Baza de date a procurorilor Republicii Moldova
Exemplu: Dolghieri Sorin
Căutare avansată

Popov Ruslan

Procuratura Generală

Date biografice

Anul nașterii: 1976

Prin Hotărârea nr. 1-30/2019 din 06 Decembrie 2019, Consiliul Superior al Procurorilor a exprimat acordul pentru numirea în funcție de adjunct al Procurorului General a domnilor Mircea Roșioru, Ruslan Popov și Iurie Perevoznic.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova Nr. 1693-p din 28 decembrie 2016, numit în funcția de procuror, adjunct al procurorului-șef al municipiului Chișinău, șef al oficiului Ciocana.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 1066-p din 20 octombrie 2014, numit în funcția de adjunct al procurorului-șef, șef al oficului Ciocana în cadrul Procuraturii municipiului Chișinău.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 1066-p din 16 octombrie 2010, numit în funcția de procuror în Procuratura sectorului Ciocana, municipiul Chișinău.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 85-p din 23 ianuarie 2013, numit în funcția de Procuror interimar al Procuraturii Anticorupție.

Instruire/Diplome
1982 - 1992 - Şcoala medie de cultură generală s.Mileştii Mici, r-nul Ialoveni;
1993 - 1997 - Facultatea de Drept, Universitatea de Studii Umanistice din Moldova;
2012 - 2013 — Studii postuniversitare de masterat. Specialitatea „Drept procesual penal”, Facultatea de Drept. Universitatea de Studii Europene din Moldova;
2004 - 2013 - Studii postuniversitare de doctorat. Specialitatea - Drept penal, Universitatea de Stat din Moldova.

Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică
1997  - 1998 - anchetator la procuratura r-lui Leova;
1998 - 2000 - ajutor al procurorului sectorului Buiucani. mun.Chişinău;
2000 - 2004 - procuror, adjunct al procurorului sectorului Buiucani, mun.Chişinău;

Anul nașterii: 1976

Prin Hotărârea nr. 1-30/2019 din 06 Decembrie 2019, Consiliul Superior al Procurorilor a exprimat acordul pentru numirea în funcție de adjunct al Procurorului General a domnilor Mircea Roșioru, Ruslan Popov și Iurie Perevoznic.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova Nr. 1693-p din 28 decembrie 2016, numit în funcția de procuror, adjunct al procurorului-șef al municipiului Chișinău, șef al oficiului Ciocana.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 1066-p din 20 octombrie 2014, numit în funcția de adjunct al procurorului-șef, șef al oficului Ciocana în cadrul Procuraturii municipiului Chișinău.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 1066-p din 16 octombrie 2010, numit în funcția de procuror în Procuratura sectorului Ciocana, municipiul Chișinău.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 85-p din 23 ianuarie 2013, numit în funcția de Procuror interimar al Procuraturii Anticorupție.

Instruire/Diplome
1982 - 1992 - Şcoala medie de cultură generală s.Mileştii Mici, r-nul Ialoveni;
1993 - 1997 - Facultatea de Drept, Universitatea de Studii Umanistice din Moldova;
2012 - 2013 — Studii postuniversitare de masterat. Specialitatea „Drept procesual penal”, Facultatea de Drept. Universitatea de Studii Europene din Moldova;
2004 - 2013 - Studii postuniversitare de doctorat. Specialitatea - Drept penal, Universitatea de Stat din Moldova.

Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică
1997  - 1998 - anchetator la procuratura r-lui Leova;
1998 - 2000 - ajutor al procurorului sectorului Buiucani. mun.Chişinău;
2000 - 2004 - procuror, adjunct al procurorului sectorului Buiucani, mun.Chişinău;

2004 - 2010 - procuror, şef al secţiei nr.l din cadrul Direcţiei control al urmăririi penale a Procuraturii Generale;
2010 - 23.01.2013 - procuror, şef al Direcţiei control al urmăririi penale şi asistenţă metodică din cadrul Procuraturii Generale;
23.01.2013 - 22.08.2013 - procuror-şef interimar al Procuraturii anticorupţie;
22.08.2013 - 20.10.2014 - procuror, şef al Direcţiei control al urmăririi penale şi asistenţă metodică din cadrul Procuraturii Generale;
20.10.2014- 01.08.2018 - procuror, adjunct al procurorului-şef al mun.Chişinău, şef al oficiului Ciocana;
01.08.2018 - prezent - procuror-şef al Secţiei analiză criminologică, avizare şi propuneri de legiferaredin cadrul Direcţiei politici, reforme şi protecţia intereselor societăţii a Procuraturii Generale;
2007 - prezent - formator la Institutul Naţional al Justiţiei;
2011- 2017 - lector la Universitatea de Studii Europene din Moldova, disciplinile - drept penal şi drept procesual penal, partea specială;
2013 - 2107 - membru al Consiliului Superior al Procurorilor;
2018 - prezent - membru al Consiliului Institutului National al Justiţiei.

Publicații


Drept penal. Partea Specială Lucrări ştiinţifice publicate: 1 monografie;
14 articole ştiinţifice.

 

Prin Hotărârea nr.1-79/2020 din 10 Septembrie 2020, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat cumulul funcției de procuror cu activitățile de formator exercitate în anii de studii 2020 - 2021 la Institutul Național al Justiției, în cadrul programelor de formare inițială și continuă, conform tematicilor și orarelor seminarelor stabilite de această instituție, pentru următorii procurori:

Mircea Roșioru, Ruslan Popov, Vladislav Guțan, Alexandru Nichita, Eduard Bulat, Ion Caracuian, Marcel Dimitraș, Veaceslav Soltan, Nicolae Zanevici, Mariana Gornea, Viorel Ciobanu, Iurie Lealin, Dumitru Obadă, Sergiu Russu, Igor Popa, Sergiu Bursacovschi, Diana Rotundu, Carolina Vidrașco-Brînză, Maxim Gropa, Octavian Iachimovschi, Victor Muntean și Mariana Botezatu.

Prin Hotărârea nr. 1-24/19 din 14 Martie 2019, Consiliul Superior al Procurorilor l-a desemnat pe domnul Ruslan Popov învingător al concursului anunțat prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-3/2019 din 17.01.2019 pentru suplinirea funcției vacante de procuror-șef al Secției avizare și propuneri de legiferare din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale.

Prin Hotărârea nr. 1-78/2019 din 9 august 2019, Consiliul Superior al Procurorilor a respins demersul ministrului justiţiei, Olesea Stamate, privind revocarea membrilor Consiliului Institutului Naţional al Justiţiei, Igor Popa și Ruslan Popov.

Prin Hotărârea nr. 1-26/2019 din 14 Martie 2019,  Consiliul Superior al Procurorilor a dmis cererile procurorilor, după cum urmează:
- Mariana Gornea, Marcel Dimitraș, Veaceslav Soltan, Ruslan Popov, Eduard Bulat, Ion Caracuian, Octavian Iachimovschi, Ghenadie Pîrlii, Oxana Cazacu, Andrei Baeșu și Igor Demciucin privind cumulul funcției de procuror cu activitățile didactice, în calitate de formatori în cadrul programului de formare continuă a judecătorilor şi a procurorilor în funcţie la Institutului Național al Justiției, pentru anul 2019; 
- Iuri Lealin privind cumulul funcției de procuror cu activitățile didactice, în calitate de formator în cadrul programului de formare inițială și continuă a judecătorilor şi a procurorilor în funcţie și a candidaților la aceste funcții, la Institutului Național al Justiției, pentru anul 2019. 

Prin Hotărârea nr. 1-25/2019 din 14 Martie 2019, Consiliul Superior al Procurorilor a avizat pozitiv cererile depuse de Ruslan Popov, procuror-șef interimar al Secției avizare și propuneri de legiferare din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale și Sergiu Russu, procuror-șef al Secției combaterea traficului de ființe umane din cadrul Direcției urmărire penală și criminalistică a Procuraturii Generale, privind cumulul funcției de procuror cu activitatea didactică, realizată în cadrul proiectului implementat de Centrul Internațional „La Strada” în cooperare cu Biroul INL a Ambasadei Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova „Ensuring acces sef sexual assault victims to adequate and social protection”, conform tematicii și orarului stabilit de program.

Prin Hotărârea nr.1-12/2019 din 14 Februarie 2019, Consiliul Superior al Procurorilor a transmis Colegiului pentru selecția și cariera procurorilor, pentru evaluare conform criteriilor stabilite, corespunzător concursurilor în care candidează, cererea și dosarul de participare a procurului Ruslan Popov, în cadrul concursului pentru ocuparea funcției de procuror-șef al Secției avizare și propuneri de legiferare din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale.

Prin Hotărârea nr.12-103/18 din 12 iulie 2018, Consiliul Superior al Procurorilor, Consiliul Superior al Procurorilor a desemnat în calitate de membri ai Consiliului Institutului Național al Justiției, pentru un mandat de 4 ani, următorii procurori: 
- Igor Popa, adjunct al Procurorului General;
- Eduard Bulat, procuror-șef al Secției politici, reforme și management al proiectelor;
- Ruslan Popov, adjunct.

Potrivit Hotărârii nr. 12-144/15 din 26 octombrie 2017, Consiliul Superior al Procurorilor a înaintat candidaturile dlor Mircea Roşioru, preşedinte al Consiliului Superior al Procurorilor; Ruslan Popov, Eduard Maşnic şi Alexandru Mariţ, membri ai Consiliului, pentru participare în cadrul grupului 3 de monitorizare a SNIA.

Potrivit Hotărârii nr. 12-235/16 din 22 septembrie 2016, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General interimar să dispună emiterea actului administrativ în privinţa dlui Ruslan Popov, procuror-şef al Procuraturii sect.Ciocana, mun.Chişinău, privind cumularea activității de procuror cu activitatea didactică în anul universitar 2016-2017 în cadrul Facultăţii de Drept a Universităţii de Studii Europene din Moldova.

Potrivit Hotărârii nr. 12-187/14 din 09 octombrie 2014, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General numirea domnului Ruslan Popov în funcţia de procuror al sectorului Ciocana, mun.Chişinău, pentru un mandat de 5 ani.

Conform Hotărârii nr. 12-208/13 din 08 octombrie 2013, Consiliului Superior al Procurorilor a propus Procurorului General suspendarea din funcţie a procurorului Ruslan Popov, şef al Direcţiei control al urmăririi penale şi asistenţă metodică pänă la rămânerea definitivă a hotărârii în cauza penală respectivă (Cauza penală conform art.3521 Cod penal, pe faptul declarării necorespunzătoare a datelor despre venituri şi proprietăţi înscrise în declaraţia cu privire la venituri şi proprietate a procurorului Ruslan Popov, depusă la Comisia Naţională de Integritate conform procedurii stabilite prin Legea nr.1264 din 19.07.2002).

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 10-1/19 din 21 Februarie 2019,Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor a aprobat rezultatul final al evaluării procurorului Ruslan POPOV, candidat la funcția de procuror-șef al Secției avizare și propuneri de legiferare din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale, care a obţinut punctajul final de 154.

DISTINCȚII
Luând în consideraţie rezultatele activităţii desfășurate, indicatorii de performanţă calitativi şi cantitativi obţinuţi pe parcursul anului 2016, calităţile profesionale şi morale ale unor procurori, Consiliul Superior al Procurorilor prin Hotărârea nr. 12-264/16 din 29 decembrie 2016, a propus Procurorului General încurajarea Procurorului-şef a procuraturii sect. Ciocana, mun. Chișinău, Popov Ruslan, cu Crucea ”Pentru Merit”, Clasa I.

Prin Hotărârea nr.1-79/2020 din 10 Septembrie 2020, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat cumulul funcției de procuror cu activitățile de formator exercitate în anii de studii 2020 - 2021 la Institutul Național al Justiției, în cadrul programelor de formare inițială și continuă, conform tematicilor și orarelor seminarelor stabilite de această instituție, pentru următorii procurori:

Mircea Roșioru, Ruslan Popov, Vladislav Guțan, Alexandru Nichita, Eduard Bulat, Ion Caracuian, Marcel Dimitraș, Veaceslav Soltan, Nicolae Zanevici, Mariana Gornea, Viorel Ciobanu, Iurie Lealin, Dumitru Obadă, Sergiu Russu, Igor Popa, Sergiu Bursacovschi, Diana Rotundu, Carolina Vidrașco-Brînză, Maxim Gropa, Octavian Iachimovschi, Victor Muntean și Mariana Botezatu.

Prin Hotărârea nr. 1-24/19 din 14 Martie 2019, Consiliul Superior al Procurorilor l-a desemnat pe domnul Ruslan Popov învingător al concursului anunțat prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-3/2019 din 17.01.2019 pentru suplinirea funcției vacante de procuror-șef al Secției avizare și propuneri de legiferare din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale.

Prin Hotărârea nr. 1-78/2019 din 9 august 2019, Consiliul Superior al Procurorilor a respins demersul ministrului justiţiei, Olesea Stamate, privind revocarea membrilor Consiliului Institutului Naţional al Justiţiei, Igor Popa și Ruslan Popov.

Prin Hotărârea nr. 1-26/2019 din 14 Martie 2019,  Consiliul Superior al Procurorilor a dmis cererile procurorilor, după cum urmează:

- Mariana Gornea, Marcel Dimitraș, Veaceslav Soltan, Ruslan Popov, Eduard Bulat, Ion Caracuian, Octavian Iachimovschi, Ghenadie Pîrlii, Oxana Cazacu, Andrei Baeșu și Igor Demciucin privind cumulul funcției de procuror cu activitățile didactice, în calitate de formatori în cadrul programului de formare continuă a judecătorilor şi a procurorilor în funcţie la Institutului Național al Justiției, pentru anul 2019; 
- Iuri Lealin privind cumulul funcției de procuror cu activitățile didactice, în calitate de formator în cadrul programului de formare inițială și continuă a judecătorilor şi a procurorilor în funcţie și a candidaților la aceste funcții, la Institutului Național al Justiției, pentru anul 2019. 

Prin Hotărârea nr. 1-25/2019 din 14 Martie 2019, Consiliul Superior al Procurorilor a avizat pozitiv cererile depuse de Ruslan Popov, procuror-șef interimar al Secției avizare și propuneri de legiferare din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale și Sergiu Russu, procuror-șef al Secției combaterea traficului de ființe umane din cadrul Direcției urmărire penală și criminalistică a Procuraturii Generale, privind cumulul funcției de procuror cu activitatea didactică, realizată în cadrul proiectului implementat de Centrul Internațional „La Strada” în cooperare cu Biroul INL a Ambasadei Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova „Ensuring acces sef sexual assault victims to adequate and social protection”, conform tematicii și orarului stabilit de program.

Prin Hotărârea nr.1-12/2019 din 14 Februarie 2019, Consiliul Superior al Procurorilor a transmis Colegiului pentru selecția și cariera procurorilor, pentru evaluare conform criteriilor stabilite, corespunzător concursurilor în care candidează, cererea și dosarul de participare a procurului Ruslan Popov, în cadrul concursului pentru ocuparea funcției de procuror-șef al Secției avizare și propuneri de legiferare din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale.

Prin Hotărârea nr.12-103/18 din 12 iulie 2018, Consiliul Superior al Procurorilor, Consiliul Superior al Procurorilor a desemnat în calitate de membri ai Consiliului Institutului Național al Justiției, pentru un mandat de 4 ani, următorii procurori: 

- Igor Popa, adjunct al Procurorului General;

- Eduard Bulat, procuror-șef al Secției politici, reforme și management al proiectelor;
- Ruslan Popov, adjunct.

Potrivit Hotărârii nr. 12-144/15 din 26 octombrie 2017, Consiliul Superior al Procurorilor a înaintat candidaturile dlor Mircea Roşioru, preşedinte al Consiliului Superior al Procurorilor; Ruslan Popov, Eduard Maşnic şi Alexandru Mariţ, membri ai Consiliului, pentru participare în cadrul grupului 3 de monitorizare a SNIA.

Potrivit Hotărârii nr. 12-235/16 din 22 septembrie 2016, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General interimar să dispună emiterea actului administrativ în privinţa dlui Ruslan Popov, procuror-şef al Procuraturii sect.Ciocana, mun.Chişinău, privind cumularea activității de procuror cu activitatea didactică în anul universitar 2016-2017 în cadrul Facultăţii de Drept a Universităţii de Studii Europene din Moldova.

Potrivit Hotărârii nr. 12-187/14 din 09 octombrie 2014, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General numirea domnului Ruslan Popov în funcţia de procuror al sectorului Ciocana, mun.Chişinău, pentru un mandat de 5 ani.

Conform Hotărârii nr. 12-208/13 din 08 octombrie 2013, Consiliului Superior al Procurorilor a propus Procurorului General suspendarea din funcţie a procurorului Ruslan Popov, şef al Direcţiei control al urmăririi penale şi asistenţă metodică pänă la rămânerea definitivă a hotărârii în cauza penală respectivă (Cauza penală conform art.3521 Cod penal, pe faptul declarării necorespunzătoare a datelor despre venituri şi proprietăţi înscrise în declaraţia cu privire la venituri şi proprietate a procurorului Ruslan Popov, depusă la Comisia Naţională de Integritate conform procedurii stabilite prin Legea nr.1264 din 19.07.2002).

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 10-1/19 din 21 Februarie 2019,Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor a aprobat rezultatul final al evaluării procurorului Ruslan POPOV, candidat la funcția de procuror-șef al Secției avizare și propuneri de legiferare din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale, care a obţinut punctajul final de 154.

DISTINCȚII
Luând în consideraţie rezultatele activităţii desfășurate, indicatorii de performanţă calitativi şi cantitativi obţinuţi pe parcursul anului 2016, calităţile profesionale şi morale ale unor procurori, Consiliul Superior al Procurorilor prin Hotărârea nr. 12-264/16 din 29 decembrie 2016, a propus Procurorului General încurajarea Procurorului-şef a procuraturii sect. Ciocana, mun. Chișinău, Popov Ruslan, cu Crucea ”Pentru Merit”, Clasa I.

 

Hotărârea nr. 1-30/2019 din 06 Decembrie 2019

Hotărârea nr. 1-78/2019 din 9 august 2019

Hotărârea nr. 10-1/19 din 21 Februarie 2019

Hotărârea nr.1-12/2019 din 14 Februarie 2019

Hotărârea nr. 1-24/19 din 14 Martie 2019

Hotărârea nr. 1-25/2019 din 14 Martie 2019

Hotărârea nr. 1-26/2019 din 14 Martie 2019

Hotărârea nr.12-103/18 din 12 iulie 2018

Hotărârea nr. 12-144/15 din 26 octombrie 2016

Hotărârea nr. 12-235/16 din 22 septembrie 2016

Hotărârea nr. 12-264/16 din 29 decembrie 2016

Hotărârea nr. 12-208/13 din 08 octombrie 2013

Știri
  • Afacerea necunoscută de la Orhei a procurorului Ruslan Popov

    Familia procurorului general-adjunct, Ruslan Popov, cercetat penal pentru îmbogăţire ilicită, ar controla, pe lângă livada şi frigiderul din Mileştii Mici, o treime dintr-o afacere în agricultură în satul Brăviceni, raionul Orhei. Această afacere, pe care au identificat-o reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice, nu este trecută în acte pe numele procurorului, nu a fost și nu este declarată. Este vorba de o livadă de măr superintensivă, amenajată după cele mai moderne standarde. Cota din afacere a fost înregistrată iniţial pe numele lui Alexandru Popov, fiul mai mare al procurorului, care la acel moment era student şi avea 19 ani. Cu puţin timp înainte ca Ruslan Popov să fie reţinut, în dosarul pentru îmbogățire ilicită, cota parte din afacerea de la Brăviceni a fost înregistrată pe numele unui locuitor din Mileştii Mici, stabilit cu traiul în SUA, cu care procurorul este de mai mulţi ani în relaţii de prietenie.

    Familia procurorului general-adjunct, Ruslan Popov, cercetat penal pentru îmbogăţire ilicită, ar controla, pe lângă livada şi frigiderul din Mileştii Mici, o treime dintr-o afacere în agricultură în satul Brăviceni, raionul Orhei. Această afacere, pe care au identificat-o reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice, nu este trecută în acte pe numele procurorului, nu a fost și nu este declarată. Este vorba de o livadă de măr superintensivă, amenajată după cele mai moderne standarde. Cota din afacere a fost înregistrată iniţial pe numele lui Alexandru Popov, fiul mai mare al procurorului, care la acel moment era student şi avea 19 ani. Cu puţin timp înainte ca Ruslan Popov să fie reţinut, în dosarul pentru îmbogățire ilicită, cota parte din afacerea de la Brăviceni a fost înregistrată pe numele unui locuitor din Mileştii Mici, stabilit cu traiul în SUA, cu care procurorul este de mai mulţi ani în relaţii de prietenie.

    Centrul de Investigaţii Jurnalistice din Moldova a publicat anterior o anchetă despre afacerea procurorului din Mileştii Mici, înregistrată pe numele tatălui său, un pensionar trecut de 70 de ani.

    Livada de milioane

    Livada de măr este amplasată în extravilanul satului Brăviceni din raionul Orhei şi se extinde pe o suprafaţă de cca 20 de hectare. Pomii de măr sunt sădiţi la distanţa de cca 80 de cm unul de la altul.

    Pe spalierele înalte, legate cu sârme din inox, care nu sunt afectate de corozie, a fost pregătit suportul pentru amplasarea plaselor antigrindină. Livada este dotată cu sistem de irigare prin picurare.

    Sistemul de irigare
    Costurile pentru crearea unei livezi superintensive de măr este de 30.000 de euro pentru un hectar. La plantațiile de măr superintensive producția obținută este cuprinsă între 30-60 tone/ha, dar investiția anuală în întreținerea plantației este de 5.000-6.000 de euro/ha. La un calcul simplu, dacă prețul cu care se comercializează aceste fructe este de 0,5 euro/kg, un producător poate obține între 15.000 de euro și 30.000 de euro pe hectar.

    Pentru irigare, în mijlocului câmpului, la vre-o 2 km de la livadă, a fost construit, după o tehnologie modernă, în rezervor de apă, cu suprafaţa de cca o mie de metri pătraţi. Apa este pompată prin conducte din iazul de la marginea satului Brăviceni, aflat la câţiva kilometri, iar conductele trec pe sub traseul Chişinau-Bălţi.

    Bazinul de acumulare
    Lângă rezervor a fost construită o staţie de pompare şi o substaşţie electrică, cablul care face conexiunea cu reţelele de înaltă tensiune, aflate la o distanţă de cca 2 kilometri, fiind îngropat în pământ.

    Oamenii din sat susţin că atât rezervorul de apă, cât şi livada, au fost amenajate pe parcursul unui an. Ei mai declară că livada este a deputatului Paciu şi a unui procuror din Chişinău.

    Firmă preluată de la un afacerist certat cu legea şi partenerul socialist

    Livada de măr şi rezervorul de acumulare a apei pentru irigare reprezintă activele întreprinderii Odl-Agro SRL. Societatea comercială a fost fondată în iunie 2011 de către soţii Ludmila şi Serghei Hersun din Chişinău, iar în calitate de adresă juridică figurează domiciliul lor de pe strada Memoriei din Chişinău. Numele lui Serghe Hersun a figurat în mai multe dosare ce ţin de nerambursarea datoriilor şi utilizarea creditelor contrat destinaţiei.

    La începutul lunii martie a anului 2020, întreprinderea a fost înregstrată, cu cote egale pe numele lui Paciu Mihail, Popa Ştefan şi Popov Alexandru.

    Mihail Paciu este originar din satul Brăviceni, deţine o gospodărie ţărănească, iar în perioada respectivă era deputat din partea PSRM. Ştefan Popa este om de afaceri, originar din raionul Ungheni, şcolit la Bucureşti, care de mai mulţi ani se ocupă cu exportul de legume pentru supermarketurile din România. Cel de al treilea co-proprietar a fost Alexandru Popov junior, care a ajuns să deţină o parte din afacere cu puţin timp înainte ca să împinească 20 de ani.

    Terenuri sub sechestru sau în proprietatea unor pensionari

    Terenurile pe care este amplasată livada este împărţit în cote, cu numere cadastrale diferite. O parte din aceste cote sunt proprietate a întreprinderii Odl – Agro. Unele terenuri au fost anterior sub sechestru.

    Alte terenuri care anterior au aparţinut soţilor Hersun sunt înregistrate ca proprietate a SRL Naiada din Cahul, o întreprindere care prestează servicii de frizerie şi închiriere a bunurilor imobile. Partea leului din societatea comercială Naiada, 91,75 la sută, aparţine lui Grigore Condurache, despre care presa a scris că ar fi implicat în diferite scheme şi că ar fi fost preferatul ex-preşedintelui Igor Dodon pentru funcţia de director la Căile Ferate.

    Terenurile firmei Naiada din extravilanul satului Brăviceni, pe care este plantată livada superintentsivă, sunt sub sechestru din iulie 2021. Terenurile respective au fost lăsate drept gaj la fosta bancă comercială Investprivatbank de către soţii Hersun pentru un credit de 6.300.000 de lei.

    O altă parte din terenuri, cu suprafeţe de la 20 la 30 de ari, sunt înregistrate pe numele unor pensionari din Brăviceni.

    Cota lui Alexandru Popov, înstrăinată înainte de arestul tatălui-procuror

    Cota lui Alexandru Popov junior a fost înstrăinătă pe numele lui Lilian Racoviţă, la începutul lunii octombrie a anului curent, cu câteva zile înainte de arestarea lui Ruslan Popov şi a şefului său, Alexandr Stoianoglo. Lilian Racoviţă, originar din acelaşi sat cu Ruslan Popov, absolvent al Academiei de Poliţie din Chişinău, este stabilit de mai mulţi ani cu traiul în SUA. Acesta a făcut anterior parte din anturajul lui Ruslan Popov împreună cu un coleg de al său de la Academie, Eugen Botnariuc, fost poliţist în Ialoveni. Botnariuc este stabilit şi el de câţiva ani cu traiul în SUA, iar numele său apare în Actul de constatare al Autorităţii Naţionale de Integritate că i-a transferat lui Alexandru Popov junior 100 USD cadou.

    Numele lui Racoviţă, Botnariuc şi Ruslan Popov au apărut într-un scandal mediatic, în 2017, pe când ultimul era şef la Procuratura sectorului Ciocana al Capitalei. Lui Racoviţă şi Botnariuc li s-au adus învinuiri că ar fi comis lucruri mai puţin legale, la comanda procurorului Popov, acuzaţie respinsă vehement de Racoviţă.

    Lilian Racoviţă a revenit în satul de baştină la 11 septembrie 2021, iar peste câteva zile a plecat într-o călătorie prin mai multe ţări europene, de unde a revenit la începutul lunii octombrie.

    Lilian Racoviţă ne-a comunicat că a procurat cota din Odl – Agro cu 290.000 de lei, cu condiţia să investească în dezvoltarea afacerii, iar cel cu care a negociat tranzacţia este Alexandru Popov junior.

    „Alexandu Popov s-a declarat disponibil să işi vânda cota-parte din acţiunile ce le deţine la SRL Odl-Agro. Se pare că acest lucru a coincis cu ultimele evenimente de la Chişinău. Înţelegerea o avusesem anterior cu administratorul, dl Ştefan Popa, dar perfectarea actelor am reuşit s-o facem la revenirea mea în ţară. Nu mi-am dorit niciodată o afacere în Moldova si dacă ştiam că ajung iarăşi în gura presei, mai ezitam şi cu asta. Ideea e că administratorul, dl Popa, este de mulţi ani în acest domeniu şi este probabil şi cel mai mare exportator de fructe şi legume pe piaţa europeană. Al doilea co-proprietar e un domn cu doctorat în agronomie şi asta mi-a insuflat încredere că afacerea va merge”, ne-a declarat Racoviţă.

    Ce spun ceilalţi co-proprietari
    Ceilalţi doi co-proprietari ai întreprinderii Odl-Agro au oferit declaraţii contradictorii, încercând să-l apere pe procurorul Popov.

    Mihail Paciu ne-a spus că nu se cunoaşte personal cu Ruslan Popov şi nici nu ştie de ce fostul său partener şi-a înstrăinat cota sa. „Eu sunt om de ştiinţă, mi-am apărat doctoratul când aveam doar 27 de ani. Acum produc material săditor, am inventat , prin selecţie, trei soiuri de mere. Propunerea cu afacerea a venit de la Ştefan Popa. Participarea mea în afacere constă ca să asigur cu material săditor şi să implementez cunoştinţele pe care le am în aplicarea tehnologiilor moderne”, ne-a declarat Paciu.

    Ştefan Popa ne-a spus că a fost nevoit să-şi caute parteneri pentru a investi într-o livadă superintensivă pentru că nu mai avea bani şi nici posibilităţi de a lua credite noi. Antreprenorul a confirmat că a preluat întreprinderea de la soţii Hersun în schimbul unei datorii de 6.000.000 de lei. Atât Paciu, cât şi Popov, urmau să-i achite cotele de câte 270.000 de lei în fondul statutar, însă nu şi-au onorat obligaţiunile.Ştefan Popa susţine că nu a negociat cu procurorul Ruslan Popov, iar pe fiul său l-a adus în afacere Alexandru Popov senior, tatăl pensionar al procurorului, care este proprietarul unui frigider şi a zeci de terenuri de livadă în satul Mileştii Mici. „Am arendat de la Alexandru Popov un loc în frigiderul său pentru nişte legume. În timp ce discutam cu el, i-am spus ca intenţionez să plantez o livadă superintensivă la Orhei. Dumnealui mi-a zis că vrea să se extindă şi în alte localităţi. Astfel, am bătut palma. Doar că mi-a zis să înregistrez cota lui pe numele nepotului care se numeşte tot Alexandru Popov”, a precizat Ştefan Popa.

    Precizăm în acest context că, în primăvara anului 2020, frigiderul din Mileştii Mici era încă în construcţie şi este puţin probabil să fi fost funcţional pentru a putea oferi spaţii în chirie.

    Frigiderul din Mileştii Mici în primăvara anului 2020
    Ştefan Popa a precizat că a suportat singur cheltuielile pentru construcţia rezervorului şi plantarea livezii şi că nu cunoaşte că unele terenuri se mai află sub sechestru: „De perfectarea actelor pentru terenuri este responsabil Paciu. O să mă clarific”.

    Am încercat să vorbim cu Serghei Hersun despre cum a vândut întreprinderea celor trei, acesta însă a refuzat să ofere detalii, menţionând că nu vrea nici să-şi amintească despre aceasta.

    Unde e frigiderul?
    Unii săteni din Brăviceni ne-au spus că afacerea în spatele căreia ar sta Ruslan Popov mai include şi un frigider pentru păstrarea fructelor care s-ar afla în Mălăesti, sat vecin cu satul Brăviceni.

    Faptul că printre activele firmei se află un frigider a fost confirmat de Lilian Racoviţă. Aceasta a spus că a văzut atât livada, căt şi frigiderul, dar nu poate să ne spună exact unde se află: „Mi-ar fi mai ușor să vă spun acuma despre un sătuc de pe undeva din Oklahoma, decât despre locația exactă a frigiderului în Moldova”.

    Mihail Paciu ne-a spus că nu ştie nimic despre frigider şi nici nu are în proprietate aşa ceva.

    Ştefan Popa susține că afacerea nu include un frigider pentru păstrarea fructelor, precizând că în frigiderul de la Mălăeşti firma sa închiriază spaţii.

    Frigiderul din Mălăeşti
    Precizăm că în regiunea respectivă există un singur frigider, în Mălăeşti, la hotar cu satul Brăviceni. Acesta aparţine, conform actelor, lui Adriano Dulghier, pretinsul proprietar al celor 1,6 milioane de euro descoperite în aprilie 2020 la vama Leuşeni. Dulghieru este nepotul unuia din cei mai mari traficanţi de marfă vie şi deţinător de bordeluri în Europa, Gheorghe Vărtosu, originar din Mălăeşti. Vârtosu şi nepotul său au fost cercetaţi penal pentru spălare de bani, dar au ieşit basma curată după ce ar fi mituit procurorii.

    În vara anului 2020, Adriano Dulghier a fost scos de sub urmărire penală în dosarul intentat pentru contrabandă. Anunţul a fost făcut de şeful Procuraturii pentru Combaterea Crimei Organizate şi Corupţiei, Ion Caracuian care este cumătru cu Ruslan Popov. Singurul vinovat în dosarul respectiv a fost găsit şoferul tirului care a adus banii, fiind condamnat la trei ani cu suspendare pentru tentativă de contrabandă.

    Ce spune familia Popov
    Ruslan Popov infirmă că el sau membrii familiei sale au o afacere în raionul Orhei: „Sunt aberaţii”. „Eu am un singur loc de lucru şi acesta este la Procuratură", ne-a declarat Ruslan Popov.

    Am încercat să vorbim cu Alexandru Popov senior, tatăl procurorului, proprietarul în documente a afacerii din Mileştii Mici şi cel care ar fi negociat afacerea de la Brăviceni. Imediat cum ne-am prezentat, Alexandru Popov i-a transmis receptorul soţiei. „El taie o găină, e cu mâinile de sânge, nu poate vorbi. Dar eu ştiu totul şi pot să vă răspund. Ruslan n-are nicio atribuţie. Banii i-am adus eu, am muncit mulţi ani în Italia. Ruslan ne-a ajutat doar la clacă. Am făcut clacă cu neamurile la curăţit, la prăşit. Mai mult nu s-a implicat”, ne-a declarat Maria Popov.

    Alexandru Popov senior
    Femeia însă nu ne-a putut oferi un răspuns atunci când am întrebat-o despre afacerea de la Brăviceni. „Cum? Unde-i asta?”, s-a arătat nedumerită Maria Popov.

    L-am contactat din nou pe Alexandru Popov senior. Acesta a spus că nu vrea să vorbească şi că face declaraţii doar în prezenţa avocatului. O poziţie similară a avut-o şi nepotul său, Alexandru Popov junior. Tânărul ne-a transmis prin intermediul avocatului familiei că este supărat pe jurnalişti şi nu vrea să vorbească cu ei.

