- Ro
- Ru
Date biografice
Conform Hotărârii nr. 1-165/2021 din 28 decembrie 2021, Consiliul Superior al Procurorilor a admis demersul Procurorului General interimar și a eliberat acordul în vederea suspendării din funcția de procuror, adjunct al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău, șef al oficiului Ciocana, domnul Igor Popa.
Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova Nr. 262-p din 09 martie 2017, numit în funcția de adjunct al Procurorului General.
Prin Ordinul Nr. 285-p din 22 martie 2016, numit în funcția de procuror-șef al municipiul Chișinău.
Potrivit Hotărîrii nr. 12-84/16 din 18 martie 2016, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General - interimar numirea dlui Igor Popa în funcţia de procuror al municipiului Chişinău pentru un mandat de 5 ani.
Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 205-p din 29 februarie 2012, numit în funcția de procuror al sectorului Rîșcani municipiul Chișinău.
Conform Hotărîrii nr.2-127/14 din 3 iulie 2014, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General desemnarea procurorilor Iurie Perevoznic, Eduard Maşnic, Igor Popa şi Eduard Bulat în componenţa Consiliului Institutului Naţional al Justiţiei, pentru un mandat de 4 ani.
Data nașterii: 12 August 1976
Studii
1982 - 1992 Şcoala medie din satul Ţînţăreni, r-nul Teleneşti;
1992 - 1995 Colegiul Republican de Informatică din mun. Chişinău;
1994 - 1999 Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea Drept
Activitatea profesională:
21.09.1999 - 22.10.2001 - Ajutor interimar, anchetator în Procuratura sectorului Rîşcani, mun. Chişinău;
22.10.2001 - 19.08.2002 - Anchetator, anchetator superior în Procuratura sect. Centru, mun. Chişinău;
19.08.2002 - 02.04.2010 - Secţia exercitare a urmăririi penale pe cauze excepţionale a Procuraturii Generale, Procuror secţie, procuror, şef-adjunct secţie, procuror, şef secţie;
02.04.2010 - 04.10.2011 - Procuror al secţiei exercitare a urmăririi penale pe cauze excepţionale a Procuraturii Generale;
04.10.2011 - 21.02.2012 - Procuror pentru misiuni speciale din cadrul Procuraturii Generale;
21.02.2012 - 02.12.2015 - Procuror al sect. Rîşcani, mun. Chişinău;
03.12.2015 - 22.03.2016 - Procuror-interimar al mun. Chişinău;
22.03.2016 - 09.03.2017 - Procuror-şef al Procuraturii municipiului Chşinău;
09.03.2017 - prezent - Adjunct al Procurorului General.
Venituri
1. Venit obținut la locul de muncă de bază, Procuratura 99 636 lei
2. Venit obținut de către soție la locul de muncă de bază, onorariu 43 000 lei
Bunuri imobile
Apartament cu suprafața de 56 m.p., în valoare de 302 755 lei, contract de schimb din anul 2006
Bunuri mobile
Autoturism de model Toyota Camry (an. fab. 2008) în valoare de 50 000 lei (estimarea personală), procură din anul 2012
Autoturism de model Mazda 6 (an. fab. 2009) în valoare de 45 000 lei (estimarea personală), procură din anul 2012
Venituri
1. Venit obținut la locul de muncă de bază, Procuratura 113 045 lei
2. Venit obținut de către soție la locul de muncă de bază, avocat
3. Venit obținut din înstrăinarea apartamentului 302 755 lei
Bunuri imobile
Apartament cu suprafața de 123 m.p., în valoare de 757 801 lei, contract de vînzare-cumpărare din anul 2013
Bunuri mobile
Autoturism de model Toyota Camry (an. fab. 2008) în valoare de 50 000 lei (estimarea personală), procură din anul 2012
Autoturism de model Mazda 6 (an. fab. 2009) în valoare de 45 000 lei (estimarea personală), procură din anul 2012
Active financiare
Cont de card salarial deschis în anul 2012
Venituri
1. Venit obținut la locul de muncă de bază, Procuratura 111 427 lei
2. Venit obținut de către soție la locul de muncă de bază, avocat (concediu de îngrijire al copilului)
3.NouVenit obținut din înstrăinarea bunurilor mobile:
- automobil de model Toyota (an. fab. 2008) 159 075 lei;
- automobil de model Mazda 6 (an. fab. 2009) 153 340 lei
Bunuri imobile
Apartament cu suprafața de 123 m.p., în valoare de 757 801 lei, contract de vînzare-cumpărare din anul 2013
NouAvere imobilă cu suprafața de 6,4 m.p., în valoare de 30 838 lei, contract de vînzare-cumpărare din anul 2015
Bunuri mobile
NouAutoturism de model Hyundai (an. fab. 2015) mandat din anul 2015
NouAutoturism de model Hyundai Santa Fe (an. fab. 2014) în valoare de 405 000 lei cumpărat în anul 2014
Active financiare
Cont de card salarial cu soldul 7 000 lei, deschis în anul 2015
Card Visa cu soldul -7 Euro, deschis în anul 2014
Venituri
1. Venit obținut la locul de muncă de bază, Procuratura 160 560 Lei
2. Venit obținut din activitatea didactică, INJ 2 305 Lei
Bunuri imobile
Apartament cu suprafața de 123 m.p., în valoare de 757 801 lei, 1/2 cotă-parte, contract de vînzare-cumpărare din anul 2013
Avere imobilă cu suprafața de 6,4 m.p., în valoare de 30 838 lei, 1/2 cotă-parte, contract de vînzare-cumpărare din anul 2015
Venituri
1. Venit obținut la locul de muncă de bază, Procuratura 318 754 Lei
2. Venit obținut din activitatea didactică, INJ 3 050 Lei
Bunuri imobile
Apartament cu suprafața de 123 m.p., în valoare de 757 801 lei, 1/2 cotă-parte, contract de vînzare-cumpărare din anul 2013
Avere imobilă cu suprafața de 6,4 m.p., în valoare de 30 838 lei, 1/2 cotă-parte, contract de vînzare-cumpărare din anul 2015
Venituri
1. Venit obținut la locul de muncă de bază, Procuratura 389 920 Lei
2. Venit obținut din activitatea didactică, INJ 2 278 Lei
Bunuri imobile
Apartament cu suprafața de 60,5 m.p., uz din anul 2018
Venituri
1. Venit obținut la locul de muncă de bază, Procuratura 417 719 Lei
2. Venit obținut din activitatea didactică, INJ 5 801 Lei
3. Venitul obținut din înstrăinarea bunurilor mobile sau imobile 1 000 Lei
Bunuri imobile
Apartament cu suprafața de 60,5 m.p., uz din anul 2018
Venituri
1. Venit obținut la locul de muncă de bază, Procuratura 252 708 Lei
2. Venit obținut din activitatea didactică, INJ 4 400 Lei
3. Venitul obținut din alte surse legale 10 284 Lei
Bunuri imobile
Apartament cu suprafața de 60,5 m.p., abitație din anul 2018
Activități profesionale retribuite
Procuratura sectorului Rîșcani, mun. Chișinău, procuror
Activități profesionale retribuite
Procuratura sectorului Rîșcani, mun. Chișinău, procuror
Asociat sau membru al organelor de conducere
Asociația procurorilor, membru
Asociat, acționar sau membru al unui agent economic, membru al organelor de conducere, de administrare
Asociația Procurorilor, membru
Administrator autorizat și/sau de membru al organelor colegiale din cadrul organizațiilor publice
Membru, Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor
Președinte, Procesul-verbal nr. 1 al ședinței de constituire
Calitatea de asociat, de acționar sau de membru al unui agent economic, de membru al organelor de conducere, de administrare
Asociația Procurorilor Republicii Moldova, membru
Calitatea de asociat, de acționar sau de membru al unui agent economic, de membru al organelor de conducere, de administrare, de revizie sau de control în cadrul unor organizaţii necomerciale sau societăți comerciale ori de membru în cadrul unor organizații necomerciale sau internaționale
Asociația Procurorilor Republicii Moldova, membru
Calitatea de asociat, de acționar sau de membru al unui agent economic, de membru al organelor de conducere, de administrare, de revizie sau de control în cadrul unor organizaţii necomerciale sau societăți comerciale ori de membru în cadrul unor organizații necomerciale sau internaționale
Asociația Procurorilor Republicii Moldova, membru
Conform Hotărârii nr. 1-138/2021 din 11 noiembrie 2021, Consiliul Superior al Procurorilor a constatat încetarea calității de membru al Consiliului Institutului Național al Justiției a domnului Igor Popa, procuror, adjunct al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău, șef al Oficiului Ciocana, în baza cererii depuse.
Prin Hotărârea nr.1-79/2020 din 10 Septembrie 2020, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat cumulul funcției de procuror cu activitățile de formator exercitate în anii de studii 2020 - 2021 la Institutul Național al Justiției, în cadrul programelor de formare inițială și continuă, conform tematicilor și orarelor seminarelor stabilite de această instituție, pentru următorii procurori:
Mircea Roșioru, Ruslan Popov, Vladislav Guțan, Alexandru Nichita, Eduard Bulat, Ion Caracuian, Marcel Dimitraș, Veaceslav Soltan, Nicolae Zanevici, Mariana Gornea, Viorel Ciobanu, Iurie Lealin, Dumitru Obadă, Sergiu Russu, Igor Popa, Sergiu Bursacovschi, Diana Rotundu, Carolina Vidrașco-Brînză, Maxim Gropa, Octavian Iachimovschi, Victor Muntean și Mariana Botezatu.
Prin Hotărârea nr. 1-78/2019 din 9 august 2019, 6, Consiliul Superior al Procurorilor a respins demersul ministrului justiţiei, Olesea Stamate, privind revocarea membrilor Consiliului Institutului Naţional al Justiţiei, Igor Popa și Ruslan Popov.
Prin Hotărârea nr.12-103/18 din 12 iulie 2018, Consiliul Superior al Procurorilor, Consiliul Superior al Procurorilor a desemnat în calitate de membri ai Consiliului Institutului Național al Justiției, pentru un mandat de 4 ani, următorii procurori:
- Igor Popa, adjunct al Procurorului General;
- Eduard Bulat, procuror-șef al Secției politici, reforme și management al proiectelor;
- Ruslan Popov, adjunct.
Conform Hotărârii nr. 12-30/17 din 09 martie 2017, Consiliul Superior al Procurorilor a eliberat acordul scris privind numirea domnului Igor Popa în funcția de adjunct al Procurorului General.
Potrivit Hotărârii nr. 847 din 04 martie 2016, Colegiul de calificare a considerat promovate probele de concurs cu media aritmetică 9,5, de către dnl Igor Popa, candidat la funcţia de procuror al mun. Chişinău.
DISTINCȚII
Luând în consideraţie rezultatele activităţii desfășurate, indicatorii de performanţă calitativi şi cantitativi obţinuţi pe parcursul anului 2016, calităţile profesionale şi morale ale unor procurori, Consiliul Superior al Procurorilor prin Hotărârea nr. 12-264/16 din 29 decembrie 2016, a propus Procurorului General încurajarea procurorului-şef a Procuraturii mun.Chişinău, Popa Igor, cu Crucea „Pentru Merit”, Clasa II.
Cu prilejul Zilei lucrătorului procuraturii, Consiliul Superior al Procurorilor prin Hotărârea nr.12-12/15 din 22 ianuarie 2015, a propus încurajarea domnului Popa Igor - procuror al sectorului Rîşcani, municipiul Chişinău cu Insigna de piept ”Eminent al Procuraturii”.
Prin Hotărârea nr.12-10/14 din 23 ianuarie 2014, în legătură cu aniversarea a XXII-a de la formarea Procuraturii Republicii Moldova, s-a propus Procurorului General decorarea domnului Popa Igor, procurorul sect.Rîşcani, mun.Chişinău, cu Medalia „Pentru Serviciu impecabil” clasa III.
Conform Hotărârii nr. 2-3d-217/11 din 20 septembrie 2011, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General încurajarea domnului Popa Igor - procuror pentru misiuni speciale, pentru îndeplinirea exemplară a obligaţiilor de serviciu, iniţiativă şi operativitate cu Diplomă de onoare de categoria I.
Reprezentanții Procuraturii Anticorupție (PA) anunță marți, 4 ianuarie, că la 3 ianuarie procurorul general interimar, Dumitru Robu, a dispus începerea urmăririi penale pe 5 cauze penale, în privința lui Igor Popa, șeful suspendat al Oficiului Ciocana al Procuraturii Chișinău.
Potrivit PA, urmărirea penală a fost începută în temeiul bănuielii rezonabile că, procurorul ar fi săvârșit infracțiunea prevăzută de art.352/2 alin.(2) din Codul penal, adică falsul în declarații, manifestată prin neincluderea intenționată a unor date în declarațiile de avere și interese personale depuse anual, pentru perioada anilor 2018-2020, precum şi la eliberarea şi ulterior angajarea în funcţie din ianuarie 2020, privind imobilele deţinute de concubina acestuia, care reprezentau spaţiul comun locativ, date care era obligat să le prezinte ţinând cont de prevederile Legii 133/2016 privind declararea averii şi intereselor personale.
Toate 5 cazuri sunt cercetate în continuare de către procurorii anticorupție, fiind conexate la cauza penală inițiată în privința acestui procuror în luna noiembrie 2021, pe faptul îmbogățirii ilicite, infracțiune prevăzută de art. 330/2 din Codul penal.
La 28 decembrie, magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, au dispus la 28 decembrie prelungirea cu 30 de zile a măsurii preventive – liberarea provizorie sub control judiciar în privința șefului Oficiului Ciocana al Procuraturii Chișinău, Igor Popa. Detalii aici
Tot la 28 decembrie, Igor Popa, șeful Oficiului Ciocana al Procuraturii Chișinău, cercetat pentru îmbogățire ilicită, a fost suspendat din funcția de procuror la solicitarea procurorului general interimar Dumitru Robu. O hotărâre în acest sens a fost aprobată de către membrii Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). Detalii aici
La 9 noiembrie, Igor Popa, şeful oficiului Ciocana al Procuraturii Chişinău, a fost reținut pentru 72 de ore. Procurorii anticorupție au descins cu percheziţii la domiciliul lui Igor Popa.
Igor Popa a fost până în 2018 procuror general adjunct, iar puțin timp, după demisia lui Eduard Harunjen din funcția de șef al PA, a deținut interimatul funcției de procuror general.
Popa a fost subiectul mai multor scandaluri mediatice, fiind acuzat de fabricarea mai multor dosare penale în perioada guvernării comuniste, dar și de mușamalizarea dosarelor privind evenimentele din 7 aprilie 2009.
Igor Popa s-a remarcat şi a intrat în atenţia opiniei publice în perioada guvernării comuniste, atunci când a instrumentat sau a participat, în calitate de şef al Secţiei exercitare a urmăririi penale pe cauze excepţionale din cadrul PG, la efectuarea urmăririi penale în mai multe dosare penale deschise pe numele persoanelor care erau împotriva guvernării lui Voronin.
Igor Popa este şi procurorul care a semnat mai multe demersuri privind judecarea şi reţinerea tinerilor protestatari la 7 aprilie 2009 în comisariatele de poliţie.
Anterior, pentru ZdG, Igor Popa spunea că nu are „niciun regret” în privința dosarelor instrumentate de-a lungul carierei.
„Toate acţiunile au fost perfect legale. Dacă ar fi fost altfel, nu aş fi ajuns la 17 ani de lucru în Procuratură. Oricare ar fi dosarele, şi 7 aprilie, oricare, nu am ce să-mi reproşez. Toate acţiunile au fost legale”, ne-a replicat Igor Popa.
Popa face carieră în sistem din 1999, când a fost numit anchetator în Procuratura sectorului Râşcani, mun. Chişinău. Ulterior, acesta a avansat până la funcțiile de procuror pentru misiuni speciale din cadrul PG, procuror al sect. Râşcani și procuror interimar al mun. Chișinău.
În 2016 Igor Popa a candidat la fotoliul de procuror general, concursul a fost însă câștigat de Eduard Harunjen.
Sursa: zdg.md
Прокурор Попа попал в поле зрения НОН после публикации журналистского расследования
Нацорган по неподкупности (НОН) обратил внимание на расследование Центра журналистских расследований, согласно которому прокурор Игорь Попа проживает в квартире в центре Кишинева, которая не указана в его декларации.
Контроль был инициирован после уведомления председателя НОН Родики Анточ, пишет anticoruptie.md
Пресс-секретарь НОН Мария Китороага заявила, что позднее учреждение получило еще два уведомления.
«Контроль в отношении прокурора Игоря Попы был начат в результате уведомления, сделанного председателем Национального органа по неподкупности Родики Анточ на основании статьи в прессе. Впоследствии к этому контролю было подключено уведомление генерального прокурора Александра Стояногло. На третьем этапе поступил запрос от депутата фракции ПДС Вероники Рошка, только он был отправлен в форме, противоречащей новому Административному кодексу. Соответственно, депутат должна была отправить уведомление в соответствии с положениями нового Кодекса», - сказала Мария Китороага.
Ранее в прессе было опубликовано журналистское расследование, согласно которому глава прокуратуры сектора Чеканы Игорь Попа, бывший заместитель генерального прокурора во время правительства ДПМ, живет в роскошной квартире в центре Кишинева. Этот дом не указан в декларации об имуществе и личных интересах.
Прокурор разведен по документам и поэтому не декларирует недвижимое имущество и автомобили, зарегистрированные на имя его бывшей жены. Репортеры из Центра журналистских расследований документально подтвердили, что они все же живут вместе. Эксперты по борьбе с коррупцией говорят, что развод часто используется, когда некоторые чиновники хотят скрыть свои активы, которые превышают официальный доход.
VIDEO // Divorțul fictiv și averea tăinuită a procurorului Igor Popa
Șeful oficiului Ciocana al Procuraturii Chișinău, Igor Popa, fost procuror general adjunct în perioada guvernării PDM, locuiește într-un apartament de lux din centrul Chișinăului. Locuința nu se regăsește în declarația de avere și interese a oficialului, la fel ca și alte bunuri pe care acesta le folosește. Omul legii este divorțat în acte și astfel nu declară imobilele și automobilele înregistrate pe numele fostei soții. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au documentat și au constatat că cei doi locuiesc împreună. Experți anticorupție spun că divorțul este folosit de multe ori când unii funcționari vor să-și ascundă averile care depășesc limita veniturilor oficiale.
Este luni dimineață. Procurorul Igor Popa iese la volanul mașinii de serviciu din blocul rezidențial de pe strada Bernardazzi, colț cu Vlaicu Pârcălab. În stradă, oprește automobilul, iese și duce la tomberon un sac cu gunoi. La întoarcere ne observă că îl filmăm. Urcă grăbit în mașină, ne avertizează că este pandemie de Covid-19 și începe să tușească forțat. Imobilul din blocul de lux din centrul Chișinăului, de unde tocmai a ieșit Igor Popa, așa cum o face în fiecare dimineață, nu se regăsește în declarațiile sale de avere.
Apartamentul în care locuiește Igor Popa este înscris pe numele fostei (în acte) sale soții, avocata Ala Popa, cu care are doi feciori. Cei doi au divorțat în 2016, iar la scurt timp a fost achiziționată noua locuință.
La intrările în cartierul respectiv aflăm cu ușurință de la gardianul de la poartă că Igor Popa și Ala Popa locuiesc împreună. Bărbatul ne mai spune că cei doi au și două automobile.
Divorț fictiv sau real?
Divorțul cuplului Popa a ajuns în atenția opiniei publice în decembrie 2018, după un incident dintre Ala Popa și activistul Alexei Dimitrov, care a avut loc pe holul Judecătoriei Chișinău. Avocata a declarat atunci presei că a divorțat și nu mai este de mult împreună cu Igor Popa.
Declarația avocatei i-a lăsat uimiți pe mai mulți dintre cei care cunosc familia respectivă și i-au văzut pe cei doi soți de mai multe ori împreună. „Igor Popa a divorțat în 2016? Straniu, îl știu ca un bun familist. În iulie 2018 am zburat cu același avion la odihnă, în Antalya, Igor era cu soția și cei doi copilași ai lor. Dacă au divorțat, păcat. Au buni copilași”, a scris atunci pe rețelele de socializare fostul șef al Procuraturii Chișinău, Ion Diacov.
Unii locatari din acest bloc ne-au spus că Igor Popa mergea la serviciu, la Procuratura Generală, pe jos atunci când era în funcția de procuror general adjunct.
După ce Igor Popa a fost numit în funcția de șef al oficiului Ciocana al Procuraturii municipiului Chișinău, echipa Centrului de Investigații Jurnalistice a surprins automobilul de serviciu la ora 07.15, așteptându-l la poarta din vale a complexului Bernardazzi Residence.
Luxul din blocul cu scandal
Apartamentele din blocul locativ Bernardazzi Residence, de la intersecţia străzilor Vlaicu Pârcălab şi Bernardazzi din Chișinău, sunt printre cele mai costisitoare din Chișinău, de la 1.150 până la 1.400 de euro pentru un metru pătrat. Complexul este alcătuit din trei scări, unite într-un singur bloc, care numără 90 de apartamente. Locuințele sunt spațioase, cele mai mici, cu o odaie, având suprafața de cel puțin 50 de metri pătrați. Apartamentele au planificare modernă, sunt dotate cu terase largi, spațiu pentru barbeque și balconașe mici pentru odihnă.
Constructorii se laudă că au folosit la construcția blocului cele mai moderne materiale și tehnologii, iar dotarea tehnică este exclusiv de calitate europeană. Complexul este îngrădit, iar intrarea se face prin două porți teleghidate. Paza este asigurată de câțiva angajați care lucrează în ture și au grijă ca niciun străin să nu ajungă nepoftit în complexul locativ.
Construcția Bernardazzi Residence a fost marcată de un scandal diplomatic, soldat cu evacuarea Ambasadei Franței dintr-un imobil din apropiere. Diplomații s-au plâns în repetate rânduri că lucrările efectuate în apropiere le încurcau să lucreze, iar în curte cădeau resturi din materiale de construcție.
În plină amploare a scandalului legat de Ambasada Franței, s-a mai constatat că lucrările de construire se efectuau în lipsa unei autorizații eliberate de administrația locală.
„Construcţia se realizează exclusiv în baza unei decizii judecătoreşti. Singurul lucru pe care-l face acum Primăria e să prevină astfel de situaţii pe viitor”, declara primarul de atunci al Chișinăului, Dorin Chirtoacă.
În blocul respectiv și-au procurat locuințe oameni de afaceri, deputați, judecători și procurori, lucru confirmat de un angajat al serviciului de pază.
