Baza de date a procurorilor Republicii Moldova
Exemplu: Malai Ina
Căutare avansată

Popescu Corneliu

Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale Chişinău

Date biografice

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova Nr. 1075-p din 01 august 2016, numit în funcția de procuror în cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova din 30 august 2008, numit în funcția de procuror în Secţia exercitare a urmăririi penale în cauzele de criminalitate organizată şi excepţionale din cadrul Direcţiei exercitare şi conducere a urmăririi penale a Procuraturii Generale .

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova Nr. 1075-p din 01 august 2016, numit în funcția de procuror în cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova din 30 august 2008, numit în funcția de procuror în Secţia exercitare a urmăririi penale în cauzele de criminalitate organizată şi excepţionale din cadrul Direcţiei exercitare şi conducere a urmăririi penale a Procuraturii Generale .

 

Prin Hotărârea nr. 592 din 05 decembrie 2014, Colegiul de calificare a aplicat în privinţa domnului Corneliu Popescu, procuror Secţia exercitare a urmăririi penale în cauzele de criminalitate organizată şi excepţionale din cadrul Direcţiei exercitare şi conducere a urmăririi penale a Procuraturii Generale, calificativul Atestat. Prin Hotărârea nr.12-230/14 din 24 decembrie 2014, Consiliul Superior al Procurorilor a validat Hotărîrea Colegiului de calificare nr. 592 din 05 decembrie 2014.

Prin Hotărârea nr. 592 din 05 decembrie 2014, Colegiul de calificare a aplicat în privinţa domnului Corneliu Popescu, procuror Secţia exercitare a urmăririi penale în cauzele de criminalitate organizată şi excepţionale din cadrul Direcţiei exercitare şi conducere a urmăririi penale a Procuraturii Generale, calificativul Atestat. Prin Hotărârea nr.12-230/14 din 24 decembrie 2014, Consiliul Superior al Procurorilor a validat Hotărîrea Colegiului de calificare nr. 592 din 05 decembrie 2014.

Hotărîrea nr. 592 din 05 decembrie 2014

Hotărîrea nr.12-230/14 din 24 decembrie 2014

Prin Hotărârea nr. 1-44/2019 din 23 Mai 2019, Consiliul Superior al Procurorilor a casat Hotărârea Colegiului de disciplină şi etică Nr. 3-24/19 din 19.04.2019 şi a adopta o nouă Hotărâre pe marginea procedurii disciplinare, aplicând procurorului în Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale, Corneliu Popescu, pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 38 lit. a) din Legea nr.3/2016 cu privire la Procuratură, sancţiunea disciplinară - mustrare, considerând că efectele juridice ale sancţiunii încep cu data pronunţării prezentei Hotărâri.

Conform Hotărîrii nr. 12-211/15 din 09 octombrie 2015Consiliului Superior al Procurorilor a respins Contestaţia procurorului Corneliu Popescu, declarată împotriva hotărârii Colegiului disciplinar nr.12-23/15 din 12.06.2015 adoptată în privinţa sa și a validat Hotărârea Colegiului disciplinar nr.12-23/15 din 12.06.2015.

Prin Hotărîrea nr. 12-200/14 din 06 noiembrie 2014, Consiliului Superior al Procurorilora validat Hotărärea Colegiului disciplinar nr.13-41/14 din 12.09.14 în privinţa procurorului Corneliu Popescu.

Prin Hotărârea nr. 1-44/2019 din 23 Mai 2019, Consiliul Superior al Procurorilor a casat Hotărârea Colegiului de disciplină şi etică Nr. 3-24/19 din 19.04.2019 şi a adopta o nouă Hotărâre pe marginea procedurii disciplinare, aplicând procurorului în Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale, Corneliu Popescu, pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 38 lit. a) din Legea nr.3/2016 cu privire la Procuratură, sancţiunea disciplinară - mustrare, considerând că efectele juridice ale sancţiunii încep cu data pronunţării prezentei Hotărâri.

Conform Hotărîrii nr. 12-211/15 din 09 octombrie 2015Consiliului Superior al Procurorilor a respins Contestaţia procurorului Corneliu Popescu, declarată împotriva hotărârii Colegiului disciplinar nr.12-23/15 din 12.06.2015 adoptată în privinţa sa și a validat Hotărârea Colegiului disciplinar nr.12-23/15 din 12.06.2015.

