Baza de date a procurorilor Republicii Moldova
Exemplu: Lavciuc Corneliu
Căutare avansată
sursa foto: unimedia.info

Popenco Adrian

Procuratura municipiului Chișinău

Date biografice

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 1430-p din 21 Noiembrie 2017, numit în funcția de adjunct al procurorului-şef al Procuraturii municipiului Chişinău.

Conform Hotărârii nr. 12-150/17 din 16 noiembrie 2017, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General numirea procurorilor Adrian Popenco, Vitali Sibov şi Angela Motuzoc, în funcţiile vacante de adjunct al procurorului-şef al Procuraturii mun.Chişinău, Oficiul principal, pentru un mandat de 5 ani.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 1500-p din 22 noiembrie 2013, numit în funcția de procuror, adjunct al procurorului Procuraturii Anticorupţie.

Prin Hotărârea nr.12-275/13 din 19 noiembrie 2013, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General candidatura dlui Adrian Popenco pentru numirea în funcţia de adjunct al procurorului Procuraturii Anticorupţie.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 1430-p din 21 Noiembrie 2017, numit în funcția de adjunct al procurorului-şef al Procuraturii municipiului Chişinău.

Conform Hotărârii nr. 12-150/17 din 16 noiembrie 2017, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General numirea procurorilor Adrian Popenco, Vitali Sibov şi Angela Motuzoc, în funcţiile vacante de adjunct al procurorului-şef al Procuraturii mun.Chişinău, Oficiul principal, pentru un mandat de 5 ani.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 1500-p din 22 noiembrie 2013, numit în funcția de procuror, adjunct al procurorului Procuraturii Anticorupţie.

Prin Hotărârea nr.12-275/13 din 19 noiembrie 2013, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General candidatura dlui Adrian Popenco pentru numirea în funcţia de adjunct al procurorului Procuraturii Anticorupţie.

 

În conformitate cu Hotărârea nr. 10-89/17 din 09 noiembrie 2017, Colegiul pentru selecţia şi cariera procurorilor a aprobat rezultatul final al evaluării procurorului Adrian POPENCO, candidat la funcţia de adjunct al procurorului-şef al Procuraturii municipiului Chişinău, Oficiul Principal, care a obţinut punctajul final de 152,8.

DISTINCȚII
Luând în consideraţie rezultatele activităţii desfășurate, indicatorii de performanţă calitativi şi cantitativi obţinuţi pe parcursul anului 2016, calităţile profesionale şi morale ale unor procurori, Consiliul Superior al Procurorilor prin Hotărârea nr. 12-264/16 din 29 decembrie 2016, a propus Procurorului General încurajarea domnului Popenco Adrian, adjunct al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupţie, cu Oferirea unui cadou simbolic.

Cu prilejul Zilei lucrătorului procuraturii, Consiliul Superior al Procurorilor prin Hotărârea nr.12-12/15 din 22 ianuarie 2015, a propus încurajarea domnului Popenco Andrian - procuror, adjunct al procurorului Anticorupţie cu Insigna de piept ”Eminent al Procuraturii”.

În conformitate cu Hotărârea nr. 10-89/17 din 09 noiembrie 2017, Colegiul pentru selecţia şi cariera procurorilor a aprobat rezultatul final al evaluării procurorului Adrian POPENCO, candidat la funcţia de adjunct al procurorului-şef al Procuraturii municipiului Chişinău, Oficiul Principal, care a obţinut punctajul final de 152,8.

DISTINCȚII
Luând în consideraţie rezultatele activităţii desfășurate, indicatorii de performanţă calitativi şi cantitativi obţinuţi pe parcursul anului 2016, calităţile profesionale şi morale ale unor procurori, Consiliul Superior al Procurorilor prin Hotărârea nr. 12-264/16 din 29 decembrie 2016, a propus Procurorului General încurajarea domnului Popenco Adrian, adjunct al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupţie, cu Oferirea unui cadou simbolic.

Cu prilejul Zilei lucrătorului procuraturii, Consiliul Superior al Procurorilor prin Hotărârea nr.12-12/15 din 22 ianuarie 2015, a propus încurajarea domnului Popenco Andrian - procuror, adjunct al procurorului Anticorupţie cu Insigna de piept ”Eminent al Procuraturii”.