Investițiile de după divorț
Igor și Ala Popa au divorțat oficial pe data de 20 octombrie 2016. Două luni mai tărziu, la 28 decembrie, Ala Popa a încheiat cu SRL Leiria Tur două contracte de investiții pentu două apartamente aflate alături. Unul dintre imobile are suprafața de 60,5 metri pătrați, iar altul, de 102,6 metri pătrați.
La 13 ianuarie 2017, Ala Popa mai semnează un contract pentru 20 de metri pătrați de parcare, aflată în subsolul clădirii.
La 5 martie 2018, este semnat actul de predare primire a imobilelor, iar câteva luni mai târziu mai procură încă un loc pentru parcare, de 19 metri pătrați, amplasat în subsol, și o suprafață nelocativă de un metru pătrat.
Studiind declarațiile de avere ale procurorului Igor Popa pentru perioada 2013-2015, constatăm că Ala Popa aproape că nu a avut venituri în perioada respectivă. La finele anului 2012, avocata și-a luat concediu de maternitate. Abia în 2015, omul legii a indicat că soția sa a primit onorarii din activitatea de avocat, de 23,9 mii de lei. Posibil că Ala Popa a primit îndemnizații de la stat pentru întreținerea copilului, dar acestea nu se regăsesc în declarațiile semnate de Igor Popa.
Veniturile și achizițiile lui Igor Popa de până la și după divorț
Achizițiile familiei Popa din perioada 2012 – 2016 au depășit de zeci de ori veniturile declarate. Igor Popa a avut un salariu modest până în martie 2017, când a fost numit în funcția de procuror general-adjunct. În 2013, a avut un salariu mediu de 9,4 mii de lei pe lună, în 2014, de 9,3 mii de lei, în 2015 - 9,5 mii, în 2016 - 13,4 mii. Aceasta a fost singura sursă oficială de venit pentru familia formată din patru persoane.
Salariul procurorului Popa s-a majorat abia după numirea sa în funcția de procuror general adjunct. Acesta a avut în 2017, 26,5 mii de lei, în 2018 – 32,5 mii de lei, în 2019 - 34,8 mii de lei pe lună.
Igor și Ala Popa au locuit anterior într-un apartament de 123 de metri pătrați de pe strada Onisifor Ghibu din sectorul Buiucani al Capitalei, procurat în 2013 cu 757,8 mii de lei.
Imobilul a fost vândut în februarie 2018, cu puțin timp înainte ca Ala Popa să înregistreze imobilele de pe strada Alessandro Bernardazzi.
Omul legii nu a raportat în Declarația de avere și interese personale venitul provenit din vânzarea imobilului. În schimb, în document se regăsește apartamentul de 60,5 metri pătrați din complexul locativ Bernardazzi Residence. Semnatarul declarației afirmă că are imobilul „în uz” și că nu l-a costat nimic.
În august 2013, când a procurat apartamentul din sectorul Buiucani, familia Popa a vândut cu 302 mii de lei un apartament în sectorul Botanica.
La finele anului 2016, la scurt timp după pronunțarea divorțului, Ala Popa a primit donație de la fratele său mai mic o încăpere nelocativă cu suptafața de 64,8 metri pătrați amplasată pe strada Teilor 6, alături de Curtea de Apel Chișinău. Fratele avocatei a înregistrat pe numele său contractul de vânzare-cumpărare a imobilului la 19 mai 2015. La acel moment, acesta avea viza de reședință în apartamentul familiei Popa.
În Declarația cu privire la venituri și proprietate pentru anul 2014, Igor Popa a raportat un venit de 153,3 mii de lei în urma înstrăinării automobilului de model Mazda 6, produs în 2009. Automobilul se regăsește și în Declarația pentru anul 2013, fiind estimat la 45 de mii de lei. În ziua când a fost vândut automobilul Mazda, procurorul Popa și-a procurat cu 405 mii de lei un automobil Hyundai.
În Declarația de avere pentru anul 2015, Igor Popa anunța că a vândut și automobilul Toyota Camry, cu 159 de mii de lei, autoturism pe care un an mai devreme îl declara la prețul de 50 de mii de lei.
Tot în 2015, Ala Popa ajunge să dețină, prin mandat, un automobil Hyundai Genesis, fabricat în același an. Soțul procuror a declarat că nu cunoaște cât costă automobilul. În saloanele auto, prețul unui automobil Hyundai Genesis începe de la 37 de mii de euro.
După anul 2015, Igor Popa nu a mai declarat niciun mijloc de transport.
Procurorul Popa refuză să facă declarații
Igor Popa a refuzat să răspundă la întrebări și să facă declarații. Acesta a închis geamurile și a încuiat ușa de la birou. Reporterii CIJM au telefonat și în anticamera oficiului Ciocana al Procuraturii Chișinău. La celălalt capăt ne-a răspuns o femeie, iar după ce ne-am prezentat, a ezitat un pic și ne-a recomandat să telefonăm pe un număr de telefon care s-a dovedit a fi nefuncțional.
Ce spun experții
Iana Spinei, expertă anticorupție în cadrul organizației Transparency International Moldova, susține că divorțurile fictive reprezintă o schemă utilizată pe larg de către funcționarii statului pentru a-și ascunde averile care nu se încadrează în limitele veniturilor legale. Referindu-se la cazul procurorului Popa, experta susține că aici există mai multe semne de întrebare la care trebuie să răspundă organele competente. „Legea prevede că funcționarii publici trebuie să declare și averea concubinilor, dacă conviețuiesc împreună cel puțin 183 de zile. Este însă dificil în multe cazuri să se demonstreze concubinajul. Procurorul Popa se declară divorțat și locuiește oficial în apartamentul fostei soții, oamenii îi văd împreună. Inspectorii de integritate trebuie să se autosesizeze și să verifice. Dar trebuie să intervină și Fiscul. De unde are această avocată, care s-a aflat în concediu de maternitate, atâția bani pentru astfel de proprietăți”, a spus experta.
Iana Spinei a mai declarat că procurorul Igor Popa a încălcat legislația și prin faptul că ține mașina de serviciu acasă, mai ales în weekend, și trebuie să fie amendat contravențional. Experta consideră că în privința lui Igor Popa planează mai multe suspiciuni, iar conducerea Procuraturii Generale ar trebui să ia atitudine, dacă își dorește o imagine mai bună.
Lilia Ioniță, expertă a Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, consideră că Igor și Ala Popa și-au înregistrat divorțul pentru ca omul legii să-și ascundă averea, înregistrând-o pe soție. „În acest caz rezultă că procurorul Popa trăiește în concubinaj și este obligat prin lege să declare bunurile înregistrate pe numele concubinei. Această schemă, când se recurge la divorț pentru a-și ascunde averile, este utilizată în special de judecători și procurori. Inspectorii de integritate trebuie să se autosesizeze, iar dacă nu pot să demonstreze concubinajul, să se adreseze la Procuratură”, a declarat experta.
Cum a încercat Ala Popa să reducă la tăcere jurnaliștii
Documentarea la această investigație a început cu mai mult de șase luni în urmă. După ce am verificat la Cadastru informațiile despre proprietățile procurorului Popa și ale fostei sale soții, pe adresa Centrului de Investigații Junralistice a venit o somație de la Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, în care ni se cerea să explicăm cu ce scop am verificat datele despre imobilele deținute de Ala Popa. Explicația că verificarea în diferite baze de date face parte din procesul de documentare la o investigație jurnalistică și de fapt este parte a muncii jurnalistului nu a fost suficient pentru CNPDCP, care, după o altă explicație a constatat că jurnaliștii din cadrul CIJM au încălcat legea și nu au făcut dovada că verificarea proprietăților Alei Popa s-a făcut cu scop jurnalistic.
Mai mult, CNPDCP a mai calificat că jurnaliștii din cadrul CIJM au încălcat și Codul Deontologic al Jurnaliștilor și i-a cerut Consuiliului de Presă să se expună pe acest caz. Consiliul de Presă a examinat cazul și a constatat că în acțiunile reporterilor Centrului de Investigații Jurnalistice, vizate în decizia CNPDCP, „nu există încălcări ale normelor deontologice sau ale bunelor practici jurnalistice”. „De asemenea, Consiliul de Presă aduce la cunoștința CNPDCP că accesarea diferitor tipuri de date cu caracter personal face parte din activitatea curentă a jurnaliștilor de documentare a materialelor de presă și de verificare a informației”, se arată în decizia Consiliului de Presă. Textul integral poate fi citit aici. Președinta CIJM, Cornelia Cozonac, a calificat decizia CNPDCP drept un precedent periculos pentru libertatea presei, iar acțiunile avocatei Ala Popa drept o încercare de a-i hărțui pe jurnaliști și a-i reduce la tăcere.
Centrul de Investigații Jurnalistice a atacat în instanță decizia nr. 91 emisă de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal.
Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a respins vineri cererea ministrei Justiției privin revocarea procurorilor Igor Popa și Ruslan Popov din funcția de membri ai Consiliului Institutului Național al Justiției. Ministra Olesea Stamate a invocat „semne de întrebare semnificative vizavi de intergitatea și reputația acestora” și faptul că „ambele persoane nu ar corespunde criteriilor de imagine reproșabilă”.
Unii membri ai CSP au propus ca acest subiect să fie examinat în prezența procurorilor vizați și că revocarea lor necesită probe concrete.
Centrul de Investigații Jurnalistice a scris despre procurorul Igor Popa că a fost implicat în decursul carierei sale în mai multe scandaluri și, cu toate astea, a fost mereu promovat. Din 2002 până în 2010, el a ocupat mai multe funcţii importante în Secţia exercitare a urmăririi penale în cauze excepţionale ale Procuraturii Generale, ajungând şeful subdiviziunii. În această perioadă, omul legii a ajuns în atenţia opiniei publice pentru faptul că el şi subalternii săi au fost cei care s-au ocupat de dosarele mai multor politicieni incomozi. În aprilie 2009, el a fost în fruntea unui grup de procurori care s-a ocupat de dosarele manifestanților.
În perioada în care a fost șef al Procuraturii Râşcani din mun. Chișinău, Igor Popa a fost criticat pentru că subalternii săi au pornit dosare penale pe numele activiştilor incomozi. Popa este membru al Consiliului Institutului Naţional al Justiţiei, instituţie prin care, obligatoriu, trec toţi viitorii judecători şi procurori, dar şi membru al Colegiului de calificare al procurorilor.
Și procurorul Ruslan Popov a fost vizat în materialele CIJM. Anticoruptie.md a scris că Popv este cumătru cu Valeriu Gurbulea, procuror general în perioada guvernării comuniste. El a condus în 2009 Direcţia control al urmăririi penale şi asistenţă metodică din cadrul Procuraturii Generale.
După demisia lui Gurbulea, în 2010, Ruslan Popov a fost retrogradat, fiind numit procuror de rând în sectorul Ciocana al capitalei. În 2013, Popov a fost promovat, fiind numit şef interimar al Procuraturii Anticorupţie. El a fost suspendat pentru scurt timp din funcţia respectivă, după ce a fost pornit pe numele său un dosar penal pentru că nu a declarat, timp de aproape șapte ani, casa de milioane din Mileştii Mici.
Popov a reuşit să scape de pedeapsa penală şi, în octombrie 2014, a fost numit adjunct al şefului Procuraturii Ciocana, iar în 2016 – şef al instituţiei respective. Până la 19 decembrie 2017, a fost timp de patru ani membru al Consiliului Superior al Procurorilor. În octombrie 2017, a fost desemnat membru al Grupului de monitorizare a Strategiei Naţionale de Integritate pentru 2017–2020.
Sursa: zdg.md
Salariile şi achiziţiile procurorilor şefi în 2018
În 2018, procurorii șefi ai Procuraturii Generale, Procuraturii mun. Chișinău, Procuraturii Anticorupție și Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale au beneficiat de salarii lunare de peste 25 de mii de lei. Unii dintre ei și-au cumpărat mașini scumpe sau apartamente.
ZdG a făcut o radiografie a declarațiilor de avere și interese ale procurorilor șefi pentru anul 2018 și vă oferă detalii despre salariile, dar și despre achizițiile declarate de aceștia.
Eduard Harunjen, șeful Procuraturii Generale (PG), a declarat pentru 2018 un salariu lunar de 33 de mii de lei (393 mii de lei anual). Alți 6,4 mii de lei, procurorul general i-a indicat ca venit de la Universitatea de Stat din Moldova (USM). Eduard Harunjen a făcut o singură achiziție în 2018. El și-a cumpărat o motocicletă Yamaha, fabricată în 1999, pentru care a plătit 25 de mii de lei. Anterior, procurorul general declara că, din copilărie, e pasionat de motociclete.
Mircea Roșioru, adjunctul procurorului general, a raportat venituri de 397 mii de lei de la PG. Alți 33 de mii de lei, Roșioru i-a încasat de la Institutul Național al Justiției și de la USM. În 2018, adjunctul procurorului general a devenit, oficial, proprietarul unui apartament de 121 m.p. în care investise anterior. Tot anul trecut Roșioru și-a cumpărat un garaj și un spațiu nelocativ de 13 m.p.
Și Igor Popa, adjunct al procurorului general, a raportat venituri similare pentru 2018 – 389 mii de lei. El mai declară un apartament de 60 de m.p., asupra căruia, de anul trecut, are drept de uz.
Iurii Garaba, un alt adjunct al procurorului general, a avut în 2018 venituri salariale de 384 mii de lei. Familia sa a mai declarat venituri de 3720 de euro din darea în locațiune a unui apartament în Chișinău. Pe lângă salariu, Garaba a primit o pensie de 229 mii de lei, echivalentul a 19 mii de lei lunar.
Viorel Morari, procurorul șef al Procuraturii Anticorupție (PA), a avut venituri salariale de 383 mii de lei (32 mii de lei lunar). Șeful PA a mai raportat venituri din diurne (3191 euro), iar partenera sa, o îndemnizație în valoare de 71 mii de lei de la Casa Națională de Asigurări Sociale și alți 3600 de RONI (15 mii de lei), îndemnizație de la Direcția Asigurări Sociale Vaslui. În 2018, familia Morari a intrat în posesia unei Skoda Suberb fabricată în 2018. Automobilul nu l-a costat însă nimic pe șeful PA, mașina fiind doar în gestiunea familiei sale.
Adriana Bețișor, adjuncta procurorului șef al PA, a avut venituri salariale similare, de 363 mii de lei. 1220 de euro, Bețișor i-a primit ca și diurnă. Soțul ei a raportat venituri salariale de 345 mii de lei, bani proveniți de la Serviciul Fiscal de Stat și de la Serviciul Vamal. În 2018, familia Adrianei Bețișor a devenit proprietara oficială a unei Skoda Octavia, pe care anterior o deținea în folosință. În declarația de avere și interese, valoarea mașinii este de 103 mii de lei. Valoarea sa de piață este însă aproape dublă.
Eduard Varzar, alt adjunct al șefului PA, a avut în 2018 un venit salarial de 275 mii de lei. Familia acestuia a mai obținut, din îndemnizații de paternitate sau de îngrijirea copilului, alți 50 de mii de lei. În 2018, soții Varzar au achiziționat un teren agricol cu o suprafață de 0,5 ha și un automobil Toyota Prius, fabricat în 2010. Tot în 2018, soții Varzar au trecut cu traiul într-un apartament de 93 m.p, în urma unui contract de locațiune.
Vitalie Ciudin, adjunctul procurorului șef al PA responsabil de zona de sud a R. Moldova, a avut venituri salariale de 380 mii de lei. Pe parcursul anului trecut, Ciudin nu a făcut achiziții. Un alt adjunct, Serghei Gavajuc, responsabilul de zona de nord, a raportat venituri salariale de 331 mii de lei. Alți 420 mii de lei, familia Gavajuc i-a obținut în urma unor contracte de locațiune, diurne sau îndemnizații. În 2018, aceștia au cumpărat un Mercedes, fabricat în 2012, plătind 150 mii de lei.
Nicolae Chitoroagă, șeful Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), a avut în 2018 venituri salariale de 386 mii de lei (32 mii de lei lunar), ridicând lunar și o pensie de aproximativ 8 mii de lei (94 mii de lei anual). În 2018, șeful PCCOCS nu a făcut cumpărături.
Vitalie Busuioc, adjunct la PCCOCS, a declarat venituri salariale de 359 mii de lei. Din două tranzacții de vânzare/cumpărare și din îndemnizația de îngrijire a copilului, familia Busuioc a mai obținut 220 mii de lei. Aceștia au cumpărat, în 2018, un garaj de 48 m.p. și un autoturism Toyota RAV 4 (anul fabricației – 2017).
Valeriu Bodean, alt adjunct al PCCOCS, a raportat venituri salariale de 379 mii de lei. Familia Bodean nu declară nicio mașină și nu a făcut achiziții pe parcursul anului 2018.
Și Lucreția Zaharia, adjunctă la PCCOCS, nu a făcut achiziții în 2018. Ea a indicat în declarația de avere și interese pentru 2018 un venit de 364 mii de lei din salariu și 7 mii de lei de la INJ.
În schimb, Vasile Stoinov, al patrulea adjunct al PCCOCS, și-a cumpărat în 2018 o locuință de 80 m.p.. Acesta a declarat un venit din salariu de 370 mii de lei.
Ștefan Șaptefraț, șeful Procuraturii mun. Chișinău, a avut în 2018 venituri salariale de 256 mii de lei. Din 2018, Șaptefraț deține în posesie un automobil Volvo, fabricat în 2015.
Corneliu Bratunov, adjunctul șefului procurorului de Chişinău şi şeful Oficiului Râşcani al instituţiei, a raportat un venit salarial de 254 mii de lei. În 2018, acesta și-a cumpărat un Hyundai produs în 2011. Soția sa, Oxana, a contractat un împrumut de 5 mii de euro de la un oarecare Igor Grigoriev. Banii trebuie rambursați până în 2021 la o rată a dobânzii de 0%.
Roman Eremciuc, alt adjunct al Procuraturii mun. Chişinău, şeful Oficiului Centru, a primit, din salariu, 233 mii de lei. Familia Eremciuc a mai primit, din donații, 125 mii de lei – bani oferiți în cadrul unui „eveniment de familie”. Alți 90 de mii de lei, familia procurorului i-a obținut în urma vânzării unui automobil. Roman Eremciuc mai indică în declarația de avere și interese un bun imobil obținut în 2018, fără a oferi detalii despre suprafața acestuia sau despre tipul construcției.
Marcel Cimbir, şeful Oficiului Botanica al Procuraturii Chişinău, a avut, din salariu, venituri de 258 mii de lei. În 2018, familia Cimbir a primit, în urma unui contract de cesiune de creanță gratuit, un apartament de 90 m.p.
Eduard Maşnic, şeful Oficiului Buiucani și adjunct al procurorului Chişinăului, a avut venituri din salariu de 256 mii de lei. Soția sa, angajată la compania de construcții „ExFactor-Grup”, a raportat venituri de 230 mii de lei. În 2018, pentru suma de 315 mii de lei, Mașnic a devenit proprietarul unui automobil de marcă Skoda Superb, fabricat în 2017.
Funcția de șef al Oficiului Ciocana al Procuraturii Chișinău pe parcursul anului 2018 a fost deținută de doi procurori. Până la 1 august, șef a fost Ruslan Popov, care deține acum funcția de șef al Secției avizare și propuneri de legiferare din cadrul PG. În 2018, acesta a declarat venituri salariale de 318 mii de lei. Anul trecut, Popov a vândut un apartament și două locuri de parcare în blocul pentru procurori, construit pe str. Melestiu, obținând în urma tranzacțiilor 1,05 milioane de lei. Popov a achiziționat, la început de 2019, un număr de 15 terenuri agricole și o Toyota Corolla, fabricată în 2006. Popov a mai indicat în declarația sa că bunica i-ar fi împrumutat fiului său, Alexandru, suma de 125 mii de lei. Împrumutul este scadent în anul 2030 și are o rată a dobânzii de 0%.
Din august 2018, funcția de șef al Oficiului Ciocana al Procuraturii Chișinău este deținută, ca interimar, de procurorul Ion Munteanu. Acesta a raportat pentru 2018 venituri salariale de 336 mii de lei, fără a face achiziții importante.
Sursa: zdg.md
Procurorul cu trecut controversat, activitate și calificare „excelentă” în 2018
Niciun procuror din R. Moldova evaluat în 2018 nu a primit calificativele „insuficient” şi „eşuat” în cadrul evaluărilor ordinare la care au fost supuși de către Colegiul de Evaluare a Performanțelor Procurorilor. Și 2019 a început „cu dreptul” pentru acuzatorii de stat: Viorel Morari, procurorul șef al Procuraturii Anticorupție a fost evaluat cu calificativul „excelent”, cel mai înalt grad de calificare pe care-l poate obține un procuror din R. Moldova, conform regulamentului cu privire la organizarea şi funcționarea Colegiului de Evaluare a Performanțelor Procurorilor şi modul de evaluare a performanțelor procurorilor.
Raportul anual de activitate al Colegiului de Evaluare a Performanțelor Procurorilor care activează pe lângă Consiliul Superior al Procurorilor arată că, în perioada ianuarie – decembrie 2018, Colegiul s-a convocat în 14 ședințe și a evaluat, în mod ordinar și extraordinar, 159 de procurori, adoptând 161 de hotărâri. În rezultatul desfășurării procedurii de evaluare, Colegiul de evaluare a atribuit următoarele calificative: 1 procuror a obținut calificativul „excelent”, 155 procurori – calificativul „foarte bine”, 3 procurori – calificativul „bine”. Calificativele „insuficient” şi „eșuat” nu au fost acordate. Cu alte cuvinte, conform hotărârilor Colegiului, toți procurorii din R. Moldova evaluați pe parcursul anului trecut au avut o activitate corectă și merită să activeze în continuare în organele de drept.
Deși în raportul anual al Colegiului de Evaluare a Performanţelor Procurorilor nu sunt publicate numele procurorilor care au fost evaluați în 2018, conform hotărârilor publicate pe site-ul Procuraturii Generale (PG) singurul acuzator de stat evaluat în 2018 care s-a ales cu calificativul „excelent” a fost Igor Popa, adjunctul procurorului general. Popa este procuror general adjunct din martie 2017. Anterior a deținut mai multe funcții de conducere în cadrul Procuraturii: a fost șeful secției exercitare a urmării penale pe cauze excepționale, procuror-șef al Procuraturii sect. Râșcani sau procuror-șef al Procuraturii mun. Chișinău.