Prin Hotărîrea nr. 12-200/14 din 06 noiembrie 2014, Consiliului Superior al Procurorilora validat Hotărärea Colegiului disciplinar nr.13-41/14 din 12.09.14 în privinţa procurorului Corneliu Popescu.

Hotărârea nr. 1-44/2019 din 23 Mai 2019

Hotărîrea nr. 12-200/14 din 06 noiembrie 2014

Hotărîrea nr. 12-211/15 din 09 octombrie 2015

Știri
  • Lupta pentru Colegiul de Disciplină şi Etică al Consiliului Procurorilor: Cine sunt acuzatorii care candidează

    12 procurori s-au înscris în cursa pentru cele şapte locuri din Colegiul de Disciplină şi Etică al Consiliului Procurorilor, organul abilitat cu examinarea cauzelor disciplinare inițiate împotriva procurorilor, primite de la Inspecția procurorilor, și aplicarea sancțiunilor disciplinare. Cei mai mulți candidați ar avea probleme de integritate. Echipa portalului Anticoruptie.md i-a documentat pe toți cei 12 candidați și vă spune cine sunt ei, ce averi și interese au şi ce abateri disciplinare au comis.

    Victor Comerzan a câştigat, anul trecut, concursul pentru funcţia de şef adjunct al Procuraturii raionului Donduşeni. Timp de cinci ani, până la 24 martie 2021, a deţinut funcţia de şef al Procuraturii raionului Briceni. Ulterior, Comerzan a deţinut interimatul funcţiei de procuror adjunct al raionului Donduşeni.

    Omul legii deţine în proprietate două terenuri în intravilan, destinate construcţiilor. În 2014, Comerzan şi-a terminat de construit casa şi acareturile din gospodărie. Trei ani mai târziu, procurorul şi-a cumpărat maşină nouă, Toyota Camry, pentru care a scos din buzunar 33.000 de euro. În 2021, procurorul din Donduşeni şi-a mai cumpărat un automobil, Skoda Rapid, pentru care a scos din buzunar 115 mii lei.

    12 procurori s-au înscris în cursa pentru cele şapte locuri din Colegiul de Disciplină şi Etică al Consiliului Procurorilor, organul abilitat cu examinarea cauzelor disciplinare inițiate împotriva procurorilor, primite de la Inspecția procurorilor, și aplicarea sancțiunilor disciplinare. Cei mai mulți candidați ar avea probleme de integritate. Echipa portalului Anticoruptie.md i-a documentat pe toți cei 12 candidați și vă spune cine sunt ei, ce averi și interese au şi ce abateri disciplinare au comis.

    Victor Comerzan a câştigat, anul trecut, concursul pentru funcţia de şef adjunct al Procuraturii raionului Donduşeni. Timp de cinci ani, până la 24 martie 2021, a deţinut funcţia de şef al Procuraturii raionului Briceni. Ulterior, Comerzan a deţinut interimatul funcţiei de procuror adjunct al raionului Donduşeni.

    Omul legii deţine în proprietate două terenuri în intravilan, destinate construcţiilor. În 2014, Comerzan şi-a terminat de construit casa şi acareturile din gospodărie. Trei ani mai târziu, procurorul şi-a cumpărat maşină nouă, Toyota Camry, pentru care a scos din buzunar 33.000 de euro. În 2021, procurorul din Donduşeni şi-a mai cumpărat un automobil, Skoda Rapid, pentru care a scos din buzunar 115 mii lei.

    Tot anul trecut, Comerzan s-a căpătuit cu aproape patru hectare de teren agricol şi 55 de teren intravilan, care i-au fost donate.

    Victor Comerzan a raportat pentru anul trecut venituri din salariu de 267.615 mii de lei, iar soţia sa, angajată la spitalul din Briceni, de 65.864 de lei.

    Până în 2023, Victor Comerzan urmează să termine de achitat un credit de 100.000 de lei contractat în 2016.

    Ion Bunica şi-a început cariera în octombrie 2006, în calitate de procuror militar. După lichidarea Procuraturii militare, în 2016, Ion Bunica a fost transferat în Procuratura municipiului Chişinău.

