Baza de date a procurorilor Republicii Moldova
Exemplu: Cernenchi Oleg
Căutare avansată
sursa foto: apod.md

Obadă Dumitru

Procuratura Generală Chişinău

Date biografice

Președinte al Consiliului Superior al Procurorilor

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 714-p din 07 mai 2021, numit în funcția de procuror-șef al Secției analiză criminologică, avizare și propuneri de legiferare din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale.

Conform Hotărârii nr.1-45/2021 din 29 aprilie 2021, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General numirea domnului Dumitru Obadă, în funcția de procuror-șef al Secției analiză criminologică, avizare și propuneri de legiferare din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale, pentru un mandat de 5 ani.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 695-p din 04 iulie 2016, numit în funcția de procuror în cadrul Procuraturii Anticorupție.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 1328-p din 17 octombrie 2013, numit în funcția de procuror, șef  de secţie în cadrul Procuraturii Generale.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 1018-p din 21 septembrie 2012, numit în funcția de procuror, șef  de secţie în cadrul Procuraturii Generale.

Președinte al Consiliului Superior al Procurorilor

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 714-p din 07 mai 2021, numit în funcția de procuror-șef al Secției analiză criminologică, avizare și propuneri de legiferare din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale.

Conform Hotărârii nr.1-45/2021 din 29 aprilie 2021, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General numirea domnului Dumitru Obadă, în funcția de procuror-șef al Secției analiză criminologică, avizare și propuneri de legiferare din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale, pentru un mandat de 5 ani.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 695-p din 04 iulie 2016, numit în funcția de procuror în cadrul Procuraturii Anticorupție.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 1328-p din 17 octombrie 2013, numit în funcția de procuror, șef  de secţie în cadrul Procuraturii Generale.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 1018-p din 21 septembrie 2012, numit în funcția de procuror, șef  de secţie în cadrul Procuraturii Generale.

Prin Hotărârea nr. 1-54/2024 din 15 februarie 2024, Consiliul Superior al Procurorilor a propus numirea în calitatea de experți naționali titulari și supleanți în organele de lucru ale Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei și anume în cadrul Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni a domnului Dumitru Obadă, președinte al Consiliului Superior al Procurorilor și, respectiv, a domnului Eduard Panea, membru al Consiliului Superior al Procurorilor.

Prin Hotărârea nr. 1-36/2024 din 30 ianuarie 2024, Consiliul Superior al Procurorilor l-a desemnat pe domnul Dumitru Obadă, președinte al Consiliului Superior al Procurorilor, în componența Comisiei de stat pentru testări cu utilizarea poligrafului.


Potrivit Hotărârii nr. 1-27/2024  din 19 ianuarie 2024, Consiliul Superior al Procurorilor l-a desemnat pe domnul Dumitru Obadă, președinte al Consiliului Superior al Procurorilor, pentru participare la evenimentele organizate de Comisia juridică, de 1  numiri, disciplină, imunități și validări din Senatul României în perioada 24 – 28 ianuarie 2024. 


Prin Hotărârea nr. 1-11/2024 din 11 ianuarie 2024, Consiliul Superior al Procurorilor ia desemnat pe domnii Dumitru Obadă și Eduard Panea, membri ai Consiliului Superior al Procurorilor din rândul procurorilor, în componența Grupului sectorial de lucru pentru elaborarea Cadrului bugetar pe termen mediu pentru anii 2025-2027. 

Prin Hotărârea nr. 1-1/2024 din 3 ianuarie 2024, se consideră ales în calitate de Președinte al Consiliului Superior al Procurorilor, pentru un mandat de  2 ani, pe domnul Dumitru Obadă.

Conform Deciziei nr. 32 din 26 aprilie 2023 cu privire la candidatura lui Dumitru OBADĂ, candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor, Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, în temeiul art. 8 alin. (1), alin. (2) și (4)  și art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022, a hotărât că candidatul întrunește criteriile de integritate etică și financiară și, astfel, promovează evaluarea

Potrivit Hotărârii nr. 1-105/2022 din 13 iunie 2022, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General interimar detașarea din funcție a procurorului-șef al Secției analiză criminologică și inițiative legislative a Procuraturii Generale, Dumitru Obadă, în funcția de Agent guvernamental.

Prin Hotărârea nr. 1-5/2022 din 26 ianuarie 2022, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat cumulul funcției de procuror cu activitatea didactică exercitată de Dumitru Obadă, procuror-șef al Secției analiză criminologică, avizare și propuneri de legiferare din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale, în anul 2022 la Facultatea de Drept a Universității de Stat din Republica Moldova.

Conform Hotărârii nr.1-73/2021 din 24 iunie 2021, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat cumulul funcției de procuror cu activitățile didactice, desfășurate în vederea elaborării Ghidului operațional privind investigarea cauzelor care vizează utilizarea ilicită a materialelor chimice și/sau biologice, în cadrul proiectului implementat de Centrul de Excelență Chimică, Biologică, Radiologică și Nucleară în colaborare cu 3 Institutul Interregional de Cercetare a Criminalității și Justiției al Organizației Națiunilor Unite, pentru următorii procurori:

-Dumitru Obadă, procuror-șef al Secției analiză criminologică, avizare și propuneri de legiferare din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale;
-Maxim Gropa, procuror-șef interimar al Procuraturii raionului Hîncești.

Prin Hotărârea nr. 2-13/2021 din 9 aprilie 2021, Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor a aprobat punctajul final de 157,03 puncte al evaluării procurorului Dumitru Obadă, candidat la funcția de procuror-șef al Secției analiză criminologică, avizare și propuneri de legiferare din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale.

Potrivit Hotărârii nr. 1-42/2021 din 01 Aprilie 2021, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat cumulul funcției de procuror cu activitatea didactică exercitată de Dumitru Obadă, procuror-șef interimar al Secției analiză criminologică, avizare și propuneri de legiferare din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale, în anul 2021 la Facultatea de Drept a Universității de Stat din Republica Moldova.

Prin Hotărârea nr. 1-35/2021 din 01 Aprilie 2021, Consiliul Superior al Procurorilor a transmis Colegiului pentru selecția și cariera procurorilor, pentru evaluare conform criteriilor stabilite, corespunzător concursurilor în care candidează, cererea și dosarul de participare a procurorului Dumitru Obadă, în cadrul concursului pentru ocuparea funcției de procurorșef al Secției analiză criminologică, avizare și propuneri de legiferare din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale.

Potrivit Hotărârii Colegiului de evaluare a performanţelor procurorilor nr.4- 86/2020 din 18.12.2020, media punctajului total oferit în rezultatul evaluării performanțelor procurorului Dumitru Obadă, constituie 89,83 puncte.

Prin Hotărârea nr.1-79/2020 din 10 Septembrie 2020, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat cumulul funcției de procuror cu activitățile de formator exercitate în anii de studii 2020 - 2021 la Institutul Național al Justiției, în cadrul programelor de formare inițială și continuă, conform tematicilor și orarelor seminarelor stabilite de această instituție, pentru următorii procurori:

Mircea Roșioru, Ruslan Popov, Vladislav Guțan, Alexandru Nichita, Eduard Bulat, Ion Caracuian, Marcel Dimitraș, Veaceslav Soltan, Nicolae Zanevici, Mariana Gornea, Viorel Ciobanu, Iurie Lealin, Dumitru Obadă, Sergiu Russu, Igor Popa, Sergiu Bursacovschi, Diana Rotundu, Carolina Vidrașco-Brînză, Maxim Gropa, Octavian Iachimovschi, Victor Muntean și Mariana Botezatu.


Prin Hotărârea nr. 1-14/2020 din 21 februarie 2020, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat, cu referință la domnul Dumitru Obadă, procuror, șef interimar al Secției analiză criminologică, avizare și propuneri de legiferare din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale, cumulul funcției de procuror cu activitățile de formator și, respectiv lector universitar, realizate la Institutul Național al Justiției și, corespunzător la Universitatea de Stat din Republica Moldova, pentru anul 2020, conform tematicilor și orarelor seminarelor stabilite de aceste instituții.

Prin Hotărârea nr. 1-3/2020 din 23 ianuarie 2020, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General sistarea detașării domnului Dumitru Obadă din cadrul Institutului Național al Justiției şi reîncadrarea în funcţia de procuror.

Conform Hotărârii nr. 1-47/2019 din 23 Mai 2019, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General detașarea din funcție a procurorului în Procuratura Anticorupție, Dumitru Obadă, în cadrul Institutului Național al Justiției, pe perioada 5 iunie 2019 – 4 iunie 2021.

Prin Hotărârea nr. 12-20/18 din 01 februarie 2018, Consiliul Superior al Procurorilor a instituit Comisia permanentă pentru instruire în următoarea componenţă:
- Sergiu Vasiliu – procuror în Secția unificare a practicii în domeniul reprezentării învinuirii în instanțele de judecată din cadrul Direcției judiciare a Procuraturii Generale;
- Elena Neaga – procuror în Secția politici, reforme și management al proiectelor din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale;
- Tatiana Gulea – procuror-șef al Secției unificare a practicii în domeniul urmăririi penale din cadrul Direcției urmărire penală și criminalistică a Procuraturii Generale;
- Ion Guceac – membru al Consiliului Superior al Procurorilor ;
- Lucreţia Zaharia – procuror, adjunct al procurorului-şef al Procuraturii pentru Combaterea Crimei Organizate şi Cauze Speciale;
- Octavian Iachimovschi – procuror în Procuratura Anticorupţie;
- Obadă Dumitru – procuror detașat la Institutul Național al Justiției.

Conform Hotărârii nr. 12-48/17  din 26 mai 2017, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General să dispună detașarea din funcție a procurorului în Procuratura Anticorupție, Dumitru Obadă, pe perioada 05 iunie 2017 – 04 iunie 2019, pentru îndeplinirea unei funcții în cadrul Institutului Național al Justiției. 

 Potrivit Hotărârii nr. 411 din 12 noiembrie 2013, Colegiul de calificare a aplicat în privinţa procurorului în Secţia conducere a urmăririi penale în organele centrale ale MAI şi SV a Procuraturii Generale Dumitru Obadă a calificativului Atestat și a recomandat Procurorului General să-i acorde următorul grad ordinar de clasificare – jurist de rangul II

DISTINCȚII
Cu prilejul aniversării a XXIX-a de la formarea Procuraturii Republicii Moldova, Consiliul Superior al Procurorilor prin Hotărârea nr. 1-9/2021 din 28 ianuarie 2021, a propus Procurorului General încurajarea procurorului Obadă Dumitru, procuror-șef interimar al Secției analiză criminologică, avizare și propuneri de legiferare cu Insigna de piept ”Eminent al Procuraturii”.


Potrivit Hotărârii nr. 12-25/16 din 22 ianuarie 2016, cu prilejul Zilei lucrătorului procuraturii, luînd în consideraţie rezultatele activităţii desfășurate, indicatorii de performanţă calitativi şi cantitativi obţinuţi pe parcursul anului 2015, calităţile profesionale şi morale ale unor procurori, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General încurajarea domnului Obadă Dumitru cu acordarea gradului de clasificare înainte de termen Jurist de rangul I.

Prin Hotărârea nr. 1-54/2024 din 15 februarie 2024, Consiliul Superior al Procurorilor a propus numirea în calitatea de experți naționali titulari și supleanți în organele de lucru ale Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei și anume în cadrul Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni a domnului Dumitru Obadă, președinte al Consiliului Superior al Procurorilor și, respectiv, a domnului Eduard Panea, membru al Consiliului Superior al Procurorilor.

Prin Hotărârea nr. 1-36/2024 din 30 ianuarie 2024, Consiliul Superior al Procurorilor l-a desemnat pe domnul Dumitru Obadă, președinte al Consiliului Superior al Procurorilor, în componența Comisiei de stat pentru testări cu utilizarea poligrafului.

Potrivit Hotărârii nr. 1-27/2024  din 19 ianuarie 2024, Consiliul Superior al Procurorilor l-a desemnat pe domnul Dumitru Obadă, președinte al Consiliului Superior al Procurorilor, pentru participare la evenimentele organizate de Comisia juridică, de 1  numiri, disciplină, imunități și validări din Senatul României în perioada 24 – 28 ianuarie 2024. 

Prin Hotărârea nr. 1-11/2024 din 11 ianuarie 2024, Consiliul Superior al Procurorilor ia desemnat pe domnii Dumitru Obadă și Eduard Panea, membri ai Consiliului Superior al Procurorilor din rândul procurorilor, în componența Grupului sectorial de lucru pentru elaborarea Cadrului bugetar pe termen mediu pentru anii 2025-2027. 

Prin Hotărârea nr. 1-1/2024 din 3 ianuarie 2024, se consideră ales în calitate de Președinte al Consiliului Superior al Procurorilor, pentru un mandat de  2 ani, pe domnul Dumitru Obadă.

Conform Deciziei nr. 32 din 26 aprilie 2023 cu privire la candidatura lui Dumitru OBADĂ, candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor, Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, în temeiul art. 8 alin. (1), alin. (2) și (4)  și art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022, a hotărât că candidatul întrunește criteriile de integritate etică și financiară și, astfel, promovează evaluarea

Potrivit Hotărârii nr. 1-105/2022 din 13 iunie 2022, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General interimar detașarea din funcție a procurorului-șef al Secției analiză criminologică și inițiative legislative a Procuraturii Generale, Dumitru Obadă, în funcția de Agent guvernamental.

Prin Hotărârea nr. 1-5/2022 din 26 ianuarie 2022, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat cumulul funcției de procuror cu activitatea didactică exercitată de Dumitru Obadă, procuror-șef al Secției analiză criminologică, avizare și propuneri de legiferare din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale, în anul 2022 la Facultatea de Drept a Universității de Stat din Republica Moldova.