Igor Popa s-a remarcat şi a intrat în atenţia opiniei publice în perioada guvernării comuniste, când a instrumentat sau a participat, în calitate de şef al Secţiei exercitare a urmăririi penale pe cauze excepționale din cadrul PG, la efectuarea urmăririi penale în mai multe dosare penale deschise pe numele persoanelor care erau împotriva guvernării lui Voronin. Astfel, Serafim Urechean, Nicolae Andronic, Valeriu Pasat sau Constantin Becciev au fost urmăriți penal, iar ulterior, declarați nevinovați, în mai multe dosare cu iz politic. Igor Popa este şi procurorul care a semnat mai multe demersuri privind judecarea şi reţinerea tinerilor protestatari la 7 aprilie 2009 în comisariatele de poliţie. Anterior, pentru ZdG, Igor Popa spunea că nu are „niciun regret” în privința dosarelor instrumentate de-a lungul carierei. „Toate acţiunile au fost perfect legale. Dacă ar fi fost altfel, nu aş fi ajuns la 17 ani de lucru în Procuratură. Oricare ar fi dosarele, şi 7 aprilie, oricare, nu am ce să-mi reproșez. Toate acțiunile au fost legale”, ne-a replicat Igor Popa.
Rata majoră a calificativului „foarte bine” acordat procurorilor evaluaţi se datorează mai multor factori, menționează membrii Colegiului. Aceștia fac referire la „marja foarte „generoasă” a punctajului corespunzător calificativului „foarte Bine”, care este de la 76 la 90 puncte, înscrierea în procedura de evaluare extraordinară a procurorilor care, în parte covârşitoare, au experiență substanțială în serviciu şi intenționau să se înscrie în concursuri pentru promovare în serviciu. În ceea ce priveşte procurorii care au obținut calificativul „Bine”, în activitatea acestora, Colegiul a identificat situaţii care au determinat reducerea punctajului oferit. În orice caz, s-a constatat că prevederile Regulamentului sunt favorabile pentru obținerea de către procurori a calificativelor „bine” şi „foarte bine” care permit să se înscrie în Registrul candidaților pentru ocuparea funcțiilor de procurori şi să participe la concursuri. E de notat, că în anul 2018, nicio hotărâre a Colegiului nu a fost contestată”, se menționează în raportul Colegiului.
În urma concluziilor, membrii Colegiului au venit cu mai multe propuneri pentru modificarea Regulamentului de evaluare a procurorilor. Astfel, aceștia consideră că se impune „excluderea unor indicatori de performanță din Regulamentul respectiv, în baza cărora se apreciază performanțele procurorilor și completarea cu alți indicatori de performanță, inclusiv, fiind necesar de a modifica punctajul care se acordă pentru unii indicatori de performanță”. Totodată, în raportul Colegiului se menționează că „a fost recomandat introducerea evaluării anuale a performanțelor procurorilor. Acest lucru ar putea fi realizat pe baza obiectivelor instituției cât și ale persoanei (obiective personale), convenite în fiecare an de către procuror și procurorul-șef, pentru a sprijini dezvoltarea continuă a procurorului și pentru a-i oferi Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) o informație fiabilă referitor la numirea în funcție, a procurorul care participă la concurs”.
Și anul 2019 a început „cu dreptul” pentru acuzatorii de stat. În ședința Colegiului din 22 martie 2019 au fost evaluați 3 acuzatori de stat. Unul dintre ei, Viorel Morari, șefului Procuraturii Anticorupție (PA) a primit, la fel ca Igor Popa, calificativul „excelent”. Morari este șeful PA din aprilie 2016. Anterior a fost şef al Secţiei conducere a urmăririi penale în organele centrale ale MAI şi ale SV. Înainte de asta, Morari a condus PA, din postura de interimar, timp de jumătate de an, fiind demis în ianuarie 2013, după plecarea lui Valeriu Zubco şi instalarea în fruntea PG a lui Andrei Pântea. Ex-procurorul general interimar l-a învinuit atunci pe Morari de nereguli în activitate, solicitând CSP inițierea unei proceduri disciplinare pe numele acestuia.
În aceeași perioadă, şi Viorel Morari a depus la CSP o plângere pe numele lui Pântea. Ambele sesizări, însă, au rămas fără rezultate. Totuși, cel care a plecat, într-un final, din PG a fost Pântea, în urma unor acuzații repetate ce i-au fost aduse. În schimb, după plecarea din PA, cariera lui Morari a fost în ascensiune, fiind numit, după câteva derogări, şef al Secţiei conducere a urmăririi penale în organele centrale ale MAI şi ale SV. În decembrie 2013, Morari a fost ales, la Adunarea Generală a Procurorilor, în calitate de membru al Colegiului de Calificare, iar la scurt timp a devenit și președinte al acestui Colegiu.
Deși procurorii își apreciază reciproc activitățile, opinia publică nu are încredere în deciziile și acțiunile acestora. Barometrul Opiniei Publice din noiembrie 2018, elaborat de Institutul pentru Politici Publice, arată că doar 16% dintre respondenți au încredere în PG. Totodată, peste 70% dintre participanții la sondaj consideră că procurorii nu sunt independenți în activitatea lor.
Sursa: zdg.md
Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a decis cine sunt procurorii care vor face parte în următorii ani din componența Consiliului Institutului Național al Justiției (INJ). Doi dintre ei au mai deținut această funcție. Astfel, potrivit unei hotărâri a CSP procurorii desemnați sunt:
Igor Popa – adjunct al Procurorului General;
Eduard Bulat – procuror-șef al Secției politici, reforme și management al proiectelor;
Ruslan Popov – adjunct al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău, șef al Oficiului Ciocana.
CSP își argumentează decizia prin faptul că aceștia sunt ” specialiști nu doar în domeniul profesat, dar și pe dimensiunea activităților didactice și/sau științifice, nivelul înalt al determinării vocaționale în promovarea imaginii instituției, precum și calitățile manageriale valorificate în contextul traseului profesional parcurs”.
Articolul 6 din Legea privind Institutul National al Justiției, stabilește că Consiliul INJ este alcătuit din 13 membri, din care patru sunt desemnaţi de Consiliul Superior al Procurorilor din rândul procurorilor de diferite niveluri. Același act normativ stipulează că mandatul membrilor Consiliului INJ este de o durată de patru ani şi poate fi reînnoit doar o singură dată. Calitatea de membru al Consiliului INJ încetează la expirarea mandatului, la cerere sau în caz de deces.
Decizia de a desemna cei trei membri a fost luată la solicitarea INJ, ținând cont că la începutul lunii august expiră mandatul acordat procurorilor Igor Popa, Eduard Mașnic și Eduard Bulat.
Sursa: www.bizlaw.md
Salariile de peste 20 de mii de lei şi tranzacţiile procurorilor-şefi în 2017
Conducătorii Procuraturii Generale şi cei ai procuraturilor de profil au primit, în 2017, salarii de peste 20 de mii de lei pe lună. Procurorul general, de exemplu, a beneficiat de un salariu de puţin peste 30 de mii de lei. Deşi, în 2017, majoritatea procurorilor-şefi nu au făcut achiziţii, unii acuzatori de stat au intrat, totuşi, în posesia unor apartamente sau maşini de lux.
Eduard Harunjen, procuror general, nu a făcut achiziţii în 2017. Şeful Procuraturii Generale (PG) a beneficiat însă de un salariu de invidiat: 30,2 mii de lei pe lună. Conform declaraţiei de avere şi interese, acesta a acumulat, din salariu, 363,58 mii de lei în 2017, iar alţi 4,5 mii de la Universitatea de Stat din Moldova. Soţia acestuia, Adela, a avut un salariu anual de 160 de mii de lei, activând la Curtea de Arbitraj Internaţional Comercial.
Adjuncţii procurorului general, fără achiziţii, dar cu salarii de peste 20 de mii de lei
Şi adjuncţii procurorului general au avut salarii mari în 2017, după reformarea Procuraturii. Igor Popa a ridicat un salariu lunar de 26,5 mii de lei (318,75 mii anual). Şi acesta nu a făcut cumpărături în 2017. În declaraţia sa, Popa nu a mai indicat-o pe avocata Ala Popa. Potrivit unei hotărâri judecătoreşti, cei doi au divorţat în octombrie 2016. Cererea a fost depusă de avocată, iar Igor Popa a acceptat divorţul, solicitând examinarea cazului în lipsa sa. Ambii au decis ca cei doi copii minori ai lor să rămână în grija mamei.
Iurii Garaba, alt adjunct al procurorului general, a avut un salariu lunar de aproximativ 20,2 mii de lei în 2017 (242,89 mii de lei). Procurorul a vândut un BMW 520 cu 5 mii de euro, iar din darea în locaţiune a unui apartament a obţinut 3720 de euro. Locuinţa oferită în chirie de soţii Garaba, cu o suprafaţă de 51 m.p., a fost cumpărată în 2013. Adjunctul procurorului general a beneficiat şi de o pensie lunară de 18,5 mii de lei. El deţine un depozit de 10 mii de euro, dar din 2013 şi până în 2033 urmează să ramburseze trei credite în valoare de 15,5 mii de euro şi 5,6 mii de USD. Soţia lui Garaba, Irina, a acumulat venituri din trei surse. De la Fabrica Avicolă „Tochile”, condusă de Victor Garaba, fratele procurorului, şi fondată de Lifaza Limited, un off-shore cipriot, aceasta a avut un salariu de 14,4 mii de lei. 17,4 mii de lei şi, respectiv, 6,4 mii de lei, Irina Garaba i-a primit de la reprezentanţele companiilor „Wecker Limited” şi „Belsis Limited”.
Mircea Roşioru, al treilea adjunct al procurorului general, a avut cel mai mare salariu dintre toţi conducătorii PG. Potrivit declaraţiei de avere şi interese depuse de acesta pentru 2017, Roşioru a ridicat lunar 30,8 mii de lei (370,33 mii de lei anual). Alţi 16 mii de lei, adjunctul procurorului general i-a primit din activitatea didactică pe care a desfăşurat-o la Institutul Naţional al Justiţiei, Universitatea de Studii Europene şi Universitatea de Stat din Moldova. Nici Roşioru nu a făcut cumpărături în 2017, dar a investit, începând cu 2011, 47 mii de euro într-un apartament edificat de Basconslux special pentru procurori. Soţia lui Mircea Roşioru este angajată la „Dendrobium” SRL, companie gestionară a unei afaceri cu flori.
Viorel Morari, şeful Procuraturii Anticorupţie, a avut un salariu lunar de 27,5 mii de lei în 2017 (330,44 mii de lei pe an), iar de la INJ, alţi 5,2 mii de lei. Suma de 1382 de euro, Viorel Morari a încasat-o dintr-o diurnă plătită de Consiliul Europei. La fel ca şi colegii săi de la PG, Morari nu a făcut achiziţii în 2017. Noutatea din declaraţia lui Morari este faptul că acesta a indicat-o pe soția (sau concubina), angajată și ea în domeniu, la PG. Aceasta a obţinut, din salariu, 18,8 mii de lei, iar din indemnizaţia oferită de Casa Naţională de Asigurări Sociale, 45,5 mii de lei.
Adriana Beţişor, adjuncta lui Viorel Morari, a avut un salariu mediu de 26,1 mii de lei în 2017 (313,73 mii de lei pe an). În anul de referinţă, acuzatoarea de stat nu a făcut cumpărături, indicând în declaraţia de avere şi interese acelaşi apartament şi aceleaşi maşini, de model Skoda, despre care ZdG a scris anterior. Soţul Adrinei Beţişor, angajat la Serviciul Fiscal de Stat, a avut un salariu mediu de 17 mii de lei pe lună. Alţi 1900 de lei i-a primit pentru perioada în care a fost în concediu medical.
Eduard Varzar, care deţine funcţia de adjunct al Procuraturii Anticorupţie din august 2017, a obţinut, în 2017, din salariul de procuror, 257,22 mii de lei (21,4 mii de lei lunar). Cei mai mulţi bani, 316,76 de mii de lei, au intrat în conturile procurorului în urma unui titlu executoriu din februrie 2017. Originea acestui titlu executoriu se trage încă din 2006, când acesta s-a adresat, iniţial, la Consiliul Municipal Chişinău (CMC), iar ulterior, în judecată, cerând, în conformitate cu Legea cu privire la procuratură, valabilă în acel moment, acordarea unui spaţiu locativ. Legea, abrogată ulterior, dar valabilă în acea perioadă, stabilea că, în cazul în care procurorul nu are locuinţă sau are nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor de trai, autoritatea administraţiei publice locale este obligată, în termen de cel mult un an de la numirea acestuia în funcţie, să îl asigure cu locuinţă (apartament sau casă) de serviciu pe perioada de activitate în localitatea respectivă. În 2008, Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) a menţinut în vigoare deciziile instanţelor inferioare şi a dispus obligarea autorităţilor publice locale să-i acorde o locuinţă. Titlul executoriu nu a fost însă executat. Ulterior, Varzar s-a adresat în judecată împotriva Ministerului Justiţiei, pentru neexecutarea în termen rezonabil a hotărârii judiciare, cerând repararea prejudiciului moral şi material suportat în legătură cu neexecutarea hotărârii judecătoreşti şi încasarea cheltuielilor de judecată. În iulie 2016, instanţa i-a admis, parţial, solicitarea, iar în februarie 2017, după ce cazul a ajuns la CA Chişinău, solicitarea a devenit executorie. Și CSJ a menținut, prin încheiere, decizia instanțelor inferioare. La scurt timp, Ministerul Finanţelor i-a transferat suma de 316,76 mii de lei. Totuşi, procurorul spune că hotărârea judiciară prin care CMC este obligat să-i ofere o locuinţă încă nu a fost executată. Acesta nu exclude că se va adresa, repetat, în judecată.
„Hotărârea privind acordarea spaţiului locativ se află în curs de executare. N-am avut eu norocul ca executarea dosarului meu să aibă loc în termene reduse, ca la alţi colegi procurori, judecători, poliţişti. De vreo zece ani cunosc că Primăria nu dispune de spaţiu locativ. Dacă scriu, fix aşa răspuns primesc. Dacă aş fi beneficiat de o compensare, cum au beneficiat alţi colegi, nu mai ajungea să fie acest litigiu. Eforturile repetate, încercările de a scoate problema de pe ordinea de zi au fost fără succes”, susţine Varzar. Această sumă este pentru compensarea neexecutării hotărârii judecătoreşti până în 2016. „Perioada din 2016 până la data când va fi executată, este pasibilă de a solicita, din nou, recuperarea prejudiciului”, constată procurorul.
Nicolae Chitoroagă, şeful Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS), a ridicat, lunar, un salariu mediu de 22,6 mii de lei, dar şi o pensie de 7,4 mii de lei pe lună. Acesta nu a achiziţionat niciun bun mobil sau imobil în 2017. Vasile Stoinov, unul din adjuncţii săi, a avut în 2017 un salariu mediu lunar de 28,4 mii de lei. Acuzatorul de stat şi soţia sa păstrează, într-un depozit, 20 de mii de USD. Nici Lucreţia Zaharia, un alt adjunct de la PCCOCS, nu a făcut cumpărături în 2017. Ea a avut anul trecut un salariu lunar mediu de aproximativ 26 de mii de lei. Valeriu Bodean, alt adjunct al şefului PCCOCS, a avut un salariu mediu lunar de 22,7 mii de lei. În decembrie 2016, Bodean a devenit proprietarul unui apartament cu o suprafaţă de 120 m.p., în care investea începând cu anul 2011.
Şi Vitalie Busuioc, şi el adjunct al şefului PCCOCS, s-a ales, în 2017, cu un apartament nou.Conform declaraţiei de avere şi interese, Busuioc a ridicat, lunar, 20,4 mii de lei. Acesta a vândut, cu 53,5 mii de euro, echivalentul a aproximativ 1,1 milioane de lei, un apartament de 71 m.p., despre care menţiona în declaraţia de avere din 2016 că ar valora 28,4 mii de euro. La cumetria copilului, procurorul a obţinut 5,8 mii de euro. Cu banii obţinuţi în 2017, Vitalie Busuioc şi-a achiziţionat un apartament cu o suprafaţă de 150 m.p., locuinţă care ar valora, conform informaţiilor publicate de procuror, 1,05 milioane de lei. Preţul de piaţă al unui asemenea imobil costă însă aproape dublu. Soţia lui Busuioc a acumulat venituri în valoare totală de 106 mii de lei de la firmele „City Arena” SRL şi „New Tone”. „City Arena”este gestionată de Sergiu Busuioc, fratele procurorului. Acesta este implicat în mai multe afaceri,inclusiv în firma care gestionează restaurantul „Cactus” de pe str. Armenească din Chişinău, acolo unde îl are partener pe impresarul sportiv, Leonid Istrati.
Ştefan Şaptefraţ, şeful Procuraturii Chişinău, a avut în 2017 un salariu lunar de aproximativ 18,3 mii de lei (219,8 mii de lei anual). La fel ca şi majoritatea colegilor cu funcţii de conducere din cadrul Procuraturii, şi Şaptefraţ nu a făcut achiziţii în anul 2017.
Corneliu Bratunov, adjunctul procurorului mun. Chişinău şi şeful Oficiului Râşcani al instituţiei, a avut un salariu lunar de 25 mii de lei. La un eveniment de familie (zi de naştere) familia Bratunov a obţinut 1150 de euro. Soţia procurorului a obţinut 7,6 mii de lei de la SRL „Nisa-T”, cu activităţi în comerţ, şi 25,3 mii de lei, procent din vânzări de la un magazin online din Belarus. La început de 2018, familia Bratunov a cumpărat un autoturism Hyundai, cu o valoare de 10 mii de lei.
Marcel Cimbir, alt adjunct al procurorului de Chişinău, tot el, şeful Oficiului Botanica al instituţiei, a primit, lunar, 19,3 mii de lei. Procurorul a vândut cu 120 mii de lei un automobil Skoda Superb. Alţi 690 mii de lei (aproximativ 34 mii de euro) i-a obţinut de la cesionarea drepturilor asupra unui apartament de 119 m.p., construit de „Basconslux” special pentru angajaţii procuraturii. Informaţiile din declaraţia de avere şi interese a procurorului Cimbir mai arată că acesta a vândut un metru patrat de apartament cu doar 285 de euro, în condiţiile în care preţul de piaţă este cel puţin dublu, iar procurorii au achitat pentru un metru pătrat, conform informaţiilor publicate anterior de ZdG, 340 de euro. În noiembrie 2016, Mariana Cimbir, soţia acuzatorului de stat, tot ea, fiica lui Veaceslav Untilă, preşedintele Curţii de Conturi, a intrat în gestionarea „Retraco Grup” SRL, cu activităţi imobiliare.
Eduard Maşnic, alt adjunct, şeful Oficiului Buiucani al Procuraturii Chişinău, a avut un salariu mediu de 27,7 mii de lei în 2017. Acesta şi-a achiziţionat, la început de 2018, un automobil Skoda Superb, fabricat în 2017, plătind 315 mii de lei. Partenera lui Maşnic este angajată la Compania de construcţii „Exfactor Grup”, de unde a avut un salariu de 10 mii de lei pe lună.
Ruslan Popov, şeful Oficiului Ciocana al Procuraturii mun. Chişinău, care deţine şi funcţia de adjunct al procurorului mun. Chişinău, a avut un an 2017 plin de tranzacţii. Acesta a beneficiat de un salariu mediu lunar de aproximativ 26,4 mii de lei, iar alţi 29 de mii de lei au intrat în conturile procurorului din activitatea didactică pe care o desfăşoară la mai multe instituţii din ţară.
Dacă în 2016, Popov cumpăra un BMW X5, în 2017 automobilul a fost vândut cu 998 de mii de lei. Un alt automobil, tot BMW X5, procurorul l-a vândut unui SRL, doar că pentru suma de 150 de mii de lei. Popov a vândut şi un Hyundai Tucson cu 14 mii de euro. A cumpărat, în schimb, un Hyundai Santa Fe, cu 506 mii de lei, şi un Hyundai Grand Santa Fe, pentru care a plătit 739,5 mii de lei.
Roman Eremciuc, şeful Oficiului Centru al Procuraturii Chişinău şi adjunctul procurorului Chişinău, a ridicat lunar 17,3 mii de lei. Sumele de 540 de euro şi 744 de USD constituie diurnele procurorului primite pentru deplasări în străinătate. Alţi 75 de mii de lei au intrat în conturile familiei ca şi daruri la zile de naştere. Soţia procurorului, angajată la Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, a avut un venit din salariu de 379,8 mii de lei în 2017.
Sursa: zdg.md
Arborele genealogic al justiției
Au fost colegi la Facultatea de Drept, iar acum fac justiție, fiind adversari, din postura de judecători, avocați sau procurori. Unii dintre aceștia sunt, între ei, cumetri, nași, fini, iar alții – soți, fii, fiice, frați sau surori. Toți, aproape la unison, susțin că relațiile personale nu-i împiedică să fie obiectivi, într-o țară în care majoritatea cetățenilor percep justiția drept cel mai corupt domeniu.
În 2013, ZdG dezvăluia cum avocatul Iurie Guriev, fiind naș de cununie al judecătoarei Oxana Banari (Mironov), pe atunci la Judecătoria Dondușeni, nu a cerut recuzarea magistratei într-un dosar în care clientul său, după ce și-a recunoscut vina, a fost sancționat de judecătoare cu cea mai mică pedeapsă stabilită de lege. „Dacă e să o luăm aşa, aici toţi suntem cumetri. Şi la Curtea de Apel sunt cumetri, şi la Supremă. Pe mine nu mă poate influenţa un cumătru”, zicea Banari. Sistemul a tolerat acest caz, iar magistrata nu doar că nu a fost pedepsită, dar a și fost promovată, în 2014, în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, iar în 2016, prin transfer, a ajuns la Judecătoria Bălți, unde este judecătoare de instrucție. Pentru un tablou complet, constatăm că și soțul judecătoarei, Grigore Mironov, activează în justiție, fiind avocat.
Cazul nu este unul singular. Justiția din R. Moldova e făcută de foști colegi de facultate, cumetri, nași, fini sau membri de familie. Mihai Poalelungi,președintele Curții Supreme de Justiție (CSJ), este căsătorit cu Elena Poalelungi, angajată la Ministerul Justiţiei, fiind, din 2013, şefa Secţiei executori judecătoreşti.Maria Alexei, fostă Cozma, nepoata preşedintelui CSJ, este judecătoare la Judecătoria Chișinău, fiind numită în funcție în 2014, după ce a activat la Judecătoria sectorului Râşcani, condusă pe atunci de Oleg Melniciuc, unul dintre finii de cununie ai lui Poalelungi. Maria Alexei a lucrat acolo în calitate de şefă a secretariatului. Astăzi, Melniciuc, urmărit penal pentru îmbogățire ilicită, este și el magistrat la Judecătoria Chișinău. „Soția domnului Poalelungi, Elena Poalelungi, este funcționar al Ministerului Justiției din 1996. Ea nu a fost angajată în minister în 2013”, precizează CSJ, într-un răspuns la subiect.
