la sfârșitul anului 2017 pentru abuz de serviciu. După cum menționează „Moldova Curată”, dosarul a fost inițiat în baza constatărilor Inspecției Financiare a Ministerului Finanțelor, care a efectuat o revizie la RED Nord-Vest ce a cuprins perioada 2012-2017 și a scos la iveală nereguli serioase la utilizarea banilor, în perioada în care întreprinderea de stat era condusă de Viorel Babii.

    Potrivit Procuraturii Anticorupție, prejudiciul adus întreprinderii de către Babii s-ar ridica la câteva milioane de lei. Fiind cercetat în acest dosar de abuz de putere, la începutul anului 2018 Viorel Babii a fost anunțat în urmărire internațională. Ulterior însă, prin intermediul avocaților săi, bănuitul i-a anunțat pe procurori că este gata să colaboreze cu ancheta, iar astfel în luna martie 2019 măsura preventivă – arestul – a fost anulată. La 15 aprilie 2019 Procuratura Anticorupție a anunțat că urma să îi înainteze învinuirea lui Viorel Babii.

    Banii nu au miros: Frații Morari, proprietari ai unei benzinării la intrarea în satul de baștină

    Un alt domeniu de activitate al Societății cu Răspundere Limitată IRAROM-Grup este „Importul şi/sau comercializarea cu ridicata şi/sau cu amănuntul a benzinei, motorinei şi/sau a gazului lichefiat la staţiile de alimentare”. Astfel, tot la intrarea în satul de baștină, familia Morari deține și o stație PECO.

    Acum doi ani, rețeaua Vento (Tirex) ar fi dorit să construiască în apropierea benzinăriei familiei Morari, o altă stație de alimentare cu petrol. „Astfel, Viorel Morari, folosindu-se de comunicarea sistematică cu Plahotniuc și manipulând informațiile în modul în care îi convenea, s-a ajuns la situația că co-proprietarii Vento sau trezit cu dosar penal și unul dintre ei a stat în arest 12 luni pentru „spălare de bani””, se arată în scrisoarea anonimă.

    Anterior, presa a relatat că fostul administrator al rețelei de benzinării „Tirex-Petrol” și co-proprietar (împreună cu Adrian Borș) al rețelei de benzinării „Vento”, Igor Borș a fost reținut, la 3 martie 2018, împreună cu alți șase presupuși complici, într-un dosar intentat de procurorii Anticorupție.

    Potrivit unui comunicat al PA, învinuitul, „având calitate de director al altui agent economic, cu acelaşi gen de activitate, şi utilizând resursele financiare şi administrative ale întreprinderii pe care o gestiona, a acţionat concertat prin intermediul persoanelor interpuse, a convertit şi a transferat bunurile de la un agent economic la altul. De fapt, a participat la asociere, prin acordarea de asistenţă şi ajutor, în vederea comiterii acţiunilor de spălare de bani”, se menționează în comunicat.

    La începutul lunii martie curent, Igor Borș a fost eliberat din detenție, datorită faptului că legislația nu permite plasarea unei persoane în arest preventiv pe un termen mai mare de un an. Dosarul pe cazul co-proprietarului Vento a fost instrumentat de procurorul Roman Statnîi, despre care autorul scrisorii anonime spune că este un „apropiat și prieten a lui Viorel Morari” și „a avut și el motive personale și de afaceri familiale să se răfuiască cu administratorii rețelei Vento”.

     

    Este de menționat că, potrivit autorului scrisorii anonime, acestea sunt „câteva din episoadele colectate pe parcursul ultimilor 2 ani, care se referă la legăturile complexe formate de procurori și încercarea acestora de a prelua controlul asupra proceselor economice și politice din țară”.

    La finalul scrisorii, acesta precizează că „dacă vă interesează mai mult, va urma”.
    Sursa: realitatea.md

  • Viorel Morari a fost restabilit în funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție

    Astăzi, 17 septembrie, procurorul general interimar, Dumitru Robu, a semnat Ordinul de restabilire a lui Viorel Morari în funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție. Anunțul a făcut de Procuratura Generală.

    Restabilirea în funcție a avut loc ca urmare a tranzacției de împăcare amiabilă, în rezultatul acțiunii în contencios administrativ.

    Astăzi, 17 septembrie, procurorul general interimar, Dumitru Robu, a semnat Ordinul de restabilire a lui Viorel Morari în funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție. Anunțul a făcut de Procuratura Generală.

    Restabilirea în funcție a avut loc ca urmare a tranzacției de împăcare amiabilă, în rezultatul acțiunii în contencios administrativ.

    Prin urmare, de astăzi interimatul funcției de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție, exercitat de către Eduard Varzar, încetează de drept.

    Amintim că Viorel Morari și-a dat demisia după ce în spațiul public au apărut informații precum că el ar fi fost implicat într-o schemă de deposedare de bunuri și bani a unui om de afaceri. Acuzațiile se referă în special la dosarul omului de afaceri Andrei Tranga, proprietarul rețelei de restaurante „Andy's Pizza” și „La Plăcinte”. După săptămâni bune de tăcere, Morari a spart gheața și a spus de ce și-a dat demisia din funcția de șef al Procuraturii Anticorupție (PA). A invocat trei motive: imaginea instituției, obiectivitatea anchetei și aspectele de ordin personal.

    În iunie Morari a anunțat că ar fi fost urmărit. Ulterior, SIS a negat acestă afirmație. Fostul șef al Procuraturii Anticorupție a semnalat abaterile printr-o sesizare adresată procurorului general, Eduard Harunjen.

    Viorel Morari revine la conducerea Procuraturii Anticorupție după ce s-a aflat în această funcție timp de 3 ani, poziție pe care a câștigat-o în aprilie 2016, când a câștigat concursul pentru această funcție.
    Sursa: agora.md

  • Cine sunt cei trei candidați, înscriși în cursa pentru funcția de procuror general interimar

    Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) se întrunește astăzi, 26 iulie, pentru a desemna un candidat la funcția de procuror general interimar. Până la această oră, în concurs, și-au depus cererea de participare doar trei candidați. Este vorba despre Viorel Morari, Anatolie Istrate și Viorel Radețchi.

    Viorel Radețchi activează în calitate de procuror în Secția procurori pentru misiuni speciale în cadrul Procuraturii Generale. Anterior acesta a activat și în calitate de șef al Procuraturii Anticorupție.

    Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) se întrunește astăzi, 26 iulie, pentru a desemna un candidat la funcția de procuror general interimar. Până la această oră, în concurs, și-au depus cererea de participare doar trei candidați. Este vorba despre Viorel Morari, Anatolie Istrate și Viorel Radețchi.

    Viorel Radețchi activează în calitate de procuror în Secția procurori pentru misiuni speciale în cadrul Procuraturii Generale. Anterior acesta a activat și în calitate de șef al Procuraturii Anticorupție.

    Viorel Morari, la rândul său, a activat și el în calitate de șef al Procuraturii Anticorupție, demisionând din această funcție în aprilie. Ulterior, Morari a fost transferat în calitate de procuror în Secția unificare a practicii în domeniul reprezentării învinuirii în instanţele de judecată a Procuraturii Generale.

    Cel de-al treilea candidat, Anatolie Istrate, este avocat de profesie, iar Viorel Morari este fost șef al Procuraturii Anticorupție.

    Dosarele celor trei candidați urmează a fi analizate de membrii CSP în cadrul ședinței de astăzi.

    Potrivit noii modificări la Legea cu privire la Procuratură, procurorul general interimar urmează a fi numit de președinte la propunerea CSP, care va trebui să fie convocat în termen maxim de 3 zile pentru a desemna un candidat. În cazul în care președintele va depista probe incontestabile de incompatibilitate a candidatului la funcția respectivă, acesta va putea refuza numirea candidatului în funcția respectivă. Ulterior, în cazul în care candidatul este respins, procurorul general interimar va fi desemnat prin decret de către președinte, la propunerea Parlamentului.

    Funcția de procuror general a rămas vacantă la 11 iulie, după ce Eduard Harunjen a demisionat din funcția de procuror general al R. Moldova, invocând imposibilitatea exercitării atribuțiilor din motive de sănătate. S-a întâmplat, după ce odată cu schimbarea puterii în stat, clasa politcă de la guvernare și societatea civilă au cerut demisia acestuia, iar la 9 iulie Parlamentul a adoptat acea hotărâre, prin care a constatat că au existat nereguli la numirea lui Harunjen în funcție.

    Interimatul funcției de procuror general este asigurat de unul dintre adjuncții săi, Igor Popa. Eduard Harunjen l-a desemnat pe Popa drept interimar prin ordin, înainte de a demisiona, atunci când a plecat în concediu medical.
    Sursa: zdg.md

  • Noua funcție a lui Viorel Morari după ce a demisionat de la șefia PA

    Procurorul general al R. Moldova, Eudard Harunjen, a semnat ordinul de eliberare a lui Viorel Morari din funcția de șef al Procuraturii Anticorupție la 26 aprilie. Prin același ordin, Morari a fost transferat în calitate de procuror de secție în Procuratura Generală. Informația a fost confirmată pentru Ziarul de Gardă de serviciul de presă al PG.

    Deși, cererea de demisie a șefului PA a fost semnată încă la 26 aprilie, PG și PA nu au făcut publică informația despre plecarea din funcție a lui Morari decât la 2 mai, după ce presa a solicitat confirmarea zvonurilor.

    Procurorul general al R. Moldova, Eudard Harunjen, a semnat ordinul de eliberare a lui Viorel Morari din funcția de șef al Procuraturii Anticorupție la 26 aprilie. Prin același ordin, Morari a fost transferat în calitate de procuror de secție în Procuratura Generală. Informația a fost confirmată pentru Ziarul de Gardă de serviciul de presă al PG.

    Deși, cererea de demisie a șefului PA a fost semnată încă la 26 aprilie, PG și PA nu au făcut publică informația despre plecarea din funcție a lui Morari decât la 2 mai, după ce presa a solicitat confirmarea zvonurilor.

    Motivul demisiei ar fi informațiile apărute recent în presă, potrivit cărora șeful Procuraturii Anticorupție (PA) ar fi fost implicat într-un caz de șantaj și de presiune asupra unui om de afaceri, notează portalul deschide.md.

    Viorel Morari a ocupat funcția de șef al Procuraturii Anticorupție din aprilie 2016, atunci când a fost desemnat în funcție de către Consiliul Superior al Procurorilor, în urma unui concurs.
    Sursa: zdg.md

  • Viorel Morari, șeful Procuraturii Anticorupție, și-a dat demisia

    Viorel Morari, șeful Procuraturii Anticorupție, și-a dat demisia. Informația a fost confirmată pentru Ziarul de Gardă de către Serviciul de presă al Procuraturii Generale.

    Motivul demisiei ar fi informațiile apărute recent în presă, potrivit cărora șeful Procuraturii Anticorupție (PA) ar fi fost implicat într-un caz de șantaj și de presiune asupra unui om de afaceri, notează portalul deschide.md.

    Viorel Morari, șeful Procuraturii Anticorupție, și-a dat demisia. Informația a fost confirmată pentru Ziarul de Gardă de către Serviciul de presă al Procuraturii Generale.

    Motivul demisiei ar fi informațiile apărute recent în presă, potrivit cărora șeful Procuraturii Anticorupție (PA) ar fi fost implicat într-un caz de șantaj și de presiune asupra unui om de afaceri, notează portalul deschide.md.

    Serviciul de presă al Procuraturii Anticorupție ne-a informat că în prezent Viorel Morari se află în concediu. Am încercat să îl contatctăm, însă telefonul acestuia este deconectat.

    Viorel Morari este șef al Procuraturii Anticorupție din aprilie 2016, atunci când a fost desemnat în funcție de către Consiliul Superior al Procurorilor, în urma unui concurs. Anterior Morari a asigurat, timp de jumătate de an, interimatul funcției de șef al PA.
    Sursa: zdg.md

  • Salariile şi achiziţiile procurorilor şefi în 2018

    În 2018, procurorii șefi ai Procuraturii Generale, Procuraturii mun. Chișinău, Procuraturii Anticorupție și Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale au beneficiat de salarii lunare de peste 25 de mii de lei. Unii dintre ei și-au cumpărat mașini scumpe sau apartamente.

    ZdG a făcut o radiografie a declarațiilor de avere și interese ale procurorilor șefi pentru anul 2018 și vă oferă detalii despre salariile, dar și despre achizițiile declarate de aceștia.

    Eduard Harunjen, șeful Procuraturii Generale (PG), a declarat pentru 2018 un salariu lunar de 33 de mii de lei (393 mii de lei anual). Alți 6,4 mii de lei, procurorul general i-a indicat ca venit de la Universitatea de Stat din Moldova (USM). Eduard Harunjen a făcut o singură achiziție în 2018. El și-a cumpărat o motocicletă Yamaha, fabricată în 1999, pentru care a plătit 25 de mii de lei. Anterior, procurorul general declara că, din copilărie, e pasionat de motociclete.

    În 2018, procurorii șefi ai Procuraturii Generale, Procuraturii mun. Chișinău, Procuraturii Anticorupție și Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale au beneficiat de salarii lunare de peste 25 de mii de lei. Unii dintre ei și-au cumpărat mașini scumpe sau apartamente.

    ZdG a făcut o radiografie a declarațiilor de avere și interese ale procurorilor șefi pentru anul 2018 și vă oferă detalii despre salariile, dar și despre achizițiile declarate de aceștia.

    Eduard Harunjen, șeful Procuraturii Generale (PG), a declarat pentru 2018 un salariu lunar de 33 de mii de lei (393 mii de lei anual). Alți 6,4 mii de lei, procurorul general i-a indicat ca venit de la Universitatea de Stat din Moldova (USM). Eduard Harunjen a făcut o singură achiziție în 2018. El și-a cumpărat o motocicletă Yamaha, fabricată în 1999, pentru care a plătit 25 de mii de lei. Anterior, procurorul general declara că, din copilărie, e pasionat de motociclete.

    Mircea Roșioru, adjunctul procurorului general, a raportat venituri de 397 mii de lei de la PG. Alți 33 de mii de lei, Roșioru i-a încasat de la Institutul Național al Justiției și de la USM. În 2018, adjunctul procurorului general a devenit, oficial, proprietarul unui apartament de 121 m.p. în care investise anterior. Tot anul trecut Roșioru și-a cumpărat un garaj și un spațiu nelocativ de 13 m.p.

    Și Igor Popa, adjunct al procurorului general, a raportat venituri similare pentru 2018 – 389 mii de lei. El mai declară un apartament de 60 de m.p., asupra căruia, de anul trecut, are drept de uz.

    Iurii Garaba, un alt adjunct al procurorului general, a avut în 2018 venituri salariale de 384 mii de lei. Familia sa a mai declarat venituri de 3720 de euro din darea în locațiune a unui apartament în Chișinău. Pe lângă salariu, Garaba a primit o pensie de 229 mii de lei, echivalentul a 19 mii de lei lunar.

    Șeful Procuraturii Anticorupție, Skoda Superb nouă, în posesie

    Viorel Morari, procurorul șef al Procuraturii Anticorupție (PA), a avut venituri salariale de 383 mii de lei (32 mii de lei lunar). Șeful PA a mai raportat venituri din diurne (3191 euro), iar partenera sa, o îndemnizație în valoare de 71 mii de lei de la Casa Națională de Asigurări Sociale și alți 3600 de RONI (15 mii de lei), îndemnizație de la Direcția Asigurări Sociale Vaslui. În 2018, familia Morari a intrat în posesia unei Skoda Suberb fabricată în 2018. Automobilul nu l-a costat însă nimic pe șeful PA, mașina fiind doar în gestiunea familiei sale.

    Adriana Bețișor, adjuncta procurorului șef al PA, a avut venituri salariale similare, de 363 mii de lei. 1220 de euro, Bețișor i-a primit ca și diurnă. Soțul ei a raportat venituri salariale de 345 mii de lei, bani proveniți de la Serviciul Fiscal de Stat și de la Serviciul Vamal. În 2018, familia Adrianei Bețișor a devenit proprietara oficială a unei Skoda Octavia, pe care anterior o deținea în folosință. În declarația de avere și interese, valoarea mașinii este de 103 mii de lei. Valoarea sa de piață este însă aproape dublă.

    Eduard Varzar, alt adjunct al șefului PA, a avut în 2018 un venit salarial de 275 mii de lei. Familia acestuia a mai obținut, din îndemnizații de paternitate sau de îngrijirea copilului, alți 50 de mii de lei. În 2018, soții Varzar au achiziționat un teren agricol cu o suprafață de 0,5 ha și un automobil Toyota Prius, fabricat în 2010. Tot în 2018, soții Varzar au trecut cu traiul într-un apartament de 93 m.p, în urma unui contract de locațiune.

    Vitalie Ciudin, adjunctul procurorului șef al PA responsabil de zona de sud a R. Moldova, a avut venituri salariale de 380 mii de lei. Pe parcursul anului trecut, Ciudin nu a făcut achiziții. Un alt adjunct, Serghei Gavajuc, responsabilul de zona de nord, a raportat venituri salariale de 331 mii de lei. Alți 420 mii de lei, familia Gavajuc i-a obținut în urma unor contracte de locațiune, diurne sau îndemnizații. În 2018, aceștia au cumpărat un Mercedes, fabricat în 2012, plătind 150 mii de lei.

    Salarii de 30 de mii pentru șefii de la PCCOCS

    Nicolae Chitoroagă, șeful Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), a avut în 2018 venituri salariale de 386 mii de lei (32 mii de lei lunar), ridicând lunar și o pensie de aproximativ 8 mii de lei (94 mii de lei anual). În 2018, șeful PCCOCS nu a făcut cumpărături.

    Vitalie Busuioc, adjunct la PCCOCS, a declarat venituri salariale de 359 mii de lei. Din două tranzacții de vânzare/cumpărare și din îndemnizația de îngrijire a copilului, familia Busuioc a mai obținut 220 mii de lei. Aceștia au cumpărat, în 2018, un garaj de 48 m.p. și un autoturism Toyota RAV 4 (anul fabricației – 2017).

    Valeriu Bodean, alt adjunct al PCCOCS, a raportat venituri salariale de 379 mii de lei. Familia Bodean nu declară nicio mașină și nu a făcut achiziții pe parcursul anului 2018.

    Și Lucreția Zaharia, adjunctă la PCCOCS, nu a făcut achiziții în 2018. Ea a indicat în declarația de avere și interese pentru 2018 un venit de 364 mii de lei din salariu și 7 mii de lei de la INJ.

    În schimb, Vasile Stoinov, al patrulea adjunct al PCCOCS, și-a cumpărat în 2018 o locuință de 80 m.p.. Acesta a declarat un venit din salariu de 370 mii de lei.

    Veniturile declarate de șefii Procuraturii mun. Chișinău

    Ștefan Șaptefraț, șeful Procuraturii mun. Chișinău, a avut în 2018 venituri salariale de 256 mii de lei. Din 2018, Șaptefraț deține în posesie un automobil Volvo, fabricat în 2015.

    Corneliu Bratunov, adjunctul șefului procurorului de Chişinău şi şeful Oficiului Râşcani al instituţiei, a raportat un venit salarial de 254 mii de lei. În 2018, acesta și-a cumpărat un Hyundai produs în 2011. Soția sa, Oxana, a contractat un împrumut de 5 mii de euro de la un oarecare Igor Grigoriev. Banii trebuie rambursați până în 2021 la o rată a dobânzii de 0%.

    Roman Eremciuc, alt adjunct al Procuraturii mun. Chişinău, şeful Oficiului Centru, a primit, din salariu, 233 mii de lei. Familia Eremciuc a mai primit, din donații, 125 mii de lei – bani oferiți în cadrul unui „eveniment de familie”. Alți 90 de mii de lei, familia procurorului i-a obținut în urma vânzării unui automobil. Roman Eremciuc mai indică în declarația de avere și interese un bun imobil obținut în 2018, fără a oferi detalii despre suprafața acestuia sau despre tipul construcției.

    Marcel Cimbir, şeful Oficiului Botanica al Procuraturii Chişinău, a avut, din salariu, venituri de 258 mii de lei. În 2018, familia Cimbir a primit, în urma unui contract de cesiune de creanță gratuit, un apartament de 90 m.p.

    Skoda Superb din 2017 pentru șeful Oficiului Buiucani

    Eduard Maşnic, şeful Oficiului Buiucani și adjunct al procurorului Chişinăului, a avut venituri din salariu de 256 mii de lei. Soția sa, angajată la compania de construcții „ExFactor-Grup”, a raportat venituri de 230 mii de lei. În 2018, pentru suma de 315 mii de lei, Mașnic a devenit proprietarul unui automobil de marcă Skoda Superb, fabricat în 2017.

    Funcția de șef al Oficiului Ciocana al Procuraturii Chișinău pe parcursul anului 2018 a fost deținută de doi procurori. Până la 1 august, șef a fost Ruslan Popov, care deține acum funcția de șef al Secției avizare și propuneri de legiferare din cadrul PG. În 2018, acesta a declarat venituri salariale de 318 mii de lei. Anul trecut, Popov a vândut un apartament și două locuri de parcare în blocul pentru procurori, construit pe str. Melestiu, obținând în urma tranzacțiilor 1,05 milioane de lei. Popov a achiziționat, la început de 2019, un număr de 15 terenuri agricole și o Toyota Corolla, fabricată în 2006. Popov a mai indicat în declarația sa că bunica i-ar fi împrumutat fiului său, Alexandru, suma de 125 mii de lei. Împrumutul este scadent în anul 2030 și are o rată a dobânzii de 0%.

    Din august 2018, funcția de șef al Oficiului Ciocana al Procuraturii Chișinău este deținută, ca interimar, de procurorul Ion Munteanu. Acesta a raportat pentru 2018 venituri salariale de 336 mii de lei, fără a face achiziții importante.
    Sursa: zdg.md

  • Șeful Procuraturii Anticorupție, cu activitate excelentă. Viorel Morari a fost apreciat de Colegiul de evaluare a performanțelor procurorilor

    Șeful Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, a obținut calificativul ”excelent” în urma evaluării de către Colegiul de evaluare a performanțelor procurorilor. Potrivit informațiilor prezentate de Procuratura Anticorupție este vorba despre o evaluare ordinară. Morari a obținut 462 de puncte și o medie de 92,4 puncte. Acesta a fost numit în funcția de procuror, șef al Procuraturii Anticorupție, în anul 2016.

    În cadrul aceleiași ședințe Colegiul a mai analizat activitate a doi acuzatori de stat. Este vorba despre Iulia Ghimp și Andrei Illarion. Aceștia au obținut însă calificativul ”foarte bine”. Anul trecut un singur procuror a obținut calificativul ”excelent”.

    Șeful Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, a obținut calificativul ”excelent” în urma evaluării de către Colegiul de evaluare a performanțelor procurorilor. Potrivit informațiilor prezentate de Procuratura Anticorupție este vorba despre o evaluare ordinară. Morari a obținut 462 de puncte și o medie de 92,4 puncte. Acesta a fost numit în funcția de procuror, șef al Procuraturii Anticorupție, în anul 2016.

    În cadrul aceleiași ședințe Colegiul a mai analizat activitate a doi acuzatori de stat. Este vorba despre Iulia Ghimp și Andrei Illarion. Aceștia au obținut însă calificativul ”foarte bine”. Anul trecut un singur procuror a obținut calificativul ”excelent”.

    Potrivit Legii cu privire la Procuratură, evaluarea performanțelor procurorilor se desfășoară în două forme:

    evaluarea periodică;
    evaluarea extraordinară.

    Procurorul este supus evaluării periodice a performanțelor o dată la patru ani. Performanțele persoanei numite pentru prima dată în funcția de procuror se evaluează după primii doi ani de activitate.