 

Hotărârea nr. 12-150/17 din 16 noiembrie 2017

Hotărârea nr. 10-89/17 din 09 noiembrie 2017

Hotărârea nr.12-12/15 din 22 ianuarie 2015

Hotărârea nr. 12-264/16 din 29 decembrie 2016

La data de 25 martie 2013 a fost intentată procedura disciplinară în privinţa procurorului în procuratura Anticorupţie, Adrian Popenco, pentru îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor de serviciu la investigarea mai multor cauze penale din gestiunea sa. Potrivit Hotărîrii Colegiului disciplinar din 10 iunie 2013 procurorul Popenco a fost recunoscut culpabil de comiterea abaterilor disciplinare în exercitarea atribuţiilor de serviciu, prevăzute la art.61 lit.a) din Legea cu privire la Procuratură, dar nu a fost sancţionat disciplinar, colegiul limitându-se la examinarea în şedinţă a materialelor. Colegiul a considerat inoportună aplicarea sancţiunii disciplinare deoarece „derogările admise în cadrul urmăririi penale nu au prejudiciat ancheta preliminară, nu au adus atingere drepturilor şi libertăţilor persoanelor”. Prin Hotărîrea nr. 12-190/13 din 23 iulie 2013, Consiliului Superior al Procurorilor a validat Hotărîrea Colegiului disciplinar din 10 iunie 2013 în privinţa procurorului în Procuratura Anticorupţie, Adrian Popenco. 

La data de 25 martie 2013 a fost intentată procedura disciplinară în privinţa procurorului în procuratura Anticorupţie, Adrian Popenco, pentru îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor de serviciu la investigarea mai multor cauze penale din gestiunea sa. Potrivit Hotărîrii Colegiului disciplinar din 10 iunie 2013 procurorul Popenco a fost recunoscut culpabil de comiterea abaterilor disciplinare în exercitarea atribuţiilor de serviciu, prevăzute la art.61 lit.a) din Legea cu privire la Procuratură, dar nu a fost sancţionat disciplinar, colegiul limitându-se la examinarea în şedinţă a materialelor. Colegiul a considerat inoportună aplicarea sancţiunii disciplinare deoarece „derogările admise în cadrul urmăririi penale nu au prejudiciat ancheta preliminară, nu au adus atingere drepturilor şi libertăţilor persoanelor”. Prin Hotărîrea nr. 12-190/13 din 23 iulie 2013, Consiliului Superior al Procurorilor a validat Hotărîrea Colegiului disciplinar din 10 iunie 2013 în privinţa procurorului în Procuratura Anticorupţie, Adrian Popenco. 

 

Hotărîrea nr. 12-190/13 din 23 iulie 2013

Știri
  • Adrian Popenco, transferat de la Procuratura Anticorupție înapoi la Procuratura municipiului Chișinău

    Adrian Popenco, adjunct al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție (PA) a fost transferat la Procuratura municipiului Chișinău, unde acesta a activat până acum aproximativ o lună. Ordinul a fost semnat de procurorul general interimar, Dumitru Robu.

    Potrivit Mariei Vieru, purtătoarea de cuvânt a Procuraturii Generale, Robu a audiat raportul lui Popenco și a decis transferarea acestuia înapoi la Procuratura municipiului Chișinău de la Procuratura Anticorupție.

    Adrian Popenco, adjunct al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție (PA) a fost transferat la Procuratura municipiului Chișinău, unde acesta a activat până acum aproximativ o lună. Ordinul a fost semnat de procurorul general interimar, Dumitru Robu.

    Potrivit Mariei Vieru, purtătoarea de cuvânt a Procuraturii Generale, Robu a audiat raportul lui Popenco și a decis transferarea acestuia înapoi la Procuratura municipiului Chișinău de la Procuratura Anticorupție.

    Șeful interimar al Procuraturii Anticorupție, Eduard Varzar, nu ne-a răspuns la telefon pentru a ne oferi mai multe detalii, iar Igor Popenco are telefonul deconectat.