Eduard Harunjen, procuror general, are un frate avocat, Artur Harunjen, care a fost, cel puțin într-un dosar, la etapa inițială, avocatul unui inculpat într-un dosar instrumentat de Procuratura Anticorupție, pe când actualul procuror general era șef la Anticorupție. Eduard Harunjen ne-a anunțat însă că fratele său a renunțat la scurt timp să reprezinte acel client. Adelina, fiica lui Eduard Harunjen, este și ea juristă, absolventă a Facultății de Drept a Universității Libere Internaționale din Moldova. „Fratele meu a fost procuror inițial, șapte ani. De câțiva ani e avocat cu licență. Eu vă spun că nu mă implic și nu am făcut-o niciodată, dar ca problemă ea poate fi interpretată în orice moment. Nu pot să-i interzic, nu pot face nimic. El are copii, familie și își câștigă banii din profesia lui. Nu ne întâlnim pe probleme de astea. Dar știți, soția unui fost procuror general era avocată. Și asta nu poți evita. Eu, pentru mine, nu pot găsi o soluție în așa situație. Nu am niciun drept să-i interzic să practice meseria de avocat. Singurul lucru pe care pot să îl fac e să fiu integru și asta mă strădui să fac, dar nu-i pot interzice și nu știu dacă am dreptul moral să fac asta”, ne-a declarat Eduard Harunjen.
Igor Popa, adjunctul lui Harunjen, este finul lui Nicolae Chitoroagă, șeful Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS). Soția lui Popa, Ala, e avocată. Totodată, finul lui Igor Popa este Ruslan Toma, procuror pentru misiuni speciale în cadrul Procuraturii Generale. Mircea Roșioru, președintele Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) și alt adjunct al procurorului general, este finul lui Maxim Gropa, procuror în PCCOCS, iar Victor Garaba, fratele celui de-al treilea adjunct al procurorului general, Iurie Garaba, este nașul de cununie al procurorului Procuraturii Anticorupție (PA), Vitalie Galeru.
Roșioru spune că relația cu Maxim Gropa nu a creat conflicte de interese. „Eu am început activitatea în procuratură mai devreme, în anul 2001, el a venit în 2002 în aceeași procuratură, a raionului Hâncești. Eu fiind cel mai mare în familie, cum sunt tradițiile, nu avea cine să mă cunune și, în anul 2007, el mi-a devenit naș. Am avut o relație bună de la început. Nu mi-a fost niciodată subaltern, nu i-am fost subaltern. Da, am fost în Procuratura Hâncești și în Procuratura Anticorupție, dar amândoi eram procurori cu funcție de execuție. Doi ani în urmă, când a fost concursul pentru funcția de procuror al raionului Ialoveni, domnul Gropa a participat la acel concurs. Eu am formulat declarație de abținere și, deși toți credeau că nănășismul și cumetrismul sunt în vigoare, domnul Gropa nu a câștigat. Sunt niște reguli morale de care trebuie să ții cont. Dacă se dorește, situațiile de conflict de interese pot fi evitate”,afirmă președintele CSP.
O altă situație curioasă o găsim în cazul procurorului anticorupție Eugen Balan, fratele lui Iulian Balan, unul din avocații primarului de Orhei, Ilan Șor.Procurorul Balan gestionează dosare importante legate de fraudele de la BEM, inclusiv cel în care este vizat Grigore Gacikevici, fostul președinte al instituției financiare, predecesorul lui Șor. „Eu îmi instrumentez dosarele legate de Banca de Economii pe perioada în care era Grigore Gacikevici. După perioada Gacikevici nu am niciun material în gestiune, niciun dosar și nici nu examinez nimic, nici tangențial. Despre asta cunosc toți și de aceea nici nu pot avea în gestiune careva materiale sau cauze care să atragă după sine conflicte de interese”, zice procurorul Eugen Balan.
„Cândva a fost așa o situație, numai că pe un alt caz, nu legat de Banca de Economii. Automat am făcut raport șefului. E o situație firească, toți au frați. În acel caz, eu am renunțat să fiu procuror, dosarul a fost transmis la un alt coleg. Altfel este inadmisibil. Trebuie să te autorecuzi. E o chestie normală, mai ales că trăim într-o țară mică, unde eventualele sau potențialele conflicte de interese, teoretic vorbind, sunt posibile și atunci neapărat trebuie anunțați superiorii, ca să nu planeze o oarecare suspiciune de corupție sau, mai știu eu… Este o procedură legală care permite să te distanțezi de o astfel de chestiune”, adaugă procurorul Balan.
Procurorul Procuraturii Chișinău Anatolie Tăietu este soțul Otiliei Nicolai, șefa Agenției pentru Recuperarea Bunurilor Infracționale din cadrul Centrului Național Anticorupție (CNA). Și Roman Morozan, finul acestora, e angajat al CNA, la fel ca și nașul cuplului, Mihail Cojocaru, care deține funcția de șef-adjunct al Direcției Urmărire Penală din cadrul instituției. „Confirmăm că Otilia Nicolai este soţia lui Anatolie Tăietu. Persoanele vizate au fost angajate în cadrul CCCEC chiar de la momentul formării acestei instituţii, strict în baza criteriilor profesionale. În prezent, aceştia nu au nicio relaţie profesională care să poată influenţa în vreun fel exercitarea, conform legii, a atribuţiilor de serviciu”, se spune într-un răspuns oferit de CNA, la subiect.
Cât despre relaţiile de afinitate religioasă dintre Otilia Nicolai, Mihai Cojocaru şi Roman Morozan, CNA susține că nu poate oferi o confirmare, dat fiind faptul că „relaţiile de afinitate religioasă nu au vreo atribuţie sau impact asupra activităţii profesionale şi nu sunt reglementate de nicio lege, inclusiv de Legea privind conflictul de interese”. „Majoritatea procurorilor importanți sunt cumetri între ei sau au cumetri comuni”, ne-a dezvăluit un procuror, sub protecția anonimatului, în cadrul unei discuții despre relațiile „familiale” care există între acuzatorii de stat.
Valentina Clevadî, judecătoare la CSJ, care a depus recent cerere de demisie, este mama Nataliei Clevadî, magistrată la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani. Și fiii judecătoarei de la CSJ activează în justiție. Grigore Clevadî este procuror în Procuratura raionului Hâncești, iar fratele său, Igor, este avocat. Soția procurorului lucrează la Biroul Vamal Chișinău, iar cea a avocatului – în calitate de asistent judiciar la CSJ.
Iulia Sârcu, judecătoare la CSJ, este soția fostului procuror Isai Sârcu.Fiica acestora, Diana Sârcu-Scobioală, este șefa Institutului Național al Justiției, iar nora ei este Tatiana Molcianova, magistrată numită în funcție, în 2011, la Judecătoria Basarabeasca. În 2014, ea a fost transferată la Anenii Noi, iar în 2016, tot prin transfer, ajunge la Judecătoria Chișinău. Soțul magistratei, fiul Iuliei și al lui Isai Sârcu, este procurorul Artur Sârcu, care activează în cadrul PCCOCS.
Ala Cobăneanu, o altă magistrată de la CSJ, este rudă cu judecătorul Nicolae Șova, de la Judecătoria Chișinău, sediul Botanica, iar prin intermediul fratelui, și cu Nelea Budăi, vicepreședinta CA Chișinău. Există mai multe dosare examinate la CA Chișinău de Nelea Budăi, iar la CSJ de Ala Cobăneanu. Printr-un răspuns oferit de CSJ, suntem informați că Nicolae Șova este „soțul nepoatei de frate” al judecătoarei Cobăneanu și că judecătoarea „se abține întotdeauna în cazul hotărârilor pronunțate de domnul Șova, care ajung în fața CSJ și îi sunt repartizate spre judecare. Judecătoarea Nelea Budăi nu îi este rudă. Aceasta din urmă se află în relații de rudenie cu fratele judecătoarei Cobăneanu”, precizează CSJ.
Un alt judecător de la CSJ, Oleg Sternioală, e căsătorit cu Elena Tudoran, fostă grefieră.Cei doi sunt cununați de avocatul Iurie Tabarcea. Potrivit informațiilor obținute de ZdG, Iurie Tabarcea, la rându-i, este văr cuMarcel Tabarcea, șeful Direcției Asigurarea Integrității de la CNA. „Marcel Tabarcea este rudă cu Iurie Tabarcea. Activitatea profesională a acestora nu interferează în niciun fel”, ne-a confirmat CNA. Sternioală este cumătru cu judecătorul Victor Burduh, vicepreședintele Judecătoriei Chișinău. Burduh a fost și unul din invitații la nunta lui Sternioală, din 2014. „Nașul de cununie al domniei sale (Sternioală, n.r.) este Iurie Tabarcea, însă nu cunoaște dacă acesta din urmă a avut sau are dosare pe rolul CSJ, în calitate de avocat. Victor Burduh a fost invitat la nunta domniei sale și dl Sternioală este nașul de botez al fiicei dlui Burduh. Însă aceste împrejurări nu influențează calitatea actului de justiție pe care îl înfăptuiește”, ne-a transmis CSJ.
Judecătorul CSJ Ion Guzun, pe lângă faptul că este fost coleg de facultate cu Mihai Poalelungi, e și cumătru cu șeful CSJ, informație confirmată chiar de cei doi judecători. Soția acestuia, Maria Guzun, este magistrată la CA Chișinău.
În 2016, în cadrul unui dosar de la CSJ, fosta judecătoare Domnica Manole a cerut recuzarea judecătorului Ion Druță de la examinarea unui dosar, pe motiv că acesta ar fi cumătru cu Mariana Pitic, o altă magistrată de la CSJ. Cererea i-a fost însă respinsă. Druță și Pitic sunt azi colegi de complet în cadrul instanței judecătorești supreme. Druță ar fi și nașul lui Alexandru Ciugureanu, care este fiul fostului magistrat Mihail Ciugureanu. Nina, mama lui Alexandru, cercetat acum penal într-un dosar cu terenuri, activează în calitate de avocată. „Dl judecător Ion Druță nu este cumătru cu dna judecătoare Mariana Pitic. Domnia sa nu i-a botezat copiii dnei Pitic și nici invers”, precizează CSJ, cu referire la informațiile care-l vizează pe Ion Druță, fără a confirma sau nega relațiile dintre Druță și Ciugureanu.
Ion Pleșca, președintele CA Chișinău, s-a autorecuzat în dosarul lui Ion Cazacu, fostul președinte al Judecătoriei Glodeni, suspendat din funcție și judecat pentru corupere pasivă, după ce a fost prins în flagrant cu mită de zece mii de lei. Cazacu a fost achitat de primele două instanțe, inclusiv de CA Chișinău, dar, recent, CSJ a remis cazul la rejudecare, tot în instanța condusă de Pleșca. Pe 1 august 2017, CSJ a examinat un demers înaintat de Victor Muntean, procuror în PA, prin care cerea ca dosarul lui Cazacu să nu se examineze la CA Chișinău, „pentru a înlătura careva dubii de parţialitate, în virtutea funcţiei pe care anterior a ocupat-o fiul învinuitului Ion Cazacu – Ion Cazacu (fiul cu același nume), care a activat în calitate de grefier la CA Chişinău, exercitându-şi atribuţiile în subordinea nemijlocită a președintelui acestei instanţe”. CSJ a respins solicitarea, precizând că fiul lui Cazacu nu mai activează în cadrul instanței, din 18 septembrie 2015. Anterior, în iunie 2016, Ion Pleșca a înaintat declarație de abținere de la judecarea cauzei penale care îl vizează pe Ion Cazacu, după ce dosarul i-a fost repartizat, invocând același motiv.
Acum, dosarul lui Ion Cazacu este în procedură la judecătorul Ghenadie Lîsîi, fost coleg de facultate cu Ion Pleșca. Tot Lîsîi este nașul colegului său de facultate, dar și de instanță, Anatolie Pahopol, informație recunoscută de reprezentanții CA Chișinău, care ne-au anunțat că de aceste relații se ține cont la formarea completelor de judecată. Soția judecătorului Pahopol, Natalia, este avocată. „Eu mi-am luat recuzare de la dosarul Cazacu. Fiul lui de vreo trei ani e plecat în America”, a precizat, la rându-i, Ion Pleșca. Soția președintelui CA Chișinău, Tatiana Pleșca, este avocată. Într-o intervenție anterioară pentru ZdG, aceasta spunea că, pentru a evita eventualele conflicte de interese, ea nu participă pe dosare în instanța condusă de soțul ei. Diana Pleșca, fiica celor doi, este ofițer de urmărire penală în cadrul CNA, fiind numită în funcție în aprilie 2016.
Și alți magistrați de la CA Chișinău se află în relații de rudenie cu reprezentanți din justiție. Judecătorul Serghei Furdui, al cărui fiu, Alexandru, a absolvit Dreptul, este nașul de cununie al colegului său, Vladislav Clima, tot el, fiul șefului Inspecției Judiciare de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Nicolae Clima.Relațiile dintre Clima și Furdui au fost confirmate de CA Chișinău. În aceeași instanță regăsim și relații deja mediatizate. Judecătoarea Maria Moraru este fosta soție a lui Ion Moraru, avocatul care, după ce a fost implicat în scandaluri de corupție, și-a pierdut, iar ulterior şi-a recuperat de câteva ori licența prin intermediul instanțelor de judecată. Viorel Moraru, unul din fiii celor doi, își dorește să devină executor judecătoresc, iar Eduard Moraru, un alt fiu, care-și dorește să devină judecător, este astăzi avocat. La CA Chișinău activează și Iurie Melinteanu. Fiul acestuia, avocatul Dorin Melinteanu, a fost vizat, la fel ca și Ion Moraru, în dosare penale.
Igor Mânăscurtă, judecător la CA Chișinău, fost magistrat la Judecătoria Ciocana din Chișinău, este căsătorit cu Carolina Mânăscurtă-Pascari, avocată la biroul „Fenix”, care, coincidență sau nu, este amplasat chiar lângă Judecătoria Ciocana. Tatăl ei, Ghenadie Pascari, este avocat în cadrul aceluiași birou.
Într-o situație similară este și Igor Barbacaru, judecător la Judecătoria Chișinău. Constanția Barbacaru, soția sa, este avocată-stagiară, activând în 2015 în biroul fondat de actualul membru al CSM, Gheorghe Avornic.Mama judecătorului, Zinaida Barbacaru, este și ea avocată, activând în raza sectorului Râșcani, acolo unde fiul său activează ca judecător. Socrul magistratului Igor Barbacaru este Ghenadie Morozan, fost judecător la Judecătoria Râșcani, promovat în 2015 la CA Chișinău. Morozan are legături și cu Vladimir Plahotniuc, liderul Partidului Democrat din Moldova. Fratele lui Ghenadie Morozan, Eduard, este căsătorit cu sora politicianului, Vera.
Dintr-o decizie a CSJ, prin care s-a cerut recuzarea judecătoarei Curții Supreme Maria Ghervas de la examinarea unui dosar, aflăm că Garri Bivol, magistratul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, anchetat în dosarul spălării a 20 de miliarde de dolari, este soțul judecătoarei Valentina Garabagiu, care activează la Judecătoria Chișinău, sediul Botanica. Din același document aflăm că magistratul suspendat din funcție este rudă cu Maria Ghervas, care, la rându-i, este soția procurorului Iurie Ghervas.
Avocatul Gheorghe Avornic, membru al CSM, se poate lăuda cu zeci de relații în sistem. Într-un interviu pentru revista „Nunta”, din 2015, atunci când avea la activ nu mai puțin de 25 de fini, Avornic preciza că majoritatea sunt foști studenți de la Drept. „Avem doi verișori drepți de-ai mei, o verișoară de-a soției și fratele ei. Restul ne erau străini. În mare parte, sunt foștii mei studenți. De ce și-au ales un profesor pentru a le fi naș? Cred că le-am servit drept exemplu”, puncta Gheorghe Avornic, care, între timp, a ajuns la nu mai puțin de 28 de fini. Printre aceștia, doi colegi din CSM – Teodor Cârnaț, candidat la funcția de președinte al Autorității Naționale de Integritate, și Violeta Cojocaru, profesor universitar. Avornic este și nașul lui Veaceslav Stejar, administrator al proceselor de insolvabilitate, al juristului Corneliu Țurcanu, dar și al magistratei Veronica Negru,promovată în 2015 la CA Chișinău. Ultima este cumnata lui Alexandru Negru, judecător la sediul Buiucani al Judecătoriei Chișinău, numit în funcție în 2014.
Tatiana Craiu, sora lui Gheorghe Avornic, care deține licență de avocat din 2002, e căsătorită cu judecătorul Nicolae Craiu, de la CSJ, numit în funcție în 2016, de către Parlament, după un concurs organizat de CSJ. Fiul acestora, Sergiu Craiu, este avocat. Maria Negru, cealaltă soră a lui Avornic, e judecătoare la CA Chișinău, fiind promovată în funcție în 2014, pe când fratele său activa deja la CSM. „Stau și mă gândesc că, de fapt, cumătrismul nu este un viciu, pentru noi asta e o tradiție, și omul dacă își ia un cumătru să lucreze cu el, înseamnă că are încredere totală și știe că nu o să-i pună un cuțit în spate. În toată lumea aceasta se numește recomandare, la noi se numește cumătrism”,l-a completat pe Gheorghe Avornic, în cadrul aceluiași interviu oferit pentru revista „Nunta”, soția sa, Ana, întrebată dacă familia Avornic nu a fost vreodată acuzată de „cumătrism”.
„N-am avut niciodată (conflicte de interese, n.r.). În primul rând noi toți am fost în diferite sisteme și fiecare a avut activitatea sa. Nu s-au intersectat. Doar la CSM, dar eu tot timpul mi-am luat abținere. Au fost două cazuri cu sora mea și unul cu cumnatul. De trei ori și eu niciodată nu am participat. Alte cazuri nu am avut niciodată”, afirmă Gheorghe Avornic, întrebat dacă relațiile sale de rudenie nu ar putea crea conflicte de interese. Nici din postura de avocat, spune Avornic, nu a avut astfel de situații.
Și Nina Cernat, membră a CSM din partea judecătorilor Curților de Apel, are rude în justiție. Soțul ei, avocatul Ștefan Rusu, are birou pe str. Teilor, în imediată apropiere de CA Chișinău, instanță de unde soția sa va reveni după expirarea mandatului de la CSM. Cernat e fostă colegă la CSJ cu Ion Muruianu, ex-președinte al CSJ, astăzi, judecător la CA Chișinău. Nora lui Muruianu, Maria, e judecătoare la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, iar soția sa, Ludmila – notar public.
Un alt membru al CSM, Anatolie Țurcan,este nașul lui Iurie Potângă, magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Țurcan spune că finul său nu a fost niciodată favorizat. „O singură dată, când a candidat Potângă la CA Chișinău, eu m-am abținut, iar el nu a trecut concursul și de atunci nici nu mai candidează, ca să nu apară situații de conflict de interese. Eu cu Iurie cam puțin comunicăm în ultimul timp, nu l-am văzut de astă primăvară. Nu la toți relațiile naș-fin sunt la fel. Unele sunt strânse, mai ales atunci când cununi vreo rudă. Aici el era un om complet străin pentru mine. Apropo, mai am un fin judecător, Martînenco(Veaceslav, judecător la Judecătoria Chișinău, n.r.). Și tot aceeași istorie, tatăl său m-a rugat să-l cunun. E judecător la Ciocana acum, a început de la grefier. E un băiat care a muncit singur ca să ajungă judecător”, povestește membrul CSM, care consideră că relațiile de familie i-ar fi putut dezavantaja pe finii săi. „Poate ei și merită, dar din cauza mea nu sunt promovați. Poate chiar și colegii de la CSM, atunci când a candidat Potângă, s-au simțit cumva intimidați să nu apară impresia că l-au votat pentru că e al lui Țurcan”, afirmă Anatolie Țurcan.
Membrul CSM mai spune că niciunul dintre copiii săi nu i-a călcat pe urme, tocmai pentru a evita conflictele de interese. „Eu am patru copii. Ultima fiică face studii superioare la arhitectură, feciorul a făcut fizica la Iași, acum e în armată, în America. Tatăl judecător și feciorul soldat. Și din patru copii, niciunul nu s-a dus la Drept, anume ca să nu fie așa presupuse conflicte de interese”, spune magistratul.
Pe lângă relațiile de rudenie, există colegi de facultate, care au devenit, între timp, judecători, procurori și avocați – întâlnindu-se acum în calitate de oponenți. De exemplu, Mihai Poalelungi,președintele CSJ, a absolvit Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova în 1988. În acel an, a primit diploma de absolvire și Igor Dolea, judecător la Curtea Constituțională. În trecut, Dolea a fost membru al CSM, dar și membru al Colegiului de Calificare de pe lângă CSM.
Un alt coleg cu Poalelungi a fost Dumitru Graur, procurorul-şef al Secţiei reprezentare a învinuirii în CSJ. Graur a condus această secție și înainte de reforma Procuraturii. Recent, el a câștigat concursul organizat de CSP și urmează să conducă secția și în următorii cinci ani. Dumitru Graur afirmă că relația de colegialitate cu Poalelungi nu-l împiedică să fie obiectiv.
Și Igor Serbinov, fostul adjunct al procurorului general, în anii 2007-2016, actual șef al Direcției Judiciare din cadrul PG, a fost coleg de promoție cu șeful CSJ, dar și cu actualul său coleg din Procuratură, Dumitru Graur. Printre colegii de facultate ai lui Poalelungi îl regăsim și pe fostul procuror Mihail Canțîr, judecat penal pentru corupere pasivă, dar achitat, în 2013, printr-o decizie finală emisă de către CSJ. Din partea PG, recursul la CSJ a fost depus de către Dumitru Graur.
Judecătorul CSJ Ion Guzun de asemenea a fost coleg de promoție cu Poalelungi. Guzun a fost promovat la CSJ în 2014, deși avea cele mai puţine puncte dintre cei cinci candidați înscriși în concurs, doar 57, în timp ce ceilalţi patru aveau peste 74 de puncte, fiind evaluați de Colegiul pentru Selecţia şi Cariera Judecătorilor. Tot în 1988, au absolvit Facultatea de Drept a USM judecătorii Eugeniu Clim, de la CA Chișinău, Vasile Vulpe, eliberat din funcție în 2011, Ion Dandara, care a plecat din sistem în 2014, Tudor Leahu, care și-a dat demisia în 2016, Boris Țimbalari, Iurie Vizitiu sau Ion Bosîi, dar și o serie de foști sau actuali avocați mai puțin cunoscuți. Fiul lui Ion Bosîi, Dumitru, este magistrat la Judecătoria Cahul. Unul dintre avocații care au fost colegi cu Poalelungi, Vladimir Darii, a reprezentat de mai multe ori interesele clienților săi la CSJ, unele decizii fiind luate de foștii săi colegi de facultate. „Președintele Poalelungi nu s-a văzut și nu a vorbit cu Vladimir Darii de când și-au încheiat studiile. Președintele Poalelungi activează în cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ și nu are vreo legătură cu cauzele penale”, precizează CSJ.