    Comentariul expertului
    Experta anticorupţie, Cristina Ţărnă, ex-directoare a Centrului Naţional Anticorupţie, consideră că chiar dacă partenerii lui Popov susţin că procurorul nu are nicio atrubuţie, există suspiciuni că acesta ar fi beneficiarul cotei din afacere şi că ar fi profitat de poziţia înaltă pe care o are în Procuratură. ,,Din cele relatate de către protagoniștii investigației jurnalistice, adjunctul procurorului general suspendat Ruslan Popov nu ar avea nici o legătură cu afacerea cu livada superintensivă din Brăviceni și frigiderul din Mălăiești. Cu toate acestea, terenurile pe care se află livada sunt parțial puse sub sechestru, iar proprietarul în acte al frigiderului, Adriano Dulghier, a fost cercetat penal pentru contrabanda unei sume impunătoare de bani, de 1,6 milioane de euro, în bancnote mici, aduse cu TIR-ul, fiind ulterior absolvit de răspundere penală. Astfel, în pofida celor declarate, se pare că afacerea dată are totuși conexiuni cu organele procuraturii, în care Ruslan Popov ocupă un loc foarte important.

    Dacă fiul său Alexandru, după atingerea majoratului, fiind student, continua să fie întreținut de părinți, acesta urma să fie trecut în declarațiile de averi și interese ale tatălui său, Ruslan Popov, ca și persoană aflată la întreținere, iar declarația urma să indice sursele de venituri din care ar fi achiziționat afacerea, dacă este doar proprietar nominal, urma să indice cine este beneficiarul efectiv.

    Astfel, există presupuneri întemeiate pentru a crede că ar putea fi vorba despre fals în declarația de averi și interese personale ale procurorului Ruslan Popov, iar în dependență de sumele investite în afacerea cu livada și frigiderul raportate la veniturile legale ale procurorului – ar putea fi vorba chiar și de îmbogățire ilicită în sens penal sau, după caz, de îmbogățire nejustificată, pasibilă confiscării civile de către ANI prin intermediul instanței de judecată.

    Este neobișnuit și faptul înstrăinării recente a cotei lui Alexandru Popov în livada din Brăviceni, care pare a fi mai degrabă apropiat a lui Ruslan Popov decât a lui Alexandru Popov (fiul sau tatăl). Această persoană, Lilian Racoviță, confirmă cumpărarea cotei din livada superintensivă și a frigiderului de la Alexandru Popov (fiul), pe când în acte Alexandru Popov este proprietar doar a unei treimi din livadă, iar frigiderul era deținut de către Adriano Dulghier, cel cu probleme rezolvate nesperat de favorabil în procuratură. În acest context, consider că există temei de a revizui încetarea / scoaterea de sub urmărire penală a lui Adriano Dulghier, eventuala implicare a procurorului Popov în soluționarea problemelor penale ale lui Dulghier la PCCOCS, precum și eventuala facilitare de către Popov a actelor de contrabandă în numerar. În general, legăturile dintre Ruslan Popov și Adriano Dulghier urmează a fi analizate, în virtutea relației de dependență care poate exista dintre un procuror aflat foarte sus în ierarhia Procuraturii și o persoană cercetată penal,

    În continuare, dacă banii aduși de către Adriano Dulghier provin din activități ilicite și dacă aceștia au fost introduși în construcția frigiderului din Mălăiești – acest fapt urmează a fi cercetat și aspectul eventualelor spălări de bani. Schimbarea proprietarilor nominali fără a se schimba beneficiarul efectiv al livezii din Brăviceni, la fel suscită bănuieli legate de spălări de bani", a declarat experta.
    Sura: anticoruptie.md

  • Dosarul Popov: Cum a fost impus magistratul Igor Baţalai să examineze demersul privind aplicarea arestului în privinţa prietenului său

    Magistratul Igor Baţalai a fost impus prin decizie judecătorească să examineze demersul procurorilor anticorupţie privind aplicarea arestului preventiv, pe un termen de 30 de zile, pentru procurorul general adjunct, Ruslan Popov, învinuit de îmbogăţire ilicită. Baţalai a depus o cerere de abţinere, însă aceasta a fost respinsă de magistratul Ghenadie Pavliuc.

    Igor Baţalai a invocat în cererea de abţinere că a lucrat timp de 10 ani în Procuratura Generală, dintre care o perioadă a activat într-o subduviziune condusă de Ruslan Popov. Baţalai a precizat că între el şi Ruslan Popov s-au format anumite relaţii pe care le consideră mai mult decât relaţii de serviciu şi care ,,pot fi interpretate ca relaţii de prietenie", iar acest fapt poate constitui un ,,impediment în examinarea obiectivă şi imparţială a demersului înaintat".

    Magistratul Igor Baţalai a fost impus prin decizie judecătorească să examineze demersul procurorilor anticorupţie privind aplicarea arestului preventiv, pe un termen de 30 de zile, pentru procurorul general adjunct, Ruslan Popov, învinuit de îmbogăţire ilicită. Baţalai a depus o cerere de abţinere, însă aceasta a fost respinsă de magistratul Ghenadie Pavliuc.

    Igor Baţalai a invocat în cererea de abţinere că a lucrat timp de 10 ani în Procuratura Generală, dintre care o perioadă a activat într-o subduviziune condusă de Ruslan Popov. Baţalai a precizat că între el şi Ruslan Popov s-au format anumite relaţii pe care le consideră mai mult decât relaţii de serviciu şi care ,,pot fi interpretate ca relaţii de prietenie", iar acest fapt poate constitui un ,,impediment în examinarea obiectivă şi imparţială a demersului înaintat".

    Igor Baţalai şi-a întemeiat cererea de abţinere prin articolul 33 din Codul de Procedură Penală care stipulează, printre altele, că judecătorul nu poate participa la judecarea cauzei dacă există alte circumstanţe care pun la îndoială rezonabilă imparţialitatea judecătorului.

    Cererea de abţinere a lui Igor Baţalai a fost repartizată pentru examinare magistratului Ghenadie Pavliuc care a respins-o ca neîntemeiată.

    ,,Argumentele la care a făcut trimitere sunr de odinioară. Odată cu accederea în funcţia de judecător, autorul cererii s-a obligat să respecte Constituţia şi legile ţării, drepturile şi libertăţile omului, să-şi îndeplinească cu onoare, conştiinţă şi fără părtonire atribuţiile ce îi revin. Drept urmare, circumstanţa invocată nu poate influenţa nici într-un fel atribuţiile judecătorului la înfăptuirea justiţiei prin obligaţia de a fi imparţial, de a asigura apărarea drepturilor şi libertăţilor persoanelor, onoarei şi demnităţii acestora", a argumentat Pavliuc.

    Decizia lui Ghenadie Pavliuc a devenit irevocabilă dun momentul pronunţării.

    Igor Baţalai a admis parţial, luni seara, demersul procurorilor anticorupţie şi a dispus plasarea lui Ruslan Popov în arest la domiciliu pe un termen de 30 de zile.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Adjunctul suspendat al procurorului general suspendat, plasat în arest la domiciliu pentru 30 de zile

    Ruslan Popov, adjunctul suspendat al procurorului general suspendat, a fost plasat în arest la domiciliu pentru 30 de zile. Magistrații Judecătoriei, sediul Ciocana, au admis parțial luni, 11 octombrie, demersul procurorei anticorupție de caz și au dispus mandat de arestare pentru 30 de zile pe numele lui Popov.

    Informația a fost confirmată pentru Ziarul de Gardă de către unul dintre avocații lui Popov.

    Sâmbătă, 9 octombrie, șeful adjunct suspendat al Procuraturii Generale (PG) Ruslan Popov, suspectat de îmbogățire ilicită, a fost reținut pentru 72 de ore în urma perchezițiilor efectuate la domiciliul său.

    Ruslan Popov, adjunctul suspendat al procurorului general suspendat, a fost plasat în arest la domiciliu pentru 30 de zile. Magistrații Judecătoriei, sediul Ciocana, au admis parțial luni, 11 octombrie, demersul procurorei anticorupție de caz și au dispus mandat de arestare pentru 30 de zile pe numele lui Popov.

    Informația a fost confirmată pentru Ziarul de Gardă de către unul dintre avocații lui Popov.

    Sâmbătă, 9 octombrie, șeful adjunct suspendat al Procuraturii Generale (PG) Ruslan Popov, suspectat de îmbogățire ilicită, a fost reținut pentru 72 de ore în urma perchezițiilor efectuate la domiciliul său.

    Procurorii anticorupție au deschis o cauză cu privire la îmbogățirea ilicită a șefului adjunct suspendat al Procuraturii Generale Ruslan Popov. Potrivit procurorului general interimar, Dumitru Robu, dosarul pe numele lui Ruslan Popov a fost pornit în rezultatul analizei informațiilor din investigațiile jurnalistice și probelor acumulate.

    La 5 octombrie, odată cu decizia procurorului anticorupție de a iniția urmărirea penală împotriva lui Alexandr Stoianoglo au fost suspendați de drept și adjuncții procurorului general – Ruslan Popov, Mircea Roșioru și Iurie Perevoznic. Detalii aici.

    Citiți și: Filmul reținerii procurorului general suspendat: toate acțiunile au avut loc în 8 ore. Cronologia evenimentelor

    În 2013, ZdG a scris că Ruslan Popov locuieşte împreună cu soţia sa, Iulia Popov, şi ea procuror la Procuratura Ialoveni, într-o casă cu două niveluri din Mileştii Mici, r-nul Ialoveni, cu o valoare estimativă de 2 mil. de lei. Popov susţinea că şi-a construit casa în special din banii acumulaţi după ce şi-a vândut apartamentul pe care-l deţinea la Chişinău, împreună cu soţia.

    Ruslan Popov, cel mai bogat adjunct al procurorului general al R. Moldova indică în declarația sa de avere și interese personale depusă pe 29 martie curent, că în anul 2020 a obținut un salariu de 397 609 lei de la Procuratura Generală (PG). Totodată, Popov a ridicat un salariu de circa 13 825 de lei de la Universitatea de Stat din Moldova (USM), dar și un salariu de circa 38 620 de lei de la Institutul Național al Justiției. Tot în anul 2020, Ruslan Popov a obținut o remunerare de 26 977 de lei de la centrul Internațional „La Strada”. Familia Popov a mai obținut venituri sub formă de onorariu în valoare de 93 265 lei de la „Biroul asociat de avocați Ialoveni”, precum și venituri sub formă de salariu în valoare de 45 238 lei de la Procuratura R. Moldova.

    În anul 2020, Ruslan Popov a vândut un automobil de model Hyundai Grand Santa FE în valoare de 29 990 euro și a procurat un autoturism Hyundai Santa FE CRDi, în valoare de 38 de mii de euro.

    Pe parcursul anului 2020, familia Popov a obținut mai multe venituri din indemnizații. Astfel, Ruslan Popov a ridicat o indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă în valoare de 9 914 lei de la Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS). De asemenea, familia Popov a obținut alte două indemnizații în valoare totală de 692 lei pentru incapacitate temporară de muncă de la CNAS, precum și venituri de 2 303 lei.

    Potrivit declarației sale de avere și interese personale, Ruslan Popov deține 80 acțiuni la Dac Hermes SA. Acesta este debitorul unei datorii contractate în anul 2020, în valoare de 8 010 lei, a cărei scadență este anul 2021. Din 2014 și 2016, Iulia Popov, soția procurorului, are două datorii față de părinții ei, Ion (care a decedat între timp) și Pelaghia Oprea – de 10 mii de euro, a cărei scadență este anul 2034, precum și o datorie de 50 de mii de euro, a cărei scadență este anul 2036.
    Sursa: zgd.md

  • DOC// Cum l-a scos ANI basma curată pe adjunctul procurorului general, Ruslan Popov: Casa de milioane, trecută cu vederea, iar afacerea înregistrată pe numele părinţilor, lăsată Fiscului

    Autoritatea Naţională de Integritate (ANI) nu a găsit discrepanţe în declaraţiile de avere semnate de procurorul Ruslan Popov şi a dispus încetarea procedurii de control după 20 de luni de verificări. Inspectorul ANI a trecut cu vederea casa de lux a procurorului pe care nu a declarat-o până în 2015, a justificat împrumuturile din partea socrilor, iar afacerea de milioane din agricultură înregistrată pe numele tatălui său a lăsat-o pe seama Fiscului.În Actul de constatare semnat la 30 septembrie 2019 de către inspectorul superior de integritate, Andrian Fetescu, se arată că în perioada 2012–2020 veniturile familiei Popov depăşesc cu aproape patru milioane de lei valoarea averii. Inspectorul de integritate nu face nicio referinţă la casa de peste 200 de metri pătraţi a procurorului, dată în exploatare în 2006, pe care a început să o declare în 2015 la preţul de 111.753 de lei.

    Inspectoratul de integritate a trecut la categoria venituri împrumuturile de zeci de mii de euro luate de la socri şi a găsit relevantă justificarea lui Ruslan Popov că soacra l-a împrumutat după ce şi-a vândut averea în Ucraina şi a reuşit să-şi construiască o gospodărie şi să-şi asigure un trai decent lângă casa ginerului.

    Autoritatea Naţională de Integritate (ANI) nu a găsit discrepanţe în declaraţiile de avere semnate de procurorul Ruslan Popov şi a dispus încetarea procedurii de control după 20 de luni de verificări. Inspectorul ANI a trecut cu vederea casa de lux a procurorului pe care nu a declarat-o până în 2015, a justificat împrumuturile din partea socrilor, iar afacerea de milioane din agricultură înregistrată pe numele tatălui său a lăsat-o pe seama Fiscului.În Actul de constatare semnat la 30 septembrie 2019 de către inspectorul superior de integritate, Andrian Fetescu, se arată că în perioada 2012–2020 veniturile familiei Popov depăşesc cu aproape patru milioane de lei valoarea averii. Inspectorul de integritate nu face nicio referinţă la casa de peste 200 de metri pătraţi a procurorului, dată în exploatare în 2006, pe care a început să o declare în 2015 la preţul de 111.753 de lei.

    Inspectoratul de integritate a trecut la categoria venituri împrumuturile de zeci de mii de euro luate de la socri şi a găsit relevantă justificarea lui Ruslan Popov că soacra l-a împrumutat după ce şi-a vândut averea în Ucraina şi a reuşit să-şi construiască o gospodărie şi să-şi asigure un trai decent lângă casa ginerului.

    Inspectorul Fetescu nu a solicitat explicaţii privind afacerea pomicolă şi a frigiderului pentru fructe, construit într-un timp record, înregistrate pe numele tatălui lui Ruslan Popov, un pensionar care a dus un trai modest, lucrând întreaga viaţă ca muncitor de rând.

    Inspectorul de integritate a motivat că verificarea averii tatălui procurorului nu ţine de competenţa sa, iar controlul provenienţei banilor investiţi în afacere ţine de competenţa Inspectoratului Fiscal.

    Totuşi, inspectorul de integritate a descoperit şi două erori la completarea declaraţiilor de avere de către Ruslan Popov pe care urmează să le corecteze în termen de 30 de zile. Este vorba despre indicarea incorectă a împrumutului de 125.000 de lei pe care l-a primit fiul mai mare al procurorului de la bunica sa şi nedeclararea unei donaţii de 100 de dolari primită de acesta de la o rudă din SUA.

    Ruslan Popov a fost reţinut, sâmbătă, şi plasat în arest preventiv pentru 72 de ore. Procurorul general interimar, Dumitru Robu, a declarat că Popov este urmărit penal de Procuratura Anticorupție pentru îmbogățire ilicită. Robu a mai spus că dosarul a fost pornit ca rezultat al analizei informațiilor apărute în cadrul investigațiilor jurnalistice și probelor acumulate pe caz.

    Anul trecut, Centrul de Investigaţii Jurnalistice a publicat o serie de anchete despre averea şi presupusele afaceri camuflate ale lui Ruslan Popov. Reporterii au descris  afacerea din agricultură a procurorului, afacere înreghistrată pe numele tatălui său, un frigider pentru păstrarea fructelor, locuinţa şi maşinile de lux.

    Jurnaliştii de la Centru au găsit în satul Utkonosovka din Ucraina casa părintească a soţiei lui Ruslan Popov, după ce acesta a declarat public că a fost ajutat de socri. Jurnaliştii au aflat că soacra lui Popov a dus un trai modest, şi-a vândut gospodăria cu 18.000 de euro şi nu a avut bani ca, pe lângă casa pe care a cumpărat-o în Mileştii Mici, să îl mai ajute financiar şi pe ginerele procuror.

    La 23 ianuarie 2020, la o zi de la publicarea anchetei despre averea lui Popov, procurorul general Alexandr Stoianoglo a cerut Autorității Naționale de Integritate să verifice averea adjunctului său, Ruslan Popov.

    Procuratura Generală a anunțat că Stoianoglo a luat această decizie chiar la solicitarea lui Ruslan Popov, care, la rândul său, a calificat că informațiile despre el sunt denigratoare și atentează la onoarea dânsului și a familiei sale şi a acţionat în judecată Centrul de Investigaţii Jurnalistice.

    ANI a declarat anterior că verificările în privința lui Ruslan Popov durează pe motiv că „acțiunile de verificare sunt complexe şi necesită timp”.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Interesele din justiție: Relația șefului – adjunct suspendat al PG cu un magistrat constituțional și detaliile întâlnirii de la benzinărie cu Boris Lupașcu

    Acum câteva zile, mai multe canale de telegram au publicat informații despre existența unor încrengături de relații și interese în cadrul Procuraturii Generale și sistemului judecătoresc al căror scop ar fi de a menține starea de lucruri din justiție și de a-l apăra pe procurorul general suspendat, Alexandru Stoianoglo.

    Fără a face trimitere la vreo sursă, canalul de telegram Ungureanu 112 a scris despre implicarea lui Ruslan Popov, adjunctul procurorului general, suspendat și el din funcție, și a unuia dintre judecătorii Curții Constituționale, Serghei Țurcan, în convingerea membrilor Consiliului Superior al Procurorilor să nu susțină proiectul de evaluare a procurorului general. Informația a fost preluată de mai multe siteuri, dar fără reacția lui Popov.

    Potrivit sursei, Ruslan Popov ar fi în relații apropiate cu Serghei Țurcan, iar comunicarea dintre ei uneori ar fi fost intermediată de un fost șef la Inspectoratul de Poliție Buiucani, Lilian Pascaru.

    Acum câteva zile, mai multe canale de telegram au publicat informații despre existența unor încrengături de relații și interese în cadrul Procuraturii Generale și sistemului judecătoresc al căror scop ar fi de a menține starea de lucruri din justiție și de a-l apăra pe procurorul general suspendat, Alexandru Stoianoglo.

    Fără a face trimitere la vreo sursă, canalul de telegram Ungureanu 112 a scris despre implicarea lui Ruslan Popov, adjunctul procurorului general, suspendat și el din funcție, și a unuia dintre judecătorii Curții Constituționale, Serghei Țurcan, în convingerea membrilor Consiliului Superior al Procurorilor să nu susțină proiectul de evaluare a procurorului general. Informația a fost preluată de mai multe siteuri, dar fără reacția lui Popov.

    Potrivit sursei, Ruslan Popov ar fi în relații apropiate cu Serghei Țurcan, iar comunicarea dintre ei uneori ar fi fost intermediată de un fost șef la Inspectoratul de Poliție Buiucani, Lilian Pascaru.

    Relația lui Ruslan Popa cu Serghei Țurcan de la Curtea Constituțională

    „Cu Serghei Țurcan m-am cunoscut în perioada când am exercitat împreună mandatul de membru al CSP, altă legătură cu el nu avem. Nu cred că noi am discutat cu el în ultimele câteva luni, sunt aberații totale”, menționează șeful – adjunct suspendat al PG.

    De altfel, și Serghei Țurcan neagă că ar fi discutat cu Ruslan Popov despre situația de la Procuratură. Lucrurile nu coincid, însă, dacă e vorba despre momentul în care s-au cunoscut cei doi.

    „Cu Ruslan Popov mă cunosc din perioada anilor 2004-2005 participând la competiții sportive la futsal (fotbal în sală), Campionatul Moldovei, Divizia „A”. Eu jucam pentru echipa „Tornado” Chișinău, iar Ruslan Popov pentru echipa „Femida”, unde jucau mai mulți procurori. Careva discuții referitoare la situația din procuratură nu am purtat nici cu Ruslan Popov, nici cu alți procurori”, ne-a spus judecătorul CC, Serghei Țurcanu.

    Țurcan susține că ar comunica strict profesional și cu membra CSP, Lilia Mărgineanu, despre care sursele citate mai sus au scris zilele trecute că ar fi controlată de acest magistrat constituțional.

    „…pe lângă controlul judecătorului Curții Constituționale, Țurcan Serghei, mai controlează și o parte a membrilor CSP, printre care se regăsește Mărgineanu Lilia, lector ULIM, controlată prin Țurcan Serghei și instrumentele de șantaj financiar a ULIM”, scrie canalul de telegram menționat.

    Potrivit judecătorului CC, Lilia Mărgineanu este decana Facultății de Drept de la ULIM, acolo unde Țurcan este conferențiar universitar prin cumul.

    De asemenea, judecătorul spune că nu a discutat cu niciun procuror și niciun membru CSP situația actuală de la PG și cea a procurorului general suspendat.

    Aceeași colaborare ar avea-o și cu Lilian Pascaru, fost șef la Inspectoratul de Poliție Buiucani,  care ar fi cumătrul lui Ruslan Popov de la PG. Despre acesta se vehiculează că ar fi intermediat comunicarea dintre Popov și Țurcanu, pe subiecte legate de Procuratura generală.

    „Cu Pascaru Lilian mă cunosc din activitate fotbalistică. Am participat împreună la mai multe competiții internaționale la fotbal în sală. Ultima dată am făcut parte din delegația campioanei Moldovei la futsal „Dinamo Plus” Chișinău, care a participat la turneul preliminar al Ligii Campionilor UEFA, care s-a desfășurat în perioada 19-26 august 2021 în Elveția. Apropos, echipa moldovenească a câștigat competiția și s-a calificat în runda de bază a Ligii Campionilor la Futsal, care se va desfășura luna aceasta în Bosnia și Herțegovin”, ne-a spus Țurcanu.

    „Publicația la care vă referiți, postată de un blogger, este una aberantă și denigratoare. O calific ca o încercare de a mă intimida în legătură cu opinia separată pe care am avut-o la sesizarea referitoare la modificarea Legii cu privire la Procuratură. Referitor la faptul cine a comandat această postare și care sunt și alte măsuri/mecanisme prin care se încearcă denigrarea și intimidarea mea, îmi rezerv dreptul să fac o declarație ulterioară”, a mai menționat Serghei Țurcan.

    Întâlnirea din benzinărie cu Boris Lupașcu duminică, după numirea sa în funcția de judecător la Curtea Constituțională – personală

    L-am întrebat pe Ruslan Popov și despre întâlnirea din luna mai, curent, de la benzinărie a sa cu Boris Lupașcu, numit cu două zile înainte în funcția de judecător la Curtea Constituțională, cu votul a 56 de deputați socialiști și din Partidul Șor. Popov dă asigurări că acea întâlnire a fost una strict personală și neplanificată. Cei doi s-ar cunoaște de cel puțin 15 ani și s-ar afla în relații amicale.

    „Eram cu soția prin oraș, cu chestiuni de familie. El m-a sunat încă la începutul zile și mi-a zis: „am nevoie să mă întâlnesc cu tine 5 minute pe o chestie pur personală”. I-am spus că nu am timp și să ne intersectăm undeva în afara orașului dacă este o locație undeva să servim o cafea, dacă nu, discutăm, în drum și gata”, a spus Popov.

    Procurorul a refuzat să ne spună despre ce anume a discutat în acea zi cu Boris Lupașcu, remarcând că „nu e treaba noastră”. Ne-a spus, totuși, că l-ar fi întrebat de ce a acceptat ideea de a candida la fotoliul de magistrat constituțional.

    „Eu l-am întrebat: matale ce îți trebuie, la sfârșit de viață să te vâri în toate prostiile astea”

    „Eu l-am întrebat: matale ce îți trebuie, la sfârșit de viață să te vâri în toate prostiile astea. El a zis: eu îți spun cum este, m-au f*****. – Înțelegeți, l-au indus în eroare referitor la toate procedurile care trebuiau să aibă loc în fața Parlamentului”, a menționat Ruslan Popov.

  • Adjunctul Procurorului General s-ar fi văzut duminică cu Boris Lupașcu, numit judecător CC de majoritatea PSRM-Șor

    Ruslan Popov, adjunctul procurorului general, s-ar fi văzut duminică cu Boris Lupașcu, cel care a fost numit vineri de majoritatea PSRM-Șor la funcția de judecător CC și care a renunțat la mandat în dimineața zilei de marți, 27 aprilie. Cel puțin asta susține o sursă a TV8 care a transmis pe adresa redacției un video în care ar fi cei doi. Contactat de TV8, Ruslan Popov a declarat că îl cunoaște pe Lupașcu, dar nu s-au văzut de curând.

    Potrivit imaginilor video primite pe adresa redacției, cei doi s-au văzut în după amiaza zilei de duminică, 25 aprilie. Potrivit expeditorului, Popov și Lupașcu s-au văzut în interiorul unei stații PECO. Contactat de redacția TV8, Popov a spus că îl cunoaște pe Boris Lupașcu precizând că acesta a fost procuror al municipiului și, inclusiv i-a fost subaltern în direcția de urmărire penală. Totodată, acesta a declarat că nu s-a văzut „de curând cu domnul Lupașcu”.

    Ruslan Popov, adjunctul procurorului general, s-ar fi văzut duminică cu Boris Lupașcu, cel care a fost numit vineri de majoritatea PSRM-Șor la funcția de judecător CC și care a renunțat la mandat în dimineața zilei de marți, 27 aprilie. Cel puțin asta susține o sursă a TV8 care a transmis pe adresa redacției un video în care ar fi cei doi. Contactat de TV8, Ruslan Popov a declarat că îl cunoaște pe Lupașcu, dar nu s-au văzut de curând.

    Potrivit imaginilor video primite pe adresa redacției, cei doi s-au văzut în după amiaza zilei de duminică, 25 aprilie. Potrivit expeditorului, Popov și Lupașcu s-au văzut în interiorul unei stații PECO. Contactat de redacția TV8, Popov a spus că îl cunoaște pe Boris Lupașcu precizând că acesta a fost procuror al municipiului și, inclusiv i-a fost subaltern în direcția de urmărire penală. Totodată, acesta a declarat că nu s-a văzut „de curând cu domnul Lupașcu”.

    Posibila întâlnire dintre cei doi a avut loc la două zile distanță față de ședința Parlamentului, în care majoritatea PSRM – ȘOR a decis să-și retragă susținerea pentru Domnica Manole de la funcția de judecător CC și să-l numească pe Lupașcu în schimb. Fostul procuror a anunțat în dimineața zilei de marți că renunță la mandat, iar la scurt timp și magistrații CC au anulat cele două decizii ale Parlamentului declarându-le neconstituționale.

    Amintim că, că doi deputați s-au adresat la Procuratura Generală și au solicitat ca deciziile luate vinei, 23 aprilie 2021, de Parlamentul Republicii Moldova, în raport cu Curtea Constituțională să fie examinate sub aspectul uzurpării puterii de stat și tragerea la răspundere penală a persoanelor vinovate.

    Luni, Procuratura a anunțat că adresarea deputaților Litvinenco și Pâslariuc a fost înregistrată corespunzător și a fost dispusă spre examinare unui procuror din cadrul Procuraturii Generale. „Având în vedere rezonanța social-sporită a faptelor sesizate, Procuratura va examina în ordine prioritară și în regim de urgență acest caz și va dispune o soluție legală”, se anunța într-un comunicat al Procuraturii Generale.

     

  • Salariile și achizițiile adjuncților procurorului general al R. Moldova în anul 2020

    Ruslan Popov, Mircea Roșioru și Iurie Perevoznic au fost numiți în funcția de adjuncți ai procurorului general al R. Moldova, Alexandru Stoianoglo, printr-o hotărâre a Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) în luna decembrie a anului 2019. Adjuncții procurorului dețin mai multe automobile și bunuri imobile.

    Ziarul de Gardă a analizat declarațiile de avere și interese personale ale acestora pentru anul 2020 și vă prezintă cele mai relevante informații.

    Ruslan Popov, Mircea Roșioru și Iurie Perevoznic au fost numiți în funcția de adjuncți ai procurorului general al R. Moldova, Alexandru Stoianoglo, printr-o hotărâre a Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) în luna decembrie a anului 2019. Adjuncții procurorului dețin mai multe automobile și bunuri imobile.

    Ziarul de Gardă a analizat declarațiile de avere și interese personale ale acestora pentru anul 2020 și vă prezintă cele mai relevante informații.

    Ruslan Popov, cel mai bogat adjunct al procurorului general al R. Moldova indică în declarația sa de avere și interese personale depusă pe 29 martie 2021, că în anul 2020 a obținut un salariu în valoare de 397 609 lei de la Procuratura Generală (PG). Totodată, Popov a ridicat un salariu de 13 825,90 lei de la Universitatea de Stat din Moldova (USM), precum și un salariu în valoare de 38 620,65 lei de la Institutul Național al Justiției. Tot în anul 2020, Ruslan Popov a obținut o remunerare de 26 977,64 lei de la centrul Internațional „La strada”. Familia Popov a mai obținut venituri sub formă de onorariu în valoare de 93 265 lei de la „Biroul asociat de avocați Ialoveni”, precum și venituri sub formă de salariu în valoare de 45 238 lei de la Procuratura R. Moldova.

    În anul 2020, Ruslan Popov a vândut un automobil de model Hyundai Grand Santa FE în valoare de 29 990 euro și a procurat un autoturism Hyundai Santa FE CRDi, în valoare de 38 000 euro.

    Pe parcursul anului 2020, familia Popov a obținut mai multe venituri din indemnizații. Astfel, Ruslan Popov a ridicat o indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă în valoare de 9914,76 lei de la Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS). De asemenea, familia Popov a obținut alte două indemnizații în valoare totală de 692 lei pentru incapacitate temporară de muncă de la CNAS, precum și venituri de 2303 lei.

    Familia Popov locuiește într-o casă de 211,8 metri pătrați pe care a dobândit-o în anul 2006. Valoarea bunului constituie 111 753 lei. De asemenea, familia Popov mai deține un automobil Hyundai Santa FE, dobândit în anul 2017, în valoare de 506 310 lei.

    Potrivit declarației sale de avere și interese personale, Ruslan Popov deține 80 acțiuni la Dac Hermes SA. Acesta este debitorul unei datorii contractate în anul 2020, în valoare de 8010 lei, a cărei scadență este anul 2021. Din 2014 și 2016, Iulia Popov, soția procurorului, are două datorii față de părinții ei, Ion (care a decedat între timp) și Pelaghia Oprea. Este vorba despre o datorie de 10 000 euro, a cărei scadență este anul 2034, precum și o datorie de 50 000 euro, a cărei scadență este anul 2036.

    Mircea Roșioru, adjunct al procurorului general, indică în declarația sa de avere și interese personale pe care a depus-o pe 3 martie 2021, că a ridicat un salariu în valoare de 317 063,72 lei de la Procuratura Gnerală în anul 2020. Tot în anul 2020, Roșioru a obținut venituri din activitatea didactică, științifică și de creație. Acesta a ridicat un salariu de 6300,80 lei de la Institutul Național al Justiției, precum și un salariu de 2313,13 lei de la Universitatea de Stat din Moldova.

    Familia Roșioru deține un teren intravilan de 6 ari pe care l-a dobândit în anul 2012. Valoarea bunului constituie 68 746 lei. Totodată, familia Roșioru deține două apartamente: un apartament de 59,5 metri pătrați, obținut în anul 2009, a cărei valoare nu este indicată în declarația de avere și interese personale, precum și un apartament de 121,3 metri pătrați, dobândit în anul 2018, în valoare de 826 245 lei.

    Mircea Roșioru a declarat pentru ZdG că deține în proprietate doar apartamentul de 121,3 metri pătrați.

    „În acest apartament am investit în perioada 2011 – 2018, doar că încă nu locuiesc în el, fiind în reparație. Cel de-al doilea apartament, începând cu anul 1986 aparține cu drept de proprietate tatălui meu, eu am doar posesia și locuiesc acolo cu familia mea”, a spus Roșioru pentru ZdG.

    Familia Roșioru deține un garaj în valoare de 88 267 lei și o avere imobilă de 12,9 metri pătrați în valoare de 48 787 lei. De asemenea, familia Roșioru deține un autoturism Opel Astra pe care l-a dobândit în anul 2011, în valoare de 61 000 lei. Adjunctul procurorului deține un cont bancar unde sunt depozitați 325 481 lei. Potrivit lui Roșioru, „contul bancar este contul de salariu”.

    Potrivit declarației sale de avere și interese personale, Iurie Perevoznic indică un salariu de 386 125,28 lei pe care l-a ridicat de la Procuratura Generală în anul 2020. Totodată, Perevoznic declară un apartament de 54,30 ari pe care l-a dobândit în anul 2005. Valoarea bunului nu este indicată. Adjunctul procurorului deține un autoturism Honda Accord pe care l-a dobândit în anul 2010 în valoare de 72 000 lei. De asemenea, Iurie Perevoznic deține acțiuni în S.A. Multevit și S.A. Fabrica de drojdii.

    CV-urile adjuncților procurorului general al R. Moldova

    Ruslan Popov activează în organele Procuraturii din 1997, când şi-a început activitatea de anchetator la Procuratura Leova. În luna decembrie a anului 2019, Popov a fost numit în funcția de adjunct al procurorului general, Alexandru Stoianoglo. În perioada august 2018 – decembrie 2019, acesta a deținut fotoliul de procuror-şef al Secţiei analiză criminologică, avizare şi propuneri de legiferare din cadrul Direcţiei politici, reforme şi protecţia intereselor societăţii a PG. Din anul 2014 până în anul 2018, Popov a deținut funcția de procuror, adjunct al procurorului-şef al municipiul Chişinău, şef al oficiului Ciocana. În anul 2013, prin ordinul procurorului general de atunci, Ruslan Popov a fost delegat în funcţia de şef interimar al Procuraturii Anticorupție. 

    Mircea Roșioru a fost delegat în funcția de adjunct al procurorului general în luna martie a anului 2017. Anterior, Roșioru a deținut funcția de procuror-șef interimar al Direcției judiciare a Procuraturii Generale. Pe 17 ianuarie 2014, acesta a fost ales președintele Consiliului Superior al Procurorilor, pentru un mandat de patru ani. În anii 2010 – 2016, Mircea Roșioru a deținut funcția de procuror, șef al Direcției judiciare a PG.