    Procurorul este supus evaluării performanțelor în mod extraordinar:

    la solicitarea acestuia, dar nu mai des decât o dată în an;
    în cazul participării la concursul pentru ocuparea funcției de procuror-șef;
    în cazul obținerii calificativului ”insuficient”.

    În urma evaluării performanțelor procurorului, Colegiul de evaluare a performanțelor procurorilor adoptă  una din următoarele hotărâri:

    hotărârea privind susținerea evaluării performanțelor prin acordarea calificativului ”bine”, ”foarte bine” sau ”excelent”;
    hotărârea privind obținerea calificativului ”insuficient”;
    hotărârea privind eșuarea evaluării performanțelor.

    Sursa: bizlaw.md

  • Salariile de peste 20 de mii de lei şi tranzacţiile procurorilor-şefi în 2017

    Conducătorii Procuraturii Generale şi cei ai procuraturilor de profil au primit, în 2017, salarii de peste 20 de mii de lei pe lună. Procurorul general, de exemplu, a beneficiat de un salariu de puţin peste 30 de mii de lei. Deşi, în 2017, majoritatea procurorilor-şefi nu au făcut achiziţii, unii acuzatori de stat au intrat, totuşi, în posesia unor apartamente sau maşini de lux.

    Eduard Harunjen, procuror general, nu a făcut achiziţii în 2017. Şeful Procuraturii Generale (PG) a beneficiat însă de un salariu de invidiat: 30,2 mii de lei pe lună. Conform declaraţiei de avere şi interese, acesta a acumulat, din salariu, 363,58 mii de lei în 2017, iar alţi 4,5 mii de la Universitatea de Stat din Moldova. Soţia acestuia, Adela, a avut un salariu anual de 160 de mii de lei, activând la Curtea de Arbitraj Internaţional Comercial.

    Adjuncţii procurorului general, fără achiziţii, dar cu salarii de peste 20 de mii de lei

    Conducătorii Procuraturii Generale şi cei ai procuraturilor de profil au primit, în 2017, salarii de peste 20 de mii de lei pe lună. Procurorul general, de exemplu, a beneficiat de un salariu de puţin peste 30 de mii de lei. Deşi, în 2017, majoritatea procurorilor-şefi nu au făcut achiziţii, unii acuzatori de stat au intrat, totuşi, în posesia unor apartamente sau maşini de lux.

    Eduard Harunjen, procuror general, nu a făcut achiziţii în 2017. Şeful Procuraturii Generale (PG) a beneficiat însă de un salariu de invidiat: 30,2 mii de lei pe lună. Conform declaraţiei de avere şi interese, acesta a acumulat, din salariu, 363,58 mii de lei în 2017, iar alţi 4,5 mii de la Universitatea de Stat din Moldova. Soţia acestuia, Adela, a avut un salariu anual de 160 de mii de lei, activând la Curtea de Arbitraj Internaţional Comercial.

    Adjuncţii procurorului general, fără achiziţii, dar cu salarii de peste 20 de mii de lei

    Şi adjuncţii procurorului general au avut salarii mari în 2017, după reformarea Procuraturii. Igor Popa a ridicat un salariu lunar de 26,5 mii de lei (318,75 mii anual). Şi acesta nu a făcut cumpărături în 2017. În declaraţia sa, Popa nu a mai indicat-o pe avocata Ala Popa. Potrivit unei hotărâri judecătoreşti, cei doi au divorţat în octombrie 2016. Cererea a fost depusă de avocată, iar Igor Popa a acceptat divorţul, solicitând examinarea cazului în lipsa sa. Ambii au decis ca cei doi copii minori ai lor să rămână în grija mamei.

    Iurii Garaba, alt adjunct al procurorului general, a avut un salariu lunar de aproximativ 20,2 mii de lei în 2017 (242,89 mii de lei). Procurorul a vândut un BMW 520 cu 5 mii de euro, iar din darea în locaţiune a unui apartament a obţinut 3720 de euro. Locuinţa oferită în chirie de soţii Garaba, cu o suprafaţă de 51 m.p., a fost cumpărată în 2013. Adjunctul procurorului general a beneficiat şi de o pensie lunară de 18,5 mii de lei. El deţine un depozit de 10 mii de euro, dar din 2013 şi până în 2033 urmează să ramburseze trei credite în valoare de 15,5 mii de euro şi 5,6 mii de USD. Soţia lui Garaba, Irina, a acumulat venituri din trei surse. De la Fabrica Avicolă „Tochile”, condusă de Victor Garaba, fratele procurorului, şi fondată de Lifaza Limited, un off-shore cipriot, aceasta a avut un salariu de 14,4 mii de lei. 17,4 mii de lei şi, respectiv, 6,4 mii de lei, Irina Garaba i-a primit de la reprezentanţele companiilor „Wecker Limited” şi „Belsis Limited”.

    Mircea Roşioru, al treilea adjunct al procurorului general, a avut cel mai mare salariu dintre toţi conducătorii PG. Potrivit declaraţiei de avere şi interese depuse de acesta pentru 2017, Roşioru a ridicat lunar 30,8 mii de lei (370,33 mii de lei anual). Alţi 16 mii de lei, adjunctul procurorului general i-a primit din activitatea didactică pe care a desfăşurat-o la Institutul Naţional al Justiţiei, Universitatea de Studii Europene şi Universitatea de Stat din Moldova. Nici Roşioru nu a făcut cumpărături în 2017, dar a investit, începând cu 2011, 47 mii de euro într-un apartament edificat de Basconslux special pentru procurori. Soţia lui Mircea Roşioru este angajată la „Dendrobium” SRL, companie gestionară a unei afaceri cu flori.

    Viorel Morari, şeful Procuraturii Anticorupţie, a avut un salariu lunar de 27,5 mii de lei în 2017 (330,44 mii de lei pe an), iar de la INJ, alţi 5,2 mii de lei. Suma de 1382 de euro, Viorel Morari a încasat-o dintr-o diurnă plătită de Consiliul Europei. La fel ca şi colegii săi de la PG, Morari nu a făcut achiziţii în 2017. Noutatea din declaraţia lui Morari este faptul că acesta a indicat-o pe soția (sau concubina), angajată și ea în domeniu, la PG. Aceasta a obţinut, din salariu, 18,8 mii de lei, iar din indemnizaţia oferită de Casa Naţională de Asigurări Sociale, 45,5 mii de lei.

    Adriana Beţişor, adjuncta lui Viorel Morari, a avut un salariu mediu de 26,1 mii de lei în 2017 (313,73 mii de lei pe an). În anul de referinţă, acuzatoarea de stat nu a făcut cumpărături, indicând în declaraţia de avere şi interese acelaşi apartament şi aceleaşi maşini, de model Skoda, despre care ZdG a scris anterior. Soţul Adrinei Beţişor, angajat la Serviciul Fiscal de Stat, a avut un salariu mediu de 17 mii de lei pe lună. Alţi 1900 de lei i-a primit pentru perioada în care a fost în concediu medical.

    Eduard Varzar, care deţine funcţia de adjunct al Procuraturii Anticorupţie din august 2017, a obţinut, în 2017, din salariul de procuror, 257,22 mii de lei (21,4 mii de lei lunar). Cei mai mulţi bani, 316,76 de mii de lei, au intrat în conturile procurorului în urma unui titlu executoriu din februrie 2017. Originea acestui titlu executoriu se trage încă din 2006, când acesta s-a adresat, iniţial, la Consiliul Municipal Chişinău (CMC), iar ulterior, în judecată, cerând, în conformitate cu Legea cu privire la procuratură, valabilă în acel moment, acordarea unui spaţiu locativ. Legea, abrogată ulterior, dar valabilă în acea perioadă, stabilea că, în cazul în care procurorul nu are locuinţă sau are nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor de trai, autoritatea administraţiei publice locale este obligată, în termen de cel mult un an de la numirea acestuia în funcţie, să îl asigure cu locuinţă (apartament sau casă) de serviciu pe perioada de activitate în localitatea respectivă. În 2008, Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) a menţinut în vigoare deciziile instanţelor inferioare şi a dispus obligarea autorităţilor publice locale să-i acorde o locuinţă. Titlul executoriu nu a fost însă executat. Ulterior, Varzar s-a adresat în judecată împotriva Ministerului Justiţiei, pentru neexecutarea în termen rezonabil a hotărârii judiciare, cerând repararea prejudiciului moral şi material suportat în legătură cu neexecutarea hotărârii judecătoreşti şi încasarea cheltuielilor de judecată. În iulie 2016, instanţa i-a admis, parţial, solicitarea, iar în februarie 2017, după ce cazul a ajuns la CA Chişinău, solicitarea a devenit executorie. Și CSJ a menținut, prin încheiere, decizia instanțelor inferioare. La scurt timp, Ministerul Finanţelor i-a transferat suma de 316,76 mii de lei. Totuşi, procurorul spune că hotărârea judiciară prin care CMC este obligat să-i ofere o locuinţă încă nu a fost executată. Acesta nu exclude că se va adresa, repetat, în judecată.

    „Hotărârea privind acordarea spaţiului locativ se află în curs de executare. N-am avut eu norocul ca executarea dosarului meu să aibă loc în termene reduse, ca la alţi colegi procurori, judecători, poliţişti. De vreo zece ani cunosc că Primăria nu dispune de spaţiu locativ. Dacă scriu, fix aşa răspuns primesc. Dacă aş fi beneficiat de o compensare, cum au beneficiat alţi colegi, nu mai ajungea să fie acest litigiu. Eforturile repetate, încercările de a scoate problema de pe ordinea de zi au fost fără succes”, susţine Varzar. Această sumă este pentru compensarea neexecutării hotărârii judecătoreşti până în 2016. „Perioada din 2016 până la data când va fi executată, este pasibilă de a solicita, din nou, recuperarea prejudiciului”, constată procurorul.

    Nicolae Chitoroagă, şeful Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS), a ridicat, lunar, un salariu mediu de 22,6 mii de lei, dar şi o pensie de 7,4 mii de lei pe lună. Acesta nu a achiziţionat niciun bun mobil sau imobil în 2017. Vasile Stoinovunul din adjuncţii săi, a avut în 2017 un salariu mediu lunar de 28,4 mii de lei. Acuzatorul de stat şi soţia sa păstrează, într-un depozit, 20 de mii de USD. Nici Lucreţia Zaharia, un alt adjunct de la PCCOCS, nu a făcut cumpărături în 2017. Ea a avut anul trecut un salariu lunar mediu de aproximativ 26 de mii de lei. Valeriu Bodean, alt adjunct al şefului PCCOCS, a avut un salariu mediu lunar de 22,7 mii de lei. În decembrie 2016, Bodean a devenit proprietarul unui apartament cu o suprafaţă de 120 m.p., în care investea începând cu anul 2011.

    Şi Vitalie Busuioc, şi el adjunct al şefului PCCOCS, s-a ales, în 2017, cu un apartament nou.Conform declaraţiei de avere şi interese, Busuioc a ridicat, lunar, 20,4 mii de lei. Acesta a vândut, cu 53,5 mii de euro, echivalentul a aproximativ 1,1 milioane de lei, un apartament de 71 m.p., despre care menţiona în declaraţia de avere din 2016 că ar valora 28,4 mii de euro. La cumetria copilului, procurorul a obţinut 5,8 mii de euro. Cu banii obţinuţi în 2017, Vitalie Busuioc şi-a achiziţionat un apartament cu o suprafaţă de 150 m.p., locuinţă care ar valora, conform informaţiilor publicate de procuror, 1,05 milioane de lei. Preţul de piaţă al unui asemenea imobil costă însă aproape dublu. Soţia lui Busuioc a acumulat venituri în valoare totală de 106 mii de lei de la firmele „City Arena” SRL şi „New Tone”. „City Arena”este gestionată de Sergiu Busuioc, fratele procurorului. Acesta este implicat în mai multe afaceri,inclusiv în firma care gestionează restaurantul „Cactus” de pe str. Armenească din Chişinău, acolo unde îl are partener pe impresarul sportiv, Leonid Istrati.

    Tranzacţia lui Cimbir: A vândut un apartament de 119 m.p. cu 34 de mii de euro

    Ştefan Şaptefraţ, şeful Procuraturii Chişinău, a avut în 2017 un salariu lunar de aproximativ 18,3 mii de lei (219,8 mii de lei anual). La fel ca şi majoritatea colegilor cu funcţii de conducere din cadrul Procuraturii, şi Şaptefraţ nu a făcut achiziţii în anul 2017.

    Corneliu Bratunov, adjunctul procurorului mun. Chişinău şi şeful Oficiului Râşcani al instituţiei, a avut un salariu lunar de 25 mii de lei. La un eveniment de familie (zi de naştere) familia Bratunov a obţinut 1150 de euro. Soţia procurorului a obţinut 7,6 mii de lei de la SRL „Nisa-T”, cu activităţi în comerţ, şi 25,3 mii de lei, procent din vânzări de la un magazin online din Belarus. La început de 2018, familia Bratunov a cumpărat un autoturism Hyundai, cu o valoare de 10 mii de lei.

    Marcel Cimbir, alt adjunct al procurorului de Chişinău, tot el, şeful Oficiului Botanica al instituţiei, a primit, lunar, 19,3 mii de lei. Procurorul a vândut cu 120 mii de lei un automobil Skoda Superb. Alţi 690 mii de lei (aproximativ 34 mii de euro) i-a obţinut de la cesionarea drepturilor asupra unui apartament de 119 m.p., construit de „Basconslux” special pentru angajaţii procuraturii. Informaţiile din declaraţia de avere şi interese a procurorului Cimbir mai arată că acesta a vândut un metru patrat de apartament cu doar 285 de euro, în condiţiile în care preţul de piaţă este cel puţin dublu, iar procurorii au achitat pentru un metru pătrat, conform informaţiilor publicate anterior de ZdG, 340 de euro. În noiembrie 2016, Mariana Cimbir, soţia acuzatorului de stat, tot ea, fiica lui Veaceslav Untilă, preşedintele Curţii de Conturi, a intrat în gestionarea „Retraco Grup” SRL, cu activităţi imobiliare.

    Maşnic – cu o Skoda nouă, Popov – cu două maşini Toyota

    Eduard Maşnic, alt adjunct, şeful Oficiului Buiucani al Procuraturii Chişinău, a avut un salariu mediu de 27,7 mii de lei în 2017. Acesta şi-a achiziţionat, la început de 2018, un automobil Skoda Superb, fabricat în 2017, plătind 315 mii de lei. Partenera lui Maşnic este angajată la Compania de construcţii „Exfactor Grup”, de unde a avut un salariu de 10 mii de lei pe lună.

    Ruslan Popov, şeful Oficiului Ciocana al Procuraturii mun. Chişinău, care deţine şi funcţia de adjunct al procurorului mun. Chişinău, a avut un an 2017 plin de tranzacţii. Acesta a beneficiat de un salariu mediu lunar de aproximativ 26,4 mii de lei, iar alţi 29 de mii de lei au intrat în conturile procurorului din activitatea didactică pe care o desfăşoară la mai multe instituţii din ţară.

    Dacă în 2016, Popov cumpăra un BMW X5, în 2017 automobilul a fost vândut cu 998 de mii de lei. Un alt automobil, tot BMW X5, procurorul l-a vândut unui SRL, doar că pentru suma de 150 de mii de lei. Popov a vândut şi un Hyundai Tucson cu 14 mii de euro. A cumpărat, în schimb, un Hyundai Santa Fe, cu 506 mii de lei, şi un Hyundai Grand Santa Fe, pentru care a plătit 739,5 mii de lei.

    Roman Eremciuc, şeful Oficiului Centru al Procuraturii Chişinău şi adjunctul procurorului Chişinău, a ridicat lunar 17,3 mii de lei. Sumele de 540 de euro şi 744 de USD constituie diurnele procurorului primite pentru deplasări în străinătate. Alţi 75 de mii de lei au intrat în conturile familiei ca şi daruri la zile de naştere. Soţia procurorului, angajată la Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, a avut un venit din salariu de 379,8 mii de lei în 2017.
    Sursa: zdg.md

  • Mai mulți procurori au primit distincții. Cine sunt aceștia

    Peste 20 de procurori au primit astăzi distincții. Decorațiile le-au fost înmânate de Procurorul General al Republicii Moldova, Eduard Harunjen, în cadrul ședinței Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). Printre cei care au primit distincții sunt mai mulți șefi din cadrul instituției. Astfel, Crucea ”Pentru Merit” Clasa I le-a fost oferită procurorilor:

    Valeriu Bodeanu – adjunct al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale;
    Adrian Mircos – procuror-şef al Direcţiei urmărire penală şi criminalistică;
    Valeriu Chitoraga – procuror-şef al procuraturii raionului Ialoveni.

    Totodată, mai mulți acuzatori de stat au primit Crucea ”Pentru Merit” Clasa II. Aceștia sunt:

    Peste 20 de procurori au primit astăzi distincții. Decorațiile le-au fost înmânate de Procurorul General al Republicii Moldova, Eduard Harunjen, în cadrul ședinței Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). Printre cei care au primit distincții sunt mai mulți șefi din cadrul instituției. Astfel, Crucea ”Pentru Merit” Clasa I le-a fost oferită procurorilor:

    Valeriu Bodeanu – adjunct al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale;
    Adrian Mircos – procuror-şef al Direcţiei urmărire penală şi criminalistică;
    Valeriu Chitoraga – procuror-şef al procuraturii raionului Ialoveni.

    Totodată, mai mulți acuzatori de stat au primit Crucea ”Pentru Merit” Clasa II. Aceștia sunt:

    Lucreția Zaharia – adjunct al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale;
    Viorel Morari – procuror-șef al Procuraturii Anticorupție;
    Serghei Cebotari – procuror-şef al procuraturii raionului Soroca;
    Covalciuc Ion – procuror-şef interimar al procuraturii raionului Glodeni.

    De asemenea, astăzi au mai fost înmânate Medalii ”Pentru serviciu impecabil” Clasa II procurorilor:
    Vladislav Guţan – procuror-şef al Secţiei asistenţă juridică internaţională;
    Vasile Ciubotaru – procuror-şef al procuraturii raionului Teleneşti;
    Lorenta Gorea – procuror în Secţia protocol, cooperare internaţională şi integrare europeană.

    Medalia ”Pentru serviciu impecabil” Clasa III le-a fost oferită procurorilor:
    Roman Eremciuc – adjunct al procurorului-şef al Procuraturii mun. Chişinău, şef al Oficiului Centru;
    Andrei Roşca – procuror-şef al procuraturii raionului Rezina;
    Radu Gojan – procuror în Secţia unificare a practicii în domeniul urmăririi penale;
    Dorin Compan – procuror în Procuratura Anticorupţie;
    Aurel Ciocan – procuror în Procuratura mun. Chişinău, Oficiul Ciocana;
    Dumitru Robu – procuror în Procuratura Anticorupţie;
    Valentina Gavdiuc – procuror în procuratura de circumscripţie Bălţi;
    Ion Steclari – Procuror în procuratura raionului Ungheni.

    În același timp, Insigna de piept ”Eminent al Procuraturii” a fost obținută de:
    Vladislav Cojocaru – procuror-şef al procuraturii raionului Căuşeni;
    Ruslan Lungu – Procuror-şef al procuraturii mun. Bender;
    Vasile Stoinov – adjunct al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.

    Procurorii au fost nominalizați pentru a fi decorați cu ocazia aniversării a XXVI-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Atunci CSP, la propunerea conducătorilor subdiviziunilor Procuraturii, a prezentat Procurorului General o listă de peste 80 de procurori pentru a fi încurajați pentru activitatea desfășurată. Astăzi, distincții au primit însă de 4 ori mai puțini.

    Procurorul General, Eduard Harunjen, i-a felicitat pe cei care au primit titluri și i-a îndemnat ”să fie un exemplu pentru colectivele pe care le conduc”.

    Sursa: bizlaw.md

  • VIOREL MORARI: MI-AM STABILIT UN TERMEN: PÂNĂ LA 1 AUGUST SĂ OBȚIN PRIMELE REZULTATE. ÎN CAZ CONTRAR, MĂ VOI ÎNTREBA DACĂ MAI ARE ROST SĂ RĂMÂN ÎN FUNCȚIE

    Procurorul Anticorupție, Viorel Morari, ales recent pentru un mandat de 5 ani, a vorbit, în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată, despre cum planifică să reorganizeze Procuratura Anticorupţie şi despre angajarea unor noi procurori. El a declarat că accederea în funcţia de Procuror Anticorupţie este o provocare profesională şi că îşi acordă termenul de până la 1 august 2016 pentru a obţine primele rezultate. „În caz contrar, eu primul o să-mi pun întrebarea dacă este cazul să mă mențin în funcție după 1 august”, a adăugat Viorel Morari.

    Procurorul Anticorupție, Viorel Morari, ales recent pentru un mandat de 5 ani, a vorbit, în cadrul unui interviu pentru Moldova Curată, despre cum planifică să reorganizeze Procuratura Anticorupţie şi despre angajarea unor noi procurori. El a declarat că accederea în funcţia de Procuror Anticorupţie este o provocare profesională şi că îşi acordă termenul de până la 1 august 2016 pentru a obţine primele rezultate. „În caz contrar, eu primul o să-mi pun întrebarea dacă este cazul să mă mențin în funcție după 1 august”, a adăugat Viorel Morari.

    De asemenea, el a vorbit despre dosarele examinate de PA legate de delapidarea fondurilor din cele 3 bănci: Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank, şi modul în care decurg cercetările. Portivit lui, procurorii aşteaptă acum răspunsurile la mai multe cereri de comisii rogatorii trimise în Federaţia Rusă, Letonia şi Ucraina, fapt ce ar tărăgăna investigațiile.

    „Eu sunt sceptic referitor la recuperarea integrală a prejudiciului, dar o parte sper că va fi posibil, ca urmare a acţiunilor de urmărire penală pe care le vom efectua”, a subliniat Viorel Morari.

    Totodată, Procurorul Anticorupţie a declarat că pledează pentru ca dosarul fostului premier Vlad Filat să fie examinat în continuare în şedinţe închise şi a explicat de ce procurorul Adriana Beţişor are în gestiune mai multe dosare de rezonanţă social-politică. 
    Sursa: moldovacurata.md

  • Viorel Morari: Îmi voi da demisia dacă PA este implicată în „scurgerile” care-l vizează pe Chirtoacă

    Șeful Procuraturii Anticorupție ar fi gata să plătească cu propria demisia o posibilă implicarea a subalternilor săi în scandalul scurgerilor de informații compromițătoare care l-au vizat pe Dorin Chirtoacă. Pentru a stabili claritate în acest caz, Viorel Morari a inițiat o investigație internă de care se ocupă personal, potrivit unei declarații pe care a făcut-o în exclusivitate pentru Deschide.MD.

    Viorel Morari declară că imaginile apărute în spațiul public, care îl vizează pe edilul suspendat nu s-au regăsit pe niciun dispozitiv ridicat de procurorii anticorupție în cadrul perchezițiilor efectuate.

    În prealabil vă pot spune că nu am avut acces la fotografiile plasate în spațiul public. În marja competenței mele am inițiat o investigație internă privind informația deținută în telefoane. Eu verific personal acest lucru precum și implicarea procurorului de caz sau implicarea altor procurori care au avut accces la materialele cauzei penale. Dacă se constată implicarea cuiva din Procuratura Anticorupție, eu o să-mi dau demisia”, susține Morari.