Conform Hotărârii nr.1-73/2021 din 24 iunie 2021, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat cumulul funcției de procuror cu activitățile didactice, desfășurate în vederea elaborării Ghidului operațional privind investigarea cauzelor care vizează utilizarea ilicită a materialelor chimice și/sau biologice, în cadrul proiectului implementat de Centrul de Excelență Chimică, Biologică, Radiologică și Nucleară în colaborare cu 3 Institutul Interregional de Cercetare a Criminalității și Justiției al Organizației Națiunilor Unite, pentru următorii procurori:

-Dumitru Obadă, procuror-șef al Secției analiză criminologică, avizare și propuneri de legiferare din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale;
-Maxim Gropa, procuror-șef interimar al Procuraturii raionului Hîncești.

Prin Hotărârea nr. 2-13/2021 din 9 aprilie 2021, Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor a aprobat punctajul final de 157,03 puncte al evaluării procurorului Dumitru Obadă, candidat la funcția de procuror-șef al Secției analiză criminologică, avizare și propuneri de legiferare din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale.

Potrivit Hotărârii nr. 1-42/2021 din 01 Aprilie 2021, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat cumulul funcției de procuror cu activitatea didactică exercitată de Dumitru Obadă, procuror-șef interimar al Secției analiză criminologică, avizare și propuneri de legiferare din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale, în anul 2021 la Facultatea de Drept a Universității de Stat din Republica Moldova.

Prin Hotărârea nr. 1-35/2021 din 01 Aprilie 2021, Consiliul Superior al Procurorilor a transmis Colegiului pentru selecția și cariera procurorilor, pentru evaluare conform criteriilor stabilite, corespunzător concursurilor în care candidează, cererea și dosarul de participare a procurorului Dumitru Obadă, în cadrul concursului pentru ocuparea funcției de procurorșef al Secției analiză criminologică, avizare și propuneri de legiferare din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale.

Potrivit Hotărârii Colegiului de evaluare a performanţelor procurorilor nr.4- 86/2020 din 18.12.2020, media punctajului total oferit în rezultatul evaluării performanțelor procurorului Dumitru Obadă, constituie 89,83 puncte.

Prin Hotărârea nr.1-79/2020 din 10 Septembrie 2020, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat cumulul funcției de procuror cu activitățile de formator exercitate în anii de studii 2020 - 2021 la Institutul Național al Justiției, în cadrul programelor de formare inițială și continuă, conform tematicilor și orarelor seminarelor stabilite de această instituție, pentru următorii procurori:

Mircea Roșioru, Ruslan Popov, Vladislav Guțan, Alexandru Nichita, Eduard Bulat, Ion Caracuian, Marcel Dimitraș, Veaceslav Soltan, Nicolae Zanevici, Mariana Gornea, Viorel Ciobanu, Iurie Lealin, Dumitru Obadă, Sergiu Russu, Igor Popa, Sergiu Bursacovschi, Diana Rotundu, Carolina Vidrașco-Brînză, Maxim Gropa, Octavian Iachimovschi, Victor Muntean și Mariana Botezatu.

Prin Hotărârea nr. 1-14/2020 din 21 februarie 2020, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat, cu referință la domnul Dumitru Obadă, procuror, șef interimar al Secției analiză criminologică, avizare și propuneri de legiferare din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale, cumulul funcției de procuror cu activitățile de formator și, respectiv lector universitar, realizate la Institutul Național al Justiției și, corespunzător la Universitatea de Stat din Republica Moldova, pentru anul 2020, conform tematicilor și orarelor seminarelor stabilite de aceste instituții.

Prin Hotărârea nr. 1-3/2020 din 23 ianuarie 2020, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General sistarea detașării domnului Dumitru Obadă din cadrul Institutului Național al Justiției şi reîncadrarea în funcţia de procuror.

Conform Hotărârii nr. 1-47/2019 din 23 Mai 2019, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General detașarea din funcție a procurorului în Procuratura Anticorupție, Dumitru Obadă, în cadrul Institutului Național al Justiției, pe perioada 5 iunie 2019 – 4 iunie 2021.

Prin Hotărârea nr. 12-20/18 din 01 februarie 2018, Consiliul Superior al Procurorilor a instituit Comisia permanentă pentru instruire în următoarea componenţă:
- Sergiu Vasiliu – procuror în Secția unificare a practicii în domeniul reprezentării învinuirii în instanțele de judecată din cadrul Direcției judiciare a Procuraturii Generale;
- Elena Neaga – procuror în Secția politici, reforme și management al proiectelor din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale;
- Tatiana Gulea – procuror-șef al Secției unificare a practicii în domeniul urmăririi penale din cadrul Direcției urmărire penală și criminalistică a Procuraturii Generale;
- Ion Guceac – membru al Consiliului Superior al Procurorilor ;
- Lucreţia Zaharia – procuror, adjunct al procurorului-şef al Procuraturii pentru Combaterea Crimei Organizate şi Cauze Speciale;
- Octavian Iachimovschi – procuror în Procuratura Anticorupţie;
- Obadă Dumitru – procuror detașat la Institutul Național al Justiției.

Conform Hotărârii nr. 12-48/17  din 26 mai 2017, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General să dispună detașarea din funcție a procurorului în Procuratura Anticorupție, Dumitru Obadă, pe perioada 05 iunie 2017 – 04 iunie 2019, pentru îndeplinirea unei funcții în cadrul Institutului Național al Justiției. 

 Potrivit Hotărârii nr. 411 din 12 noiembrie 2013, Colegiul de calificare a aplicat în privinţa procurorului în Secţia conducere a urmăririi penale în organele centrale ale MAI şi SV a Procuraturii Generale Dumitru Obadă a calificativului Atestat și a recomandat Procurorului General să-i acorde următorul grad ordinar de clasificare – jurist de rangul II

DISTINCȚII
Cu prilejul aniversării a XXIX-a de la formarea Procuraturii Republicii Moldova, Consiliul Superior al Procurorilor prin Hotărârea nr. 1-9/2021 din 28 ianuarie 2021, a propus Procurorului General încurajarea procurorului Obadă Dumitru, procuror-șef interimar al Secției analiză criminologică, avizare și propuneri de legiferare cu Insigna de piept ”Eminent al Procuraturii”.

Potrivit Hotărârii nr. 12-25/16 din 22 ianuarie 2016, cu prilejul Zilei lucrătorului procuraturii, luînd în consideraţie rezultatele activităţii desfășurate, indicatorii de performanţă calitativi şi cantitativi obţinuţi pe parcursul anului 2015, calităţile profesionale şi morale ale unor procurori, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General încurajarea domnului Obadă Dumitru cu acordarea gradului de clasificare înainte de termen Jurist de rangul I.

 

Hotărârea nr. 1-54/2024 din 15 februarie 2024

Hotărârea nr. 1-36/2024 din 30 ianuarie 2024

Hotărârea nr. 1-27/2024 din 19 ianuarie 2024

Hotărârea nr. 1-11/2024 din 11 ianuarie 2024

Hotărârea nr. 1-1/2024 din 3 ianuarie 2024

Decizia nr. 32 din 26 aprilie 2023 cu privire la candidatura lui Dumitru OBADĂ, candidat la funcția de membru în CSP

Decizia nr. 32 din 26 aprilie 2023 cu privire la candidatura lui Dumitru OBADĂ, Candidat la funcția de membru în CSP

Hotărârea nr. 1-105/2022 din 13 iunie 2022

Hotărârea nr. 1-5/2022 din 26 ianuarie 2022

Hotărârea nr.1-45/2021 din 29 aprilie 2021

Hotărârea nr.1-73/2021 din 24 iunie 2021

Hotărârea nr. 2-13/2021 din 9 aprilie 2021

Hotărârea nr. 1-9/2021 din 28 ianuarie 2021

Hotărârea nr. 1-35/2021 din 01 aprilie 2021

Hotărârea nr. 1-42/2021 din 01 aprilie 2021

Hotărârea nr. 1-14/2020 din 21 februarie 2020

Hotărârea nr. 1-3/2020 din 23 ianuarie 2020

Hotărârea nr. 1-47/2019 din 23 Mai 2019

Hotărârea nr. 12-20/18 din 01 februarie 2018

Hotărârea nr. 12-48/17 din 26 mai 2017

Hotărârea nr. 12-25/16 din 22 ianuarie 2016

Hotărârea nr. 411 din 12 noiembrie 2013

Știri
  • Concursul pentru funcția de procuror general, vetting, influențe și avere. Șeful CSP, Dumitru Obadă, la Podcast ZdCe

    Președintele Consiliului Superior al Procurorilor, Dumitru Obadă, invitat la Podcast ZdCe, a explicat modalitatea de desfășurare a concursului pentru funcția de procuror general, la care s-au înscris șase candidați, cum se va desfășura, când se va finaliza și dacă acesta ar putea fi oprit. El s-a referit și la inițiativa deputaților PAS de a modifica regulamentul de alegere a procurorului general și la impactul pe care l-ar putea avea asupra concursului aflat în desfășurare.

    Președintele Consiliului Superior al Procurorilor, Dumitru Obadă, invitat la Podcast ZdCe, a explicat modalitatea de desfășurare a concursului pentru funcția de procuror general, la care s-au înscris șase candidați, cum se va desfășura, când se va finaliza și dacă acesta ar putea fi oprit. El s-a referit și la inițiativa deputaților PAS de a modifica regulamentul de alegere a procurorului general și la impactul pe care l-ar putea avea asupra concursului aflat în desfășurare.

    Președintele CSP a mai spus că procedura de vetting prin care urmează să treacă procurorii creează o stare de incertitudine în sistem. De asemenea, Dumitru Obadă a declarat care îi sunt sursele de venit, în condițiile în care soția sa este fondatoarea unei companii de panificație. 

    Zdg.md

  • Dumitru Obadă, ales în funcția de președinte al CSP

    Dumitru Obadă a fost ales în funcția de președinte al CSP cu votul a 9 membri, în ședință închisă.

    „Este un semnal ferm din partea fiecăruia dintre voi că cu toții ne dorim schimbarea, schimbarea spre bine. Votul de astăzi și votul din 22 decembrie demostrează încă odată angajamentul pe care ni l-am asumat toți, să începem activitatea cu dreptul. Doamne ajută nou în obiectivele și scopurile pe care le-am trasat. Este important să acționăm ca degetele unei mâini strânse într-un pumn, care pot da o ripostă fermă oricăror provocări de ordin intern și extern. Nu este un mandat ușor, vor fi provocări, dar prin dialog și prin a ne auzi, cu siguranță, le vom depăși”, a declarat Obadă după anunțarea rezultatelor alegerilor.

    Dumitru Obadă a fost ales în funcția de președinte al CSP cu votul a 9 membri, în ședință închisă.

    „Este un semnal ferm din partea fiecăruia dintre voi că cu toții ne dorim schimbarea, schimbarea spre bine. Votul de astăzi și votul din 22 decembrie demostrează încă odată angajamentul pe care ni l-am asumat toți, să începem activitatea cu dreptul. Doamne ajută nou în obiectivele și scopurile pe care le-am trasat. Este important să acționăm ca degetele unei mâini strânse într-un pumn, care pot da o ripostă fermă oricăror provocări de ordin intern și extern. Nu este un mandat ușor, vor fi provocări, dar prin dialog și prin a ne auzi, cu siguranță, le vom depăși”, a declarat Obadă după anunțarea rezultatelor alegerilor.

    Conform Legii cu privire la Procuratură, președintele Consiliului Superior al Procurorilor este ales dintre membrii Consiliului aleși din rândul procurorilor, prin vot secret, pe un termen de doi ani, cu votul majorității membrilor Consiliului. Președintele Consiliului Superior al Procurorilor nu poate fi reales.

    Parlamentul a modificat legislația recent, noua redacție intrând în vigoare din 4 august 2023, cu puțin timp înainte de organizarea Adunării Generale a Procurorilor. Anterior, termenul de deținere a funcției de președinte era de patru ani.

    Noii membri ai Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) s-au convocat în prima ședință. Pe agenda întrunirii a fost inclus un singur subiect – proceduri administrative aferent primei ședințe a Consiliului Superior al Procurorilor.


    Astfel, conform Regulamentului CSP, chestiunea cu privire la alegerea președintelui Consiliului se include la prima ședință după apariția vacanței funcției. Președintele este ales dintre membrii Consiliului aleși din rândul procurorilor, prin vot secret.

    Ședința de alegere a președintelui Consiliului este prezidată de decanul de vârstă din rândul membrilor Consiliului care nu candidează la funcția de președinte.

    Membrii Consiliului care doresc să candideze la funcția de președinte, cel târziu în ziua premergătoare zilei ședinței Consiliului, trebuie să depună la aparatul Consiliului documentele necesare.

    Candidații vor fi înscriși în buletinul de vot în ordine alfabetică. În cadrul ședinței la care are loc alegerea președintelui Consiliului, fiecărui candidat i se oferă timp egal pentru prezentarea viziunii sale asupra activității în calitate de președinte al Consiliului.

    Totodată, Regulamentul prevede că se consideră ales în calitate de președinte candidatul care a acumulat mai mult de jumătate din voturile membrilor Consiliului în funcţie. Dacă nici un candidat nu a acumulat numărul necesar de voturi, se organizează turul doi între candidații care au acumulat cel mai mare număr de voturi în turul întâi. Dacă în turul doi nici un candidat nu a acumulat numărul necesar de voturi, se organizează turul trei al scrutinului între acei doi candidați. Dacă în turul trei nici un candidat nu a acumulat numărul necesar de voturi, procedura de alegere se reia de la început.

    Cei cinci membri ai CSP au fost aleși vineri, 22 decembrie, de către Adunarea Generală a Procurorilor din rândul procurorilor în funcție. Astfel, în noul Consiliul Superior al Procuraturii au intrat: din rândul procurorilor Procuraturii Generale (PG) – Dumitru Obadă, din partea din partea procuraturilor teritoriale și a celor specializate – Aliona Nesterov, Eduard Panea, Elena Roșior și Olesea Vîrlan.

    Iuri Lealin și Mariana Cherpec vor avea calitatea de membri supleanți.