    Iurie Perevoznic activează în organele Procuraturii din anul 1993. În anii 2000 – 2003, acesta a deținut funcția de procuror superior, şef-adjunct al secţiei supraveghere  generală, ecologie și minori, Procuratura Generală. În anii 2003 – 2008, Iurie Perevoznic a deținut funcția de avocat parlamentar în cadrul Centrului pentru Drepturile Omului din Moldova.
    Sursa: zdg.md

     

     

  • Procurorul general adjunct, Ruslan Popov, înglodat în datorii, dar cu automobil nou

    Adjunctul procurorului general, Ruslan Popov, a înregistrat anul trecut o nouă datorie de 8010 euro, după ce şi-a cumpărat un automobil Hynday Santa Fe 2.2 CRDI nou-nouț, potrivit declarației de avere și interese, depusă pentru anul 2020. În acelaşi timp, omul legii nu s-a grăbit să întoarcă ceva din datoria de 60 de mii de euro pe care o are faţă de soacra sa, așa cum indica în declarațiile de avere anterioare.

    Ruslan Popov arată în declaraţia de avere şi interese personale pentru anul 2020 că a perfectat cu compania General Motors SRL un contract de vânzare-cumpărare privind procurarea automobilului cu 38 de mii de euro. Omul legii nu nu a dat niciun ban ca să ajungă la volanul bolidului. El a lăsat în schimb automobilul său de model Hyundai Sanda Fe, fabricat şi procurat în anul 2017, care a fost evaluat la 29990 de euro. Restul banilor, omul legii s-a obligat să-i achite pe parcursul anului curent.

    Adjunctul procurorului general, Ruslan Popov, a înregistrat anul trecut o nouă datorie de 8010 euro, după ce şi-a cumpărat un automobil Hynday Santa Fe 2.2 CRDI nou-nouț, potrivit declarației de avere și interese, depusă pentru anul 2020. În acelaşi timp, omul legii nu s-a grăbit să întoarcă ceva din datoria de 60 de mii de euro pe care o are faţă de soacra sa, așa cum indica în declarațiile de avere anterioare.

    Ruslan Popov arată în declaraţia de avere şi interese personale pentru anul 2020 că a perfectat cu compania General Motors SRL un contract de vânzare-cumpărare privind procurarea automobilului cu 38 de mii de euro. Omul legii nu nu a dat niciun ban ca să ajungă la volanul bolidului. El a lăsat în schimb automobilul său de model Hyundai Sanda Fe, fabricat şi procurat în anul 2017, care a fost evaluat la 29990 de euro. Restul banilor, omul legii s-a obligat să-i achite pe parcursul anului curent.

    Familia Popov mai deţine în proprietate, din 2017, un automobil Hyundai Santa Fe, de care se foloseşte soţia adjunctului procurorului general, procurora Iulia Popov.

    Ruslan Popov a indicat în declarația de avere și interese personale o datorie de 50 de mii de euro pe care o are soția sa, Iulia Popov, față de mama sa, Pelaghea Oprea. Împrumutul urmează a fi achitat până în anul 2036, când Pelaghea Oprea va atinge vărsta de 86 de ani.

    Adjunctul procurorului general continuă să declare și un împrumut de 10 mii de euro, scadent în 2034, pe care Iulia Popov l-ar fi contractat de la tatăl ei, Ion Oprea. Doar că Ion Oprea a decedat cu aproape cinci ani în urmă.

    Totodată, tatăl lui Ruslan Popov continuă să-i rămână dator fiului său cu 1.050.000 de lei, pe care i-ar fi împrumutat în 2019, fără dobândă, pe un termen de 20 de ani. Astfel, până când va atinge vârsta de 90 de ani, Alexandru Popov va trebui să-i întoarcă datoria fiului său.

    Se presupune că banii ar fi fost folosiţi la construcţia frigiderului pentru păstrarea fructelor. Consrucţia este înregistrată pe Gospodăria Ţărănească Alexandru Popov, despre care se vorbeşte că i-ar aparţine lui Ruslan Popov.

    Anul trecut, Centrul de Investigaţii Jurnalistice a publicat câteva anchete despre averea şi presupusele afaceri camuflate ale lui Ruslan Popov. La 23 ianuarie 2020, la o zi de la publicarea anchetei despre averea lui Popov, procurorul general, Alexandr Stoianoglo, a cerut Autorității Naționale de Integritate să verifice averea adjunctului său, Ruslan Popov. Procuratura Generală a anunțat că Stoianoglo a luat această decizie chiar la solicitarea lui Ruslan Popov, care, la rândul său a calificat că informațiile despre el sunt denigratoare și atentează la onoarea dânsului și a familiei. Procurorul a acționat în judecată Centrul de Investigații Jurnalistice. 

    La mai bine de un an şi 2 luni de la demararea verificărilor, ANI nu a luat o decizie în privința lui Ruslan Popov pe motiv că „acțiunile de verificare sunt complexe şi necesită timp”.
    Sursa: anticoruptie.md

  • De un an și două luni inspectorii ANI verifică averea procurorului general adjunct, Ruslan Popov. Care sunt motivele tergiversării

    La un an și două luni de la inițierea procedurii de control al averii procurorului general adjunct, Ruslan Popov, după publicarea unei anchete CIJM, inspectorii Autorității Naționale de Integritate încă nu au emis un act de constatare. Într-un comentariu oferit reporterilor portalului Anticoruptie.md de purtătoarea de cuvânt a ANI se arată că procedura de control încă se află la etapa de acumulare a materialelor probatorii. 

    „Acțiunile pe care le întreprinde inspectorul de integritate nu sunt publice. Abia când se constată încălcarea sau nu, se emite actul și se publică pe site-ul ANI. Nu ține doar se inspector, el solicită informații și de la alte entități. Totodată, mai este etapa când inspectorul trebuie să obțină punctul de vedere al subiectului, și respectiv trebuie să probeze orice acuzație adusă. Controlul averii este un control mai complex față de celelalte ce țin de conflicte de interese sau incompatibilitate. Inspectorul trebuie să obțină probatoriul pentru fiecare detaliu din control.

    La un an și două luni de la inițierea procedurii de control al averii procurorului general adjunct, Ruslan Popov, după publicarea unei anchete CIJM, inspectorii Autorității Naționale de Integritate încă nu au emis un act de constatare. Într-un comentariu oferit reporterilor portalului Anticoruptie.md de purtătoarea de cuvânt a ANI se arată că procedura de control încă se află la etapa de acumulare a materialelor probatorii. 

    „Acțiunile pe care le întreprinde inspectorul de integritate nu sunt publice. Abia când se constată încălcarea sau nu, se emite actul și se publică pe site-ul ANI. Nu ține doar se inspector, el solicită informații și de la alte entități. Totodată, mai este etapa când inspectorul trebuie să obțină punctul de vedere al subiectului, și respectiv trebuie să probeze orice acuzație adusă. Controlul averii este un control mai complex față de celelalte ce țin de conflicte de interese sau incompatibilitate. Inspectorul trebuie să obțină probatoriul pentru fiecare detaliu din control.

    Tergiversarea nicidecum nu este determinată de ANI, sunt niște proceduri și legate de termene în cadrul controlului, pe care inspectorul este obligat să le respecte, pentru că ulterior subiecții contestă actele noastre în judecată”, a precizat purtătoarea de cuvânt a Autorității Naționale de Integritate, Maria Dastic.

    Precizăm că la 11 februarie, deputata Platformei DA din Parlament, Inga Grigoriu, a adresat ANI un demers în care a solicitat detalii despre controlul averii procurorului general adjunct, Ruslan Popov.

     

    CIJM a publicat la începutul anului curent două anchete despre averea lui Ruslan Popov și afacerea pe care ar gestiona-o procurorul, dar care este înscrisă pe numele tatălui său, care este pensionar. Ancheta despre averea lui Ruslan Popov menționa despre casa cu trei niveluri, evaluată de experți la cel puțin două milioane de lei, pe care omul legii a trecut-o în declarația de avere și interese personale la prețul de 111.000 de lei. În anchetă se mai arăta că, în 2014, Popov le-a donat socrilor un teren pe care aceștia și-ar fi construit în scurt timp un imobil de peste 160 de metri pătrați. În declarația de avere pentru 2018, Ruslan Popov a declarat că, în 2014, a împrumutat de la socrul său 10.000 de euro, iar peste doi ani, 50.000 de euro de la soacra sa, datorii pe care s-a obligat să le achite timp de 20 de ani. Doar că Ion Oprea a decedat câțiva ani în urmă.

    A doua zi după publicarea anchetei, Procuratura Generală a emis un comunicat de presă în care se arăta că Ruslan Popov insistă asupra faptului că proprietățile vizate în articol, cu excepția casei de locuit și automobilelor Hyundai Santa Fe, nu-i aparțin lui, ci părinților, împreună cu familia fratelui, anumite contribuții având și socrii săi. Pentru că Ruslan Popov insista că averea sa se datorează socrilor originari din satul Utkonosovka, raionul Izmail, din Ucraina, reporterii CIJM au fost în localitatea respectivă unde au constatat că aceștia au dus un trai modest.

    După publicarea anchetelor, procurorul general, Alexandr Stoianoglo, a cerut Autorității Naționale de Integritate să verifice averea adjunctului său, pentru a evita „tălmăciri eronate și aberații”. Potrivit unui comunicat de presă al Procuraturii Generale, procurorul general a luat această decizie chiar la solicitarea lui Ruslan Popov. 

    De partea cealaltă, reprezentanții ANI precizau că inspectorii de integritate au început verificarea averii lui Ruslan Popov, cu aproape trei săptămâni înainte de solicitarea procurorului general, după ce a fost sesizată către Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției.

    Ulterior, Ruslan Popov a acționat în judecată Centrul de Investigații Jurnalistice din Moldova pentru lezarea onoarei și demnității.
    Sursa: anticoruptie.md

  • De nouă luni ANI verifică averea procurorului Ruslan Popov, urmare a unei investigații CIJM

    La nouă luni de la inițierea procedurii de control al averii procurorului general adjunct, Ruslan Popov, inspectorii de integritate ai Autorității Naționale de Integritate încă nu au emis un act de constatare. Într-un răspuns remis de ANI către Centrul de Investigații Jurnalistice se arată că procedura de control încă se află la etapa de acumulare și analizare a materialelor probatorii. 

    „Examinarea unui dosar cu privire la controlul averii este mult mai amplu și mai complex, comparativ cu controalele efectuate pe încălcarea altor regimuri juridice. În cadrul controlului averii sunt realizare acțiuni pentru acumularea materialelor probatorii pe toată durata deținerii funcției de către subiectul vizat, în baza cărora inspectorul de integritate poate aprecia și formula argumentativ conținutul actului de constatare, inclusiv decizia finală”, se precizează în răspunsul oferit de ANI.

    La nouă luni de la inițierea procedurii de control al averii procurorului general adjunct, Ruslan Popov, inspectorii de integritate ai Autorității Naționale de Integritate încă nu au emis un act de constatare. Într-un răspuns remis de ANI către Centrul de Investigații Jurnalistice se arată că procedura de control încă se află la etapa de acumulare și analizare a materialelor probatorii. 

    „Examinarea unui dosar cu privire la controlul averii este mult mai amplu și mai complex, comparativ cu controalele efectuate pe încălcarea altor regimuri juridice. În cadrul controlului averii sunt realizare acțiuni pentru acumularea materialelor probatorii pe toată durata deținerii funcției de către subiectul vizat, în baza cărora inspectorul de integritate poate aprecia și formula argumentativ conținutul actului de constatare, inclusiv decizia finală”, se precizează în răspunsul oferit de ANI.

     

    CIJM a publicat la începutul anului curent două anchete despre averea lui Ruslan Popov și afacerea pe care ar gestiona-o procurorul, dar care este înscrisă pe numele tatălui său, care este pensionar. Ancheta despre averea lui Ruslan Popov menționa despre casa cu trei niveluri, evaluată de experți la cel puțin două milioane de lei, pe care omul legii a trecut-o în declarația de avere și interese personale la prețul de 111.000 de lei. În anchetă se mai arăta că, în 2014, Popov le-a donat socrilor un teren pe care aceștia și-ar fi construit în scurt timp un imobil de peste 160 de metri pătrați. În declarația de avere pentru 2018, Ruslan Popov a declarat că, în 2014, a împrumutat de la socrul său 10.000 de euro, iar peste doi ani, 50.000 de euro de la soacra sa, datorii pe care s-a obligat să le achite timp de 20 de ani. Doar că Ion Oprea a decedat câțiva ani în urmă.

    A doua zi după publicarea anchetei, Procuratura Generală a emis un comunicat de presă în care se arăta că Ruslan Popov insistă asupra faptului că proprietățile vizate în articol, cu excepția casei de locuit și automobilelor Hyundai Santa Fe, nu-i aparțin lui, ci părinților, împreună cu familia fratelui, anumite contribuții având și socrii săi. Pentru că Ruslan Popov insista că averea sa se datorează socrilor originari din satul Utkonosovka, raionul Izmail, din Ucraina, reporterii CIJM au fost în localitatea respectivă unde au constatat că aceștia au dus un trai modest.

    După publicarea anchetelor, procurorul general, Alexandr Stoianoglo, a cerut Autorității Naționale de Integritate să verifice averea adjunctului său, pentru a evita „tălmăciri eronate și aberații”. Potrivit unui comunicat de presă al Procuraturii Generale, procurorul general a luat această decizie chiar la solicitarea lui Ruslan Popov. 

    De partea cealaltă, reprezentanții ANI precizau că inspectorii de integritate au început verificarea averii lui Ruslan Popov, cu aproape trei săptămâni înainte de solicitarea procurorului general, după ce a fost sesizată către Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției.

    Ulterior, Ruslan Popov a acționat în judecată Centrul de Investigații Jurnalistice din Moldova pentru lezarea onoarei și demnității. 
    Sursa: anticoruptie.md

  • Soția procurorului general adjunct, Ruslan Popov, revine în Procuratură

    Apărătoarea Iulia Popov, soția procurorului general adjunct, Ruslan Popov, renunță la roba de avocat în favoarea celei de procuror. Informația a fost confirmată pentru portalul Anticoruptie.md de Iulia Popov.

    Aceasta a declarat că a avut motive personale să revină în Procuratură. „Am aplicat la concurs și am câștigat. Dar încă nu a fost semnat ordinul de numire în funcție. Am motivele mele personale. Nu văd o problemă, fiecare este în drept să aplice pentru orice funcție pe care și-o dorește și să avanseze”, a precizat Iulia Popov.

    Apărătoarea Iulia Popov, soția procurorului general adjunct, Ruslan Popov, renunță la roba de avocat în favoarea celei de procuror. Informația a fost confirmată pentru portalul Anticoruptie.md de Iulia Popov.

    Aceasta a declarat că a avut motive personale să revină în Procuratură. „Am aplicat la concurs și am câștigat. Dar încă nu a fost semnat ordinul de numire în funcție. Am motivele mele personale. Nu văd o problemă, fiecare este în drept să aplice pentru orice funcție pe care și-o dorește și să avanseze”, a precizat Iulia Popov.

    Potrivit unor surse din Procuratură, Iulia Popov urmează să activeze în cadrul Procuraturii municipiului Chișinău. Solicitat de reporterii portalului Anticoruptie.md, Oleg Afanasii, șeful interimar al Procuraturii municipiului Chișinău, a spus că deocamdată nu este sigur dacă soția șefului său îi va fi subalternă. „Am auzit că va veni, dar încă nu a ajuns la mine. Dacă va veni, va trebui s-o repartizez la locul de muncă”, a spus Afanasii.

    Iulia Popov a primit licența de avocat la 7 aprilie 2016 și a activat în cadrul briroului de avocați Ialoveni. Până la 21 martie 2016, Iulia Popov a activat în calitate de procuroră în raionul Ialoveni.

    Numele Iuliei Popov a apărut alături de cel al soțului său în câteva anchete jurnalistice. Ruslan Popov și-a justificat averile prin faptul că a fost ajutat de socrii din Ucraina. Echipa CIJM s-a deplasat în satul de baștină al Iuliei Popov unde au constatat că părinții ei au dus un trai modest.
    Sursa:anticoruptie.md 

  • Părinții „milionari” ai procurorului Popov

    Adjunctul procurorului general, Ruslan Popov, i-a împrumutat tatălui său, Alexandru Popov, un pensionar în vârstă de peste 70 de ani din satul Mileștii Mici, raionul Ialoveni, un milion 50 de mii de lei. În 2015, părintele procurorului a înregistrat pe numele său o gospodărie țărănească. Tot atunci a procurat zeci de hectare de teren arabil, pe care au fost plantate livezi. Totodată, întreprinderea pensionarului este în proces de finalizare a unui frigider pentru păstrarea fructelor, costul căruia, estimat de experți în construcții, ar fi de cel puțin un milion de euro. Oamenii din sat susțin că Alexandru Popov nu a avut anterior afaceri. El a fost un simplu muncitor și a dus un trai modest. În satul Mileștii-Mici orice localnic îți spune că livezile și frigiderul îi aparțin de fapt procurorului Ruslan Popov. Omul legii neagă că ar avea vreo atribuție la afacere și frigider și a acționat în judecată Centrul de Investigații Jurnalistice din Moldova.

    Adjunctul procurorului general, Ruslan Popov, i-a împrumutat tatălui său, Alexandru Popov, un pensionar în vârstă de peste 70 de ani din satul Mileștii Mici, raionul Ialoveni, un milion 50 de mii de lei. În 2015, părintele procurorului a înregistrat pe numele său o gospodărie țărănească. Tot atunci a procurat zeci de hectare de teren arabil, pe care au fost plantate livezi. Totodată, întreprinderea pensionarului este în proces de finalizare a unui frigider pentru păstrarea fructelor, costul căruia, estimat de experți în construcții, ar fi de cel puțin un milion de euro. Oamenii din sat susțin că Alexandru Popov nu a avut anterior afaceri. El a fost un simplu muncitor și a dus un trai modest. În satul Mileștii-Mici orice localnic îți spune că livezile și frigiderul îi aparțin de fapt procurorului Ruslan Popov. Omul legii neagă că ar avea vreo atribuție la afacere și frigider și a acționat în judecată Centrul de Investigații Jurnalistice din Moldova.

    Cum procurorul plin de datorii l-a făcut dator pe tatăl său

    Ruslan Popov susține în declarația de avere și interese personale că i-a împrumutat tatălui său 1.050.000 de lei în 2019, fără dobândă, pe un termen de 20 de ani. Astfel, până când va atinge vârsta de 90 de ani, Alexandru Popov va trebui să-i întoarcă datoria fiului său, care atunci va avea 64 de ani.

    Ruslan Popov susține că banii pe care i-a împrumutat părintelui i-a obținut în urma vinderii apartamentului de pe strada Melestiu din Chișinău. În aceeași declarație omul legii indică că a vândut apartamentul de 122,8 metri pătrați cu 850 de mii de lei la data de 14 februarie 2020.

    Imobilul a ajuns în posesia procurorului în 2011, în baza unui contract de investiții și se află într-un bloc construit pentru procurori, pe strada Melestiu, în apropierea parcului Valea Trandafirilor din Chişinău. Procurorii au avut posibilitatea să procure locuințele la prețul de 300 de euro pentru un metru pătrat. Astfel, Ruslan Popov ar fi achitat pentru acest apartament 36.840 de euro. În declarația de avere și interese personale, imobilul a fost raportat la prețul de 52.752 de euro, fără a fi indicate și cele două locuri pentru parcare. O perioadă, locuința s-a aflat în proprietatea tatălui procurorului, Alexandru Popov, printr-un contract de cesiune.
    Construcția frigiderului, pe ultima sută de metri

    Deși în decembrie 2019, pensionarul Alexandru Popov declara că nu mai are bani pentru a finisa frigiderul, construcția se află pe ultima sută de metri. Aceasta este acoperită de jur împrejur cu panouri termoizolante sandwich pentru care prețul unui metru pătrat variază de la 15 la 60 de euro, în funcție de grosimea și calitatea panoului. Este cunoscut faptul că la frigidere sunt utilizate panouri termoizolante de cea mai înaltă calitate.

    Materialele par să fi fost aduse din România, lângă șantier fiind surprinse două tiruri cu numere de înmatriculare românești.

    La instalarea panourilor a fost antrenată o echipă din circa 10 muncitori care lucrau fără măști de protecție pe timp de pandemie. Când au văzut că sunt filmați, majoritatea din ei a dat bir cu fugiții în livada de alături, care, la fel, aparține familiei Popov.

    Un tânăr care s-a dat drept diriginte de șantier, a refuzat să ni se prezinte și să ne spună la ce întreprindere lucrează, precizând doar că „a fost angajat de director”. În schimb, bărbatul a avut grijă să atenționeze jurnaliștii, care se aflau la câțiva metri de șantier, să plece, pentru că se află pe o proprietate privată.

    - Sunteți angajați la negru?

     

    - Da! A, nu. Voi cine sunteți?

    - De la Centrul de Investigații Jurnalistice. Dar Dumneavoastră?

    - Da eu nu vreau să vă spun. Nu aveți dreptul să filmați! E propietate privată. Plecați acolo, în drum.

    - Dar noi suntem în drum...

    - Plecați v-am spus, acuși chem securitatea!

    Apoi bărbatul a sunat cuiva și a raportat că filmează cineva de la presă. După aceasta a filmat jurnaliștii cu telefonul mobil și a expediat mesajul. Este puțin probabil ca mesajul video să fi fost expediat lui Alexandru Popov, deoarece acesta are un telefon din prima generație, cu butoane.

    Cine sunt părinții milionari ai procurorului Popov

    Ruslan Popov a declarat în repetate rânduri că afacerea din agricultură, inclusiv frigiderul pentru fructe aparține în exclusivitate părinților, iar o contribuție ar avea și fratele său mai mic, plecat de mai mulți ani peste hotare.

    Locuitorii din Mileștii Mici susțin că părinții procurorului Alexandru și Maria Popov sunt oameni simpli, nu au avut afaceri și au dus un trai modest. Aceștia au fost muncitori de rând la Combinatul de vinuri din localitate. Alexandru Popov a lucrat o perioadă și în mina de piatră, fapt pentru care a ieșit la pensie la 54 de ani. De atunci nu a mai fost angajat, iar pensia sa lunară ar fi de cca 3.000 de lei. Consătenii susțin că acesta ar avea probleme de sănătate.

    Maria Popov a plecat să muncească în Italia cu vreo 15 ani în urmă. Aceasta ar fi lucrat ca badantă. Remunerarea unei badante din Italia este de cca 800 de euro pe lună, bani din care urmează să-și asigure și existența.

    Cuplul a crescut trei copii, doi băieți și o fată. Fiica a studiat dreptul și lucrează după specialitate într-o instituție din nordul țării. Cel de al doilea fiu, Dumitru, a fost angajat și el într-o instituție de drept, și-a construit și casă în Mileștii Mici, pe care nu a finisat-o. Dumitru a plecat să muncească peste hotatare peste câțiva ani după plecarea mamei. De atunci, aproape că nu a mai fost văzut prin sat.

    Am văzut și noi cum arată gospodăria lui Alexandru Popov. O curte îngijită și o casă modestă, asemănătoare celorlalte case de pe strada respectivă. Pavajul din ogradă și din fața porții deosebește puțin gospodăria lui Alexandru Popov față de celelalte gospodării.

    Tatăl adjunctului procurorului general, la fel, nu se deosebește de majoritatea consătenilor săi, fiind îmbrăcat modest. Sătenii mai spun că Alexandru Popov ar avea probleme de sănătate și zâmbesc ironic atunci când sunt întrebați dacă acesta este directorul întreprinderii care construiește frigiderul.

    În ianuarie, Alexandru Popov declara că nu mai are bani pentru construcția frigiderului.

    L-am contactat la telefon ca să-l întrebăm de unde a luat bani și dacă îi ajunge milionul pe care i l-a împrumutat fiul procuror ca să acopere cu panouri frigiderul, dar acesta a închis fără ca să ne răspundă.

    Înglodat în datorii pentru mulți ani înainte

    În 2019, Ruslan Popov pare-se că a reușit să scape de datoria de 125 de mii de lei pe care fiul său mai mare i-o datora bunicii sale, Maria Popov. Împrumutul a fost luat în 2018 și urma să fie restituit până în anul 2030.

    În declarația de avere și interese personale a lui Ruslan Popov pentru anul 2019 nu se regăsesc cele 15 terenuri agricule procurate în martie 2019. La fel, nu există nicio informație despre înstrăinarea terenurilor.

    Ruslan Popov a indicat în declarația de avere și interese personale o datorie de 50 de mii de euro pe care o are soția sa, Iulia Popov, față de mama sa, Pelaghea Oprea. Împrumutul urmează a fi achitat până în anul 2036, când Pelaghea Oprea va atinge vărsta de 86 de ani.

    Adjunctul procurorului general continuă să declare și un împrumut de 10 mii de euro, scadent în 2034, pe care Iulia Popov l-ar fi contractat de la tatăl ei, Ion Oprea. Doar că Ion Oprea a decedat cu aproape cinci ani în urmă.

    După ce portalul Anticoruptie.md a publicat o anchetă despre averea lui Ruslan Popov, acesta a declarat public că l-au ajutat în mare parte socrii din Ucraina, care au câștigat bani buni din cultivarea legumelor în sere. Echipa Centrului de Investigații Jurnalistice a fost în satul Utkonosovka (anterior Erdec-Burnu), raionul Ismail, Ucraina, localitatea de baștină a avocatei Iulia Popov, soția procurorului, pentru a verifica declarațiile funcționarului, cum că a fost ajutat de socrii săi care ar fi avut o afacere profitabilă cu sere.

    Ion și Pelaghea Oprea au locuit într-o casă din cărămidă la intersecția străzilor Gagarin și Suvorov din Utkonosovka. Ion Oprea a lucrat în brigada de irigatori din fostul colhoz, iar soția sa a fost mai întâi colhoznică de rând, apoi a ajuns să lucreze în contabilitatea colhozului. Cuplul a crescut două fiice: Iulia, care locuiește în Republica Moldova, și Natalia, care locuiește în orașul Ismail.

    În 2014, Ion și Pelaghea Oprea au vândut gospodăria cu 18.000 de dolari unui nepot, pe nume Denis, și s-au mutat cu traiul la fiica lor din Mileștii Mici. Oamenii din sat susțin că gospodăria soților Oprea nu a arătat la fel de bine ca acum. Noul proprietar a făcut reparație capitală, a schimbat acoperișul și geamurile, a construit un gard nou. Denis a amenajat și patru sere. Familia Oprea a avut sere în ogradă, dar acestea erau mai degrabă într-o stare deplorabilă și au fost demolate.

     
    Fosta gospodărie a socrilor lui Ruslan Popov

    Ancheta ANI bate pasul pe loc

    La începutul anului curent, Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a început să verifice averea procurorului Ruslan Popov, după ce a fost sesizată către Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției  (CAPC).

    La 23 ianuarie, la trei săptămâni de la sesizarea depusă de CAPC și la o zi de la publicarea anchetei despre averea lui Popov, procurorul general, Alexandr Stoianoglo, a cerut Autorității Naționale de Integritate să verifice averea adjunctului său, Ruslan Popov. Procuratura Generală a anunțat că Stoianoglo a luat această decizie chiar la solicitarea lui Ruslan Popov.

    În același timp, Procuratura Generală a difuzat un comunicat de presă în care se arăta că „Ruslan Popov consideră că informațiile denigratoare ce atentează la onoarea dânsului și a familiei sunt regizate intenționat de către anumite persoane și grupuri de interese politice, economice și criminale, ca rezultat al activității lui profesionale în cadrul Procuraturii din ultima perioadă, care afectează confortul dânșilor și ar putea determina atragerea lor la răspundere, conform legii”.

    La mai bine de patru luni de la demararea verificărilor, ANI nu a luat o decizie în privința lui Ruslan Popov. „Încă se desfășoară acțiunile de verificare”, ne-a comunicat Victor Moloșag, responsabilul ANI pentru relațiile cu publicul.

    Ce spun experții

    Experta anticorupție Cristina Țărnă consideră că nu este obligatorie decizia ANI pentru ca organul de urmărire penală să investigheze un funcționar public atunci când există suspiciuni de îmbogățire ilicită.

    „Nimeni nu poate afirma cu certitudine că  în acțiunile procurorului ar putea fi vorba de scheme pentru a-și ascunde averile provenite din bani ilegali, ori, asemenea suspiciuni ar trebui să fie verificate în cadrul unei anchete penale. Totodată, suspiciuni ar putea să existe în acest caz, din momentul existenței unei coincidențe care pare cel puțin stranie: soția lui Ruslan Popov împrumută echivalentul a 1.200.000 de lei de la părinții săi în același an în care Ruslan Popov îi împrumută tatălui său 1.050.000 lei, iar toate aceste împrumuturi sunt făcute pentru o perioadă considerabilă, de 15-20 de ani.

    Este evident că împrumuturile între rude, legal, nu sunt interzise. Cu toate acestea, în condițiile în care asemenea tranzacții între rude se fac concomitent, pentru a împrumuta de la unele rude și de a da cu împrumut la altele – poate apărea suspiciunea rezonabilă că asemenea tranzacții sunt fictive, iar scopul acestora – deghizarea provenienței ilegale a surselor bănești. Un alt aspect ce ar putea trezi suspiciuni este valoarea investiției făcute de către tatăl lui Ruslan Popov în frigiderul construit, iar dacă aceasta, după cum arată ancheta jurnalistică, este în realitate cu mult mai mare decât milionul de lei declarat ca fiind luat cu împrumut, apare problema originii diferenței dintre costul frigiderului și împrumutul luat. Dacă se acumulează probe că o asemenea diferență există, urmează a fi verificată totodată și sursa provenienței acestor surse financiare.

    Și, în cele din urmă, se atestă o practică foarte diferențiată dintre felul în care reacționează Procuratura Generală la suspiciunile legate de averile și afacerile procurorilor. Astfel, în cazul unora, procuratura se autosesizează din publicații anonime în presă și pornește urmărire penală pe îmbogățire ilicită, chiar dacă ANI s-a pronunțat anterior pe marginea acestor cazuri, fără să fi constatat încălcări, iar în cazul adjunctului Procurorului General nu este pornită urmărirea penală pentru a verifica suspiciunile. Din contra, în cel din urmă caz, Procuratura Generală, cu mari întârzieri, sesizează doar ANI-ul, în paralel publicând comunicate de presă oficiale prin care acuză existența unor interese economice, politice și criminale în activitatea de investigare jurnalistică a averilor familiei Popov. Asemenea comunicate oficiale, pe de o parte, sunt de natură să influențeze activitatea ANI de efectuare a verificărilor, din moment ce Procuratura Generală nu are nevoie să aștepte rezultatul unor investigații ale autorităților publice abilitate pentru a cunoaște adevărul, iar pe de altă parte, trădează lipsa oricărei intenții de a verifica suspiciunile descrise în cadrul unei anchete penale.

    În orice caz, pornirea urmăririi penale pe suspiciuni de îmbogățire ilicită nu necesită rezultatul controlului din partea ANI, iar practică diferențiată stabilită de Procuratura Generală vorbește despre selectivitate evidentă”, a declarat experta.

    Galina Bostan, președinta Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC), consideră că Ruslan Popov a folosit o metodă caracteristcă celor din breaslă pentru a-și justifica averea și că este puțin probabil că ANI va efectua o investigație corectă. „Este ceva caracteristic pentru judecători și procurori. Aceștia deseori inventează împrumuturi sau donații de la rude pentu a-și justifica averea. Dacă vor primi cadou o sută de lei de la o zi de naștere, vor declara că au primit o mie. Iar cel mai comod e să declare aceste împrumuturi sau donații de la persoanele cele mai apropiate. Pentru că acestea nu îi vor trăda. Ruslan Popov este descedentul unei familii modeste, care a activat în perioada sovietică, când majoritatea oamenilor erau săraci. Așa că nu a avut de unde să moștenească o așa avere. Cât privește faptul că mama sa lucrează în Italia, noi știm cât de greu se descurcă badantele noastre acolo, cum sunt remunerate. Dacă e să credem procurorilor și judecătorilor, doar mamele lor se descurcă cel mai bine în Italia. Toate aceste aspecte ar trebui să fie verificate de ANI, să stabilească dacă persoanele indicate au avut de unde împrumuta sau dona aceste sume. Aș vea să cred că ANI va investiga corect, dar am mari dubii. Oricum, va veni și timpul când cei de la ANI vor trebui să-și justifice salariile”, a declarat Galina Bostan.
    Sursa: anticorputie.md

  • Procurorul general-adjunct Ruslan Popov a acționat în judecată Centrul de Investigații Jurnalistice. Anchetele jurnalistice i-ar fi lezat onoarea și demnitatea

    Procurorul general-adjunct Ruslan Popov a acționat în judecată Centrul de Investigații Jurnalistice din Moldova (CIJM) pentru lezarea onoarei și demnității. CIJM a realizat la începutul anului curent două achete jurnalistice în care constată că procurorul are averi mai mari decât i-ar permite salariul de bugetar și ar gestiona din umbră afacerea înscrisă pe numele tatălui său, care este pensionar.    

    Despre faptul că CIJM este acționat în judecată și deja este stabilită data primei ședințe, jurnaliștii au aflat din agenda făcută publică de către Judecătoria Chișinău, CIJM nefiind citat oficial. Plângerea procurorului Popov va fi examinată de către magistrata Rodica Berdilo, iar ședința preliminară a fost programată pentru data de 9 iunie.

    Procurorul general-adjunct Ruslan Popov a acționat în judecată Centrul de Investigații Jurnalistice din Moldova (CIJM) pentru lezarea onoarei și demnității. CIJM a realizat la începutul anului curent două achete jurnalistice în care constată că procurorul are averi mai mari decât i-ar permite salariul de bugetar și ar gestiona din umbră afacerea înscrisă pe numele tatălui său, care este pensionar.    

    Despre faptul că CIJM este acționat în judecată și deja este stabilită data primei ședințe, jurnaliștii au aflat din agenda făcută publică de către Judecătoria Chișinău, CIJM nefiind citat oficial. Plângerea procurorului Popov va fi examinată de către magistrata Rodica Berdilo, iar ședința preliminară a fost programată pentru data de 9 iunie.