O altă promoție a Facultății de Drept de la USM care a dat justiției din R. Moldova mai mulți avocați, judecători sau procurori, deveniți cunoscuți, a fost cea din 1997. În acel an au primit diplome de juriști, printre alții, fostul ministru al Justiției, Oleg Efrim, revenit între timp în avocatură, judecătorul Oleg Melniciuc, fostul președinte al Judecătoriei Râșcani din Chișinău, Oleg Sternioală, fostul președinte al Judecătoriei Buiucani din Capitală, acum judecător la CSJ, și Vladislav Clima, magistrat la CA Chișinău, tot el, fiul fostului judecător de la CSJ, Nicolae Clima,actualul șef al Inspecției Judiciare de pe lângă CSM.
Coleg cu ei a fost și Artur Reșetnicov, actualul deputat democrat, fost șef al Serviciului de Informații și Securitate. Reșetnicov a deținut, în perioada 2001-2007, mai multe funcții importante în Aparatul Președintelui R. Moldova, fiind șef al Direcției generale, consilier pe probleme juridice și șef al Direcției drept și relații publice. Coincidență sau nu, dar în această perioadă, o parte din foștii colegi au devenit judecători, numiți în funcție prin decretele lui Vladimir Voronin. De exemplu, Oleg Sternioală a devenit judecător în iunie 2001, în 2006 a fost instalat în funcția de vicepreședinte, iar ulterior, după avizul SIS-ului condus de Reșetnicov, în 2008, a fost numit președinte al Judecătoriei Buiucani. Oleg Melniciuc a devenit judecător în 2004, iar peste doi ani, tot prin decretul președintelui, devine vicepreședinte în aceeași instanță. Din promoția 1997 au mai făcut parte fostul judecător Sergiu Crutco, demis după ce a judecat tineri în comisariate la 7 aprilie 2009. Acesta a fost numit judecător în 2005.
Avocații Dorian Chiroșca, Vitalie Ciofu, Oleg Chicu, Daniel Martin, foștii membri ai Inspecției Judiciare de pe lângă CSM Valeriu Catan și Ion Tutunaru, procurora Mariana Gornea, proaspătă șefă a Secției justiție juvenilă, fostul deputat comunist Igor Vremea, fostul ministru al Justiției, Vladimir Grosu, dar și actuala magistrată Silvia Gârbu, recent promovată la CA Chișinău, au absolvit și ei Dreptul în 1997, la fel ca Valentin Zubic, fostul viceministru al Afacerilor Interne, judecătoarea CSJ Nadejda Toma sau Stela Bleșceaga, magistrată la Judecătoria Chișinău.
„Faptul că noi am fost colegi nu înseamnă că avem și alte relații decât relațiile obișnuite dintre avocat și judecător. Adică nu poți doar în baza faptului că ai fost coleg să admiți că există conflict de interese. Da, nu se exclude că poate să fie, dar nu neapărat el există. Am avut situații în care pe motivul ăsta a fost solicitare de recuzare pentru că anterior am fost colegi cu unii judecători. Magistrații care au examinat recuzarea au considerat că doar faptul că noi am fost colegi nu reprezintă temei de recuzare. Dacă noi suntem cumetri, asta deja e altă chestie”, zice fostul ministru al Justiției, Oleg Efrim. El consideră că promoția din care face parte a fost una bună, care a dat câțiva miniștri, deputați, președinți de judecătorie, judecători la Curtea Supremă. „Am fost buni, ce să facem?”, a adăugat Efrim.
Și actualul deputat PD Artur Reșetnicov afirmă că nu și-a favorizat colegii de promoție și nici nu a beneficiat de ajutorul lor. „Noi toți avem studii în diferite domenii. În jurisprudență, în arhitectură, economie, ziaristică. Nu este o problemă că ai făcut studiile la Universitatea de Stat, la o anumită facultate. Dacă ai făcut studiile cu încă o sută de persoane, nu înseamnă că, pe parcursul activității, au fost avantajați sau favorizați. Pe lângă colegi judecători, am foarte mulți colegi avocați, polițiști, procurori, notari, ziariști, care au învățat la Drept. Eu nu decideam, nu eram cel care semna numirea sau promovarea persoanelor. Funcțiile pe care le-am deținut nu prezumau împuternicirea de a numi sau promova pe cineva în anumite funcții. Nu are nicio legătură. Eu mă mândresc cu toți colegii care au anumite activități în diferite domenii”, menționează deputatul.
Eduard Harunjen, procurorul general al Republicii Moldova, a studiat și el la Facultatea de Drept a USM, absolvind-o în 1994. Colegi de promoție cu actualul șef al PG au fost mai mulți avocați, judecători sau procurori care au gestionat sau gestionează dosare importante. Astfel, împreună cu Harunjen au învățat magistrații Judecătoriei Chișinău Victor Boico, Gheorghe Balan, Dorel Musteață, în prezent membru al CSM. Un alt coleg de promoție este judecătorul Dumitru Gherasim, președintele Judecătoriei Bălți.
Aureliu Colenco, fostul președinte al Curții de Apel Economice, acuzat de-a lungul timpului de luarea unor decizii dubioase și demis ulterior din funcție, dar și Victor Orândaș, un alt magistrat cu trecut controversat, anunțat în căutare în dosarul spălării a 20 de miliarde de lei, au fost și ei colegi de facultate cu actualul procuror general. Tot în 1994 au finalizat studiile la Facultatea de Drept a USM avocatul Ion Vâzdoagă, care a reprezentat în ultimii ani în instanță interesele mai multor inculpați cu nume, apărătorul Igor Pohilă, care a aderat la „Partidul Nostru”, condus de Renato Usatâi, Sergiu Mocanu, avocat care a figurat în mai multe acuzații cu iz penal, și Anatolie Ceachir,care a apărat mai mulți polițiști, inclusiv pe Ion Perju, condamnat în dosarul morții lui Valeriu Boboc, dar aflat azi în libertate după ce a reușit să fugă. „Eu am absolvit cu 24 sau 25 de ani în urmă. Avem o tradiție să ne întâlnim cu foștii colegi o dată la cinci ani, la întâlnirea cu absolvenții. Vin și profesorii care erau. Eu nu văd aici o problemă cu conflictele de interese. De exemplu, unii din colegii mei sunt dați în căutare, pe unii i-am dat chiar eu. Anii de studenție nu afectează activitatea mea”, dă asigurări Harunjen.
Adjunctul lui Eduard Harunjen, Igor Popa, care a finalizat studiile la Drept în 1999, a fost coleg cu procurorii Radu Talpă, Pavel Vinițchi, Corneliu Bratunov sau Adrian Mircos. Ultimul a câștigat, recent, concursul pentru ocuparea funcției de procuror-șef al Direcției urmărire penală și criminalistică a PG, pentru un mandat de cinci ani, urmând să fie subalternul fostului său coleg. Igor Popa este adjunctul procurorului general, responsabil de Direcția urmărire penală și criminalistică. Popa a fost coleg și cu judecătorul Mihail Diaconu, de la Judecătoria Chișinău, cel care, la fel ca și Igor Popa, a avut un rol important la judecarea tinerilor în comisariate, după 7 aprilie 2009. Procurorul a semnat atunci un demers de judecare a tinerilor în incinta comisariatelor, iar magistratul l-a executat. Nicolae Chitoroagă, actualul șef al PCCOCS, a absolvit Dreptul la USM în 1992, fiind coleg, printre alții, cu judecătorul de la CSJ Ion Druță, magistratul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, Iurie Obadă, și cu procurorul Viorel Tureac, șeful Procuraturii Bălți.
Ion Pleșca, președintele CA Chișinău, a absolvit Facultatea de Drept de la USM în 1985, împreună cu actualii săi colegi de la instanța de apel Ghenadie Lîsîi și Anatolie Pahopol. În 2017, conform unei dispoziții semnate de Pleșca, acesta face parte din același complet de judecată cu Lîsîi.Anterior, cel puțin într-un dosar, Pleșca a fost în același complet și cu Anatolie Pahopol. În același an au mai obținut diplomă de juriști Nina Arabadji, magistrată la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, procurorul Anatol Pârnău și avocatul Oleg Lozan. Despre faptul că face parte din același complet cu un fost coleg de facultate, Ion Pleșca ne-a zis: „Eu cu dl Pahopol nu am fost în același complet, el fiind în Colegiul Civil, iar eu – în Colegiul Penal. Cu Lîsîi am fost și sunt în complet, dar nu văd o problemă. Asta nu contează”, spune Pleșca.
Nici CSM și nici instanțele judecătorești importante din republică nu contabilizează conflictele de interese. Am întrebat CSM câte sancțiuni au fost aplicate în ultimii trei ani pentru nedeclararea de către judecători a conflictelor de interese în examinarea unor dosare, cine sunt aceștia și ce încălcări au fost stabilite. Printr-un răspuns, care ne-a fost oferit în scris, CSM ne-a anunțat că „nu a fost înregistrată o asemenea sesizare, cu privire la un eventual conflict de interese în privința unui judecător, în Cancelaria Consiliului Superior al Magistraturii. Nici nu s-au invocat asemenea cazuri organelor subordonate CSM-ului. Această încălcare nu cade sub incidența Legii cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor și nu este de competența CSM sau a organelor subordonate acestuia să verifice aspectele respective. Autoritatea Națională de Integritate (ANI) este organul competent pentru verificarea informației solicitate”, se menționează în răspuns.
Nici la CSJ nu sunt contabilizate cererile de abținere ale judecătorilor de la examinarea unor dosare, pe motiv de incompatibilitate, dar nici nu există un registru în care să fie evidențiați judecătorii cu relații de rudenie între ei. „Totuși, menționăm că datele personale ale angajaților sunt reflectate în dosarul personal. Ei sunt verificați de Direcția resurse umane. Astfel, circumstanțele indicate sunt analizate minuțios la momentul angajării sau promovării în funcție, în vederea respectării restricțiilor legale în ierarhia funcției publice”, ne informează CSJ.
Totodată, Curtea Supremă ne comunică faptul că „la momentul înregistrării fiecărui dosar, de către persoana responsabilă din cadrul Secției evidență procesuală, se verifică o posibilă incompatibilitate a judecătorilor instanței conform restricțiilor prevăzute de Codul de procedură civilă și Codul de procedură penală. Astfel, în rubrica „judecători incompatibili”, existentă în PIGD, colaboratorul este obligat de a introduce numele judecătorului care a participat anterior la judecarea cauzei în calitate de judecător în instanța ierarhic inferioară, fie că a participat la judecarea acestei cauze în ordine de recurs și s-a pronunțat asupra cauzei. Grefa instanței este responsabilă de identificarea incompatibilității judecătorului în cele două situații descrise mai sus. Astfel, judecătorii sunt evidențiați din start în PIGD ca magistrați incompatibili, fără a se formula o cerere separată în acest sens de către judecător. În alte circumstanțe prevăzute de cadrul legal, obligația de a comunica despre acest fapt le revine magistraților”.
Printr-un răspuns suplimentar, CSJ solicită „să aveți în vedere, în articolul pe care îl veți publica, faptul că în perioada sovietică și imediat după, în R. Moldova a existat doar o singură facultate de drept. Vă mai rugăm să țineți cont de numărul redus al absolvenților acesteia și de faptul că în viața de zi cu zi trebuie să existe și relații umane, dat fiind caracterul oamenilor de ființe sociale. Se poate întâmpla ca juriștii să intre în contact, de cele mai multe ori, cu juriști, nu cu reprezentanți ai altor profesii. Faptul că s-au întemeiat familii în care ambii soți sunt juriști nu trebuie condamnat. Dacă există, dragostea nu trebuie condamnată. Este una dintre nenumăratele căi ale vieții. Ceea ce trebuie condamnat, e lipsa de independență și de imparțialitate a judecătorilor și nerespectarea obligației lor de a se abține de la judecare atunci când le-o cere legea, în cazuri concrete. Simpla împrejurare că un judecător are rude în sistemul judecătoresc sau că aceștia sunt membri ai altor profesii juridice nu conduce la concluzia lipsei lui de independență și de imparțialitate, în general. Ar fi o eroare logică”, se precizează în reacția CSJ.
Întrebat ce face pentru a evita eventualele conflicte de interese care pot apărea la Curtea de Apel, președintele instanței, Ion Pleșca, menționează că „aici este vorba de Codul de Etică. Dar, eu nu am avut așa informații. Eu nici nu am dreptul să pedepsesc. Pot doar să-i sugerez ca pe viitor să nu mai facă așa ceva, dar nu am avut informații de așa natură. Judecătorul trebuie să fie corect în orice situație”, susține Pleșca.
Radu Țurcanu, președintele Judecătoriei Chișinău, ne-a anunțat că în cadrul instanței nu există o evidenţă privind numărul de judecători ce se abţin de la examinarea unui dosar, pe motiv de conflicte de interese. „De asemenea, vă informăm că, în conformitate cu Legea privind declararea averii şi a intereselor personale, în cadrul Judecătoriei Chişinău sunt ţinute registrele corespunzătoare conform anexelor la prezenta lege”, scrie Țurcanu, într-un răspuns la subiect.
sursa: zdg.md
„Jocuri” la nivel înalt la Procuratura Generală
Eduard Harunjen, procurorul general al R. Moldova, şi-a numit în funcţie trei adjuncţi. Dacă Iurii Garaba şi-a păstrat postul pe care l-a obţinut în 2013, celelalte două funcţii vacante vor fi ocupate de Mircea Roşioru, preşedintele Consiliului Superior al Procurorilor, şi de Igor Popa, şeful Procuraturii mun. Chişinău. Întâmplător sau nu, toţi cei trei procurori aleşi de Harunjen pentru a-i fi adjuncţi au fost, recent, implicaţi în alegerea sa în funcţia de procuror general. Popa şi Garaba i-au fost contracandidaţi, iar Mircea Roşioru – preşedintele Consiliului Superior al Procurorilor, entitate care a organizat concursul pentru alegerea şefului Procuraturii.
Numirea noilor adjuncţi ai procurorului general a fost anunţată, într-un briefing de presă, de Eduard Harunjen, procurorul general al R. Moldova, joi, 9 martie 2017, la scurt timp după şedinţa Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), în care celor 3 procurori le-a fost „eliberarat acordul scris asupra candidaturii”.
Conform hotărârii luate de CSP în privinţa lui Iurii Garaba, Eduard Harunjen a remarcat că în procesul de selectare a candidaturii acestuia „a ţinut cont de capacităţile lui managerial-organizatorice, experienţa în activitatea de procuror (peste 27 de ani), inclusiv în funcţia de adjunct al procurorului general, precum şi de activitatea sa în cadrul organelor de autoadministrare ale procurorilor”. Garaba a fost numit în funcţia de adjunct al procurorului general pentru prima dată în noiembrie 2013 şi urmează să fie responsabil de direcţia politici, reforme şi protecţia intereselor societăţii”. Iuri Garaba şi-a început activitatea în organele de drept în 1989, ca stagiar în Procuratura de supraveghere a respectării legilor în penitenciare. A tot avansat, iar înainte să devină adjunct al procurorului general, începând cu anul 2010, a condus CSP.
Din postura de preşedinte al CSP vine în funcţia de adjunct al procurorului general şi Mircea Roşioru, care a ocupat până acum funcţia de procuror-şef interimar al Direcţiei judiciare a PG. În susţinerea candidaturii lui Roşioru, Harunjen a vorbit, ca şi în cazul lui Garaba, despre „capacităţile managerial-organizatorice, experienţa în activitatea de procuror (peste 15 ani), inclusiv în funcţiile de procuror conducător, rolul activ avut în procesul de elaborare şi implementare a cadrului legislativ cu privire la Procuratură, în general, precum şi activitatea sa în cadrul organelor de autoadministrare ale procurorilor, în particular”. Roşioru a fost ales în funcţia de preşedinte al CSP în ianuarie 2014, iar conform reprezentanţilor Serviciului de Presă al PG, îşi va duce mandatul până la final, considerându-se că funcţia de adjunct al procurorului general şi cea de preşedinte al CSP nu sunt incompatibile. În noua postură, Mircea Roşioru va fi responsabil de direcţia judiciară a PG.
Numirea care a stârnit cele mai multe discuţii a fost însă cea a lui Igor Popa, procurorul mun. Chişinău, cel care s-a remarcat şi a intrat în atenţia opiniei publice în perioada guvernării comuniste, când a instrumentat sau a participat, în calitate de şef al Secţiei exercitare a urmăririi penale pe cauze excepţionale din cadrul PG, la efectuarea urmăririi penale în mai multe dosare penale deschise pe numele persoanelor care erau împotriva guvernării lui Voronin. Tot Popa a fost cel care a semnat mai multe demersuri privind judecarea şi reţinerea tinerilor protestatari la 7 aprilie 2009 în comisariatele de poliţie. Conform demersului lui Eduard Harunjen în susţinerea candidaturii lui Popa s-a ţinut cont de „capacităţile managerial-organizatorice, experienţa vastă în activitatea de procuror (peste 17 ani), inclusiv în funcţiile de procuror conducător, precum şi rolul determinant avut în activitatea organelor de autoadministrare ale procurorilor”. Popa urmează, din postura de adjunct al procurorului general, să se ocupe practic de gestionarea urmăririi penale pe toată ţara, fiind responsabil, conform declaraţiilor lui Eduard Harunjen, „de direcţia urmărire penală şi criminalistică”. După numirea sa în funcţia de adjunct al procurorului general, Popa renunţă la şefia Procuraturii mun. Chişinău, acolo unde a fost instalat la sfârşitul anului 2015.
Amnesty International Moldova a contestat numirea lui Igor Popa în funcţia de adjunct al procurorului general, criticând totodată şi reforma procuraturii, într-un comunicat remis presei la scurt timp după anunţul despre noii adjuncţi ai procurorului general. „Reforma Procuraturii a fost una din cele mai aşteptate în cadrul Strategiei de Reformare a Sectorului Justiţiei. Noua Lege a Procuraturii, intrată în vigoare în august 2016, a favorizat venirea unor persoane cu un trecut dubios în fruntea uneia din cele mai importante instituţii în veriga justiţiei. Această aşa-numită reformă a fost marcată de lipsa transparenţei procedurilor de numire, stimulare, sancţionare, avansare şi revocare a procurorilor, judecătorilor şi aparatului central poliţienesc. Un exemplu elocvent de justiţie selectivă ar fi numirea recentă a noului adjunct al procurorului general, dl Igor Popa, care, în timpul actelor de tortură în masă din aprilie 2009, fiind procuror în Procuratura sect. Râşcani, mun. Chişinău, a fost suspect în mai multe dosare privind abuzul de serviciu, acesta beneficiind de o anchetă lipsită de transparenţă”, scrie Amnesty International Moldova.
Toţi cei trei adjuncţi aleşi de Eduard Harunjen au fost implicaţi şi în alegerea acestuia în concursul din luna decembrie 2016. Iuri Garaba şi Igor Popa au fost contracandidaţii, respectiv învinşii lui Eduard Harunjen. Totodată, Harunjen a fost desemnat procuror general de către CSP, care este condus de Mircea Roşioru, celălalt adjunct desemnat al procurorului general. Şeful CSP susţine însă că nu există nicio legătură între avansarea sa şi concursul câştigat de Harunjen.
„În primul rând, nu am fost preşedinte al vreunei comisii de selectare a candidatului la funcţia de procuror general. Am fost şi mai sunt, până la 19 decembrie 2017, încă, preşedintele CSP. În conformitate cu Constituţia R. Moldova şi, în particular, cu Legea cu privire la Procuratură, CSP este entitatea care organizează concursul public pentru selectarea candidatului la funcţia de procuror general. La acel moment, CSP era format din 11 membri, iar la acea şedinţă au fost prezenţi 10 membri. Acelaşi articol din Legea cu privire la Procuratură prevede că toţi candidaţii la funcţia de procuror general sunt evaluaţi de către fiecare membru al CSP, iar punctajul final reprezintă media punctajului oferit de către toţi membrii Consiliului”, menţionează Roşioru. „Prin urmare, funcţia de preşedinte al CSP, în cadrul concursului pentru selectarea candidatului la funcţia de procuror general, este una organizatorică, iar în ponderea rezultatului final, am reprezentat doar o zecime, exact cât şi ceilalţi colegi din Consiliu. Prin punctajul oferit, nu cred că puteam să influenţez rezultatul final al concursului. Din această perspectivă, nu consider că dl Eduard Harunjen, prin propunerea candidaturii mele pentru funcţia de adjunct al procurorului general, ar fi urmărit să-mi întoarcă pretinsa favoare, toate astea, mai ales, în condiţiile în care punctajul ce a fost acordat de fiecare membru al CSP fiecărui candidat era şi este şi până astăzi necunoscut”, susţine şeful CSP şi noul adjunct al procurorului general. „Eu vreau să cred că, de fapt, candidatura mea nu a fost aleasă decât pe criterii profesioniste”, conchide Roşioru.
Eduard Harunjen, procurorul general al R. Moldova, susţine că, în desemnarea adjuncţilor săi, a ţinut cont doar de nivelul de profesionalism al procurorilor aleşi. „Eu mi-am dorit să am adjuncţi profesionişti, care să-mi uşureze lucrul. Cât ţine de dl Popa, vreau să vă spun că, în primul rând, am vrut să am un adjunct care este foarte bun specialist în domeniul urmăririi penale, care a dus dosare. Şi nu dosare din astea pe care nimeni nu le-a văzut, ci dosare de rezonanţă. Anume dosarele de rezonanţă sunt principalul test psihologic pentru un procuror. Atunci se vede cât de bine el se poate opune presiunilor, inclusiv celor care vin din spaţiul public. Noi, cu părere de rău, am crescut şi petrecut deja la pensie pleiade de procurori care niciodată nu au adoptat nicio decizie care i-ar supune unei critici, decizie care i-ar face să retrăiască sau care să-i facă vulnerabili în faţa mulţimii. Avem nevoie de procurori care să poată adopta decizii, oricât de criticate ar fi, dar care să fie conform materialelor din dosar şi în interesul justiţiei. De asta l-am ales pe Igor Popa. De asta şi el a fost criticat, pentru că a acceptat să aibă dosare pentru care, din start, era clar că o să fie criticat. Iar pentru mine, procurorii criticaţi nu sunt procurori controversaţi”, zice Harunjen.