    Șeful Procuraturii Anticorupție ar fi gata să plătească cu propria demisia o posibilă implicarea a subalternilor săi în scandalul scurgerilor de informații compromițătoare care l-au vizat pe Dorin Chirtoacă. Pentru a stabili claritate în acest caz, Viorel Morari a inițiat o investigație internă de care se ocupă personal, potrivit unei declarații pe care a făcut-o în exclusivitate pentru Deschide.MD.

    Viorel Morari declară că imaginile apărute în spațiul public, care îl vizează pe edilul suspendat nu s-au regăsit pe niciun dispozitiv ridicat de procurorii anticorupție în cadrul perchezițiilor efectuate.

    În prealabil vă pot spune că nu am avut acces la fotografiile plasate în spațiul public. În marja competenței mele am inițiat o investigație internă privind informația deținută în telefoane. Eu verific personal acest lucru precum și implicarea procurorului de caz sau implicarea altor procurori care au avut accces la materialele cauzei penale. Dacă se constată implicarea cuiva din Procuratura Anticorupție, eu o să-mi dau demisia”, susține Morari.

    Totodată el a confirmat că difuzarea informațiilor care vizează viața privată a unei persoane este pasibilă de tragere la răspundere penală. Mai mult, din câte cunoaște el, Procurorul General ar fi dispus o investigație în sarcina Procuraturii Municipale.

    „Faptul respectiv este pasibil de urmărire penală deoarece este violarea dreptului la viața privată. Din câte știu, Procurorul General a pus în sarcina Procuraturii Municipale inițierea unei investigații penale în acest sens, dar problema este faptul că domnul Chirtoacă trebuie să depună plângere fiindcă atunci când este vorba despre încălcarea inviolabilităţii vieţii personale (art.177 CP), Codul de Procedură Penală prevede foarte clar: cauza penală poate fi investigată doar în baza unei plângeri. Această investigație ar fi putut să o facă și procuratura anticorupție, dar noi suntem în situație de conflict atâta timp cât dosarele în care este cercetat Dorin Chirtoacă se află în gestiunea noastră”, a adăugat Viorel Morari. 

    Pe final, șeful Procuraturii Anticorupție a declarat că este regretabil faptul că în spațiul public au ajuns informații cu caracter personal.

    „Eu personal condamn o astfel de practică. Nu este acceptabilă! Cercetarea penală a unei persoane nu justifică difuzarea datelor cu caracter personal sau a informațiilor cu conținut intim despre ea”, a conchis șeful PA. 

    Vom aminti că săptămâna trecută pe unele surse mass-media au apărut mai multe imagini care îl aveau în prim plan pe Dorin Chirtoacă. Aceleași materiale au fost expediate și pe adresa electronică a Deschide.MD, de pe un cont fals. În opinia redacției noastre, imaginile au menirea de a atenta la viața intimă a unei persoane și, pentru că nu au legătură cu activitatea profesională, au destinația de a-i leza acesteia demnitatea și onoarea personală. Pentru că nu am vrut să fim părtași la situații în care viața privată a unei persoane este expusă public, redacția Deschide.MD a decis SĂ NU facă publice imaginile și, în numele deontologiei profesionale și a îndeamnat mass-media scrisă și audiovizuală să se delimiteze de aceste de jocuri. 

    După apariția acelor imagini, Dorin Chirtoacă a declarat că autorii sunt nimeni alții decât membrii PSRM, iar Mihai Ghimpu a acuzat Procuratura Anticorupție (PA) de implicare în scurgerile respective. Potrivit liderului PL, aceste imagini au ajuns pe rețelele sociale cu ajutorul procurorilor implicați în proces.

    Sursa: deschide.md

  • FOTO // Viorel Morari, șeful Procuraturii Anticorupție, a fost pus la pământ

    Șeful Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, a fost „pus la pământ”. S-a întâmplat în timpul unei instruiri a ofițerilor și procurorilor anticorupție, despre cum să aplice măsurile de bază de prim ajutor în cazuri de accidente, traumatisme, stop cardiac, comă și altele, până la sosirea personalului calificat.

     Astfel de situații pot surveni în momentul exercitării atribuțiilor de serviciu de către reprezentanții organelor de ocrotire a normelor de drept. Iată de ce este necesar ca aceștia să posede cunoștințe speciale în acest sens, pentru a lua măsuri imediate, astfel încât persoanele ce au nevoie de ajutor să aibă mai multe șanse de recuperare sau de supraviețuire.

    Șeful Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, a fost „pus la pământ”. S-a întâmplat în timpul unei instruiri a ofițerilor și procurorilor anticorupție, despre cum să aplice măsurile de bază de prim ajutor în cazuri de accidente, traumatisme, stop cardiac, comă și altele, până la sosirea personalului calificat.

     Astfel de situații pot surveni în momentul exercitării atribuțiilor de serviciu de către reprezentanții organelor de ocrotire a normelor de drept. Iată de ce este necesar ca aceștia să posede cunoștințe speciale în acest sens, pentru a lua măsuri imediate, astfel încât persoanele ce au nevoie de ajutor să aibă mai multe șanse de recuperare sau de supraviețuire.

    Cursul de instruire a fost ținut de personal cu experiență de la Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească. Medicii i-au învățat pe cei prezenți cum să recunoască simptomele și semnele unui accident, dar și cum să administreze îngrijirea de bază până la sosirea personalului calificat din cadrul serviciului de ambulanță.

    Procurorii și ofițerii anticorupție au însușit la modul practic, fiind antrenați în exerciții aplicative, cum să acorde primul ajutor medical și psihologic, dar și manevrele de resuscitare cardio-pulmonară. Totodată, au învățat cum să gestioneze reacțiile neadecvate ale persoanelor din anturajul victimei, astfel încât, acestea să nu împiedice intervenția de prim ajutor.

    Menționăm că, lecțiile de prim ajutor au scopul de a instrui, informa și pregăti angajații în funcție de tipurile de risc la care sunt expuși.
    surse: deschide.md

  • Viorel Morari explică dosarul Melniciuc // - Au fost ridicate sume mari de la domiciliul său!

    În urma perchezițiilor de astăzi, procurorii anticorupție au ridicat de la domiciliul judecătorului Oleg Melniciuc, o sumă cheș de circa 10 mii de euro, a declarat pentru Deschide.MD, șeful Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari. Sursa citată ne-a explicat că urmărirea penală a fost începută pe 7 martie în baza procesului penal pe care îl avea în gestiune PA după ce „averile” magistratului au făcut obiectul unor investigații jurnalistice.

    Viorel Morari a declarat că iniţial procurorii au decis neînceperea urmăririi penale, dar au sesizat Autoritatea Națională de Integritate (ANI) ca să verifice corectitudinea declarării veniturilor şi proprităţilor magistratului, inclusiv prin prisma unui posibil conflict de interese. ANI-ul le-a răspuns că este încă nefuncțională, fapt care i-a determinat pe procurori să reia investigațiile pornind urmărirea penală pe faptul îmbogăţirii ilicite. 

    În urma perchezițiilor de astăzi, procurorii anticorupție au ridicat de la domiciliul judecătorului Oleg Melniciuc, o sumă cheș de circa 10 mii de euro, a declarat pentru Deschide.MD, șeful Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari. Sursa citată ne-a explicat că urmărirea penală a fost începută pe 7 martie în baza procesului penal pe care îl avea în gestiune PA după ce „averile” magistratului au făcut obiectul unor investigații jurnalistice.

    Viorel Morari a declarat că iniţial procurorii au decis neînceperea urmăririi penale, dar au sesizat Autoritatea Națională de Integritate (ANI) ca să verifice corectitudinea declarării veniturilor şi proprităţilor magistratului, inclusiv prin prisma unui posibil conflict de interese. ANI-ul le-a răspuns că este încă nefuncțională, fapt care i-a determinat pe procurori să reia investigațiile pornind urmărirea penală pe faptul îmbogăţirii ilicite. 

    Prin urmare procurorii anticorupție au analizat veniturile obținute legal, proprietățile și cheltuielile pe care le-a avut magistratul, constatând o diferență de peste 700 de mii de lei între bunurile procurate și mijloacele dobândite legal. 

     „Noi am calculat veniturile lui oficiale în perioada 2014-2016, apoi am calculat cât a cheltuit el în perioada respectivă şi am constatat că bănuitul a cheltuit cu peste 700 de mii de lei mai mult decât a câştigat. Totodată sunt bănuieli în privinţa donaţiilor pe care acesta pe primea aproape în fiecare an de la mama sa pensionară care nu a declarat niciun venit la FISC”, ne-a declarat Viorel Morari.

    Revenind la investigația jurnalistică în baza căreia anul trecut a fost pornit un proces penal, aceasta se referă la blocul locativ de pe strada Hristo Botev 6, din Chișinău, care se construiește în prezent pentru magistrații Judecătoriei sectorului Râșcani din Capitală și copiii acestora. În clădirea respectivă s-au ales cu apartamente și chiar spații comerciale mama și câteva rude de-ale lui Oleg Melniciuc. 

    Oleg Melniciuc, anterior președinte al Judecătoriei sectorului Râșcani al Capitalei, a ratat acum câteva luni fotoliul de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău. Consiliul Superior al Magistraturii nu i-a acceptat cererea de a fi numit repetat în funcție, după ce președintele Igor Dodon a respins candidatura magistratului la începutul lunii ianuarie. Acum doi ani, CSM l-a propus pe Oleg Melniciuc, pe atunci judecător și vicepreședinte al Judecătoriei sectorului Râșcani, la funcția de președinte al aceleiași instanțe. Nicolae Timofti a scris negru pe alb că obiectivitatea magistratului provoacă îndoieli.

    Anterior, la Adunare generală a judecătorilor, el a candidat la funcția de membru al Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor, dar nu a fost ales. Oleg Melniciuc a criticat în repetate rânduri reorganizarea sistemului judecătoresc.

    Pentru îmbogăţire ilicită, legea prevede o amendă de 500 de mii de lei sau până la 15 ani de puşcărie. În ambele cazuri cu privarea dreptului de a ocupa o funcţie sau exercita o activitate pe un termen de până la 15 ani.
    sursa: deschide.md

  • Viorel Morari condamnă ingerinţa în actul justiţiei din partea eurodeputatului care-l apără pe Shor

    Şeful Procuraturii Anticorupţie, Viorel Morari, îşi exprimă îngrijorare faţă de ingerinţa unor oficiali europeni în actul justiţiei înfăptuit de instituţiile abilitate din Republica Moldova. El se referă la scrisoarea semnată recent de europarlamentarul Lorenzo Fontana în care se atrage atenția asupra faptului, că arestarea și limitarea libertății aduc prejudicii nu doar lui Ilan Shor – primarul orașului Orhei, dar și locuitorilor orașului Orhei care sunt lipsiți de posibilitatea contactului direct cu primarul lor.

    Viorel Morari consideră că mesajul lui Fontana are scopul de a face presiune pe anchetă. Mai grav decât atât, o astfel de scrisoare creează un precedent periculos pentru alte dosare în care figurează bănuiţi aflaţi sub protecţia anumitor "umbrele politice".

    Şeful Procuraturii Anticorupţie, Viorel Morari, îşi exprimă îngrijorare faţă de ingerinţa unor oficiali europeni în actul justiţiei înfăptuit de instituţiile abilitate din Republica Moldova. El se referă la scrisoarea semnată recent de europarlamentarul Lorenzo Fontana în care se atrage atenția asupra faptului, că arestarea și limitarea libertății aduc prejudicii nu doar lui Ilan Shor – primarul orașului Orhei, dar și locuitorilor orașului Orhei care sunt lipsiți de posibilitatea contactului direct cu primarul lor.

    Viorel Morari consideră că mesajul lui Fontana are scopul de a face presiune pe anchetă. Mai grav decât atât, o astfel de scrisoare creează un precedent periculos pentru alte dosare în care figurează bănuiţi aflaţi sub protecţia anumitor "umbrele politice".

    "Dacă ne-am conduce după logica domnului europarlamentar nu ar trebui să reţinem niciun primar sau alt funcţionar ales de oameni pentru că le îngrădim dreptul de a avea contact cu alesul lor. Este îngrijorătoare ingerinţa unor oficiali din afara ţării în actul de justiţiei din Republica Moldova, dar avem deplina încredere în instanţele naţionale şi în faptul acestea nu se vor lasa influenţate de aceste presiuni insidioase. Indiferent de „recomandările" europarlamentarului, sperăm că magistraţii vor judeca după lege şi după propria conştiinţă şi nu după convingerile politice ale unor oficiali care îşi pun funcţia în faţă pentru a se face auziţi în alte state", a declarat Viorel Morari pentru Deschide.MD.

    Şeful Procuraturii Anticorupţie este convins că afirmaţiile menţionate au depăşit limitele admisibile ale unui discurs public, ţinând cont de faptul că nu există nici măcar o sentinţă a instanţei de fond în cazul lui Ilan Shor.

    "Cu regret, nu este prima dată când unii oficiali, opinia cărora nu poate fi ignorată aici, în Republica Moldova, se expun public pe marginea unor dosare penale fără sentinţă definitivă. Acest lucru, în opinia mea, compromite nu dosar credibilitatea actului justiţiei în Republica Moldova dar şi anumite principii europene spre care tinde ţara noastră", a mai spus Morari.

    El a făcut apel atât în adresa oficialilor moldoveni, cât şi în adresa celor din afară să se abţină de la exprimarea unor opinii pe marginea unor anchete în desfăşurare. Totodată, Morari a ţinut le reamintească acestora că atât procurorii cât şi judecătorii sunt pasibili de pedeapsă în cazul abaterilor de la lege în procesul de instrumentare sau examinare a unui dosar penal. 

    Vom aminti că Partidul ȘOR a primit o scrisoare din partea eurodeputatului Lorenzo Fontana (Grupul Europa Națiunilor și a Libertății) după ce reprezentanții formațiunii au solicitat Parlamentului European de a interveni „în situația nejustificată a arestului în privința Președintelui Partidului, Ilan Șor".

    Shor este învinuit că, în perioada 04 - 25 noiembrie, 2014, ar fi obţinut, prin înşelăciune, peste 5 miliarde de lei de la BEM pe care i-ar fi spălat prin intermediul a zeci de companii offshore, sumă confirmată şi de memorandumul KROLL, prezentat la solicitarea organului de urmărire penală. În fapt, dobândirea banilor de la Banca de Economii s-ar fi realizat prin oferirea de credite mai multor companii ce ar aparţine lui Ilan Shor, iar drept garanţie privind rambursarea mijloacelor financiare obţinute ar fi fost nişte contracte fictive, încheiate cu un şir de entităţi bancare din Federaţia Rusă. Potrivit rechizitoriului, inculpatul i-ar fi convins pe membrii Consiliului de administrare al Băncii de Economii să voteze pentru creditarea companiilor sale, tăinuind că el este proprietarul de facto al acestora.
    sursa: deschide.md

  • Culisele desemnării procurorului general

    Edu­ard Haru­n­jen, prim-adjunctul pro­cu­ro­ru­lui gene­ral, cel care a ocu­pat în ulti­me­le opt luni func­ția de pro­cu­ror gene­ral inte­ri­mar, a fost desem­nat de Con­si­li­ul Supe­ri­or al Pro­cu­ro­ri­lor câști­gă­tor al con­cur­su­lui pen­tru func­ția de pro­cu­ror gene­ral, obținând cu două punc­te și jumă­ta­te mai mult decât Igor Ser­bi­nov, adjunc­tul pro­cu­ro­ru­lui gene­ral. Haru­n­jen, pen­tru a fi pro­cu­ror gene­ral în urmă­to­rii 7 ani, tre­bu­ia să fie accep­tat și de pre­șe­din­te­le R. Mol­do­va.  Aces­ta fapt s-a pro­dus în dimi­nea­ța zilei de joi, la nici 24 de ore de la desem­na­rea lui Haru­n­jen.

    Eta­pa inter­vi­u­lui din con­cur­sul pen­tru ocu­pa­rea func­ți­ei de pro­cu­ror gene­ral a înce­put mier­cu­ri, la ora 10.00, când toți cei șase can­di­dați s-au pre­zen­tat în sala de ședin­țe a Pro­cu­ra­tu­rii Gene­ra­le (PG) și au anun­țat că își sus­țin cere­ri­le de par­ti­ci­pa­re la con­curs. Au urmat inter­viu­ri­le și între­bă­ri­le din par­tea celor 10 mem­bri ai Con­si­li­u­lui Supe­ri­or al Pro­cu­ro­ri­lor (CSP) pre­zen­ți la ședin­ță, fie­ca­re can­di­dat având 40 de minu­te pen­tru pre­zen­ta­re. A lip­sit de la ședin­ță Vic­tor Micu, pre­șe­din­te­le Con­si­li­u­lui Supe­ri­or al Magis­tra­tu­rii, ple­cat într-o depla­sa­re de ser­vi­ciu. Pri­mul care a intrat în sce­nă a fost Ruslan Cașu, pro­cu­ror la Pro­cu­ra­tu­ra Cio­ca­na, urmat de Iurie Gara­ba, adjunc­tul pro­cu­ro­ru­lui gene­ral, Edu­ard Haru­n­jen, prim-adjunctul pro­cu­ro­ru­lui gene­ral, Vio­rel Mora­ri, șeful Pro­cu­ra­tu­rii Anti­co­rup­ție, Igor Popa, șeful Pro­cu­ra­tu­rii Chi­și­nău, și Igor Ser­bi­nov, adjunct al pro­cu­ro­ru­lui gene­ral. Toți au vor­bit des­pre pla­nu­ri­le pe care le au cu PG, dacă reu­șesc să învingă în con­curs, dar și des­pre pro­ble­me­le din sis­tem. Majo­ri­ta­tea can­di­da­ți­lor s-au refe­rit și la impli­ca­rea fac­to­ru­lui poli­tic în acti­vi­ta­tea Pro­cu­ra­tu­rii.

    Edu­ard Haru­n­jen, prim-adjunctul pro­cu­ro­ru­lui gene­ral, cel care a ocu­pat în ulti­me­le opt luni func­ția de pro­cu­ror gene­ral inte­ri­mar, a fost desem­nat de Con­si­li­ul Supe­ri­or al Pro­cu­ro­ri­lor câști­gă­tor al con­cur­su­lui pen­tru func­ția de pro­cu­ror gene­ral, obținând cu două punc­te și jumă­ta­te mai mult decât Igor Ser­bi­nov, adjunc­tul pro­cu­ro­ru­lui gene­ral. Haru­n­jen, pen­tru a fi pro­cu­ror gene­ral în urmă­to­rii 7 ani, tre­bu­ia să fie accep­tat și de pre­șe­din­te­le R. Mol­do­va.  Aces­ta fapt s-a pro­dus în dimi­nea­ța zilei de joi, la nici 24 de ore de la desem­na­rea lui Haru­n­jen.

    Eta­pa inter­vi­u­lui din con­cur­sul pen­tru ocu­pa­rea func­ți­ei de pro­cu­ror gene­ral a înce­put mier­cu­ri, la ora 10.00, când toți cei șase can­di­dați s-au pre­zen­tat în sala de ședin­țe a Pro­cu­ra­tu­rii Gene­ra­le (PG) și au anun­țat că își sus­țin cere­ri­le de par­ti­ci­pa­re la con­curs. Au urmat inter­viu­ri­le și între­bă­ri­le din par­tea celor 10 mem­bri ai Con­si­li­u­lui Supe­ri­or al Pro­cu­ro­ri­lor (CSP) pre­zen­ți la ședin­ță, fie­ca­re can­di­dat având 40 de minu­te pen­tru pre­zen­ta­re. A lip­sit de la ședin­ță Vic­tor Micu, pre­șe­din­te­le Con­si­li­u­lui Supe­ri­or al Magis­tra­tu­rii, ple­cat într-o depla­sa­re de ser­vi­ciu. Pri­mul care a intrat în sce­nă a fost Ruslan Cașu, pro­cu­ror la Pro­cu­ra­tu­ra Cio­ca­na, urmat de Iurie Gara­ba, adjunc­tul pro­cu­ro­ru­lui gene­ral, Edu­ard Haru­n­jen, prim-adjunctul pro­cu­ro­ru­lui gene­ral, Vio­rel Mora­ri, șeful Pro­cu­ra­tu­rii Anti­co­rup­ție, Igor Popa, șeful Pro­cu­ra­tu­rii Chi­și­nău, și Igor Ser­bi­nov, adjunct al pro­cu­ro­ru­lui gene­ral. Toți au vor­bit des­pre pla­nu­ri­le pe care le au cu PG, dacă reu­șesc să învingă în con­curs, dar și des­pre pro­ble­me­le din sis­tem. Majo­ri­ta­tea can­di­da­ți­lor s-au refe­rit și la impli­ca­rea fac­to­ru­lui poli­tic în acti­vi­ta­tea Pro­cu­ra­tu­rii.

    Formalitate. Cum a evaluat ministrul Justiției candidații?

    Deși 10 mem­bri ai CSP au fost la ședin­ță, doar patru din­tre aceștia au adre­sat între­bă­ri can­di­da­ți­lor. Cel mai activ a fost Mir­cea Roși­o­ru, pre­șe­din­te­le CSP. Un fapt inte­re­sant s-a pro­dus spre final. La doar câte­va minu­te după ce Igor Ser­bi­nov și-a înce­put ple­doa­ria, Vla­di­mir Cebo­ta­ri, minis­trul Jus­ti­ți­ei, unul din cei patru mem­bri ai CSP care au avut între­bă­ri către cei­lal­ți cin­ci can­di­dați, a pără­sit ședin­ța, fără a-l ascul­ta pe can­di­da­tul Ser­bi­nov. Totuși, deși l-a ascul­tat doar câte­va minu­te, minis­trul Cebo­ta­ri a com­ple­tat fișa de eva­lu­a­re a can­di­da­tu­lui. Acest gest al „șefu­lui” Jus­ti­ți­ei R. Mol­do­va ar fi putut tre­ce neob­ser­vat dacă, la final, Ser­bi­nov nu ar fi obți­nut al doi­lea cel mai mare punc­taj în con­curs. Con­form date­lor făcu­te publi­ce de Mir­cea Roși­o­ru, Edu­ard Haru­n­jen, desem­nat câști­gă­tor, a acu­mu­lat 68,58 de punc­te, în timp ce Igor Ser­bi­nov, 66,01 punc­te. Aceștia au fost urma­ți de Vio­rel Mora­ri – 63,73 de punc­te, Iurie Gara­ba – 63,11 de punc­te, Igor Popa – 62,83 de punc­te și Ruslan Cașu – 47,89 de punc­te.

    Soli­ci­tat de ZdG, minis­trul Jus­ti­ți­ei a expli­cat că ges­tul său nu a influ­en­țat con­cur­sul, pre­ci­zând că a reu­șit să-i acor­de un punc­taj corect lui Ser­bi­nov, chiar dacă l-a ascul­tat doar câte­va minu­te. „Da, abso­lut, pen­tru că eu deja am găsit răs­pun­su­ri­le la toa­te între­bă­ri­le în dis­cur­sul dum­ne­a­lui. Eu îl mai și cunosc din expe­rien­ța pe care o are la lucrul la dife­ri­te pro­iec­te cu minis­te­rul, cunosc mul­te punc­te for­te și sla­be ale dum­ne­a­lui. Ser­bi­nov a avut un dis­curs foar­te clar, am înțe­les une­le viziu­ni, am înțe­les une­le lucru­ri cu care eu sunt de acord din viziu­ni­le lui și une­le la care eu am un pic altă opi­nie. Mie mi-a fost foar­te cla­ră pres­ta­ția și cum să-l eva­lu­ez. Ne-am stră­du­it să adre­săm ace­leași între­bă­ri tutu­ror can­di­da­ți­lor. Dl Ser­bi­nov, mai ales în par­tea între­bă­rii mele, în dis­curs a fost mai clar ca cei­lal­ți, pen­tru că el a atras o mai mare aten­ție. Mie mi-a fost foar­te ușor să-l apre­ciez…. Deja aveam opi­nia cum să-l eva­lu­ez, dar, în ace­lași timp, tre­bu­ia să ajung urgent la o altă ședin­ță, nu mai puțin impor­tan­tă, pe care o amâ­na­sem câte­va ore deja”, a punc­tat Vla­di­mir Cebo­ta­ri.