    CIJM nu cunoaște care sunt pretențiile reclamantului, dar presupune că ar avea legătură cu două anchte publicate la începutul anului curent, despre averea lui Ruslan Popov și afacerea pe care ar gestiona-o procurorul, dar care este înscrisăp pe numele tatălui său, care este pensionar. Ancheta despre averea lui Ruslan Popov menționa despre casa cu trei niveluri, evaluată de experți la cel puțin două milioane de lei, pe care omul legii a trecut-o în declarația de avere și interese personale la prețul de 111.000 de lei. În anchetă se mai arăta că, în 2014, Popov le-a donat socrilor un teren pe care aceștia și-ar fi construit în scurt timp un imobil de peste 160 de metri pătrați. În declarația de avere pentru 2018, Ruslan Popov a declarat că, în 2014, a împrumutat de la socrul său 10.000 de euro, iar peste doi ani, 50.000 de euro de la soacra sa, datorii pe care s-a obligat să le achite timp de 20 de ani. Doar că Ion Oprea a decedat câțiva ani în urmă.

    A doua zi după publicarea anchetei, Procuratura Generală a emis un comunicat de presă în care se arăta că Ruslan Popov insistă asupra faptului că proprietățile vizate în articol, cu excepția casei de locuit și automobilelor Hyundai Santa Fe, nu-i aparțin lui, ci părinților, împreună cu familia fratelui, anumite contribuții având și socrii săi. Potrivit documentului, procurorul general-adjunct insista că averea sa se datorează socrilor săi din Ucraina, care s-au mutat cu traiul în Mileștii Mici cu câțiva ani în urmă.

    Amintim că în anchetă a fost publicată declarația lui Ruslan Popov, în care acesta susține că afacerea cu livada și frigiderul în construcție nu-i aparține, dar și comunicatul PG. Pentru că Ruslan Popov insista că averea sa se datorează socrilor originari din satul Utkonosovka, raionul Izmail, din Ucraina, reporterii CIJM au fost în localitatea respectivă unde au constatat că aceștia au dus un trai modest.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Salariile, achizițiile și donațiile procurorilor șefi în 2019

    Pe parcursul anului 2019, conducerea Procuraturii Generale (PG), șefii Procuraturii Anticorupție (PA), Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) și Procuraturii mun. Chișinău au ridicat salarii de peste 20 de mii de lei, au primit donații și au cumpărat mașini.

    Ziarul de Gardă a făcut o radiografie a declarațiilor de avere și interese pentru anul 2019 ale procurorilor șefi și oferă detalii despre veniturile și tranzacțiile făcute de aceștia.

    Procurorul general al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo a fost remunerat în prima lună (decembrie 2019) de activitate la PG cu 1 659 de lei.

    Înainte de a fi numit în funcție însă, Stoianoglo a fost angajat al organizației non-guvernamentale CMI Finlanda – Crisis Management Initiative, cu sediul la Helsinki, unde a ridicat un salariu de peste jumătate de milion de lei în 2019 – 557 379 de lei.

    Pe parcursul anului 2019, conducerea Procuraturii Generale (PG), șefii Procuraturii Anticorupție (PA), Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) și Procuraturii mun. Chișinău au ridicat salarii de peste 20 de mii de lei, au primit donații și au cumpărat mașini.

    Ziarul de Gardă a făcut o radiografie a declarațiilor de avere și interese pentru anul 2019 ale procurorilor șefi și oferă detalii despre veniturile și tranzacțiile făcute de aceștia.

    Procurorul general al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo a fost remunerat în prima lună (decembrie 2019) de activitate la PG cu 1 659 de lei.

    Înainte de a fi numit în funcție însă, Stoianoglo a fost angajat al organizației non-guvernamentale CMI Finlanda – Crisis Management Initiative, cu sediul la Helsinki, unde a ridicat un salariu de peste jumătate de milion de lei în 2019 – 557 379 de lei.

    Familia procurorului general al R. Moldova deține în proprietate două imobile, un apartament de 161 de metri pătrați – în valoare de 942 047 de lei și un alt imobil de 60 de metri pătrați în valoare de 844 000 de lei.

    Potrivit documentului, familia Stoianoglo este proprietara a două mașini, un Hyundai Tucson fabricat în 2017 și cumpărat în același an cu 350 de mii de lei și un Mitsubishi Outlander fabricat în 2005, cumpărat în 2007 cu 80 de mii de lei.

    La momentul completării actului de avere și interese pentru 2019, familia Stoianoglo deținea în conturile bancare 10 520 de euro și 24 919 lei.

    Ruslan Popov, unul dintre cei mai avuți adjuncți ai procurorului general, care locuiește într-un imobil de „milioane” din Mileştii Mici, Ialoveni, și deține două mașini Hyundai fabricate și cumpărate în 2017, a vândut în 2019, cu 850 mii de lei, un apartament de peste 122 m.p., situat în blocurile de pe str. Melestiu din capitală, construite special pentru angajații procuraturii.

    Anul trecut, Ruslan Popov a ridicat lunar un salariu de 22 de mii de lei (339 477 de lei pentru întreg anul) la Procuratura Generală. Alte 78 de mii de lei procurorul le-a obținut drept salariu și remunerare la Institutul Național al Justiției, Universitatea de Stat din Moldova și Centrul „La Strada”. Pe parcursul anului trecut, Ruslan Popov a avut mai multe deplasări peste hotare, în România, Serbia și Spania, pentru care a primit diurne în valoare totală de circa 76 de mii de lei.

    Tot anul trecut adjunctul procurorului general indică că i-a împrumutat tatălui său un milion de lei, bani pe care acesta ar urma să-i întoarcă fără dobândă peste 20 de ani, în 2040.

    Între timp, din 2014 și 2016, Iulia Popov, soția procurorului, are două datorii în sumă totală de 15 mii de euro către părinții săi, Ion (decedat între timp) și Pelaghia Oprea. Banii ar trebui rambursați până în 2034, respectiv, 2036.

    În declarația sa de avere nu se regăsesc cele peste 8 hectare agricole cumpărate de familia procurorului la începutul anului trecut.

    Ceilalți doi adjuncți ai procurorului general, Mircea Roșioru și Iurie Perevoznic, nu au făcut anul trecut vreo tranzacție de cumpărare sau vânzare. Mircea Roșioru a fost remunerat în 2019 cu 37 de mii de lei lunar la PG, iar Iurie Perevoznic, cu 97 386 de lei pentru acitvitatea între iulie-decembrie în cadrul Inspecției Judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii și cu 16 055 de lei pentru activitatea până în iulie la AO Centrul de Drept al Femeilor.

    Veniturile de milioane ale șefului interimar al PA

    Din 11 decembrie 2019 șef interimar la Procuratura Anticorupție este Serghei Gavajuc, care anterior a exercitat funcția de adjunct interimar al procurorului-șef al PA, șef al Oficiului Nord. 

    Potrivit declarației de avere și interese personale pentru anul 2019, Gavajuc a ridicat de la Procuratură un salariu de 353 de mii de lei. Acesta a fost remunerat și cu 21 943 de lei pentru activitatea la Universitatea de Stat „Alecu Russo”.

    Soția procurorului a contribuit în 2019 cu aproape jumătate de milion de lei la bugetul familiei, drept onorariu pentru activitatea în Cabinetul avocatului „Stela Gavajuc”.

    Familia a obținut anul trecut 600 de mii de lei după înstrăinarea firmei „Elecanplus” SRL și 500 de mii de lei din darea în locațiunea a unor spații.

    Familia procurorului deține două terenuri intravilane, un apartament, o casă de locuit de 107 m2, dar și alte două averi imobile.

    Procurorul mai declară și două automobile: o Skoda procurată în 2016 cu o valoare de 90 de mii de lei și un Mercedes procurat în 2018, cu o valoare de 150 de mii de lei.

    La momentul completării actului de avere și interese, Serghei Gavajuc avea în conturile bancare 413 mii de lei, iar soția acestuia – 722 de mii de lei.

    Eduard Varzar, adjunct al șefului PA, a avut în 2019 un venit salarial de peste 331 de mii de lei și a obținut 150 de mii de lei din vânzarea unui automobil Toyota Prius fabricat în 2010.
    Ion Munteanu, declară doar venituri salariale în 2019, de 28 de mii de lei lunar. Salariul de procuror-șef al Procuraturii Cantemir și cea de adjunct la PA, 23 de mii de lei lunar, constituie și unica sursă de venit a lui Adrian Procoavă.

    Un alt adjunct al șefiei PA, Marcel Dumbrăvan a vândut anul trecut cu 6 mii de lei un Renault Scenic fabricat în 2004 și a achiziționat un automobil de aceeași marcă, doar că fabricat în 2015, pentru care a plătit 185 de mii de lei. Dumbrăvan a avut venituri salariale de 331 de mii de lei în 2019.

    Cel de-al cincilea adjunct al PA, Vladislav Cojocaru, șef Procuraturii Căușeni, se numără printre procurorii care anul trecut au primit donații. Acesta trece în actul de avere donații de 5 700 de euro de la Vera Morosanu și 4 900 USD de la Veronica Morosan. Anul trecut, procurorul a vândut trei terenuri cu 35 de mii de lei, și a achiziționat cu 50 de mii de lei jumătate dintr-un teren intravilan. Acesta a avut un venit salarial lunar mediu de 23 de mii de lei.

    De altfel, mai mulți procurori anticorupție au avut donații în 2019. Procurorul Eugen Balan și soția sa au avut donații de 200 de mii de lei de la părinții acestora. Familia a vândut un BMW cu 9 mii de euro și a cumpărat un Audi A 6, fabricat în 2015, cu 25 500 de euro. Donație de 10 mii de lei de la părinți a avut și procurorul anticorupție Andrei Balan, iar procurorul Mihail Ivanov declară că pe parcursul anului trecut la zilele de naștere ale membrilor familiei a obținut o mie de euro și cinci mii de lei. Un alt procuror anticorupție, Vitalie Ivanov declară 5 mii de euro și și cotă parte dintr-un apartament din Chișinău drept donații de la părinții săi și ai soției. Cu donații de 6 mii de euro s-a ales și Octavian Iachimovschi unul dintre procurorii care conduce grupul de urmărire penală din dosarul penal privind frauda bancară. Procurorul susține că banii au fost donați în cadrul unui eveniment de familie, cumetrie. Octavian Iachimovschi a avut anul trecut și un venit de 16 500 de euro din înstrăinarea unui apartament. Pentru activitatea la PG, acesta a fost remunerat cu un salariu lunar de 25 de mii de lei.

    Șeful interimar PCCOCS nu a completat declarația de avere

    Din decembrie, șef interimar la Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale este Ion Caracuian.

    Pe pagina web a Autorității Naționale de Integritate (ANI) nu am găsit declarația de avere a acestuia. Contactat, Ion Caracuian spune că nu a completat încă declarația, deoarece activează prin cumul în mai multe locuri și nu a reușit să adune toate actele în situația în care mai multe instituții nu funcționează în această perioadă. Șeful interimar al PCCOCS susține că perioada depunerii actelor a fost prelungită în legătură cu situația de urgență. Reprezentantul ANI, Victor Moloșag, neagă însă această informație și precizează că termenul-limită de depunere a actelor a fost 31 martie 2020.

    Conform declarației pentru 2018, familia Caracuian deține în proprietate o casă, un apartament, două averi imobile, două terenuri agricole și unul intravilan – toate obținute în baza contractelor de donație sau de moștenitor. În 2000, Ion Caracuian Primăria comunei Sângera i-a oferit omului legii un teren pentru construcție.

    Familia Caracuian conduce un Nissan, fabricat în 2002, pentru care în 2012 procurorul afirmă că a plătit 10 mii de lei.

    La fel ca la PA, PCCOCS are cinci procurori-șefi adjuncți.

    Unul dintre aceștia, Aurel Ciocan declară donații de 28 de mii de euro obținuți în 2019 la un eveniment de familie, mai exact la nuntă, dar și 92 de mii de lei din vânzarea unui automobil de model Skoda Octavia fabricat în 2006. Procurorul a avut un salariu mediu lunar de 19 mii de lei anul trecut.

    De donații a beneficiat în 2019 și un alt adjunct, interimar, al PCCOCS, Roman Dorogan. Pe lângă salariul lunar de peste 18 mii de lei, acesta a primit și o donație de 30 de mii de lei de la părinții săi.

    Adjunctul Taras Patraman a vândut mașina de model Volkswagen Golf fabricată în 2009 la același preț la care în 2017 declara că a cumpărat-o, 10 mii de lei. Patraman, care a ridicat lunar un salariu de peste 30 de mii de lei, a contractat un credit de 100 de mii de lei în 2019, cu o rată a dobânzii de 7%. Banii urmează a fi întorși până în 2022.

    Oleg Baciu, un alt adjunct al procurorului-șef al PCCOCS, a devenit în 2019 posesorul unei mașini Skoda Superb, fabricată, la fel, în 2019. Procurorul spune că deține mașina în baza unor „contracte translative de posesie şi de folosinţă” și că aceasta are o valoare de 37 650 de euro.

    În baza unor acte similare, procurorul deține din 2016 și un autoturism Hyundai, fabricat la fel în 2016. Procurorul, cu salariu lunar de 29 de mii de lei, are, din 2018, o datorie de 600 de mii de lei către BC Moldindconbank SA. Creditul e scadent în 2028 și are o rată a dobânzii de 5%. Oleg Baciu are și două datorii în sumă totală de 35 de mii de euro către două persoane fizice, pe care trebuie să întoarcă până în 2023 și 2025.

    Fără schimbări în ultimii ani este declarația de avere a Lucreției Zaharia, adjunctă a șefului PCCOCS din 2017. Unicul venit al acesteia în 2019 este salariul de 350 de mii de lei, ceea ce-i asigură un venit mediu lunar de 29 de mii de lei.

    Și procurorii PCCOCS s-au bucurat de donații în 2019. Petrușca Sergiu a primit o donație de 2 mii de euro de la Elena Petrușca, iar procurora Mariana Cazacu declară 212 mii de lei – bani oferiți în cadrul unui eveniment de familie – cumetrie. Familia procurorei Cazacu a vândut anul trecut un apartament cu 10 620 de euro și a făcut cumpărături de aproape un milion de lei, achiziționând un apartament de 73 m.p. și o mașină Lexus CT 200H fabricat în 2013. Procurorul Denis Rotaru declară 100 de mii de lei drept bani primiți de la rude în cadrul unui eveniment de familie – botez.

    Veniturile declarate de șefii Procuraturii mun. Chișinău

    Oleg Afanasii, procuror-șef al Secției Control al Activității Speciale de Investigații și Asigurarea Regimului Secret al Procuraturii Generale, exercită de aproape o lună interimatul funcției de șef al Procuraturii Chișinău, după ce Ștefan Șaptefraț și-a dat demisia, la doar o săptămână distanță după ce Ziarul de Gardă a publicat investigația „Cum să devii milionar prin împrumuturi nerambursate și promisiuni ilegale neonorate. În rolul principal — fiul procurorului-șef al Capitalei”. 

    Oleg Afanasii nu a făcut nicio achiziție în ultimii cinci ani. Acesta raportează un salariu lunar de 30 de mii de lei pentru 2019. Noul șef interimar al Procuraturii mun. Chișinău are în proprietate o casă de 133 de m.p., un garaj și o altă avere imobilă, un teren intravilan și două terenuri agricole. Toate aceste aceste bunuri procurorul susține că le deține în baza unor contracte de donații. Din 2014, Oleg Afanasii conduce un Mercedes 320 CDI fabricat în 2006, pe care l-a cumpărat cu 195 de mii de lei.

    Salariul, de 28 de mii de lei, a fost și unica sursă de venit anul trecut pentru adjunctul interimar al Procuraturii Chișinău, Mihai Pascal, numit în funcție, la fel ca Oleg Afanasii, acum o lună.

    Și un alt adjunct, Dumitru Robu, fost procuror general interimar al R. Moldova între iulie-decembrie 2019, declară venituri doar din salariu. Acesta a fost remunerat la Procuratura Generală cu peste 25 de mii de lei lunar.

    Al treilea șef adjunct al Procuraturii Chișinău, Adrian Popencoa vândut cu jumătate de milion de lei un automobil de model Mercedes E250 CDI fabricat în 2015. Anul trecut, Popenco declara că mașina o conduce din 2018 și că are o valoare de 330 de mii de lei. Procurorul a avut un salariu de peste 17 mii de lei lunar.

    Eduard Maşnic, şeful Oficiului Buiucani și adjunct al procurorului Chişinăului, a avut venituri din salariu de 255 de mii de lei. Soția acestuia, angajată a companiei de construcții „ExFactor-Grup” SRL, a avut un salariu de 240 de mii de lei în 2019.

    Roman Eremciuc, alt adjunct al Procuraturii mun. Chişinău, şeful Oficiului Centru, a primit, din salariu, 249 mii de lei. Acesta, la fel ca în anii trecuți, se bucură de donații în partea familiei. În 2019, spre exemplu, procurorul raportează venituri de 70 de mii de lei în cadrul unui eveniment de familie. Alte 20 de mii de lei, Roman Eremciuc le-a obținut din vânzarea unui bun imobil.

    Marcel Cimbir, şeful Oficiului Botanica al Procuraturii Chişinău, a avut, din salariu, venituri de 249 mii de lei.

    Igor Popa, şef al Oficiului Ciocana al Procuraturii Chişinău din decembrie 2019, este fost adjunct al ex-procurorului general Eduard Harujen și al ex-procurorului general interimar Dumitru Robu. Igor Popa trece în actul de avere o remunerare de 417 de mii de lei în în aceste funcții pe parcursul anului trecut, adică un salariu mediu 34 de mii de lei lunar.

    Din 2019, Corneliu Bratunov, adjunctul șefului procurorului de Chişinău şi şeful Oficiului Râşcani al instituţiei, conduce o mașină Volvo XC 90, fabricată în 2014, despre care afirmă că nu-i aparține în proprietate. În decembrie însă, acesta a vândut cu 120 de mii de lei un Hyundai, fabricat în 2011, automobil despre care în declarația pentru 2018 procurorul declara că are o valoare de 10 mii de lei.

    Anul trecut, Corneliu Bratunov spune că a împrumutat tatălui său 6 mii de euro fără dobândă și că a primit donații de 250 de euro de la Igor Grigoriev, fratele soției sale. Acestuia, de altfel, până în 2021, familia Bratunov urmează să-i întoarcă o datorie de 5 mii de euro. Șeful oficiului Ciocana al Procuraturii Chișinău a avut în 2019 un salariu de 255 de mii de lei.

    Sursa: zdg.md

  • VIDEO // Latifundiarul de la șefia Procuraturii Generale

    Procurorul general-adjunct, Ruslan Popov, și-a organizat în mai puțin de patru ani o afacere de perspectivă în domeniul agriculturii, pe care a înregistrat-o pe numele tatălui său, un simplu pensionar din satul Mileștii Mici, raionul Ialoveni. Omul legii nu recunoaște că afacerea îi aparține, în schimb declară că este ajutat de părinții pensionari, care întreaga viață au avut un trai modest. Oamenii din sat și chiar angajații susțin că afacerea este a procurorului.  

    Livada pe 100 de hectare 

    Ruslan Popov gestionează o afacere impresionantă în satul Mileștii Mici, din raionul Ialoveni, în apropiere de Chișinău - o livadă care se întinde pe pe o suprafață de circa o sută de hectare. Afacerea este înregistrată juridic în 2015, ca Gospodăria Țărănească Alexandru Popov, pe numele tatălui procurorului.

    Procurorul general-adjunct, Ruslan Popov, și-a organizat în mai puțin de patru ani o afacere de perspectivă în domeniul agriculturii, pe care a înregistrat-o pe numele tatălui său, un simplu pensionar din satul Mileștii Mici, raionul Ialoveni. Omul legii nu recunoaște că afacerea îi aparține, în schimb declară că este ajutat de părinții pensionari, care întreaga viață au avut un trai modest. Oamenii din sat și chiar angajații susțin că afacerea este a procurorului.  

    Livada pe 100 de hectare 

    Ruslan Popov gestionează o afacere impresionantă în satul Mileștii Mici, din raionul Ialoveni, în apropiere de Chișinău - o livadă care se întinde pe pe o suprafață de circa o sută de hectare. Afacerea este înregistrată juridic în 2015, ca Gospodăria Țărănească Alexandru Popov, pe numele tatălui procurorului.

    Când intri în Mileștii Mici nu este greu de loc să afli ale cui sunt livada și terenurile din împrejurimi. Oamenii întâlniți la stația de autobuze, la benzinăria de la intrarea în localitate, ne-au spus, unii chiar vădit revoltați, că mai toate terenurile din împrejurimi îi aparțin procurorului Ruslan Popov.   

    ”Construiește un procuror, Popov, îi spune. Cumpără pământuri de la oameni care nu le lucrează. Iată mai încolo are livadă”, ne răspunde un bărbat la întrebarea cine construiește frigiderul de lângă livadă.

    ”Construiește procurorul care a luat toate pământurile, o sută de hectare. El toate pământurile acestea le-a cumpărat. El și ea. Amândoi”, ne spune o femeie.

    O altă consăteancă de a lui Ruslan Popov se arată revoltată și se întreabă de unde acesta ar avea bani pentru o astfel de afacere: ,,El a luat toate pământurile până pe malul râului  și a pus copăcei. Și sus, și jos. Are pruni, de toate are puse acolo. Păi atâția bani să aibă ca să cumpere o sută de hectare? Cui i se mai dă voie să planteze livadă pe malul râului? De ce îi scot acum afară pe judecători și procurori? De ce iau mite de 30 de mii de euro? Aici îi bănăritul pământului. Ruslan și femeia lui au cumpărat. Degrabă ai să mergi ca în țara iobăgiei, într-un picior. Și mai spun că procurorii nu-s bandiți....”, se revoltă femeia.

     

    Terenurile pe care se întinde afacerea nedeclarată a familiei Popov au fost procurate începând din 2014, de la administrația locală din Mileștii Mici, de la Primăria Ialoveni, și de la persoane fizice, proprietari de loturi de pământ, fiind înregistrate în mare parte pe numele părinților pensionari ai procurorului Ruslan Popov. 

     

    Părinții acuzatorului de stat au în jur de 70 de ani și sunt oameni simpli care au avut venituri modeste. Alexandru Popov a lucrat în mina de piatră din Mileștii Mici, apoi în agricultură. Și mama sa a fost lucrătoare de rând în gospodăria din localitate.

    În 2019, Ruslan Popov a înregistrat pe numele soției 15 terenuri agricole, cu suprafața totală de 8,3 hectare, pentru care ar fi achitat 114,8 mii de lei. 

    În 2018, GT Alexandru Popov a început construcția unui frigider, cu suprafața de circa 2.000 de metri pătrați. Construcția este racordată la rețelele de înaltă tensiune, iar în apropiere a fost construită și o fântână arteziană. Gospodăria mai dispune și de un tractor, cisterne și are și angajați.

    Deși Ruslan Popov infirmă că ar avea vreo atribuție la întreprinderea înregistrată pe numele tatălui, oamenii din sat, inclusiv angajații susțin că afacerea este a procurorului Ruslan Popov. 

     

    Poziția omului legii este combătută chiar de tatăl său. Alexandru Popov spune că el este proprietarul afacerii, însă toate deciziile le ia împreună cu fiul său Ruslan și îi culege imediat numărul de telefon dacă este întrebat ceva despre afacere.

    Despre frigider, Alexandru Popov a declarat că ar putea fi dat în exploatare peste vreo cinci ani, căci în prezent s-ar fi terminat banii.

     

    Casă de milioane, evaluată sub șase mii de euro

    Ruslan Popopov locuiește într-o casă cu trei niveluri, cu suprafața de 211,8 metri pătrați, despre care susține în declarația de avere și interese personale că ar costa 111,8 mii de lei, circa 5,8 mii de euro. Imobilul, cu o arhitectură modernă, este amplasat pe un teren de 24,32 ari, îngrădit cu gard din piatră.

     

    În curtea procurorului sunt amenajate două sere, iar terenul pe care îl ocupă, omul legii l-a dat în arendă Gospodăriei Țărănești Alexandru Popov. 

     

    Deşi casa a fost finisată în 2006, imobilul a fost înregistrat la cadastru tocmai în octombrie 2013, după ce a fost deconspirat de reporterii de la ZdG

    Jurnaliștii au scris atunci, cu referință la experți imobiliari, că prețul de piață al imobilului procurorului Popov este de cel puțin 2 milioane de lei. Autoritatea Națională de Integritate s-a autosesizat și a dat curs verificărilor averii lui Popov, iar în septembrie 2013 a constatat oficial declararea necorespunzătoare a veniturilor și proprietăților. În octombrie 2013, Ruslan Popov a fost suspendat din funcție în legătură cu faptul că pe numele său a fost pornită o cauză penală conform art. 352 (1) Cod Penal, pe faptul declarării necorespunzătoare a datelor despre venituri şi proprietăţi înscrise în declaraţia cu privire la venituri şi proprietate.

    Dosarul nu a avut finalitate, fiind clasat în scurt timp de către colegii lui Ruslan Popov.

    Terenul făcut cadou socrilor

    În perioada anilor 2005-2013, Ruslan Popov a cumpărat două terenuri, cu suprafaţa totală de opt ari, în vecinătate cu gospodăria sa. A comasat cele două terenuri în unul, pe care, în septembrie 2014, l-a donat socrului său, Ivan Oprya, originar din regiunea Odesa, Ucraina.

    Atunci socrii lui Ruslan Popov au vândut gospodăria din satul Utkonosovka, raionul Izmail, Ucraina, pentru care ar fi încasat 36 de mii de euro, și s-au mutat cu traiul la Mileștii Mici, alături de fiica lor. 

    Pe terenul donat de ginere a fost construită în scurt timp o casă cu suprafaţa de 160 de metri pătraţi, care a fost  dată în exploatare în august  2017.

    După decesul lui Ivan Oprya, întreaga gospodărie este înregistrată pe numele soției, Pelaghia, care este moștenitor legal.

     

    Afacerile cu apartamente procurate la preț preferențial

    Deși dispunea de locuință, Ruslan Popov a fost beneficiarul a două proiecte ce țin de asigurarea procurorilor cu apartamente la preț redus. Aceste proiecte aveau menirea să-i ajute pe procurorii care nu au locuințe sau trăiesc în condiții nu prea bune.   

    În 2008, Ruslan Popov a intrat în posesia unui apartament de 112 metri pătrați, la preţ preferenţial, în blocul procurorilor de pe strada Nicolae Sulac din sectorul Ciocana. Procurorii au avut posibilitatea să-și procure apartamente la jumătate de preț în blocul respectiv, cu 270-330 de dolari pentru un metru pătrat, de două ori mai puțin decât prețurile de pe piața imobiliară. .

    În declarația de avere pentru anul 2012, Ruslan Popov susținea că a vândut locuința cu o sută de mii de lei (aproximativ 5 mii de euro), mult sub prețul de piață și cel pe care l-a achitat oficial (cel puțin 30 mii de euro).

    Puţin mai târziu, Popov mai procură un apartament la preţ preferenţial, cu suprafața de peste 122 de metri pătraţi, într-un alt bloc construit pentru procurori, pe strada Melestiu, în apropierea parcului Valea Trandafirilor din Chişinău. Procurorii au avut posibilitatea să procure locuințele la prețul de 300 de euro pentru un metru pătrat. Astfel, Ruslan Popov ar fi achitat pentru acest apartament 36.840 de euro. În declararația de avere și interese personale, imobilul a fost raportat la prețul de 52.752 de euro, fără a fi indicate și cele două locuri pentru parcare. O perioadă, locuința s-a aflat în proprietatea tatălui procurorului, Popov Alexandru, printr-un contract de cesiune. 

    În februarie 2019, Ruslan Popov declară că a vândut cu 850 de mii de lei apartamentul de pe strada Melestiu și cu 200 de mii de lei cele două locuri pentru parcare - în total - un milion 50 de mii de lei, ceea ce constituia în perioada respectivă în jur de 53 de mii de euro. Și acest preț este sub media prețurilor la apartamente în această regiune a Capitalei.  

    Slăbiciunea pentru mașini

    În afară de traiul luxos, Ruslan Popov mai preferă și mașinile scumpe. În 2012, Popov și-a procurat un Renault Megane, fabricat în 2001, pentru care ar fi achitat 30 de mii de lei. În 2013, omul legii își procură încă un automobil, de model BMW X5, fabricat în 2010, pentru care a făcut schimb cu un automobil BMW X5 de model mai vechi și cu 20 de mii de lei (1000 de euro). În 2015, procurorul indică că a vândut automobilul Renault cu 60 de mii de lei (cam 3 mii de euro), iar la începutul anului 2016 și-a procurat cu 334 de mii de lei un Hyundai Tucson, fabricat în 2014 (aproape 17 mii de euro).

    În 2016, Ruslan Popov raportează că a vândut cu 150 de mii de lei (7500 euro) automobilul BMW X5 și că a procurat un automobil de același model, doar că fabricat în 2016, pentru care a achitat 1,129 milioane de lei (aproximativ 57 mii de euro). În 2017, procurorul Popov anunță repetat că a vândut cu 150 de mii de lei un automobil de model BMW X5. Totodată, omul legii a raportat și vinderea celui de al doilea BMW, cu 998 de mii de lei (aproximativ 50 mii de euro), și a automobilului Hyundai Tucson, cu 14 mii de euro. În schimb, procurorul își procură două autoturisme de model Hyundai Santa Fe, fabricate în același an, pentru care a achitat în total 1.245.844 de lei (62 mii de euro).

    La volanul mașinii de culoare albă a fost surprinsă soția procurorului.

     

    În 2018, Popov mai cumpără o Toyota Corolla, fabricată în 2006, pentru care indică în declarația de avere că ar fi achitat doar 10 mii de lei (500 de euro (!)).

    Veniturile familiei

     

    Începând cu anul 2012, Ruslan Popov a raportat până în 2019 venituri din salariul de procuror, activitate didactică și onorarii în sumă totală de 1.450.611 lei.

    Soția procurorului, Iulia Popov, a lucrat până în 2016 procuroră în Ialoveni, după care a plecat în avocatură. Timp de șapte ani, femeia a raportat venituri legale de 697.024 de lei.

    Astfel, familia a avut în perioada respectivă, adică timp de șapte ani,  venituri de 2.147.635 de lei, ceea ce constituie puțin peste 100 mii de euro. Chiar dacă soții Popov declară că locuința lor costă puțin peste 111 mii de lei (aproape 6 mii de euro),  banii câștigați oficial nu se încadrează în cheltuielile avute de familia Popov în perioada respectivă, pentru mașini și apartament. În afară de aceasta, familia, în care cresc trei copii, a avut nevoie de cheltuieli pentru întreținere, mobilier, hrană, îmbrăcăminte, resurse energetice etc, ne mai vorbind de terenuri, material săditor, tractor, frigider și alte cheltuili pentru afaceri.

    Părinții „cămătari”

    În declarațiile de avere, Ruslan Popov a raportat trei împrumuturi pe termen lung, cu care s-au îndatorat membrii familiei sale.

    În 2014, Iulia Popov ar fi împrumutat de la tatăl ei, care avea pe atunci 69 de ani, 10 mii de euro pe care s-a obligat să-i restituie în termen de 20 de ani. În același an, bărbatul a decedat. Peste doi ani, Iulia Popov ar fi împrumutat 50 de mii de euro și de la mama sa, la fel, pentru un termen de 20 de ani (!).

    Chiar dacă afacerea înregistrată pe Alexandru Popov încă nu este rentabilă și suportă doar cheltuieli, Maria Popov, mama procurorului, aflată în prag de 70 de ani, i-a împrumutat nepotului Alexandru 125 de mii de lei pe care acesta s-a obligat să-i restituie până în anul 2030.

    Maria Popov ar fi lucrat în Italia timp de 15 ani. Salariul moldovencelor care îngrijesc bătrâni în Italia este de cel mult o mie de euro pe lună.

    Cum se justifică Ruslan Popov

    Ruslan Popov susține că a fost ajutat de părinți și de socri să-și facă averea, dar a avut și economiile sale pe parcursul celor peste două decenii de muncă în Procuratură. Un ajutor substanțial i l-ar fi dat mama sa, care lucrează de mai mult timp în Italia, susține procurorul.

    Întrebat despre afacere, adjunctul procurorului general a declarat că nu are nicio atribuție. „Este afacerea exclusivă a părinților. Nu sunt implicat absolut de loc”, a precizat Ruslan Popov.

    Ce spun experții

    Ianina Spinei, expertă Transparensy International, susține că astfel de cazuri, când funcționari de rang înalt dețin și gestionează afaceri înregistrate pe numele rudelor apropiate sunt multiple, la fel ca și cazurile de declarare a bunurilor la prețuri derizorii, în scopul de a-și ascunde veniturile ilicite. Potrivit expertei, acest lucru se întâmplă din cauza că Legea privind declararea averilor și intereselor personale nu funcționează. „E timpul ca Autoritatea Națională de Integritate să înceapă să lucreze, să constate aceste ilegalități, iar organele de drept să reacționeze conform legii. Altfel, acest fenomen va mai dura mult timp”, a declarat experta.

    Codul de Etică al Procurorilor, aprobat în 2016, prevede expres ca procurorii „să nu tăinuiască şi să nu denatureze informaţiile privind averile deţinute sau conflictele de interese, acestea urmând a fi făcute publice în virtutea funcţiei”.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Cum explică unul dintre adjuncții procurorului general averea „de milioane” pe care o deține

    Ruslan Popov, unul dintre cei trei adjuncți ai procurorului general, desemnați recent de către Alexandr Stoianoglo, deține o avere „de milioane”. El locuiește într-o casă la sol în localitatea sa de baștină, iar în ultimii ani acesta a cumpărat sau a vândut mașini care costau zeci de mii de euro. „Nu pot spune că mă laud cu faptul că am fost ajutat de părinți și de socri, dar într-adevăr așa este. În plus, am și eu deja 23 de ani lucrați în procuratură”, afirmă Popov, argumentându-și averea.