    Pentru o funcție de membru din rândul procurorilor Procuraturii Generale (PG), acuzatorii de stat au votat astfel:

    • Dumitru Obadă – 413 voturi
    • Iuri Lealin – 49 de voturi

    Iar pentru cele patru scaune de membru din partea procuraturilor teritoriale și a celor specializate, votul de încredere a fost oferit astfel:

    • Aliona Nesterov – 364 de voturi
    • Eduard Panea -356 de voturi
    • Elena Roșior – 300 de voturi
    • Olesea Vîrlan – 257 de voturi
    • Mariana Cherpec – 226 de voturi

    Conform noii legislații, CSP va fi compus din 10 membri, iar președintele CSM, ministrul Justiției și Avocatul Poporului nu vor mai face parte din componența Consiliului.

    Patru membri ai CSP sunt aleși prin concurs din rândul societății civile, după cum urmează: unul – de către preşedintele țării, unul – de către Parlament, unul – de către Guvern şi unul – de către Academia de Ştiinţe a Moldovei. O singură candidată din partea societății civile, a Academiei, s-a înscris în concurs și a promovat evaluarea integrității financiare și etice.

    Președintele Consiliului Superior al Magistraturii (inclusiv interimar) este membru de drept în CSP. Avocatul Poporului și procurorul general încetează a fi membri de drept în Consiliul Superior al Procurorilor începând cu 1 ianuarie 2024, iar ministrul Justiției încetează a fi membru de drept în Consiliul Superior al Procurorilor începând cu 1 ianuarie 2026.

    Angela Motuzoc a fost aleasă în luna ianuarie 2018 în funcția de președintă a CSP. Angela Motuzoc a ajuns membru al CSP după ce la Adunarea Generală a Procurorilor din 17 noiembrie 2017 pentru candidatura acesteia și-au dat votul 331 de procurori. Cu o zi mai devreme, la 16 noiembrie, Motuzoc a câştigat concursul pentru suplinirea funcţiei de adjunct al procurorului-şef al Procuraturii Chişinău. Din 2001 până în 2009, Motuzoc a fost procuroră în cadrul acestei instituţii, iar în 2009-2012 a fost în concediu pentru îngrijirea copilului.

    Motuzoc a primit pentru funcția de președintă a organului de autoadministrare, pe parcursul anului 2022, un salariu lunar brut de aproape 37 de mii de lei.

    Cu o zi înainte de Adunare, Guvernul a aprobat cererea de demisie a lui Dumitru Obadă din funcția de agent guvernamental al R. Moldova în fața Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO). Dumitru Obadă activează în organele procuraturii din anul 2011. În prezent, el deține funcția de agent guvernamental al R. Moldova în fața CtEDO. Dumitru Obadă a fost audiat de Comisia Pre-Vetting pe 21 aprilie 2023, iar la începutul lunii mai, Comisia Pre-Vetting a anunțat că procurorul a promovat evaluarea, întrunind „criteriile de integritate etică și financiară”.

    Iuri Lealin activează în organele procuraturii din 2009. În prezent, este procuror în Secția reprezentare în procedurile non-penale și implementare CtEDO din cadrul Direcției judiciare a Procuraturii Generale (PG). El a activat în calitate de procuror la Procuratura municipiului Chișinău, oficiul Ciocana, din 2012 până în 2016. Candidatul la funcția de membru în CSP a fost audiat de Comisia Pre-Vetting la sfârșitul lunii aprilie. Pe 30 iunie 2023, Comisia Pre-Vetting a anunțat că a finalizat evaluarea în privința lui Iuri Lealin, menționând că acesta „corespunde criteriilor de integritate și promovează evaluarea”. 

    Aliona Nesterov şi-a început cariera în 2011, la Procuratura sectorului Ciocana al  municipiului Chișinău. Din 2015 până în 2017, procurora s-a aflat în concediu pentru îngrijirea copilului. Din 2016 până în 2020, candidata a deținut funcția de procuroră în cadrul Procuraturii mun. Chișinău. În septembrie 2022, Aliona Nesterov a fost numită adjunctă interimară a procurorului șef al Procuraturii Anticorupție (PA), iar din ianuarie 2023 este adjunctă a procurorului general interimar. 

    Elena Roșior activează în organele procuraturii din august 1999. Pe 28 iunie 2022, ea a fost numită în funcția de adjunctă a procurorului șef al Procuraturii raionului Anenii Noi pentru un mandat de cinci ani, funcție pe care o deține și în prezent. Comisia Pre-Vetting a anunțat la mijlocul lunii mai despre audierea Elenei Roșior, candidată la funcția de membru al CSP. Pe 30 iunie 2023, Comisia a informat că procurora „corespunde criteriilor de integritate și promovează evaluarea”.

    Olesea Vîrlan deține funcția de adjunctă interimară a procurorului șef al Procuraturii raionului Ialoveni din 22 septembrie 2022. Anterior, ea a activat în cadrul Procuraturii raionului Rezina. Comisia Pre-Vetting a anunțat pe 25 mai că Olesea Vîrlan, candidată la funcția de membră în CSP, a fost audiată. Pe 30 iunie 2023, reprezentanții Comisiei au informat că procurora  „corespunde criteriilor de integritate și promovează evaluarea”.

    Mariana Cherpec a fost numită în 2010 în funcția de procuroră la Procuratura sectorului Centru, municipiul Chișinău. Din iulie 2019 până în februarie 2023 a activat în funcția de procuroră responsabilă de comunicarea cu mass-media în cadrul Procuraturii Generale. În prezent, este procuroră în cadrul Procuraturii municipiului Chișinău, oficiul principal. 

    Eduard Panea a fost numit în octombrie 2007 în funcția de procuror în cadrul Procuraturii raionului Cantemir. Între anii 2013 și 2016, acesta a activat în funcția de adjunct al procurorului raionului Cantemir. Între anii 2016 și 2021, Panea a activat în funcția de procuror în cadrul Procuraturii Anticorupție. Din mai 2021 ocupă funcția de procuror șef al Procuraturii raionului Leova.

    Sursa: zdg.md

  • Ultima sută de metri în competiția pentru un loc în CSP

    În doar câtreva zile, organul de autoadministrare a Procuraturii, Adunarea Generală a Procurorilor va alege noii membri în Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), autoritatea de reglementare în domeniul procuraturii. În cursa pentru cele cinci locuri din CSP au fost admiși șapte candidați: Cherpec Mariana, Lealin Iurie, Nesterov Aliona, Obadă Dumitru, Panea Eduard, Roșior Elena și Vîrlan Olesea. Unii dintre candidați au fost vizați în investigații jurnalistice realizate de portalul anticorupție.md. În listă au fost admiși doar procurorii care au promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting. Membrii CSP urmează să fie aleşi de către Adunarea generală a procurorilor, care va avea loc miercuri, 23 august. Un membru va fi ales din rândul procurorilor Procuraturii Generale, iar patru - din rândul acuzatorilor de la procuraturile teritoriale şi cele specializate.

    În chirie și fără bijuterie patru roți

    Mariana Cherpec are o experiență de aproape 13 ani în procuratură. Imediat după absolvirea Institutului Național al Justiției, la 3 decembrie 2010, a fost numită în funcția de procuror în Procuratura sectorului Centru, municipiul Chișinău. Din luna noiembrie 2017 până în luna iulie 2019, Mariana Cherpec a activat la Procuratura mun. Chișinău, oficiul Botanica. Din iulie 2019 până în februarie 2023, a activat în funcția de procuroră responsabilă de comunicarea cu mijloacele de informare în masă în cadrul Procuraturii Generale, iar din februarie curent activează în funcția de procuroră în cadrul Procuraturii mun. Chișinău.

    În doar câtreva zile, organul de autoadministrare a Procuraturii, Adunarea Generală a Procurorilor va alege noii membri în Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), autoritatea de reglementare în domeniul procuraturii. În cursa pentru cele cinci locuri din CSP au fost admiși șapte candidați: Cherpec Mariana, Lealin Iurie, Nesterov Aliona, Obadă Dumitru, Panea Eduard, Roșior Elena și Vîrlan Olesea. Unii dintre candidați au fost vizați în investigații jurnalistice realizate de portalul anticorupție.md. În listă au fost admiși doar procurorii care au promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting. Membrii CSP urmează să fie aleşi de către Adunarea generală a procurorilor, care va avea loc miercuri, 23 august. Un membru va fi ales din rândul procurorilor Procuraturii Generale, iar patru - din rândul acuzatorilor de la procuraturile teritoriale şi cele specializate.

    În chirie și fără bijuterie patru roți

    Mariana Cherpec are o experiență de aproape 13 ani în procuratură. Imediat după absolvirea Institutului Național al Justiției, la 3 decembrie 2010, a fost numită în funcția de procuror în Procuratura sectorului Centru, municipiul Chișinău. Din luna noiembrie 2017 până în luna iulie 2019, Mariana Cherpec a activat la Procuratura mun. Chișinău, oficiul Botanica. Din iulie 2019 până în februarie 2023, a activat în funcția de procuroră responsabilă de comunicarea cu mijloacele de informare în masă în cadrul Procuraturii Generale, iar din februarie curent activează în funcția de procuroră în cadrul Procuraturii mun. Chișinău.

    La 27 iunie 2023, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat cumulul funcției de procuror cu activitatea didactică, în vederea participării în calitate de expert în procesul elaborării Studiului cu tematica „Lidership-ul feminin în profesiile juridice” și a unui ghid privind portretul femeii lider din domeniul justiției cadrul Programului de Susținere a Reformei Justiției Penale și Combaterea Corupției în Republica Moldova 2021-2024, implementat de Biroul pentru Combaterea Traficului de Droguri și Aplicarea Legii al Departamentului de Stat al SUA, conform orarului stabilit de program.

    Pe parcursul celor 13 ani de activitate, procurora Mariana Cherpec a adunat două mustrări și un avertisment. Toate pentru gestionarea necorespunzătoare a dosarelor. Astfel, în 2014, acuzatoarei i-a fost aplicată mustrare, în 2015, Cherpec a fost sancţionată cu un avertisment pentru îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor de serviciu în cadrul instrumentării unei cauze penale, iar în 2016, procurorei i-a mai fost aplicată o mustrare.

    Întrebată de membrii Comisiei Pre-Vetting despre procedurile disciplinare intentate împotriva ei, procurora a explicat că aceste sesizări au fost rezultatul unei relații dificile între ea și procurorul-șef de atunci al Procuraturii sectorului Centru mun. Chișinău, întrucât aveau opinii diferite cu privire la rolul și gradul de independență a unui procuror, fiind în mod regulat opuse cu privire la deciziile care trebuie luate în cazuri individuale. 

    Funcția de procuror pe care majoritatea o consideră bănoasă nu se vizualizează la fel în declarația de avere și interese personale a procurorei Mariana Ceherpec. Potrivit sursei, aceasta nu are o casă a sa și nici un mijloc de transport.

    Contactată de anticoruptie.md, Cherpec a menționat că deocamdată închiriază o locuință, dar în această primăvară a încheiat un contract de investiție pentru un apartament, care încă este la etapa de construcție. Informația nu se regăsește în ultima declarație de avere, întrucât contractul a fost încheiat mai târziu, spune Mariana Cherpec.

    „Pâna la acest moment nu s-a schimbat nimic. La fel locuiesc cu chirie și nu dețin nici automobil. Însa în primavara anului curent am încheiat un contract de investiție în construcția unui bun viitor, sub formă de apartament, care înca nu este dat in exploatare și se află în proces de construcție. Asupra acestui bun înca nu dețin dreptul de proprietate”, a precizat Mariana Cherpec.

    La capitolul venituri, procurora indică că a pe parcursul anului 2022 a obținut venituri din salariu, de 381983.69 lei și 18.430 lei din activitatea în cadrul unui proiect finanțat de „Biroul Internațional pentru Combaterea Traficului de Droguri și Aplicarea Legii” (INL) a Departamentului de Stat al SUA.

    Automobil mare, dodobândit cu bani mărunți

    Iuri Lealin a devenit procuror în 2012. Timp de 4 ani a activat în Procuratura sectorului Ciocana din capitală, iar apoi a fost transferat la Procuratura Generală. Iuri Lealin lucrează procuror în secția reprezentare în procedurile non-penale și implementare CEDO din cadrul Direcției judiciare a Procuraturii Generale, începând cu august 2016.

    Prin Hotărârea nr.1-79/2020 din 10 septembrie 2020, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat cumulul funcției de procuror cu activitățile de formator exercitate în anii de studii 2020 - 2021 la Institutul Național al Justiției, în cadrul programelor de formare inițială și continuă, conform tematicilor și orarelor seminarelor stabilite de această instituție.

    La 1 august 2016, Consiliul Superior al Procurorilor l-a împuternicit pe Iuri Lealin să reprezinte în instanţele de judecată interesele Consiliului Superior al Procurorilor, cu dreptul de a exercita toate actele procedurale.

    În 2019, a fost decorat cu Insigna de piept ”Eminent al Procuraturii”.

    Iuri Lealin este procurorul care a instrumentat, în 2015, dosarul penal pe numele primarului de la Colonița, Angela Zaporojan, în timp ce aceasta era încă membră a PLDM. Lealin a cerut suspendarea din funcție a primarului de Colonița, demersul fiind respins de către instanță. Ulterior, Angela Zaporajan a trecut în PDM şi fost achitată de Curtea Supremă de Justiție.

    În decembrie 2019, Iuri Lealin a fost inclus în grupul special format printr-un ordin al procurorului general Stoianoglo pentru efectuarea unui control la Procuratura Anticorupţie. După publicarea anchetei, Lealin a acuzat-o pe autoarea anchetei, în cadrul unei emisiuni televizate, că ar avea o ură patologică pentru procurori.

    Procurorul Lealin este preşedintele şi unul din fondatorii unei organizaţii obşteşti, Asociația Procurorilor pentru Ordine și Dreptate, înregistrată în septembrie 2019.

    Conform declarației de avere și interese personale pentru anul 2022, Iuri Lealin a ridicat retritribuții salariale de puțin peste 355 de mii de lei, la care se adaugă aproximativ 22 de mii de lei din activitatea științifică și didactică. 27 de mii 800 de lei reprezintă salariul de la Institutul Național al Justiției.