Despre faptul că toţi cei trei adjuncţi pe care i-a ales au fost implicaţi în concursul în urma căruia a ajuns procuror general, Harunjen spune că sunt doar coincidenţe. „Este un şir logic în cariera acestor procurori. Ca să ajungi conducător de rang înalt, trebuie să treci peste câteva etape, fiind conducător la nivele mai inferioare. Nu poţi fi adjunct al procurorului general, fiind luat dintr-o funcţie de procuror într-un sector sau raion, când nu ai avut niciodată atribuţii cu PG sau activităţi de nivel republican. La toţi procurorii numiţi în funcţia de adjunct este o creştere naturală şi logică în carieră”, explică procurorul general. „Eu am vorbit cu ei, eu i-am ales. Am ţinut cont de mai multe principii, dar în primul rând am ţinut cont de nivelul lor de profesionalism. Eu îi cunosc de mulţi ani şi cunosc ce pot şi ce nu pot, dacă pot sau nu să ia decizii. Dacă un adjunct, la un moment dat, când va fi nevoit să ia decizii în privinţa unor persoane cu înaltă funcţie de răspundere, nu va putea să ia o decizie şi va spune că se gândeşte la familie şi la viitorul lui, nu e bine. Astfel de adjuncţi nu ne trebuiesc. Cu părere de rău, mai avem aşa procurori”, punctează Eduard Harunjen.
sursa: zdg.md
Astăzi, procurorul general Eduard Harungen și-a prezentat adjuncții în fața jurnaliștilor. Unul dintre ei este controversatul procuror Igor Popa, care, așa cum a scris presa, se face responsabil de fabricarea mai multor dosare penale în perioada guvernării comuniste, dar și de mușamalizarea dosarelor privind evenimentele din 7 aprilie 2009.
La o întrebare a unui jurnalist, domnul Harunjen a anunțat că un procuror din Procuratura mun. Chișinău a fost suspendat ieri din funcție, întrucât, din 2016, este anchetat pentru că a arestat ilegal o persoană care a ispășit 5,5 ani de închisoare în dosarul privind dublul omor de la Durlești, iar statul a fost obligat să îi plătească persoanei deținute compensații morale în valoare de 1,5 milioane de lei. Mai multe detalii despre caz, procurorul general nu a oferit.
O PRECIZARE. Procurorul suspendat este domnul Cociu, învinuit de Venera Gasparean în alte cazuri. Important este să se rețină că la momentul reținerii ilegale a domnului Crăciun, Cociu era procuror pentru exercitarea urmăririi penale pe cazuri excepționale în Procuratura Generală, iar șeful acestuia era, ATENȚIE!, IGOR POPA. Ultimul, în loc să fie pedepsit pentru neglijență în serviciu, a fost numit în funcția de adjunct al procurorului general, responsabil de toată ancheta din republică.
Mai mult, procurorul general a tăinuit că în același dosar au mai fost ilegal arestați doi frați, unul din ei a fost etapat în jur de un an din Turcia, iar al doilea s-a aflat internat timp de un an în casa de nebuni. Acestor frați nu li s-a permis să-și îngroape mama care a decedat în această perioadă de timp. Interesant, acestor frați le vor fi plătite compensații, ori ei vor continua să-i declare ...vinovați? Eu anterior am făcut declarații că este cunoscută persoana care a comis dublul omor de la Durlești. Eu am solicitat acel dosar, dar așa și n-am avut acces la el. Oare nu cumva conducerea Procuraturii Generale încă atunci intuia că eu voi face publice aceste crime pe care ei și azi se străduiesc să le mușamalizeze? Sunt făcute declarații tari că guvernare luptă împotriva corupției. Cu procurori corupți, mediocri? Îmi permit să am dubii că va fi posibil.
sursa: anticoruptie.md
Procurorul general și-a DESEMNAT adjuncții: „Sunt procurori profesioniști și NOTORII”
Mircea Roșioru, Igor Popa și Iurie Garaba vor activa, începând de astăzi, în calitate de adjuncți ai procurorului general Eduard Harunjen. Un ordin în acest sens a fost semnat chiar de procurorul general, care și-a prezentat noii adjuncți, doi dintre ei fiind chiar foștii săi contracandidați pentru șefia Procuraturii Generale.
„Prin ordinul procurorului general, care a fost acceptat de Consiliul Superior al Procurorilor, Mircea Roșioru, Igor Popa și Iurie Garaba vor ocupa funcțiile de adjuncți ai procurorului general. Mircea Roșioru va fi responsabil de direcția judiciară, Igor Popa – direcția urmărire penală și criminalistică, iar Iurie Garaba va fi responsabil de direcția politici, reforme și protecția intereselor societății”, a declarat astăzi Eduard Harunjen, în cadrul unei conferințe de presă.
Procurorul general a menționat că, atunci când și-a ales adjuncții, a ținut cont de mai multe aspecte, dar primordiale au fost calitățile profesionale. „Dânșii sunt profesioniști, au o bogată experiență. Sunt procurori profesioniști și notorii. Doi dintre ei au fost contracandidații mei pentru funcția de procuror general. Au trecut testul cu poligraful și întrunesc toate condițiile, inclusiv cele de integritate”, a punctat Harunjen.
Acesta a mai adăugat că are mari așteptări de la noii săi adjuncți, care urmează să lucreze pentru implementarea fiecărui element al noii Legi cu privire la procuratură.
sursa: ziarulnational.md
Culisele desemnării procurorului general
Eduard Harunjen, prim-adjunctul procurorului general, cel care a ocupat în ultimele opt luni funcția de procuror general interimar, a fost desemnat de Consiliul Superior al Procurorilor câștigător al concursului pentru funcția de procuror general, obținând cu două puncte și jumătate mai mult decât Igor Serbinov, adjunctul procurorului general. Harunjen, pentru a fi procuror general în următorii 7 ani, trebuia să fie acceptat și de președintele R. Moldova. Acesta fapt s-a produs în dimineața zilei de joi, la nici 24 de ore de la desemnarea lui Harunjen.
Etapa interviului din concursul pentru ocuparea funcției de procuror general a început miercuri, la ora 10.00, când toți cei șase candidați s-au prezentat în sala de ședințe a Procuraturii Generale (PG) și au anunțat că își susțin cererile de participare la concurs. Au urmat interviurile și întrebările din partea celor 10 membri ai Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) prezenți la ședință, fiecare candidat având 40 de minute pentru prezentare. A lipsit de la ședință Victor Micu, președintele Consiliului Superior al Magistraturii, plecat într-o deplasare de serviciu. Primul care a intrat în scenă a fost Ruslan Cașu, procuror la Procuratura Ciocana, urmat de Iurie Garaba, adjunctul procurorului general, Eduard Harunjen, prim-adjunctul procurorului general, Viorel Morari, șeful Procuraturii Anticorupție, Igor Popa, șeful Procuraturii Chișinău, și Igor Serbinov, adjunct al procurorului general. Toți au vorbit despre planurile pe care le au cu PG, dacă reușesc să învingă în concurs, dar și despre problemele din sistem. Majoritatea candidaților s-au referit și la implicarea factorului politic în activitatea Procuraturii.
Deși 10 membri ai CSP au fost la ședință, doar patru dintre aceștia au adresat întrebări candidaților. Cel mai activ a fost Mircea Roșioru, președintele CSP. Un fapt interesant s-a produs spre final. La doar câteva minute după ce Igor Serbinov și-a început pledoaria, Vladimir Cebotari, ministrul Justiției, unul din cei patru membri ai CSP care au avut întrebări către ceilalți cinci candidați, a părăsit ședința, fără a-l asculta pe candidatul Serbinov. Totuși, deși l-a ascultat doar câteva minute, ministrul Cebotari a completat fișa de evaluare a candidatului. Acest gest al „șefului” Justiției R. Moldova ar fi putut trece neobservat dacă, la final, Serbinov nu ar fi obținut al doilea cel mai mare punctaj în concurs. Conform datelor făcute publice de Mircea Roșioru, Eduard Harunjen, desemnat câștigător, a acumulat 68,58 de puncte, în timp ce Igor Serbinov, 66,01 puncte. Aceștia au fost urmați de Viorel Morari – 63,73 de puncte, Iurie Garaba – 63,11 de puncte, Igor Popa – 62,83 de puncte și Ruslan Cașu – 47,89 de puncte.
Solicitat de ZdG, ministrul Justiției a explicat că gestul său nu a influențat concursul, precizând că a reușit să-i acorde un punctaj corect lui Serbinov, chiar dacă l-a ascultat doar câteva minute. „Da, absolut, pentru că eu deja am găsit răspunsurile la toate întrebările în discursul dumnealui. Eu îl mai și cunosc din experiența pe care o are la lucrul la diferite proiecte cu ministerul, cunosc multe puncte forte și slabe ale dumnealui. Serbinov a avut un discurs foarte clar, am înțeles unele viziuni, am înțeles unele lucruri cu care eu sunt de acord din viziunile lui și unele la care eu am un pic altă opinie. Mie mi-a fost foarte clară prestația și cum să-l evaluez. Ne-am străduit să adresăm aceleași întrebări tuturor candidaților. Dl Serbinov, mai ales în partea întrebării mele, în discurs a fost mai clar ca ceilalți, pentru că el a atras o mai mare atenție. Mie mi-a fost foarte ușor să-l apreciez…. Deja aveam opinia cum să-l evaluez, dar, în același timp, trebuia să ajung urgent la o altă ședință, nu mai puțin importantă, pe care o amânasem câteva ore deja”, a punctat Vladimir Cebotari.
Eduard Harunjen, noul procuror general desemnat, a precizat, în cadrul interviului, că viitorul șef al PG trebuie să fie „un reformator, un om care cunoaște bine sistemul, trebuie să ieșim din sistemul învechit în care activează procurorii, să facem o schimbare radicală a mentalității”. El a menționat că, dacă n-ar fi deținut calitatea de procuror general interimar, nu ar fi candidat vreodată la funcția de procuror general, dar că, ajuns într-o asemenea situație, a avut de ales între a nu candida și a regreta ulterior că, deși a avut șansa să schimbe lucrurile, nu a făcut-o. „Marea noastră problemă nu este atât politizarea, cât ieșirea din sistemul învechit în care activează procurorii, ceea ce presupune o schimbare radicală de mentalitate”, a precizat Harunjen.
Candidatura lui Eduard Harunjen urmează să fie propusă pentru aprobare șefului statului. Cel mai probabil, cel care urmează să ia o decizie este Nicolae Timofti, președinte în exercițiu, ținând cont de faptul că președintele ales, Igor Dodon, încă nu a fost învestit în funcție. „Dacă se va întâmpla ca președintele să accepte candidatura mea, voi recurge la realizarea acelor măsuri pe care le-am trasat în program. Sunt câteva măsuri esențiale, care vor aduce ca efect creșterea credibilității în Procuratură, creșterea nivelului profesionist al procurorilor, voi încerca să asigur, în măsura posibilităților, o independență reală a instituției procurorilor, voi continua să fac acțiuni pentru ca procurorii să aibă în gestiune dosare de rezonanță, care, prin sentințele lor, pot schimba cât de puțin situația în R. Moldova”, a spus Harunjen. Întrebat de presă dacă a discutat vreodată cu Vlad Plahotniuc, omul despre care se vehiculează că ar controla PG, Harunjen a spus: „Cunosc mai puțin despre dumnealui decât cunoașteți voi. Eu activez de pe băncile facultății, am fost și pe timpul comuniștilor, democraților, iar asta nu mi-a afectat munca”.
Eduard Harunjen are o experiență de 20 de ani în organele Procuraturii. El este prim-adjunct al procurorului general din iulie 2015, când a fost numit în locul lui Andrei Pântea. Din martie 2016, după demisia lui Corneliu Gurin, Harunjen a preluat funcţia de procuror general interimar. Câștigătorul concursului pentru funcția de procuror general are 44 de ani şi activează în organele de drept din 1992, când a fost numit anchetator interimar la Comisariatul de Poliţie Centru din Chişinău. În 1994, devine procuror de secţie în Procuratura Chişinău, iar ulterior deţine mai multe funcţii de conducere. În 2002-2003, a fost adjunct al procurorului Chişinău. În 2005-2011, şef al Secţiei control al urmăririi penale, iar în 2011-2013, pe timpul şefiei lui Valeriu Zubco, a fost procuror pentru misiuni speciale. În august 2013, după ce în fruntea PG a venit Corneliu Gurin, Harunjen a fost desemnat şef interimar al Procuraturii Anticorupţie (PA), funcţie pe care ulterior avea s-o câştige în urma unui concurs în care toţi cei trei contracandidaţi înscrişi iniţial s-au retras. În iulie 2015, Harunjen a fost avansat în funcţia de prim-adjunct al procurorului general.
Procurorul general desemnat de CSP locuiește în Chișinău, într-un imobil de milioane, pe str. N. Smochină, la o aruncătură de băț de cartierul luxos din str. Ciocârliei, atribuit familiei Voronin. Casa a fost dată în exploatare în 2011, când Harunjen deținea funcția de procuror pentru misiuni speciale în cadrul PG. Imobilul cu două niveluri, spunea Harunjen, pentru ZdG, în 2013, când scriam pentru prima dată despre locuința sa, l-a construit „timp de 13 ani”. „În 1995, am primit apartament. În 2000, l-am vândut. Cu acei bani şi cu banii de la nuntă mi-am construit casa”. Pe lângă casa și terenul aferent, candidatul la funcția de procuror general deține și un alt teren de 5 ari, amplasat lângă imobilul său și pe care l-a cumpărat în vara anului 2000. În declarația de avere, Harunjen scrie că a plătit pentru acel teren un „preț contractual de 15 mii de lei”. Astăzi, un asemenea bun poate fi vândut cu aproximativ 70 mii de euro, conform prețului de piață (!).
În 2010, pe numele lui Harunjen și al altor doi procurori a fost inițiată o procedură disciplinară în care se invoca nimicirea dosarului penal pornit pe faptul decesului cet. Ion Ţîbuleac în urma evenimentelor din 7 aprilie 2009, dar și faptul că acesta ar fi tăinuit existența unei hotărâri privind pornirea urmăririi penale pe acest caz. Candidatul la funcția de procuror general mai era învinuit că, neîntemeiat, a considerat legal refuzul de a nu porni urmărirea penală pe acest caz. Potrivit hotărârii Colegiului disciplinar din 20 iulie 2010, Eduard Harunjen, fiind șef al Secției control al urmăririi penale, a fost recunoscut culpabil de „îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor de serviciu”. Pentru abaterea disciplinară constatată, procurorul a fost sancționat cu „avertisment”. El a contestat hotărârea, solicitând anularea ei. „Colegiul disciplinar eronat a ajuns la concluzia precum că procurorul Harunjen „a tăinuit existența hotărârii privind pornirea urmăririi penale pe faptul decesului cet. Ion Țîbuleac”, a fost concluzia CSP, condus pe atunci de Iurie Garaba, contracandidatul lui Harunjen la funcția de procuror general. Astfel, procedura disciplinară a fost încetată.
Eduard Harunjen a vorbit despre acest aspect al carierei sale și în cadrul interviului pentru funcția de procuror general, precizând că, în final, CSP a ajuns la concluzia că acțiunile sale au fost legale și că, de fapt, nimeni nu a încercat să mușamalizeze vreun dosar. „Chiar membrii societății civile din CSP au insistat ca procedura să fie anulată. Au fost cazuri regretabile în acea perioadă, la fel cum sunt și acum. Mulți oameni își pun capăt zilelor prin suicid”, a punctat procurorul general desemnat.
Campania electorală a procurorilor
Cei şase candidaţi la funcţia de procuror general, prezentaţi de ZdG în ediţia trecută, au depus la Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), pe lângă CV-uri, o scrisoare de motivare, dar şi conceptul de management şi dezvoltare instituţională a Procuraturii Generale (PG) pentru următorii 7 ani, cât va dura mandatul viitorului procuror general. La sfârşitul săptămânii trecute, acestea au fost făcute publice. Până pe 11 noiembrie, persoanele interesate pot prezenta, în formă scrisă, informaţii relevante despre activitatea profesională a candidaţilor la secretariatul CSP.
Eduard Harunjen, procurorul general interimar, scrie că „pe lângă atribuţiile de manager, noul conducător trebuie să fie un reformator, să cunoască bine sistemul, pentru a-l schimba, şi să fie gata să-şi sacrifice cariera…”.
Harunjen spune că dacă nu ar fi deţinut funcţia de procuror general interimar, nu ar fi candidat vreodată la această funcţie. „În această perioadă am înţeles că am două soluţii: fie revin la munca de procuror, unde voi activa încărcat de frustrările din cauza a ceea ce am descoperit în perioada interimatului, fie mă dedic total schimbării, încercând să fac tot ce pot pentru ca procurorii să fie liberi în activitatea lor… Am ales să nu devin un procuror frustrat”, zice şeful interimar al PG.
În conceptul de management şi dezvoltare instituţională a PG, Harunjen afirmă că „integritatea morală în calitate de criteriu de accedere în funcţie şi de promovare în funcţie e mai importantă decât competenţa profesională, motiv din care un punctaj mai înalt ar trebui atribuit anume integrităţii candidatului la concurs. Deoarece, lacunele în cunoştinţe pot fi completate, pe când integritatea morală nu poate fi supusă „transplantului”. Totodată, acesta îşi propune creşterea eficienţei în combaterea infracţiunilor sau recuperarea prejudiciilor. Harunjen promite că va solicita intervenţia CSP „pentru apărarea reputaţiei profesionale a procurorilor la adresa cărora se vor face afirmaţii defăimătoare de către unii reprezentanţi ai legislativului, executivului sau chiar ai mass-mediei”, dar şi că vor fi „luate măsuri privind prevenirea transmiterii neautorizate a unor informaţii din dosare, iar comunicarea cu mass-media se va realiza în exclusivitate prin intermediul Secţiei relaţii publice a PG, al procuraturilor specializate şi teritoriale şi prin intermediul conferinţelor de presă”.
Iuri Garaba, adjunct al procurorului general, zice că participă la concurs deoarece vrea ca procuratura să devină mai transparentă, orientată spre asigurarea securităţii cetăţeanului, iar procurorii să aibă garanţii sociale, „protecţie de stat” şi „condiţii decente de viaţă”. În conceptul de management şi dezvoltare instituţională a PG, Garaba promite să organizeze activitatea PG în corespundere cu standardele europene şi internaţionale, să consolideze implementarea politicii anticorupţie, să colaboreze eficient cu alte instituţii şi să asigure accesul la justiţie şi la un proces echitabil.
Pe termen lung, Garaba îşi propune ridicarea nivelului de prevenire a infracţiunilor în societate prin participarea procurorilor în cadrul măsurilor sociale, motivarea procurorilor cu experienţă de a acorda asistenţă metodică procurorilor începători în vederea efectuării şi organizării urmăririi penale în termene rezonabile, organizarea participării procurorilor la manifestaţii destinate informării în masă a cetăţenilor referitor la situaţia criminogenă, ridicarea imaginii procuraturii prin organizarea zilelor de audienţă în teritoriu, sate, comune, dar şi promovarea integrităţii lucrătorilor procuraturii.
„Este pentru prima dată când candidatul la funcţia de procuror general nu va mai fi selectat pe criterii politice”, zice Igor Serbinov, alt adjunct al procurorului general înscris în cursă. „Îmi propun să combin experienţa procurorilor cu vechime în muncă cu dorinţa de afirmare a tinerilor procurori. Această îmbinare ar permite dezvoltarea procuraturii şi apropierea ei de cele mai importante standarde internaţionale în materie. Sunt un adept al independenţei procesuale a procurorilor, dar în acelaşi timp, consider că independenţa trebuie raportată la noţiuni cum sunt responsabilitatea şi răspunderea”, precizează Serbinov.
În conceptul de management şi dezvoltare instituţională a PG, candidatul menţionează că „e imperios necesar ca procuratura să-şi revadă domeniile de competenţă care astăzi constituie indicatori de performanţă a sistemului şi să se concentreze inclusiv pe investigarea fraudei economice, investigarea infracţiunilor din domeniul financiar-bancar, protecţia investiţiilor străine sau investigarea infracţiunilor ce atentează la resursele naturale. În acelaşi timp, activităţile tradiţionale de investigare a crimei organizate trebuie să aibă ca finalitate depistarea şi anihilarea filierelor criminale şi nu a indivizilor în parte”. Serbinov precizează că „este regretabil faptul, că în anumite momente de tensiuni politice, tribunele principale ale statului sunt utilizate pentru a solicita procurorului general explicaţii pe cauze concrete. Acest fapt atentează nu doar la independenţa procesului de investigare, ci şi asupra imaginii Procuraturii în general. Încheierea unui Memorandum de coexistentă cu politicul ar aduce claritate asupra limitelor de interferenţă acceptabile în activitatea procuraturii, totodată indicându-se asupra caracterului total reprobabil al intervenţiilor cu tentă politică”, scrie acesta.
Viorel Morari, şeful Procuraturii Anticorupţie, afirmă că este o „persoană dinamică, cu aptitudini de comunicare şi de manager, responsabil, hotărât, predispus spre o muncă intensă şi învăţare continuă, fiind conştient de riscurile ce derivă din competenţa funcţiei de procuror general, pe care mi le asum”. Morari precizează că în mandatul său „va avea drept preocupare recuperarea prejudiciilor produse prin săvârşirea infracţiunilor, confiscarea beneficiilor obţinute prin săvârşirea infracţiunilor, inclusiv, aplicarea confiscării extinse”.
Morari a inclus în conceptul de management şi dezvoltare instituţională a PG mai multe puncte, dar şi perioada în care acestea ar urma să fie implementate. Astfel, în 2017, Morari îşi propune revizuirea structurii PG prin efectuarea unui studiu comparativ privind organizarea Procuraturii în alte state cu democraţie avansată, care va duce în final la elaborarea unei organigrame noi. Morari propune fişe de post pentru stabilirea atribuţiilor angajaţilor Procuraturii, stabilirea unei norme a muncii şi a unui volum optim de activitate pentru a asigura condiţii ce ar garanta munca de calitate, dar şi asigurarea repartizării aliatorii a cauzelor penale şi a altor materiale din gestiune. O altă promisiune a candidatului Morari este responsabilizarea procurorilor în procesul urmăririi penale şi reprezentării învinuirii, dar şi consolidarea instituţională a Procuraturii prin revizuirea numărului şi reşedinţelor procuraturilor teritoriale, identificarea zonelor vulnerabile şi iniţierea unui proiect pilot privind comasarea procuraturilor teritoriale şi schimbarea reşedinţei acestora.