    Ruslan Popov, unul dintre cei trei adjuncți desemnați în funcție de noul procuror general, Alexandr Stoianoglo, indică în declarația sa de avere și interese pentru anul 2018 că, împreună cu soția, avocata Iulia Popov, care a activat, până în 2016, în Procuratura Ialoveni, dețin două automobile fabricate și cumpărate în 2017: un Hyundai Santa Fe, în valoare de 506 mii de lei, şi un Hyundai Grand Santa Fe, cu valoarea de 739,5 mii de lei.

    Ruslan Popov, unul dintre cei trei adjuncți ai procurorului general, desemnați recent de către Alexandr Stoianoglo, deține o avere „de milioane”. El locuiește într-o casă la sol în localitatea sa de baștină, iar în ultimii ani acesta a cumpărat sau a vândut mașini care costau zeci de mii de euro. „Nu pot spune că mă laud cu faptul că am fost ajutat de părinți și de socri, dar într-adevăr așa este. În plus, am și eu deja 23 de ani lucrați în procuratură”, afirmă Popov, argumentându-și averea.

    Ruslan Popov, unul dintre cei trei adjuncți desemnați în funcție de noul procuror general, Alexandr Stoianoglo, indică în declarația sa de avere și interese pentru anul 2018 că, împreună cu soția, avocata Iulia Popov, care a activat, până în 2016, în Procuratura Ialoveni, dețin două automobile fabricate și cumpărate în 2017: un Hyundai Santa Fe, în valoare de 506 mii de lei, şi un Hyundai Grand Santa Fe, cu valoarea de 739,5 mii de lei.

    A vândut un BMW X5 cu aproape un milion de lei

    Familia Popov mai are un automobil de model Toyota Corolla, fabricat în 2006 și procurat în 2018. În ultimii ani, familia proaspătului adjunct al procurorului general a făcut mai multe tranzacții cu mașini de lux. În 2016, familia Popov cumpăra un BMW X5. În 2017, automobilul a fost vândut cu 998 de mii de lei. Un alt automobil, tot BMW X5, procurorul și familia sa l-au vândut unui SRL, doar că pentru suma de 150 mii de lei. În 2017, înainte de a cumpăra cele două automobile Hyundai Santa Fe, familia Popov a vândut şi un Hyundai Tucson cu 14 mii de euro.

    Familia Popov locuiește, așa cum ZdG a dezvăluit încă în 2013, într-o casă cu două niveluri din Mileştii Mici, Ialoveni, la aproximativ 13 km de Chişinău. În declarația de avere și interese pentru anul 2018, pe lângă imobilul „de milioane” în care trăiește, Ruslan Popov a indicat că, în 2018, a vândut cu 850 mii de lei un apartament de peste 120 m.p., aflat în blocurile construite special pentru angajații procuraturii, amplasate pe str. Melestiu, iar cu alte 200 mii de lei – două locuri de parcare din același complex. În schimb, familia sa a cumpărat, în martie 2019, peste 8 ha de terenuri agricole.

    Ruslan Popov a indicat și datorii în declarația sa de avere și interese pentru 2018. Anul trecut, de exemplu, Alexandru Popov, fiul procurorului, a contractat o datorie de 125 mii de lei de la bunica sa, Maria Popov. Banii ar urma să fie rambursați până în 2030. Din 2014 și 2016, Iulia Popov, soția procurorului, are și ea două datorii în sumă totală de 15 mii de euro. Banii au fost primiți, fără dobândă, de la părinți, Ion (decedat între timp) și Pelaghia Oprea, și ar trebui rambursați până în 2034, respectiv, 2036.

    „Mama mea are peste 15 ani de zile de când lucrează în Italia”

    Solicitat de ZdG, Ruslan Popov a explicat cum a reușit să adune averea pe care o deține. „Mama mea are peste 15 ani de zile de când lucrează în Italia. Fratele meu, împreună cu familia, tot lucrează în Italia. Tatăl meu, până nu demult, a lucrat în Federația Rusă. Socrii mei au venit din Ucraina în R. Moldova, să locuiască împreună cu mine. Respectiv, tot ce au agonisit timp de o viață au adus, iar ei, în Ucraina, în regiunea Ismail, s-au ocupat cu serele. Au avut cu ce duce un trai suficient de decent și bun”, zice Ruslan Popov.

    „Nu pot să spun că mă laud cu faptul că am fost ajutat de părinți și de socri, dar așa este. În plus, am și eu deja 23 de ani lucrați în procuratură. Mama soacră trăiește cu mine, are o căsuța în curtea casei noastre. Mașinile au evoluat de-a lungul anilor. Eu am mașini de zeci de ani, deja. Ca și orice cetățean. Inițial își cumpără o mașină, pe urmă mai agonisește, o vinde și își cumpără alta. Tot așa. Așa s-a întâmplat și cu soția. A agonisit, i-au mai dat părinții și și-a cumpărat și ea o mașină. Nu-i Mercedes, nu-i BMW, e-un Hyundai”, precizează procurorul Popov.

    CV-ul noului adjunct al Procurorului general

    Ruslan Popov activează în organele Procuraturii din 1997, când şi-a început activitatea în calitate de anchetator în Procuratura Leova. În 2004, a ajuns în cadrul Direcţiei control al urmăririi penale şi asistenţă metodică din cadrul Procuraturii Generale (PG), ulterior devenind şef al acestei direcţii. În 2013, prin ordinul procurorului general de atunci, Popov a fost delegat în funcţia de şef interimar al Procuraturii Anticorupţie.

    La scurt timp după ocuparea funcției de şef interimar al Procuraturii Anticorupţie, ZdG a scris că acesta locuia într-un imobil cu două niveluri în Mileştii Mici, aproape de Chişinău. Ulterior, s-a constatat că Popov nu a indicat casa în declarațiile sale cu privire la venituri şi proprietate, iar în octombrie 2013, pe numele său a fost deschis un dosar penal. În aceeași perioadă, Popov a fost suspendat din funcție şi s-a retras din cursa pentru şefia Procuraturii Anticorupţie, competiţie în care s-a înscris iniţial. După ce concursul s-a încheiat, dosarul penal pe numele lui Ruslan Popov a fost clasat, astfel că acesta nu a mai putut candida la funcția de șef al Procuraturii Anticorupție, câștigată atunci de Eduard Harunjen.

    A dorit să plece din procuratură pentru a deveni judecător

    În octombrie 2014, Popov a câștigat concursul pentru numirea în funcția de şef al Procuraturii Ciocana, mun. Chişinău, iar în decembrie 2016, după reformarea Procuraturii, a fost numit în funcţia de adjunct al procurorului-şef al municipiului Chişinău, şef al oficiului Ciocana. În august 2018, mandatul său la șefia Oficiului Ciocana s-a încheiat înainte de termen, el fiind numit în funcţia de șef al Secţiei analiză criminologică, avizare și propuneri de legiferare din cadrul Direcției politici, reforme și protecţia intereselor societății a PG.

    În iulie 2019, Ruslan Popov, dar și soția sa, Iulia Popov, fostă procuroră, au depus cerere la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pentru a fi evaluați în vederea accederii în funcția de judecător. CSM a remis materialele la Institutului Național al Justiției pentru susținerea examenului în baza vechimii în muncă. „La acea etapă, lucrurile era imprevizibile și chiar stăteau prost în sistem și chiar mă gândeam să mă duc la un loc de muncă unde să fiu cu mult mai independent și să răspund singur de soarta mea și să răspund doar pentru mine. Asta a fost intenția. În ceea ce privește perspective, depinde cum o să deruleze evenimentele în procuratură. Până când, avem toată susținerea procurorului general și cred este unul dintre cei mai cumsecade și mai corecți și curați procurori generali care au existat și fiind în echipa lui, nu exclud că voi rămâne în Procuratură. Nu înseamnă că nu voi participa la acel examen de la INJ, pentru că rezultaltele sunt valabile mai mulți ani, dar încă nimic nu e bătut în cuie”, precizează Ruslan Popov.

    Roșioru, al treilea mandat de adjunct consecutiv

     

    Alți doi procurori care vor fi, în următoare perioadă, adjuncți ai lui Alexandr Stoinaoglo sunt Mircea Roșioru și Iurie Perevoznic. Roșioru și-a păstrat fotoliul după ce a fost numit, pentru prima dată, adjunct al procurorului general în 2017 de către Eduard Harunjen, ex-procurorul general, el fiind atunci președintele CSP. Roșioru a fost adjunct și în perioada în care la șefia PG s-a aflat Dumitru Robu. Anterior, Roșioru a fost șeful Direcției Juridice a PG și președintele al Colegiului de Calificare.

    Mircea Roșioru activează în organele procuraturii din anul 2001. În 2018, adjunctul procurorului general a devenit, oficial, proprietarul unui apartament de 121 m.p. în care investise anterior, la fel ca și colegul său, într-un bloc ridicat pentru procurori. Tot în 2018, Roșioru și-a cumpărat un garaj și un spațiu nelocativ de 13 m.p.

    În 2016 a plecat din PG, în iulie 2019 a revenit ca inspector judecător

     

    Iurie Perevoznic, celălalt adjunct al procurorului general a ocupat, din iulie 2019, funcția de inspector-judecător în cadrul Inspecției Judiciare de pe lângă CSP. El a plecat din organele procuraturii în martie 2016, perioadă în care deținea funcția de procuror-șef al Secției minori și drepturile omului din cadrul Direcției investigații generale a PG.

    După ce a plecat din Procuratură, Perevoznic a fost avocat, dar în 2018 a indicat venituri și din activități în cadrul Asociației „La Strada”. Iurie Perevoznic deține, împreună cu soția, un apartament de 54 m.p. și un automobil Honda Acord, fabricat în 2003 și procurat în 2010.
    Sursa: zdg.md

  • Ei sunt cei trei adjuncți ai procurorului general Alexandr Stoianoglo

    Iurie Perevoznic, Ruslan Popov și Mircea Roșior au fost numiți în funcția de adjuncți ai procurorului general Alexandr Stoianoglo la propunerea acestuia. Consiliul Superior al Procurorilor și-a dat acceptul scris pentru numirea celor trei, normă prevăzută de lege. 

    Ruslan Popov este în organele Procuraturii din anul 1997 și până în prezent. Anterior acesta a activat în calitate de anchetator la procuratura r-lui Leova, ajutor al procurorului sectorului Buiucani. mun.Chişinău, adjunct al procurorului sectorului Buiucani, mun.Chişinău, şef al secţiei nr.l din cadrul Direcţiei control al urmăririi penale a Procuraturii Generale, şef al Direcţiei control al urmăririi penale şi asistenţă metodică din cadrul Procuraturii Generale, procuror-şef interimar al Procuraturii anticorupţie, şef al Direcţiei control al urmăririi penale şi asistenţă metodică din cadrul Procuraturii Generale, adjunct al procurorului-şef al mun.Chişinău, şef al oficiului Ciocana și procuror-şef al Secţiei analiză criminologică, avizare şi propuneri de legiferare din cadrul Direcţiei politici, reforme şi protecţia intereselor societăţii a Procuraturii Generale.

    Iurie Perevoznic, Ruslan Popov și Mircea Roșior au fost numiți în funcția de adjuncți ai procurorului general Alexandr Stoianoglo la propunerea acestuia. Consiliul Superior al Procurorilor și-a dat acceptul scris pentru numirea celor trei, normă prevăzută de lege. 

    Ruslan Popov este în organele Procuraturii din anul 1997 și până în prezent. Anterior acesta a activat în calitate de anchetator la procuratura r-lui Leova, ajutor al procurorului sectorului Buiucani. mun.Chişinău, adjunct al procurorului sectorului Buiucani, mun.Chişinău, şef al secţiei nr.l din cadrul Direcţiei control al urmăririi penale a Procuraturii Generale, şef al Direcţiei control al urmăririi penale şi asistenţă metodică din cadrul Procuraturii Generale, procuror-şef interimar al Procuraturii anticorupţie, şef al Direcţiei control al urmăririi penale şi asistenţă metodică din cadrul Procuraturii Generale, adjunct al procurorului-şef al mun.Chişinău, şef al oficiului Ciocana și procuror-şef al Secţiei analiză criminologică, avizare şi propuneri de legiferare din cadrul Direcţiei politici, reforme şi protecţia intereselor societăţii a Procuraturii Generale.

    Este formator la Institutul Naţional al Justiţiei începând cu anul 2007, lector la Universitatea de Studii Europene din Moldova, disciplinile - drept penal şi drept procesual penal, partea specială (2011-2017), membru al Consiliului Superior al Procurorilor (2013-2107) și membru al Consiliului Institutului National al Justiţiei (din 2018).

    Este doctor în drept.

    „Sunt onorat de această propunere. Consider că mesajul adus de procurorul general este un mesaj de substanță. Eu ar urma să acopăr segmentul urmărirrii penale, care este unul destul de dificil. În activitatea mea, voi depune toată diligența ca să fie excluse dublele standarde și abordările selective, pentru că legea trebuie aplicată egal față de toți. Împreună cu colegii cred că o să facem față”, a menționat Ruslan Popov în cadrul ședinței CSP, precizând că o preocupare aparte în activitatea sa va fi de a exclude din practiva procurorilor „activități străine urmăririi penale, justiției în general” cum ar fi „intercetpările telefonice, pecheziții etc.” ca acestea „să nu fie utilizate pentru reglări de conturi”.

     

    Mircea Roșioru este în funcția de procuror general adjunct din anul 2017, acum fiind reconfirmat în această funcție. Acesta este în sistemul Procuraturii din anul 2001, activând în cadrul Procuraturii Județului Lăpușna și Procuratura Generală.

    Prin Ordinul procurorului general al Republicii Moldova din 27 septembrie 2010 a fost numit în funcția de procuror, șef al Direcției Judiciare în cadrul Procuraturii Generale. În august 2016, Consiliul Superior al Procurorilor l-a desemnat în calitate de reprezentant al CSP în componenţa Consiliului de Integritate pentru un mandat de 5 ani. Tot în august 2016, Mircea Roșioru a fost numit în funcția de procuror, șef-interimar al Direcției Judiciare în cadrul PG, iar în martie 2017, tot prin ordinul procurorului general, în funcția de adjunct al Procurorului General.

    Deține titlul de magistru de drept și activează în calitate de formator în cadrul Institului Național de Justiție.

    „Sunt aici pentru că am audiat interviurile candidaților la funcția de procuror general, iar multe dintre ideile expuse de domnul Stoianoglo sunt împărtășite de mine. În particular, îmi propun ca în continuare, împreună cu procurorii, să contribuim la descărcarea instanțelor de judecată de dosarele care se prăfuesc, în special în acele domenii care astăzi sunt în vizor, corupția și crima organizată”, a menționat Mircea Roșioru în fața CSP, precizânt că este gata să împărtășească cu colegii săi tot ceea ce a acumulat până în prezent.

    Iurie Perevoznic are o activitate de 18 ani în funcția de procuror și alte activități desfășurate în domeniul Justiției. Actualmente vine din afara sistemului procuraturii, deși anterior a activtat în funcții precum ajutor superior al procurorului, Procuratura sectorului Râșcani, mun. Chişinău (1993-2000), şef-adjunct de secţie, Procuratura Generală a Republicii Moldova (2000-2003), procuror, şef-adjunct al secţiei investigaţii financiar-economice şi protecţia drepturilor omului Procuratura Generală, precum și procuror, şef-interimar al secţiei minori şi drepturile omului din cadrul Procuraturii Generale. A activat și în calitate de avocat parlamentar pentru drepturile omului (2003-2008).

    „Am acceptat să fiu parte a echipei și împărtășesc conceptul de management prezentat de procurorul general, iar obiectivele care se găsesc acolo vor fi un punct de reper pentru activitatea mea. Nu o să vin acum cu un plan concret de acțiuni, dar aș vrea să încep cu ceea ca să vedem unde ne aflăm în prezent și direcția spre care mergem”, a menționat Iurie Perevoznic, precizând că vrea să activeze într-o „Procuratură liberă”.

    Conform legii, adjuncții procurorului general sunt numiți fără concurs, prin ordinul acestuia și acordul scris al Consiliului Superior al Procurorilor.
    Sursa: realitatea.md

  • Detalii din CV-urile celor 16 pretendenţi la funcţia de procuror general

    Șapte avocaţi, șase actuali procurori, un judecător, un angajat al Centrului Naţional Anticorupţie și un fost acuzator de stat sunt admiși la concursul pentru ocuparea funcţiei de procuror general. Iniţial, în cursă s-au înscris 20 de persoane, dar, în urma evaluării dosarelor depuse, doar 16 au fost admiși, fiind excluși avocaţii Ilie Rotaru și Ion Vicol, și procurorii Octavian Bodareu și Artur Lupașco. ZdG vă prezintă detalii despre cariera celor 16 candidaţi rămași în competiţie.

    Concursul pentru funcţia de procuror general are loc în condiţiile în care, în decembrie, Comisia de la Veneţia urmează să examineze solicitarea președintelui Curţii Constituţionale, fostul deputat socialist Vladimir Ţurcan, legată de modificările la Legea cu privire la procuratură, în baza cărora se desfășoară concursul.

    Șapte avocaţi, șase actuali procurori, un judecător, un angajat al Centrului Naţional Anticorupţie și un fost acuzator de stat sunt admiși la concursul pentru ocuparea funcţiei de procuror general. Iniţial, în cursă s-au înscris 20 de persoane, dar, în urma evaluării dosarelor depuse, doar 16 au fost admiși, fiind excluși avocaţii Ilie Rotaru și Ion Vicol, și procurorii Octavian Bodareu și Artur Lupașco. ZdG vă prezintă detalii despre cariera celor 16 candidaţi rămași în competiţie.

    Concursul pentru funcţia de procuror general are loc în condiţiile în care, în decembrie, Comisia de la Veneţia urmează să examineze solicitarea președintelui Curţii Constituţionale, fostul deputat socialist Vladimir Ţurcan, legată de modificările la Legea cu privire la procuratură, în baza cărora se desfășoară concursul.

    PROCURORI

    Maxim Gropa activează în organele procuraturii din 2002, când a fost numit ajutor interimar al procurorului în Procuratura Judeţului Lăpușna. Din 2016, este procuror în cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS). În două rânduri, i s-a acordat titlul de „cel mai bun în profesie”, iar în 2015, înainte de termen, s-a ales cu grad de clasificare. Este finul de cununie al adjunctului procurorului general, Mircea Roșioru.

    Veaceslav Soltan este procuror-șef al Secţiei tehnologii informaţionale și combaterea crimelor cibernetice din cadrul Direcţiei urmărire penală și criminalistică a Procuraturii Generale (PG). Anterior, a fost procuror șef al Secţiei tehnologii informaţionale și investigaţii ale infracţiunilor în domeniul informaticii. Activează ca procuror din 2005.

    Eduard Bulat este adjunct al procurorului general, numit în funcţie de către Dumitru Robu, actualul procuror general interimar. Bulat activează în organele procuraturii din 1994. Și-a început cariera la Criuleni, iar în 1997 a fost transferat la Chișinău. A activat la Procuratura Chișinău, Procuratura Anticorupţie (PA), iar din 2008 și până în 2017 a fost șeful Secţiei prevenire şi combatere trafic de persoane a PG. După reforma instituţiei, în 2017, prin concurs, Bulat a fost numit procuror-şef al Secţiei politici, reforme şi management al proiectelor.

    Ruslan Popov activează în organele Procuraturii din 1997, când şi-a început activitatea de anchetator la Procuratura Leova. În 2009, a ajuns în cadrul Direcţiei control al urmăririi penale şi asistenţă metodică a PG, ulterior devenind şef al acestei direcţii. În 2013, prin ordinul procurorului general de atunci, Ruslan Popov a fost delegat în funcţia de şef interimar al PA. A fost procuror șef al Oficiului Ciocana al Procuraturii Chișinău până în august 2018, când a fost numit în funcţia de şef al Secţiei analiză criminologică, avizare și propuneri de legiferare din cadrul Direcţiei politici, reforme și protecţia intereselor societăţii a PG.

    Vsevolod Ivanov activează în organele procuraturii din 1995, când a fost numit ajutor interimar al procurorului r. Strășeni. Anterior, a activat în cadrul PA, fiind în 2003-2011, șeful Serviciului investigaţii anticorupţie, iar în 2013-2014, exercitând funcţia de adjunct interimar al procurorului PA. Din 2016 până în prezent, Ivanov este procuror în cadrul Procuraturii Chișinău, oficiul Râșcani.

    Vladimir Adam este șeful secţiei unificare a practicii în domeniul reprezentării învinuirii în instanţele de judecată, funcţie deţinută din 2016. Activează în organele procuraturii din 1990, când a fost numit stagiar la Procuratura Transport. Ulterior, a fost promovat, iar în anii 2005-2008 a deţinut funcţia de adjunct al șefului Procuraturii Chișinău. În 2010-2016, a fost șeful Secţiei judiciar-penale din cadrul PG.

    Alexandru Raţă este fost procuror. Și-a dat demisia din funcţie recent, la mijloc de mai 2019. În ultimii ani, a fost procuror șef al Procuraturii Strășeni, de unde ar fi fost somat să plece de către conducerea PG. Raţa și-a început activitatea în organele Procuraturii la 22 decembrie 1997 în funcţia de ajutor al procurorului r. Camenca.

    Avocaţi și reprezentanţi ai societăţii civile

    Ștefan Gligor este director de programe în cadrul Centrului de Politici și Reforme. Din 2011, deţine licenţă de avocat și activează în cadrul Biroului Asociat de avocaţi, „Gligor și Partenerii”. A activat în sistemul public în anii 2004-2006. Iniţial a fost consultant superior în Departamentul Informaţii și Analiză la Ministerul Reintegrării, iar ulterior, referent superior în Serviciul de Informaţii, Analiză și Prognoze din cadrul Aparatului Parlamentului R. Moldova. Mama acestuia, Elena Gligor, a fost judecătoare, inclusiv la Curtea de Apel (CA) Chișinău, iar ulterior, inspector judecător principal în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). În prezent, din aprilie 2016, deţine licenţă de avocat. Și Vasile Gligor, tatăl său, fost procuror, deţine licenţă de avocat din 2010.

    Vladislav Gribincea este avocat și președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova din anul 2010. Anterior, a activat în cadrul Asociaţiei „Juriști pentru Drepturile Omului”. A fost implicat în calitate de expert în elaborarea Strategiei de Reformare a Sectorului de Justiţie în anii 2011-2016, precum şi în reformarea legislaţiei cu privire la organizarea judecătorească, procedura civilă şi procedura penală. Gribincea a condus grupul de experţi care a elaborat legislaţia privind reformarea Procuraturii R. Moldova, lege intrată în vigoare în 2016.

    Serghei Perju este avocat din 2005. Deși este născut în R. Moldova, studiile liceale și cele universitare le-a făcut în România, unde a și început să profeseze avocatura. În 2005-2006, a activat în cadrul Cabinetului Individual de Avocatură „Perju Serghei”. Ulterior, din 2006 până în prezent, activează în cadrul Societăţii Civile de Avocaţi „Perju, Rotaru și Asociaţii”. În decembrie 2017, a fost admis în profesia de avocat pe teritoriul R. Moldova de către Comisia de Licenţiere a Profesiei de Avocat.

    Gheorghe Malic este avocat din 2002. Activează în cadrul Biroului de Avocaţi „Pro Dreptate”. Este fost procuror și fost șef al Direcţiei generale urmărire penală a Inspectoratului General al Poliţiei (IGP). Și-a început activitatea în organele procuraturii în 1993, în calitate de adjunct al procurorului sectorului Botanica. În anii 2009-2015, a condus Direcţia Urmărire Penală a IGP.

    Anatolie Istrate deţine licenţa de avocat din 2009, iar în ultimii ani a fost apărător în mai multe dosare de rezonanţă: Gheorghe Petic sau Renato Usatîi. Anterior, în 2003-2008, a fost judecător la Judecătoria Hâncești, iar în 1991-2003, a activat în organele procuraturii, deţinând inclusiv funcţia de procuror adjunct al Procuraturii Hâncești și cea de prim procuror al Procuraturii Lăpușna.

    Ruslan Cașu este avocat, cu licenţă obţinută în februarie 2018. Este fost procuror, activând în organele procuraturii în anii 2007-2017. A activat iniţial la Procuratura Hâncești, iar peste un an a fost transferat la Procuratura sectorului Ciocana. Între timp, a exercitat și funcţia de procuror în Procuratura de nivelul CA Chişinău și în Secţia exercitare a urmăririi penale în cauze de criminalitate organizată şi excepţionale. În 2016, a candidat la funcţia de procuror general, dar nu a învins, astfel că, în decembrie 2017, a demisionat din sistem.

    Alexandr Stoianoglo este avocat, fost procuror și fost deputat. A activat în organele procuraturii în anii 1992-2007. A fost vice-procuror al or. Chişinău, procuror al UTA Găgăuzia, iar în 2001-2007, a fost adjunct al procurorului general. În 2007-2009, Stoianoglo a profesat avocatura. Ulterior, din 2009 până în 2014, a fost deputat pe listele PDM, inclusiv vicepreședinte al Parlamentului în anii 2009-2010. În 2015, a părăsit PDM pentru a candida, independent, la funcţia de bașcan al UTA Găgăuzia, dar nu a reușit să ajungă în turul 2.

    Un angajat al CNA

    Oleg Crâșmaru este ofiţer superior de urmărire penală pe cazuri excepţionale în cadrul Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) din anul 2017. A mai lucrat la CNA în anii 2008-2016. În perioada 2016-2017, a activat la Serviciul Vamal, fiind șef al Direcţiei Urmărire Penală și șef al Secţiei cauze speciale. Timp de șase luni, pe parcursul anului 2016, a fost procuror în Procuratura Basarabeasca.

    Un judecător

    Tudor Andronic este judecător la Judecătoria Strășeni din 2014. Anterior, în anii 2003-2014, a activat în calitate de avocat în cabinetul avocatului „Tudor Andronic”. În anii 1998-2003, a fost judecător la Ungheni. În 1996, timp de câteva luni, Andronic a fost ajutor interimar al procurorului Procuraturii sect. Centru, mun. Chișinău.

    Concursul pentru funcţia de procuror general vs opinia Comisiei de la Veneţia

    Concursul pentru funcţia de procuror general se desfășoară în condiţiile în care, în decembrie, Comisia de la Veneţia urmează să examineze solicitarea președintelui Curţii Constituţionale (CC), fostul deputat socialist, Vladimir Ţurcan, legată de modificările Legii cu privire la procuratură. Solicitarea de a emite o opinie amicus curiae a fost remisă de CC către Comisia de la Veneţia la 7 octombrie 2019. O sesizare la subiect a fost depusă la CC de deputaţii PDM. Comisia de la Veneţia urmează să se expună la subiect pe 19 decembrie.

    Întrebat dacă opinia Comisiei de la Veneţia, respectiv hotărârea ulterioară a CC la subiectul modificării Legii cu privire la procuratură nu vor influenţa concursul privind funcţia de procuror general, Ţurcan a evitat să ofere un răspuns clar. „O să ajungem în decembrie și vom vedea cum va fi. Noi am solicitat o opinie, așa cum facem permanent când e vorba de bunele practicil internaţionale. Ne-am referit la legea care a fost aprobată, iar în ea sunt mai multe chestiuni. Vedeţi sesizarea care a parvenit la CC. Ce se va întâmpla dacă reprezentanţii Comisiei de la Veneţia se vor expune negativ? Eu n-am nicio rudenie cu Baba Vanga”, a precizat Ţurcan.

    Cine sunt membrii comisiei

    Potrivit deciziei Comisiei de concurs, anunţată de Ministerul Justiţiei, „lupta” pentru preselecţia candidaţilor la funcţia de procuror general include 2 etape: testarea psihologică și interviul. Testarea psihologică a avut loc la 25 octombrie, la ora 16:00. Candidaţii admiși la interviu vor fi audiaţi pe parcursul zilelor de 28 și 29 octombrie curent.

    Comisia de concurs este formată din Olesea Stamate – ministra Justiţiei, Raisa Botezatu – fostă judecătoare, James Hamilton – expert internaţional în domeniul procuraturii, Sergiu Băieșu – doctor în drept, profesor universitar, USM, Igor Boţan – director executiv al Asociaţiei Obștești „Asociaţia pentru Democraţie Participativă”, Dumitru Postovan – expert naţional desemnat de președintele Parlamentului și Tatiana Buianina – psihologă (fără drept de vot). Aceasta va selecta câteva candidaturi pe care le va propune Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), cel care urmează să desemneze noul procuror general. Candidatura persoanei desemnate de CSP trebuie să fie aprobată și de șeful statului, Igor Dodon.
    Sursa: zdg.md

  • Cine sunt și ce averi declară candidații la funcția de procuror general

    Juriști, avocați, actuali și foști acuzatori de stat, chiar și politicieni aspiră la fotoliul de procuror general al Republicii Moldova. 20 de candidați s-au înscris în concursul demarat, la 30 septembrie, de Ministerul Justiției. Anunțul vine după ce, duminică, a expirat termenul limită de depunere a dosarelor. Portalul Anticoruptie.md vă prezintă cine sunt candidații și ce averi declară.

    Anatolie Istrate în prezent este avocat. A apărat interesele activistului Platformei DA, Gheorghe Petic, dar şi ale preşedintelui Partidului Nostru, Renato Usatîi. La sfârșitul lunii iulie curent, s-a numărat printre candidații la funcția de procuror general interimar.

    Juriști, avocați, actuali și foști acuzatori de stat, chiar și politicieni aspiră la fotoliul de procuror general al Republicii Moldova. 20 de candidați s-au înscris în concursul demarat, la 30 septembrie, de Ministerul Justiției. Anunțul vine după ce, duminică, a expirat termenul limită de depunere a dosarelor. Portalul Anticoruptie.md vă prezintă cine sunt candidații și ce averi declară.

    Anatolie Istrate în prezent este avocat. A apărat interesele activistului Platformei DA, Gheorghe Petic, dar şi ale preşedintelui Partidului Nostru, Renato Usatîi. La sfârșitul lunii iulie curent, s-a numărat printre candidații la funcția de procuror general interimar.

    Numele lui Anatolie Istrate figurează într-o anchetă RISE Moldova ce ține de un caz de traficare a minorilor cu dizabilități din Germania în Republica Moldova.

    Ilie Rotaru este avocat, are gradul științific de doctor în drept. Anterior a candidat pentru mai multe funcții publice, inclusiv de cea de președinte al Republicii Moldova. Avocatul Ilie Rotaru a fost condamnat la nouă ani cu executare pentru escrocherie și anunțat în urmărire generală de către forțele de ordine din Republica Moldova. O perioadă el s-a aflat în România, de unde a revenit după plecarea de la guvernare a Partidului Democrat, în iunie 2019. Rotaru pledează nevinovat și susține că dosarul i-a fost fabricat la comanda lui Vladimir Plahotniuc pentru că ar fi insistat să își recupereze acțiunile pe care le-a deținut la Centrul comercial Gemenii, acțiuni care i-ar fi fost preluate printr-un atac raider de căre președintele ucrainean Poroșenko.

    Ilie Rotaru a declarat că a deținut o cotă de 7 la sută din acțunile Gemenii și a deținut o perioadă funcția de administrator al acestei societăți pe acțiuni. După aceasta, el ar fi fost revocat și deposedat de acțiuni. Rotaru a mai declarat că a pierdut în instanțețe moldovenești toate dosarele ce țin de reabilitarea acțiunilor de la Gemenii și s-a adresat la CEDO. „Deși a acceptat să îmi examineze plângerile, instanța de la Strasbourg evită să se pronunțe de ani buni pe marginea acestui caz. Am adresat o plângere și președintelui Curții, mi s-a promis că vor lua o decizie, dar se bate pasul pe loc”, a declarat avocatul.

    Ilie Rotaru a fost condamnat, la 26 iunie 2017, de către Judecătoria Chișinău împreună cu alți trei presupuși complici. Avocatul a fost găsit vinovat că l-a deposedat pe un businessman din Belgia de un imobil cu suprafața de 360 de metri pătrați și un teren aferent amplasat în Bălți, evaluat la 40.000 de euro. Potrivit sentinței, în anul 2009, cetățeanul belgian s-a adresat avocatului Rotaru pentru servicii juridice, iar apărătorul i-ar fi cerut să semneze hârtii în alb.

    Astfel, avocatul a făcut angajări fictive la întreprinderea belgianului. Ulterior, Rotaru l-a acționat în judecată pe investitorul străin, invocând datorii salariale de peste 12.000 de euro și a obținut câștig de cauză. Instanța a acceptat o tranzacție de conciliere în urma căreia cetățeanul belgian a cedat imobilul din Bălți în contul datoriei.

    Rotaru ne-a comunicat că a atacat sentința în instanța ierarhic superioară, însă Curtea de Apel Chișinău ar tergiversa examinarea dosarului. Avocatul a mai comunicat că organele de drept din Republica Moldova i-ar fi intentat mai multe dosare penale la comanda lui Petro Poroșenko, Vladimir Voronin și Vladimir Plahotniuc. După sentința pronunțată în acest caz, Rotaru a fost anunțat în urmărire generală, în primăvara anului 2017.

    Alexandru Stoianoglo este jurist și politician găgăuz, care a deținut funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova în 2009–2010 și 2010–2014, în cadrul fracțiunii Partidului Democrat din Moldova (PDM). A fost vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova (2009–2010), iar în al doilea mandat de deputat a fost președinte al Comisiei parlamentare pentru securitatea statului, apărare și ordine publică. În anii 2007–2009, a activat ca avocat la Biroul individual de avocați „Alexandr Stoianoglo” și a fost membru al Uniunii avocaților din Moldova. În anii 2011–2014, a fost șeful Grupului de prietenie dintre Parlamentul Republicii Moldova și Duma de Stat a Federației Ruse.

    În perioada 1992–1995, a fost stagiar, ajutor de procuror, procuror de sector, procuror șef de sector, procuror al Secției supraveghere generală, procuror superior al secției în cadrul Procuraturii municipiului Chișinău. În 1995–2001, a fost procuror al UTA Găgăuzia, iar în perioada 2001–2007, a fost adjunct al Procurorului General al Republicii Moldova.

    La alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, Stoianoglo nu a fost inclus pe listele PDM. În ianuarie 2015, a părăsit Partidul Democrat pentru a candida independent la funcția de bașcan al Găgăuziei. Stoianoglo a candidat independent la funcția guvernator al UTA Găgăuzia de două ori, în 2006 și în 2015, dar de fiecare dată a pierdut din primul tur.