    Iuri Lealin locuieşte cu familia într-o casă cu suprafaţa de 219 metri pătraţi, cumpărată în 2017 cu 765.535 lei. Conform răspunsurilor pe care le-a oferit în fața Comisiei Pre-Vettting, Lealin a declarat că pentru achiziționarea casei a folosit trei surse: vânzarea, în anul 2017, a apartamentului cumpărat în anul 2014, donații în sumă de 420.000 MDL de la o cumetrie și economii acumulate de acuzator și soția sa din salariile și indemnizațiile din anii precedenți.

    Omul legii mai dispune şi de un apartament, din 2002, cu suprafaţa de 71,7 metri pătraţi, evaluat la 367.682 lei. Lealin a mai raportat şi un automobil, Lexus RX 400H, fabricat în 2008 şi procurat în 2018 cu 50.000 de lei, preţul de piaţă fiind de 148.689 lei. Funcționarul a argumentat prețul mic prin faptul că mașina i-a fost adusă de un prieten, din Elveția, în stare tehnică defectă. Pentru repararea mașinii a cheltuit mai puțin de 1000 de euro, iar începând cu anul 2021 a inclus în declarațiile de avere și taxele vamale achitate în 2018 pentru mașină, de 98.000 lei. 

    Donații și remitențe de mii de euro

    Aliona Nesterov a început activitatea în procuratură la 1 noiembrie 2011, fiind numită în funcția de procuror în Procuratura sectorului Ciocana, municipiul Chișinău.  În ianuarie 2015 a fost suspendată din funcție pentru acordare concediului parțial plătit pentru îngrijirea copilului, iar în decembrie 2016 a revenit în funcția de procuror în Procuratura municipiului Chișinău. Patru ani mai târziu și-a continuat activitatea în funcția de procuror în cadrul Procuraturii Anticorupție. De la începutul acestui an CSP a dispus numirea Aliona Nesterov în funcția de adjunct al Procurorului General interimar, pe perioada exercitării mandatului de Procurorul General interimar.

    La 7 septembrie 2020, Aliona Nesterov a fost numită în funcția de procuror în Procuratura Anticorupție. Este deţinătoare, din 2021, a Insignei „Eminent al Procuraturii”

    La 26 ianuarie 2022, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat cumulul funcției de procuror cu activitățile didactice, desfășurate în cadrul proiectului „Introducerea sistemului de repartizare aleatorie a dosarelor în Procuratură” implementat de Asociația Procurorilor pentru Ordine și Dreptate în cadrul Programului ABA ROLI Moldova „Susținerea reformei justiției penale și combaterea corupției în Republica Moldova”, finanțat de Biroul pentru Combaterea Traficului de Droguri și Aplicarea Legii al Departamentului de Stat al SUA.

    În 2021, Nesterov a figurat în investigația Anticorupție.md “Săracii” procurori cu apartamente, case și zeci de mii de euro donați de părinți și rude” în care se arată că aceasta a primit 8.000 de ruble, 1.000 de euro și 14.850 de dolari. Sumele constituie remitențele primite de procurora PA, Aliona Nesterov, de la mama, care muncește de 14 ani în străinătate. „Nu este venitul meu, doar a venit pe numele meu”, a explicat atunci acuzatoarea.

    Remitențele din străinătate au continuat să apară în contul Alionei Nesterov şi anul trecut, când i-au fost transferați în total 5.900 de euro, dar și o donație de 3.000 de euro.

    Tot pe parcursul anului trecut a obținut venituri în sumă de 72.000 euro de pe urma înstrăinării bunurilor mobile și imobile, fără a fi specificat despre ce este vorba mai exact, iar la o săptămână distanță familia Nesterov a achiziționat un apartament cu suparafața de 121,4 m2, în sumă de 105 mii euro, valoarea de piață a bunului imobil fiind de 74.000 euro.  

    Aliona Nesterov mai declară și un alt apartament cumpărat în 2017, de 49,8 metri pătraţi, care ar fi costat-o 279.853 de lei.

    Tot în declarație se regăsesc și două autoturisme, ambele dobândite în 2019. O Toyota Auris, declarată la 115.000 lei şi oToyota Prius Plus care ar fi fost transmis în folosinţă gratuită, dar i-ar aparține de drept socrului procurorei.

    Drumul de la CEDO spre CSP, parcurs la turații maxime 

    Dumitru Obadă a fost numit în funcția de procuror în anul 2011. A rămas în această funcție până în 2016, iar ulterior a fost numit procuror în cadrul Procuraturii Anticorupție. După aproape 5 ani este avansat și numit la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor în funcția de procuror-șef al Secției analiză criminologică, avizare și propuneri de legiferare din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale, pentru un mandat de 5 ani.  La începutul lunii iunie 2022, procurorul Dumitru Obadă a fost numit prin hotrărâre de Guvern agent guvernamental al Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

    Pe parcursul anului 2022, Obadă a ridicat salarii din patru surse, de la Ministerul Justiției (170.716 lei), Procuratura Generală (198.028 lei), Universitatea de Stat din Moldova (23.622 lei) și Institutul Național al Justiției (66.221 lei). De asemenea, a fost remunerat de Consiliul Europei pentru activitatea de cercetare cu 6.978 euro. La toate aceste mai este adăugat și venitul soției din funcția de notar, dar și din cota de 25% pe care o are la o brutărie renumită din țară. 

    Acuzatorul declară că are în proprietate o casă de locuit de 192 de metri pătraţi, dată în folosință în 2017 și evaluată la 2,3 milioane de lei. În 2021 familia Obadă s-a ales printr-un contract de donație cu o casă de locuit de 62,5 m.p, o construcție auxiliară și un garaj. Lista este completată cu încă două apartamente, unul de 69 m.p, iar al doilea, achiziționat în 2011, de 44 m.p. 

    În 2019, familia şi-a procurat trei camioane de model Ford Tranzit şi un automobil Volvo XC90, fabricat în 2014, care i-a costat 400.000 de lei. În 2020 în garajul familiei Obadă a mai apărut oToyota RAV 4, care l-a costat peste 507.000 de lei. Ultima achiziție a avut loc în 2022, de această dată procurorul a optat pentru o bijuterie pe 2 roți, o motocicletă Honda VT750C pentru care a achitat 980 mii lei. 

    În cadrul evaluării integrității financiare, comisia a descoperit că există discrepanțe între cheltuielile suportate de soția lui Dumitru Obadă pentru închirierea spațiului de activitate prezentate comisiei și cele declarate la Serviciul Fiscal de Stat (SFS). De exemplu, pentru anul 2019, candidatul a declarat cheltuieli de chirie de 160.000 lei, în timp ce la SFS suma era de 205.746 lei. Pentru anul 2020, el a declarat cheltuieli de chirie de 228.000 lei, 214.125 lei fiind declarați la SFS.

    Obadă a argumentat diferența prin faptul că nu avea toate actele confirmative în momentul în care a trebuit să le prezinte. Iar așa cum avea un termen limitat de prezentare a transmis sumele estimative.

    „Sumele au fost estimative, la memorie, din cauza perioadei scurte te timp care mi-a fost dată la dispoziție. Pentru ca, ulterior, la prima rundă de întrebări, să revin și să furnizez toate anexele, declarațiile fiscale cu plățile curente realizate”, a răspuns Obadă.  

    Răspunsul a înlăturat dubiile comisiei, iar hotărârea a fost luată în favoarea lui Dumitru Obadă care „întrunește criteriile de integritate etică și financiară și promovează evaluarea”.

    Terenuri moștenite și case donate

    Eduard Panea a fost numit în funcția de procuror la 16 octombrie 2007,  în cadrul Procuraturii raionului Cantemir. În august 2015, Panea a fost transferat în cadrul Procuraturii Anticorupție, oficiul Sud. În noiembrie 2020 Eduard Panea a fost desemnat de procurorul general suspendat, Alexandr Stoianoglo să asigure interimatul funcției de procuror-șef al Procuraturii raionului Leova, iar din 2021 a fost numit în funcția de procuror-șef al Procuraturii raionului Leova, pentru un mandat de 5 ani, după ce a fost declarat învingător al concursului la care a participat doar el.

    De-a lungul activității, Eduard Panea a trecut şi printr-o procedură disciplinară. În 2017, a fost sancționat disciplinar cu mustrare pentru tergiversarea urmăririi penale. Omul legii a contestat decizia și măsura a fost schimbată din mustrare în avertisment.

    În declarația de avere și interese personale pentru anul 2022, procurorul declară că pe parcursul anului trecut a încasat venituri din șapte surse. Funcționarul a obținut salariu (304845.24 lei), dobânzi bancare (25912.46 lei), indemnizații pentru copii și de parternitate (un total de peste 244 mii lei), indemnizații pentru incapacitatea temporară de muncă. Totodată, s-a ales și cu un transfer generos pe card în sumă de peste 72 mii lei.

    Eduard Panea deţine în proprietate un teren pentru construcţie de 0,1256 ha în satul Cania din raionul Cantemir, care i-a fost oferit gratuit de către consiliul local, în 2015. În 2021 i-au fost lăsate moștenire 7 cote de teren agricol. În același an a dobândit alte două terenuri extravilane, dar și un alt teren aflat în circuitul civil.

    Pe parcursul anului trecut lista terenurilor agricole aflate în posesia procurorului a fost completată cu încă unul, care a fost donat. 

    Tot în 2021 a moştenit 3/8 dintr-o casă cu suprafaţa de 79.64 metri pătraţi. Omul legii mai declară și un apartament de 52,8 m2 care i-a fost donat în 2015, unde nu ar fi făcut nici o investiție.  

    În 2019, Panea şi-a procurat de peste hotare un automobil Honda CR-V, fabricat în 2006, pentru care a scos din buzunar 1500 de euro. Anterior, acuzatorul a declarat un autoturism Volkswagen Passat la valoarea de 20.000 de lei, care a fost înstrăinat în 2021 cu 3700 de euro.

    Mașină de 2000 de lei și donații de la și pentru mama sa

    Elena Roşior este angajată în Procuratura raionului Anenii Noi din 1999, anul când a absolvit facultatea de drept. În 2014 acuzatoarea a fost suspendată din funcție în legătură cu acordarea concediului parțial plătit pentru îngrijirea copilului și a revenit în funcția de procuror în cadrul Procuraturii raionului Anenii Noi în decembrie 2016. Începând cu luna iunie 2022, Roșior a fist numită de Procurorul General Interimar în funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii raionului Anenii Noi, pentru un mandat de 5 ani.

    În lista veniturilor declarate de acuzatoare pentru anul 2022 se regăsește salariul de puțin peste 265 mii lei, salariul soțului de peste 34 mii lei de la ” CVIN COM” SRL, dar și venituri din dobânda de la depozitul bancar (83 euro), alocații pentru creșterea copilului (2.860 RON) și indemnizații pentru concediu medical (23.449 lei), ultimele fiind înregistrate pe contul soțului.

    Pentru anul trecut căsuța donațiilor a fost goală, comparativ cu alte declarații. Elena Roşior figurează într-o investigaţie jurnalistică a portalului Anticorupţie.md. Aceasta a beneficiat, în 2020, de o donație în mărime de 22.000 de euro de la mama sa, Lidia Morari. Acuzatoarea a precizat că, de fapt, nu e vorba despre o donație, ci despre mai multe tranzacții în baza unei procuri.

    „Cu părinții avem o avere comună. Soțul s-a ocupat de tranzacții, cu o parte din mijloacele financiare care au apărut pe contul soțului ulterior au fost făcute tranzacții pe bunuri imobile care aparțineau mamei. Proveniența mijloacelor financiare la momentul când s-a făcut tranzacția a fost dovedită în instituția financiar bancară. Nu sunt donații, ci bunuri. Ulterior bunurile apar iar pe numele mamei. Nu ne-a dăruit mama suma. De facto, nu am primit banii părinților. Soțul acționează în baza unei procuri în timpul când mama era plecată, e vorba de tranzacții prin procură”, a punctat atunci Elena Roșior.

    Elena Roșior a declarat că a mai primit o donație de 5 mii de euro de la mamă și pe parcursul anului 2018.

    Familia Roșior are în posesie o casă de locuit de 107,4 m2, achiziționată în 2004 cu 246946 lei. Roşior a raportat, pentru anul 2022, în proprietate trei automobile, un Nissan Qashqai evaluat la 200.000 de lei, o maşină de model Dacia Logan, care ar fi costat-o 2000 de lei și un Renault Megane achiziționat în 2021 (a.p. 2015) cu 95.000 de lei.

    Prețul mic al Daciei Logan pe care o are încă în posesie familia Roșior, de numai 100 de euro, este explicat de acuzatoare prin faptul că soțul ei a lucrat aproximativ zece ani ca agent de vânzări pentru o companie, ce includea în pachetul de compensare pentru agenții săi o ofertă de a vinde automobilul folosit de agentul de vânzări în scopuri de serviciu, la un preț preferențial de 2.000 MDL, dacă agentul de vânzări a lucrat cel puțin trei ani pentru companie. Oferta nu a fost oficializată în scris. Având în vedere că salariul era mic, oferta de a cumpăra automobilul la un preț atât de mic era atractivă pentru soțul Elenei Roșior. El a cumpărat automobilul după trei ani de muncă în acea companie și după ce a parcurs cu acesta toată țara, inclusiv pe drumurile din zona rurală, în calitatea sa de agent de vânzări.

    Familia Roșior are la activ trei conturi bancare, pe care au adunat 40 mii euro și peste 19 mii de roni. În cadrul interviului dat în fața Comisiei Pre-Vetiing, acuzatoarea a explicat sursa mijloacelor bănești păstrate în bănci. Potrivit acesteia, banii depuși la bancă au fost câștigați de soțul ei care a muncit în Grecia la o companie de construcții în perioadele 1997-1999 și 2001 – 2003. În acea perioadă, soțul ar fi obținut venituri totale de 51.269 euro.

    Activitate ireproșabilă, cu... venituri modeste

    Olesea Vîrlan (Stavinschi) şi-a început cariera, în 2005, în Procuratura raionului Rezina. Din februarie 2019 lucrează în Procuratura raionului Ialoveni, iar din septembrie 2022, Consiliul Superior al Procurorilor a desemnat-o adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii raionului Ialoveni.

    De-a lungul celor aproape două decenii de muncă în funcția de acuzator, Vîrlan nu a primit nici un avertisment și nici o mustrare, obținând doar premii de încurajare pentru activitățile desfășurate.