    Ion Bunica s-a numărat printre procurorii care au gestionat dosarul Grigorciuc-Amerberg.

    Acuzatorul locuieşte, din 2016, într-un apartament cu suprafaţa de 93,1 metri pătraţi, evaluat la 634.158 de lei, obţinut în urma unui contract de investiţii, semnat în 2011.

    Ion Bunica a raportat donaţii în mai multe rânduri, în sumă totală de 9 mii de USD şi 811 euro.

    Şeful oficiului Botanica al Procuraturii municipiului Chişinău, Marcel Cimbir, a fost de mai multe ori subiectul investigaţiilor jurnalistice, în care au fost scoase în evidenţă problemele de integritate cu care se confruntă omul legii.

    Centrul de Investigaţii Jurnalistice scria, în 2015, că Cimbir nu a declarat cota de 10 la sută deţinută de soția sa, Mariana Cimbir, la SRL Arhibas. Femeia a devenit fondatoare la Arhibas la numai 18 ani, în perioada când tatăl său, Veaceslav Untilă, ocupa funcţia de viceministru al Afacerilor Interne. Această firmă are un spectru larg de activitate, cum ar fi tipărirea cărţilor, comerţul cu ridicata, însă principala activitate o reprezintă construcţiile. SRL-ul a devenit cunoscut prin serviciile sale prestate Băncii de Economii, lichidată în urma scandalului ce ţine de furtul miliardului.

    Dintr-un raport ce denunţa fraudele financiare de la această bancă aflăm că, la numai un an de la fondare, Arhibas a obţinut peste șapte milioane de lei de la această bancă de stat pentru reparaţia sediului din oraşul Teleneşti. Totodată, firma a privatizat în anul 2008 o întreprindere de stat. SRL-ul, cu un capital social de aproximativ șase mii de lei, a plătit peste 13 milioane de lei pentru privatizarea întreprinderii de stat specializate în ecologie, energetică şi industrie.

    Şeful oficiului Botanica al Procuraturii Chişinău declară în proprietate, din 2009, un hectar de pădure a cărui valoare este 0.

    Omul legii mai deţine două apartamente, evaluate la 964.346 respectiv 430.914 lei, precum şi un garaj primit drept donaţie în 2008. Anul trecut, omul legii a vândut un apartament cu 87.000 de euro. Deşi are unde locui, socrul său i-a oferit în loc, cu titlu de locaţiune gratuită, un alt apartament, cu suprafaţa de 72 de metri pătraţi.

    La finele anului 2020, familia procurorului a primit cadou o casă de locuit cu suprafaţa de 163 de metri pătraţi.

    Omul legii nu a declarat în proprietate sau folosinţă niciun automobil.

    Cimbir a mai fost membru al Colegiului de Etică şi Disciplină de pe lângă Consiliul Superior al Procurorilor.

    Viorel Beiu este, din februarie 2022, adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău. Până atunci, începând cu august 2017, Viorel Beiu a ocupat funcția de procuror adjunct al procurorului-șef al Procuraturii raionului Dubăsari.

    Anterior, Beiu a deţinut funcția de procuror în Procuratura sectorului Buiucani, municipiul Chișinău.

    Viorel Beiu deţine în proprietate, din 2006, un teren intravilan cu suprafața de 0,7 ha, în valoare de 80 000 lei.

    Omul legii mai declară o casă de locuit cu suprafața de 161.5 m.p., în valoare de 800 000 lei, în proprietate din anul 2019 și un autoturism de model Honda CVR, fabricat în 2017, pe care l-a cumpărat în 2019 cu 310 000 lei.

    Anterior, Beiu a beneficiat de donații în mărime de 4.000 de euro, de la mama sa, stabilită în Italia.

    Potrivit declarației de avere depusă pentru anul 2021, Beiu a obținut de la locul de muncă 251. 295 lei.

    Vladislav Guţan este adjunct al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău, șef al Oficiului Buiucani. Anterior, Guţan a fost șef al Secției asistență juridică internațională a Procuraturii Generale şi a mai deţinut un mandat în Colegiul de Etică şi Disciplină, fiind şi preşedinte al colegiului respectiv.