    Maxim Gropa este procuror în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, începând cu 1 august 2016. Până la reformarea Procuraturii, a fost procuror în Secţia exercitare a urmăririi penale în cauze de criminalitate organizată şi excepţionale din cadrul Procuraturii Generale. Maxim Gropa este nașul de cununie al procurorului general-adjunct, Mircea Roșioru.

    Gropa a ajuns în atenția presei cu dosarul pornit pe numele autorității criminale Vladimir Moscalciuc, alias Makena, finalizat în 2012, cu condamnarea la ani grei ai lui Moscalciuc și încă a cinci complici din gruparea sa. În acest dosar au fost puși sub învinuire și 15 angajați din sistemul penitenciar. Ana Ursachi, avocata unor persoane implicate în dosar, nota că acuzarea celor 15 angajați din cadrul DIP era de fapt o răzbunare personală a procurorului Maxim Gropa, care nu era coordonată cu conducerea superioară a Procuraturii Generale.

    În 2013, Maxim Gropa a intentat un alt dosar penal pe numele lui Moscalciuc și a membrilor grupării sale, pentru șantaj și maltratarea deținuților. Dosarul se află de mai bine de trei ani în instanța de fond. Martorii, majoritatea deținuți, refuză să facă declarații în instanță pe motiv că procurorii nu le-au garantat protecție.

    Potrivit declarației de avere pentru anul 2018, procurorul Gropa, care are un salariu lunar de 27,7 mii de lei, pare să ducă un trai modest. Omul legii a declarat a patra parte dintr-un apartament de 70 de metri pătrați și un automobil Opel Zafira, produs în 2005, procurat în 2010 cu doar trei mii de lei. 

    Veaceslav Soltan este procuror. În toamna anului 2010, a fost numit procuror șef al Secției tehnologii informaționale și investigații ale infracțiunilor în domeniul informaticii al Procuraturii Generale. Ulterior, după reformarea Procuraturii, prin Ordinul procurorului general a fost numit în funcția de procuror, șef-interimar al Secţiei tehnologii informaţionale şi combaterea crimelor cibernetice în cadrul Procuraturii Generale. Un an mai târziu, în iulie 2017, a fost numit șef al secției respective pentru un mandat de cinci ani.

    Conform Hotărârii Colegiului de evaluare a performanţelor procurorilor din 28 aprilie 2017, în rezultatul evaluării extraordinare a performanțelor procurorului Veaceslav Soltan, media punctajului total oferit constituie 88,1, fiindu-i atribuit calificativul „Foarte bine”. Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor, care l-a evaluat, în iulie 2017, i-a atribuit un punctaj final de 144,6.

    Potrivit declarației de avere pentru 2018, Soltan a avut venituri de 453 de mii de lei din salarii și indemnizații, diurne în mărime de 3.735 de euro și alte 10 mii de lei din vânzarea unui automobil. Procurorul are în proprietate un teren de nouă ari care i-a fost donat, un apartament de 70,6 metri pătrați, cumpărat în 2012, cu 340 de mii de lei, precum și un automobil de marcă Toyota, achiziționat în 2018, cu 100 de mii de lei.

    Eduard Bulat este adjunctul procurorului general. Anterior a deținut funcția de procuror-șef al Secției politici, reforme și management al proiectelor din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale. Activează în organele procuraturii, din 1994.

    Numele lui Bulat apare într-un articol publicat pe portalul Moldova Curată, în care se menționează că procurorul investește anual sute de mii de lei în construcția unui apartament, iar sumele depășesc veniturile sale oficiale. Este vorba despre un apartament dintr-un bloc situat pe strada Melestiu din Capitală, în care au primit locuințe, la jumătate de preţ, mai mulţi procurori. Bulat a indicat, în declaraţia sa de venituri şi proprietăţi, că a plătit, începând cu 2011, sute de mii de lei companiei care construia un bloc de apartamente. Astfel, în iunie 2011, a plătit 155.288 de lei, în decembrie 2011 – 109.542, în iunie 2012 – 140.980 şi în noiembrie 2014 – 351.588. El a făcut aceste plăți în condițiile în care a trecut în declarație un salariu anual de 130.519 de lei pentru 2014. El a explicat că îşi achită apartamentul dintr-un împrumut pe care i l-a acordat, fără dobândă, sora sa, aflată peste hotare.

    Eduard Bulat a mai apărut în lista procurorilor care dețin una sau mai multe locuinţe, dar au fost incluşi în lista beneficiarilor de apartamente la preţ preferenţial.

    În declarația de avere și interese personale pentru 2018, Bulat indică un salariu mediu lunar de peste 30 de mii de lei. El a trecut pe hârtie două apartamente și un garaj, chiar dacă afirmă că nu deține vreo mașină. Totuși, din 2012, conduce un Volvo XC90, fabricat în 2009, în baza unor acte de posesie.

    Ruslan Cașu este procuror din 2004, după ce a absolvit facultatea de drept a Universităţii de Studii Umanistice din Moldova. După ce şi-a obţinut diploma de licenţă, Ruslan Caşu a activat la Procuratura din raionul Hânceşti, apoi a fost transferat la Procuratura de nivelul Curţii de Apel Chişinău. De asemenea, acesta a activat în mai multe secţii în cadrul Procuraturii Generale: Secţia control al urmăririi penale, Secţia judiciar-penală, Secţia exercitare a urmăririi penale în cauze de criminalitate organizată şi excepţionale. Ulterior, Caşu a ajuns procuror în Procuratura sectorului Ciocana din Chişinău. În 2011, Ruslan Caşu a fost învinuit de îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor de serviciu la reprezentarea învinuirii pe o cauză penală, după ce nu a atacat o hotărâre a Curţii de Apel Chişinău. Colegiul Disciplinar însă a ajuns la concluzia că acesta nu este vinovat. În 2012, pe numele lui Caşu a fost intentată o altă procedură disciplinară, pentru că, în iulie 2011, la ora 3 noaptea, în timp ce se afla într-un local a inițiat un conflict în urma căruia a fost nevoie de intervenția poliției. Colegiul disciplinar al Consiliului Superior al Procurorilor l-a sancţionat pe Ruslan Caşu cu „mustrare”.

    În 2015, Ruslan Cașu a fost, din nou, cercetat disciplinar, fiind, într-un final, declarat nevinovat după ce a audiat un medic în incinta unui spital, noaptea, în afara orelor de lucru, a scris ZdG.

    Ruslan Cașu a mai candidat pentru funcția de procuror general și în 2016. Jurnaliștii de la portalul Moldova Curată au scris că Ruslan Caşu a primit de la Primăria Capitalei suma de circa 878 de mii de lei, în urma unei tranzacţii de împăcare într-un litigiu legat de repartizarea unui apartament. Procurorul spune că municipalitatea îi era datoare încă din anul 2009, atunci când a câştigat procesul la Curtea Supremă de Justiţie.

    Ruslan Popov este șeful Secției analiză criminologică, avizare și propuneri de legiferare din cadrul Direcției  politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale. Cumătru cu Valeriu Gurbulea, fost procuror general în perioada guvernării comuniste, Ruslan Popov a condus, începând cu 2010, până în ianuarie 2013 Direcţia control al urmăririi penale şi asistenţă metodică din cadrul Procuraturii Generale. Ulterior, a fost șef interimar la Procuratura Anticorupție, suspendat pentru puțin timp din funcţia respectivă, după ce a fost demarat pe numele său un dosar penal pentru că nu a declarat, timp de aproape șapte ani, o casă de milioane din Mileştii Mici.

    anchetă CIJM din mai 2015, realizată în comun cu ZdG, dezvăluie că CNI (actuala Autoritate Națională de Integritate, n.r.) s-a autosesizat după ce presa a scris despre casa lui Popov, iar în septembrie 2013, printr-un act de constatare, membrii Comisiei au consemnat că procurorul a indicat în declaraţie „date inexacte şi incomplete”. Ulterior, colegii acestuia au iniţiat un dosar penal care, la scurt timp, a fost clasat, iar Ruslan Popov, promovat într-o nouă funcţie. Asta după ce, din cauza dosarului penal, nu i s-a permis să candideze la funcţia de şef al Procuraturii Anticorupţie.

    În octombrie 2014, Popov a fost numit adjunct al şefului Procuraturii Ciocana, iar în 2016 – şef al instituţiei respective. Până la 19 decembrie 2017, a fost timp de patru ani membru al Consiliului Superior al Procurorilor. În octombrie 2017, a fost desemnat membru al Grupului de monitorizare a Strategiei Naţionale de Integritate pentru 2017–2020.

    O altă anchetă CIJM din aprilie 2014 arată că Ruslan Popov a semnat, în 2006, un contract de investiţii pentru un apartament la preţ redus cu o suprafaţă de 112 metri pătrați. Asta în condiţiile în care avea deja o vilă cu două nivele la 13 km distanţă de Chişinău.

    În iulie curent, portalul Anticoruptie.md a scris că procurorul Popov a depus o cerere la CSM pentru a fi evaluat de Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor și de Colegiul pentru selecţie și cariera judecătorilor pentru a accede în funcția de magistrat.

    În declarația de avere pentru anul 2018, Ruslan Popov declară o casă de locuit cu suprafața de 211,8 metri pătrați, estimată la 111,7 mii de lei, și un apartament de 122,8 metri pătrați, estimat la 52,7 mii de euro. În 2017, omul legii a procurat două automobile noi de model Hyundai Santa Fe. Achiziția l-a costat 1 milion 245,8 mii de lei. În 2018, Ruslan Popov a mai cumpărat un automobil de model Toyota Corola, produs în 2006, care l-ar fi costat 10 mii de lei. În 2019, omul legii a devenit proprietarul a 14 terenuri agricole, care l-au costat 114 mii 835 de lei. Tot în 2019 , Ruslan Popov s-a pricopsit cu un milion 50 de mii de lei după ce a vândut apartamentul și două locuri de parcare de pe strada Melestiu, procurat la preț redus câțiva ani în urmă.

    Alexandru Rața a ajuns la șefia Procuraturii raionului Strășeni în anul 2010, când a concurat cu alte două persoane. În 2014, Comisia Națională de Integritate (CNI) a pornit o procedură de control pe numele procurorului de Strășeni, după ce s-a autosesizat în urma unei investigații a Ziarului de Gardă. Potrivit anchetei, procurorul nu ar fi indicat în declarația de avere, pentru anul 2012, o casă cu două nivele. În anchetă se mai arăta că soția procurorului conduce o mașină scumpă, BMW X5. Alexandru Rața a spus că vehiculul este în folosința soţiei sale, și nu în proprietate, și că familia sa nu deține niciun automobil. 

    La 22 mai 2014,CNI a constatat că Alexandru Rața a încălcat regimul juridic al declarării veniturilor și proprietății și a trimis actul constatator Procuraturii Generale.CNI a descoperit că Alexandru Rața nu a declarat un teren, două construcții, două conturi bancare, împrumutul de la o bancă comercială și calitatea de fondator a soției sale la o societate comercială.

    În mai 2016, Alexandru Rața, a fost reales în funcție pe un termen de 5 ani în urma unui concurs public la care el a fost singura candidatură.

    În martie 2019, Procuratura Generală i-au cerut lui Rață să plece benevol din funcția de șef al Procuraturii Strășeni, fiindu-i incriminate gestionarea proastă a mai multor cauze penale, dar și interese pecuniare care-l legau de anumite dosare.

    Vsevolod Ivanov este procuror în Procuratura municipiului Chișinău, Oficiul Râșcani, de la sfârșitul lunii decembrie 2016. Anterior, timp de șase ani a activat în cadrul Procuraturii Anticorupție, după ce, în iulie 2010, a fost numit să asigure interimatul funcției de procuror, șef-adjunct al Secției combaterea corupției în cadrul PA. În privința lui Vsevolod Ivanov au fost intentate, de-a lungul timpului, mai multe proceduri disciplinare. În septembrie 2013, Ivanov a fost cercetat disciplinar pentru încălcarea Codului de etică al procurorului, precum şi încălcarea prevederilor referitoare la incompatibilităţile şi interdicţiile care îi privesc pe procurori. Conform hotărârii Colegiului disciplinar, din 22 noiembrie 2013, însă, procedura disciplinară în privinţa procurorului a fost încheiată pe motivul inoportunităţii aplicării sancţiunii disciplinare. Ulterior, pentru comiterea mai multor abateri disciplinare la investigarea unei cauze penale din gestiunea Procuraturii Anticorupţie, Vsevolod Ivanov a fost pedepsit disciplinar cu „mustrare”, la 14 februarie 2014. Urmare a sancțiunii disciplinare aplicate, procurorul Ivanov a pierdut interimatul funcției de adjunct al procurorului în Procuratura Anticorupție.

    Presa a scris, în acest context, că în octombrie 2013, oamenii legii au pornit o anchetă în baza unei bănuieli rezonabile de comitere a infracţiunilor de trafic de influență și corupere pasivă în proporții mari în care era vizat Ivanov. Un cetățean s-ar fi plâns la Procuratura Anticorupție că un angajat al Centrului Național Anticorupție îi cere bani pentru a nu iniţia investigaţii pe faptul efectuării unor transferuri „dubioase” de bani. Deși reclamantul avea drept probă o înregistrare telefonică care-l încrimina pe ofițerul CNA, procurorul Vsevolod Ivanov nu ar fi înregistrat corespunzător plângerea cetățeanului și nu ar fi examinat înregistrările convorbirilor telefonice. Ulterior, Ivanov ar fi încercat să obțină 30 de mii de euro, printr-un intermediar, de la ofițerul CNA care fusese „turnat” la Procuratură, pentru a nu iniția investigații în baza plângerii depuse pe numele său.

    Numele lui Ivanov a apărut anterior și într-o investigație realizată de Jurnal TV, care dezvăluia că procurorul și-a luat la preţ redus un apartament de 87 de metri pătraţi în „blocul procurorilor”, deşi avea în proprietate alte trei apartamente.

    În declarația de avere pentru 2018, Ivanov a trecut venituri de 238 de mii de lei din salariu, trei terenuri agricole, patru apartamente, evaluate total la puțin peste un milion de lei și un automobil de model Honda CR V, cumpărat în 2016, cu nouă mii de euro.

    Serghei Perju este avocat. Și-a obținut licența de apărător, la 15 ianuarie 2018. Alte date despre acest candidat nu sunt disponibile.

    Tudor Andronic este judecător. În perioada octombrie 1995 - aprilie 1996, a fost grefier la Judecătoria Râșcani, municipiul Chișinău. Ulterior, timp de un an și jumătate, a fost stagiar în cadrul acestei instanțe. În iunie 1998, a fost numit judecător la Judecătoria Ungheni, funcție pe care a deținut-o până în iulie 2003. În perioada 2008-2014, a fost avocat. S-a întors în magistratură în martie 2014, când a fost numit judecător la Judecătoria Strășeni, până la atingerea plafonului de vârstă. 

    Prin Hotărârea din 3 iunie 2016, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul „Bine”, Andronic acumulând un total de 84 de puncte.

    În declarația de avere pentru 2018, Tudor Andronic a trecut venituri din salariu egale cu 195 de mii de lei. Judecătorul are în proprietate cinci terenuri agricole, cu suprafața totală de 2,7 hectare, dar nu deține nicio locuință și niciun automobil.

    Ion Vicol este fost procuror. Potrivit unei anchete a ziarului Timpul, din martie 2010, Vicol a fost singurul procuror care în aprilie 2009, a refuzat să execute ordinul lui Vasile Pascari, fostul prim-viceprocuror general, de a înregistra reţinerea protestatarilor şi de a solicita judecătorilor să-i condamne în comisariate. Ulterior, Vicol a fost „rugat” să-și prezinte demisia.

    Artur Lupașco este procuror. În octombrie 2010, a fost numit acuzator în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău. În septembrie 2017, a fost numit în funcția de procuror în Procuratura municipiului Chișinău.
    Conform declarației de avere pentru 2018, procurorul a încasat anul trecut venituri în mărime de 324 de mii de lei. El are în proprietate un apartament de 120 de metri pătrați, cumpărat în 2015, evaluat la 777 de mii de lei, și o casă de locuit de 100 de metri pătrați, obținută prin moștenire. Din 2012, Lupașco are în posesie un Mercedes, evaluat la doar 5.000 de lei (!).

    Vladimir Adam este procuror. În iulie 2013, a fost numit în funcția de procuror, Șef al Secției judiciar penale din cadrul Procuraturii Generale. La 1 august 2016 a fost desemnat în funcția de procuror-șef al Secției unificare a practicii din domeniul reprezentării învinuirii în instanțele de judecată din cadrul Procuraturii Generale. 

    Pentru activitate îndelungată în organele procuraturii, contribuţie la asigurarea legalităţii şi ordinii de drept şi înalt profesionalism, prin Decretul Președintelui Republicii Moldova, la 29 ianuarie 2015, i s-a conferit Medalia „Meritul Civic”. 

    Potrivit Hotărârii din 7 decembrie 2018, Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor a aprobat rezultatul final al evaluării procurorului Vladimir Adam, care a obţinut punctajul final de 144,5. 

    În declarația de avere și interese personale pentru 2018, Vladimir Adam a indicat venituri de 465 de mii de lei și compensații pentru investigații și tratament în mărime de 44 de mii. Procurorul a mai raportat un teren intravilan de 11 ari, evaluat la 593 de mii de lei, o casă de locuit de 113,7 metri pătrați, cumpărată în 2000, cu 593 de mii de lei și două apartamente, de 50,9 metri pătrați, evaluat la 310 mii de lei, respectiv cu suprafața de 86,4 metri pătrați, cumpărat în 2016, cu 518 mii de lei. Adam conduce un Mercedes în valoare de 180 de mii de lei.

    Gheorghe Malic este fost procuror, anterior a lucrat în Ministerul de Interne, iar la moment activează în avocatură. A deținut funcția de șef al Direcţiei generale urmărire penală a Inspectoratului General al Poliţiei al MAI. În trecut, acesta a deţinut mai multe funcţii de conducere în cadrul Procuraturii Generale a Republicii Moldova. Ulterior, a fost avocat în cadrul Biroului asociat de avocaţi „Pro-Dreptate” din Chişinău, iar în perioada 2009 – 2013 a ocupat fotoliul de şef al Departamentului urmărire penală al MAI. Dintre dosarele de rezonanță la care participă ca apărător pot fi remarcate dosarele penale în care sunt învinuiți fostul primar de Chișinău, Dorin Chirtoacă, și fostul deputat democrat, Iurie Bolboceanu.

    Vladislav Gribincea este preşedinte al Centrului de Resurse Juridice din Moldova, din anul 2010. El activează în sectorul non-guvernamental, din anul 2002. Experienţa lui ţine, în principal, de reformarea justiţiei şi Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului. Candidatul a fost implicat în calitate de expert în elaborarea Strategiei de Reformare a Sectorului de Justiţie pentru anii 2011-2016, precum şi în reformarea legislaţiei moldoveneşti cu privire la organizarea judecătorească, procedura civilă şi procedura penală. A condus grupul de experţi care a elaborat legislaţia privind reformarea procuraturii din Republica Moldova. El a mai participat în elaborarea Legii cu privire la libertatea de exprimare şi a Legii cu privire la Agentul Guvernamental.

    Vladislav Gribincea este avocat, iar începând cu anul 2002, reprezintă reclamanţii în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. În anul 2005, el a absolvit Programul Chevening la Universitatea din Nottingham, Marea Britanie.

    „Am fost acuzat că doar dau sfaturi. Vreau să confirm că legile promovate sunt bune și pot da rezultate dacă sunt aplicate pe bune”, a comentat Gribincea decizia de a candida pentru funcția de procuror general.

    Ștefan Gligor este licențiat în drept internațional public la ULIM, a făcut Studii Europene Interdisciplinare la Colegiul Europei din Polonia. Deține licență de avocat. Din ianuarie 2017, este director de programe în cadrul CPR Moldova. Este activist civic și expert în politici publice. Într-un interviu oferit pentru postul de televiziune TV8, Ștefan Gligor a declarat că un procuror general nu va putea face nimic dacă nu va avea suportul legislativ al Parlamentului și fără susținerea unor ministere.

    Oleg Crîșmaru este procuror în Procuratura raionului Basarabeasca. Pe portalul declarațiilor de avere al ANI lipsesc declarațiile de avere și interese personale ale procurorului.

    Octavian Bodareu este procuror în Procuratura de Circumscripție Bălți. Anterior a fost numit în funcția de procuror în Procuratura de nivelul Curții de Apel Bălți, de unde a fost suspendat, între 2013 și 2015, în legătură cu urmarea cursului de formare profesională în cadrul Universităţii Brandeis, S.U.A. La 2 aprilie 2015, este reîncadrat în funcția de procuror în Procuratura de nivelul Curții de Apel Bălți. La 21 noiembrie 2017, a fost reîncadrat în funcția de procuror în Procuratura de Circumscripție Bălți.

    Potrivit declarației de avere și interese personale pentru 2018, procurorul a încasat venituri de 222 de mii de lei. El a trecut pe hârtie patru terenuri agricole cu suprafața totală de 4,7 hectare și patru loturi intravilane, cu suprafața totală de un ar. Procurorul are în proprietate un apartament de 58,6 metri pătrați și un garaj, unde adăpostește o Honda CRV, cumpărată anul trecut cu 5.500 de euro. În depozitele bancare, Bodareu păstrează 142 de mii de lei și 7.500 de dolari.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Procurorii Igor Popa și Ruslan Popov rămân în componența Consiliului Institutului Național al Justiției

    Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a respins vineri cererea ministrei Justiției privin revocarea procurorilor Igor Popa și Ruslan Popov din funcția de membri ai Consiliului Institutului Național al Justiției. Ministra Olesea Stamate a invocat  „semne de întrebare semnificative vizavi de intergitatea și reputația acestora” și faptul că „ambele persoane nu ar corespunde criteriilor de imagine reproșabilă”.

    Unii membri ai CSP au propus ca acest subiect să fie examinat în prezența procurorilor vizați și că revocarea lor necesită probe concrete.  

    Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a respins vineri cererea ministrei Justiției privin revocarea procurorilor Igor Popa și Ruslan Popov din funcția de membri ai Consiliului Institutului Național al Justiției. Ministra Olesea Stamate a invocat  „semne de întrebare semnificative vizavi de intergitatea și reputația acestora” și faptul că „ambele persoane nu ar corespunde criteriilor de imagine reproșabilă”.

    Unii membri ai CSP au propus ca acest subiect să fie examinat în prezența procurorilor vizați și că revocarea lor necesită probe concrete.  

    Centrul de Investigații Jurnalistice a scris despre procurorul Igor Popa că a fost implicat în decursul carierei sale în mai multe scandaluri și, cu toate astea, a fost mereu promovat. Din 2002 până în 2010, el a ocupat mai multe funcţii importante în Secţia exercitare a urmăririi penale în cauze excepţionale ale Procuraturii Generale, ajungând şeful subdiviziunii. În această perioadă, omul legii a ajuns în atenţia opiniei publice pentru faptul că el şi subalternii săi au fost cei care s-au ocupat de dosarele mai multor politicieni incomozi. În aprilie 2009, el a fost în fruntea unui grup de procurori care s-a ocupat de dosarele manifestanților.

    În perioada în care a fost șef al Procuraturii Râşcani din mun. Chișinău, Igor Popa a fost criticat pentru că subalternii săi au pornit dosare penale pe numele activiştilor incomozi. Popa este membru al Consiliului Institutului Naţional al Justiţiei, instituţie prin care, obligatoriu, trec toţi viitorii judecători şi procurori, dar şi membru al Colegiului de calificare al procurorilor.

    Și procurorul Ruslan Popov a fost vizat în materialele CIJM. Anticoruptie.md a scris că Popv este cumătru cu Valeriu Gurbulea, procuror general în perioada guvernării comuniste. El a condus în 2009 Direcţia control al urmăririi penale şi asistenţă metodică din cadrul Procuraturii Generale.

    După demisia lui Gurbulea, în 2010, Ruslan Popov a fost retrogradat, fiind numit procuror de rând în sectorul Ciocana al capitalei. În 2013, Popov a fost promovat, fiind numit şef interimar al Procuraturii Anticorupţie. El a fost suspendat pentru scurt timp din funcţia respectivă, după ce a fost pornit pe numele său un dosar penal pentru că nu a declarat, timp de aproape șapte ani, casa de milioane din Mileştii Mici

    Popov a reuşit să scape de pedeapsa penală şi, în octombrie 2014, a fost numit adjunct al şefului Procuraturii Ciocana, iar în 2016 – şef al instituţiei respective. Până la 19 decembrie 2017, a fost timp de patru ani membru al Consiliului Superior al Procurorilor. În octombrie 2017, a fost desemnat membru al Grupului de monitorizare a Strategiei Naţionale de Integritate pentru 2017–2020. 
    Sursa: zdg.md

  • Утаивший свое многомиллионное состояние прокурор хочет стать судьей

    Прокурор Руслан Попов, глава отдела криминологического анализа при Генеральной прокуратуре, намерен стать судьей. При этом на протяжении семи лет он утаивал свое миллионное состояние. Он подал заявление в Высший совет магистратуры для оценки Коллегией по оценке работы судей и Коллегией по отбору и карьере судей. Члены ВСМ должны принять решение на заседании 30 июля.

    Прокурор Руслан Попов, глава отдела криминологического анализа при Генеральной прокуратуре, намерен стать судьей. При этом на протяжении семи лет он утаивал свое миллионное состояние. Он подал заявление в Высший совет магистратуры для оценки Коллегией по оценке работы судей и Коллегией по отбору и карьере судей. Члены ВСМ должны принять решение на заседании 30 июля.

    Руслан Попов был временно исполняющим обязанности главы Антикоррупционной прокуратуры в 2013 году. На короткий период времени он был отстранен от должности, поскольку на его имя было возбуждено уголовное дело, так как он на протяжении семи лет не декларировал дом, стоимостью в миллионы леев, в Милештий Мичь.

    Попову удалось избежать уголовного наказания и в октябре 2014 года он был назначен заместителем начальника прокуратуры столичного сектора Чеканы, а в 2016 году он стал главой этого ведомства. До 19 декабря 2017 года, в течение четырех лет, он был членом Высшего совета прокуроров.

    В октябре 2017 года он стал членом группы мониторинга Национальной стратегии по неподкупности  и борьбе с коррупцией на 2017–2020 годы. Он является кумом Валериу Гурбуля, бывшего генерального прокурора в период правления коммунистов. Руслан Попов, начиная с 2010 года и по января 2013 года возглавлял Управление уголовного розыска и методической помощи при Генеральной прокуратуре.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Salariile şi achiziţiile procurorilor şefi în 2018

    În 2018, procurorii șefi ai Procuraturii Generale, Procuraturii mun. Chișinău, Procuraturii Anticorupție și Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale au beneficiat de salarii lunare de peste 25 de mii de lei. Unii dintre ei și-au cumpărat mașini scumpe sau apartamente.

    ZdG a făcut o radiografie a declarațiilor de avere și interese ale procurorilor șefi pentru anul 2018 și vă oferă detalii despre salariile, dar și despre achizițiile declarate de aceștia.

    Eduard Harunjen, șeful Procuraturii Generale (PG), a declarat pentru 2018 un salariu lunar de 33 de mii de lei (393 mii de lei anual). Alți 6,4 mii de lei, procurorul general i-a indicat ca venit de la Universitatea de Stat din Moldova (USM). Eduard Harunjen a făcut o singură achiziție în 2018. El și-a cumpărat o motocicletă Yamaha, fabricată în 1999, pentru care a plătit 25 de mii de lei. Anterior, procurorul general declara că, din copilărie, e pasionat de motociclete.

    În 2018, procurorii șefi ai Procuraturii Generale, Procuraturii mun. Chișinău, Procuraturii Anticorupție și Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale au beneficiat de salarii lunare de peste 25 de mii de lei. Unii dintre ei și-au cumpărat mașini scumpe sau apartamente.

    ZdG a făcut o radiografie a declarațiilor de avere și interese ale procurorilor șefi pentru anul 2018 și vă oferă detalii despre salariile, dar și despre achizițiile declarate de aceștia.

    Eduard Harunjen, șeful Procuraturii Generale (PG), a declarat pentru 2018 un salariu lunar de 33 de mii de lei (393 mii de lei anual). Alți 6,4 mii de lei, procurorul general i-a indicat ca venit de la Universitatea de Stat din Moldova (USM). Eduard Harunjen a făcut o singură achiziție în 2018. El și-a cumpărat o motocicletă Yamaha, fabricată în 1999, pentru care a plătit 25 de mii de lei. Anterior, procurorul general declara că, din copilărie, e pasionat de motociclete.

    Mircea Roșioru, adjunctul procurorului general, a raportat venituri de 397 mii de lei de la PG. Alți 33 de mii de lei, Roșioru i-a încasat de la Institutul Național al Justiției și de la USM. În 2018, adjunctul procurorului general a devenit, oficial, proprietarul unui apartament de 121 m.p. în care investise anterior. Tot anul trecut Roșioru și-a cumpărat un garaj și un spațiu nelocativ de 13 m.p.

    Și Igor Popa, adjunct al procurorului general, a raportat venituri similare pentru 2018 – 389 mii de lei. El mai declară un apartament de 60 de m.p., asupra căruia, de anul trecut, are drept de uz.

    Iurii Garaba, un alt adjunct al procurorului general, a avut în 2018 venituri salariale de 384 mii de lei. Familia sa a mai declarat venituri de 3720 de euro din darea în locațiune a unui apartament în Chișinău. Pe lângă salariu, Garaba a primit o pensie de 229 mii de lei, echivalentul a 19 mii de lei lunar.

    Șeful Procuraturii Anticorupție, Skoda Superb nouă, în posesie

    Viorel Morari, procurorul șef al Procuraturii Anticorupție (PA), a avut venituri salariale de 383 mii de lei (32 mii de lei lunar). Șeful PA a mai raportat venituri din diurne (3191 euro), iar partenera sa, o îndemnizație în valoare de 71 mii de lei de la Casa Națională de Asigurări Sociale și alți 3600 de RONI (15 mii de lei), îndemnizație de la Direcția Asigurări Sociale Vaslui. În 2018, familia Morari a intrat în posesia unei Skoda Suberb fabricată în 2018. Automobilul nu l-a costat însă nimic pe șeful PA, mașina fiind doar în gestiunea familiei sale.

    Adriana Bețișor, adjuncta procurorului șef al PA, a avut venituri salariale similare, de 363 mii de lei. 1220 de euro, Bețișor i-a primit ca și diurnă. Soțul ei a raportat venituri salariale de 345 mii de lei, bani proveniți de la Serviciul Fiscal de Stat și de la Serviciul Vamal. În 2018, familia Adrianei Bețișor a devenit proprietara oficială a unei Skoda Octavia, pe care anterior o deținea în folosință. În declarația de avere și interese, valoarea mașinii este de 103 mii de lei. Valoarea sa de piață este însă aproape dublă.

    Eduard Varzar, alt adjunct al șefului PA, a avut în 2018 un venit salarial de 275 mii de lei. Familia acestuia a mai obținut, din îndemnizații de paternitate sau de îngrijirea copilului, alți 50 de mii de lei. În 2018, soții Varzar au achiziționat un teren agricol cu o suprafață de 0,5 ha și un automobil Toyota Prius, fabricat în 2010. Tot în 2018, soții Varzar au trecut cu traiul într-un apartament de 93 m.p, în urma unui contract de locațiune.

    Vitalie Ciudin, adjunctul procurorului șef al PA responsabil de zona de sud a R. Moldova, a avut venituri salariale de 380 mii de lei. Pe parcursul anului trecut, Ciudin nu a făcut achiziții. Un alt adjunct, Serghei Gavajuc, responsabilul de zona de nord, a raportat venituri salariale de 331 mii de lei. Alți 420 mii de lei, familia Gavajuc i-a obținut în urma unor contracte de locațiune, diurne sau îndemnizații. În 2018, aceștia au cumpărat un Mercedes, fabricat în 2012, plătind 150 mii de lei.

    Salarii de 30 de mii pentru șefii de la PCCOCS

    Nicolae Chitoroagă, șeful Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), a avut în 2018 venituri salariale de 386 mii de lei (32 mii de lei lunar), ridicând lunar și o pensie de aproximativ 8 mii de lei (94 mii de lei anual). În 2018, șeful PCCOCS nu a făcut cumpărături.

    Vitalie Busuioc, adjunct la PCCOCS, a declarat venituri salariale de 359 mii de lei. Din două tranzacții de vânzare/cumpărare și din îndemnizația de îngrijire a copilului, familia Busuioc a mai obținut 220 mii de lei. Aceștia au cumpărat, în 2018, un garaj de 48 m.p. și un autoturism Toyota RAV 4 (anul fabricației – 2017).

    Valeriu Bodean, alt adjunct al PCCOCS, a raportat venituri salariale de 379 mii de lei. Familia Bodean nu declară nicio mașină și nu a făcut achiziții pe parcursul anului 2018.

    Și Lucreția Zaharia, adjunctă la PCCOCS, nu a făcut achiziții în 2018. Ea a indicat în declarația de avere și interese pentru 2018 un venit de 364 mii de lei din salariu și 7 mii de lei de la INJ.

    În schimb, Vasile Stoinov, al patrulea adjunct al PCCOCS, și-a cumpărat în 2018 o locuință de 80 m.p.. Acesta a declarat un venit din salariu de 370 mii de lei.

    Veniturile declarate de șefii Procuraturii mun. Chișinău

    Ștefan Șaptefraț, șeful Procuraturii mun. Chișinău, a avut în 2018 venituri salariale de 256 mii de lei. Din 2018, Șaptefraț deține în posesie un automobil Volvo, fabricat în 2015.

    Corneliu Bratunov, adjunctul șefului procurorului de Chişinău şi şeful Oficiului Râşcani al instituţiei, a raportat un venit salarial de 254 mii de lei. În 2018, acesta și-a cumpărat un Hyundai produs în 2011. Soția sa, Oxana, a contractat un împrumut de 5 mii de euro de la un oarecare Igor Grigoriev. Banii trebuie rambursați până în 2021 la o rată a dobânzii de 0%.

    Roman Eremciuc, alt adjunct al Procuraturii mun. Chişinău, şeful Oficiului Centru, a primit, din salariu, 233 mii de lei. Familia Eremciuc a mai primit, din donații, 125 mii de lei – bani oferiți în cadrul unui „eveniment de familie”. Alți 90 de mii de lei, familia procurorului i-a obținut în urma vânzării unui automobil. Roman Eremciuc mai indică în declarația de avere și interese un bun imobil obținut în 2018, fără a oferi detalii despre suprafața acestuia sau despre tipul construcției.