    Cu prilejul aniversării a XXIX-a de la formarea Procuraturii Republicii Moldova, Consiliul Superior al Procurorilor prin Hotărârea nr. 1-9/2021 din 28 ianuarie 2021, a propus procurorului general încurajarea procurorului Vîrlan Olesea,cu Medalia ”Pentru serviciu impecabil”, Clasa III.

    Potrivit Hotărârii nr. 12-123/18 din 02 august 2018, Consiliul Superior al Procurorilor a propus procurorului general aplicarea măsurilor de încurajare în privința procurorului Stavinschi Olesea, procuror în Procuratura raionului Rezina, cu Oferirea unui cadou simbolic. Potrivit Hotărârii nr. 12-25/16 din 22 ianuarie 2016, cu prilejul Zilei lucrătorului procuraturii, luînd în consideraţie rezultatele activităţii desfășurate, indicatorii de performanţă calitativi şi cantitativi obţinuţi pe parcursul anului 2015, calităţile profesionale şi morale ale unor procurori, Consiliul Superior al Procurorilor a propus procurorului eneral încurajarea Olesei Stavinschi cu Insigna de piept ”Eminent al Procuraturii”.

    Acuzatoarea declară că pe parcursul anului 2022 a obținut venituri doar din salariu, de puțin peste 225 mii lei și 5.903 lei de la CNAS pentru incapacitate temporară de muncă. În lista de bunuri pe care le are în proprietate, Olesea Vîrlan declară un teren agricol obținut în 2016 prin moștenire. Vîrlan a achiziționat în 2019 un apartament de 51,5 m2, pentru care a achitat peste 817 mii lei.

    Olesea Vîrlan conduce un autoturism de model Toyota Aygo, fabricat în anul 2007, pentru care a dat din buzunar, în 2017, 60 mii lei. Inițial în declarațiile anuale din 2017-2021, procurora declara că valoarea automobilului este de 0 lei, întrucât, potrivit ei, atunci când a făcut achiziția nu era obligată de lege să declare valoarea bunului, iar mai târziu pur și simplu a uitat.    
    Sursa: anticoruptie.md

     

     

  • Încă un candidat la funcția de membru în CSP, audiat de Comisia Pre-Vetting

    Agentul guvernamental al R. Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO), Dumitru Obadă, candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), a fost audiat vineri, 21 aprilie, de membrii Comisiei Pre-Vetting.

    În cadrul audierii, membrii Comisiei au menționat că toate aspectele legate de integritatea financiară și etică a candidatului au fost elucidate în comunicarea scrisă cu acesta.

    În prezent, Dumitru Obadă deține funcția de agent guvernamental al R. Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO), dar își menține statutul de procuror, fiind în drept să candideze la o funcție de membru în CSP, conform Comisiei.

    Agentul guvernamental al R. Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO), Dumitru Obadă, candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), a fost audiat vineri, 21 aprilie, de membrii Comisiei Pre-Vetting.

    În cadrul audierii, membrii Comisiei au menționat că toate aspectele legate de integritatea financiară și etică a candidatului au fost elucidate în comunicarea scrisă cu acesta.

    În prezent, Dumitru Obadă deține funcția de agent guvernamental al R. Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO), dar își menține statutul de procuror, fiind în drept să candideze la o funcție de membru în CSP, conform Comisiei.

    Înregistrarea audierii va fi disponibilă în 24 ore pe pagina web a Comisiei www.vetting.md, în limbile română și engleză.

    Tot vineri, 21 aprilie, membrii Comisiei Pre-Vetting l-au audiat pe Vitalie Codreanu, procuror în cadrul Procuraturii Anticorupție și candidat la funcția de membru în CSP.

    Audierile candidaților au început vineri, 21 aprilie. Doar cei care vor promova evaluarea vor putea fi aleși în noua componență a CSP.

    Pe 20 aprilie, Comisia Pre-Vetting a anunțat că procurorul-șef interimar al Procuraturii raionului Anenii Noi, Aureliu Buzdugan, și procurorul în Procuratura municipiului Chișinău, Oficiul Buiucani, Remus Moroz, candidați la funcția de membru în CSP, nu au promovat evaluarea ca urmare a retragerii din concurs.

    13 candidați procurori și un reprezentant al societății civile, propus de Academia de Științe, au rămas în concursul pentru ocuparea funcției de membru în CSP. Aceștia sunt evaluați de către Comisia Pre-Vetting sub aspectul integrității financiare și etice, verificările vizând o perioadă de 15 ani.
    Sursa: zdg.md

  • CSP și-a exprimat acordul pentru detașarea lui Dumitru Obadă, procuror în cadrul PG, în vederea îndeplinirii funcției de agent guvernamental al R. Moldova în fața CtEDO

    Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) și-a exprimat acordul pentru detașarea procuror-șef al Secției analiză criminologică, avizare și propuneri de legiferare din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale, Dumitru Obadă, pentru un termen de patru ani, în vederea îndeplinirii funcției de agent guvernamental al R. Moldova în fața Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO).

    Decizia a fost aprobată luni, 13 iunie, de către membrii CSP.„CSP a hotărât: a exprima acordul pentru detașarea procurorului pentru un termen de patru ani în vederea îndeplinirii funcției de agent guvernamental. A propune procurorului general interimar detașarea din funcție a procurorului-șef al Secției analiză criminologică, avizare și propuneri de legiferare din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale, Dumitru Obadă, în funcția de agent guvernamental. A transmite prezenta hotărâre ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene pentru demararea procedurilor protocolare corespunzătoare”, a declarat Angela Motuzoc, președinta CSP.

    Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) și-a exprimat acordul pentru detașarea procuror-șef al Secției analiză criminologică, avizare și propuneri de legiferare din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale, Dumitru Obadă, pentru un termen de patru ani, în vederea îndeplinirii funcției de agent guvernamental al R. Moldova în fața Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO).

    Decizia a fost aprobată luni, 13 iunie, de către membrii CSP.„CSP a hotărât: a exprima acordul pentru detașarea procurorului pentru un termen de patru ani în vederea îndeplinirii funcției de agent guvernamental. A propune procurorului general interimar detașarea din funcție a procurorului-șef al Secției analiză criminologică, avizare și propuneri de legiferare din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale, Dumitru Obadă, în funcția de agent guvernamental. A transmite prezenta hotărâre ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene pentru demararea procedurilor protocolare corespunzătoare”, a declarat Angela Motuzoc, președinta CSP.

    Dumitru Obadă este procuror din anul 2012. La 29 aprilie 2021, Dumitru Obadă a fost numit în funcția de procuror-șef al Secției analiză criminologică, avizare și propuneri de legiferare din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale, pentru un mandat de 5 ani.

    Potrivit declarației de avere și interese personale, în 2020 Dumitru Obadă a ridicat un salariu de 279 901 lei, adică puțin peste 23 de mii de lei lunar. Tot aici, Obadă indică și un venit de 188 776 de lei din activitatea didactică, științifică și de creație, dar și venituri din alte surse legale de peste 283 de mii de lei.

    Tot în declarația de avere este indicat că familia Obadă deține două apartamente, o casă de locuit si un teren intravilan:
    apartament de 69,8 metri pătrați, în valoare de 300 000 lei, contract de vânzare-cumpărare, transmitere a locuinței în proprietate privată din anul 1995.
    apartament de 44 metri pătrați, în valoare de 246 500 lei, contract de vânzare-cumpărare din anul 2011.
    casă de locuit de 191,9 metri pătrați, în valoare de 2 278 153 de lei, în proprietate din anul 2017.

    Funcția de agent guvernamental a rămas vacantă la 23 martie curent după ce Guvernul a acceptat cererea de demisie depusă de Oleg Rotari, agentul guvernamental al R. Moldova în fața Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) până la acel moment.
    Sursa: zdg.md

  • Битва за Высший совет прокуроров. Кто претендует на место в совете, и почему это важно

    В Молдове изберут новый состав Высшего совета прокуроров. По замыслу властей — это первый шаг к очистке системы и проведению аттестации судей и прокуроров. На пять мест в Совете претендуют 18 прокуроров. NM рассказывает, почему эти выборы важны, и что известно о каждом  кандидате.

    Высший совет прокуроров

    Высший совет прокуроров — это орган самоуправления, в полномочия которого входит назначение и увольнение прокуроров, их дисциплинарное наказание и формирование бюджета прокурорской системы. Совет также выбирает и назначает генерального прокурора и может его уволить по предложению спецкомиссии, уполномоченной оценивать работу генпрокурора. Совет, кроме того, рассматривает жалобы на генпрокурора и может разрешить начать против него уголовный процесс. Также Совет выбирает руководителей Антикоррупционной прокуратуры и Прокуратуры по борьбе с оргпреступностью. Но окончательное решение при назначении глав этих прокуратур и генпрокурора принимает президент.

    В Молдове изберут новый состав Высшего совета прокуроров. По замыслу властей — это первый шаг к очистке системы и проведению аттестации судей и прокуроров. На пять мест в Совете претендуют 18 прокуроров. NM рассказывает, почему эти выборы важны, и что известно о каждом  кандидате.

    Высший совет прокуроров

    Высший совет прокуроров — это орган самоуправления, в полномочия которого входит назначение и увольнение прокуроров, их дисциплинарное наказание и формирование бюджета прокурорской системы. Совет также выбирает и назначает генерального прокурора и может его уволить по предложению спецкомиссии, уполномоченной оценивать работу генпрокурора. Совет, кроме того, рассматривает жалобы на генпрокурора и может разрешить начать против него уголовный процесс. Также Совет выбирает руководителей Антикоррупционной прокуратуры и Прокуратуры по борьбе с оргпреступностью. Но окончательное решение при назначении глав этих прокуратур и генпрокурора принимает президент.

    В Совет входят 12 человек, девять из которых выборные: пять прокуроров и четыре представителя гражданского общества. Еще трое входят в совет по праву должности: министр юстиции, глава Высшего совета магистратуры и Народный адвокат. Представителей гражданского общества выбирает президент, парламент, правительство и Академия наук. Прокуроров выбирают на общем собрании прокуроров. И тех, и других выбирают на четыре года.

    Нынешний состав Совета избрали в 2017 году, то есть во времена правления Демпартии и Владимира Плахотнюка. После смены власти предложений о переизбрании членов совета не было. Мандаты нынешнего состава совета истекли в 2021 году, но по предложению минюста их продлили. За это время в Молдове приняли новый закон, согласно которому, перед тем как допустить кандидатов к участию в выборах, их должны проверить на неподкупность. Проверку будет проводить спецкомиссия, в которую войдут молдавские и международные эксперты.

    По словам министра юстиции Сергея Литвиненко, проверка кандидатов в ВСП — первый шаг к очистке системы и проведению внешней аттестации судей и прокуроров. Именно Высший совет прокуроров будет утверждать заключения комиссии, которой предстоит аттестовать прокуроров.

    Кто претендует на место в Совете от Генпрокуратуры

    Георгий Борш

    Георгий Борш работает в прокуратуре с 1998 года, когда его назначили в районную прокуратуру Хынчешт. В 2017 году его перевели на работу в Генпрокуратуру в отдел реформ и менеджмента проектов. Георгий Борш был одним из соавторов программы «Стратегическое развитие прокуратуры 2021-2025».

    Юрий Лялин

    Юрий Лялин стал прокурором в 2012 году. Четыре года проработал в прокуратуре столичного сектора Чеканы, затем его перевели в Генпрокуратуру. Лялин работает в отделе имплементации Европейской конвенции по правам человека Генпрокуратуры, а также представляет в судах позицию Высшего совета прокуроров и Генпрокуратуры. C 2017 года он преподает в Нацинституте юстиции.

    Осенью 2019 года Лялин основал ассоциацию прокуроров «За порядок и справедливость». По его словам, ассоциация нужна, чтобы защитить прокуроров от влияния и давления, в том числе со стороны самой системы. Ассоциация выступает с предложениями о том  как измененить работу прокуратуры и публикует свои заключения на законопроекты, которые касаются юстиции.

    Лялин представляет позицию Генпрокуратуры в уголовном деле против отстраненного от должности генпрокурора Александра Стояногло. Речь идет о деле, по которому Стояногло обвиняют в незаконной выплате компенсации экс-главе Прокуратуры по борьбе с оргпреступностью. Обвинение по этому делу, отметим, представляет прокурор Антикоррупционной прокуратуры Виктор Фуртунэ.

    Дмитрий Обадэ

    Дмитрий Обадэ начал работать прокурором в Антикоррупционной прокуратуре в 2011 году. В 2013 году стал работать в Генеральной прокуратуре. В том же году возглавил один из отделов Генпрокуратуры, а в 2016 году его перевели в Антикоррупционную прокуратуру. В феврале 2020 года Обадэ назначили главой отдела криминологического анализа, согласования и законодательных предложений Управления политики, реформ и защиты общества Генпрокуратуры.

    Обадэ также — один из сооснователей ассоциации «За порядок и справедливость». Кроме того, с 2016 года он преподает в Национальном институте юстиции. С 2018 по 2020 год был советником директора Нацинститута юстиции. Также он преподает уголовно-процессуальное право в Госуниверситете.

    Кто претендует на место в Совете от других прокуратур

    Кристина Гладкова

    Кристина Гладкова начала работать прокурором в 2011 году. Тогда ее назначили в прокуратуру Чимишлии. В 2016 году перевели в прокуратуру Кишинева, а в 2017 — в Антикоррупционную прокуратуру.

    Кристина Гладкова, отметим, ведет дело о незаконном отчуждении территории, принадлежащей мэрии Дурлешт. Обвиняемыми по делу проходят лидер партии «Демократия дома» Василий Костюк, экс-депутат от Демпартии Вячеслав Неделя и дочь бывшего мэра Дурлешт Диана Круду. По данным следствия, в 2005-2007 годах сотрудники мэрии Дурлешт и местного совета помогли передать в частное владение 25 земельных участков, принадлежавших мэрии Дурлешт. И этим нанесли ущерб на 7,8 млн леев.