    Promisiunile lui Harunjen: „E nevoie de o schimbare radicală de mentalitate”

    Edu­ard Haru­n­jen, noul pro­cu­ror gene­ral desem­nat, a pre­ci­zat, în cadrul inter­vi­u­lui, că vii­to­rul șef al PG tre­bu­ie să fie „un refor­ma­tor, un om care cunoaș­te bine sis­te­mul, tre­bu­ie să ieșim din sis­te­mul înve­chit în care acti­vea­ză pro­cu­ro­rii, să facem o schim­ba­re radi­ca­lă a men­ta­li­tă­ții”. El a men­țio­nat că, dacă n-ar fi deți­nut cali­ta­tea de pro­cu­ror gene­ral inte­ri­mar, nu ar fi can­di­dat vreo­da­tă la func­ția de pro­cu­ror gene­ral, dar că, ajuns într-o ase­me­nea situ­a­ție, a avut de ales între a nu can­di­da și a regre­ta ulte­ri­or că, deși a avut șan­sa să schim­be lucru­ri­le, nu a făcut-o. „Marea noas­tră pro­ble­mă nu este atât poli­ti­za­rea, cât ieși­rea din sis­te­mul înve­chit în care acti­vea­ză pro­cu­ro­rii, ceea ce pre­su­pu­ne o schim­ba­re radi­ca­lă de men­ta­li­ta­te”, a pre­ci­zat Haru­n­jen.

    Can­di­da­tu­ra lui Edu­ard Haru­n­jen urmea­ză să fie pro­pu­să pen­tru apro­ba­re șefu­lui sta­tu­lui. Cel mai pro­ba­bil, cel care urmea­ză să ia o deci­zie este Nico­lae Timofti, pre­șe­din­te în exer­ci­țiu, ținând cont de fap­tul că pre­șe­din­te­le ales, Igor Dodon, încă nu a fost înves­tit în func­ție. „Dacă se va întâm­pla ca pre­șe­din­te­le să accep­te can­di­da­tu­ra mea, voi recur­ge la rea­li­za­rea ace­lor măsu­ri pe care le-am tra­sat în pro­gram. Sunt câte­va măsu­ri esen­ți­a­le, care vor adu­ce ca efect creș­te­rea cre­di­bi­li­tă­ții în Pro­cu­ra­tu­ră, creș­te­rea nive­lu­lui pro­fe­si­o­nist al pro­cu­ro­ri­lor, voi încer­ca să asi­gur, în măsu­ra posi­bi­li­tă­ți­lor, o inde­pen­den­ță rea­lă a insti­tu­ți­ei pro­cu­ro­ri­lor, voi con­ti­nua să fac acțiu­ni pen­tru ca pro­cu­ro­rii să aibă în ges­tiu­ne dosa­re de rezo­nan­ță, care, prin sen­tin­țe­le lor, pot schim­ba cât de puțin situ­a­ția în R. Mol­do­va”, a spus Haru­n­jen. Între­bat de pre­să dacă a dis­cu­tat vreo­da­tă cu Vlad Pla­ho­t­niuc, omul des­pre care se vehi­cu­lea­ză că ar con­tro­la PG, Haru­n­jen a spus: „Cunosc mai puțin des­pre dum­ne­a­lui decât cunoaș­te­ți voi. Eu acti­vez de pe băn­ci­le facul­tă­ții, am fost și pe tim­pul comu­niș­ti­lor, demo­cra­ți­lor, iar asta nu mi-a afec­tat mun­ca”.

    CV-ul și casa de lux

    Edu­ard Haru­n­jen are o expe­rien­ță de 20 de ani în orga­ne­le Pro­cu­ra­tu­rii. El este prim-adjunct al pro­cu­ro­ru­lui gene­ral din iulie 2015, când a fost numit în locul lui Andrei Pân­tea. Din mar­tie 2016, după demi­sia lui Cor­ne­liu Gurin, Haru­n­jen a pre­lu­at fun­cţia de pro­cu­ror gene­ral inte­ri­mar. Câști­gă­to­rul con­cur­su­lui pen­tru func­ția de pro­cu­ror gene­ral are 44 de ani şi acti­vea­ză în orga­ne­le de drept din 1992, când a fost numit anche­ta­tor inte­ri­mar la Comi­sa­ri­a­tul de Poli­ţie Cen­tru din Chi­şi­nău. În 1994, devi­ne pro­cu­ror de secţie în Pro­cu­ra­tu­ra Chi­şi­nău, iar ulte­ri­or deţi­ne mai mul­te fun­cţii de con­du­ce­re. În 2002-2003, a fost adjunct al pro­cu­ro­ru­lui Chi­şi­nău. În 2005-2011, şef al Secţi­ei con­trol al urmă­ri­rii pena­le, iar în 2011-2013, pe tim­pul şefi­ei lui Vale­riu Zub­co, a fost pro­cu­ror pen­tru misiu­ni spe­ci­a­le. În august 2013, după ce în frun­tea PG a venit Cor­ne­liu Gurin, Haru­n­jen a fost desem­nat şef inte­ri­mar al Pro­cu­ra­tu­rii Anti­co­ru­pţie (PA), fun­cţie pe care ulte­ri­or avea s-o câş­ti­ge în urma unui con­curs în care toţi cei trei con­tra­can­di­da­ţi înscri­şi ini­ţi­al s-au retras. În iulie 2015, Haru­n­jen a fost avan­sat în fun­cţia de prim-adjunct al pro­cu­ro­ru­lui gene­ral.

    Pro­cu­ro­rul gene­ral desem­nat de CSP locu­ieș­te în Chi­și­nău, într-un imo­bil de mili­oa­ne, pe str. N. Smo­chi­nă, la o arun­că­tu­ră de băț de car­ti­e­rul luxos din str. Cio­câr­li­ei, atri­bu­it fami­li­ei Voro­nin. Casa a fost dată în exploa­ta­re în 2011, când Haru­n­jen deți­nea func­ția de pro­cu­ror pen­tru misiu­ni spe­ci­a­le în cadrul PG. Imo­bi­lul cu două nive­lu­ri, spu­nea Haru­n­jen, pen­tru ZdG, în 2013, când scri­am pen­tru pri­ma dată des­pre locu­in­ța sa, l-a con­stru­it „timp de 13 ani”. „În 1995, am pri­mit apar­ta­ment. În 2000, l-am vân­dut. Cu acei bani şi cu banii de la nun­tă mi-am con­stru­it casa”. Pe lân­gă casa și tere­nul afe­rent, can­di­da­tul la func­ția de pro­cu­ror gene­ral deți­ne și un alt teren de 5 ari, ampla­sat lân­gă imo­bi­lul său și pe care l-a cum­pă­rat în vara anu­lui 2000. În decla­ra­ția de ave­re, Haru­n­jen scrie că a plătit pen­tru acel teren un „preț con­trac­tu­al de 15 mii de lei”. Astăzi, un ase­me­nea bun poa­te fi vân­dut cu apro­xi­ma­tiv 70 mii de euro, con­form pre­țu­lui de pia­ță (!).

    Procedura disciplinară de pe numele lui Harunjen în dosarul 7 aprilie

    În 2010, pe nume­le lui Haru­n­jen și al altor doi pro­cu­ro­ri a fost ini­ția­tă o pro­ce­du­ră dis­ci­pli­na­ră în care se invo­ca nimi­ci­rea dosa­ru­lui penal por­nit pe fap­tul dece­su­lui cet. Ion Ţîbu­leac în urma eve­ni­men­te­lor din 7 apri­lie 2009, dar și fap­tul că aces­ta ar fi tăi­nu­it exis­ten­ța unei hotă­râri pri­vind por­ni­rea urmă­ri­rii pena­le pe acest caz. Can­di­da­tul la func­ția de pro­cu­ror gene­ral mai era învi­nu­it că, neîn­te­me­iat, a con­si­de­rat legal refu­zul de a nu por­ni urmă­ri­rea pena­lă pe acest caz. Potri­vit hotă­rârii Cole­gi­u­lui dis­ci­pli­nar din 20 iulie 2010, Edu­ard Haru­n­jen, fiind șef al Sec­ți­ei con­trol al urmă­ri­rii pena­le, a fost recu­nos­cut cul­pa­bil de „înde­pli­ni­rea neco­res­pun­ză­toa­re a obli­ga­ți­i­lor de ser­vi­ciu”. Pen­tru aba­te­rea dis­ci­pli­na­ră con­sta­ta­tă, pro­cu­ro­rul a fost sanc­țio­nat cu „aver­tis­ment”. El a con­tes­tat hotă­rârea, soli­ci­tând anu­la­rea ei. „Cole­gi­ul dis­ci­pli­nar ero­nat a ajuns la con­clu­zia pre­cum că pro­cu­ro­rul Haru­n­jen „a tăi­nu­it exis­ten­ța hotă­rârii pri­vind por­ni­rea urmă­ri­rii pena­le pe fap­tul dece­su­lui cet. Ion Țîbu­leac”, a fost con­clu­zia CSP, con­dus pe atun­ci de Iurie Gara­ba, con­tra­can­di­da­tul lui Haru­n­jen la func­ția de pro­cu­ror gene­ral. Ast­fel, pro­ce­du­ra dis­ci­pli­na­ră a fost înce­ta­tă.

    Edu­ard Haru­n­jen a vor­bit des­pre acest aspect al cari­e­rei sale și în cadrul inter­vi­u­lui pen­tru func­ția de pro­cu­ror gene­ral, pre­ci­zând că, în final, CSP a ajuns la con­clu­zia că acțiu­ni­le sale au fost lega­le și că, de fapt, nime­ni nu a încer­cat să mușa­ma­li­ze­ze vre­un dosar. „Chiar mem­brii soci­e­tă­ții civi­le din CSP au insis­tat ca pro­ce­du­ra să fie anu­la­tă. Au fost cazu­ri regre­ta­bi­le în acea peri­oa­dă, la fel cum sunt și acum. Mul­ți oame­ni își pun capăt zile­lor prin sui­cid”, a punc­tat pro­cu­ro­rul gene­ral desem­nat.

  • Candidații la funcția de procuror general: Locuințe de lux, mașini scumpe, afaceri de familie și „păcate” iertate

    Toți cei șase can­di­dați la func­ția de pro­cu­ror gene­ral au acti­vat doar în orga­ne­le Pro­cu­ra­tu­rii, fiind impli­ca­ți de-a lun­gul ani­lor în dosa­re și acu­za­ții scan­da­loa­se. Deși până la refor­ma­rea sis­te­mu­lui au ridi­cat sala­rii modes­te, aceștia au reu­șit să adu­ne ave­ri impre­sio­nan­te. Prac­tic toți au, fie că le decla­ră sau nu, case, apar­ta­men­te sau mași­ni de lux. Unii din­tre can­di­dați sunt impli­ca­ți, dis­cret, prin inter­me­di­ul fami­li­i­lor, și în afa­ce­ri de mili­oa­ne.

    La func­ția de pro­cu­ror gene­ral al R. Mol­do­va și-au depus can­di­da­tu­ra 6 per­soa­ne: Edu­ard Haru­n­jen, prim-adjunctul pro­cu­ro­ru­lui gene­ral, care de mai bine de jumă­ta­te de an înde­pli­neș­te func­ția de pro­cu­ror gene­ral inte­ri­mar, Igor Ser­bi­nov și Iurie Gara­ba, adjunc­ții pro­cu­ro­ru­lui gene­ral, Vio­rel Mora­ri, șeful Pro­cu­ra­tu­rii Anti­co­rup­ție (PA), Igor Popa, șeful Pro­cu­ra­tu­rii mun. Chi­și­nău, și Ruslan Cașu, pro­cu­ror în cadrul Pro­cu­ra­tu­rii sect. Cio­ca­na.

    Toți cei șase can­di­dați la func­ția de pro­cu­ror gene­ral au acti­vat doar în orga­ne­le Pro­cu­ra­tu­rii, fiind impli­ca­ți de-a lun­gul ani­lor în dosa­re și acu­za­ții scan­da­loa­se. Deși până la refor­ma­rea sis­te­mu­lui au ridi­cat sala­rii modes­te, aceștia au reu­șit să adu­ne ave­ri impre­sio­nan­te. Prac­tic toți au, fie că le decla­ră sau nu, case, apar­ta­men­te sau mași­ni de lux. Unii din­tre can­di­dați sunt impli­ca­ți, dis­cret, prin inter­me­di­ul fami­li­i­lor, și în afa­ce­ri de mili­oa­ne.

    La func­ția de pro­cu­ror gene­ral al R. Mol­do­va și-au depus can­di­da­tu­ra 6 per­soa­ne: Edu­ard Haru­n­jen, prim-adjunctul pro­cu­ro­ru­lui gene­ral, care de mai bine de jumă­ta­te de an înde­pli­neș­te func­ția de pro­cu­ror gene­ral inte­ri­mar, Igor Ser­bi­nov și Iurie Gara­ba, adjunc­ții pro­cu­ro­ru­lui gene­ral, Vio­rel Mora­ri, șeful Pro­cu­ra­tu­rii Anti­co­rup­ție (PA), Igor Popa, șeful Pro­cu­ra­tu­rii mun. Chi­și­nău, și Ruslan Cașu, pro­cu­ror în cadrul Pro­cu­ra­tu­rii sect. Cio­ca­na.

    Casa de lux, construită timp de 13 ani?

    Can­di­da­tul Edu­ard Haru­n­jen are o expe­rien­ță de 20 de ani în orga­ne­le Pro­cu­ra­tu­rii. Aces­ta locu­ieș­te într-un imo­bil de mili­oa­ne din capi­ta­lă, pe str. N. Smo­chi­nă, la o arun­că­tu­ră de băț de car­ti­e­rul luxos din str. Cio­câr­li­ei, atri­bu­it fami­li­ei Voro­nin. Casa a fost dată în exploa­ta­re în anul 2011, când Haru­n­jen deți­nea func­ția de pro­cu­ror pen­tru misiu­ni spe­ci­a­le în cadrul Pro­cu­ra­tu­rii Gene­ra­le (PG). Imo­bi­lul cu două nive­lu­ri, spu­nea Haru­n­jen, pen­tru ZdG, în 2013,când scri­am des­pre locu­in­ța fami­li­ei sale, l-a con­stru­it „timp de 13 ani. În 1995, am pri­mit un apar­ta­ment. În 2000, l-am vân­dut. Cu acei bani şi cu banii de la nun­tă mi-am con­stru­it casa”. Pe lân­gă casa și tere­nul afe­rent, can­di­da­tul la func­ția de pro­cu­ror gene­ral deți­ne și un alt teren de 5 ari, ampla­sat chiar lân­gă imo­bi­lul său și pe care l-a cum­pă­rat în vara anu­lui 2000. În decla­ra­ția de ave­re, Haru­n­jen scrie că a plătit pen­tru acel teren un „preț con­trac­tu­al de 15 mii de lei”. Astăzi, un ase­me­nea bun poa­te fi vân­dut cu apro­xi­ma­tiv 70 de mii de euro, con­form pre­țu­lui de pia­ță (!).

    Din decla­ra­ția cu pri­vi­re la veni­tu­ri și pro­pri­e­ta­te pen­tru anul 2015 depu­să de Edu­ard Haru­n­jen la Auto­ri­ta­tea Națio­na­lă de Inte­gri­ta­te aflăm că, anul tre­cut, aces­ta a avut, din sala­ri­ul de prim-adjunct al pro­cu­ro­ru­lui gene­ral, un venit de 141,3 mii de lei (aproa­pe 12 mii de lei lunar), cu pes­te 60 de mii de lei mai puțin decât soția sa, Ade­la Haru­n­jen, secre­ta­ra Cur­ții de Arbi­traj Comer­ci­al Inter­națio­nal de pe lân­gă Came­ra de Comerț și Indus­trie a R. Mol­do­va. Con­form date­lor publi­ce, Ade­la Haru­n­jen este și șefa Sec­ți­ei juri­di­ce din cadrul insti­tu­ți­ei. Ea a avut în 2015 veni­tu­ri de 206 mii de lei (17 mii de lei lunar). Cu aproa­pe 20 de mii de lei la veni­tu­ri­le fami­li­ei Haru­n­jen pen­tru anul 2015 a con­tri­bu­it și fii­ca Ade­li­na Haru­n­jen, anga­ja­tă în cali­ta­te de jurist la „Vină­ria Mileștii Mici” SRL. Anul tre­cut, mem­brii fami­li­ei au folo­sit două auto­mo­bi­le: un Vol­vo fabri­cat în 2003 și cum­pă­rat în 2010 și un Mer­ce­des, fabri­cat în 2012 și care a fost dobân­dit în 2015, folo­sit în bază de man­dat de Ade­li­na Haru­n­jen, docu­ment care a expi­rat în luna febru­a­rie 2016, con­form expli­ca­ți­i­lor lui Edu­ard Haru­n­jen. Ade­li­na Haru­n­jen, fii­ca can­di­da­tu­lui la func­ția de pro­cu­ror gene­ral, a absol­vit drep­tul la Uni­ver­si­ta­tea Libe­ră Inter­națio­na­lă din Mol­do­va.

    Procedura disciplinară de pe numele lui Harunjen

    În 2010, pe nume­le lui Edu­ard Haru­n­jen și a altor doi pro­cu­ro­ri a fost ini­ția­tă o pro­ce­du­ră dis­ci­pli­na­ră în care se invo­ca nimi­ci­rea dosa­ru­lui penal por­nit pe fap­tul dece­su­lui cet. Ion Ţîbu­leac în urma eve­ni­men­te­lor din 7 apri­lie 2009, dar și fap­tul că aces­ta ar fi tăi­nu­it exis­ten­ța unei hotă­râri pri­vind por­ni­rea urmă­ri­rii pena­le pe fap­tul dat. Can­di­da­tul la func­ția de pro­cu­ror gene­ral mai era învi­nu­it că, neîn­te­me­iat, a con­si­de­rat legal refu­zul de a nu por­ni urmă­ri­rea pena­lă pe acest caz. Potri­vit hotă­rârii Cole­gi­u­lui dis­ci­pli­nar din 20 iulie 2010, Edu­ard Haru­n­jen, fiind șef al Sec­ți­ei con­trol al urmă­ri­rii pena­le, a fost recu­nos­cut cul­pa­bil de „înde­pli­ni­rea neco­res­pun­ză­toa­re a obli­ga­ți­i­lor de ser­vi­ciu”. Pen­tru aba­te­rea dis­ci­pli­na­ră con­sta­ta­tă, pro­cu­ro­rul a fost sanc­țio­nat dis­ci­pli­nar cu „aver­tis­ment”. Aces­ta a con­tes­tat hotă­rârea adop­ta­tă în pri­vin­ța sa, soli­ci­tând anu­la­rea ei.

    „Cole­gi­ul dis­ci­pli­nar ero­nat a ajuns la con­clu­zia pre­cum că pro­cu­ro­rul Haru­n­jen „a tăi­nu­it exis­ten­ța hotă­rârii pri­vind por­ni­rea urmă­ri­rii pena­le pe fap­tul dece­su­lui cet. Ion Țîbu­leac”, a fost con­clu­zia Con­si­li­u­lui Supe­ri­or al Pro­cu­ro­ri­lor (CSP), con­dus pe atun­ci de Iurie Gara­ba, con­tra­can­di­da­tul lui Haru­n­jen la func­ția de pro­cu­ror gene­ral. Ast­fel, pro­ce­du­ra dis­ci­pli­na­ră a fost înce­ta­tă.

    Casă la Ghidighici și apartament social

    Can­di­da­tul Igor Ser­bi­nov, adjunc­tul pro­cu­ro­ru­lui gene­ral, locu­ieș­te într-o casă la sol din com. Ghi­di­ghi­ci, mun. Chi­și­nău, în a cărei pose­sie a intrat încă la înce­pu­tul ani­lor 2000. Casa pare mai degra­bă modes­tă, dacă e s-o com­pa­răm cu cele ale altor pro­cu­ro­ri și jude­că­to­ri. Fami­lia Ser­bi­nov mai decla­ră și un apar­ta­ment de 53,8 m.p., în Chi­și­nău, pe care l-a obți­nut în anul 2001. Înce­pând cu anul 2011, soții Ser­bi­nov au inves­tit 46,8 mii de euro, echi­va­len­tul a apro­xi­ma­tiv 1 mili­on de lei, în con­struc­ția unui apar­ta­ment soci­al pen­tru lucră­to­rii pro­cu­ra­tu­rii care nu bene­fi­ci­a­ză de un loc de trai. Locu­in­ța con­stru­i­tă de fir­ma „Bascon­slux” în apro­pi­e­re de par­cul „Valea Tran­da­fi­ri­lor” a fost deja dată în exploa­ta­re și l-a cos­tat pe Ser­bi­nov doar 340 de euro pen­tru un metru pătrat, preț aproa­pe dublu față de cel de pia­ță. Chiar și în aces­te con­di­ții, cos­tul apar­ta­men­tu­lui este mult mai mare decât veni­tu­ri­le decla­ra­te de pro­cu­ro­rul Igor Ser­bi­nov în ulti­mii ani.

    Anul tre­cut, de exem­plu, can­di­da­tul la func­ția de pro­cu­ror gene­ral a avut veni­tu­ri de 157,8 mii de lei din sala­ri­ul de adjunct al pro­cu­ro­ru­lui gene­ral (13 mii de lei lunar) și de 100 de mii de lei din pen­sie (8 mii de lei lunar). Soția aces­tu­ia, Lilia Ser­bi­nov, pro­fe­soa­ră de bio­lo­gie la Lice­ul „Spi­ru Haret” din Chi­și­nău, a avut anul tre­cut veni­tu­ri cumu­la­te din acti­vi­ta­tea didac­ti­că în sumă de 22 mii de lei (1800 de lei lunar). Veni­tu­ri­le fami­li­ei în anii pre­ce­den­ți au fost aproa­pe ace­leași sau chiar mai mici decât în 2015.

    Familia Serbinov, pasionată de BMW-uri

    Igor Ser­bi­nov are doi copii. Fii­ca cea mai pare a căl­cat pe urme­le tată­lui și a stu­di­at la Facul­ta­tea de Drept a Uni­ver­si­tă­ții de Stat din Mol­do­va, iar apoi, la Insti­tu­tul Națio­nal al Jus­ti­ți­ei, spe­cia­li­ta­tea jude­că­tor.

    În mai 2014, Ange­la Ser­bi­nov a fost anga­ja­tă în func­ția de asis­tent judi­ci­ar în cadrul Direc­ți­ei Gre­fă a Cur­ții Supre­me de Jus­ti­ție. Valen­tin Las­ta­veț­chi, pur­tă­to­rul de cuvânt al CSJ, ne-a anun­țat că fii­ca adjunc­tu­lui pro­cu­ro­ru­lui gene­ral nu mai acti­vea­ză în cadrul instan­ței supre­me. Con­form decla­ra­ției sale cu pri­vi­re la veni­tu­ri și pro­pri­e­ta­te pen­tru anul 2015, ea a avut anul tre­cut veni­tu­ri de 82,5 mii de lei. Cu toa­te aces­tea, a reu­șit să-și achi­zi­țio­ne­ze un BMW X3, fabri­cat în 2009, cu 190 de mii de lei, sumă de două ori mai mare decât veni­tu­ri­le sale decla­ra­te.