    Numele lui Vladislav Guţan a apărut în documentele cadastrale ca fiiind proprietar a două apartamente în complexul locativ de pe strada Melestiu din Chişinău, construit special pentru procurori, cărora le-au fost vândute apartamente la preţuri speciale. Apartamentul mai mare, de 93 metri pătraţi, omul legii l-a păstrat, iar pe cel de-al doilea, de 87 metri pătraţi, l-a dat în cesiune. Ulterior, omul legii a înstrăinat imobilele de pe strada Melestiu.

    Procurorul Guţan mai deţine în proprietate, din 2002, un apartament de 34,5 metri pătraţi, În 2014, Guţan primeşte moştenire o casă de locuit de 89,2 metri pătraţi.

    În 2016, procurorul primeşte în dar un apartament de 106,6 metri pătraţi, estimat la 684.510 lei, un garaj în valoare de 103.923 şi o încăpere nelocativă de 14 metri pătraţi, estimată la 81.185 lei.

    În 2020, procurirul Guţan şi-a procurat un automobil Toyota Camry, pentru care a scos din buzunar 250.000 lei.

    Vsevolod Ivanov este procuror în Procuratura municipiului Chișinău, Oficiul Râșcani, de la sfârșitul lunii decembrie 2016. Anterior, timp de șase ani a activat în cadrul Procuraturii Anticorupție, după ce, în iulie 2010, a fost numit să asigure interimatul funcției de procuror, șef-adjunct al Secției combaterea corupției în cadrul PA.

    În privința lui Vsevolod Ivanov au fost intentate, de-a lungul timpului, mai multe proceduri disciplinare. În septembrie 2013, Ivanov a fost cercetat disciplinar pentru încălcarea Codului de etică al procurorului, precum şi pentru încălcarea prevederilor referitoare la incompatibilităţile şi interdicţiile care îi privesc pe procurori. Conform hotărârii Colegiului disciplinar, din 22 noiembrie 2013, procedura disciplinară în privinţa procurorului a fost încheiată pe motivul inoportunităţii aplicării sancţiunii disciplinare. Ulterior, pentru comiterea mai multor abateri disciplinare la investigarea unei cauze penale din gestiunea Procuraturii Anticorupţie, Vsevolod Ivanov a fost pedepsit disciplinar cu „mustrare”, la 14 februarie 2014. Urmare a sancțiunii disciplinare aplicate, procurorul Ivanov a pierdut interimatul funcției de adjunct al procurorului în Procuratura Anticorupție.

    Presa a scris, în acest context că, în octombrie 2013, oamenii legii au pornit o anchetă în baza unei bănuieli rezonabile de comitere a infracţiunilor de trafic de influență și corupere pasivă în proporții mari în care era vizat Ivanov. Un cetățean s-ar fi plâns la Procuratura Anticorupție că un angajat al Centrului Național Anticorupție îi cere bani pentru a nu iniţia investigaţii pe faptul efectuării unor transferuri „dubioase” de bani. Deși reclamantul avea drept probă o înregistrare telefonică care-l încrimina pe ofițerul CNA, procurorul Vsevolod Ivanov nu ar fi înregistrat corespunzător plângerea cetățeanului și nu ar fi examinat înregistrările convorbirilor telefonice. Ulterior, Ivanov ar fi încercat să obțină 30 de mii de euro, printr-un intermediar, de la ofițerul CNA care fusese „turnat” la Procuratură, pentru a nu iniția investigații în baza plângerii depuse pe numele său.

    Numele lui Ivanov a apărut anterior și într-o investigație realizată de Jurnal TV, care dezvăluia că procurorul și-a luat la preţ redus un apartament de 87 de metri pătraţi în „blocul procurorilor”, deşi avea în proprietate alte trei apartamente.

    În declarația de avere pentru 2021, Ivanov a trecut venituri de 246.938de lei din salariu, trei terenuri agricole, patru apartamente, evaluate total la puțin peste un milion de lei și un automobil de model Honda CR V, cumpărat în 2016, cu nouă mii de euro.

    În 2019, procurorul Ivanov a candidat pentru funcţia de procuror general.