    Георгий Граур

    Георгий Граур начал работать в прокуратуре Бельц в 2018 году. До этого он год был помощником прокурора в Прокуратуре по борьбе с оргпреступностью. В сентябре 2019 года его делегировали в Прокуратуру по борьбе с оргпреступностью, а в июне 2020 он вернулся в прокуратуру Бельц. В декабре 2020 года Высший совет прокуроров окончательно утвердил его перевод в Кишинев.

    Ремус Мороз

    Ремус Мороз начал работать помощником прокурора в 1998 году, а в 2004 году стал прокурором в прокуратуре Кантемира. С 2011 года работал в прокуратуре Хынчешт и в 2016 году возглавил ее. С 2013 по 2017 год Ремус Мороз входил в Высший совет прокуроров. С 2021 года он исполняет обязанности заместителя главного прокурора Страшен.

    В 2022 году Нацорган неподкупности (ANI) начал проверку Мороза. Поводом стало обращении Службы информации и безопасности (СИБ). По данным СИБ, Мороз и его бывшая жена пользуются автомобилем Mercedes GLC 250 Coupe, который зарегистрирован на ее родственников. Стоимость автомобиля, по информации СИБ, 800 тыс. леев. С 2018 по 2020 год автомобиль 200 раз выезжал за пределы Молдовы, в том числе в Турцию и Великобританию. При этом, по данным Пограничной полиции, в автомобиле находились только супруги Мороз.

    Сам прокурор рассказал журналистам, что автомобиль принадлежит родственникам жены. Мороз утверждает, что выезжал на нем за рубеж только один раз. Он также подчеркнул, что никогда не был в Великобритании и находится в разводе с женой.

    Елена Рошиор

    Елена Рошиор в 1999 году начала работать помощником прокурора в прокуратуре Новых Анен. В 2003 году стала прокурором в той же прокуратуре и работает там до сих пор.

    Василий Стойнов

    Василий Стойнов работает прокурором с 1993 года. Был помощником главных прокуроров Яловен, Кантемира, Комрата и Тараклии. С 2013 по 2017 год был членом Высшего совета прокуроров. В 2016 году его назначили замглавы Южного отделения Прокуратуры по борьбе с оргпреступностью, в 2018 году — и.о. прокурора Гагаузии. В августе 2019 года Башкан Гагаузии Ирина Влах предложила тогдашнему и.о. генпрокурора Думитру Робу уволить Стойнова с должности. Ее просьба осталась без ответа.

    В июне 2020 года эту должность по указу Александра Стояногло занял Виктор Кыльчик, а Стойнов вернулся к работе в Прокуратуре по борьбе с оргпреступностью. В ноябре 2021 года Робу, вновь назначенный и.о. генпрокурора, предложил Высшему совету прокуроров назначить Стойнова на должность и.о. прокурора Гагаузии. Высший совет прокуроров не утвердил это предложение, хотя Робу уже подписал указ о назначении.

    Олеся Вырлан

    Олеся Вырлан в 2005 году начала работать в прокуратуре Резины. В 2019 году ее перевели работать в прокуратуру Яловен.

    Алена Нестерова

    Алена Нестерова в 2011 году начала работать в прокуратуре Чекан. В 2019 году ее перевели в Антикоррупционную прокуратуру.

    Виталий Кодряну

    Виталий Кодряну в 2003 году начал работать в прокуратуре Рышкановки. В 2011 году стал работать в Генеральной прокуратуре. С 2016 года Кодряну работает в Антикоррупционной прокуратуре.

    В 2018 году журналисты ZdG выяснили, что прокурор отсудил у государства квартиру площадью 49 кв.м. Кодряну также судился с семьей, которая жила в этой квартире с 1999 года. Законный владелец этой квартиры умер, и прокурор добивался, чтобы ее признали «свободной». В 2016 году Кодряну выиграл несколько судов. Через два года эта история получила огласку, и против Кодряну начали дисциплинарную проверку на основании жалобы родственников владельца квартиры. Через некоторое время проверку закрыли.

    Кристина Робу

    Кристина Робу в 2014 году стала работать прокурором в прокуратуре Чадыр-Лунги. В ноябре 2021 года ее назначили замглавы Антикоррупционной прокуратуры. Ее кандидатуру предложил член Высшего совета прокуроров Константин Шушу. Выступая с этим предложением, Шушу подчеркнул, что она не состоит в родстве с и.о. генпрокурора Думитру Робу.

    Анатолий Гырбу

    Анатолий Гырбу с 2005 года работает в прокуратуре Унген. В 2021 году он претендовал на пост прокурора Страшен. Комиссия по оценке деятельности прокуроров дала положительное заключение. Сейчас Гырбу занимает должность исполняющего обязанности замглавы прокуратуры Калараша.

    Ион Лозован

    Ион Лозован в 2009 году начал работать в прокуратуре Телешент. В 2016 году стал прокурором в Северном отделении Прокуратуры по борьбе с оргпреступностью и особым делам. В марте 2021 года по указу генпрокурора Александра Стояногло его назначили и.о. главы прокуратуры Бричан, а в мае 2021 Высший совет прокуроров утвердил его в должности.

    Аурелиан Буздуган

    Аурелиан Буздуган с 2011 года работал заместителем прокурора Страшен. 27 апреля 2021 года по указу генпрокурора Александра Стояногло его назначили исполняющим обязанности прокурора Новых Анен.

    Эдуард Паня

    Эдуард Паня в 2007 году начал работать в прокуратуре Кантемира. В 2013 году стал заместителем главного прокурора Кантемира. В 2016 году его перевели в Антикоррупционную прокуратуру. Летом 2016 года на Паню поступило несколько жалоб в инспекцию прокуроров. Жалобы были от и.о. главы управления уголовного преследования и криминалистики Адриана Миркоса, главы отдела унификации практики Владимира Лупу и и.о. главы управления борьбы с торговлей людьми Эдуарда Булата (это — отделы Генпрокуратуры). Жалобы объединили в одну.

    Рассмотрев их, инспекция пришла к выводу, что Эдуард Паня и его начальник Адриан Прокоавэ затянули расследования пяти уголовных дел. Одно из них касалось наркоторговли. Дисциплинарная коллегия объявила Пане выговор. Высший совет прокуроров, рассмотрев жалобу прокурора на решение коллегии, решил смягчить наказание и ограничиться предупреждением.

    29 апреля 2021 года Эдурада Паню назначили главой прокуратуры Леова.

    Василий Плеван

    Василий Плеван в 2014 году начал работать в прокуратуре Страшен, в 2015 его перевели в прокуратуру Яловен. С октября 2019 года работает в Антикоррупционной прокуратуре.

    Плеван получил известность осенью 2021 года. Тогда Высший совет прокуроров поручил ему расследовать жалобу экс-главы Антикоррупционной прокуратуры Виорела Мораря на отстраненного от должности генпрокурора Александра Стояногло. Морарь пожаловался на то, что Стояногло на пресс-конференции 4 октября 2021 года обнародовал информацию из мобильного телефона Мораря, полученную в ходе расследования открытого против него уголовного дела. В переписке Морарь обсуждал с представителями НПО и дипмиссий способы дискредитации Стояногло. В декабре прокурор Плеван на основании жалобы Мораря завел дело по двум статьям: «нарушение неприкосновенности личной жизни» и «разглашение данных уголовного преследования». Обвинения Стояногло предъявили в 2022 году.

    Тогда же, осенью 2021 года, Плевану поручили проверить жалобу адвоката Игоря Хлопецкого на и.о. генпрокурора Думитру Робу. Жалоба касается нарушений закона, которые Робу якобы допустил в уголовном деле, начатом против отстраненного от должности заместителя генпрокурора Руслана Попова. Других деталей жалобы не разглашают, чтобы «не навредить расследованию». Плеван попытался взять самоотвод. Пока неизвестно, приняли ли этот самоотвод.

    В начале 2022 года Плевану поступило на рассмотрение еще одно дело против Стояногло. Его открыли на основании жалобы экс-депутата от партии «Действие и солидарность» Инги Григориу. Дело связано с нарушениями, которые Стояногло якобы допустил в деле о высылке турецких учителей. Сам Стояногло утверждает, что не имел никакого отношения к этому делу. Сначала жалобу Григориу рассматривал прокурор Андрей Балан. Он посчитал, что нет поводов открывать уголовное дело. Григориу обратилась с повторной жалобой к и.о. главы Антикоррупционной прокуратуры Елене Казаковой. Та распорядилась открыть уголовное дело и поручила его вести Плевану. При этом Плеван попытался взять самоотвод, объяснив это тем, что его жена работает помощником судьи Апелляционной палаты (АП) Кишинева, которая рассматривает дело о незаконной высылке турецких учителей. Высший совет прокуроров передал заявление Плевана руководству Антикоррупционной прокуратуры. Решения по нему пока нет.

    Марьяна Керпек

    Марьяна Керпек в 2010 году начала работать прокурором в прокуратуре Ботаники.

    Осенью 2021 года Керпек назначили ответственной за связь Генпрокуратуры с прессой. В 2022 году член Высшего совета прокуроров предложил назначить Керпек членом специальной дисциплинарной коллегии, чтобы проверить, совершил ли Стояногло дисциплинарное нарушение, опубликовав пост в Facebook. Ее кандидатуру, однако, не поддержали другие члены Совета.

  • Lupta pentru Consiliul Superior al Procurorilor: Cine sunt cei 14 candidaţi

    Adunarea generală a procurorilor, preconizată pentru data de 19 noiembrie 2021, urmează să aleagă cinci membri ai Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), autoritatea de reglementare în domeniul procuraturii. Un membru va fi ales din rândul procurorilor Procuraturii Generale, iar patru, din rândul acuzatorilor de la procuraturile teritoriale şi cele specializate. În cursă s-au înscris 14 procurori: opt din ei vor candida pentrul cele patru locuri oferite reprezentanţilor procuraturilor teritoriale, iar alţii şase vor lupta pentru singurul mandat oferit celor din Procuratura Generală.

    Candidaţii din rândul acuzatorilor procuraturilor teritoriale și specializate

    Cristina Gladcov şi-a început cariera în 2011, în Procuratura raionului Cimişlia. Din augurst 2018, lucrează în Procuratura Anticorupţie. Numele Cristinei Gladcov a figurat într-o anchetă a Centrului de Investigaţii Jurnalistice din Moldova. Procurora respins ca neîntemeiată plângerea unui funcţionar din Rezina, acuzat şi plasat în arest preventiv pentru o infracţiune pe care nu a comis-o.

    Adunarea generală a procurorilor, preconizată pentru data de 19 noiembrie 2021, urmează să aleagă cinci membri ai Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), autoritatea de reglementare în domeniul procuraturii. Un membru va fi ales din rândul procurorilor Procuraturii Generale, iar patru, din rândul acuzatorilor de la procuraturile teritoriale şi cele specializate. În cursă s-au înscris 14 procurori: opt din ei vor candida pentrul cele patru locuri oferite reprezentanţilor procuraturilor teritoriale, iar alţii şase vor lupta pentru singurul mandat oferit celor din Procuratura Generală.

    Candidaţii din rândul acuzatorilor procuraturilor teritoriale și specializate

    Cristina Gladcov şi-a început cariera în 2011, în Procuratura raionului Cimişlia. Din augurst 2018, lucrează în Procuratura Anticorupţie. Numele Cristinei Gladcov a figurat într-o anchetă a Centrului de Investigaţii Jurnalistice din Moldova. Procurora respins ca neîntemeiată plângerea unui funcţionar din Rezina, acuzat şi plasat în arest preventiv pentru o infracţiune pe care nu a comis-o.

    În calitate de procuroră anticorupţie, Crstina Gladcov s-a remarcat prin cateva dosare de rezonanţă, cum ar fi cel al medicilor de la Centrul Mamei şi Copilului sau al prodecanei de la facultatea de jurnalism a Universităţii de Studii Europene.

    Cristina Gladcov este soţia lui Valentin Gladcov, proprietarul şi administratorul unei firme de construcţii din Cimişlia, fondată în 2017. Acesta ar fi primit firma donaţie de la tatăţ său.

    Anul trecut, Cristina Gladcov a raportat donaţii în sumă totală de 3300 de euro cu ocazia diferitor evenimente de familie. Familia a mai avut venituri, în sumă de 780.000 de lei din chirie. Alte surse de venit au fost salariile, de 345.867 mii de lei anual pentru Cristina Gladcov şi de 108.500 de lei pentru Valentin Gladcov.

    Acuzatoarea deţine în proprietate o casă de locuit cu suprafaţa de 112 metri pătraţi, estimată la 336.340 de lei, oferită cu condiţia întreţinerii pe viaţă, şi un apartament de 70 de metri pătraţi, în valoare de 562.800 de lei.

    În anul curent, procurora Gladcov şi-a cumpărat maşină nouă: un BMW GT 520D, fabricat în 2017, pentru care a scos din buzunar 18.300 de euro.

    Gheorghe Graur este fiul lui Dumitru Graur, şeful secției reprezentare a învinuirii în Curtea Supremă de Justiție din cadrul Direcției judiciare a Procuraturii Generale.

    Gheorghe Graur şi-a început cariera de procuror în Procuratura municipiului Bălți la data de 18.06.2018, însă în scurt timp a fost delegat să lucreze în Procuratura pentru Combaterea Crimei Organizate şi Cazuri Speciale (PCCOCS). În toamna anului 2020, CSP a dat curs demersului procurorului general, Alexandr Stoianiglo, de a-l transfera pe Gheorghe Graur în Procuratura municipiului Chişinău, oficiul Buiucani.

    Gheorghe Graur nu a raportat în proprietate bunuri imobile. Singura avere a omului legii, potrivit Declaraţiei de avere şi interese personale, este un automobil de model Audi, fabricat în 1998 şi procurat în 2017 cu 4000 de euro.

    Eduard Florea şi-a început cariera în 1992 în Procuratura raionului Ungheni, în calitate de anchetator. Din aprilie 2007 până în octombrie 2010 a fost procuror şef al raionului Făleşti. În toamna anului 2010 a revenit în Procuratura Ungheni, doar că în calitate de şef, funcţie pe care a deţinut-o până în aprilie 2021.