    Fami­lia Ser­bi­nov pare să fie pasio­na­tă de mași­ni­le pro­du­că­to­ru­lui ger­man BMW. Pe lân­gă fap­tul că și-a cum­pă­rat anul tre­cut un ase­me­nea model de auto­mo­bil, fii­ca lui Igor Ser­bi­nov și-a umplut pagi­na sa de pe o rețea de soci­a­li­za­re cu ase­me­nea mași­ni. La fel a făcut și Iuliu Ser­bi­nov, fiul can­di­da­tu­lui.

    La rân­dul său, și Igor Ser­bi­nov con­du­ce un auto­mo­bil de model BMW, pe care l-a achi­zi­țio­nat în 2014, fără însă a indi­ca în decla­ra­ția sa de ave­re mai mul­te deta­lii des­pre mași­nă. Până în 2014,Igor Ser­bi­nov a con­dus un alt auto­mo­bil fabri­cat de nem­ții de la BMW.

    Apartamentele familiei Garaba și tranzacțiile soacrei

    Iurie Gara­ba, celă­lalt adjunct al pro­cu­ro­ru­lui gene­ral înscris în cur­să, indi­că, împre­u­nă cu fami­lia, în decla­ra­ția cu pri­vi­re la veni­tu­ri și pro­pri­e­ta­te pen­tru anul 2015, 3 apar­ta­men­te, de 66 m.p.51 m.p. și 29 m.p, achi­zi­țio­na­te, res­pec­tiv, în 2003, 2006 și 2013. Iurie Gara­ba a tre­cut în decla­ra­ție și un garaj cu o supra­fa­ță de 32 m.p., pro­cu­rat în 2015. Pe lân­gă aces­tea, în ulti­mii ani, fami­lia Gara­ba a achi­zi­țio­nat și alte apar­ta­men­te, doar că le-a tre­cut pe nume­le Mari­ei Urma­no­va, soa­cra pro­cu­ro­ru­lui Iurie Gara­ba.

    Soții Iurie și Iri­na Gara­ba locu­iesc în sect. Râș­ca­ni al capi­ta­lei, în două apar­ta­men­te afla­te unul lân­gă altul, de 66 şi, res­pec­tiv 29 m.p., care, cel mai pro­ba­bil, au fost trans­for­ma­te într-o sin­gu­ră locu­in­ță. Pri­mul apar­ta­ment, de 66,9 m.p., i-a fost donat Iri­nei Gara­ba de către mama sa, în 2007. Celă­lalt, de 29 m.p., a fost obți­nut în 2003, în urma unui con­tract de schimb. În ace­lași an, soa­cra pro­cu­ro­ru­lui a cum­pă­rat un alt apar­ta­ment, de 50 m.p., în veci­nă­ta­te. Tranzac­ți­i­le imo­bi­li­a­re ale Mari­ei Urma­no­va nu s-au oprit aici. În 2011, pe când avea 64 de ani, aceas­ta cum­pă­ră un alt apar­ta­ment de 35 m.p., tot în sect. Râș­ca­ni al capi­ta­lei. Un an mai târ­ziu, în 2012, Maria Urma­no­va achi­zi­țio­nea­ză încă un apar­ta­ment, de 38 m.p., de aceas­tă dată pe str. Bucu­rești.

    Fabrica off-shore, administrată de fratele procurorului

    Iri­na, soția lui Iurie Gara­ba, este anga­ja­tă la „Fabri­ca Avi­co­la Tochi­le” SRL, de unde a rapor­tat pen­tru anul 2015 veni­tu­ri în sumă de 14,4 mii de lei, dar și în cadrul Repre­zen­tan­ței „Mar­ti­cal” LTD, de unde a avut un sala­riu de 23,9 mii de lei. Date­le de la Came­ra Înre­gis­tră­rii de Stat ara­tă că „Fabri­ca Avi­co­la Tochi­le” SRL este admi­nis­tra­tă de Vic­tor Gara­ba, unul din cei doi fra­ți ai can­di­da­tu­lui la func­ția de pro­cu­ror gene­ral. SRL-ul are un capi­tal soci­al de 7,1 mili­oa­ne de lei (!) și un fon­da­tor care se ascun­de după un off-shore din Cipru, „Lifa­za Limi­ted”. Repre­zen­tan­ții Pri­mă­ri­ei din s. Sipo­te­ni, r. Călă­rași, aco­lo unde se află fabri­ca, ne-au anun­țat că aceas­ta nu func­țio­nea­ză încă din 2011, an în care a fost pri­va­ti­za­tă. Aceas­ta se întin­de pe o supra­fa­ță de aproa­pe 14 ha, iar con­form date­lor de la Cadas­tru, în 2011, tere­nul și clă­di­ri­le fabri­cii au fost ipo­te­ca­te pen­tru un cre­dit de 200 de mii USD fir­mei „Lascom Tra­ding LLP” din Lon­dra, Marea Bri­ta­nie. În octom­brie 2016, com­pa­nia a fost dizol­va­tă.

    Astăzi, fir­ma „Fabri­ca Avi­co­la Tochi­le” SRL are adre­sa juri­di­că pe str. Geor­ge Căli­ne­scu, 2. Aco­lo am găsit însă doar un ofi­ciu, iar per­soa­na care era aco­lo ne-a îndem­nat să dis­cu­tăm cu Vic­tor Gara­ba, care însă a avut tele­fo­nul mobil deco­nec­tat. Iurie Gara­ba sus­ți­ne că nu are legă­tu­ră nici cu apar­ta­men­te­le cum­pă­ra­te de soa­cră și nici cu fabri­ca off-shore con­du­să de fra­te­le său. „Nu am cum­pă­rat eu apar­ta­men­te­le soa­crei și nu eu le-am înre­gis­trat pe nume­le ei. Las’ să se vadă cine a fost soa­cra și de unde le are… Da, fra­te­le este direc­tor la acea fabri­că. N-am nicio legă­tu­ră cu ea. Am fost o dată aco­lo, întâm­plă­tor. Nu mă cunoaș­te nime­ni aco­lo. Des­pre fabri­că știu doar că la acest moment ea nu lucrea­ză”, a men­țio­nat Iurie Gara­ba.

    Garaba și bătaia din drumul spre mare

    Pro­cu­ro­rul Iurie Gara­ba con­du­ce un BMW 525 și are dato­rii de 30 de mii de euro și 5,6 mii USD, con­trac­ta­te în anul 2013. La fel ca și majo­ri­ta­tea cole­gi­lor săi, deși decla­ră 3 apar­ta­men­te, Iurie Gara­ba a bene­fi­ci­at și el de apar­ta­ment soci­al în blo­cul ridi­cat de „Bascon­slux” pen­tru pro­cu­ro­ri.

    În 2013, Iurie Gara­ba, fiind pre­șe­din­te­le CSP, a fost impli­cat într-un inci­dent, sol­dat cu o băta­ie, în care a fost impli­cat şi un tânăr, Ghe­or­ghe Mun­tea­nu. A doua zi, subiec­tul „lua foc”, mai ales după ce Eugen Bor­dos, pro­cu­ro­rul care con­du­cea urmă­ri­rea pena­lă pe acest caz, a soli­ci­tat eli­be­ra­rea unui man­dat de arest pen­tru 30 de zile pe nume­le lui Mun­tea­nu. Soli­ci­ta­rea pro­cu­ro­ru­lui a fost admi­să de jude­că­to­rul de instru­cţie Ion Moro­zan, care a eli­be­rat pe nume­le tână­ru­lui un man­dat de arest pen­tru 20 de zile. Atun­ci, Vlad Roş­ca, avo­ca­tul lui Ghe­or­ghe Mun­tea­nu, decla­ra pen­tru ZdG că aces­ta nu este vino­vat, că el doar s-a apă­rat şi că cel care a pro­vo­cat scan­da­lul a fost însu­şi pro­cu­ro­rul. Pes­te 8 zile, tână­rul și-a schim­bat însă dis­cur­sul, și-a luat vina asu­pra sa și a fost eli­be­rat din arest, iar dosa­rul, fina­li­zat cu o amen­dă.

    Cele 7 automobile declarate de Viorel Morari

    Can­di­da­tul Vio­rel Mora­ri, șeful PA, este pro­cu­ror de 15 ani. Con­form decla­ra­ţi­ei cu pri­vi­re la veni­tu­ri şi pro­pri­e­ta­te pe anul 2015, a avut anul tre­cut un sala­riu de 127 mii de lei şi veni­tu­ri de aproa­pe 120 de mii din acti­vi­tă­ţi didac­ti­ce sau diur­ne. Cu 14,4 mii de lei, la „pros­pe­ra­rea” pro­cu­ro­ru­lui au con­tri­bu­it și părin­ții săi. În 2014, de exem­plu, Mora­ri decla­ra că părinţii i-au acor­dat un aju­tor mate­ri­al în sumă de 27,7 mii de lei. Șeful PA locu­ieș­te într-un apar­ta­ment de tip man­sar­dă, cu o supra­fa­ță de 99,3 m.p., care apar­ți­ne părin­ți­lor săi, așa cum a spe­ci­fi­cat pro­cu­ro­rul într-un inter­viu pen­tru ZdG, acor­dat în luna iunie 2016.

    La momen­tul intră­rii în fun­cţie (de șef al PA) sunt pro­pri­e­ta­rul unei Sko­da Octa­via din 2006”, pre­ci­za Mora­ri, care a indi­cat în decla­ra­ția sa cu pri­vi­re la veni­tu­ri și pro­pri­e­ta­te pen­tru anul 2015 nu mai puțin de 7 auto­mo­bi­le, șase din­tre ele fiind cu drept de uz. „În 2015 am decla­rat alte auto­mo­bi­le, prin­tre care Sko­da Octa­via, Land Rover, Vol­vo, Sko­da Superb şi iar, Sko­da Octa­via. Aces­tea sunt auto­mo­bi­le pe care le-am folo­sit, dar ele nici­o­da­tă nu au fost ale mele. De exem­plu, nu am avut auto­mo­bil sau nu-l folo­seam, luam pe vreo săp­tămâ­nă de la cine­va o maşi­nă. De exem­plu, Vol­vo XC 90 este al fra­te­lui. Cine­va putea să mă vadă la volan şi putea să spu­nă că Mora­ri are auto­mo­bil, dar nu l-a decla­rat. Iată de ce am decla­rat toa­te maşi­ni­le pe care le-am folo­sit”, pre­ci­za pro­cu­ro­rul Mora­ri. Până în 2029, can­di­da­tul la func­ția de pro­cu­ror gene­ral are de ram­bu­r­sat dato­rii în sumă de 15 mii de euro și 15 mii USD, con­trac­ta­te în 2014, cu o rată a dobân­zii de 0%.

    Părinți de procuror: Cu două apartamente și firmă cu capital de milioane

    Părinţii can­di­da­tu­lui la fun­cţia de şef al PG sunt pro­pri­e­ta­rii a două apar­ta­men­te în Chi­şi­nău, unul de 33 m.p., cum­pă­rat în 2012, şi altul, pe str. Lev Tols­toi, cu o supra­fa­ță cadas­tra­lă de 88,9 m.p., pro­cu­rat în 2010, în care părinţii pro­cu­ro­ru­lui au inves­tit înce­pând cu 2008. Deși supra­fa­ța este dife­ri­tă, cel mai pro­ba­bil aces­ta este apar­ta­men­tul pe care Mora­ri l-a indi­cat în ulti­ma sa decla­ra­ție cu pri­vi­re la veni­tu­ri și pro­pri­e­ta­te și în care ar locui. În decem­brie 2013, Euge­nia Mora­ri, mama lui Vio­rel Mora­ri, fos­tă pro­fe­soa­ră, a fon­dat fir­ma „Irarom-Grup”, cu un capi­tal soci­al de 3,9 mili­oa­ne de lei (!) şi adre­sa juri­di­că în satul Ţaul, Don­du­şe­ni, loca­li­ta­tea de baş­ti­nă a lui Vio­rel Mora­ri. Fir­ma deţi­ne o sta­ţie PECO în loca­li­ta­te şi este admi­nis­tra­tă de Oleg Mora­ri, fra­te­le pro­cu­ro­ru­lui. Și aces­ta este pro­pri­e­ta­rul unui apar­ta­ment în Chi­şi­nău, de 49 m.p., cum­pă­rat în 2005.

    Vio­rel Mora­ri este pro­cu­ror din 2002. În 2013, aces­ta era șef inte­ri­mar al PA când a fost demis din aceas­tă func­ție de Andrei Pân­tea, proas­păt insta­lat în func­ția de pro­cu­ror gene­ral inte­ri­mar. La scurt timp, Pân­tea a remis și un demers pe adre­sa CSP, soli­ci­tând ini­ți­e­rea unei pro­ce­du­ri dis­ci­pli­na­re în pri­vin­ța lui Mora­ri. În docu­ment, Pân­tea sem­na­la fap­tul că „la 25 ianu­a­rie 2013 a fost cre­at un grup de con­trol pen­tru veri­fi­ca­rea acti­vi­tă­ții PA pe par­cur­sul anu­lui 2012”, iar în urma veri­fi­că­ri­lor au fost sta­bi­li­te mai mul­te încăl­că­ri ale obli­ga­ți­i­lor de ser­vi­ciu admi­se de con­du­ce­rea insti­tu­ți­ei, „la com­par­ti­men­tul con­du­ce­re și exer­ci­ta­re a urmă­ri­rii pena­le, repre­zen­ta­rea acu­ză­rii de stat și res­pec­ta­rea regi­mu­lui secret”. CSP a res­pins însă soli­ci­ta­rea lui Pân­tea. În acea peri­oa­dă, și Mora­ri s-a plâns CSP-ului pe acțiu­ni­le lui Pân­tea, pre­ci­zând că aces­ta ar urmă­ri să-i stri­ce ima­gi­nea. Nici în acest caz, CSP nu a ini­țiat însă o pro­ce­du­ră dis­ci­pli­na­ră.

    Mașină cu preț „de la 37 mii de euro” folosită prin mandat

    Can­di­da­tul Igor Popa, pro­cu­ro­rul mun. Chi­și­nău, locu­ieș­te, împre­u­nă cu soția sa, Ala, într-un apar­ta­ment de 123 m.p., achi­zi­țio­nat în 2013, după ce au vân­dut unul mai mic, în ace­lași an.Anul tre­cut, soții Popa au pro­cu­rat și o deba­ra de 6 m.p. Soția pro­cu­ro­ru­lui, Ala, care a avut veni­tu­ri din avo­ca­tu­ră de 23,9 mii de lei în 2015, con­du­ce, prin man­dat, un auto­mo­bil de lux, Hyun­dai Gene­sis, fabri­cat în 2015. Pre­țul unei ase­me­nea mași­ni înce­pe, în R. Mol­do­va, de la 37 de mii de euro, dar, în func­ție de dotă­ri, poa­te ajun­ge să cos­te și până la 53 de mii de euro. Pro­cu­ro­rul Igor Popa con­du­ce, la rându-i, un Hyun­dai San­ta Fe, fabri­cat și cum­pă­rat în 2014. Anul tre­cut, Igor Popa a avut, din sala­riu, veni­tu­ri în sumă de 113,6 mii de lei (10 mii de lei lunar). Alți 310 mii de lei fami­lia Popa i-a obți­nut din vân­za­rea a două auto­mo­bi­le, Toyo­ta Camry și Maz­da 6. Igor Popa este din 1999 în orga­ne­le Pro­cu­ra­tu­rii. Igor Popa a refu­zat să dis­cu­te cu noi des­pre mași­na pe care o con­du­ce soția sa, spunându-ne că „nu e mași­na mea. Sunați-o pe dna Ala Popa și întrebați-o”. Aceas­ta nu a răs­puns la ape­lu­ri.

    Igor Popa s-a remar­cat şi a intrat în atenţia opi­ni­ei publi­ce în peri­oa­da guver­nă­rii comu­nis­te, când a instru­men­tat sau a par­ti­ci­pat, în cali­ta­te de şef al Secţi­ei exer­ci­ta­re a urmă­ri­rii pena­le pe cau­ze exce­pţio­na­le din cadrul PG, la efec­tu­a­rea urmă­ri­rii pena­le în mai mul­te dosa­re pena­le des­chi­se pe nume­le per­soa­ne­lor care erau împo­tri­va guver­nă­rii lui Voro­nin. Ast­fel, Sera­fim Ure­chean, Nico­lae Andro­nic, Vale­riu Pasat sau Con­stan­tin Bec­ci­ev au fost urmă­ri­ți penal, iar ulte­ri­or, decla­ra­ți nevi­no­va­ți, în mai mul­te dosa­re cu iz poli­tic. Igor Popa este şi pro­cu­ro­rul care a sem­nat mai mul­te demer­su­ri pri­vind jude­ca­rea şi reţi­ne­rea tine­ri­lor pro­tes­ta­ta­ri la 7 apri­lie 2009 în comi­sa­ri­a­te­le de poli­ţie. Ante­ri­or, pen­tru ZdG, Igor Popa spu­nea că nu are „niciun regret” în pri­vin­ța dosa­re­lor instru­men­ta­te de-a lun­gul cari­e­rei. „Toa­te acţiu­ni­le au fost per­fect lega­le. Dacă ar fi fost alt­fel, nu aş fi ajuns la 17 ani de lucru în Pro­cu­ra­tu­ră. Ori­ca­re ar fi dosa­re­le, şi 7 apri­lie, ori­ca­re, nu am ce să-mi reproşez. Toa­te acţiu­ni­le au fost lega­le”, ne-a repli­cat Igor Popa.

    Compensații de 877 de mii de lei de la Primărie pentru candidatul Cașu

    Ruslan Cașu acti­vea­ză în cadrul Pro­cu­ra­tu­rii sect. Cio­ca­na din Chi­și­nău. Aces­ta are viza de reșe­din­ță într-un apar­ta­ment de 71 m.p. din sect. Cio­ca­naal capi­ta­lei, înre­gis­trat pe nume­le său și al unei rude. În aces­te con­di­ții, deși este pro­pri­e­tar de apar­ta­ment, Ruslan Cașu a obți­nut, con­form decla­ra­ției sale cu pri­vi­re la veni­tu­ri și pro­pri­e­ta­te pen­tru anul 2015, 877,6 mii de lei de la Pri­mă­ria mun. Chi­și­nău, în urma unei tranzac­ții de împă­ca­re. Acor­dul a venit după ce, ante­ri­or, Cur­tea Supre­mă de Jus­ti­ție a obli­gat auto­ri­tă­ți­le publi­ce loca­le să asi­gu­re fami­lia Cașu cu locu­in­ță. În 2015, Ruslan Cașu a chel­tu­it o par­te din acești bani, cumpărându-și un apar­ta­ment cu o supra­fa­ță de 70 m.p. Can­di­da­tul la func­ția de pro­cu­ror gene­ral con­du­ce un Mer­ce­des cum­pă­rat în 2013, dar fabri­cat în 1994. În 2015, pro­cu­ro­rul a avut un sala­riu lunar de 7,5 mii de lei (90 de mii pe an), iar soția sa, anga­ja­tă la Ser­vi­ci­ul Sta­re Civi­lă Cio­ca­na, un sala­riu lunar de 3,7 mii de lei (45 de mii pe an).

    În 2011, Ruslan Cașu a fost învi­nu­it de înde­pli­ni­rea neco­res­pun­ză­toa­re a obli­ga­ți­i­lor de ser­vi­ciu la repre­zen­ta­rea învi­nu­i­rii pe o cau­ză pena­lă, după ce nu a ata­cat o hotă­râre a Cur­ții de Apel (CA) Chi­și­nău. Cole­gi­ul Dis­ci­pli­nar însă a ajuns la con­clu­zia că pro­cu­ro­rul nu este vino­vat. În 2012, pe nume­le lui Cașu a fost inten­ta­tă o altă pro­ce­du­ră dis­ci­pli­na­ră. Aces­ta, fiind pro­cu­ror în cadrul Pro­cu­ra­tu­rii de nive­lul CA Chi­și­nău, în iulie 2011, la ora 3 noap­tea, aflându-se în con­ce­diu de odih­nă, a intrat în barul „LGL Kara­o­ke”, situ­at în mun. Chi­şi­nău, str. M. Sado­vea­nu nr. 24, şi în urma unor dis­pu­te cu alţi vizi­ta­to­ri ai loca­lu­lui, a ini­ţi­at un con­flict, urmat de soli­ci­ta­rea aju­to­ru­lui din par­tea poli­ţi­ei.

    Deși, ini­țial, Cole­gi­ul Dis­ci­pli­nar l-a scos nevi­no­vat, Vic­tor Aba­bii, șeful Sec­ți­ei secu­ri­ta­te inter­nă a PG, a ata­cat deci­zia Cole­gi­u­lui, pre­ci­zând că „în cadrul con­tro­lu­lui de ser­vi­ciu, Caşu per­so­nal a expli­cat că 1-a scos forţat din bar pe unul din cli­enţii de la masa veci­nă şi că s-au lovit reci­proc, iar la sosi­rea echi­pa­ju­lui de poli­ţie i-a înju­rat cu cuvin­te necen­zu­ra­te şi a arun­cat în ei cu gen­tu­ţa, deo­a­re­ce ulti­mii îl fil­mau fără voia sa”. Tot­o­da­tă, pro­cu­ro­rul Cașu i-a dat unei per­soa­ne necu­nos­cu­te numă­rul de tele­fon al pro­cu­ro­ru­lui gene­ral şi 1-a rugat să-i tele­fo­ne­ze. „Com­por­ta­men­tul nea­dec­vat al pro­cu­ro­ru­lui Caşu a fost con­fir­mat şi prin decla­ra­ţi­i­le cet. Sta­râş Vea­ce­slav, cola­bo­ra­to­rii de poli­ţie Ciun­tu O., Bun­du­chi V. și Rota­ru I.”, se pre­ci­zea­ză în hotă­rârea CSP, care hotă­ra să-i apli­ce lui Cașu sanc­țiu­nea dis­ci­pli­na­ră, „mus­tra­re”. Deși deci­zia a fost ata­ca­tă de pro­cu­ror în jude­ca­tă, magis­tra­ții i-au res­pins pre­ten­ți­i­le. În 2015, Ruslan Cașu a fost, din nou, cer­ce­tat dis­ci­pli­nar, fiind, într-un final, decla­rat nevi­no­vat după ce a audi­at un medic în incin­ta unui spi­tal, noap­tea, în afa­ra ore­lor de lucru. Ruslan Cașu este pro­cu­ror din 2004.
    sursa: zdg.md

  • Campania electorală a procurorilor

    Cei şase can­di­da­ţi la fun­cţia de pro­cu­ror gene­ral, pre­zen­ta­ţi de ZdG în edi­ţia tre­cu­tă, au depus la Con­si­li­ul Supe­ri­or al Pro­cu­ro­ri­lor (CSP), pe lân­gă CV-uri, o scri­soa­re de moti­va­re, dar şi con­cep­tul de mana­ge­ment şi dezvol­ta­re insti­tu­ţio­na­lă a Pro­cu­ra­tu­rii Gene­ra­le (PG) pen­tru urmă­to­rii 7 ani, cât va dura man­da­tul vii­to­ru­lui pro­cu­ror gene­ral. La sfârşi­tul săp­tămâ­nii tre­cu­te, aces­tea au fost făcu­te publi­ce. Până pe 11 noiem­brie, per­soa­ne­le inte­re­sa­te pot pre­zen­ta, în for­mă scri­să, infor­ma­ţii rele­van­te des­pre acti­vi­ta­tea pro­fe­sio­na­lă a can­di­da­ţi­lor la secre­ta­ri­a­tul CSP.