    Alexandru Lozan este procuror în Secția controlul activității speciale de investigații și asigurarea regimului secret a Procuraturii Generale. El face parte din lista celor 21 de procurori, pe care deputații PAS Radu Marian și Dan Perciun au cerut să fie investigați de către Serviciul pentru prevenirea și Combaterea Spălării Banilor pe motiv că și-au declarat bunurile la prețuri derizorii.

    Cei doi deputați au menționat că procurorul Lozan a declarat un autoturism de marca Hyundai (anul fabricației 2013), cumpărat în anul 2019, în valoare de 100.000 de lei. Preţul real fiind de peste 9.000 de euro.

    Alexandru Lozan a figurat şi într-o investigaţie CIJM pentru că a făcut parte din „lista revizorilor de la Procuratura Anticorupţie”, întocmită de Alexandr Stoianoglo.

    În 2020, omul legii şi-a cumpărat apartament de 65,9 metri pătraţi, pentru care a plătit 904.327 lei.

    Corneliu Popescu activează în în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale. El este fiul Alei Popescu, ex-preşedintă a Curţii de Conturi.

    În octombrie 2015, Corneliu Popescu a trecut printr-o procedură disciplinară pentru îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor de serviciu în cadrul instrumentării cauzei penale nr.2014928202. Temei pentru iniţierea procedurii disciplinare a servit plângerea administratorului unei societăţi comerciale, care a invocat admiterea încălcărilor procesual penale în cadrul efectuării percheziției la depozitul societății,

    În 2019, pe numele lui Popescu a mai fost pornită o procedură disciplinară, fiind sancţionat cu mustrare.

    În 2018, Corneliu Popescu şi-a procurat un apartament de 98 metri pătraţi, care l-a costat 1.090.000 lei. În 2020, procurorul Popescu mai intră în proprietatea unui apartament, care l-a costat 440.000 lei.

    Omul legii mai deţine, din 2011, un garaj cu suprafaţa de peste 100 de metri pătraţi, care l-a costat 211.365 lei.

    Corneliu Popescu a mai declarat şi un automobil Volvo, procurat în 2016 cu 170.000 lei.

    Soţia sa, Oxana Popescu, lucrează la Curtea de Conturi şi este co-fondatoare, cu coza de 50 la sută, a întreprinderii Marinel&CO.

    Constantin Şuşu este membru al Consiliului Superior al Procurorilor, la final de mandat. Până să ajungă membru al CSP, Constantin Şuşu a exercitat, începând cu februarie 2015, funcția de procuror-adjunct interimar al raionului Sîngerei.

    Constantin Şuşu, alături de Angela Motuzoc şi Inga Furtună s-au opus modificărilor de la Legea cu privire la Procuratură, precum şi reformelor iniţiate guvernarea de după 11 iulie 2021. La fel, Şuşu a votat împotriva pornirii urmăririi penale şi reţinerii lui Alexandr Stoianoglo.

    La finele lunii trecute, Constantin Șușu a fost desemnat în calitate de persoană responsabilă din partea Consiliului Superior al Procurorilor pentru completarea chestionarului Comisiei Europene cu privire la cererea de aderare la Uniunea Europeană.

    Constantin Şuşu declară că locuieşte cu chirie într-un apartament de 59 metri pătraţi, pentru care achită 91.200 de lei pe an. Banii sunt achitaţi de la buget.

    Familiei procurorului i-a mai fost oferită, în 2008, pentru abitaţie gratuită, şi o casă de 127,5 metri pătraţi.

    În 2019, familiei Şuşu i-a fost oferită o casă de locuit cu condiţia întreţinerii pe viaţă. În perioada anilor 2019 – 2021, procurorului i-au fost donate 6 terenuri agricole pe care le dă în locaţiune.

    În 2020, Constantin Şuşu şi-a procurat maşină CITROEN C5, care l-a costat 180.000.

    Pentru calitatea de membru al CSP, Constantin Şuşu a fost remunerat anul trecut cu 377.425 de lei.

    Fiica lui Constantin Şuşu, este angajată, din 2020, la Biroul Migraţie şi Azil al Ministerului de Interne, cu un salariu anual de 77.322 de lei. În 2020, funcţionara şi-a cumpărat apartament de 43.000 de euro. Violeta Şuşu a raportat anul trecut şi un „transfer internaţional” de 17.750 de euro.