    Vara trecută, Eduard Florea a fost subiectul unei anchete a postului de televiziune Jurnal TV, care a descoperit că omul legii locuieşte şi are viză de reşedinţă într-o casă de lux pe care nu a declarat-o. Procurorul a explicat că imobilul îi aparţine surorii sale, stabilită cu traiul în Marea Britanie. Autoritatea Naţională de Integritate s-a autosesizat şi a decis să investigheze averea procurorului din Ungheni.

    Omul legii a declarat că deţine în folosinţă patru automobile, dintre care o Toyota Rav 4, toate înregistrate pe numele surorii sale. Eduard Florea a declarat în proprietate şi un apartasment de 47 de metri pătraţi, oferit ca locuinţă de serviciu în 1992, şi un automonil de model VAZ – 2108, fabricat în 1997.

    Ruslan Lungu şi-a început activitatea în Procuratura raionului Ceadîr Lunga. În mai 2011, a fost transferat în Procuratura municipiului Bender, fiind numir în funcţia de procuror şef. La 29 iulie 2021, Ruslan Lungu a fost transferat în PCCOCS.

    Ruslan Lungu figurează într-o investigaţie a portalului Anticorupţie.md pentru că a beneficiat de donații în mărime de 4.000 de euro, fără a indica în declarația de avere de la cine au venit banii. „Banii sunt din urma vânzării casei părintești, care a fost scrisă pe numele fratelui meu, după decesul tatălui. Jumătate din sumă este pentru mine, și jumătate pentru frate”, a explicat Lungu.

    Ruslan Lungu deţine în proprietate, din 2015, un apartament de 55 de metri pătraţi, iar în 2016 şi-a cumpărat cu 170.000 de lei un automobil de model Volvo XC90, fabricat în 2006.

    Anul trecut, procurorul Lungu s-a împrumutat de la o bancă comercială cu 175 mii de lei.

    Remus Moroz este adjunct interimar al şefului Procuraturii raionului Străşeni. Anterior, Remus Moroz a deţinut un mandat de cinci ani de procuror şef al raionului Hânceşti. În perioada anilor 2013-2017, a deţinut mandatul de membru al Consiliului Superior al Procurorilor.

    Procurorul deţine, din 2012, un apartament de 101 metri pătraţi, estimat la 593.310 de lei. Din mijloacele de transport, omul legii a raportat un automobil de model Volga, fabricat în 1969, pe care l-a procurat anul trecut cu 3000 de lei.

    Tot anul trecut, Remus Moroz s-a împrumutat cu 30.000 de dolari de la o persoană fizică, fără dobândă, obligându-se să restituie datoria în decurs de patru ani. În 2019, procurorul a împrumutat de la aceiaşi persoană 10 mii de euro, datorie scadentă în anul curent.

    Soţia procurorului este fondatoarea şi administratoarea întreprinderii Regal Lux Tur SRL, de unde a raportat venituri salariale de 45.414 de lei, pentru anul 2020.

    Elena Roşior este îngajată în Procuratura raionului Anenii Noi din 1999, anul când a absolvit facultatea de drept. Procurora nu a deţinut niciodată funcţii administrative în cadrul instituţiei.

    Elena Roşior figurează într-o investigaţie jurnalistică a portalului Anticorupţie.md. Aceasta a beneficiat anul trecut de o donație în mărime de 22.000 de euro de la mama sa, Lidia Morari. Acuzatoarea a precizat că de fapt, nu e vorba despre o donație, ci despre mai multe tranzacții în baza unei procuri.

    „Cu părinții avem o avere comună. Soțul s-a ocupat de tranzacții, cu o parte din mijloacele financiare care au apărut pe contul soțului ulterior au fost făcute tranzacții pe bunuri imobile care aparțineau mamei. Proveniența mijloacelor financiare la momentul când s-a făcut tranzacția a fost dovedită în instituția financiar bancară. Nu sunt donații, ci bunuri. Ulterior bunurile apar iar pe numele mamei. Nu ne-a dăruit mama suma. De facto, nu am primit banii părinților. Soțul acționează în baza unei procuri în timpul când mama era plecată, e vorba de tranzacții prin procură”, a punctat Elena Roșior.

    Acuzatoarea a mai raportat şi trei conturi bancare, în sumă totală de de 45 de mii de euro.

    Familia Roşior deţine în proprietate trei automobile, un Nissan evaluat la 200.000 de lei, şi două maşini de model Dacia Logan, care ar fi costat 2000 şi 5000 de lei.

    Pe lângă salariul de procuror de 245.986, raportat pentru anul trecut, Elena Roşior a mai declarat un salariu de 17.988 de la Venicio Grup SRL, o firmă din raionul Străşeni, specializată în comerţul cu produse alimentare. Precizăm că funcţia de procuror este incompatibilă cu oricare funcţia, cu excepţia activităţilor didactice şi stiinţifice.

    Vasile Stoinov activează în Procuratură, începând cu anul 1993. A lucrat în mai multe procuraturi teritoriale: Ialoveni, Cantemir, Comrat şi Taraclia. În 2016, a fost desemnat şef adjunct al oficiului Sud al PCCOCS, iar în 2018, a deţinut interimatul de procuror şef al Găgăuziri. În perioada anilor 2009-2013, a fost membru al Colegiului disciplinar al procurorilor. Din 2013 până în 2017 a deţinut mandatul de membru al Consiliului Superior al Procurorilor.

    La 1 noiembrie curent, procurorul general interimar l-a desemnat pe Vasile Stoinov să asigure interimatul de procuror şef al Găgăuziei.

    Familia omului legii deţine în proprietate două case de locuit şi două apartamente, iar un apartament, aflat în Taraclia, l-a vândut anul trecut cu 14.000 USD. Soţia sa este profesor şcolar şi a avut anul trecut venituri salariale de 181.092 lei. Procurorul Stoinov a raportat un cont bancar înregistrat pe numele soţiei, în care se păstrează 20.000 USD.

    Olesea Vîrlan şi-a început cariera în Procuratura raionului Rezina, iar din februarie 2019 lucrează în Procuratura raionului Ialoveni. Procurora deţine în proprietate un apartament de 51,5 metri pătraţi, pentru care a achitat, în 2019, 817.973 de lei.

    În perioada 2019-2020, Olesea Vîrrlan a contractat 7 credite, în sumă totală de 784.000 de lei.

    Candidaţii din partea Procuraturii Generale

    Vladimir Adam este procuror din 1990. În iulie 2013, a fost numit în funcția de şef al Secției judiciar penale din cadrul Procuraturii Generale. La 1 august 2016, a fost desemnat în funcția de procuror-șef al Secției unificare a practicii din domeniul reprezentării învinuirii în instanțele de judecată din cadrul Procuraturii Generale. 

    Pentru activitate îndelungată în organele procuraturii, contribuţie la asigurarea legalităţii şi ordinii de drept şi înalt profesionalism, prin Decretul Președintelui Republicii Moldova, la 29 ianuarie 2015, i s-a conferit Medalia „Meritul Civic”. 

    Potrivit Hotărârii din 7 decembrie 2018, Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor a aprobat rezultatul final al evaluării procurorului Vladimir Adam, care a obţinut punctajul final de 144,5. în toamna anului 2019, Vladimie Adam a fost unul din cei 20 de candidaţi înscrişi în concursul pentru funcţia de procuror general.

    În Declarația de avere și interese personale pentru 2020, Vladimir Adam a indicat venituri de 374.632 de lei. Procurorul a mai raportat un teren intravilan de 11 ari, evaluat la 593 de mii de lei, o casă de locuit de 113,7 metri pătrați, cumpărată în 2000, cu 593 de mii de lei și două apartamente, de 50,9 metri pătrați, evaluat la 310 mii de lei, respectiv cu suprafața de 86,4 metri pătrați, cumpărat în 2016, cu 518 mii de lei. Adam conduce, din 2020, un Mercedes în valoare de 297mii de lei.

    Gheorghe Borş a făcut dreptul la Universitatea din Iaşi, iar cariera a început-o în anul 1998, în Procuratura din Hânceşti. La 22 Decembrie 2017, a fost numit în funcția de procuror în cadrul Procuraturii Generale, secția politici, reforme și management al proiectelor.

    Procurorul deţine în proprietate un teren de 3 ari în intravilan, un apartament cu suprafaţa de 67 metri pătraţi, din 2012, estimat la 146.039 lei, şi un garaj care l-a costat 43.331 de lei. În 2016, omul legii şi-a cumpărat un automobil de model Mazda-2, fabricat în 2005, care l-a costat 10.000 de lei. În 2013, Gheorghe Borş a contractat un credit de 160.000 lei, pentru o perioadă de 20 de ani.

    Absolvent al Universităţii din Iaşi, Eduard Bulat este procuror-șef al secției politici, reforme și management al proiectelor din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale. Activează în organele procuraturii din 1994.

    În perioada augist-noiembrie 2019 a fost adjunctul procurorului general interimar, Dumitru Robu. După preluarea de către Robu a interimatului funcţiei de procuror general, în octombrie 2019, Bulat a fost desemnat din nou procuror general adjunct interimar.

    Eduard Bulat a participat, în toamna anului 2019, la concursul pentru funcţia de procuror general, competiţie câştigată de Alexandr Stoianoglo. Eduard Bulat a înaintat Ministerului Justiției o cerere de chemare în judecată prin care contestat desfășurarea concursului pentru preselectarea candidaților la șefia Procuraturii Generale, precum și rezultatele acestui concurs. Cererea nu a avut finalitate.

    Numele lui Bulat apare într-un articol publicat pe portalul Moldova Curată, în care se menționează că procurorul investește anual sute de mii de lei în construcția unui apartament, iar sumele depășesc veniturile sale oficiale. Este vorba despre un apartament dintr-un bloc situat pe strada Melestiu din Capitală, în care au primit locuințe, la jumătate de preţ, mai mulţi procurori. Bulat a indicat, în declaraţia sa de venituri şi proprietăţi, că a plătit, începând cu 2011, sute de mii de lei companiei care construia un bloc de apartamente. Astfel, în iunie 2011, a plătit 155.288 de lei, în decembrie 2011 – 109.542, în iunie 2012 – 140.980 şi în noiembrie 2014 – 351.588. El a făcut aceste plăți în condițiile în care a trecut în declarație un salariu anual de 130.519 de lei pentru 2014. El a explicat că îşi achită apartamentul dintr-un împrumut pe care i l-a acordat, fără dobândă, sora sa, aflată peste hotare.

    Eduard Bulat a mai apărut în lista procurorilor care dețin una sau mai multe locuinţe, dar au fost incluşi în lista beneficiarilor de apartamente la preţ preferenţial.

    În Declarația de avere și interese personale pentru 2020, Bulat indică un salariu mediu lunar de peste 30 de mii de lei. El a trecut pe hârtie două apartamente și un garaj. Unul din apartamente l-a vândut anul trecut cu 22.000 euro. Banii i-a investit într-un automobil de model BMW X3, fabricat în 2016.

    Omul legii are de achitat, până în 2041, două datorii în sumă totală de 55 .000 de euro către o persoană fizică.

    Iuri Lealin lucrează procuror în secția reprezentare în procedurile non-penale și implementare CEDO din cadrul Direcției judiciare a Procuraturii Generale, începând cu august 2016. Anterior, după absolvirea Institutului Naţional al Justiţiei, a lucrat timp de patru ani în oficiul Ciocana al Procuraturii municipiului Chişinău.

    Iuri Lealin este procurorul care a instrumentat, în 2015, dosarul penal pe numele primarului de la Colonița, Angela Zaporojan, în timp ce aceasta era încă membră a PLDM. Lealin a cerut suspendarea din funcție a primarului de Colonița, demersul fiind respins de către instanță. Ulterior, Angela Zaporajan a trecut în PDM şi fost achitată de Curtea Supremă de Justiție.

    În decembrie 2019, Iuri Lealin a fost inclus în grupul special format printr-un ordin al procurorului general Stoianoglo pentru efectuarea unui control la Procuratura Anticorupţie.

    Procurorul Lealin este preşedintele şi unul din fondatorii unei organizaţii obşteşti, Asociația Procurorilor pentru Ordine și Dreptate, înregistrată în septembrie 2019. Organizaţia respectivă a fost fondată de un grup de acuzatori care nu au semnat în vara anului 2019 declarația procurorului general, Eduard Harunjen, privind pretinsele presiuni politice asupra procurorilor.

    Iuri Lealin locuieşte cu familia într-o casă cu suprafaţa de 219 metri pătraţi, cumpărată în 2017 cu 765.535 lei. Omul legii mai dispune şi de un apartament, din 2002, cu suprafaţa de 71,7 metri pătraţi, evaluat la 367.682 lei.

    Iuri Lealin a mai raportat şi un automobil, Lexus RX 400H, fabricat în 2008 şi procurat în 2018 cu 50.000 de lei.

    Procurorul a declarat pentru anul trecut un salariu anual de 345.918 lei, alţii 36.600 fiind obţinuţi din activitatea didactică.

    Dumitru Obadă a fost numit în aprilie 2021 în funcția de procuror-șef al secției analiză criminologică, avizare și propuneri de legiferare din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale. Până atunci, a fost şef interimar al secţiei respective.

    În ianuarie 2021, Obadă s-a ales cu insigna Eminent al Procuraturii, chiar dacă a lipsit timp de patru ani din sistem. În iunie 2016, după o carieră de patru ani în cadrul Procuraturii Generale, Dumitru Obadă este angajat la Procuratura Anticorupţie, unde nu se reţine prea mult timp şi părăseşte procuratura pentru Institutul Naţional al Justiţiei.

    Soţia sa, Constanţa Obadă, este notar, iar din 2014 deţine o cotă de 25 la sută din SRL Şapte Spice, o brutărie care timp de șase ani a reuşit să se afirme pe piaţa produselor de panificaţie din Republica Moldova. Familia Obadă mai are în proprietate două apartamente şi o casă de locuit de 192 de metri pătraţi, dată în exploatare în 2017, fiind evaluată la 2,3 milioane de lei.