    Edu­ard Haru­n­jen, pro­cu­ro­rul gene­ral inte­ri­mar, scrie că „pe lân­gă atri­bu­ţi­i­le de mana­ger, noul con­du­că­tor tre­bu­ie să fie un refor­ma­tor, să cunoas­că bine sis­te­mul, pen­tru a-l schim­ba, şi să fie gata să-şi sacri­fi­ce carie­ra…”.

    Harunjen: „Am ales să nu devin un procuror frustrat”

    Cei şase can­di­da­ţi la fun­cţia de pro­cu­ror gene­ral, pre­zen­ta­ţi de ZdG în edi­ţia tre­cu­tă, au depus la Con­si­li­ul Supe­ri­or al Pro­cu­ro­ri­lor (CSP), pe lân­gă CV-uri, o scri­soa­re de moti­va­re, dar şi con­cep­tul de mana­ge­ment şi dezvol­ta­re insti­tu­ţio­na­lă a Pro­cu­ra­tu­rii Gene­ra­le (PG) pen­tru urmă­to­rii 7 ani, cât va dura man­da­tul vii­to­ru­lui pro­cu­ror gene­ral. La sfârşi­tul săp­tămâ­nii tre­cu­te, aces­tea au fost făcu­te publi­ce. Până pe 11 noiem­brie, per­soa­ne­le inte­re­sa­te pot pre­zen­ta, în for­mă scri­să, infor­ma­ţii rele­van­te des­pre acti­vi­ta­tea pro­fe­sio­na­lă a can­di­da­ţi­lor la secre­ta­ri­a­tul CSP.

    Edu­ard Haru­n­jen, pro­cu­ro­rul gene­ral inte­ri­mar, scrie că „pe lân­gă atri­bu­ţi­i­le de mana­ger, noul con­du­că­tor tre­bu­ie să fie un refor­ma­tor, să cunoas­că bine sis­te­mul, pen­tru a-l schim­ba, şi să fie gata să-şi sacri­fi­ce carie­ra…”.

    Harunjen: „Am ales să nu devin un procuror frustrat”

    Haru­n­jen spu­ne că dacă nu ar fi deţi­nut fun­cţia de pro­cu­ror gene­ral inte­ri­mar, nu ar fi can­di­dat vreo­da­tă la aceas­tă fun­cţie. „În aceas­tă peri­oa­dă am înţe­les că am două solu­ţii: fie revin la mun­ca de pro­cu­ror, unde voi acti­va încăr­cat de frus­tră­ri­le din cau­za a ceea ce am des­co­pe­rit în peri­oa­da inte­ri­ma­tu­lui, fie mă dedic total schim­bă­rii, încer­când să fac tot ce pot pen­tru ca pro­cu­ro­rii să fie libe­ri în acti­vi­ta­tea lor… Am ales să nu devin un pro­cu­ror frus­trat”, zice şeful inte­ri­mar al PG.

    În con­cep­tul de mana­ge­ment şi dezvol­ta­re insti­tu­ţio­na­lă a PG, Haru­n­jen afir­mă că „inte­gri­ta­tea mora­lă în cali­ta­te de cri­te­riu de acce­de­re în fun­cţie şi de pro­mo­va­re în fun­cţie e mai impor­tan­tă decât com­pe­tenţa pro­fe­sio­na­lă, motiv din care un punc­taj mai îna­lt ar tre­bui atri­bu­it anu­me inte­gri­tă­ţii can­di­da­tu­lui la con­curs. Deo­a­re­ce, lacu­ne­le în cunoş­tinţe pot fi com­ple­ta­te, pe când inte­gri­ta­tea mora­lă nu poa­te fi supu­să „transplan­tu­lui”. Tot­o­da­tă, aces­ta îşi pro­pu­ne cre­ş­te­rea efi­cienţei în com­ba­te­rea infra­cţiu­ni­lor sau recu­pe­ra­rea pre­ju­di­ci­i­lor. Haru­n­jen pro­mi­te că va soli­ci­ta inter­venţia CSP „pen­tru apă­ra­rea repu­ta­ţi­ei pro­fe­sio­na­le a pro­cu­ro­ri­lor la adre­sa căro­ra se vor face afir­ma­ţii defă­i­mă­toa­re de către unii repre­zen­tanţi ai legi­sla­ti­vu­lui, exe­cu­ti­vu­lui sau chiar ai mass-mediei”, dar şi că vor fi „lua­te măsu­ri pri­vind pre­ve­ni­rea trans­mi­te­rii nea­u­to­ri­za­te a unor infor­ma­ţii din dosa­re, iar comu­ni­ca­rea cu mass-media se va rea­li­za în exclu­si­vi­ta­te prin inter­me­di­ul Secţi­ei rela­ţii publi­ce a PG, al pro­cu­ra­tu­ri­lor spe­cia­li­za­te şi teri­to­ri­a­le şi prin inter­me­di­ul con­fe­rinţe­lor de pre­să”.

    Garaba: „Protecţie de stat” şi „condiţii decente de viaţă”

    Iuri Gara­ba, adjunct al pro­cu­ro­ru­lui gene­ral, zice că par­ti­ci­pă la con­curs deo­a­re­ce vrea ca pro­cu­ra­tu­ra să devi­nă mai trans­pa­ren­tă, orien­ta­tă spre asi­gu­ra­rea secu­ri­tă­ţii cetă­ţea­nu­lui, iar pro­cu­ro­rii să aibă garanţii soci­a­le, „pro­te­cţie de stat” şi „con­di­ţii decen­te de via­ţă”. În con­cep­tul de mana­ge­ment şi dezvol­ta­re insti­tu­ţio­na­lă a PG, Gara­ba pro­mi­te să orga­ni­ze­ze acti­vi­ta­tea PG în cores­pun­de­re cu stan­dar­de­le euro­pe­ne şi inter­na­ţio­na­le, să con­so­li­de­ze imple­men­ta­rea poli­ti­cii anti­co­ru­pţie, să cola­bo­re­ze efi­cient cu alte insti­tu­ţii şi să asi­gu­re acce­sul la jus­ti­ţie şi la un pro­ces echi­ta­bil.

    Pe ter­men lung, Gara­ba îşi pro­pu­ne ridi­ca­rea nive­lu­lui de pre­ve­ni­re a infra­cţiu­ni­lor în soci­e­ta­te prin par­ti­ci­pa­rea pro­cu­ro­ri­lor în cadrul măsu­ri­lor soci­a­le, moti­va­rea pro­cu­ro­ri­lor cu expe­rienţă de a acor­da asis­tenţă meto­di­că pro­cu­ro­ri­lor înce­pă­to­ri în vede­rea efec­tuă­rii şi orga­ni­ză­rii urmă­ri­rii pena­le în ter­me­ne rezo­na­bi­le, orga­ni­za­rea par­ti­ci­pă­rii pro­cu­ro­ri­lor la mani­fes­ta­ţii des­ti­na­te infor­mă­rii în masă a cetă­ţe­ni­lor refe­ri­tor la situ­a­ţia cri­mi­no­ge­nă, ridi­ca­rea ima­gi­nii pro­cu­ra­tu­rii prin orga­ni­za­rea zile­lor de audienţă în teri­to­riu, sate, comu­ne, dar şi pro­mo­va­rea inte­gri­tă­ţii lucră­to­ri­lor pro­cu­ra­tu­rii.

    Serbinov: „Încheierea unui Memorandum de coexistenţă cu politicul”

    „Este pen­tru pri­ma dată când can­di­da­tul la fun­cţia de pro­cu­ror gene­ral nu va mai fi selec­tat pe cri­te­rii poli­ti­ce”, zice Igor Ser­bi­nov, alt adjunct al pro­cu­ro­ru­lui gene­ral înscris în cur­să. „Îmi pro­pun să com­bin expe­rienţa pro­cu­ro­ri­lor cu vechi­me în mun­că cu dorinţa de afir­ma­re a tine­ri­lor pro­cu­ro­ri. Aceas­tă îmbi­na­re ar per­mi­te dezvol­ta­rea pro­cu­ra­tu­rii şi apro­pi­e­rea ei de cele mai impor­tan­te stan­dar­de inter­na­ţio­na­le în mate­rie. Sunt un adept al inde­pen­denţei pro­ce­su­a­le a pro­cu­ro­ri­lor, dar în ace­la­şi timp, con­si­der că inde­pen­denţa tre­bu­ie rapor­ta­tă la noţiu­ni cum sunt res­pon­sa­bi­li­ta­tea şi răs­pun­de­rea”, pre­ci­zea­ză Ser­bi­nov.

    În con­cep­tul de mana­ge­ment şi dezvol­ta­re insti­tu­ţio­na­lă a PG, can­di­da­tul menţio­nea­ză că „e impe­ri­os nece­sar ca pro­cu­ra­tu­ra să-şi reva­dă dome­ni­i­le de com­pe­tenţă care astăzi con­sti­tu­ie indi­ca­to­ri de per­for­manţă a sis­te­mu­lui şi să se con­cen­tre­ze inclu­siv pe inves­ti­ga­rea fra­u­dei eco­no­mi­ce, inves­ti­ga­rea infra­cţiu­ni­lor din dome­ni­ul financiar-bancar, pro­te­cţia inves­ti­ţi­i­lor stră­i­ne sau inves­ti­ga­rea infra­cţiu­ni­lor ce aten­tea­ză la resur­se­le natu­ra­le. În ace­la­şi timp, acti­vi­tă­ţi­le tra­di­ţio­na­le de inves­ti­ga­re a cri­mei orga­ni­za­te tre­bu­ie să aibă ca fina­li­ta­te depis­ta­rea şi ani­hi­la­rea fili­e­re­lor cri­mi­na­le şi nu a indi­vi­zi­lor în par­te”. Ser­bi­nov pre­ci­zea­ză că „este regre­ta­bil fap­tul, că în anu­mi­te momen­te de ten­siu­ni poli­ti­ce, tri­bu­ne­le prin­ci­pa­le ale sta­tu­lui sunt uti­li­za­te pen­tru a soli­ci­ta pro­cu­ro­ru­lui gene­ral expli­ca­ţii pe cau­ze con­cre­te. Acest fapt aten­tea­ză nu doar la inde­pen­denţa pro­ce­su­lui de inves­ti­ga­re, ci şi asu­pra ima­gi­nii Pro­cu­ra­tu­rii în gene­ral. Înche­ie­rea unui Memo­ran­dum de coe­xis­ten­tă cu poli­ti­cul ar adu­ce cla­ri­ta­te asu­pra limi­te­lor de inter­fe­renţă accep­ta­bi­le în acti­vi­ta­tea pro­cu­ra­tu­rii, tot­o­da­tă indicându-se asu­pra carac­te­ru­lui total repro­ba­bil al inter­venţi­i­lor cu ten­tă poli­ti­că”, scrie aces­ta.

    Morari: „Sunt responsabil, hotărât şi predispus spre o muncă intensă”

    Vio­rel Mora­ri, şeful Pro­cu­ra­tu­rii Anti­co­ru­pţie, afir­mă că este o „per­soa­nă dina­mi­că, cu apti­tu­di­ni de comu­ni­ca­re şi de mana­ger, res­pon­sa­bil, hotă­rât, pre­dis­pus spre o mun­că inten­să şi învă­ţa­re con­ti­nuă, fiind conş­ti­ent de ris­cu­ri­le ce deri­vă din com­pe­tenţa fun­cţi­ei de pro­cu­ror gene­ral, pe care mi le asum”. Mora­ri pre­ci­zea­ză că în man­da­tul său „va avea drept pre­o­cu­pa­re recu­pe­ra­rea pre­ju­di­ci­i­lor pro­du­se prin săvârşi­rea infra­cţiu­ni­lor, con­fis­ca­rea bene­fi­ci­i­lor obţi­nu­te prin săvârşi­rea infra­cţiu­ni­lor, inclu­siv, apli­ca­rea con­fis­că­rii extin­se”.

    Mora­ri a inclus în con­cep­tul de mana­ge­ment şi dezvol­ta­re insti­tu­ţio­na­lă a PG mai mul­te punc­te, dar şi peri­oa­da în care aces­tea ar urma să fie imple­men­ta­te. Ast­fel, în 2017, Mora­ri îşi pro­pu­ne revi­zu­i­rea struc­tu­rii PG prin efec­tu­a­rea unui stu­diu com­pa­ra­tiv pri­vind orga­ni­za­rea Pro­cu­ra­tu­rii în alte sta­te cu demo­cra­ţie avan­sa­tă, care va duce în final la ela­bo­ra­rea unei orga­ni­gra­me noi. Mora­ri pro­pu­ne fişe de post pen­tru sta­bi­li­rea atri­bu­ţi­i­lor anga­ja­ţi­lor Pro­cu­ra­tu­rii, sta­bi­li­rea unei nor­me a mun­cii şi a unui volum optim de acti­vi­ta­te pen­tru a asi­gu­ra con­di­ţii ce ar garan­ta mun­ca de cali­ta­te, dar şi asi­gu­ra­rea repar­ti­ză­rii ali­a­to­rii a cau­ze­lor pena­le şi a altor mate­ri­a­le din ges­tiu­ne. O altă pro­mi­siu­ne a can­di­da­tu­lui Mora­ri este res­pon­sa­bi­li­za­rea pro­cu­ro­ri­lor în pro­ce­sul urmă­ri­rii pena­le şi repre­zen­tă­rii învi­nu­i­rii, dar şi con­so­li­da­rea insti­tu­ţio­na­lă a Pro­cu­ra­tu­rii prin revi­zu­i­rea numă­ru­lui şi reşe­dinţe­lor pro­cu­ra­tu­ri­lor teri­to­ri­a­le, iden­ti­fi­ca­rea zone­lor vul­ne­ra­bi­le şi ini­ţi­e­rea unui pro­iect pilot pri­vind coma­sa­rea pro­cu­ra­tu­ri­lor teri­to­ri­a­le şi schim­ba­rea reşe­dinţei aces­to­ra.

    Popa: „Cunosc atât laturile forte, cât şi cele vulnerabile ale acestui sistem”

    „Mai bine de 17 ani sunt par­te a aces­tui sis­tem, a aces­tei fami­lii”, zice Igor Popa, şeful Pro­cu­ra­tu­rii mun. Chi­şi­nău în scri­soa­rea sa de moti­va­re. „În aceas­tă peri­oa­dă a vieţii mele, în ega­lă măsu­ră zbu­ci­u­ma­tă, inte­re­san­tă şi fru­moa­să, am reu­şit să par­curg prac­tic toa­te trep­te­le de ierar­hie şi să acti­vez pe toa­te dome­ni­i­le de acti­vi­ta­te ale Pro­cu­ra­tu­rii…, fapt care îmi per­mi­te să afirm că, cunosc atât latu­ri­le for­te, cât şi cele vul­ne­ra­bi­le ale aces­tui sis­tem, avan­ta­je­le şi dez­a­van­ta­je­le, ajun­su­ri­le şi nea­jun­su­ri­le”, scrie Popa.

    Imple­men­ta­rea unui stil de mana­ge­ment par­ti­ci­pa­tiv, îmbu­nă­tă­ţi­rea comu­ni­că­rii în vede­rea pre­ve­ni­rii unor cam­pa­nii deni­gra­toa­re faţă de Pro­cu­ra­tu­ră, îmbu­nă­tă­ţi­rea ima­gi­nii publi­ce a insti­tu­ţi­ei prin spo­ri­rea vizi­bi­li­tă­ţii aces­te­ia, con­so­li­da­rea trans­pa­renţei, dar şi depo­li­ti­za­rea pro­cu­ra­tu­rii sunt prin­tre sco­pu­ri­le pro­pu­se de Popa. „Sunt nece­sa­re efor­tu­ri pen­tru a refor­ma modul de fun­cţio­na­re a Pro­cu­ra­tu­rii pen­tru a exclu­de posi­bi­li­ta­tea ca ase­me­nea influ­enţe să poa­tă fi posi­bi­le. În acest scop, este nece­sar ca nici un organ sau fun­cţio­nar să nu aibă drep­tul să inter­vi­nă în mer­sul exa­mi­nă­rii unor cazu­ri con­cre­te, inclu­siv nu are drep­tul să soli­ci­te infor­ma­ţii sau să îna­in­te­ze care­va demer­su­ri ofi­ci­a­le sau neo­fi­ci­a­le, nici măcar orga­nul legi­sla­tiv”, scrie Popa.

    Caşu: „Formarea bugetului PG în funcţie de performanţe”

    „Por­nind de la aspi­ra­ţi­i­le de a trăi într-o ţară fără coru­pţie, fără cri­mă orga­ni­za­tă, având în vede­re con­ti­nu­i­ta­tea dezvol­tă­rii feno­me­ne­lor indi­ca­te, năzu­ind spre satis­fa­ce­rea inte­re­se­lor cetă­ţe­ni­lor, con­si­de­rând sta­tul de drept, demo­cra­ţia, drep­tu­ri­le şi liber­tă­ţi­le omu­lui şi drep­ta­tea valo­ri supre­me, fiind conş­ti­ent de res­pon­sa­bi­li­ta­tea, dar şi atri­bu­ţi­i­le orga­ne­lor Pro­cu­ra­tu­rii, rea­fir­mând devo­ta­men­tul faţă de valo­ri­le uma­ne, dorinţa de a trăi după prin­ci­pii şi nor­me una­nim recu­nos­cu­te ale drep­tu­lui inter­na­ţio­nal, adre­sez aceas­tă scri­soa­re de moti­va­re, pen­tru a-mi expri­ma dorinţa de a apli­ca la fun­cţia de Pro­cu­ror Gene­ral”, scrie can­di­da­tul Ruslan Caşu, pro­cu­ror în cadrul Pro­cu­ra­tu­rii Cio­ca­na.

    Caşu pro­pu­ne îmbu­nă­tă­ţi­rea ima­gi­nii publi­ce a PG prin spo­ri­rea vizi­bi­li­tă­ţii aces­te­ia, obţi­ne­rea cre­di­bi­li­tă­ţii cetă­ţe­ni­lor, dezvol­ta­rea cali­tă­ţi­lor orga­ni­za­tori­ce ale per­so­na­lu­lui PG, cre­ş­te­rea efi­cienţei insti­tu­ţi­ei, între­prin­de­rea acţiu­ni­lor anti­co­ru­pţie în cadrul PG, dar şi asi­gu­ra­rea insti­tu­ţi­ei cu încă­pe­ri de ser­vi­ciu care ar cores­pun­de nor­me­lor şi con­di­ţi­i­lor de mun­că, insti­tu­i­rea fun­cţi­ei de secre­tar (admi­nis­tra­tor) al Pro­cu­ra­tu­rii, care s-ar ocu­pa de mana­ge­ment, logis­ti­că şi ar avea sta­tut de fun­cţio­nar public, dar şi for­ma­rea buge­tu­lui Pro­cu­ra­tu­rii în fun­cţie de per­for­manţe, de volu­mul de mun­că al fie­că­rei pro­cu­ra­tu­ri, de numă­rul de pro­cu­ro­ri într-o anu­mi­tă pro­cu­ra­tu­ră şi de com­ple­xi­ta­tea dosa­re­lor din ges­tiu­ne”.
    sursa: zdg.md

  • CV-urile şi motivaţia candidaţilor la funcţia de procuror general

    Cu o sin­gu­ră exce­pţie, şefii impor­tanţi din orga­ne­le pro­cu­ra­tu­rii şi-au depus dosa­re­le la con­cur­sul pen­tru fun­cţia de pro­cu­ror gene­ral: Edu­ard Haru­n­jen, pro­cu­ro­rul gene­ral inte­ri­mar, Iurie Gara­ba şi Igor Ser­bi­nov, cei doi adjun­cţi ai pro­cu­ro­ru­lui gene­ral, Vio­rel Mora­ri, şeful Pro­cu­ra­tu­rii Anti­co­ru­pţie, şi Igor Popa, pro­cu­ro­rul mun. Chi­şi­nău. Prin­tre can­di­da­ţi se regă­seş­te şi un pro­cu­ror sim­plu, Ruslan Caşu, de la Pro­cu­ra­tu­ra Cio­ca­na.

    Toţi cei şase pre­ten­denţi la fun­cţia de pro­cu­ror gene­ral s-au înscris în cur­să în ulti­ma zi de con­curs, în după-amiaza zilei de 24 octom­brie 2016, deşi con­cur­sul a fost anu­nţat încă pe 22 sep­tem­brie. ZdG vă pro­pu­ne o tre­ce­re în revis­tă a acti­vi­tă­ţii celor şase pro­cu­ro­ri.

    Cu o sin­gu­ră exce­pţie, şefii impor­tanţi din orga­ne­le pro­cu­ra­tu­rii şi-au depus dosa­re­le la con­cur­sul pen­tru fun­cţia de pro­cu­ror gene­ral: Edu­ard Haru­n­jen, pro­cu­ro­rul gene­ral inte­ri­mar, Iurie Gara­ba şi Igor Ser­bi­nov, cei doi adjun­cţi ai pro­cu­ro­ru­lui gene­ral, Vio­rel Mora­ri, şeful Pro­cu­ra­tu­rii Anti­co­ru­pţie, şi Igor Popa, pro­cu­ro­rul mun. Chi­şi­nău. Prin­tre can­di­da­ţi se regă­seş­te şi un pro­cu­ror sim­plu, Ruslan Caşu, de la Pro­cu­ra­tu­ra Cio­ca­na.

    Toţi cei şase pre­ten­denţi la fun­cţia de pro­cu­ror gene­ral s-au înscris în cur­să în ulti­ma zi de con­curs, în după-amiaza zilei de 24 octom­brie 2016, deşi con­cur­sul a fost anu­nţat încă pe 22 sep­tem­brie. ZdG vă pro­pu­ne o tre­ce­re în revis­tă a acti­vi­tă­ţii celor şase pro­cu­ro­ri.

    Harunjen: „Aş încerca să continui”

    Can­di­da­tul Edu­ard Haru­n­jen este prim-adjunct al pro­cu­ro­ru­lui gene­ral din iulie 2015, când a fost numit în locul lui Andrei Pân­tea. Din mar­tie 2016, după demi­sia lui Cor­ne­liu Gurin, Haru­n­jen a pre­lu­at fun­cţia de pro­cu­ror gene­ral inte­ri­mar. El are 44 de ani şi acti­vea­ză în orga­ne­le de drept din 1992, fiind anche­ta­tor inte­ri­mar la Comi­sa­ri­a­tul de Poli­ţie Cen­tru al mun. Chi­şi­nău. În 1994, devi­ne pro­cu­ror de secţie în Pro­cu­ra­tu­ra mun. Chi­şi­nău, iar ulte­ri­or deţi­ne mai mul­te fun­cţii de con­du­ce­re. În 2002-2003, a fost adjunct al pro­cu­ro­ru­lui mun. Chi­şi­nău. În 2005-2011, a fost şef al Secţi­ei Con­trol al Urmă­ri­rii pena­le, iar în 2011-2013, pe tim­pul şefi­ei lui Vale­riu Zub­co, a fost pro­cu­ror pen­tru misiu­ni spe­ci­a­le. În august 2013, după ce în frun­tea PG a fost numit Cor­ne­liu Gurin, Haru­n­jen este desem­nat şef inte­ri­mar al Pro­cu­ra­tu­rii Anti­co­ru­pţie (PA), fun­cţie pe care ulte­ri­or avea s-o câş­ti­ge în urma unui con­curs în care toţi cei 3 con­tra­can­di­da­ţi înscri­şi ini­ţi­al s-au retras. În iulie 2015, Haru­n­jen a fost avan­sat în fun­cţia de prim-adjunct al pro­cu­ro­ru­lui gene­ral.