    Marcel Cimbir, şeful Oficiului Botanica al Procuraturii Chişinău, a avut, din salariu, venituri de 258 mii de lei. În 2018, familia Cimbir a primit, în urma unui contract de cesiune de creanță gratuit, un apartament de 90 m.p.

    Skoda Superb din 2017 pentru șeful Oficiului Buiucani

    Eduard Maşnic, şeful Oficiului Buiucani și adjunct al procurorului Chişinăului, a avut venituri din salariu de 256 mii de lei. Soția sa, angajată la compania de construcții „ExFactor-Grup”, a raportat venituri de 230 mii de lei. În 2018, pentru suma de 315 mii de lei, Mașnic a devenit proprietarul unui automobil de marcă Skoda Superb, fabricat în 2017.

    Funcția de șef al Oficiului Ciocana al Procuraturii Chișinău pe parcursul anului 2018 a fost deținută de doi procurori. Până la 1 august, șef a fost Ruslan Popov, care deține acum funcția de șef al Secției avizare și propuneri de legiferare din cadrul PG. În 2018, acesta a declarat venituri salariale de 318 mii de lei. Anul trecut, Popov a vândut un apartament și două locuri de parcare în blocul pentru procurori, construit pe str. Melestiu, obținând în urma tranzacțiilor 1,05 milioane de lei. Popov a achiziționat, la început de 2019, un număr de 15 terenuri agricole și o Toyota Corolla, fabricată în 2006. Popov a mai indicat în declarația sa că bunica i-ar fi împrumutat fiului său, Alexandru, suma de 125 mii de lei. Împrumutul este scadent în anul 2030 și are o rată a dobânzii de 0%.

    Din august 2018, funcția de șef al Oficiului Ciocana al Procuraturii Chișinău este deținută, ca interimar, de procurorul Ion Munteanu. Acesta a raportat pentru 2018 venituri salariale de 336 mii de lei, fără a face achiziții importante.
    Sursa: zdg.md

  • Schimbări de personal la Procuratură: Promovare sau retrogradare?

    Oficiul Ciocana al Procuraturii mun. Chişinău are un nou şef. La aproape doi ani de la numirea în această funcţie, Ruslan Popov a fost înlocuit, subit, cu Ion Munteanu, procuror în cadrul Procuraturii Anticorupţie. Acesta a fost desemnat să ocupe interimatul funcţiei printr-un ordin al procurorului general, în timp ce Ruslan Popov a preluat, tot în calitate de interimar, funcţia de şef al secţiei avizare şi propuneri de legiferare, o entitate nou creată.

    Procuratura Generală (PG) nu a anunţat public despre aceste schimbări de personal. Acestea s-au produs la 1 august 2018. Atunci, prin ordinul procurorului general, Eduard Harunjen, Ruslan Popov, şeful Oficiului Ciocana din cadrul Procuraturii mun. Chişinău a fost numit în funcţia de şef interimar al secţiei avizare şi propuneri de legiferare din cadrul PG, secţie creată chiar în acea zi. Peste şase zile, pe 6 octombrie 2018, tot prin ordinul procurorului general, Ion Munteanu, care activa în Procuratura Anticorupţie, a fost instalat în funcţia de şef al Oficiului Ciocana, loc rămas vacant după plecarea lui Popov.

    Oficiul Ciocana al Procuraturii mun. Chişinău are un nou şef. La aproape doi ani de la numirea în această funcţie, Ruslan Popov a fost înlocuit, subit, cu Ion Munteanu, procuror în cadrul Procuraturii Anticorupţie. Acesta a fost desemnat să ocupe interimatul funcţiei printr-un ordin al procurorului general, în timp ce Ruslan Popov a preluat, tot în calitate de interimar, funcţia de şef al secţiei avizare şi propuneri de legiferare, o entitate nou creată.

    Procuratura Generală (PG) nu a anunţat public despre aceste schimbări de personal. Acestea s-au produs la 1 august 2018. Atunci, prin ordinul procurorului general, Eduard Harunjen, Ruslan Popov, şeful Oficiului Ciocana din cadrul Procuraturii mun. Chişinău a fost numit în funcţia de şef interimar al secţiei avizare şi propuneri de legiferare din cadrul PG, secţie creată chiar în acea zi. Peste şase zile, pe 6 octombrie 2018, tot prin ordinul procurorului general, Ion Munteanu, care activa în Procuratura Anticorupţie, a fost instalat în funcţia de şef al Oficiului Ciocana, loc rămas vacant după plecarea lui Popov.

    Popov: „Eu nu o văd ca pe o retrogradare”

    Sursele ZdG susţin că, la scurt timp după ce a fost creată, secţia condusă acum de Ruslan Popov nu avea niciun angajat, iar debarcarea lui Popov de la şefia Oficiului Ciocana ar putea avea legătură cu dosarele în care au fost vizaţi, în ultimul an, procurori din subordinea sa. În august 2017, Ivan Filimon a fost procurorul care l-a trimis în arest pe Andrei Braguţa, decedat ulterior în penitenciar, iar în ianuarie 2018, doi procurori ai Oficiului Ciocana, Roman Clim şi Evghenii Tifoi, au fost prinşi cu mită. Circulă, însă, şi ipoteza că Popov ar fi fost detaşat de la conducerea Oficiului Ciocana, pentru că ar fi refuzat să îndeplinească anumite indicaţii.

    Ruslan Popov a negat aceste ipoteze. „Am venit la PG la propunerea procurorului general, fiind un segment din activitate care nu era acoperit şi dânsul a gândit că aş fi persoana potrivită care să mă ocup de segmentul ăsta. Pentru mine, nicidecum această funcţie nu poate să fie o retrogradare. Fiecare vede în felul său. Eu nu o văd ca pe o retrogradare”, susţine Popov, într-o intervenţie pentru ZdG. „Absolut toate actele normative care se elaborează şi se adoptă în procuratură sunt lucrate de procurorii secţiei vizate. Absolut toate actele normative vizate, proiectele de legi, de hotărâri de Guvern, toate lucrările care au loc în cadrul diferitor grupuri de lucru, la Ministerul Justiţiei, în alte instituţii publice, se vor face cu participarea procurorilor acestei secţii”, explică Popov, menţionând că, în cadrul secţiei, activează cinci persoane. „Evident, secţia are angajaţi. Sunt trei procurori, un consultant şi un lucrător tehnic”.

    Procurorul general: „Eu această soluţie mi-am asumat-o”

    Cum a ajuns Ion Munteanu de la Procuratura Anticorupţie – şef interimar al Oficiului Ciocana al Procuraturii Chişinău? Eduard Harunjen, procurorul general al R. Moldova susţine că „a fost opţiunea procurorului general. Eu pe toţi procurorii îi cunosc. A fost opţiunea mea. E o soluţie de moment care urmează să satisfacă cerinţa instituţiei până la suplinirea funcţiei. Soluţia s-a bazat pe profesionalism, încrederea în persoane, încrederea în capacităţile profesionale, dar şi pe integritate. Eu această soluţie mi-am asumat-o”.

    Despre revocarea lui Ruslan Popov din funcţia deţinută, procurorul general a precizat că totul s-a produs benevol. „Nu poate fi vorba de o retrogradare. Sunt numiri de moment care urmează să acopere nişte necesităţi instituţionale de moment. După ce vor fi demarate concursurile, funcţiile vor fi ocupate conform rezultatelor concursurilor. Sigur că dl Popov, benevol, a venit în noua funcţie, altfel nici nu se putea. Secţia a fost creată prin ordinul procurorului general, iar această soluţie a fost acceptată de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Absolut nu au legătură dosarele penale (în care au fost implicaţi procurori de la Ciocana, n.r.) şi dl Popov. Dlui nu a fost vizat în aceste investigaţii. Dl Popov are o mare practică în controlul şi conducerea urmăririi penale”, a punctat Eduard Harunjen.

    Pedepsit disciplinar în 2010, dar încurajat şi premiat de fiecare dată în ultimii patru ani

    Ion Munteanu, noul procuror şef-interimar al Oficiului Ciocana din cadrul Procuraturii mun. Chişinău, care nu a răspuns la apelurile ZdG pentru a putea discuta la subiectul numirii sale în funcţie, este procuror din anul 2006. A activat anterior în Procuratura sect. Centru, mun. Chişinău, iar în 2009, numele său a figurat într-o procedură disciplinară intentată după reţinerea unui tânăr protestatar minor la 8 aprilie 2009, constatându-se că acesta, „neîntemeiat a înaintat la Judecătoria Centru demersul cu privire la aplicarea în privinţa minorului Cernei măsura preventivă „arestul preventiv”, iar ulterior că „încălcări analogice au fost admise de procurorul Munteanu şi în cazul reţinerii minorului Postica”. Acesta a fost pedepsit cu „avertisment” în mai 2010. Peste câteva luni însă, în iulie 2010 a fost numit procuror în Procuratura Anticorupţie. În martie 2013 a mers în concediu pentru îngrijirea copilului, pentru ca în mai 2014 să revină în funcţia deţinută.

    Conform magistrat.md, de la revenirea în funcţie, procurorul Munteanu a fost încurajat în mai multe rânduri. În august 2018, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a propus procurorului general „aplicarea măsurilor de încurajare în privinţa sa cu Medalia „Pentru serviciu impecabil”, Clasa III”. În 2017, „cu prilejul aniversării a XXVI-a de la proclamarea Independenţei R. Moldova, pentru îndeplinirea exemplară a obligaţiilor de serviciu, iniţiativă şi operativitate, CSP a propus procurorului general încurajarea sa cu „exprimarea mulţumirii”.

    În 2016, cu prilejul Zilei Lucrătorului Procuraturii, „luând în considerare rezultatele activităţii desfăşurate, indicatorii de performanţă calitativi şi cantitativi obţinuţi pe parcursul anului 2015, calităţile profesionale şi morale, CSP a propus procurorului general încurajarea sa cu Insigna de piept „Eminent al Procuraturii””. Tot în 2015, „pentru îndeplinirea exemplară a obligaţiilor de serviciu, iniţiativă şi operativitate, cu prilejul aniversării a XXIV-a de la proclamarea Independenţei R. Moldova”, CSP a propus procurorului general încurajarea lui Ion Munteanu cu „Diploma de Onoare a Procuraturii de categoria II”.

    Donaţiile de milioane primite de noul şef al Oficiului Ciocana în 2017

    ZdG a scris anterior că procurorul Ion Munteanu, care a gestionat în ultimul an şi jumătate dosarul licitaţiilor trucate în grădiniţele din Chişinău, a primit, în 2017, împreună cu soţia, donaţii impunătoare: 350 de mii de lei şi o casă de locuit cu o valoare cadastrală de 1,2 milioane de lei.Donaţiile au venit din partea socrilor săi, Valentin şi Elena Braşovschi, Valentin Braşovschi fiind fostul administrator al companiei de construcţii „Dansicons” SRL, una din cele mai cunoscute de pe piaţă, fondată de actualul deputat Iurie Dârda. Braşovschi a plecat de la companie în februarie 2017, familia sa fiind acum proprietara companiei „Ideal Construct”, acolo unde activează şi soţia procurorului Ion Munteanu, Natalia.

    Casa primită în dar de procurorul Ion Munteanu şi soţia sa, Natalia, se află în comuna Stăuceni, mun. Chişinău. Ea are două niveluri şi a fost construită de soţii Braşovschi în anii 2012-2013, fiind finalizată în octombrie 2013. Pe 26 iulie 2017, în urma unui contract de donaţie, ea ajunge în proprietatea Nataliei Munteanu. Imobilul are o suprafaţă oficială de 105,8 m.p. fiind ridicat pe un teren cu o suprafaţă de 5 ari. Din 2017, soţii Munteanu deţin şi conduc prin contracte de posesie două automobile Mercedes, unul fabricat în 2011, iar altul, în 2014, dar şi un Range Rover, fabricat în 2014. Natalia Munteanu, soţia procurorului, este fondatoare la „Activ Grup” SRL, cu activităţi în domeniul construcţiilor. „Au fost, pur şi simplu, donaţii pentru copii. Pur şi simplu, părinţii ne ajută. Ei îşi pot confirma veniturile, au afaceri. Casa au construit-o ei”, zicea Ion Munteanu, solicitat de ZdG.

    În 2013, Popov a fost suspendat din funcţie

    Ruslan Popov activează în organele Procuraturii încă din 1997, când şi-a început activitatea ca anchetator în Procuratura Leova. Consacrarea însă a cunoscut-o mai târziu. În 2009, a ajuns în cadrul Direcţiei control al urmăririi penale şi asistenţă metodică din cadrul Procuraturii Generale (PG), iar ulterior a devenit şef al acestei direcţii. În 2013, prin ordinul procurorului general de atunci, Ruslan Popov a fost delegat în funcţia de şef interimar al Procuraturii Anticorupţie.

    La scurt timp după ce a devenit şef interimar al Procuraturii Anticorupţie, ZdG a scris că acesta locuia într-un imobil cu două niveluri din Mileştii Mici, în apropiere de Chişinău. Ulterior, s-a constatat că Popov nu a indicat casa în declaraţiile sale cu privire la venituri şi proprietate, iar în octombrie 2013, pe numele său a fost deschis un dosar penal. În aceeaşi perioadă, Popov a fost suspendat din funcţie şi s-a retras din cursa pentru şefia Procuraturii Anticorupţie, competiţie în care s-a înscris iniţial. După ce concursul s-a încheiat, dosarul lui Ruslan Popov a fost însă clasat, acesta revenind în funcţie.

     

    În octombrie 2014, Popov a câştigat concursul pentru numirea în funcţia de şef al Procuraturii Ciocana, mun. Chişinău, iar în decembrie 2016, după reformarea Procuraturii, a fost numit în funcţia de adjunct al procurorului-şef al municipiului Chişinău, şef al oficiului Ciocana.

    Dacă în 2016, Popov cumpăra un BMW X5, în 2017 automobilul a fost vândut cu 998 de mii de lei. Un alt automobil, tot BMW X5, procurorul l-a vândut unui SRL, doar că pentru suma de 150 de mii de lei. Popov a vândut şi un Hyundai Tucson cu 14 mii de euro. A cumpărat, în schimb, un Hyundai Santa Fe, cu 506 mii de lei, şi un Hyundai Grand Santa Fe, pentru care a plătit 739,5 mii de lei.
    Sursa: ZDG.md

  • Ziua de naştere a procurorului general cu maşini de serviciu în timpul orelor de muncă. Explicaţiile protagoniştilor

    Marţi, 22 mai, mai mulţi şefi din cadrul organelor Procuraturii Generale (PG) au fost surprinşi de postul de televiziune Jurnal TV intrând în curtea casei procurorului general, pentru a-l felicita cu ocazia zilei sale de naştere. Acuzatorii au venit cu flori şi cadouri în plină zi de muncă. Mulţi dintre procurori au fost aduşi cu maşinile de serviciu şi aşteptaţi de către şoferi în timp ce îl felicitau pe şeful lor. Eduard Harunjen, procurorul general al R. Moldova, solicitat de ZdG, a precizat că nu vede o problemă în faptul că mai mulţi procurori l-au felicitat, în timpul orelor de serviciu. „Ei m-au telefonat şi m-au întrebat, pentru că eu, de ziua mea, care a fost pe 19 mai, eram peste hotare. Am primit câteva apeluri telefonice cu felicitări, le-am mulţumit. Apoi am fost întrebat dacă pot să le acord cinci minute pentru ca să mă felicite. Le-am zis, daţi-mi măcar jumătate de oră ca să pregătesc nişte tartine, ca să mă pregătesc, cât de cât, pentru că nu am avut posibilitate să mă pregătesc din timp”, susţine şeful PG.

     

    Marţi, 22 mai, mai mulţi şefi din cadrul organelor Procuraturii Generale (PG) au fost surprinşi de postul de televiziune Jurnal TV intrând în curtea casei procurorului general, pentru a-l felicita cu ocazia zilei sale de naştere. Acuzatorii au venit cu flori şi cadouri în plină zi de muncă. Mulţi dintre procurori au fost aduşi cu maşinile de serviciu şi aşteptaţi de către şoferi în timp ce îl felicitau pe şeful lor. Eduard Harunjen, procurorul general al R. Moldova, solicitat de ZdG, a precizat că nu vede o problemă în faptul că mai mulţi procurori l-au felicitat, în timpul orelor de serviciu. „Ei m-au telefonat şi m-au întrebat, pentru că eu, de ziua mea, care a fost pe 19 mai, eram peste hotare. Am primit câteva apeluri telefonice cu felicitări, le-am mulţumit. Apoi am fost întrebat dacă pot să le acord cinci minute pentru ca să mă felicite. Le-am zis, daţi-mi măcar jumătate de oră ca să pregătesc nişte tartine, ca să mă pregătesc, cât de cât, pentru că nu am avut posibilitate să mă pregătesc din timp”, susţine şeful PG.

     

    Marţi, 22 mai, ora 14.00. Postul de televiziune Jurnal TV filmează momentul în care o delegaţie formată din şapte procurori şi-au lăsat maşinile la câteva sute de metri şi au pornit pe jos spre casa şefului lor, Eduard Harunjen. Printre acuzatori, jurnaliştii i-au surprins pe Ştefan Şaptefraţ, şeful Procuraturii municipiului Chişinău, pe Vitalie Sibov, adjunctul lui, dar şi pe Corneliu Bratunov, şeful Oficiului Râşcani al Procuraturii Chişinău, Marcel Cimbir, şeful Oficiului Botanica, sau Eduard Maşnic, şeful Oficiului Buiucani al Procuraturii Chişinău. ZdG l-a identificat şi pe Ruslan Popov, şeful Oficiului Ciocana al Procuraturii Chişinău. Printre oaspeţi,Jurnal TV l-a surprins şi pe fostul procuror general Corneliu Gurin. El a ieşit din maşina sa cu o pungă în care se vedea că este un cadou şi a aşteptat la poarta lui Harunjen până i s-a deschis. Ulterior, câţiva procurori au fost aduşi cu maşinile de serviciu. Unii au venit cu flori, iar alţii cu daruri. Între timp, automobilele de serviciu îi aşteptau la poarta procurorului general. După aproximativ două ore, din casa lui Harunjen au ieşit şi angajaţii Procuraturii Municipale. Când au văzut echipa Jurnal TV, acuzatorii au luat-o la fugă. Procurorii au urcat în grabă în maşini şi au plecat, refuzând să discute cu reporterul de la Jurnal TV.

    Harunjen: Eu nu am invitat pe nimeni, nici nu eram pregătit

    Solicitat de ZdG, Eduard Harunjen a precizat că „nu a fost niciun chef, pentru că nu a chiuit nimeni şi nu a cântat nimeni”. „Nu am vrut să fiu la serviciu de ziua mea. Există nişte tradiţii, inclusiv în alte instituţii, când angajaţii pot să vină cu un buchet de flori, colectivul este pus într-o situaţie când ar trebui să vină, că altfel, ştiţi cum, pare straniu că şeful e la serviciu, iar tu să nu intri să-l feliciţi. Am vrut să evit asemenea momente pentru că nu sunt părtaş la asemenea chestiuni la serviciu. De asta mi-am luat liber. Nu am invitat pe nimeni, nici nu eram pregătit. Am vrut să stau acasă, singur. M-au telefonat câţiva prieteni de facultate, fiindcă, pe lângă cei cinci procurori pe care i-au luat la întrebări reporterii, au fost şi prieteni de familie, colegi de facultate, care lucrează în alte servicii. A fost şi procurorul general, Corneliu Gurin”, zice Harunjen.

    L-am întrebat dacă toţi cei veniţi la ziua sa de naştere au venit neinvitaţi. „Da, ei m-au telefonat şi m-au întrebat, pentru că eu, de ziua mea, care a fost pe 19 mai, eram peste hotare. Am primit câteva apeluri telefonice cu felicitări, le-am mulţumit. Apoi am fost întrebat dacă pot să le acord cinci minute, ca să mă felicite. Le-am zis, daţi-mi măcar jumătate de oră să pregătesc nişte tartine, ca să mă pregătesc, cât de cât, pentru că nu am avut posibilitate să mă pregătesc din timp. Nu am aşteptat aşa ceva. Au fost câţiva colegi de la Procuratură. Unii au fost în pauza de masă, dar alţii au fost şi după pauza de masă. Într-adevăr. Eu nu am numărat câte ore au fost. Au venit, am servit câte o cupă de şampanie, am stat, le-am mulţumit. Pentru mine a fost plăcută surpriza care mi s-a făcut, pentru că unii colegi nu au uitat de această sărbătoare şi au insistat să-i primesc, aşa cum eram, nepregătit”, spune procurorul general.

    Harunjen: „Procedură disciplinară? Împotriva cui?”

    Şeful PG susţine că „nu văd o problemă că acei procurori au venit în orele de serviciu” şi zice că este „gata, dacă e nevoie, să şi duc responsabilitate pentru faptul că i-am acceptat şi nu i-am alungat”. „Pentru procurorii-şefi nu-i o problemă. Dacă urmăriţi atent şi vă propuneţi să faceţi o investigaţie, să vedeţi când şefii de oficii părăsesc sediile, veţi vedea că este ora 7, ora 8. Eu, mai degrabă de ora 8, niciodată nu am ieşit din sediul Procuraturii. E o chestie normală, pentru că procurorii se reţin de multe ori după orele de serviciu, şi o oră, în timpul zilei de muncă, chiar dacă au făcut-o unii şi din contul prânzului, pentru că ei nu au fost la masă, nu este problemă, pentru că lucrul nu a suferit, nu s-a rupt niciun dosar penal. Nu este un exemplu pentru alţi procurori, e o situaţie care s-a întâmplat şi care cred că data viitoare nu se va mai repeta. Dacă voi mai fi procuror general, cred că data viitoare trebuie să fug undeva din ţară”, zice Harunjen.

    „Eu doar un lucru regret. Că nu am ştiut că sărmanii jurnalişti au stat la colţul străzii câteva ore, în automobil, în soare. Dacă ştiam, eram să insist să intre să bea măcar un pahar de suc, pentru că nu am avut multe bucate cu care să-i frapez, dar un pahar de suc, chiar le propuneam. De fapt, i-am invitat, dar nu au vrut să intre. Eram bucuros dacă intrau”, precizează procurorul general. Întrebat dacă, în acest caz, Inspecţia Procurorilor ar putea iniţia o procedură disciplinară pe numele celor care au lipsit de la serviciu, procurorul general a precizat că nu se va opune unei asemenea proceduri. „Procedură disciplinară? Împotriva cui? Nu-i o problemă. Eu nu sesizez nicio problemă. Dacă cineva consideră că s-a încălcat ceva, chiar îi rog să facă o sesizare, noi o vom transmite la Inspecţia Procurorilor, iar ea va decide dacă se va merge mai departe”, zice acesta. „Eu chiar pe nimeni nu am invitat. Dacă inviţi, trebuie să-i inviţi pe toţi, dar eu pe nimeni nu am invitat, că nu încap la mine toţi procurorii. Dvs. cunoaşteţi câţi procurori activează în Chişinău, câte procuraturi specializate avem, câţi şefi de secţii sunt în PG… aţi văzut că nu au fost nimeni, pentru că eu am evitat acest lucru. Dacă era să fie cu invitaţii şi cu chef, trebuiau să vină, cel puţin, toţi şefii din PG, şefii de direcţii. Acum posibil să fie întrebări de ce nu i-am invitat. De ce pe cineva am acceptat, dar pe cineva nu. Şi asta e mult mai grav decât ceea ce scrie presa”, completează Harunjen.

    Ce cadouri a primit procurorul general

    Procurorul a vorbit şi despre cadourile primite. „Mi-au adus cadouri. Cele mai bune cadouri pentru mine sunt cărţile. Îmi plac mult cărţile despre arme, despre armele istorice. Cel mai scump pentru mine cadou, iar asta colegii mei o ştiu, sunt plăcile din vinil pentru radiou. Mulţi colegi au pe acasă, de la părinţi. Ele contează mult pentru mine, pentru că îmi plac”, susţine Harunjen, care completează că „prefer să evaluez prestaţia procurorilor despre dosarele pe care le fac, după felul cum activează şi mai puţin pentru faptul că au lipsit o oră de la serviciu în această zi şi au făcut o chestiune de protocol. Dacă asta nu se răsfrânge asupra activităţii lor, nu văd probleme. E o chestie de protocol acceptabilă în toată lumea”.

    Eduard Harunjen s-a născut la 19 mai 1972 în or. Cupcini, raionul Edineţ. La 19 mai 2018, acesta a împlinit 46 de ani. În martie 2016, Eduard Harunjen a devenit procuror general interimar, după demisia lui Corneliu Gurin, iar în decembrie 2016, acesta a câştigat concursul pentru suplinirea funcţiei de procuror general, fiind instalat în fruntea instituţiei pentru un mandat de 7 ani.

    Şeful Inspecţiei Procurorilor: „Voi nu aveţi ce face, văd că…”

    Am încercat să discutăm şi cu ceilalţi protagonişti ai acestui caz. Unii nu au răspuns la telefon. Ceilalţi ne-au spus şi ei, la fel ca şi procurorul general, că nu au comis vreo încălcare. Şi Victor Ababii, şeful Inspecţiei Procurorilor, susţine că nu vede încălcări, reproşându-ne că „nu avem cu ne ce ocupa”. „Nu ştiu. Solicitaţi-l pe dl Harunjen. Eu nu ştiu. Noi lucrăm conform legii, când cineva ne sesizează. Dar ce încălcare a fost? Cum au lipsit ei de la serviciu dacă au fost? Ei, asta deja voi nu aveţi ce face, văd că… Ei, la revedere”, ne-a declarat Victor Ababii, şeful Inspecţiei Procurorilor.

    Declaraţiile protagoniştilor

    Vitalie Sibov, procuror adjunct mun. Chişinău: „Dle, eu sunt în concediu. Vă rog să nu mă deranjaţi în orele în care trebuie să acord atenţie familiei. Mă aflu în concediu de luni”.

    Eduard Maşnic, şeful Oficiului Buiucani: „Eu, în primul rând, am fost în pauza de masă. Şi…, despre orele de serviciu. Eu niciodată la orele 17.00 nu ies din birou. Nu consider că am încălcat, dacă nu m-am dus la masă şi am fost în acea perioadă acolo. Eu fugeam? Eu nu răspund de alţii. Eu nu fugeam. Eu nu am văzut nicio problemă în asta. E clar că trebuia poate mai mult de vorbit”.

    Ruslan Popov, şeful Oficiului Ciocana: „În general, s-a discutat subiectul ăsta cu procurorul-şef al municipiului, ca, în pauza de masă, să nu meargă nimeni la masă şi să lăsăm chestia asta mai spre sfârşitul zilei de lucru, pentru a merge organizat să salutăm procurorul-şef, care a fost omagiat. Şi, practic, ora mesei s-o folosim pentru un gest frumos în adresa procurorului general. Asta şi a fost realizat. Consider că a fost un gest şi omenesc, etic, din toate punctele de vedere”.

    Corneliu Bratunov, şeful Oficiului Râşcani: „Referitor la maşinile de serviciu. Nici eu, nici colegii mei nu am văzut să fie cu maşinile de serviciu. Am venit cu alte maşini. Referitor la felicitarea cu ziua de naştere a şefului, eu nu văd nimic criminal, deoarece noi toţi ne reţinem la lucru, venim mai devreme la lucru. De exemplu, eu şi sâmbăta, şi duminica, de la lucru am venit foarte târziu, pe la ora 11. Nimeni nu mă întreabă de ce mă reţin când am ore libere. S-a felicitat. Este o tradiţie normală, care este şi în alte structuri. Cred că şi la Jurnal TV tot este”.

    Ştefan Şaptefraţ, şeful Procuraturii Chişinău: „Dvs. oricum o să comentaţi cum doriţi. Nu, eu nu consider încălcare atunci când nu te duci la masă şi îţi rezervezi ora ca să feliciţi colegul. Nu consider că e încălcare”.
    Sursa: 
    zdg.md

  • Trei procurori au fost desemnați în componența Consiliului Institutului Național al Justiției. Cine sunt aceștia

    Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a decis cine sunt procurorii care vor face parte în următorii ani din componența Consiliului Institutului Național al Justiției (INJ). Doi dintre ei au mai deținut această funcție. Astfel, potrivit unei hotărâri a CSP procurorii desemnați sunt:

    Igor Popa – adjunct al Procurorului General;
    Eduard Bulat – procuror-șef al Secției politici, reforme și management al proiectelor;
    Ruslan Popov – adjunct al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău, șef al Oficiului Ciocana.

    Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a decis cine sunt procurorii care vor face parte în următorii ani din componența Consiliului Institutului Național al Justiției (INJ). Doi dintre ei au mai deținut această funcție. Astfel, potrivit unei hotărâri a CSP procurorii desemnați sunt:

    Igor Popa – adjunct al Procurorului General;
    Eduard Bulat – procuror-șef al Secției politici, reforme și management al proiectelor;
    Ruslan Popov – adjunct al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău, șef al Oficiului Ciocana.

    CSP își argumentează decizia prin faptul că aceștia sunt ” specialiști nu doar în domeniul profesat, dar și pe dimensiunea activităților didactice și/sau științifice, nivelul înalt al determinării vocaționale în promovarea imaginii instituției, precum și calitățile manageriale valorificate în contextul traseului profesional parcurs”.

    Articolul 6 din Legea privind Institutul National al Justiției, stabilește că Consiliul INJ este alcătuit din 13 membri, din care patru sunt desemnaţi de Consiliul Superior al Procurorilor din rândul procurorilor de diferite niveluri. Același act normativ stipulează că mandatul membrilor Consiliului INJ este de o durată de patru ani şi poate fi reînnoit doar o singură dată. Calitatea de membru al Consiliului INJ încetează la expirarea mandatului, la cerere sau în caz de deces.

    Decizia de a desemna cei trei membri a fost luată la solicitarea INJ, ținând cont că la începutul lunii august expiră mandatul acordat procurorilor Igor Popa, Eduard Mașnic și Eduard Bulat.
    Sursa: www.bizlaw.md

  • Salariile de peste 20 de mii de lei şi tranzacţiile procurorilor-şefi în 2017

    Conducătorii Procuraturii Generale şi cei ai procuraturilor de profil au primit, în 2017, salarii de peste 20 de mii de lei pe lună. Procurorul general, de exemplu, a beneficiat de un salariu de puţin peste 30 de mii de lei. Deşi, în 2017, majoritatea procurorilor-şefi nu au făcut achiziţii, unii acuzatori de stat au intrat, totuşi, în posesia unor apartamente sau maşini de lux.

    Eduard Harunjen, procuror general, nu a făcut achiziţii în 2017. Şeful Procuraturii Generale (PG) a beneficiat însă de un salariu de invidiat: 30,2 mii de lei pe lună. Conform declaraţiei de avere şi interese, acesta a acumulat, din salariu, 363,58 mii de lei în 2017, iar alţi 4,5 mii de la Universitatea de Stat din Moldova. Soţia acestuia, Adela, a avut un salariu anual de 160 de mii de lei, activând la Curtea de Arbitraj Internaţional Comercial.

    Adjuncţii procurorului general, fără achiziţii, dar cu salarii de peste 20 de mii de lei

    Conducătorii Procuraturii Generale şi cei ai procuraturilor de profil au primit, în 2017, salarii de peste 20 de mii de lei pe lună. Procurorul general, de exemplu, a beneficiat de un salariu de puţin peste 30 de mii de lei. Deşi, în 2017, majoritatea procurorilor-şefi nu au făcut achiziţii, unii acuzatori de stat au intrat, totuşi, în posesia unor apartamente sau maşini de lux.

    Eduard Harunjen, procuror general, nu a făcut achiziţii în 2017. Şeful Procuraturii Generale (PG) a beneficiat însă de un salariu de invidiat: 30,2 mii de lei pe lună. Conform declaraţiei de avere şi interese, acesta a acumulat, din salariu, 363,58 mii de lei în 2017, iar alţi 4,5 mii de la Universitatea de Stat din Moldova. Soţia acestuia, Adela, a avut un salariu anual de 160 de mii de lei, activând la Curtea de Arbitraj Internaţional Comercial.

    Adjuncţii procurorului general, fără achiziţii, dar cu salarii de peste 20 de mii de lei

    Şi adjuncţii procurorului general au avut salarii mari în 2017, după reformarea Procuraturii. Igor Popa a ridicat un salariu lunar de 26,5 mii de lei (318,75 mii anual). Şi acesta nu a făcut cumpărături în 2017. În declaraţia sa, Popa nu a mai indicat-o pe avocata Ala Popa. Potrivit unei hotărâri judecătoreşti, cei doi au divorţat în octombrie 2016. Cererea a fost depusă de avocată, iar Igor Popa a acceptat divorţul, solicitând examinarea cazului în lipsa sa. Ambii au decis ca cei doi copii minori ai lor să rămână în grija mamei.

    Iurii Garaba, alt adjunct al procurorului general, a avut un salariu lunar de aproximativ 20,2 mii de lei în 2017 (242,89 mii de lei). Procurorul a vândut un BMW 520 cu 5 mii de euro, iar din darea în locaţiune a unui apartament a obţinut 3720 de euro. Locuinţa oferită în chirie de soţii Garaba, cu o suprafaţă de 51 m.p., a fost cumpărată în 2013. Adjunctul procurorului general a beneficiat şi de o pensie lunară de 18,5 mii de lei. El deţine un depozit de 10 mii de euro, dar din 2013 şi până în 2033 urmează să ramburseze trei credite în valoare de 15,5 mii de euro şi 5,6 mii de USD. Soţia lui Garaba, Irina, a acumulat venituri din trei surse. De la Fabrica Avicolă „Tochile”, condusă de Victor Garaba, fratele procurorului, şi fondată de Lifaza Limited, un off-shore cipriot, aceasta a avut un salariu de 14,4 mii de lei. 17,4 mii de lei şi, respectiv, 6,4 mii de lei, Irina Garaba i-a primit de la reprezentanţele companiilor „Wecker Limited” şi „Belsis Limited”.