    Iancu Zaporojan a deţinut timp de cinci ani funcţia de şef al Procuraturii raionului Nisporeni, după ce timp doi ani a muncit în secţia pentru investigarea fraudelor economice din cadrul Procuraturii Generale. La 28 martie 2021, mandatul lui Zaporojan a expirat, acesta asigurând interimatul funcţiei până ce a câştigat concursul pentru un nou mandat.

    Iancu Zaporojan a figurat într-o investigaţie a portalului Anticorupţie.md, în august 2019, fiind suspectat de o familie de romi din satul Vulcăneşti că ar fi luat mită de la consătenii lor ca să scape nepedepsiţi după ce au declanşat o vendetă. „În toată cariera mea de procuror nu am fost umilit așa. Și procurorul pe caz a fost umilit, insultat. De aceea doasarul a fost transmis la Chișinău, ca să nu mai persiste suspiciuni de corupție”, ne-a declarat atunci Iancu Zaporojan.

    Pe lângă funcţia de procuror şef al raionului Nisporeni, Iancu Zaporojan pare să ducă în paralel şi o activitate de antreprenoriat. Acesta deţine în proprietate trei terenuri pentru construcţii şi 23 de terenuri în extravilan, procurate în perioada anilor 2017-2020.

    Iancu Zaporojan susţine că nu deţine spaţiu locativ şi închiriază, începând cu 2018, o garsonieră pentru care statul unar 1179 de lei. În schimb, omul legii este proprietarul unui spaţiu comercial cu suprafaţa de 205,4 metri pătraţi, pe care l-a procurat anul trecut cu 60.000 de lei. Anul trecut. Omul legii şi-a mai cumpărat un spaţiu comercial, de 350 metri pătraţi, pentru care ar fi achitat 21.078 lei.

    Procurorul a raportat pentru anul trecut venituri din salariu de 297.923 de lei şi de 120.000 de lei din darea în locaţiune a unui imobil întreprinderii Ferma nr.4 SRL din satul Mândâc, raionul Drochia, al cărei fondator şi administrator are numele identic cu cel al acuzatorului.

    Iancu Zaporojan a mai raportat pentru anul 2020 şi o donaţie de 5500 de euro din partea Elenei Zaporojan, mama sa. În anul 2021, donaţiile pentru Iancu Zaporojan au crescut la 344.000 de lei.

    Cu toate acestea, procurorul de Nisporeni este împovărat de datorii. Acesta a beneficiat, în 2020, de un credit 200.000, oferit de Moldova Agroindbank cu rata dobânzii de doar 2 la sută. Creditul a fost eliberat pe un termen de 36 de luni.

    În 2021, Iancu Zaporojan a scăpat de alte două datorii, de 140.000 de lei, contractată în 2016, şi de 34.000 euro, împrumutaţi în 2019.

    Eugenia Zubco şi-a început cariera în Procuratura Chişinău în decembrie 2015, după absolvirea Institutului Naţional al Justiţiei.

    Procurora susţine că anul trecut î-a fost oferit în folosinţă gratuită un apartament cu suprafaţa de 60 de metri pătraţi.

    În 2019, Eugenia Zubco şi-a procurat un automibil Toyita Auris, pentru care a achitat 8000 de euro. În acelaşi an o persoană a sesizat Autoritatea Naţională de Integritate că maşina procurori nu se regăseşte în Declaraţia de avere şi interese personale. În decembrie 2021, inspectorii de integritate au constatat că Eugenia Zubco nu a încălcat regimul juridic de depunere a declaraţiilor, deoarece maşina fusese cumpărată după încheierea perioadei de raportare pentru anul 2018, iar perioada de raportare pentru 2019 încă nu se încheiase.

    Ion Teţcu este procuror în Secția investigarea fraudelor contra mediului și intereselor publice din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale.

    Ion Teţcu a figurat în mai multe investigaţii jurnalistice despre procurorii beneficiari de donaţii.

    În 2018, Ziarul de Gardă scria că procurorul Teţcu a primit o donaţie de 3,5 mii de euro. Portalul Anticorupţie.md l-a menţionat anul trecut pe Ion Tețcu că în 2020 a beneficiat de donații în mărime de 1.450 de euro.