    „Pe par­cur­sul inte­ri­ma­tu­lui meu s-au făcut cele mai impor­tan­te acţiu­ni de refor­ma­re, cele mai vizi­bi­le. Am stat la baza creă­rii noii struc­tu­ri. A fost o pro­vo­ca­re, pen­tru că am cre­at o struc­tu­ră nouă. După mine, e nevo­ie de con­ti­nu­i­ta­te, pen­tru că, oda­tă ce s-a cre­at o pro­cu­ra­tu­ră nouă, lucrul tre­bu­ie dus la bun sfârşit… Împre­u­nă cu pro­cu­ra­tu­ri­le spe­cia­li­za­te, ne-am con­so­li­dat pute­ri­le, dar mai avem mul­te de făcut. Aces­te două pro­cu­ra­tu­ri vor duce dosa­re­le de rezo­nanţă, care fac ima­gi­ne pro­cu­ra­tu­rii… Şi aici e nevo­ie de con­ti­nu­i­ta­te. Aş încer­ca să con­ti­nui aces­te lucru­ri. E o auto­mo­ti­va­re, să con­ti­nui ce am înce­put. Nu în ulti­mul rând, mul­te dosa­re de rezo­nanţă pe care le-am înce­put şi le-am con­dus, fie de la Anti­co­ru­pţie, fie de aici, urmea­ză a fi fina­li­za­te… Vreau să schimb per­ce­pţia de până acum… În plus, eu acti­vez de mulţi ani în orga­ne­le de drept şi am con­si­de­rat că aş putea face faţă la aceas­tă ulti­mă pro­vo­ca­re în carie­ra mea de pro­cu­ror”, îşi expli­că Haru­n­jen deci­zia de a can­di­da.

    Adjuncţii care vor funcţia supremă

    Un alt pre­ten­dent la foto­li­ul de pro­cu­ror gene­ral, Iurie Gara­ba, deţi­ne fun­cţia de adjunct al pro­cu­ro­ru­lui gene­ral din noiem­brie 2013. Gara­ba are 53 de ani. El şi-a înce­put acti­vi­ta­tea în orga­ne­le de drept în 1989, ca sta­gi­ar în Pro­cu­ra­tu­ra de supra­ve­ghe­re a res­pec­tă­rii legi­lor în peni­ten­ci­a­re. Ulte­ri­or, a deve­nit aju­tor şi aju­tor supe­ri­or al pro­cu­ro­ru­lui, pen­tru ca în 1996 — 1999 să con­du­că secţia pen­tru supra­ve­ghe­rea res­pec­tă­rii legi­lor în peni­ten­ci­a­re. În 2001 — 2003, a fost adjunct al pro­cu­ro­ru­lui Chi­şi­nău, iar în 2003 — 2004 – pro­cu­ror inte­ri­mar al sect. Cen­tru, mun. Chi­şi­nău. În 2005-2009 a fost şef al secţi­ei inves­ti­ga­ţii financiar-economice şi pro­te­cţia drep­tu­ri­lor omu­lui, iar în 2009 — 2013, îna­in­te de a deve­ni adjunct al pro­cu­ro­ru­lui gene­ral, şef al Dire­cţi­ei Inves­ti­ga­ţii gene­ra­le din cadrul PG. În 2010, Gara­ba a fost ales preşe­din­te al CSP. Aces­ta nu a răs­puns la ape­lu­ri pen­tru a ne spu­ne moti­ve­le pen­tru care can­di­dea­ză la fun­cţia de pro­cu­ror gene­ral.

    Igor Ser­bi­nov, celă­lalt adjunct al pro­cu­ro­ru­lui gene­ral care şi-a depus dosa­rul, acti­vea­ză în pro­cu­ra­tu­ră din 1988, când a fost numit aju­tor al pro­cu­ro­ru­lui r. Frun­ze din Chi­şi­nău. În 1992 — 1996, Ser­bi­nov e pro­cu­ror al secţi­ei judiciar-penale din cadrul PG, iar ulte­ri­or – adjunct al pro­cu­ro­ru­lui judeţu­lui Chi­şi­nău. În 2004, devi­ne şef al secţi­ei judiciar-penale a PG, iar ulte­ri­or şef al Dire­cţi­ei Judi­ci­a­re. Deţi­ne fun­cţia de adjunct al pro­cu­ro­ru­lui gene­ral încă din 2007, fiind numit în aceas­tă fun­cţie la scurt timp după ce Vale­riu Gur­bu­lea, un apro­pi­at al Par­ti­du­lui Comu­ni­ş­ti­lor, aflat atun­ci la guver­na­re, deve­ni­se pro­cu­ror gene­ral. Nici Ser­bi­nov nu a răs­puns la ape­lu­ri­le tele­fo­ni­ce ale ZdG.

    Morari: „Vreau să demonstrez că nu depind de cineva”

    La jumă­ta­te de an după ce a luat con­cur­sul pen­tru supli­ni­rea fun­cţi­ei vacan­te de şef al PA, Vio­rel Mora­ri a apli­cat şi la cea de pro­cu­ror gene­ral. Mora­ri este fost şef al Secţi­ei con­du­ce­re a urmă­ri­rii pena­le în orga­ne­le cen­tra­le ale MAI şi ale SV. Ante­ri­or, Mora­ri a con­dus PA din pos­tu­ra de inte­ri­mar, timp de jumă­ta­te de an, fiind demis în ianu­a­rie 2013, după ple­ca­rea lui Vale­riu Zub­co şi insta­la­rea în frun­tea PG a lui Andrei Pân­tea. Ex-procurorul gene­ral inte­ri­mar l-a învi­nu­it atun­ci pe Mora­ri de nere­gu­li, soli­ci­tând CSP ini­ţi­e­rea unei pro­ce­du­ri dis­ci­pli­na­re pe nume­le aces­tu­ia. În ace­ea­şi peri­oa­dă, şi Vio­rel Mora­ri a depus la CSP o plân­ge­re pe nume­le lui Pân­tea. Ambe­le sesi­ză­ri, însă, au rămas fără răs­puns. Totu­şi, cel care a ple­cat, într-un final, din PG a fost Pân­tea. Recent, aces­ta a fost reţi­nut în dosa­rul Kara­ma­lak, instru­men­tat de Pro­cu­ra­tu­ra con­du­să de Mora­ri. După ple­ca­rea din PA, carie­ra lui Mora­ri a fost în ascen­siu­ne, fiind numit, după câte­va dero­gă­ri, şef al Secţi­ei con­du­ce­re a urmă­ri­rii pena­le în orga­ne­le cen­tra­le ale MAI şi ale SV. În decem­brie 2013, la Adu­na­rea Gene­ra­lă a Pro­cu­ro­ri­lor, a fost ales mem­bru al Cole­gi­u­lui de Cali­fi­ca­re, iar la scurt timp – preşe­din­te al aces­tui Cole­giu. În ulti­me­le şase luni, fiind şef al PA, insti­tu­ţia res­pec­ti­vă a ini­ţi­at mai mul­te dosa­re de rezo­nanţă, fiind reţi­nu­ţi mai mulţi jude­că­to­ri, vameşi şi poli­ţi­ş­ti. Unii au cata­lo­gat dosa­re­le des­chi­se în peri­oa­da elec­to­ra­lă ca având ten­tă poli­ti­că.

    „Can­di­dez pen­tru că, în pri­mul rând, chiar cole­gii mă între­bau de ce nu can­di­dez. Dar, nu asta m-a făcut să par­ti­cip la con­curs. Dacă nu can­di­dam, în viziu­nea mea, se con­si­de­ra că, uite, eu mi-am găsit locul şi nu am aspi­ra­ţii de cre­ş­te­re în carie­ră. Tot­o­da­tă, chiar mi-i inte­re­san­tă rea­cţia celor care par­ti­ci­pă în cali­ta­te de con­tra­can­di­da­ţi şi ati­tu­di­nea care se va crea, atât în peri­oa­da con­cur­su­lui, cât şi ulte­ri­or aces­tu­ia. Al tre­i­lea motiv e că vreau să demon­strez că nu depind de cine­va, inclu­siv de pro­cu­ro­rul gene­ral care este acum, care, la acest moment, este con­tra­can­di­da­tul meu. Pen­tru asta s-a ela­bo­rat noua lege cu pri­vi­re la pro­cu­ra­tu­ră, pen­tru asta au fost insti­tu­i­te anu­mi­te meca­nis­me, ca să per­mi­tă ori­că­rui să-şi îna­in­te­ze can­di­da­tu­ra. Al patru­lea aspect ţine de acest con­curs, fiind alte con­di­ţii, mai dras­ti­ce, decât la cel pen­tru fun­cţia de şef al PA. Pur per­so­nal, sunt lucru­ri care mă ten­tea­ză pen­tru a-mi veri­fi­ca mai depar­te cali­tă­ţi­le şi capa­ci­tă­ţi­le mele. Inclu­siv tes­tul cu poli­gra­ful, vreau şi tre­bu­ie să-l trec”, îşi moti­vea­ză Mora­ri pasul.

    Caşu: „Fiindcă eu consider că întrunesc cerinţele”

    Şi Igor Popa, cel care este pro­cu­ro­rul mun. Chi­şi­nău de la înce­pu­tul anu­lui 2016, şi-a anu­nţat dorinţa de a can­di­da la fun­cţia de pro­cu­ror gene­ral. Recent, pe 24 sep­tem­brie 2016, prin una­ni­mi­ta­te de votu­ri, el a fost ales şi în fun­cţia de preşe­din­te al Cole­gi­u­lui pen­tru Sele­cţia şi Carie­ra Pro­cu­ro­ri­lor. Popa are 40 de ani, este absol­vent al Facul­tă­ţii de Drept a Uni­ver­si­tă­ţii de Stat din Mol­do­va şi şi-a înce­put carie­ra în cadrul orga­ne­lor Pro­cu­ra­tu­rii în anul 1999, deţinând pe par­curs mai mul­te fun­cţii în pro­cu­ra­tu­ri­le sec­toa­re­lor Cen­tru şi Râş­ca­ni, şef al Secţi­ei exer­ci­ta­re a urmă­ri­rii pena­le pe cau­ze exce­pţio­na­le a PG, pro­cu­ror pen­tru misiu­ni spe­ci­a­le şi pro­cu­ror al sec­to­ru­lui Râş­ca­ni al capi­ta­lei. Igor Popa, nume­le căru­ia a fost impli­cat de-a lun­gul tim­pu­lui în exa­mi­na­rea mai mul­tor dosa­re dubi­oa­se, cu ten­tă poli­ti­că, nu a răs­puns la ape­lu­ri­le ZdG pen­tru a ne spu­ne de ce a decis să can­di­de­ze la fun­cţia de pro­cu­ror gene­ral.

    Ruslan Caşu, al şase­lea can­di­dat, este pro­cu­ror la Pro­cu­ra­tu­ra Cio­ca­na, fiind trans­fe­rat după reor­ga­ni­za­rea PG. Ante­ri­or, el a acti­vat în Secţia exer­ci­ta­re a urmă­ri­rii pena­le, Secţia exer­ci­ta­re a urmă­ri­rii pena­le în cau­ze de cri­mi­na­li­ta­te orga­ni­za­tă, con­form decla­ra­ţi­ei sale cu pri­vi­re la veni­tu­ri şi pro­pri­e­ta­te, dar şi în cadrul Pro­cu­ra­tu­rii de nive­lul Curţii de Apel Chi­şi­nău. În ulti­mii 5 ani, pe nume­le can­di­da­tu­lui la fun­cţia de pro­cu­ror gene­ral au fost ini­ţi­a­te 3 pro­ce­du­ri dis­ci­pli­na­re. Cu aces­te deta­lii, vom reve­ni însă în edi­ţi­i­le vii­toa­re. Între­bat de ce a hotă­rât să can­di­de­ze, Ruslan Caşu a pre­ci­zat: „Con­si­der că întru­ne­sc cerinţe­le”. Rugat să deta­li­eze, Caşu a menţio­nat: „Par­ti­cip la con­curs pen­tru schim­bă­ri mai bune”. Ulte­ri­or s-a scu­zat, spunându-ne că nu mai poa­te vor­bi.

    Graficul alegerii procurorului general
    Mircea Roşioru, preşedintele CSP:

    „La 27 octom­brie, are loc pri­ma şedinţă de admi­si­bi­li­ta­te a dosa­re­lor can­di­da­ţi­lor. Până la 24 noiem­brie, toţi can­di­da­ţii ar tre­bui să trea­că detec­to­rul com­por­ta­men­tu­lui simu­lat (poli­graf), să fie veri­fi­ca­ţi de SIS, să le fie veri­fi­ca­tă sta­rea de sănă­ta­te. După 28 octom­brie, în 10 zile lucră­toa­re, pe pagi­na web a pro­cu­ra­tu­rii va fi afi­şa­tă lis­ta can­di­da­ţi­lor, CV-ul lor, scri­soa­rea de moti­va­re şi con­cep­tul de mana­ge­ment şi dezvol­ta­re insti­tu­ţio­na­lă a Pro­cu­ra­tu­rii pen­tru urmă­to­rii 7 ani, iar per­soa­ne­le inte­re­sa­te vor fi invi­ta­te să se expu­nă în scris, atât pro cât şi con­tra, des­pre can­di­da­ţi. După 24 noiem­brie, va avea loc o run­dă secun­dă de admi­si­bi­li­ta­te a can­di­da­ţi­lor şi se sta­bi­leş­te data inter­vi­u­lui. În cadrul inter­vi­u­lui, care va avea loc în pri­ma deca­dă din decem­brie, se desem­nea­ză înving­ă­to­rul con­cur­su­lui. După aceas­ta, can­di­da­tul va fi pro­pus pen­tru inves­ti­re în fun­cţie, fie Par­la­men­tu­lui, fie Preşe­din­te­lui, în depen­denţă de cum avansea­ză modi­fi­ca­rea art.124 din Con­sti­tu­ţie”.
    sursa: zdg.md

  • Anticorupţie cu procurori milionari

    Cinci pro­cu­rori s-au înscris în cursa pen­tru şefia Pro­cu­ra­tu­rii Anti­co­rup­tie. Doi din­tre aceş­tia deţin, direct sau prin inter­me­diul fami­li­i­lor, averi impre­sio­nante. În 2010, un can­di­dat la fun­cţia de pro­cu­ror anti­co­ru­pţie a vân­dut un teren pe care-l cum­pă­rase cu doi ani mai devreme, fiind deja pro­cu­ror, cu aproape 20 de mili­oane de lei. Un alt can­di­dat con­stru­ieşte acum, prin inter­me­diul unei firme deţi­nute de tatăl şi soa­cra sa, un bloc cu nouă nive­luri în Chi­şi­nău.

    Cinci pro­cu­rori s-au înscris în cursa pen­tru şefia Pro­cu­ra­tu­rii Anti­co­rup­tie. Doi din­tre aceş­tia deţin, direct sau prin inter­me­diul fami­li­i­lor, averi impre­sio­nante. În 2010, un can­di­dat la fun­cţia de pro­cu­ror anti­co­ru­pţie a vân­dut un teren pe care-l cum­pă­rase cu doi ani mai devreme, fiind deja pro­cu­ror, cu aproape 20 de mili­oane de lei. Un alt can­di­dat con­stru­ieşte acum, prin inter­me­diul unei firme deţi­nute de tatăl şi soa­cra sa, un bloc cu nouă nive­luri în Chi­şi­nău.

    Şte­fan Şap­te­fraţ, pro­cu­ro­rul inte­ri­mar al Pro­cu­ra­tu­rii de Trans­port, Ion Dul­gheru, adjunc­tul pro­cu­ro­ru­lui sec­to­ru­lui Cen­tru, Roman Erem­ciuc, adjunc­tul pro­cu­ro­ru­lui sec­to­ru­lui Bota­nica, Vio­rel Morari, actu­a­lul şef al Secţiei con­du­cere a urmă­ri­rii penale în orga­nele cen­trale ale Minis­te­ru­lui Afa­ce­ri­lor Interne (MAI) şi ale Ser­vi­ci­u­lui Vamal (SV), şi Ruslan Carai­van, pro­cu­ro­rul UTA Găgă­u­zia, sunt cei cinci can­di­daţi care şi-au depus dosa­rele pen­tru fun­cţia de procuror-şef al Pro­cu­ra­tu­rii Anti­co­ru­pţie (PA).

    Casă de lux şi tranzacţie de milioane

    Şte­fan Şap­te­fraţ este, din octom­brie 2014, pro­cu­ror inte­ri­mar al Pro­cu­ra­tu­rii de Trans­port. În vâr­stă de 52 de ani, Şap­te­fraţ este unul din­tre cei mai pros­peri pro­cu­rori. Împre­ună cu soţia sa, Elena Cob­zac, locu­ieşte într-un imo­bil la Toha­tin, mun. Chi­şi­nău, con­struit încă în anii 2000.

    În iunie 2008, fiind pro­cu­ror în secţia nr.1, Dire­cţia con­trol al urmă­ri­rii penale, Şap­te­fraţ a cum­pă­rat de la SRL „NourCo” un teren cu o con­stru­cţie nefi­na­li­zată pe str. Sar­mi­ze­ge­tusa, 53 din Chi­şi­nău con­tra 11,65 mili­oane de lei, deşi sala­riul său de fun­cţie era de doar câteva mii de lei pe lună. Des­pre tranza­cţia pro­cu­ro­ru­lui a aflat con­du­ce­rea Pro­cu­ra­tu­rii Gene­rale (PG), iar peste trei luni, în sep­tem­brie 2008, acesta era eli­be­rat din fun­cţie, din pro­prie ini­ţi­a­tivă, con­form unui ordin al pro­cu­ro­ru­lui gene­ral. La scurt timp după ple­ca­rea din orga­nele Pro­cu­ra­tu­rii, Şap­te­fraţ pro­cură un alt teren la Mileş­tii Mici, Ialo­veni, plă­tind 6,37 mili­oane de lei, dar şi un teren agri­col de 1,3 ha.

    În decem­brie 2008, acesta obţine licenţă de avo­cat, dar peste jumă­tate de an revine în pro­cu­ra­tură, în fun­cţia deţi­nută ante­rior, cea de pro­cu­ror în secţia nr.1, Dire­cţia con­trol al urmă­ri­rii penale. La scurt timp după reve­ni­rea în PG, în urma unor arti­cole din presă, Cole­giul Dis­ci­pli­nar din cadrul PG ini­ţi­ază pe numele pro­cu­ro­ru­lui Şap­te­fraţ o pro­ce­dură dis­ci­pli­nară, după ce acesta nu ar fi pre­zen­tat decla­ra­ţii cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate după ple­ca­rea din orga­nele pro­cu­ra­tu­rii, nici la rean­ga­jare. În febru­a­rie 2010, pro­ce­dura dis­ci­pli­nară a fost înce­tată, pe motiv că expi­rase ter­me­nul legal de apli­care a san­cţiu­nii. Totuşi, cel mai pro­ba­bil, în urma aces­tui caz, în apri­lie 2010, Şap­te­fraţ este dele­gat pen­tru o lună la Pro­cu­ra­tura Soroca. La sfârşit de apri­lie 2010, acesta pleacă din nou din sis­tem în baza unei alte cereri de demi­sie.

    A vândut terenul cu 19,5 milioane de lei

    Fiind avo­cat, în octom­brie 2010, Şte­fan Şap­te­fraţ vinde tere­nul şi con­stru­cţia de pe str. Sar­mi­ze­ge­tusa nr. 53, pro­cu­rate în 2008, Între­prin­de­rii cu Capi­tal Străin „Shan Lian Inter­na­tio­nal Group”, pro­pri­e­tara Cen­tru­lui Comer­cial „Mega­po­lis”, con­tra 19,5 mili­oane de lei, obţinând un pro­fit de 8 mili­oane de lei. Astăzi, tere­nul vân­dut de pro­cu­ro­rul Şap­te­fraţ apa­rţine com­pa­niei de con­stru­cţii Kir­san, aceasta cumpărându-l în iunie 2015. Cel mai pro­ba­bil, în curând, acolo vor fi înă­lţate mai multe blo­curi de locuit.

    În decem­brie 2013, Şap­te­fraţ îşi sus­pendă acti­vi­ta­tea de avo­cat şi revine în Pro­cu­ra­tură, fiind numit, la câteva luni de la reve­nire, în octom­brie 2014, pro­cu­ror inte­ri­mar al Pro­cu­ra­tu­rii Trans­por­turi, fun­cţie pe care o deţine şi în pre­zent.

    Potri­vit decla­ra­ţiei cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate pe 2014, pro­cu­ro­rul Şte­fan Şap­te­fraţ deţine, pe lângă casa în care locu­ieşte, alte câteva con­stru­cţii, cum­pă­rate în 2009. În ultima sa decla­ra­ţie depusă, acesta nu indică nicio maşină, deşi, în actele pre­ce­dente, depuse la rean­ga­ja­rea în pro­cu­ra­tură, pre­ciza că ar con­duce, prin como­dat, o Honda CRV şi un Vol­k­swa­gen Mul­ti­van.

    Datorii de 11 milioane şi proces cu Fisc-ul

    În octom­brie 2014, pro­cu­ro­rul Şap­te­fraţdeclară că vinde cota-parte din firma „Vera-Trofim” SRL, pe care o deţi­nea, cu doar 10 mii de lei, deşi aceasta are un capi­tal social de peste 400 mii de lei şi deţine un fri­gi­der pen­tru păs­tra­rea fruc­te­lor şi legu­me­lor la Pia­tra Albă, Ialo­veni. Cu o lună îna­inte de a-şi vinde afa­ce­rea, acesta pri­meşte însă 6,7 mili­oane de lei de la acest SRL, bani care îi împru­mu­tase fir­mei în 2011.

    În 2013, în con­tu­rile pro­cu­ro­ru­lui au mai intrat 370 mii de lei în urma unei deci­zii judi­ci­are, după ce, în mar­tie 2012, acesta a acţio­nat în jude­cată Inspec­to­ra­tul Fis­cal de Stat pen­tru res­ti­tu­i­rea sumei achi­tate în plus, pre­ci­zând că, în urma tranza­cţiei din octom­brie 2010 cu tere­nul de pe str. Sar­mi­ze­ge­tusa, a achi­tat prea mulţi bani ca şi impo­zit. Toate instanţele de jude­cată i-au dat drep­tate lui Şap­te­fraţ, obli­gând Fisc-ul să-i res­ti­tuie peste 300 mii de lei, inclu­siv pena­li­tăţi.

    În anii 2010-2012, pe când nu activa în Pro­cu­ra­tură, Şap­te­fraţ, împre­ună cu repre­zen­tanţii fami­liei sale, au acu­mu­lat dato­rii de aproape 11 mili­oane de lei. Cre­di­tele indi­cate în decla­ra­ţia cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate sunt însă fără ter­men şi fără dobândă, semn că nu sunt luate de la vreo insti­tu­ţie finan­ci­ară.

    Firmele nedeclarate ale soţiei şi fiul de la INJ

    Pro­cu­ro­rul Şap­te­fraţ nu are înre­gis­trat, astăzi, pe numele său, niciun SRL. Acesta însă a omis din decla­ra­ţia sa cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tăţi firma „Eli­zeu Group” SRL, la care figu­rează prin­tre fon­da­tori, cu 33%, soţia sa, Elena Cob­zac, Ivan Şap­te­fraţ, fra­tele său, dar şi Ghe­or­ghe Graur, nume simi­lar cu al unui pro­cu­ror de la Pro­cu­ra­tura Cri­u­leni. Can­di­da­tul la fun­cţia de şef al PA nu a indi­cat nici fap­tul că soţia sa este admi­nis­tra­toa­rea Între­prin­de­rii Mixte „Ste­li­mar Com”, cu acti­vi­tăţi în comerţ. Firma este fon­dată de fiica pro­cu­ro­ru­lui, Maria, dar şi de un cetă­ţean ucrai­nean, Seve­rian Ghe­ras, şi are adresa juri­dică în casa pro­cu­ro­ru­lui din Toha­tin.