    În 2019, familia şi-a procurat trei camioane de model Ford Trasnzit şi un automobil Volvo XC90, fabricat în 2014, care i-a costat 400 de mii de lei. Un an mai târziu, omul legii şi-a procurat şi o maşină de teren Toyota RAV 4, fabricată în 3020, pentru care a achitat 507.200 lei. Familia mai deţine în proprietate trei autocamioane Ford Transit, cumpărate în 2019.

    Dumitru Obadă a raportat pentru anul trecut venituri din salariul de procuror de 279.901 lei, iar peste 200.000 de lei i-a câştigat din activitatea didactică. Soţia sa a avut venituri din 948.142 de lei din prestarea serviciilor notariale.

    Mihail Vinogradov şi-a început cariera la Procuratura din Ocniţa, în 1996, în calitate de ajutor al procurorului. Începând cu 24 martie 2021, activează ca procuror în secţia unificare a practicii reprezentării învinuirii în instanţele de judecată din cadrul Procuraturii Generale.

    În perioada 2009-2013, Mihail Vinogradov a fost membru al CSP.

    Procurorul Vinogradov deţine în proprietate un apartament cu suprafaţa de 82,5 metri pătraţi, procurat în 2017 cu 124.999 şi puţin peste două hectare de teren agricol. Omul legii are datorii de 264.000 lei şi 25.000 euro, pe care s-a obligat să le achite până în anul 2025. Mihail Vinogradov a raportat pentru anul trecut venituri din salariu de 278.564 de lei.
    Sursa: anticoruptie.md

  • CSP a selectat șefi pentru câteva procuraturi teritoriale și direcții ale Procuraturii Generale

    Consiliul Superior al Procurorilor a decis cine va conduce în următorii cinci ani mai multe procuraturi teritoriale sau direcții ale Procuraturii Generale.

    Astfel, l-a desemnat ca fiind învingător al concursului pentru suplinirea funcției vacante de procuror-șef al Secției analiză criminologică, avizare și propuneri de legiferare din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale, pe Dumitru Obadă, procuror în Procuratura Anticorupție.

    Consiliul Superior al Procurorilor a decis cine va conduce în următorii cinci ani mai multe procuraturi teritoriale sau direcții ale Procuraturii Generale.

    Astfel, l-a desemnat ca fiind învingător al concursului pentru suplinirea funcției vacante de procuror-șef al Secției analiză criminologică, avizare și propuneri de legiferare din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale, pe Dumitru Obadă, procuror în Procuratura Anticorupție.

    Totodată, s-a decis ca funcția de procuror-șef al Secției controlul activității speciale de investigații și asigurarea regimului secret a Procuraturii Generale să fie ocupată de Viorel Radețchi, procuror pentru misiuni speciale.

    Învingător al concursului pentru suplinirea funcției vacante de procuror-șef al Procuraturii raionului Glodeni a fost desemnat Sergiu Mititelu, adjunct al procurorului-șef al Procuraturii raionului Fălești.

    De asemenea, Consiliul a decis ca funcția de procuror-șef al Procuraturii raionului Leova să fie ocupată de Eduard Panea, procuror în Procuratura Anticorupție.

  • Procurori cu probleme de integritate, unşi de ziua lor

    Au declarat bunuri la preţuri derizorii, au gestionat dosare controversate sau au acumulat averi care depăşesc veniturile legale. O parte din cei 68 de procurori care au primit distincţii din partea conducerii Procuraturii Generale cu ocazia zilei lor profesionale a figurat în anchete jurnalistice sau ar avea probleme de integritate.

    Distincţiile au fost acordate cu prilejul aniversării a XXIX-a de la formarea Procuraturii Republicii Moldova, „ca măsură de încurajare”. Lista procurorilor nominalizaţi a fost întocmită de Consiliul Superior al Procurorilor şi a fost transmisă procurorului general, care a semnat ordinele privind decorarea. Distincţiile oferite angajaţilor Procuraturii au valoare simbolică şi se acordă în baza Regulamentului cu privire la aplicarea măsurilor de încurajare a procurorilor pentru organizarea și dirijarea excelentă a activității. Pentru acuzatori, acordarea acestor distincţii reprezintă un mare prestigiu.

    Au declarat bunuri la preţuri derizorii, au gestionat dosare controversate sau au acumulat averi care depăşesc veniturile legale. O parte din cei 68 de procurori care au primit distincţii din partea conducerii Procuraturii Generale cu ocazia zilei lor profesionale a figurat în anchete jurnalistice sau ar avea probleme de integritate.

    Distincţiile au fost acordate cu prilejul aniversării a XXIX-a de la formarea Procuraturii Republicii Moldova, „ca măsură de încurajare”. Lista procurorilor nominalizaţi a fost întocmită de Consiliul Superior al Procurorilor şi a fost transmisă procurorului general, care a semnat ordinele privind decorarea. Distincţiile oferite angajaţilor Procuraturii au valoare simbolică şi se acordă în baza Regulamentului cu privire la aplicarea măsurilor de încurajare a procurorilor pentru organizarea și dirijarea excelentă a activității. Pentru acuzatori, acordarea acestor distincţii reprezintă un mare prestigiu.

    Crucea Pentru Merit

    Şeful oficiului Botanica al Procuraturii municipiului Chişinău, Marcel Cimbir, este singurul din listă care s-a învrednicit de distincţia Crucea Pentru Merit, clasa 1. Procurorul Cimbir a fost de mai multe ori subiectul investigaţiilor jurnalistice, în care au fost scoase în evidenţă problemele de integritate cu care se confruntă omul legii.

    Centrul de Investigaţii Jurnalistice scria, în 2015, că Cimbir nu a declarat cota de 10 la sută deţinută de soția sa, Mariana Cimbir, la SRL Arhibas. Femeia a devenit fondatoare la Arhibas la numai 18 ani, în perioada când tatăl său, Veaceslav Untilă, ocupa funcţia de viceministru al Afacerilor Interne. Această firmă are un spectru larg de activitate, cum ar fi tipărirea cărţilor, comerţul cu ridicata, însă principala activitate o reprezintă construcţiile. SRL-ul a devenit cunoscut prin serviciile sale prestate Băncii de Economii, lichidată în urma scandalului ce ţine de furtul miliardului. Dintr-un raport ce denunţa fraudele financiare de la această bancă aflăm că, la numai un an de la fondare, Arhibas a obţinut peste șapte milioane de lei de la această bancă de stat pentru reparaţia sediului din oraşul Teleneşti. Totodată, firma a privatizat în anul 2008 o întreprindere de stat. SRL-ul, cu un capital social de aproximativ șase mii de lei, a plătit peste 13 milioane de lei pentru privatizarea întreprinderii de stat specializate în ecologie, energetică şi industrie.

    Şeful oficiului Botanica al Procuraturii Chişinău declară în proprietate, din 2009, un hectar de pădure a cărui valoare este 0.

    Omul legii mai deţine două apartamente, evaluate la 964.346 respectiv 430.914 lei, precum şi un garaj primit drept donaţie în 2008.

    Cimbir a fost anterior membru al Colegiului de Etică şi Disciplină de pe lângă Consiliul Superior al Procurorilor.

    Procurorul Dumitru Raţă s-a învrednicit de Crucea Pentru Merit de gradul II. Dumitru Raţă lucrează, din septembrie 2020, în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate şi Cazuri Speciale (PCCOCS), condusă de Ion Caracuian. Anterior, începând cu anul 2013, omul legii a lucrat în oficiul Ciocana al Procuraturii Chişinău, unde o perioadă a fost şef Ruslan Popov, procuror general-adjunct, cumătru cu Caracuian.

    Conform Declaraţiei de avere şi interese personale, Dumitru Raţă duce un trai foarte modest. El nu deţine proprietăţi, nu are automobil, iar singura avere raportată este cota de 33 la sută dintr-un apartament care aparţine soţiei sale.

    Medalia Pentru Serviciu Impecabil

    Cu medalia Pentru Serviciu Impecabil, clasa I, au fost decorate două procurore din Procuratura Generală, Nina Crăciun şi Tatiana Bucos-Casir.

    Nina Crăciun activează în cadrul Secției unificare a practicii în domeniul reprezentării învinuirii în instanțele de judecată din cadrul Direcției judiciare a Procuraturii Generale, începând cu anul 2019. Până atunci fiind angajată în Procuratura Chişinău.

    Nina Crăciun împreună cu soţul, pensionar al Ministerului de Interne, deţine în proprietate o casă de locuit, două apartamente, două terenuri pentru construcţie, două automobile, ambele procurate în 2019 cu 10.800 respectiv 6.900 de euro.

    De medalia Pentru Serviciu Impecabil de gradul II s-a învrednicit Radu Gojan, procuror în Secția unificarea practicii în domeniul urmăririi penale în cadrul Procuraturii Generale.

    Gojan raportează în Declaraţia de avere şi intrese personale trei automobile, dintre care două, Subaru Forester şi Toyota Prius, i-ar fi fost oferite în posesie gratuită. Ambele mașini erau aproape noi când au ajuns în folosinţa omului legii.

    Radu Gojan a raportat în 2019 şi donaţii de 2.300 de euro cu ocazia evenimentelor de familie.

    Aceeaşi distincţie i-a fost oferită şi lui Ruslan Baraliuc, procuror în Procuratura raionului Briceni. Acesta a ajuns în atenţia presei după ce a declarat că a primit în 2017 donaţii în valoare de 33 de mii de euro. 12 mii de euro au venit de la mama sa, Zinaida, care lucrează în Italia, iar alţi 21 de mii de euro de la Liudmila Gonceariuc.

    În 2019, Baraliuc a declarat că a primit de la cele două femei donaţii de 4.700 de euro.

    Omul legii a mai raportat că deţine în proprietate opt imobile, dintre care un apartament şi două case. În afară de aceasta, în garajul omului legii se regăsesc trei automobile, Jeep Grand Cerochi, Honda CRV şi Mercedes E 220.

    Elena Ceruţa, procuror PCCOCS, a fost unsă cu medalia Pentru Serviciu Impecabil de gradul III. Ceruţa a ajuns în atenţia opiniei publice în 2020, ca acuzatoare în primul dosar intentat pe numele fostului şef al Procuraturii Anticorupţie, Viorel Morari. În ultima perioadă, Ceruţa s-a manifestat prin diferite acţiuni care au dus la tergiversarea procesului, cum ar fi lipsa nemotivată de la şedinţa de judecată, recuzarea completului de judecată sau plecarea inopinată în concediu.

    De aceeaşi distincţie s-a învrednicit şi colegul ei, Victor Socol, procurorul care a gestionat dosarul contrabandei cu 1,6 milioane de euro de la vama Leuşeni. Ulterior, un tânăr pretins milionar a declarat că sunt banii lui câştigaţi în Africa, pe care ar fi vrut să-i investească în agricultura moldovenească. Echipa Centrului de Investigaţii Jurnalistice a realizat o anchetă în care a demonstrat că pretinsul milionar este fiul unui fost traficant de persoane şi că acesta a mai participat la schemele de spălare a banilor puse la cale de către unchiul său.

    În cele din urmă, tânărul a fost scos de sub urmărire penală pe motiv că banii nu sunt ai lui.

    Din 2019, Victor Socol locuieşte cu familia într-o casă cu suprafaţa de 150 de metri pătraţi, oferită în locaţiune gratuită.

    Insigna Eminent al Procuraturii

    Începând cu anul trecut, Dumitru Obadă este procuror-șef interimar al Secției analiză criminologică, avizare și propuneri de legiferare a Procuraturii Generale şi s-a ales cu insigna Eminent al Procuraturii, chiar dacă a lipsit timp de patru ani din sistem. În iunie 2016, după o carieră de patru ani în cadrul Procuraturii Generale, Dumitru Obadă este angajat la Procuratura Anticorupţie, unde nu se reţine prea mult timp şi părăseşte procuratura pentru Institutul Naţional al Justiţiei.

    Soţia sa, Constanţa Obadă, este notar, iar din 2014 deţine o cotă de 25 la sută din SRL Şapte Spice, o brutărie care timp de șase ani a reuşit să se afirme pe piaţa produselor de panificaţie din Republica Moldova. Familia Obadă mai are în proprietate două apartamente şi o casă de locuit de 192 de metri pătraţi, dată în exploatare în 2017, fiind evaluată la 2,3 milioane de lei.

    În 2019, familia şi-a procurat trei camioane de model Ford Trasnzit şi un automobil Volvo XC90, fabricat în 2014, care i-a costat 400 de mii de lei.

    Calificativul de Eminent al Procuraturii i-a fost acordat şi Alionei Nesterov, numită cu puţin timp în urmă la Procuratura Anticorupţie.

    Aliona Nesterov şi-a început cariera în 2011 la Procuratura sectorului Ciocana din Chişinău, iar o perioadă a activat sub şefia lui Ruslan Popov.

    În 2019, Aliona Nesterov a raportat remitenţe de la rudele din afara ţării de 16.400 de dolari şi 400 de euro. Familia procurorei are în posesie două apartamente, dintre care unul i-a fost donat în 2014, iar din 2019 deține şi două automobile de model Toyota. Unul a fost cumpărat cu 50 de mii de lei, iar altul i-a fost dat în folosinţă gratuită. Soţul acuzatoarei este proprietarul a 75 la sută dintr-o firmă fondată în 2018, însă în Declaraţia de avere nu sunt indicate careva venituri obținute din activitatea companiei.

    Aceeaşi distincţie i-a fost acordată şi șefului adjunct al Procuraturii raionului Dubăsari, Viorel Beiu.

    Anul 2019 a fost unul foarte bun pentru omul legii. Acesta a primit o donaţie de 4.000 de euro din Italia, şi-a cumpărat cu 800.000 de lei o casă de 161 de metri pătraţi, iar cu alţi 310 mii de lei şi-a procurat un automobil Honda CVR, fabricat în 2017.

    Cadouri simbolice şi exprimarea mulţumirilor pentru tineri

    13 procurori s-au ales cu cadouri simbolice, iar alţii 17 au primit mulţumiri în scris din partea conducerii Procuraturii Generale. Majoritatea din ei sunt procurori tineri, veniţi în sistem începând cu anul 2018.
    Sursa: anticoruptie.md

LASĂ UN COMENTARIU