    Anul trecut, donaţiile pentru Teţcu au fost mai modeste – 3500 de lei şi 200 de euro.

    Procurorul declară că nu deţine în proprietate bunuri imobile sau mobile. În schimb, omul legii susţine că atât apartamentul de 50,7 metri pătraţi, cât şi automobilul Mercedes i-au fost oferite să le folosească gratuit.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Cinci procurori de la Edineț sunt anchetați disciplinar. Colegiul de disciplină și etică al procurorilor se convoacă mâine în ședință

    Cinci procurori din cadrul Procuraturii Edineț sunt anchetați disciplinar. Colegiul de disciplină și etică al procurorilor urmează să se întrunească în ședință, iar pe agendă sunt incluse mai multe chestiuni care vizează activitatea unor acuzatori de stat.

    Mai exact, este planificată adoptarea și pronunțarea hotărârilor privind cauzele disciplinare examinate la ședința din 25 ianuarie, în privința:

    • procurorului în Procuratura raionului Cahul – Mihail Cara;
    • procurorului în Secția politici, reforme și management al proiectelor a Procuraturii Generale– Zinaida Cealic;
    • procurorului în Procuratura raionului Drochia – Marin Tomac.

    De asemenea, Colegiul va adopta și pronunța hotărârea în urma examinării contestației asupra deciziei Inspecției procurorilor de încetare a procedurii disciplinare în privința procurorului în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Ion Brînză și a procurorului-șef adjunct al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Vitalie Busuioc.

    Un alt subiect vizează examinarea procedurilor disciplinare intentate în privinţa:

    • procurorului în Procuratura raionului Taraclia – Alexandr Diulgher;
    • procurorului în Procuratura municipiului Chișinău, oficiul Centru – Aliona Hotnog;
    • procuror în Procuratura raionului Edineț - Inga Pascari;
    • procuror în Procuratura raionului Edineț - Vladimir Chistruga;
    • procuror în Procuratura raionului Edineț - Nadejda Podgurschi;
    • procuror în Procuratura raionului Edineț - Alexandru Plîngău;
    • procuror-șef al Procuraturii raionului Edineț - Ion Chistruga;
    • procuror în Procuratura Combaterea Crimelor Organizate și Cauze Speciale, Corneliu Popescu.

    Membrii Colegiului mai planifică să examineze contestațiile asupra deciziilor Inspecției procurorilor de încetare a procedurilor disciplinare în privința procurorilor Serghei Savca, Veaceslav Potîngă, Grigore Dîntu, Aliona Burlacu, Veaceslav Toderiță și Tatiana Gulea. Dar și pe cele în privința procurorului din Procuratura Anticorupție, Dorin Compan și a procurorului în Procuratura municipiului Chișinău, Pavel Vinițchi.

    Agenda mai prevede și examinarea procedurii disciplinare intentate în privinţa procurorului în Procuratura municipiului Chișinău, oficiul Principal – Daniel Baraliuc.

    Totodată, membrii Colegiului vor examina contestațiile asupra deciziilor Inspecției procurorilor de încetare a procedurilor disciplinare în privința:

    • procurorului în procuratura raionului Strășeni - Eduard Camerzan;
    • procurorului procurorului în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale - Sergiu Roșu;
    • procurorilor în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Igor Demciuc și Vitalie Busuioc.
      Sursa: bizlaw.md

    Cinci procurori din cadrul Procuraturii Edineț sunt anchetați disciplinar. Colegiul de disciplină și etică al procurorilor urmează să se întrunească în ședință, iar pe agendă sunt incluse mai multe chestiuni care vizează activitatea unor acuzatori de stat.

    Mai exact, este planificată adoptarea și pronunțarea hotărârilor privind cauzele disciplinare examinate la ședința din 25 ianuarie, în privința:

    • procurorului în Procuratura raionului Cahul – Mihail Cara;
    • procurorului în Secția politici, reforme și management al proiectelor a Procuraturii Generale– Zinaida Cealic;
    • procurorului în Procuratura raionului Drochia – Marin Tomac.

    De asemenea, Colegiul va adopta și pronunța hotărârea în urma examinării contestației asupra deciziei Inspecției procurorilor de încetare a procedurii disciplinare în privința procurorului în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Ion Brînză și a procurorului-șef adjunct al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Vitalie Busuioc.