    Unul din­tre copiii pro­cu­ro­ru­lui, Şte­fan Şap­te­fraţ (poartă numele tată­lui), a fost înma­tri­cu­lat în 2015 la Insti­tu­tul Naţio­nal al Jus­ti­ţiei, urmând, la absol­vire, în 2017, să can­di­deze pen­tru o fun­cţie de pro­cu­ror. În decem­brie 2011, un alt fiu al pro­cu­ro­ru­lui, Andrei, a pri­mit de la părinţi, în urma unui con­tract de dona­ţie, un apar­ta­ment de aproape 100 m.p. în sec­to­rul Cio­cana, Chi­şi­nău.

    Familia candidatului care a ridicat un bloc de locuit

    Ion Dul­gheru, alt pre­ten­dent la şefia PA, este adjunct al pro­cu­ro­ru­lui sect. Cen­tru, Chi­şi­nău. La fel ca şi con­tra­can­di­da­tul său, Şte­fan Şap­te­fraţ, Dul­gheru deţine în pro­pri­e­tate mai multe bunuri de mili­oane. Fra­tele aces­tuia, Andrei, este şi el pro­cu­ror la Pro­cu­ra­tura Râş­cani, Chi­şi­nău. În decem­brie 2014, ZdG scria că fami­lia celor doi pro­cu­rori con­stru­ieşte un bloc loca­tiv cu nouă etaje pe str. Con­stan­tin Vâr­nav, Chi­şi­nău, bloc ampla­sat pe un fost teren de joacă, spre nemulţu­mi­rea loca­ta­ri­lor din zonă. După acel arti­col, Comi­sia Naţio­nală de Inte­gri­tate (CNI) nu doar că nu s-a auto­se­si­zat pen­tru a inves­tiga ave­rea celor doi pro­cu­rori care con­stru­iesc blo­cul loca­tiv la câteva sute de metri de casa de mili­oane a preşe­din­te­lui CNI, Ana­to­lie Don­ciu, dar, con­trar legii, nici nu au publi­cat decla­ra­ţia lui Dul­gheru cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate pe anul 2014. Repre­zen­tanţii CNI nu au putut explica de ce decla­ra­ţia de avere a pro­cu­ro­ru­lui Dul­gheru, astăzi can­di­dat la şefia PA, lip­seşte pe site-ul www.cni.md.

    În mar­tie 2016, la un an şi jumă­tate de la dema­ra­rea lucră­ri­lor, casa înă­lţată de „Sky Home Lux”, com­pa­nie fon­dată (iunie 2014) de Vasile Dul­gheru (97,89%), tatăl pro­cu­ro­ri­lor Ion şi Andrei Dul­gheru, şi Galina Bogdan (2,1%), soa­cra lui Ion, acum pen­sio­nară, fostă asis­tentă medi­cală la Tele­neşti, e deja ridi­cat, mun­ci­to­rii lucrând la faţadă. Apar­ta­men­tele se vând în spe­cial prin inter­me­diul unei firme imo­bi­li­are, preţul unui metru pătrat fiind de circa 600 de euro. Datele de pe panoul infor­ma­tiv ampla­sat lângă şan­tier arată că edi­fi­ca­rea blo­cu­lui a înce­put în octom­brie 2014 şi urmează a fi înche­iată în decem­brie 2016. Firma vinde apar­ta­mente cu 1-2 camere.

    Maşina de la şantier şi procedura disciplinară

    Tere­nul pe care se îna­lţă blo­cul a intrat în pose­sia fami­liei Dul­gheru în urma unei deci­zii a Con­si­li­u­lui Muni­ci­pal Chi­şi­nău din 13 mai 2014, care a dat curs soli­ci­tă­rii lui Vasile şi Galina Dul­gheru de cum­pă­rare a tere­nu­lui afe­rent apar­ta­men­tu­lui pe care soţii Dul­gheru îl deţin în zonă. Suma plătită a fost de 102 017 mii de lei pen­tru 650 m.p. de teren, deşi preţul său de piaţă era de câteva ori mai mare. În 2012, până a-l cum­păra, fami­lia Dul­gheru a luat acest teren în arendă.

    Deşi în 2014, pro­cu­ro­rul Ion Dul­gheru nega fap­tul că ar avea vreo legă­tură cu con­stru­cţia aces­tui bloc, ZdG l-a sur­prins, la vola­nul unui Mer­ce­des cu nume­rele C OO 877, pe şan­tier, dis­cu­tând cu mun­ci­to­rii. Prin­tre altele, în 2011, acest auto­mo­bil fusese impli­cat într-un scan­dal rutier la Cio­cana, care a ajuns ulte­rior să fie dis­cu­tat la Con­si­liul Supe­rior al Pro­cu­ro­ri­lor (CSP). În mai 2011, pe numele lui Ion Dul­gheru a fost ini­ţi­ată o pro­ce­dură dis­ci­pli­nară pen­tru igno­ra­rea Codu­lui de Etică al Pro­cu­ro­ru­lui. Temei pen­tru ini­ţi­e­rea pro­ce­du­rii a fost plân­ge­rea depusă de I. Chi­ri­lov, care reclama fap­tul că, pe 9 mai 2011, deplasându-se cu auto­mo­bi­lul pe str. Alecu Russo, şofe­rul Mer­ce­de­su­lui cu nume­rele C OO 877 a încer­cat să-l depă­şească nere­gu­la­men­tar, cre­ând o situ­a­ţie de acci­dent. „Ulte­rior, şofe­rul Mer­ce­de­su­lui şi unul din­tre pasa­geri, care s-a dove­dit a fi pro­cu­ro­rul Ion Dul­gheru, i-au apli­cat mai multe lovi­turi”, se spune în hotă­rârea CSP. Dar, cir­cum­stanţele invo­cate nu s-au ade­ve­rit, după ce au fost veri­fi­cate de Comi­sa­ri­a­tul de Poli­ţie Cio­cana. Dim­po­trivă, I. Chi­ri­lov, care a depus plân­ge­rea, a fost cel tras la răs­pun­dere admi­nis­tra­tivă. Ast­fel, pro­ce­dura dis­ci­pli­nară împo­triva lui Dul­gheru a fost înce­tată.

    Venituri de milioane din donaţii

    În decla­ra­ţia cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate pe anul 2013, sin­gura dis­po­ni­bilă pe site-ul CNI, pro­cu­ro­rul Ion Dul­gheru a indi­cat, împre­ună cu soţia, veni­turi din sala­riu de 250 mii de lei şi de 500 mii de lei din vân­za­rea unui imo­bil. Tot în 2015, Dul­gheru a bene­fi­ciat de dona­ţii de apro­xi­ma­tiv 800 de mii de lei (!). Acesta deţine, împre­ună cu soţia, două tere­nuri şi 8 clă­diri (!), din­tre care două spa­ţii loca­tive, dar şi două maşini: un Rena­ult şi un Mer­ce­des. Dar, cu veni­turi de mili­oane, Ion Dul­gheru are dato­rii. Una, de 300 de mii de lei, din 2008, şi alta, de 53 mii de euro (apro­xi­matv 1 milion de lei), din 2011. Fiind prac­tic mili­o­nar, Dul­gheru a bene­fi­ciat de un apar­ta­ment pen­tru pro­cu­ro­rii fără locu­inţe în blo­cu­rile de pe str. Meles­tiu, în cadrul unui pro­iect în care anga­ja­ţii pro­cu­ra­tu­rii au plătit doar 340 de euro pen­tru 1 m.p.

    În decla­ra­ţia ana­lo­gică a fra­te­lui său, Andrei Dul­gheru, găsim, la fel, dona­ţii de 420 de mii de lei, pri­miţi în 2013. În 2011, soţia aces­tuia a pri­mit, tot din dona­ţii, 180 mii de lei şi 5 mii de euro. Pro­cu­ro­rul Dul­gheru are şi el dato­rii, una, de 20 mii de euro, din 2011, şi alta, din 2012, de 81 mii de euro. Andrei Dul­gheru deţine şi trei bunuri imo­bile, două din­tre care se regă­sesc şi în decla­ra­ţia lui Ion Dul­gheru, semn că cei doi fraţi le ges­tio­nează împre­ună. În decla­ra­ţia de avere pe 2014, Andrei Dul­gheru indică ace­leaşi dona­ţii ca şi în anul pre­ce­dent, plus alţi 12 mii de euro, pri­miţi de soţie, dar şi dato­rii de 101 mii de euro, con­trac­tate în 2011-2012, fără ter­men şi fără dobândă.

    „Războiul” Morari-Pântea

    Vio­rel Morari, al tre­i­lea pre­ten­dent, este şef al Secţiei con­du­cere a urmă­ri­rii penale în orga­nele cen­trale ale MAI şi ale SV. Ante­rior, Morari a con­dus PA, din pos­tura de inte­ri­mar, timp de jumă­tate de an, fiind demis în ianu­a­rie 2013, după ple­ca­rea lui Vale­riu Zubco şi insta­la­rea în frun­tea PG a lui Andrei Pân­tea. Ex-procurorul gene­ral inte­ri­mar l-a învi­nuit atunci pe Morari de nere­guli în acti­vi­tate, soli­ci­tând Con­si­li­u­lui Supe­rior al Pro­cu­ro­ri­lor (CSP) ini­ţi­e­rea unei pro­ce­duri dis­ci­pli­nare pe numele aces­tuia. În ace­eaşi peri­oadă, şi Vio­rel Morari a depus la CSP o plân­gere pe numele lui Pân­tea. Ambele sesi­zări, însă, au rămas fără rezul­tate. Totuşi, cel care a ple­cat, într-un final, din PG a fost Pân­tea, în urma mai mul­tor acu­za­ţii care i-au fost aduse.

    În schimb, după ple­ca­rea din PA, cariera lui Morari a fost în ascen­siune, fiind numit, după câteva dero­gări, şef al Secţiei con­du­cere a urmă­ri­rii penale în orga­nele cen­trale ale MAI şi ale SV. În decem­brie 2013, Morari a fost ales, la Adu­na­rea Gene­rală a Pro­cu­ro­ri­lor, în cali­tate de mem­bru al Cole­gi­u­lui de Cali­fi­care, iar la scurt timp a fost ales în fun­cţia de preşe­dinte al aces­tui Cole­giu.

    Părinţii procurorului, cu firmă de milioane şi două apartamente

    Vio­rel Morari, con­form decla­ra­ţiei cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate pe anul 2014, declară un sala­riu de 135 mii de lei şi veni­turi de 74 de mii din acti­vi­tăţi didac­tice. Morari mai declară că, anul tre­cut, părinţii i-au acor­dat un aju­tor mate­rial în sumă de 27,7 mii de lei. Tot­o­dată, acesta declară două apar­ta­mente, de 49 şi 99 m.p., pe care le deţine prin con­tract de loca­ţiune, dar şi patru auto­mo­bile, toate dobân­dite în 2013 şi toate obţi­nute prin con­tracte de folo­sinţă: o Skoda Octa­via, două Land Rover Fre­e­lan­der şi un Volvo XC 90. În 2014, pro­cu­ro­rul a luat două cre­dite, unul în valoare de 15 mii de euro şi altul de 15 mii USD, pen­tru 15 ani, cu o rată a dobân­zii de 0%.

    Părinţii can­di­da­tu­lui la fun­cţia de şef al PA deţin două apar­ta­mente în Chi­şi­nău, unul de 33 m.p., cum­pă­rat în 2012, şi altul, pe str. Lev Tols­toi, de 88,9 m.p., pro­cu­rat în 2010, în care părinţii pro­cu­ro­ru­lui au inves­tit înce­pând cu 2008. În 2013, Euge­nia Morari, mama pen­sio­nară a lui Vio­rel Morari, a fon­dat firma „Irarom-Grup”, cu un capi­tal social de 3,9 mili­oane de lei (!) şi adresa juri­dică în satul Ţaul, Don­du­şeni, loca­li­ta­tea de baş­tină a lui Vio­rel Morari. Firma deţine o sta­ţie PECO în sat şi este admi­nis­trată de Oleg Morari, fra­tele lui Vio­rel. Acesta deţine şi el un apar­ta­ment în Chi­şi­nău, de 49 m.p., cum­pă­rat în 2005. S-ar putea ca acesta să fie unul din cele două apar­ta­mente indi­cate de pro­cu­ror în decla­ra­ţia cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate.

    La Ţaul am fost infor­maţi că mama lui Vio­rel Morari este fostă pro­fe­soară, acum cas­nică, iar tatăl, Ghe­or­ghe, este ple­cat la muncă peste hotare.

    Trei maşini, dar cu apartament de la părinţi

    Roman Erem­ciuc, alt can­di­dat la şefia PA, este unul din­tre adjun­cţii pro­cu­ro­ru­lui sec­to­ru­lui Bota­nica. În decla­ra­ţia sa de veni­turi pen­tru 2013, omul legii a indi­cat că fami­lia sa a pri­mit o dona­ţie de 300.000 de lei şi un cadou de două mii de euro. În 2014, Erem­ciuc pre­ci­zează că, în urma unui eve­ni­ment de fami­lie, copiii au pri­mit alţi 2 mii de euro. Şase mii de euro pro­cu­ro­rul i-a obţi­nut din vân­za­rea unui auto­mo­bil, Toyota Aven­sis. Din sala­riu, el a acu­mu­lat 109 mii de lei, iar soţia sa, Tatiana Erem­ciuc, anga­jată în pro­iec­tul ODIMM, în cadrul Minis­te­ru­lui Eco­no­miei, alţi 257 mii de lei. Soţii deţin două auto­mo­bile Toyota, Aven­sis şi Auris, dar şi un Audi 80 vechi, prin como­dat. Con­form decla­ra­ţi­i­lor de avere, soţii Erem­ciuc locu­iesc într-un apar­ta­ment al părinţi­lor. În 2011-2013, fami­lia Erem­ciuc a acu­mu­lat dato­rii de 76 mii de euro, echi­va­len­tul a 1,6 mili­oane de lei, mult peste veni­tu­rile decla­rate de cei doi în ulti­mii ani.

    În 2013, pro­cu­ro­rul Erem­ciuc a fost găsit vino­vat de Cole­giul Dis­ci­pli­nar de încăl­cări într-un caz ges­tio­nat de el. Ast­fel, fără a veri­fica pro­bele, acesta ar fi por­nit o urmă­rire penală împo­triva pro­pri­e­ta­ri­lor unui cazi­nou, bănu­iţi că îşi atrag cli­enţii cu aju­to­rul dro­gu­ri­lor. Roman Erem­ciuc a soli­ci­tat atunci şi a obţi­nut inter­cep­ta­rea con­vor­bi­ri­lor tele­fo­nice ale pro­pri­e­ta­ri­lor cazi­no­u­lui. Doar că, insti­tu­ţia era de mult închisă, res­pec­tiv nu putea avea cli­enţi care să fie atraşi, cu sau fără dro­guri. Cole­giul a con­sta­tat încăl­că­rile comise de pro­cu­ror, dar nu l-a pedep­sit, deo­a­rece ter­me­nul de pre­scri­pţie în cazul încăl­că­ri­lor dis­ci­pli­nare expi­rase.

    Candidatul cu soţie afiliată politic


    Ruslan Carai­van, al cin­ci­lea pre­ten­dent la con­du­cea PA, este, din 2013, pro­cu­ror al UTA Găgă­u­zia. El are 40 de ani, s-a năs­cut la Ungheni, dar a stu­diat şi a lucrat în regiu­nea găgă­uză. În 2012, până a deveni procuror-şef al UTA Găgă­u­zia, Carai­van a fost şeful Dire­cţiei Sud a Cen­tru­lui pen­tru Com­ba­te­rea Cri­me­lor Eco­no­mice şi Coru­pţiei. Carai­van este căsă­to­rit cu Lidia Gră­di­nar, fost vice­pri­mar de Comrat în man­da­tul actu­a­lu­lui depu­tat PD, Nico­lae Dudo­glo. În peri­oada în care Dudo­glo nu şi-a putut exer­cita man­da­tul de pri­mar, Lidia Gră­di­nar a fost chiar pri­mar inte­ri­mar în Comrat. În 2015, soţia lui Carai­van a can­di­dat pe lis­tele PD, din care face parte şi Nico­lae Dudo­glo, pen­tru un loc în Con­si­liul muni­ci­pal Comrat, fiind prin­tre pri­mii în lista elec­to­rală. Deşi a acces în Con­si­liu, în august 2015, a renu­nţat la man­dat, rămânând o apro­pi­ată a actu­a­lu­lui depu­tat Nico­lae Dudo­glo. Gră­di­nar l-a spri­ji­nit public pe Dudo­glo în încer­că­rile aces­tuia de a ajunge baş­can, iar ulte­rior, pri­mar de Comrat, ambele ten­ta­tive sol­date cu eşec.

     

    În cam­pa­nia elec­to­rală pri­vind ale­ge­rile par­la­men­tare din noiem­brie 2014, Lidia Gră­di­nar a donat 27,1 mii de lei PD-ului. 

    Deşi soţii Carai­van şi Gră­di­nar au deţi­nut fun­cţii impor­tante, în decla­ra­ţi­ile lor cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate din ulti­mii ani nu indică vreo locu­inţă. În 2014, cei doi au decla­rat un venit cumu­la­tiv din sala­riu de 250 mii de lei şi alţi 564 de lei din sala­riul Lidiei Gră­di­nar de mem­bru al biro­u­lui elec­to­ral al unei secţii de votare la ale­ge­rile par­la­men­tare din 30 noiem­brie 2014, ale­geri la care, amin­tim, a par­ti­ci­pat şi soţul său. În 2014, Lidia Gră­di­nar a intrat în pose­sia unui auto­mo­bil Toyota Rav 4, pe care susţine că l-a cum­pă­rat cu doar 50 mii de lei, echi­va­len­tul a două mii de euro. Cei doi soţi mai declară un auto­mo­bil Rover 25, dar şi un cre­dit con­trac­tat în 2014 în sumă de 5 mii de euro, pe un ter­men de şase ani.

    Ce spun procurorii

    Ște­fan Șap­te­fraț

    Des­pre pla­nu­rile anti­co­ru­pţie: „Când o să ajung acolo o să vă dau un inter­viu per­so­nal dvs. Acum nu pot să vă spun ceva exact”.

    Des­pre avere: „În 2008, eu am ple­cat din Pro­cu­ra­tură. Fiind acolo, nu am pro­cu­rat pro­pri­e­tăți. La toate între­bă­rile dvs au fost efec­tu­ate con­troale. Și gata. Eu sunt om asi­gu­rat. Dvs aveți acces la infor­ma­ții, dar dați între­bări la care răs­pun­su­rile le cunoaș­teți. Eu nu am ce comenta asu­pra pro­pri­e­tă­ți­lor”.

    Ion Dul­gheru

    Des­pre pla­nu­rile anti­co­ru­pţie: „Sim­plu. Eu aș dori ca ce se face acum să con­ti­nue. Insti­tu­ția să-și facă lucrul con­ști­in­cios. Cam asta ar fi. Mari schim­bări, con­form legi­sla­ției, eu nu văd nece­sare. Doar dorința și voința de a munci”.

    Des­pre avere: La mine, mama se află peste hotare. E acolo de 20 de ani. Dona­ți­ile toate sunt prin inter­me­diul trans­fe­ru­ri­lor ban­care. Blo­cul este con­struit tot de părinți”.

    Vio­rel Morari

    Des­pre pla­nu­rile anti­co­ru­pţie: „Vreau să schimb direc­ția de com­ba­tere a corup­ției, să modi­fic sta­rea lucru­ri­lor din sfera pre­ve­ni­rii și com­ba­te­rii corup­ției. E nevoie de inten­si­fi­ca­rea acti­vi­tă­ții, deși se lucrează, dar pro­ba­bil nu se merge în direc­ția care tre­buie, dacă soci­e­ta­tea nu simte asta”.

    Des­pre avere: „Am un sin­gur apar­ta­ment. Decla­ra­ția pe care ați văzut-o e veche. În acel an, am folo­sit două apar­ta­mente. Un apar­ta­ment era al mamei, iar al doi­lea, al fra­te­lui, de tip man­sardă. În apar­ta­men­tul de pe str. Lev Tols­toi au inves­tit părin­ții, dar acum l-a luat fra­tele. Nu am legă­turi cu firma mamei și a fra­te­lui. Nici nu știu exact cine e fon­da­tor și cine-i admi­nis­tra­tor”.

    Ruslan Carai­van

    Des­pre pla­nu­rile anti­co­ru­pţie: „Da de unde știți că am depus cerere? Acum nu sunt gata să vă răs­pund. Am depus cere­rea și acum mă pre­gă­tesc. Un răs­puns corect, așa repede, nu pot să vă dau”.

    Des­pre avere: „Nu am apar­ta­ment în pro­pri­e­tate. Locu­iesc în apar­ta­men­tul care apar­ține suro­rii mele. Soția mea nu este mem­bru de par­tid. Eu cât am acti­vat în orga­nele pro­cu­ra­tu­rii, nu am aju­tat poli­tic”.

    Roman Erem­ciuc

    Acesta a avut tele­fo­nul mobil de ser­vi­ciu deco­nec­tat pe par­cur­sul între­gii zile de mier­curi, iar la cel de birou nu a răs­puns.

    sursra: zdg.md

  • Procurorul Viorel Morari a fost ales în funcţia de preşedinte al Colegiului de calificare al procurorilor

    Şeful Secţiei conducere a urmăririi penale în organele centrale ale Serviciului Vamal şi Ministerului Afacerilor Interne din cadrul Procuraturii Generale, Viorel Morari, a fost ales în funcţia de preşedinte al Colegiului de calificare al procurorilor (CCP).

    Noul preşedinte al CCP, care a fost ales prin vot secret de către noua componenţă a Colegiului pentru un mandat de patru ani, Viorel Morari, are 36 de ani și şi-a început cariera în cadrul organelor procuraturii în anul 2002. Actualmente deţine gradul de clasificare consilier juridic de rangul II.

    Şeful Secţiei conducere a urmăririi penale în organele centrale ale Serviciului Vamal şi Ministerului Afacerilor Interne din cadrul Procuraturii Generale, Viorel Morari, a fost ales în funcţia de preşedinte al Colegiului de calificare al procurorilor (CCP).

    Noul preşedinte al CCP, care a fost ales prin vot secret de către noua componenţă a Colegiului pentru un mandat de patru ani, Viorel Morari, are 36 de ani și şi-a început cariera în cadrul organelor procuraturii în anul 2002. Actualmente deţine gradul de clasificare consilier juridic de rangul II.

    Colegiul de calificare este instituit pe lîngă Consiliul superior al procurorilor şi are drept scop promovarea politicii de stat în domeniul selectării cadrelor în organele procuraturii, evaluarea nivelului de pregătire şi a capacităţilor profesionale ale procurorilor, corespunderii funcţiilor ocupate, respectării exigenţelor profesionale în activitatea faţă de procuror.

    Din noua componenţă a Colegiului de calificare al procurorilor fac parte nouă procurori din Chişinău, Cahul, Bălţi, Străşeni şi Leova, precum şi doi profesori titulari în drept. Procurorii au trei organe de autoadministrare – Consiliul superior al procurorilor, Colegiul de calificare al procurorilor şi Colegiul disciplinar.
    sursa. noi.md

LASĂ UN COMENTARIU