    În cadrul Procuraturii municipiului Chișinău Igor Popenco deține, de asemenea, funcția de adjunct al procurorului-șef, funcție pe care preluat-o la finele anului 2017.

    Sursa: tv8.md

  • Procuratura şi „secretele” din dosarul miliardului

    De aproape cinci luni, ZdG încearcă să obţină de la Pro­cu­ra­tura Anti­co­ru­pţie, insti­tu­ţie sub­or­do­nată ierar­hic Pro­cu­ra­tu­rii Gene­rale, infor­ma­ţii de inte­res public din dosa­rul fra­u­de­lor din sis­te­mul ban­car, fără prea mare suc­ces. În două răs­pun­suri ofi­ci­ale pri­mite de reda­cţie, insti­tu­ţia oferă replici laco­nice, evi­tând să răs­pundă la mai multe între­bări impor­tante.

    Prima soli­ci­tare de infor­ma­ţii tri­misă de ZdG Pro­cu­ra­tu­rii Gene­rale (PG) datează din sep­tem­brie 2015. Un răs­puns ofi­cial am pri­mit abia în ianu­a­rie 2016, deşi, în momen­tul în care l-am pri­mit, repre­zen­tanţii PG ne-au anu­nţat că acesta a fost remis încă la 7 octom­brie 2015. În aceste con­di­ţii, pen­tru că infor­ma­ţia pri­mită nu era actu­ală, am tri­mis, pe 21 ianu­a­rie 2016, o nouă soli­ci­tare. În demer­sul nos­tru am inclus 23 de între­bări des­pre dosa­rele pri­vind fra­u­dele din sis­te­mul ban­car, des­pre dosa­rul pri­vind mili­ar­dul dis­pă­rut, des­pre fun­cţio­na­rii bănu­iţi şi învi­nuiţi, dar şi des­pre pro­cu­ro­rii care le ges­tio­nează. Tot­o­dată, am soli­ci­tat să ni se pre­zinte rechi­zi­to­riul din dosa­rul fos­tu­lui pre­mier, Vlad Filat, tri­mis deja în jude­cată.

    De aproape cinci luni, ZdG încearcă să obţină de la Pro­cu­ra­tura Anti­co­ru­pţie, insti­tu­ţie sub­or­do­nată ierar­hic Pro­cu­ra­tu­rii Gene­rale, infor­ma­ţii de inte­res public din dosa­rul fra­u­de­lor din sis­te­mul ban­car, fără prea mare suc­ces. În două răs­pun­suri ofi­ci­ale pri­mite de reda­cţie, insti­tu­ţia oferă replici laco­nice, evi­tând să răs­pundă la mai multe între­bări impor­tante.

    Prima soli­ci­tare de infor­ma­ţii tri­misă de ZdG Pro­cu­ra­tu­rii Gene­rale (PG) datează din sep­tem­brie 2015. Un răs­puns ofi­cial am pri­mit abia în ianu­a­rie 2016, deşi, în momen­tul în care l-am pri­mit, repre­zen­tanţii PG ne-au anu­nţat că acesta a fost remis încă la 7 octom­brie 2015. În aceste con­di­ţii, pen­tru că infor­ma­ţia pri­mită nu era actu­ală, am tri­mis, pe 21 ianu­a­rie 2016, o nouă soli­ci­tare. În demer­sul nos­tru am inclus 23 de între­bări des­pre dosa­rele pri­vind fra­u­dele din sis­te­mul ban­car, des­pre dosa­rul pri­vind mili­ar­dul dis­pă­rut, des­pre fun­cţio­na­rii bănu­iţi şi învi­nuiţi, dar şi des­pre pro­cu­ro­rii care le ges­tio­nează. Tot­o­dată, am soli­ci­tat să ni se pre­zinte rechi­zi­to­riul din dosa­rul fos­tu­lui pre­mier, Vlad Filat, tri­mis deja în jude­cată.