    Mircea Roşioru, al treilea adjunct al procurorului general, a avut cel mai mare salariu dintre toţi conducătorii PG. Potrivit declaraţiei de avere şi interese depuse de acesta pentru 2017, Roşioru a ridicat lunar 30,8 mii de lei (370,33 mii de lei anual). Alţi 16 mii de lei, adjunctul procurorului general i-a primit din activitatea didactică pe care a desfăşurat-o la Institutul Naţional al Justiţiei, Universitatea de Studii Europene şi Universitatea de Stat din Moldova. Nici Roşioru nu a făcut cumpărături în 2017, dar a investit, începând cu 2011, 47 mii de euro într-un apartament edificat de Basconslux special pentru procurori. Soţia lui Mircea Roşioru este angajată la „Dendrobium” SRL, companie gestionară a unei afaceri cu flori.

    Viorel Morari, şeful Procuraturii Anticorupţie, a avut un salariu lunar de 27,5 mii de lei în 2017 (330,44 mii de lei pe an), iar de la INJ, alţi 5,2 mii de lei. Suma de 1382 de euro, Viorel Morari a încasat-o dintr-o diurnă plătită de Consiliul Europei. La fel ca şi colegii săi de la PG, Morari nu a făcut achiziţii în 2017. Noutatea din declaraţia lui Morari este faptul că acesta a indicat-o pe soția (sau concubina), angajată și ea în domeniu, la PG. Aceasta a obţinut, din salariu, 18,8 mii de lei, iar din indemnizaţia oferită de Casa Naţională de Asigurări Sociale, 45,5 mii de lei.

    Adriana Beţişor, adjuncta lui Viorel Morari, a avut un salariu mediu de 26,1 mii de lei în 2017 (313,73 mii de lei pe an). În anul de referinţă, acuzatoarea de stat nu a făcut cumpărături, indicând în declaraţia de avere şi interese acelaşi apartament şi aceleaşi maşini, de model Skoda, despre care ZdG a scris anterior. Soţul Adrinei Beţişor, angajat la Serviciul Fiscal de Stat, a avut un salariu mediu de 17 mii de lei pe lună. Alţi 1900 de lei i-a primit pentru perioada în care a fost în concediu medical.

    Eduard Varzar, care deţine funcţia de adjunct al Procuraturii Anticorupţie din august 2017, a obţinut, în 2017, din salariul de procuror, 257,22 mii de lei (21,4 mii de lei lunar). Cei mai mulţi bani, 316,76 de mii de lei, au intrat în conturile procurorului în urma unui titlu executoriu din februrie 2017. Originea acestui titlu executoriu se trage încă din 2006, când acesta s-a adresat, iniţial, la Consiliul Municipal Chişinău (CMC), iar ulterior, în judecată, cerând, în conformitate cu Legea cu privire la procuratură, valabilă în acel moment, acordarea unui spaţiu locativ. Legea, abrogată ulterior, dar valabilă în acea perioadă, stabilea că, în cazul în care procurorul nu are locuinţă sau are nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor de trai, autoritatea administraţiei publice locale este obligată, în termen de cel mult un an de la numirea acestuia în funcţie, să îl asigure cu locuinţă (apartament sau casă) de serviciu pe perioada de activitate în localitatea respectivă. În 2008, Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) a menţinut în vigoare deciziile instanţelor inferioare şi a dispus obligarea autorităţilor publice locale să-i acorde o locuinţă. Titlul executoriu nu a fost însă executat. Ulterior, Varzar s-a adresat în judecată împotriva Ministerului Justiţiei, pentru neexecutarea în termen rezonabil a hotărârii judiciare, cerând repararea prejudiciului moral şi material suportat în legătură cu neexecutarea hotărârii judecătoreşti şi încasarea cheltuielilor de judecată. În iulie 2016, instanţa i-a admis, parţial, solicitarea, iar în februarie 2017, după ce cazul a ajuns la CA Chişinău, solicitarea a devenit executorie. Și CSJ a menținut, prin încheiere, decizia instanțelor inferioare. La scurt timp, Ministerul Finanţelor i-a transferat suma de 316,76 mii de lei. Totuşi, procurorul spune că hotărârea judiciară prin care CMC este obligat să-i ofere o locuinţă încă nu a fost executată. Acesta nu exclude că se va adresa, repetat, în judecată.

    „Hotărârea privind acordarea spaţiului locativ se află în curs de executare. N-am avut eu norocul ca executarea dosarului meu să aibă loc în termene reduse, ca la alţi colegi procurori, judecători, poliţişti. De vreo zece ani cunosc că Primăria nu dispune de spaţiu locativ. Dacă scriu, fix aşa răspuns primesc. Dacă aş fi beneficiat de o compensare, cum au beneficiat alţi colegi, nu mai ajungea să fie acest litigiu. Eforturile repetate, încercările de a scoate problema de pe ordinea de zi au fost fără succes”, susţine Varzar. Această sumă este pentru compensarea neexecutării hotărârii judecătoreşti până în 2016. „Perioada din 2016 până la data când va fi executată, este pasibilă de a solicita, din nou, recuperarea prejudiciului”, constată procurorul.

    Nicolae Chitoroagă, şeful Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS), a ridicat, lunar, un salariu mediu de 22,6 mii de lei, dar şi o pensie de 7,4 mii de lei pe lună. Acesta nu a achiziţionat niciun bun mobil sau imobil în 2017. Vasile Stoinovunul din adjuncţii săi, a avut în 2017 un salariu mediu lunar de 28,4 mii de lei. Acuzatorul de stat şi soţia sa păstrează, într-un depozit, 20 de mii de USD. Nici Lucreţia Zaharia, un alt adjunct de la PCCOCS, nu a făcut cumpărături în 2017. Ea a avut anul trecut un salariu lunar mediu de aproximativ 26 de mii de lei. Valeriu Bodean, alt adjunct al şefului PCCOCS, a avut un salariu mediu lunar de 22,7 mii de lei. În decembrie 2016, Bodean a devenit proprietarul unui apartament cu o suprafaţă de 120 m.p., în care investea începând cu anul 2011.

    Şi Vitalie Busuioc, şi el adjunct al şefului PCCOCS, s-a ales, în 2017, cu un apartament nou.Conform declaraţiei de avere şi interese, Busuioc a ridicat, lunar, 20,4 mii de lei. Acesta a vândut, cu 53,5 mii de euro, echivalentul a aproximativ 1,1 milioane de lei, un apartament de 71 m.p., despre care menţiona în declaraţia de avere din 2016 că ar valora 28,4 mii de euro. La cumetria copilului, procurorul a obţinut 5,8 mii de euro. Cu banii obţinuţi în 2017, Vitalie Busuioc şi-a achiziţionat un apartament cu o suprafaţă de 150 m.p., locuinţă care ar valora, conform informaţiilor publicate de procuror, 1,05 milioane de lei. Preţul de piaţă al unui asemenea imobil costă însă aproape dublu. Soţia lui Busuioc a acumulat venituri în valoare totală de 106 mii de lei de la firmele „City Arena” SRL şi „New Tone”. „City Arena”este gestionată de Sergiu Busuioc, fratele procurorului. Acesta este implicat în mai multe afaceri,inclusiv în firma care gestionează restaurantul „Cactus” de pe str. Armenească din Chişinău, acolo unde îl are partener pe impresarul sportiv, Leonid Istrati.

    Tranzacţia lui Cimbir: A vândut un apartament de 119 m.p. cu 34 de mii de euro

    Ştefan Şaptefraţ, şeful Procuraturii Chişinău, a avut în 2017 un salariu lunar de aproximativ 18,3 mii de lei (219,8 mii de lei anual). La fel ca şi majoritatea colegilor cu funcţii de conducere din cadrul Procuraturii, şi Şaptefraţ nu a făcut achiziţii în anul 2017.

    Corneliu Bratunov, adjunctul procurorului mun. Chişinău şi şeful Oficiului Râşcani al instituţiei, a avut un salariu lunar de 25 mii de lei. La un eveniment de familie (zi de naştere) familia Bratunov a obţinut 1150 de euro. Soţia procurorului a obţinut 7,6 mii de lei de la SRL „Nisa-T”, cu activităţi în comerţ, şi 25,3 mii de lei, procent din vânzări de la un magazin online din Belarus. La început de 2018, familia Bratunov a cumpărat un autoturism Hyundai, cu o valoare de 10 mii de lei.

    Marcel Cimbir, alt adjunct al procurorului de Chişinău, tot el, şeful Oficiului Botanica al instituţiei, a primit, lunar, 19,3 mii de lei. Procurorul a vândut cu 120 mii de lei un automobil Skoda Superb. Alţi 690 mii de lei (aproximativ 34 mii de euro) i-a obţinut de la cesionarea drepturilor asupra unui apartament de 119 m.p., construit de „Basconslux” special pentru angajaţii procuraturii. Informaţiile din declaraţia de avere şi interese a procurorului Cimbir mai arată că acesta a vândut un metru patrat de apartament cu doar 285 de euro, în condiţiile în care preţul de piaţă este cel puţin dublu, iar procurorii au achitat pentru un metru pătrat, conform informaţiilor publicate anterior de ZdG, 340 de euro. În noiembrie 2016, Mariana Cimbir, soţia acuzatorului de stat, tot ea, fiica lui Veaceslav Untilă, preşedintele Curţii de Conturi, a intrat în gestionarea „Retraco Grup” SRL, cu activităţi imobiliare.

    Maşnic – cu o Skoda nouă, Popov – cu două maşini Toyota

    Eduard Maşnic, alt adjunct, şeful Oficiului Buiucani al Procuraturii Chişinău, a avut un salariu mediu de 27,7 mii de lei în 2017. Acesta şi-a achiziţionat, la început de 2018, un automobil Skoda Superb, fabricat în 2017, plătind 315 mii de lei. Partenera lui Maşnic este angajată la Compania de construcţii „Exfactor Grup”, de unde a avut un salariu de 10 mii de lei pe lună.

    Ruslan Popov, şeful Oficiului Ciocana al Procuraturii mun. Chişinău, care deţine şi funcţia de adjunct al procurorului mun. Chişinău, a avut un an 2017 plin de tranzacţii. Acesta a beneficiat de un salariu mediu lunar de aproximativ 26,4 mii de lei, iar alţi 29 de mii de lei au intrat în conturile procurorului din activitatea didactică pe care o desfăşoară la mai multe instituţii din ţară.

    Dacă în 2016, Popov cumpăra un BMW X5, în 2017 automobilul a fost vândut cu 998 de mii de lei. Un alt automobil, tot BMW X5, procurorul l-a vândut unui SRL, doar că pentru suma de 150 de mii de lei. Popov a vândut şi un Hyundai Tucson cu 14 mii de euro. A cumpărat, în schimb, un Hyundai Santa Fe, cu 506 mii de lei, şi un Hyundai Grand Santa Fe, pentru care a plătit 739,5 mii de lei.

    Roman Eremciuc, şeful Oficiului Centru al Procuraturii Chişinău şi adjunctul procurorului Chişinău, a ridicat lunar 17,3 mii de lei. Sumele de 540 de euro şi 744 de USD constituie diurnele procurorului primite pentru deplasări în străinătate. Alţi 75 de mii de lei au intrat în conturile familiei ca şi daruri la zile de naştere. Soţia procurorului, angajată la Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, a avut un venit din salariu de 379,8 mii de lei în 2017.
    Sursa: zdg.md

  • Casa soacrei, moşia tatălui şi viaţa de lux a procurorului Ruslan Popov

    Ruslan Popov, şeful oficiului Ciocana al Procuraturii municipiului Chişinău, la cei 42 de ani ai săi deţine o avere solidă. Locuieşte cu familia într-o vilă impunătoare din satul Mileştii Mici din apropierea Chişinăului, deţine în proprietate un apartament de peste 122 de metri pătraţi, două maşini de lux, una dintre care costă peste un milion de lei. Mai mult, procurorul a dăruit o casă socrilor săi, pe care i-a adus din Ucraina, iar tatălui său, în vârstă de 66 de ani, i-a dat în arendă lotul de lângă casă, unde au fost amenajate două sere. Omul legii nu a avut alte venituri pe parcursul anilor, decât salariul de procuror. La fel şi soţia sa, Iulia Popov, care până în 2016 a fost procuror în raionul Ialoveni. Şi tatăl procurorului, care a lucrat mai întâi în cariera din Mileştii Mici, apoi a ajuns lucrător în agricultură, a avut venituri modeste până în 2015, când a ajuns latifundiar şi proprietarul unei gospodării ţărăneşti.

    Cumătru cu Valeriu Gurbulea, şeful Procuraturii Generale în perioada guvernării comuniste, Ruslan Popov a avut o carieră de succes în Procuratură. În 2009, Popov a condus Direcţia control al urmăririi penale şi asistenţă metodică din cadrul Procuraturii Generale. După demisia cumătrului său, în 2010, Ruslan Popov este retrogradat, fiind numit procuror de rând în sectorul Ciocana al capitalei. În 2013, cariera lui Popov este marcată din nou de o ascensiune bruscă, fiind numit şef interimar al Procuraturii Anticorupţie. Ruslan Popov este suspendat în scurt timp din funcţia respectivă, după ce pe numele său este pornit un dosar penal pentru că nu a declarat timp de aproape 7 ani casa de milioane din Mileştii Mici. 

    Ruslan Popov, şeful oficiului Ciocana al Procuraturii municipiului Chişinău, la cei 42 de ani ai săi deţine o avere solidă. Locuieşte cu familia într-o vilă impunătoare din satul Mileştii Mici din apropierea Chişinăului, deţine în proprietate un apartament de peste 122 de metri pătraţi, două maşini de lux, una dintre care costă peste un milion de lei. Mai mult, procurorul a dăruit o casă socrilor săi, pe care i-a adus din Ucraina, iar tatălui său, în vârstă de 66 de ani, i-a dat în arendă lotul de lângă casă, unde au fost amenajate două sere. Omul legii nu a avut alte venituri pe parcursul anilor, decât salariul de procuror. La fel şi soţia sa, Iulia Popov, care până în 2016 a fost procuror în raionul Ialoveni. Şi tatăl procurorului, care a lucrat mai întâi în cariera din Mileştii Mici, apoi a ajuns lucrător în agricultură, a avut venituri modeste până în 2015, când a ajuns latifundiar şi proprietarul unei gospodării ţărăneşti.

    Cumătru cu Valeriu Gurbulea, şeful Procuraturii Generale în perioada guvernării comuniste, Ruslan Popov a avut o carieră de succes în Procuratură. În 2009, Popov a condus Direcţia control al urmăririi penale şi asistenţă metodică din cadrul Procuraturii Generale. După demisia cumătrului său, în 2010, Ruslan Popov este retrogradat, fiind numit procuror de rând în sectorul Ciocana al capitalei. În 2013, cariera lui Popov este marcată din nou de o ascensiune bruscă, fiind numit şef interimar al Procuraturii Anticorupţie. Ruslan Popov este suspendat în scurt timp din funcţia respectivă, după ce pe numele său este pornit un dosar penal pentru că nu a declarat timp de aproape 7 ani casa de milioane din Mileştii Mici. 

    Ruslan Popov reuşeşte să scape de pedeapsa penală şi în octombrie 2014 este numit adjunct al şefului Procuraturii Ciocana, iar în 2016, şef al instituţiei respective. Până la 19 decembrie curent, Popov a deţinut timp de patru ani mandatul de membru al Consiliului Superior al Procurorilor. În octombrie, 2017, este desemnat membru în Grupul de monitorizare a Strategiei Naţionale de Integritate pentru anii 2017-2020. 

    Casa de „5000 de euro” din Mileştii Mici

    Ruslan Popov locuieşte împreună cu soţia într-o casă de lux din satul de baştină, Mileştii Mici, raionul Ialoveni. Imobilul, cu suprafaţa de 211.8 metri pătraţi, se află pe un teren de 24,32 ari, îngrădit cu gard de piatră. 

     

     

    Accesul în gospodăria procurorului este posibil doar prin porţile teleghidate. Deşi casa a fost finisată în 2006, aceasta a fost înregistrată la cadastru tocmai în octombrie, 2013, după ce a fost deconspirată de reporterii de la ZdG

    Terenul de lângă casă, unde sunt amplasate şi două sere, omul legii l-a dat în arendă tatălui său, Alexandru Popov, care în 2015 a devenit proprietarul unei gospodării ţărăneşti.

    Potrivit Declaraţiei de avere pentru anul 2016, terenul l-a costat pe procuror 9284 de lei, iar casa, 111753 de lei, cca 5300 de euro. 

    În realitate, preţul de piaţă al unui astfel de imobil este de cel puţin 2 milioane de lei, cca o sută de mii de euro.

     

    Casa soacrei

    În perioada anilor 2005-2013, Ruslan Popov a cumpărat două terenuri, cu suprafaţa de 8 ari. În septembrie, 2014, omul legii le-a donat socrului său, Ivan Oprya, originar din regiunea Ismail, Ucraina. 

    Pe aceste loturi, procurorul construieşte o casă cu suprafaţa de 160 de metri pătraţi, care este dată în exploatare în august, 2017. 

     

    După decesul lui Ivan Oprya, imobilul este trecut pe numele soţiei sale, Pelaghiya. 

    Vecinii susţin că femeia, în vârstă de 67 de ani, locuieşte de una singură în această casă.

    Afacerile cu apartamente

    Procurorul indică în Declaraţia de avere un apartament de aproape 123 de metri pătraţi şi o parcare de 44 de metri pătraţi, pe care le deţine începând cu anul 2011 în baza unui contract de ipotecă. Bunurile sunt estimate la 52 de mii 752 de euro.

    Ruslan Popov a beneficiat în 2006 de un apartament la preţ preferenţial în blocurile procurorilor, de pe strada Nicolae Sulac din sectorul Ciocana. În anul 2012, apartamentul de 112 metri pătrați l-a vândut unui verişor.

    Puţin mai târziu, Popov mai procură un apartament la preţ preferenţial, de 121 de metri pătraţi, într-un alt bloc construit pentru procurori, amplasat pe strada Melestiu din Chişinău. Apartamentul a ajuns în proprietatea tatălui său, Popov Alexandru, printr-un contract de cesiune.

    Afacerea din agricultură

    În 2015, Alexandru Popov, tatăl procurorului, înregistrează o gospodărie ţărănească. În perioada anilor 2015-2016, pe numele părinţilor pensionari a lui procurorului Ruslan Popov sunt înregistrate la cadastru, în baza contractelor de vânzare-cumpărare, mai multe terenuri cu destinație agricolă în extravilanul satului Mileştii Mici şi în oraşul Ialoveni. Pe terenul consolidat, cu o suprafaţă de cca 30 de hectare, a fost plantată o livadă. 

     

     

    Deşi întreprinderea şi terenurile sunt înregistrate pe numele părinţilor, locuitorii din Mileştii Mici susţin că aparţin procurorului Ruslan Popov.

    Maşinile de lux

    Procurorul Ruslan Popov se laudă că deţine în proprietate două maşini de lux, ambele procurate în anul 2016.

    Automobilul Hundai Tucson a fost fabricată în anul 2016 şi l-ar fi costat pe Popov  333 900 de lei (15900 euro). La volanul automobilului este văzută soția procurorului, avocata, Iulia Popov.

     

    Automobilul BMW X5 a fost fabricat în anul 2016 şi l-a costat pe omul legii aproape un milion 129 de mii de lei (53 mii 759 euro). Cu acest automobil procurorul Popov face zilnic naveta Mileştii Mici-Chișinău.

    Ruslan Popov mai spune că a vândut în 2016 un automobil de marca Audi, fabricat în 2004, cu 150 de mii de lei. 

    Veniturile familiei Popov

    În anul 2016, Ruslan Popov a avut un salariu de 188 de mii 703 lei, câte 15 mii 725 de lei lunar. Din activitatea didactică, procurorul de la Ciocana a mai avut un venit de 8790 de lei, iar altele aproape 10 mii de lei constituie venitul din onorarii.

    Soția acestuia, Iulia Popov a primit, în 2016, 81 de mii 310 lei, salariul de procuror. În 2016, Iulia Popov obţine licenţa de avocat şi se angajează în Biroul asociat de avocaţi Ialoveni, unde câştigă până la finele anului încă 53500 de lei.

    Cuplul mai indică două împrumuturi fără dobândă, de 10 mii de euro, în 2014, şi de 50 de mii de euro, în 2016.

    Acuzaţii în adresa procurorului Popov

    În perioada desfăşurării investigaţiei, o femeie din Chişinău a insistat să ne povestească despre cum un poliţist, care s-a dat drept nepot de-al procurorului Ruslan Popov, i-ar fi propus, contra unei sume de bani, să-l omoare pe concubinul ei, care pretindea o parte din casă. Femeia a mai zis că poliţistul i-ar fi dat asigurări că Popov îi va ajuta să mușamalizeze totul. Cât de veridice sunt declaraţiile, credem că urmează să verifice organele competente.

    Sursa: crimemoldova.com
  • Șoferul „ucigaș” și nașul procuror

    Un bărbat de 39 de ani a fost lovit mortal de o mașină la sfârșitul anului trecut. Ancheta se desfășoară greu, iar șoferul „ucigaș” este în libertate. Întâmplător sau nu, nașul de cununie al fratelui suspectului este un procuror influent

    Dimineața devreme a zilei de 15 decembrie 2013 a prăbușit universul familiei Vulpe din Chișinău. Dan, fiul cel mai mare al familiei, se întorcea de la muncă, după ce a lucrat toată noaptea la un raport important. Se îndrepta spre casă, însă a intrat pe la un magazin să-și cumpere de mâncare. Când a ieșit din magazin, drumul i-a fost tăiat de o mașină, între orele 3.00-4.00 dimineața. Aceasta l-a lovit în plin, iar impactul a fost atât de puternic, încât Dan a murit pe loc, urmau să stabilească ulterior medicii legiști. Familia a fost anunțată abia peste 36 de ore. „Eram la serviciu, m-a sunat un polițist și m-a întrebat: matale ești dedea Costea? Da, i-am răspuns. Ai un fecior Dan? Apu’ o murit!, mi-a zis. Și… am căzut jos”, își amintește Constantin Vuple, tatăl tânărului ucis. Timp de 40 de zile, cât a stat pe pământ sufletul lui Dan, acesta a apărut de mai multe ori în visele familiei, repetând același lucru: „Vă rog, aflați ce s-a întâmplat în acea noapte”.

    Un bărbat de 39 de ani a fost lovit mortal de o mașină la sfârșitul anului trecut. Ancheta se desfășoară greu, iar șoferul „ucigaș” este în libertate. Întâmplător sau nu, nașul de cununie al fratelui suspectului este un procuror influent

    Dimineața devreme a zilei de 15 decembrie 2013 a prăbușit universul familiei Vulpe din Chișinău. Dan, fiul cel mai mare al familiei, se întorcea de la muncă, după ce a lucrat toată noaptea la un raport important. Se îndrepta spre casă, însă a intrat pe la un magazin să-și cumpere de mâncare. Când a ieșit din magazin, drumul i-a fost tăiat de o mașină, între orele 3.00-4.00 dimineața. Aceasta l-a lovit în plin, iar impactul a fost atât de puternic, încât Dan a murit pe loc, urmau să stabilească ulterior medicii legiști. Familia a fost anunțată abia peste 36 de ore. „Eram la serviciu, m-a sunat un polițist și m-a întrebat: matale ești dedea Costea? Da, i-am răspuns. Ai un fecior Dan? Apu’ o murit!, mi-a zis. Și… am căzut jos”, își amintește Constantin Vuple, tatăl tânărului ucis. Timp de 40 de zile, cât a stat pe pământ sufletul lui Dan, acesta a apărut de mai multe ori în visele familiei, repetând același lucru: „Vă rog, aflați ce s-a întâmplat în acea noapte”.

    „De ce?”
    Îngândurat și îmbătrânit prea repede, tatăl decedatului își găsește cu greu cuvintele să vorbească de tragedia prin care trece familia lui. „Noi bănuim că ancheta este tergiversată intenționat, iar făptașul are spete - o persoană influentă. De ce am fost anunțați atât de târziu, dacă Dan avea în portmoneu două carduri bancare, un permis cu fotografia lui și telefonul mobil, de pe care, apropo, au fost făcute două sunete ulterior, după impact?”, întreabă retoric părintele. Își frământă mâinile ca să-și stăpânească emoțiile. „Nu cumva s-a procedat anume așa, ca să aibă timp să falsifice datele primare ale investigației accidentului?”, continuă cu îndoielile domnul Constantin. A trimis o scrisoare procurorului general, Corneliu Gurin, în care cere ajutor, dar spune că răspunsul primit a fost unul sec: de acest dosar se ocupă poliția municipală.

    Ancheta se mișcă greu
    Familia afirmă că multe lucruri se bat cap în cap, iar ancheta este făcută superficial, de parcă cineva ar vrea să mușamalizeze faptele. „Vânzătorul de la magazinul non-stop a refuzat să mai vorbească, iar un internaut, care spune că a văzut accidentul și scrie că mașina circula cu peste 150 km pe oră, nu vrea să dea mărturii”, spune Constantin Vulpe. În noaptea fatală pentru Dan, șoferul unui „Mercedes”, împreună cu alte trei persoane, se întorcea de la un club din oraș. Presa a scris atunci că, după accident, aceștia au fugit de la fața locului, iar mașina a fost ascunsă. Poliția spune că șoferul a fost găsit de oamenii legii a doua zi, la fel și automobilul. „Șoferul a fugit de la locul producerii accidentului, a încercat să scape de răspundere. A doua zi, a fost identificat de poliție, atât el, cât și automobilul. Testul de alcoolemie a fost făcut a doua zi și a arătat că suspectul nu a servit alcool”, ne-a spus Adrian Jovmir, șeful Serviciului de presă al Direcției de Poliție a municipiului Chișinău.

    Secretele poliției
    Jovmir a mai declarat că dosarul este încă în proces și a invocat secretul anchetei, atunci când l-am întrebat mai multe detalii despre accident. „Poliția a făcut tot posibilul, la dosar se lucrează, sunt colectate probe”, a spus Jovmir. „Cu cardurile bancare este altceva, s-a telefonat la Moldtelecom, acolo nu ieșea ceva, toate aceste aspecte deja se stabilesc în cadrul urmăririi penale”, a mai adăugat Jovmir. Procurorul municipiului Chișinău, Ion Diacov, a declarat pentru Ziarul NAȚIONAL că ancheta durează, pentru că încă nu a fost dispusă expertiza tehnică a automobilului cu care a fost lovit Dan Vulpe. Un martor-cheie în acest dosar, Maxim Zberaico, a părăsit R. Moldova, iar ofițerul de urmărire penală nu i-a putut lua mărturiile. Dar dispunerea unei expertize trebuie să aibă atașate toate mărturiile. Potrivit lui Diacov, bănuitul – Sergiu Trofim, e cercetat pentru comiterea unui accident rutier, soldat cu omor, dar și pentru părăsirea locului accidentului.

     

    Sătenii știu totul
    Oamenii din satul de baștină al suspectului, Mileștii Mici, raionul Ialoveni, se feresc să vorbească despre familia Trofim, deși spun că știu despre caz. „Ei la noi în sat sunt oameni cu foarte mare influență. Casa lor e mai la margine de sat și ei nu preferă să apară în centrul atenției. Dar acest tânăr nu este la prima abatere, a mai făcut multe prostii în sat, încă de când era mic. Ei au crîșă (pile – n.r.) și de fiecare dată a scăpat. Mă iertați, mai multe mă tem să spun despre ei”, ne-a povestit un sătean. Alți locuitori din Mileștii Mici însă ne-au spus că fratele suspectului, Gicu Trofim, este finul de cununie al ex-procurorului-șef de la Procuratura Anticorupție, Ruslan Popov. „Tatăl bănuitului este un om de afaceri, are mai multe magazine în sat, dar este și membru al unui partid politic”, ne spune o săteancă. Procurorul Ruslan Popov locuiește în același sat cu familia bănuitului. Contactat de noi, acesta nu a negat că i-ar fi naș lui Gicu Trofim.

    „Relații? Sorry!”
    Popov a ezitat puțin atunci când l-am întrebat despre accident, însă nu a negat faptul că este nașul de cununie al lui Gicu Trofim. „Este adevărat, dar nu are nimeni nicio legătură cu ancheta, aici e vorba de viața unui om, eu nu vreau să îmi iau păcate pe suflet”, a argumentat procurorul. „Ce am eu cu Sergiu? Eu am ce am cu fratele lui, Gicu. Care relații? Sorry!”, a comentat Popov, care a recunoscut, totuși, faptul că a fost căutat de familia suspectului pentru a i se cere „anumite recomandări și sfaturi”. Popov spune că a aflat de accident „la câteva zile după asta” de la Vladimir Trofim, tatăl băiatului care era la volan. „M-a sunat tatăl lor și mi-a cerut niște sfaturi. Eu i-am recomandat să își ia un avocat și să meargă la organele de urmărire penală”, susține Popov.

    Cine minte?
    Dacă nașul-procuror Ruslan Popov afirmă că a vorbit cu rudele finului său și le-a dat și niște „sfaturi”, atunci tatăl lui Serghei Trofim are altă poveste de spus jurnaliștilor. „Nu am cerut de la nimeni niciun ajutor, absolut! Nu am vorbit cu Ruslan Popov”, zice nervos el. Contactat telefonic, șoferul „ucigaș” ne-a răspuns: „Eu sunt ocupat acum, sunt la serviciu, stau cu niște oameni și nu pot vorbi”, ne-a spus acesta. Și tatăl, și fiul ne-au sugerat „să vorbim cu organele” și nu au dorit să facă alte declarații.

    Chiar dacă a refuzat să vorbească cu noi, Sergiu Trofim nu a ezitat să-l sune pe tatăl victimei, pentru „a se înțelege”. Constantin Vulpe își amintește că acesta i-a telefonat și i-a cerut o întrevedere. „După ce s-au împlinit 40 de zile de la moartea lui Dan, m-a sunat: Bună ziua, eu sunt Serioja, acela cu accidentul”…, iar eu m-am pierdut. A vrut să se întâlnească cu mine și i-am spus să ia legătura cu avocatul, dar el a răspuns că nu poate, că e arestat la domiciliu. Aș fi vrut să mă văd cu el, să-l privesc în față, să-mi spună ceva, măcar să aflu din gura lui ceva… Apoi, a sunat tatăl lui. Mi-a spus că pe Dan nu îl întoarcem, că suntem creștini… Dar ei, când l-au lăsat să zacă pe băiatul meu într-o baltă de sânge și au fugit, tot creștini erau? Stăteau acolo patru vlăjgani, dacă îl ridicau și îl duceau, eu nu făceam nimic, niciodată! Dar l-au lăsat acolo ca pe un câine, de sălbăticiți ce erau de fapta pe care au făcut-o, deșurubau placa cu numerele de la mașină”, spune cu lacrimi în ochi tatăl lui Dan.

    „S-a prăbușit un Univers”
    Constantin Vulpe spune că vrea să afle ce s-a întâmplat în dimineața zilei de 15 decembrie 2013. „Pe ei (oamenii legii – n.r.) nimic nu îi mișcă din loc, numai transparența. Furatul din coteț tot e o infracțiune, dar omorul unui om parcă e altceva… Nu poți merge treaz, la ora trei dimineața, de la karaoke, și testul de alcoolemie să arate că ești curat ca lacrima”, cade pe gânduri domnul Vulpe. „E foarte greu. Nu doresc asemenea tragedii nimănui. Este teribil și nu poți, nu poți…, te simți atât de neputincios! Pe soție de abia am scos-o, abia își revine”, se frământă tatăl îndurerat. „După moartea lui Dan, s-a apropiat de mine un vecin rus din blocul în care locuia fiul și m-a întrebat dacă sunt tatăl lui. Mi-a spus că încă nu a întâlnit un moldovean atât de inteligent ca fiul meu”, povestește tatăl victimei și începe să plângă. „S-a prăbușit un Univers”, își sugrumă lacrimile bărbatul.

    Cine este procurorul Ruslan Popov?
    Ruslan Popov este șef al Direcției control al urmăririi penale și asistență metodică în cadrul Procuraturii Generale și fost șef interimar al Procuraturii Anticorupție. Acesta a fost urmărit penal în anul trecut pentru că și-a tăinuit averile. Popov nu a indicat atunci mai multe terenuri și o casă de locuit impunătoare pe care o are în satul Mileștii Mici. Presa a scris atunci că Popov urma să fie sancționat cu o amendă de până la 12 000 de lei sau cu închisoare de un an, cu privarea dreptului de a ocupa anumite funcții pe un termen de până la cinci ani. „Urmărirea penală a fost încetată. S-a clarificat, acum sunt tot aici, la Procuratura Generală”, ni s-a lăudat Popov. Precizăm că soția acestuia, Iulia Popov, este procuror în cadrul Procuraturii raionului Ialoveni.

    Ce spune un martor-cheie
    În timp ce oamenii legii susțin că nu găsesc martorii accidentului, Ziarului NAȚIONAL i-a fost ușor să dea de unul dintre ei. Am reușit să vorbim cu cineva care a văzut accidentul și care și-a lăsat numărul de mobil la un comentariu pe un portal de știri. Acesta ne-a confirmat că a văzut mașina care „zbura” pe bulevardul Dacia, pentru că „trăiește în acea zonă”. „Automobilul se deplasa, cred, cu 150 km pe oră”, susține acesta. „De ce nu mă sună poliția, totuși? Ei de ce nu mă caută? Mă pot găsi până și după IP-ul de la computerul meu”, sugerează martorul.

    Cine era Dan Vulpe
    Dan Vulpe urma să împlinească 40 de ani pe 4 februarie 2014. Bărbatul a absolvit Academia de Studii Economice din Republica Moldova, iar ulterior a plecat în Statele Unite ale Americii ca să mai facă o facultate. Dan și-a luat un credit pentru a studia la School of Global Management din Glendal, Arizona, și încă nu stinsese datoria. În R. Moldova, bărbatul a fost un specialist apreciat. El gestiona un proiect în domeniul agriculturii, care era finanțat de Banca Mondială și care se ridica la ordinul câtorva sute de mii de euro. În noaptea în care a fost omorât, Dan finalizase un raport pe care urma să-l prezinte a doua zi finanțatorilor. Tânărul avea planuri și pentru viața sa personală: le promisese părinților că se va căsători până la 40 de ani.

    sursa: ziarulnațional.md
     

LASĂ UN COMENTARIU