„Mai bine de 17 ani sunt parte a acestui sistem, a acestei familii”, zice Igor Popa, şeful Procuraturii mun. Chişinău în scrisoarea sa de motivare. „În această perioadă a vieţii mele, în egală măsură zbuciumată, interesantă şi frumoasă, am reuşit să parcurg practic toate treptele de ierarhie şi să activez pe toate domeniile de activitate ale Procuraturii…, fapt care îmi permite să afirm că, cunosc atât laturile forte, cât şi cele vulnerabile ale acestui sistem, avantajele şi dezavantajele, ajunsurile şi neajunsurile”, scrie Popa.
Implementarea unui stil de management participativ, îmbunătăţirea comunicării în vederea prevenirii unor campanii denigratoare faţă de Procuratură, îmbunătăţirea imaginii publice a instituţiei prin sporirea vizibilităţii acesteia, consolidarea transparenţei, dar şi depolitizarea procuraturii sunt printre scopurile propuse de Popa. „Sunt necesare eforturi pentru a reforma modul de funcţionare a Procuraturii pentru a exclude posibilitatea ca asemenea influenţe să poată fi posibile. În acest scop, este necesar ca nici un organ sau funcţionar să nu aibă dreptul să intervină în mersul examinării unor cazuri concrete, inclusiv nu are dreptul să solicite informaţii sau să înainteze careva demersuri oficiale sau neoficiale, nici măcar organul legislativ”, scrie Popa.
„Pornind de la aspiraţiile de a trăi într-o ţară fără corupţie, fără crimă organizată, având în vedere continuitatea dezvoltării fenomenelor indicate, năzuind spre satisfacerea intereselor cetăţenilor, considerând statul de drept, democraţia, drepturile şi libertăţile omului şi dreptatea valori supreme, fiind conştient de responsabilitatea, dar şi atribuţiile organelor Procuraturii, reafirmând devotamentul faţă de valorile umane, dorinţa de a trăi după principii şi norme unanim recunoscute ale dreptului internaţional, adresez această scrisoare de motivare, pentru a-mi exprima dorinţa de a aplica la funcţia de Procuror General”, scrie candidatul Ruslan Caşu, procuror în cadrul Procuraturii Ciocana.
Caşu propune îmbunătăţirea imaginii publice a PG prin sporirea vizibilităţii acesteia, obţinerea credibilităţii cetăţenilor, dezvoltarea calităţilor organizatorice ale personalului PG, creşterea eficienţei instituţiei, întreprinderea acţiunilor anticorupţie în cadrul PG, dar şi asigurarea instituţiei cu încăperi de serviciu care ar corespunde normelor şi condiţiilor de muncă, instituirea funcţiei de secretar (administrator) al Procuraturii, care s-ar ocupa de management, logistică şi ar avea statut de funcţionar public, dar şi formarea bugetului Procuraturii în funcţie de performanţe, de volumul de muncă al fiecărei procuraturi, de numărul de procurori într-o anumită procuratură şi de complexitatea dosarelor din gestiune”.
sursa: zdg.md
Toți cei șase candidați la funcția de procuror general au activat doar în organele Procuraturii, fiind implicați de-a lungul anilor în dosare și acuzații scandaloase. Deși până la reformarea sistemului au ridicat salarii modeste, aceștia au reușit să adune averi impresionante. Practic toți au, fie că le declară sau nu, case, apartamente sau mașini de lux. Unii dintre candidați sunt implicați, discret, prin intermediul familiilor, și în afaceri de milioane.
La funcția de procuror general al R. Moldova și-au depus candidatura 6 persoane: Eduard Harunjen, prim-adjunctul procurorului general, care de mai bine de jumătate de an îndeplinește funcția de procuror general interimar, Igor Serbinov și Iurie Garaba, adjuncții procurorului general, Viorel Morari, șeful Procuraturii Anticorupție (PA), Igor Popa, șeful Procuraturii mun. Chișinău, și Ruslan Cașu, procuror în cadrul Procuraturii sect. Ciocana.
Candidatul Eduard Harunjen are o experiență de 20 de ani în organele Procuraturii. Acesta locuiește într-un imobil de milioane din capitală, pe str. N. Smochină, la o aruncătură de băț de cartierul luxos din str. Ciocârliei, atribuit familiei Voronin. Casa a fost dată în exploatare în anul 2011, când Harunjen deținea funcția de procuror pentru misiuni speciale în cadrul Procuraturii Generale (PG). Imobilul cu două niveluri, spunea Harunjen, pentru ZdG, în 2013,când scriam despre locuința familiei sale, l-a construit „timp de 13 ani. În 1995, am primit un apartament. În 2000, l-am vândut. Cu acei bani şi cu banii de la nuntă mi-am construit casa”. Pe lângă casa și terenul aferent, candidatul la funcția de procuror general deține și un alt teren de 5 ari, amplasat chiar lângă imobilul său și pe care l-a cumpărat în vara anului 2000. În declarația de avere, Harunjen scrie că a plătit pentru acel teren un „preț contractual de 15 mii de lei”. Astăzi, un asemenea bun poate fi vândut cu aproximativ 70 de mii de euro, conform prețului de piață (!).
Din declarația cu privire la venituri și proprietate pentru anul 2015 depusă de Eduard Harunjen la Autoritatea Națională de Integritate aflăm că, anul trecut, acesta a avut, din salariul de prim-adjunct al procurorului general, un venit de 141,3 mii de lei (aproape 12 mii de lei lunar), cu peste 60 de mii de lei mai puțin decât soția sa, Adela Harunjen, secretara Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a R. Moldova. Conform datelor publice, Adela Harunjen este și șefa Secției juridice din cadrul instituției. Ea a avut în 2015 venituri de 206 mii de lei (17 mii de lei lunar). Cu aproape 20 de mii de lei la veniturile familiei Harunjen pentru anul 2015 a contribuit și fiica Adelina Harunjen, angajată în calitate de jurist la „Vinăria Mileștii Mici” SRL. Anul trecut, membrii familiei au folosit două automobile: un Volvo fabricat în 2003 și cumpărat în 2010 și un Mercedes, fabricat în 2012 și care a fost dobândit în 2015, folosit în bază de mandat de Adelina Harunjen, document care a expirat în luna februarie 2016, conform explicațiilor lui Eduard Harunjen. Adelina Harunjen, fiica candidatului la funcția de procuror general, a absolvit dreptul la Universitatea Liberă Internațională din Moldova.
În 2010, pe numele lui Eduard Harunjen și a altor doi procurori a fost inițiată o procedură disciplinară în care se invoca nimicirea dosarului penal pornit pe faptul decesului cet. Ion Ţîbuleac în urma evenimentelor din 7 aprilie 2009, dar și faptul că acesta ar fi tăinuit existența unei hotărâri privind pornirea urmăririi penale pe faptul dat. Candidatul la funcția de procuror general mai era învinuit că, neîntemeiat, a considerat legal refuzul de a nu porni urmărirea penală pe acest caz. Potrivit hotărârii Colegiului disciplinar din 20 iulie 2010, Eduard Harunjen, fiind șef al Secției control al urmăririi penale, a fost recunoscut culpabil de „îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor de serviciu”. Pentru abaterea disciplinară constatată, procurorul a fost sancționat disciplinar cu „avertisment”. Acesta a contestat hotărârea adoptată în privința sa, solicitând anularea ei.
„Colegiul disciplinar eronat a ajuns la concluzia precum că procurorul Harunjen „a tăinuit existența hotărârii privind pornirea urmăririi penale pe faptul decesului cet. Ion Țîbuleac”, a fost concluzia Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), condus pe atunci de Iurie Garaba, contracandidatul lui Harunjen la funcția de procuror general. Astfel, procedura disciplinară a fost încetată.
Candidatul Igor Serbinov, adjunctul procurorului general, locuiește într-o casă la sol din com. Ghidighici, mun. Chișinău, în a cărei posesie a intrat încă la începutul anilor 2000. Casa pare mai degrabă modestă, dacă e s-o comparăm cu cele ale altor procurori și judecători. Familia Serbinov mai declară și un apartament de 53,8 m.p., în Chișinău, pe care l-a obținut în anul 2001. Începând cu anul 2011, soții Serbinov au investit 46,8 mii de euro, echivalentul a aproximativ 1 milion de lei, în construcția unui apartament social pentru lucrătorii procuraturii care nu beneficiază de un loc de trai. Locuința construită de firma „Basconslux” în apropiere de parcul „Valea Trandafirilor” a fost deja dată în exploatare și l-a costat pe Serbinov doar 340 de euro pentru un metru pătrat, preț aproape dublu față de cel de piață. Chiar și în aceste condiții, costul apartamentului este mult mai mare decât veniturile declarate de procurorul Igor Serbinov în ultimii ani.
Anul trecut, de exemplu, candidatul la funcția de procuror general a avut venituri de 157,8 mii de lei din salariul de adjunct al procurorului general (13 mii de lei lunar) și de 100 de mii de lei din pensie (8 mii de lei lunar). Soția acestuia, Lilia Serbinov, profesoară de biologie la Liceul „Spiru Haret” din Chișinău, a avut anul trecut venituri cumulate din activitatea didactică în sumă de 22 mii de lei (1800 de lei lunar). Veniturile familiei în anii precedenți au fost aproape aceleași sau chiar mai mici decât în 2015.
Igor Serbinov are doi copii. Fiica cea mai pare a călcat pe urmele tatălui și a studiat la Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova, iar apoi, la Institutul Național al Justiției, specialitatea judecător.
În mai 2014, Angela Serbinov a fost angajată în funcția de asistent judiciar în cadrul Direcției Grefă a Curții Supreme de Justiție. Valentin Lastavețchi, purtătorul de cuvânt al CSJ, ne-a anunțat că fiica adjunctului procurorului general nu mai activează în cadrul instanței supreme. Conform declarației sale cu privire la venituri și proprietate pentru anul 2015, ea a avut anul trecut venituri de 82,5 mii de lei. Cu toate acestea, a reușit să-și achiziționeze un BMW X3, fabricat în 2009, cu 190 de mii de lei, sumă de două ori mai mare decât veniturile sale declarate.
Familia Serbinov pare să fie pasionată de mașinile producătorului german BMW. Pe lângă faptul că și-a cumpărat anul trecut un asemenea model de automobil, fiica lui Igor Serbinov și-a umplut pagina sa de pe o rețea de socializare cu asemenea mașini. La fel a făcut și Iuliu Serbinov, fiul candidatului.
La rândul său, și Igor Serbinov conduce un automobil de model BMW, pe care l-a achiziționat în 2014, fără însă a indica în declarația sa de avere mai multe detalii despre mașină. Până în 2014,Igor Serbinov a condus un alt automobil fabricat de nemții de la BMW.
Iurie Garaba, celălalt adjunct al procurorului general înscris în cursă, indică, împreună cu familia, în declarația cu privire la venituri și proprietate pentru anul 2015, 3 apartamente, de 66 m.p., 51 m.p. și 29 m.p, achiziționate, respectiv, în 2003, 2006 și 2013. Iurie Garaba a trecut în declarație și un garaj cu o suprafață de 32 m.p., procurat în 2015. Pe lângă acestea, în ultimii ani, familia Garaba a achiziționat și alte apartamente, doar că le-a trecut pe numele Mariei Urmanova, soacra procurorului Iurie Garaba.
Soții Iurie și Irina Garaba locuiesc în sect. Râșcani al capitalei, în două apartamente aflate unul lângă altul, de 66 şi, respectiv 29 m.p., care, cel mai probabil, au fost transformate într-o singură locuință. Primul apartament, de 66,9 m.p., i-a fost donat Irinei Garaba de către mama sa, în 2007. Celălalt, de 29 m.p., a fost obținut în 2003, în urma unui contract de schimb. În același an, soacra procurorului a cumpărat un alt apartament, de 50 m.p., în vecinătate. Tranzacțiile imobiliare ale Mariei Urmanova nu s-au oprit aici. În 2011, pe când avea 64 de ani, aceasta cumpără un alt apartament de 35 m.p., tot în sect. Râșcani al capitalei. Un an mai târziu, în 2012, Maria Urmanova achiziționează încă un apartament, de 38 m.p., de această dată pe str. București.
Irina, soția lui Iurie Garaba, este angajată la „Fabrica Avicola Tochile” SRL, de unde a raportat pentru anul 2015 venituri în sumă de 14,4 mii de lei, dar și în cadrul Reprezentanței „Martical” LTD, de unde a avut un salariu de 23,9 mii de lei. Datele de la Camera Înregistrării de Stat arată că „Fabrica Avicola Tochile” SRL este administrată de Victor Garaba, unul din cei doi frați ai candidatului la funcția de procuror general. SRL-ul are un capital social de 7,1 milioane de lei (!) și un fondator care se ascunde după un off-shore din Cipru, „Lifaza Limited”. Reprezentanții Primăriei din s. Sipoteni, r. Călărași, acolo unde se află fabrica, ne-au anunțat că aceasta nu funcționează încă din 2011, an în care a fost privatizată. Aceasta se întinde pe o suprafață de aproape 14 ha, iar conform datelor de la Cadastru, în 2011, terenul și clădirile fabricii au fost ipotecate pentru un credit de 200 de mii USD firmei „Lascom Trading LLP” din Londra, Marea Britanie. În octombrie 2016, compania a fost dizolvată.
Astăzi, firma „Fabrica Avicola Tochile” SRL are adresa juridică pe str. George Călinescu, 2. Acolo am găsit însă doar un oficiu, iar persoana care era acolo ne-a îndemnat să discutăm cu Victor Garaba, care însă a avut telefonul mobil deconectat. Iurie Garaba susține că nu are legătură nici cu apartamentele cumpărate de soacră și nici cu fabrica off-shore condusă de fratele său. „Nu am cumpărat eu apartamentele soacrei și nu eu le-am înregistrat pe numele ei. Las’ să se vadă cine a fost soacra și de unde le are… Da, fratele este director la acea fabrică. N-am nicio legătură cu ea. Am fost o dată acolo, întâmplător. Nu mă cunoaște nimeni acolo. Despre fabrică știu doar că la acest moment ea nu lucrează”, a menționat Iurie Garaba.
Procurorul Iurie Garaba conduce un BMW 525 și are datorii de 30 de mii de euro și 5,6 mii USD, contractate în anul 2013. La fel ca și majoritatea colegilor săi, deși declară 3 apartamente, Iurie Garaba a beneficiat și el de apartament social în blocul ridicat de „Basconslux” pentru procurori.
În 2013, Iurie Garaba, fiind președintele CSP, a fost implicat într-un incident, soldat cu o bătaie, în care a fost implicat şi un tânăr, Gheorghe Munteanu. A doua zi, subiectul „lua foc”, mai ales după ce Eugen Bordos, procurorul care conducea urmărirea penală pe acest caz, a solicitat eliberarea unui mandat de arest pentru 30 de zile pe numele lui Munteanu. Solicitarea procurorului a fost admisă de judecătorul de instrucţie Ion Morozan, care a eliberat pe numele tânărului un mandat de arest pentru 20 de zile. Atunci, Vlad Roşca, avocatul lui Gheorghe Munteanu, declara pentru ZdG că acesta nu este vinovat, că el doar s-a apărat şi că cel care a provocat scandalul a fost însuşi procurorul. Peste 8 zile, tânărul și-a schimbat însă discursul, și-a luat vina asupra sa și a fost eliberat din arest, iar dosarul, finalizat cu o amendă.
Candidatul Viorel Morari, șeful PA, este procuror de 15 ani. Conform declaraţiei cu privire la venituri şi proprietate pe anul 2015, a avut anul trecut un salariu de 127 mii de lei şi venituri de aproape 120 de mii din activităţi didactice sau diurne. Cu 14,4 mii de lei, la „prosperarea” procurorului au contribuit și părinții săi. În 2014, de exemplu, Morari declara că părinţii i-au acordat un ajutor material în sumă de 27,7 mii de lei. Șeful PA locuiește într-un apartament de tip mansardă, cu o suprafață de 99,3 m.p., care aparține părinților săi, așa cum a specificat procurorul într-un interviu pentru ZdG, acordat în luna iunie 2016.
„La momentul intrării în funcţie (de șef al PA) sunt proprietarul unei Skoda Octavia din 2006”, preciza Morari, care a indicat în declarația sa cu privire la venituri și proprietate pentru anul 2015 nu mai puțin de 7 automobile, șase dintre ele fiind cu drept de uz. „În 2015 am declarat alte automobile, printre care Skoda Octavia, Land Rover, Volvo, Skoda Superb şi iar, Skoda Octavia. Acestea sunt automobile pe care le-am folosit, dar ele niciodată nu au fost ale mele. De exemplu, nu am avut automobil sau nu-l foloseam, luam pe vreo săptămână de la cineva o maşină. De exemplu, Volvo XC 90 este al fratelui. Cineva putea să mă vadă la volan şi putea să spună că Morari are automobil, dar nu l-a declarat. Iată de ce am declarat toate maşinile pe care le-am folosit”, preciza procurorul Morari. Până în 2029, candidatul la funcția de procuror general are de rambursat datorii în sumă de 15 mii de euro și 15 mii USD, contractate în 2014, cu o rată a dobânzii de 0%.
Părinţii candidatului la funcţia de şef al PG sunt proprietarii a două apartamente în Chişinău, unul de 33 m.p., cumpărat în 2012, şi altul, pe str. Lev Tolstoi, cu o suprafață cadastrală de 88,9 m.p., procurat în 2010, în care părinţii procurorului au investit începând cu 2008. Deși suprafața este diferită, cel mai probabil acesta este apartamentul pe care Morari l-a indicat în ultima sa declarație cu privire la venituri și proprietate și în care ar locui. În decembrie 2013, Eugenia Morari, mama lui Viorel Morari, fostă profesoară, a fondat firma „Irarom-Grup”, cu un capital social de 3,9 milioane de lei (!) şi adresa juridică în satul Ţaul, Donduşeni, localitatea de baştină a lui Viorel Morari. Firma deţine o staţie PECO în localitate şi este administrată de Oleg Morari, fratele procurorului. Și acesta este proprietarul unui apartament în Chişinău, de 49 m.p., cumpărat în 2005.
Viorel Morari este procuror din 2002. În 2013, acesta era șef interimar al PA când a fost demis din această funcție de Andrei Pântea, proaspăt instalat în funcția de procuror general interimar. La scurt timp, Pântea a remis și un demers pe adresa CSP, solicitând inițierea unei proceduri disciplinare în privința lui Morari. În document, Pântea semnala faptul că „la 25 ianuarie 2013 a fost creat un grup de control pentru verificarea activității PA pe parcursul anului 2012”, iar în urma verificărilor au fost stabilite mai multe încălcări ale obligațiilor de serviciu admise de conducerea instituției, „la compartimentul conducere și exercitare a urmăririi penale, reprezentarea acuzării de stat și respectarea regimului secret”. CSP a respins însă solicitarea lui Pântea. În acea perioadă, și Morari s-a plâns CSP-ului pe acțiunile lui Pântea, precizând că acesta ar urmări să-i strice imaginea. Nici în acest caz, CSP nu a inițiat însă o procedură disciplinară.
Candidatul Igor Popa, procurorul mun. Chișinău, locuiește, împreună cu soția sa, Ala, într-un apartament de 123 m.p., achiziționat în 2013, după ce au vândut unul mai mic, în același an.Anul trecut, soții Popa au procurat și o debara de 6 m.p. Soția procurorului, Ala, care a avut venituri din avocatură de 23,9 mii de lei în 2015, conduce, prin mandat, un automobil de lux, Hyundai Genesis, fabricat în 2015. Prețul unei asemenea mașini începe, în R. Moldova, de la 37 de mii de euro, dar, în funcție de dotări, poate ajunge să coste și până la 53 de mii de euro. Procurorul Igor Popa conduce, la rându-i, un Hyundai Santa Fe, fabricat și cumpărat în 2014. Anul trecut, Igor Popa a avut, din salariu, venituri în sumă de 113,6 mii de lei (10 mii de lei lunar). Alți 310 mii de lei familia Popa i-a obținut din vânzarea a două automobile, Toyota Camry și Mazda 6. Igor Popa este din 1999 în organele Procuraturii. Igor Popa a refuzat să discute cu noi despre mașina pe care o conduce soția sa, spunându-ne că „nu e mașina mea. Sunați-o pe dna Ala Popa și întrebați-o”. Aceasta nu a răspuns la apeluri.
Igor Popa s-a remarcat şi a intrat în atenţia opiniei publice în perioada guvernării comuniste, când a instrumentat sau a participat, în calitate de şef al Secţiei exercitare a urmăririi penale pe cauze excepţionale din cadrul PG, la efectuarea urmăririi penale în mai multe dosare penale deschise pe numele persoanelor care erau împotriva guvernării lui Voronin. Astfel, Serafim Urechean, Nicolae Andronic, Valeriu Pasat sau Constantin Becciev au fost urmăriți penal, iar ulterior, declarați nevinovați, în mai multe dosare cu iz politic. Igor Popa este şi procurorul care a semnat mai multe demersuri privind judecarea şi reţinerea tinerilor protestatari la 7 aprilie 2009 în comisariatele de poliţie. Anterior, pentru ZdG, Igor Popa spunea că nu are „niciun regret” în privința dosarelor instrumentate de-a lungul carierei. „Toate acţiunile au fost perfect legale. Dacă ar fi fost altfel, nu aş fi ajuns la 17 ani de lucru în Procuratură. Oricare ar fi dosarele, şi 7 aprilie, oricare, nu am ce să-mi reproşez. Toate acţiunile au fost legale”, ne-a replicat Igor Popa.
Ruslan Cașu activează în cadrul Procuraturii sect. Ciocana din Chișinău. Acesta are viza de reședință într-un apartament de 71 m.p. din sect. Ciocanaal capitalei, înregistrat pe numele său și al unei rude. În aceste condiții, deși este proprietar de apartament, Ruslan Cașu a obținut, conform declarației sale cu privire la venituri și proprietate pentru anul 2015, 877,6 mii de lei de la Primăria mun. Chișinău, în urma unei tranzacții de împăcare. Acordul a venit după ce, anterior, Curtea Supremă de Justiție a obligat autoritățile publice locale să asigure familia Cașu cu locuință. În 2015, Ruslan Cașu a cheltuit o parte din acești bani, cumpărându-și un apartament cu o suprafață de 70 m.p. Candidatul la funcția de procuror general conduce un Mercedes cumpărat în 2013, dar fabricat în 1994. În 2015, procurorul a avut un salariu lunar de 7,5 mii de lei (90 de mii pe an), iar soția sa, angajată la Serviciul Stare Civilă Ciocana, un salariu lunar de 3,7 mii de lei (45 de mii pe an).