    Trei bănuiţi şi 10 învinuiţi

    Pro­cu­ra­tura, prin răs­pun­sul sem­nat de Adrian Popenco, pro­cu­ror inte­ri­mar anti­co­ru­pţie, ne-a ofe­rit în spe­cial infor­ma­ţii gene­rale, majo­ri­ta­tea din­tre ele cunos­cute publi­cu­lui, evi­tând să fur­ni­zeze alte date soli­ci­tate. Din răs­puns aflăm că, în pre­zent, Pro­cu­ra­tura Anti­co­ru­pţie con­duce urmă­ri­rea penală pe 18 cauze aflate în ges­tiu­nea orga­nu­lui de urmă­rire penală al Cen­tru­lui Naţio­nal Anti­co­ru­pţie (CNA), por­nite pe fap­tul abu­zu­lui în ser­vi­ciu comis de către per­soane care au ges­tio­nat acti­vi­ta­tea Băn­cii de Eco­no­mii a Mol­do­vei (BEM) şi a Băn­cii Soci­ale (BS), dobân­di­rii cre­di­te­lor prin înşe­lă­ciune, pre­cum şi însu­şi­rii bunu­ri­lor în pro­porţii deo­se­bit de mari de la insti­tu­ţi­ile finan­ci­are nomi­na­li­zate. Din acest răs­puns aflăm că repre­zen­tanţii Uni­bank, cea­laltă bancă închisă toamna tre­cută, nu figu­rează în dosa­rele penale inten­tate pen­tru fra­ude în sis­tem.

    Tot­o­dată, în răs­puns se spune că în ges­tiu­nea pro­cu­ro­ri­lor se află trei cauze penale por­nite pe fap­tul abu­zu­lui în ser­vi­ciu comis de mem­brii con­si­li­i­lor de admi­nis­tra­ţie ale BEM şi BS, pre­cum şi negli­jenţei în ser­vi­ciu comise de per­soane cu fun­cţie de dem­ni­tate publică, impli­cate în ges­tio­na­rea situ­a­ţiei în sec­to­rul financiar-bancar. În total, spune Pro­cu­ra­tura, pe aceste dosare figu­rează 3 bănu­iţi şi 10 învi­nuiţi, „inclu­siv ex-preşedintele Con­si­li­u­lui de Admi­nis­tra­ţie al BEM, Ilan Şor, care au fost reţi­nuţi de Pro­cu­ra­tura Anti­co­ru­pţie şi pre­zen­taţi instanţei de jude­cată pen­tru ares­tare, însă la moment toţi, în baza înche­ie­ri­lor jude­că­to­ru­lui de instru­cţie, se află sub con­trol judi­ciar”.

    Trei persoane anunţate în căutare, alte trei, în arest

    Pro­cu­ra­tura Anti­co­ru­pţie anu­nţă că a expe­diat în instanţa de jude­cată 17 cauze penale pe fapte de încăl­care a regu­li­lor de cre­di­tare şi obţi­ne­rea cre­di­te­lor prin înşe­lă­ciune, care se exa­mi­nează acum de către instanţele de jude­cată. Pro­cu­ro­rii afirmă că de comi­te­rea aces­tor infra­cţiuni sunt învi­nuiţi „inclu­siv ex-preşedintele BEM, Gaci­ke­vici Gri­gore, ex-membrii Con­si­li­u­lui de Admi­nis­tra­ţie al BEM, Ana Vitiu, Ale­xandr Mişov, Leo­nid Beli­bov şi Mihail Beje­nari, pre­cum şi alte 13 per­soane, din­tre care fun­cţio­nari ai băn­ci­lor şi admi­nis­tra­tori de între­prin­deri, care au bene­fi­ciat de cre­dite”, evi­tând să facă publice numele tutu­ror per­soa­ne­lor tri­mise în jude­cată. În schimb, sun­tem infor­maţi că trei per­soane impli­cate în aceste infra­cţiuni sunt anu­nţate în cău­tare, iar trei se deţin în stare de arest.