    Un alt subiect vizează examinarea procedurilor disciplinare intentate în privinţa:

    • procurorului în Procuratura raionului Taraclia – Alexandr Diulgher;
    • procurorului în Procuratura municipiului Chișinău, oficiul Centru – Aliona Hotnog;
    • procuror în Procuratura raionului Edineț - Inga Pascari;
    • procuror în Procuratura raionului Edineț - Vladimir Chistruga;
    • procuror în Procuratura raionului Edineț - Nadejda Podgurschi;
    • procuror în Procuratura raionului Edineț - Alexandru Plîngău;
    • procuror-șef al Procuraturii raionului Edineț - Ion Chistruga;
    • procuror în Procuratura Combaterea Crimelor Organizate și Cauze Speciale, Corneliu Popescu.

    Membrii Colegiului mai planifică să examineze contestațiile asupra deciziilor Inspecției procurorilor de încetare a procedurilor disciplinare în privința procurorilor Serghei Savca, Veaceslav Potîngă, Grigore Dîntu, Aliona Burlacu, Veaceslav Toderiță și Tatiana Gulea. Dar și pe cele în privința procurorului din Procuratura Anticorupție, Dorin Compan și a procurorului în Procuratura municipiului Chișinău, Pavel Vinițchi.

    Agenda mai prevede și examinarea procedurii disciplinare intentate în privinţa procurorului în Procuratura municipiului Chișinău, oficiul Principal – Daniel Baraliuc.

    Totodată, membrii Colegiului vor examina contestațiile asupra deciziilor Inspecției procurorilor de încetare a procedurilor disciplinare în privința:

    • procurorului în procuratura raionului Strășeni - Eduard Camerzan;
    • procurorului procurorului în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale - Sergiu Roșu;
    • procurorilor în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Igor Demciuc și Vitalie Busuioc.
      Sursa: bizlaw.md

     
     

     

  • Dorin Recean este suspectat de abuz în serviciu

    Fostul ministru al Afacerilor Interne, Dorin Recean este bănuit de abuz în serviciu într-un dosar penal deschis la cererea unor foşti subalterni de-ai săi. Astăzi, Dorin Recean a fost citat la Procuratura Generală, unde a fost audiat de către procurori.

    „În cauza dată sunt mai multe persoane persoane vizate, inclusiv factori de decizie. Infracţiunea a fost săvârşită în ianuarie 2013 şi a fost pornită la cererea unor angajaţi ai poliţiei printr-un ordin, care a semnat domnul ex-ministru în baza cărora ofiţeri de poliţie respectivi au fost supuşi unor proceduri de verificare neautorizate ilegale”, a afirmat Corneliu Popescu, procuror PG.

    Fostul ministru al Afacerilor Interne, Dorin Recean este bănuit de abuz în serviciu într-un dosar penal deschis la cererea unor foşti subalterni de-ai săi. Astăzi, Dorin Recean a fost citat la Procuratura Generală, unde a fost audiat de către procurori.

    „În cauza dată sunt mai multe persoane persoane vizate, inclusiv factori de decizie. Infracţiunea a fost săvârşită în ianuarie 2013 şi a fost pornită la cererea unor angajaţi ai poliţiei printr-un ordin, care a semnat domnul ex-ministru în baza cărora ofiţeri de poliţie respectivi au fost supuşi unor proceduri de verificare neautorizate ilegale”, a afirmat Corneliu Popescu, procuror PG.

    În urma percheziţiilor de acum doi ani de la sediul Comisariatului General de Poliţie, au fost suspendaţi din funcţie şeful Poliţiei Criminale de la Comisariatul General de Poliţie, Ruslan Saachian şi unul dintre vicecomisarii Capitalei, Alexei Loza.

    Fostul ministru a calificat acest dosar penal drept drept o intimidare la adresa lui de către cei, care se opun reformelor poliţiei. Pe o reţea de socializare, Dorin Recean a precizat că investigaţiile au fost pornite în baza unei plângeri depuse de Ruslan Saachian, care este vizat în dosarele de maltratare a tinerelor în timpul evenimentelor în timpul violenţelor din aprilie 2009.
    sursa: canal2.md

LASĂ UN COMENTARIU