În 2011, Ruslan Cașu a fost învinuit de îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor de serviciu la reprezentarea învinuirii pe o cauză penală, după ce nu a atacat o hotărâre a Curții de Apel (CA) Chișinău. Colegiul Disciplinar însă a ajuns la concluzia că procurorul nu este vinovat. În 2012, pe numele lui Cașu a fost intentată o altă procedură disciplinară. Acesta, fiind procuror în cadrul Procuraturii de nivelul CA Chișinău, în iulie 2011, la ora 3 noaptea, aflându-se în concediu de odihnă, a intrat în barul „LGL Karaoke”, situat în mun. Chişinău, str. M. Sadoveanu nr. 24, şi în urma unor dispute cu alţi vizitatori ai localului, a iniţiat un conflict, urmat de solicitarea ajutorului din partea poliţiei.
Deși, inițial, Colegiul Disciplinar l-a scos nevinovat, Victor Ababii, șeful Secției securitate internă a PG, a atacat decizia Colegiului, precizând că „în cadrul controlului de serviciu, Caşu personal a explicat că 1-a scos forţat din bar pe unul din clienţii de la masa vecină şi că s-au lovit reciproc, iar la sosirea echipajului de poliţie i-a înjurat cu cuvinte necenzurate şi a aruncat în ei cu gentuţa, deoarece ultimii îl filmau fără voia sa”. Totodată, procurorul Cașu i-a dat unei persoane necunoscute numărul de telefon al procurorului general şi 1-a rugat să-i telefoneze. „Comportamentul neadecvat al procurorului Caşu a fost confirmat şi prin declaraţiile cet. Starâş Veaceslav, colaboratorii de poliţie Ciuntu O., Bunduchi V. și Rotaru I.”, se precizează în hotărârea CSP, care hotăra să-i aplice lui Cașu sancțiunea disciplinară, „mustrare”. Deși decizia a fost atacată de procuror în judecată, magistrații i-au respins pretențiile. În 2015, Ruslan Cașu a fost, din nou, cercetat disciplinar, fiind, într-un final, declarat nevinovat după ce a audiat un medic în incinta unui spital, noaptea, în afara orelor de lucru. Ruslan Cașu este procuror din 2004.
sursa: zdg.md
CV-urile şi motivaţia candidaţilor la funcţia de procuror general
Cu o singură excepţie, şefii importanţi din organele procuraturii şi-au depus dosarele la concursul pentru funcţia de procuror general: Eduard Harunjen, procurorul general interimar, Iurie Garaba şi Igor Serbinov, cei doi adjuncţi ai procurorului general, Viorel Morari, şeful Procuraturii Anticorupţie, şi Igor Popa, procurorul mun. Chişinău. Printre candidaţi se regăseşte şi un procuror simplu, Ruslan Caşu, de la Procuratura Ciocana.
Toţi cei şase pretendenţi la funcţia de procuror general s-au înscris în cursă în ultima zi de concurs, în după-amiaza zilei de 24 octombrie 2016, deşi concursul a fost anunţat încă pe 22 septembrie. ZdG vă propune o trecere în revistă a activităţii celor şase procurori.
Harunjen: „Aş încerca să continui”
Candidatul Eduard Harunjen este prim-adjunct al procurorului general din iulie 2015, când a fost numit în locul lui Andrei Pântea. Din martie 2016, după demisia lui Corneliu Gurin, Harunjen a preluat funcţia de procuror general interimar. El are 44 de ani şi activează în organele de drept din 1992, fiind anchetator interimar la Comisariatul de Poliţie Centru al mun. Chişinău. În 1994, devine procuror de secţie în Procuratura mun. Chişinău, iar ulterior deţine mai multe funcţii de conducere. În 2002-2003, a fost adjunct al procurorului mun. Chişinău. În 2005-2011, a fost şef al Secţiei Control al Urmăririi penale, iar în 2011-2013, pe timpul şefiei lui Valeriu Zubco, a fost procuror pentru misiuni speciale. În august 2013, după ce în fruntea PG a fost numit Corneliu Gurin, Harunjen este desemnat şef interimar al Procuraturii Anticorupţie (PA), funcţie pe care ulterior avea s-o câştige în urma unui concurs în care toţi cei 3 contracandidaţi înscrişi iniţial s-au retras. În iulie 2015, Harunjen a fost avansat în funcţia de prim-adjunct al procurorului general.
„Pe parcursul interimatului meu s-au făcut cele mai importante acţiuni de reformare, cele mai vizibile. Am stat la baza creării noii structuri. A fost o provocare, pentru că am creat o structură nouă. După mine, e nevoie de continuitate, pentru că, odată ce s-a creat o procuratură nouă, lucrul trebuie dus la bun sfârşit… Împreună cu procuraturile specializate, ne-am consolidat puterile, dar mai avem multe de făcut. Aceste două procuraturi vor duce dosarele de rezonanţă, care fac imagine procuraturii… Şi aici e nevoie de continuitate. Aş încerca să continui aceste lucruri. E o automotivare, să continui ce am început. Nu în ultimul rând, multe dosare de rezonanţă pe care le-am început şi le-am condus, fie de la Anticorupţie, fie de aici, urmează a fi finalizate… Vreau să schimb percepţia de până acum… În plus, eu activez de mulţi ani în organele de drept şi am considerat că aş putea face faţă la această ultimă provocare în cariera mea de procuror”, îşi explică Harunjen decizia de a candida.
Un alt pretendent la fotoliul de procuror general, Iurie Garaba, deţine funcţia de adjunct al procurorului general din noiembrie 2013. Garaba are 53 de ani. El şi-a început activitatea în organele de drept în 1989, ca stagiar în Procuratura de supraveghere a respectării legilor în penitenciare. Ulterior, a devenit ajutor şi ajutor superior al procurorului, pentru ca în 1996 — 1999 să conducă secţia pentru supravegherea respectării legilor în penitenciare. În 2001 — 2003, a fost adjunct al procurorului Chişinău, iar în 2003 — 2004 – procuror interimar al sect. Centru, mun. Chişinău. În 2005-2009 a fost şef al secţiei investigaţii financiar-economice şi protecţia drepturilor omului, iar în 2009 — 2013, înainte de a deveni adjunct al procurorului general, şef al Direcţiei Investigaţii generale din cadrul PG. În 2010, Garaba a fost ales preşedinte al CSP. Acesta nu a răspuns la apeluri pentru a ne spune motivele pentru care candidează la funcţia de procuror general.
Igor Serbinov, celălalt adjunct al procurorului general care şi-a depus dosarul, activează în procuratură din 1988, când a fost numit ajutor al procurorului r. Frunze din Chişinău. În 1992 — 1996, Serbinov e procuror al secţiei judiciar-penale din cadrul PG, iar ulterior – adjunct al procurorului judeţului Chişinău. În 2004, devine şef al secţiei judiciar-penale a PG, iar ulterior şef al Direcţiei Judiciare. Deţine funcţia de adjunct al procurorului general încă din 2007, fiind numit în această funcţie la scurt timp după ce Valeriu Gurbulea, un apropiat al Partidului Comuniştilor, aflat atunci la guvernare, devenise procuror general. Nici Serbinov nu a răspuns la apelurile telefonice ale ZdG.
La jumătate de an după ce a luat concursul pentru suplinirea funcţiei vacante de şef al PA, Viorel Morari a aplicat şi la cea de procuror general. Morari este fost şef al Secţiei conducere a urmăririi penale în organele centrale ale MAI şi ale SV. Anterior, Morari a condus PA din postura de interimar, timp de jumătate de an, fiind demis în ianuarie 2013, după plecarea lui Valeriu Zubco şi instalarea în fruntea PG a lui Andrei Pântea. Ex-procurorul general interimar l-a învinuit atunci pe Morari de nereguli, solicitând CSP iniţierea unei proceduri disciplinare pe numele acestuia. În aceeaşi perioadă, şi Viorel Morari a depus la CSP o plângere pe numele lui Pântea. Ambele sesizări, însă, au rămas fără răspuns. Totuşi, cel care a plecat, într-un final, din PG a fost Pântea. Recent, acesta a fost reţinut în dosarul Karamalak, instrumentat de Procuratura condusă de Morari. După plecarea din PA, cariera lui Morari a fost în ascensiune, fiind numit, după câteva derogări, şef al Secţiei conducere a urmăririi penale în organele centrale ale MAI şi ale SV. În decembrie 2013, la Adunarea Generală a Procurorilor, a fost ales membru al Colegiului de Calificare, iar la scurt timp – preşedinte al acestui Colegiu. În ultimele şase luni, fiind şef al PA, instituţia respectivă a iniţiat mai multe dosare de rezonanţă, fiind reţinuţi mai mulţi judecători, vameşi şi poliţişti. Unii au catalogat dosarele deschise în perioada electorală ca având tentă politică.
„Candidez pentru că, în primul rând, chiar colegii mă întrebau de ce nu candidez. Dar, nu asta m-a făcut să particip la concurs. Dacă nu candidam, în viziunea mea, se considera că, uite, eu mi-am găsit locul şi nu am aspiraţii de creştere în carieră. Totodată, chiar mi-i interesantă reacţia celor care participă în calitate de contracandidaţi şi atitudinea care se va crea, atât în perioada concursului, cât şi ulterior acestuia. Al treilea motiv e că vreau să demonstrez că nu depind de cineva, inclusiv de procurorul general care este acum, care, la acest moment, este contracandidatul meu. Pentru asta s-a elaborat noua lege cu privire la procuratură, pentru asta au fost instituite anumite mecanisme, ca să permită oricărui să-şi înainteze candidatura. Al patrulea aspect ţine de acest concurs, fiind alte condiţii, mai drastice, decât la cel pentru funcţia de şef al PA. Pur personal, sunt lucruri care mă tentează pentru a-mi verifica mai departe calităţile şi capacităţile mele. Inclusiv testul cu poligraful, vreau şi trebuie să-l trec”, îşi motivează Morari pasul.
Şi Igor Popa, cel care este procurorul mun. Chişinău de la începutul anului 2016, şi-a anunţat dorinţa de a candida la funcţia de procuror general. Recent, pe 24 septembrie 2016, prin unanimitate de voturi, el a fost ales şi în funcţia de preşedinte al Colegiului pentru Selecţia şi Cariera Procurorilor. Popa are 40 de ani, este absolvent al Facultăţii de Drept a Universităţii de Stat din Moldova şi şi-a început cariera în cadrul organelor Procuraturii în anul 1999, deţinând pe parcurs mai multe funcţii în procuraturile sectoarelor Centru şi Râşcani, şef al Secţiei exercitare a urmăririi penale pe cauze excepţionale a PG, procuror pentru misiuni speciale şi procuror al sectorului Râşcani al capitalei. Igor Popa, numele căruia a fost implicat de-a lungul timpului în examinarea mai multor dosare dubioase, cu tentă politică, nu a răspuns la apelurile ZdG pentru a ne spune de ce a decis să candideze la funcţia de procuror general.
Ruslan Caşu, al şaselea candidat, este procuror la Procuratura Ciocana, fiind transferat după reorganizarea PG. Anterior, el a activat în Secţia exercitare a urmăririi penale, Secţia exercitare a urmăririi penale în cauze de criminalitate organizată, conform declaraţiei sale cu privire la venituri şi proprietate, dar şi în cadrul Procuraturii de nivelul Curţii de Apel Chişinău. În ultimii 5 ani, pe numele candidatului la funcţia de procuror general au fost iniţiate 3 proceduri disciplinare. Cu aceste detalii, vom reveni însă în ediţiile viitoare. Întrebat de ce a hotărât să candideze, Ruslan Caşu a precizat: „Consider că întrunesc cerinţele”. Rugat să detalieze, Caşu a menţionat: „Particip la concurs pentru schimbări mai bune”. Ulterior s-a scuzat, spunându-ne că nu mai poate vorbi.
„La 27 octombrie, are loc prima şedinţă de admisibilitate a dosarelor candidaţilor. Până la 24 noiembrie, toţi candidaţii ar trebui să treacă detectorul comportamentului simulat (poligraf), să fie verificaţi de SIS, să le fie verificată starea de sănătate. După 28 octombrie, în 10 zile lucrătoare, pe pagina web a procuraturii va fi afişată lista candidaţilor, CV-ul lor, scrisoarea de motivare şi conceptul de management şi dezvoltare instituţională a Procuraturii pentru următorii 7 ani, iar persoanele interesate vor fi invitate să se expună în scris, atât pro cât şi contra, despre candidaţi. După 24 noiembrie, va avea loc o rundă secundă de admisibilitate a candidaţilor şi se stabileşte data interviului. În cadrul interviului, care va avea loc în prima decadă din decembrie, se desemnează învingătorul concursului. După aceasta, candidatul va fi propus pentru investire în funcţie, fie Parlamentului, fie Preşedintelui, în dependenţă de cum avansează modificarea art.124 din Constituţie”.
sursa: zdg.md
Procurori cu dosare dubioase, șefi de Colegii la Procuratura Generală
Săptămâna trecută, procurori care au făcut carieră în timpul guvernării comuniste, instrumentând mai multe dosare dubioase, au fost aleşi în funcţii-cheie în cadrul Procuraturii Generale. Igor Popa, procurorul municipiului Chişinău, a fost ales în funcţia de preşedinte al Colegiului pentru selecţia şi cariera procurorilor, organ care are rolul de a organiza concursuri pentru funcţiile vacante din procuratură, în timp ce Valeriu Bodean a fost desemnat preşedinte al Colegiului de evaluare a performanţelor procurorilor.
Din 1 august 2016 a intrat în vigoare legea cu privire la Procuratură. Aceasta prevede o nouă structură a Procuraturii Generale (PG) şi numirea tuturor procurorilor care doresc să acceadă în funcţii de conducere în baza unor concursuri. „Toţi procurorii care doresc să candideze la anumite funcţii de conducere vor fi evaluaţi, iniţial, de către membrii Colegiului de evaluare a performanţelor procurorilor (CEPP), iar ulterior, după înscrierea lor în Registru, de către membrii Colegiului pentru selecţia şi cariera procurorilor (CSCP). Atestările anterioare, evaluările obţinute în cadrul ex-Colegiului de calificare, adică tot ce a fost până la 1 august, s-a şters cu buretele, mai puţin efectele sancţiunilor disciplinare din ultimul an”, precizează Mircea Roşioru, preşedintele Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). În aceste condiţii, cele două Colegii din subordinea CSP au astăzi un rol primordial.
Sâmbătă, 24 septembrie 2016, prin unanimitate de voturi, în funcţia de preşedinte al CSCP a fost ales procurorul municipiului Chişinău, Igor Popa (foto sus). Într-un comunicat de presă al PG se menţionează că noul preşedinte al CSCP are 40 de ani, este absolvent al Facultăţii de Drept a Universităţii de Stat din Moldova şi că şi-a început cariera în cadrul organelor Procuraturii în anul 1999, deţinând pe parcurs mai multe funcţii în procuraturile sectoarelor Centru şi Râşcani, şef al Secţiei exercitare a urmăririi penale pe cauze excepţionale a PG, procuror pentru misiuni speciale, procuror al sectorului Râşcani al capitalei, iar începând cu anul 2015, funcţia de procuror al municipiului Chişinău.
Ce nu spun reprezentanţii PG e că Igor Popa s-a remarcat şi a intrat în atenţia opiniei publice în perioada guvernării comuniste, când a instrumentat sau a participat, în calitate de şef al Secţiei exercitare a urmăririi penale pe cauze excepţionale din cadrul PG, la efectuarea urmăririi penale în mai multe dosare penale deschise împotriva persoanelor care erau împotriva guvernării lui Voronin, cum ar fi Serafim Urechean, Nicolae Andronic, Valeriu Pasat sau Constantin Becciev. Popa este şi procurorul care a semnat mai multe demersuri privind judecarea şi reţinerea tinerilor protestatari la 7 aprilie 2009 în comisariatele de poliţie. În martie 2010, la scurt timp după ce guvernarea comunistă pleacă, Igor Popa depune cerere de demisie din funcţia de şef al Secţiei exercitare a urmăririi penale pe cauze excepţionale din cadrul PG şi solicită să activeze acolo în calitate de procuror simplu. La scurt timp însă, se alege cu o nouă funcţie, cea de procuror pentru misiuni speciale, şi cu un birou în sediul PG, lângă cel al procurorului general. De atunci, cariera sa a tot avansat. În 2012 a câştigat concursul pentru şefia Procuraturii sect. Râşcani, mun. Chişinău, iar în decembrie 2015, după ce era clar că procuraturile teritoriale din Chişinău, în baza noii legi a Procuraturii, vor fi desfiinţate, Popa este numit şef interimar al Procuraturii mun. Chişinău, pentru ca ulterior, în luna martie, să câştige concursul pentru numirea în această funcţie.
Igor Popa s-a mutat în 2013 în casă nouă, procurându-şi un apartament de 123 m.p., a cărui valoare de piaţă depăşeşte 1 milion de lei, mult peste salariul său anual, care a ajuns la doar 113 mii de lei în 2013 şi 111 mii în 2014. În 2014, Igor Popa şi-a cumpărat şi maşină nouă, o Hyundai Santa Fe fabricată în 2014, cu 405 mii de lei. El mai declară că deţine, prin procură, o Toyota Camry fabricată în 2008, pe care o evaluează (conform „estimării personale”) la doar 50 mii de lei (2 mii de euro). În 2014, Popa a vândut un automobil Mazda 6 cu 153 mii de lei, iar în 2013, un apartament de pe bd. Dacia cu 302 mii de lei. Soţia lui Igor Popa, Ala Popa, este avocată, aflată acum însă în concediu pentru îngrijirea copilului.
„Dl Popa a fost ales în calitate de membru al Colegiului pentru selecţia şi cariera procurorilor la Adunarea Generală a procurorilor din 27 mai. Preşedinte a fost ales la şedinţa de sâmbătă. A fost propusă candidatura sa spre examinare de către membrii Colegiului. Votul a fost secret. Asta a fost opţiunea lor şi trebuie să o respectăm. Până la urmă, eu cred că dl Popa este un procuror care va conduce bine activitatea acestui Colegiu”, consideră Mircea Roşioru, preşedintele CSP.
„Vrem realizarea cu succes, în deplină măsură, a activităţilor Colegiului conform legii cu privire la Procuratură”, ne-a spus Popa despre planurile pe care le are în această funcţie. Cât despre dosarele dubioase pe care le-a instrumentat, Popa spune că nu are „niciun regret. Toate acţiunile au fost perfect legale. Dacă ar fi fost altfel, nu aş fi ajuns la 17 ani de lucru în Procuratură. Oricare ar fi dosarele, şi 7 aprilie, oricare, nu am ce să-mi reproşez. Toate acţiunile au fost legale”, ne-a replicat Igor Popa.
Colegiul pentru selecţia şi cariera procurorilor, condus începând cu data de 24 septembrie 2016 de către Igor Popa, are mai multe atribuţii importante, în special acum, când în funcţii urmează să fie selectaţi prin concurs practic toţi procurorii din R. Moldova, după ce, din 1 august 2016, a intrat în vigoare noua lege a Procuraturii. Colegiul va avea rolul de a examina dosarele candidaţilor la funcţia de procuror, actele prezentate de către aceştia, dosarele şi actele prezentate de procurorii care solicită transferul sau promovarea într-o funcţie superioară, dar şi de a organiza şi desfăşura interviuri cu participanţii la concurs, de a oferi punctaj acestora sau de a adopta hotărâri motivate cu privire la rezultatele concursului.
Tot sâmbătă, 24 septembrie, şi CEPP s-a convocat în noua componenţă şi a examinat chestiuni privind organizarea activităţii în noile mandate de 4 ani. Şi tot prin unanimitate de voturi, membrii Colegiului l-au ales în funcţia de preşedinte al acestui organ de autoadministrare pe Valeriu Bodean – procuror adjunct interimar al şefului Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale. Bodean are 38 de ani, activează în organele procuraturii începând cu anul 2000, deţinând pe parcurs mai multe funcţii: în Procuratura sect. Ciocana, Procuratura capitalei şi PG.
Deşi mai discret, şi Bodean a examinat dosare cu tentă politică în perioada guvernării comuniste. Astfel, acesta a fost acuzatorul de stat care a dispus arestarea omului de afaceri Gabriel Stati, dar şi a şefului pazei sale de corp, Aurel Marinescu, învinuiţi în aprilie 2009 de organizarea acţiunilor de dezordine în masă şi uzurpare a puterii de stat. În noiembrie 2009, dosarul pe numele lui Stati a fost clasat. Ulterior, acesta a mers la CEDO. Cazul s-a soluţionat însă amiabil după ce Guvernul R. Moldova a recunoscut violarea în acest caz a Convenţiei, respectiv, detenţia ilegală aplicată la solicitarea procurorului Valeriu Bodean. Tot Bodean a instrumentat şi cazul maiorului de poliţie Constantin Domnişor, care, fiind director al Centrului chinologic al Ministerului Afacerilor Interne, a devenit ţinta unei tentative de asasinat printr-o explozie cu grenadă. Atunci, deşi Domnişor îl acuza pe ministrul de Interne, Gheorghe Papuc, procurorul Bodean, care pe atunci activa la Procuratura municipală, a anunţat concluzia pe „cazul Domnişor”: „Ministrul de Interne, Gheorghe Papuc, nu are nicio legătură cu tentativa de asasinare a maiorului Domnişor şi a familiei sale. Atentatul a fost comis de un tânăr, care a găsit grenada în stradă”. Procurorii l-au făcut vinovat pe Vitalie Gaidău, care, în cadrul audierilor, afirma că este nevinovat şi că a fost torturat timp de o lună în izolatorul de pe str. Tighina, fiind forţat să-şi asume vina. Această versiune, însă, nu o credea nici măcar victima, Constantin Domnişor, care l-a şi susţinut pe Gaidău în mai multe rânduri. Astăzi, acel dosar nu are încă o finalitate clară, tânărul acuzat fiind în libertate. Valeriu Bodean nu a răspuns la apelurile ZdG.
Colegiul de evaluare a performanţelor procurorilor stabileşte programul de evaluare a activităţii procurorilor, examinează dosarele procurorilor supuşi evaluării, actele prezentate de ei şi actele referitoare la ei, organizează şi desfăşoară interviuri cu procurorii supuşi evaluării şi adoptă hotărâri cu privire la aceştia.
sursa: zdg.md
Prin abonarea la newsletterul Magistrat.md veti fi permanent informat despre noile modificari pe site
Toate drepturile rezervate
Copyright "Juriştii pentru Drepturile Omului" © 2014