    Deşi am soli­ci­tat o infor­ma­ţie clară şi legală refe­ri­toare la numele pro­cu­ro­ri­lor care ges­tio­nează aceste dosare, dar şi date des­pre expe­rienţa acu­mu­lată de ei în orga­nele pro­cu­ra­tu­rii, ţinând cont de fap­tul că fra­u­dele din sis­te­mul ban­car sunt, prac­tic, cel mai medi­a­ti­zat dosar din isto­ria R. Mol­dova, în răs­pun­sul sem­nat de Adrian Popenco insti­tu­ţia face o refe­rire mai mult decât laco­nică la subiect. „Inves­ti­ga­rea aces­tor cauze penale este efec­tu­ată de gru­puri de urmă­rire penală for­mate din pro­cu­rori din cadrul Pro­cu­ra­tu­rii Anti­co­ru­pţie, ofi­ţeri de urmă­rire penală şi ofi­ţeri de inves­ti­ga­ţie din cadrul CNA”. La subiect, am soli­ci­tat să ni se ofere infor­ma­ţia des­pre felul în care sunt repar­ti­zate în Pro­cu­ra­tura Anti­co­ru­pţie dosa­rele către pro­cu­rori, ţinând cont de fap­tul că, în spa­ţiul public, inclu­siv ex-procurorul mun. Chi­şi­nău, Ion Dia­cov, a lan­sat mai multe acu­za­ţii la adresa a doi din­tre pro­cu­ro­rii aces­tui caz, Adri­ana Beţi­şor şi Vita­lie Galeru. Beţi­şor este cea care ges­tio­nează dosa­rul penal în care Ilan Şor este învi­nuit, dar şi cel în care Şor, după ce l-a denu­nţat pe Vla­di­mir Filat, are sta­tut de mar­tor. Tot ea repre­zintă acu­za­rea de stat în dosa­rul Cara­vita, în care cum­na­tul lui Filat a fost deja con­dam­nat. Cele trei dosare sunt, prac­tic, cele mai medi­a­ti­zate. „În ceea ce pri­veşte modul de repar­ti­zare a cau­ze­lor penale, în cadrul Pro­cu­ra­tu­rii Anti­co­ru­pţie se acti­vează pe prin­ci­piul repar­ti­ză­rii alea­to­rii, în depen­denţă de volu­mul de lucru pe care-l deţine fie­care pro­cu­ror în parte”, se spune în răs­pun­sul sem­nat de Adrian Popenco.

    Dosarul Filat, în şedinţă închisă, restricţionat pentru presă

    I-am între­bat pe pro­cu­rori în ce dosare este vizat depu­ta­tul Vlad Filat şi dacă aces­tea vizează fra­u­dele din sis­te­mul ban­car sau au la bază învi­nu­i­rile lui Ilan Şor. Pro­cu­ra­tura ne-a răs­puns că dosa­rul „de învi­nu­ire a lui Vla­di­mir Filat de comi­te­rea infra­cţiu­nii pre­vă­zute de art. 324 alin. 3 (a, b) şi 326 alin. 3 (a) din Codul Penal a avut la bază auto­de­nu­nţul lui Ilan Şor, prin care s-au des­cris acţiu­nile corup­ti­bile comise de acesta. După dis­jun­ga­rea cau­zei penale, o parte din cir­cum­stanţele des­crise de către Ilan Şor au fost expe­di­ate în instanţa de jude­cată pen­tru exa­mi­nare în fond, iar o altă parte au rămas în pro­ce­dura Pro­cu­ra­tu­rii Anti­co­ru­pţie. În cadrul şedinţei de jude­cată de exa­mi­nare a cau­zei de învi­nu­ire a lui Vla­di­mir Filat, prin înche­ie­rea instanţei din 5 ianu­a­rie 2016 a fost dis­pusă exa­mi­na­rea cau­zei penale în şedinţă închisă, ceea ce pre­su­pune limi­ta­rea publi­cu­lui şi pre­sei la cer­ce­ta­rea jude­că­to­rească a pro­be­lor în instanţa de jude­cată”, ne-au expli­cat pro­cu­ro­rii. Am mai soli­ci­tat rechi­zi­to­riul, actul final de învi­nu­ire întoc­mit de pro­cu­rori, dar, la fel, nu ne-a fost ofe­rit, pro­cu­ro­rii pre­ci­zând că jur­na­li­ş­tii, con­form Codu­lui de Pro­ce­dură Penală, nu sunt în lista celor care urmează să pri­mească acest docu­ment.

    Deşi am soli­ci­tat să ni se spună care sunt ţările cărora le-au fost expe­di­ate cereri pen­tru comi­sii roga­to­rii, pro­cu­ro­rii au ales doar să ne comu­nice că au făcut acest pas, fără a oferi nume. „În ceea ce pri­veşte fur­ni­za­rea altor infor­ma­ţii soli­ci­tate prin demer­sul dvs., s-a ţinut cont de pre­ve­de­rile alin. 1 art. 212 din Codul de Pro­ce­dură Penală, potri­vit căruia, mate­ri­a­lele urmă­ri­rii penale nu pot fi date publi­ci­tă­ţii decât cu auto­ri­za­rea per­soa­nei care efec­tu­ează urmă­ri­rea penală şi numai în măsura în care ea con­si­deră că aceasta este posi­bil, cu res­pec­ta­rea pre­zu­mţiei de nevi­no­vă­ţie, şi ca să nu fie afec­tate inte­re­sele altor per­soane şi ale desfă­şu­ră­rii urmă­ri­rii penale”, con­chid pro­cu­ro­rii, evi­tând răs­pun­sul la mai multe între­bări.

    Tatiana Puiu, expert în legislaţia mass-media:

    Mass-media are sar­cina de a informa publi­cul asu­pra pro­ble­me­lor de inte­res public şi de a efec­tua, în con­for­mi­tate cu res­pon­sa­bi­li­tă­ţile sale, inves­ti­ga­ţii jur­na­lis­tice axate pe pro­bleme de inte­res public. Răs­pun­sul ofe­rit de Pro­cu­ra­tura Anti­co­ru­pţie repre­zintă mai mult un refuz de a fur­niza infor­ma­ţia ofi­ci­ală şi o res­tri­cţio­nare ile­gală în exer­ci­ta­rea drep­tu­lui de acces la infor­ma­ţie. Se cre­ează impre­sia că Pro­cu­ra­tura oferă doar infor­ma­ţii selec­tive pe cau­zele de inves­ti­gare a fra­u­de­lor ban­care, atri­bu­ind pe alo­curi ille­gal infor­ma­ţia de inte­res public la cea cu acce­si­bi­li­tate limi­tată, pre­vă­zută expres de Legea pri­vind acce­sul la infor­ma­ţie.

    Câteva dintre întrebările la care Procuratura Anticorupţie a refuzat să ne ofere un răspuns

    • Există, în acest moment, un dosar amplu, sin­gu­lar, care să inves­ti­gheze fra­u­dele de la cele 3 bănci, sau dosa­rele sunt sepa­rate, pen­tru fie­care infra­cţiune în parte?
    • Per­soa­nele care au fost audi­ate ca mar­tor în dosa­rele pri­vind fra­u­dele din sis­te­mul ban­car mai pot fi audiate/anchetate în cali­tate de bănuit/învinuit?
    • Câţi mar­tori au fost audi­aţi, până acum, în aceste dosare?
    • Aproape 13 mili­arde de lei au fost scoşi din BS în urma unor cre­dite de mili­arde, ofe­rite mai mul­tor com­pa­nii în teme­iul unor con­tracte de cre­dit sem­nate pe 25-26 noiem­brie 2014. Ini­ţial, banii au ajuns pe con­tu­rile a cinci firme necu­nos­cute: „Dan­mira” SRL, „Davema-Com”, „Voximar-com”, „Con­trade”, „Cari­tas Group”. Au aflat pro­cu­ro­rii unde au ajuns aceşti bani?
    • Ce sta­tut au acum admi­nis­tra­to­rii aces­tor firme? Dar fon­da­to­rii? Au aflat pro­cu­ro­rii cine sunt bene­fi­ci­a­rii aces­tor firme?
    • Pro­cu­ro­rii care inves­ti­ghează dosa­rele au la dis­po­zi­ţie vari­anta în limba română a rapor­tu­lui Kroll?
    • Câţi bani au fost recu­pe­raţi până acum din banii scoşi din cele trei bănci?
      sursa: zdg.md
LASĂ UN COMENTARIU