Baza de date a procurorilor Republicii Moldova
Exemplu: Munteanu Ion
Căutare avansată
sursa foto: ziarulnational.md

Popov Ruslan

Procuratura Generală

Date biografice

Anul nașterii: 1976

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova Nr. 1693-p din 28 decembrie 2016, numit în funcția de procuror, adjunct al procurorului-șef al municipiului Chișinău, șef al oficiului Ciocana.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 1066-p din 20 octombrie 2014, numit în funcția de adjunct al procurorului-șef, șef al oficului Ciocana în cadrul Procuraturii municipiului Chișinău.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 1066-p din 16 octombrie 2010, numit în funcția de procuror în Procuratura sectorului Ciocana, municipiul Chișinău.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 85-p din 23 ianuarie 2013, numit în funcția de Procuror interimar al Procuraturii Anticorupție.

Instruire/Diplome
1982 - 1992 - Şcoala medie de cultură generală s.Mileştii Mici, r-nul Ialoveni;
1993 - 1997 - Facultatea de Drept, Universitatea de Studii Umanistice din Moldova;
2012 - 2013 — Studii postuniversitare de masterat. Specialitatea „Drept procesual penal”, Facultatea de Drept. Universitatea de Studii Europene din Moldova;
2004 - 2013 - Studii postuniversitare de doctorat. Specialitatea - Drept penal, Universitatea de Stat din Moldova.

Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică
1997  - 1998 - anchetator la procuratura r-lui Leova;
1998 - 2000 - ajutor al procurorului sectorului Buiucani. mun.Chişinău;
2000 - 2004 - procuror, adjunct al procurorului sectorului Buiucani, mun.Chişinău;

Anul nașterii: 1976

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova Nr. 1693-p din 28 decembrie 2016, numit în funcția de procuror, adjunct al procurorului-șef al municipiului Chișinău, șef al oficiului Ciocana.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 1066-p din 20 octombrie 2014, numit în funcția de adjunct al procurorului-șef, șef al oficului Ciocana în cadrul Procuraturii municipiului Chișinău.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 1066-p din 16 octombrie 2010, numit în funcția de procuror în Procuratura sectorului Ciocana, municipiul Chișinău.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 85-p din 23 ianuarie 2013, numit în funcția de Procuror interimar al Procuraturii Anticorupție.

Instruire/Diplome
1982 - 1992 - Şcoala medie de cultură generală s.Mileştii Mici, r-nul Ialoveni;
1993 - 1997 - Facultatea de Drept, Universitatea de Studii Umanistice din Moldova;
2012 - 2013 — Studii postuniversitare de masterat. Specialitatea „Drept procesual penal”, Facultatea de Drept. Universitatea de Studii Europene din Moldova;
2004 - 2013 - Studii postuniversitare de doctorat. Specialitatea - Drept penal, Universitatea de Stat din Moldova.

Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică
1997  - 1998 - anchetator la procuratura r-lui Leova;
1998 - 2000 - ajutor al procurorului sectorului Buiucani. mun.Chişinău;
2000 - 2004 - procuror, adjunct al procurorului sectorului Buiucani, mun.Chişinău;

2004 - 2010 - procuror, şef al secţiei nr.l din cadrul Direcţiei control al urmăririi penale a Procuraturii Generale;
2010 - 23.01.2013 - procuror, şef al Direcţiei control al urmăririi penale şi asistenţă metodică din cadrul Procuraturii Generale;
23.01.2013 - 22.08.2013 - procuror-şef interimar al Procuraturii anticorupţie;
22.08.2013 - 20.10.2014 - procuror, şef al Direcţiei control al urmăririi penale şi asistenţă metodică din cadrul Procuraturii Generale;
20.10.2014- 01.08.2018 - procuror, adjunct al procurorului-şef al mun.Chişinău, şef al oficiului Ciocana;
01.08.2018 - prezent - procuror-şef al Secţiei analiză criminologică, avizare şi propuneri de legiferaredin cadrul Direcţiei politici, reforme şi protecţia intereselor societăţii a Procuraturii Generale;
2007 - prezent - formator la Institutul Naţional al Justiţiei;
2011- 2017 - lector la Universitatea de Studii Europene din Moldova, disciplinile - drept penal şi drept procesual penal, partea specială;
2013 - 2107 - membru al Consiliului Superior al Procurorilor;
2018 - prezent - membru al Consiliului Institutului National al Justiţiei.

Publicații


Drept penal. Partea Specială Lucrări ştiinţifice publicate: 1 monografie;
14 articole ştiinţifice.

 

Prin Hotărârea nr. 1-24/19 din 14 Martie 2019, Consiliul Superior al Procurorilor l-a desemnat pe domnul Ruslan Popov învingător al concursului anunțat prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-3/2019 din 17.01.2019 pentru suplinirea funcției vacante de procuror-șef al Secției avizare și propuneri de legiferare din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale.

Prin Hotărârea nr. 1-78/2019 din 9 august 2019, Consiliul Superior al Procurorilor a respins demersul ministrului justiţiei, Olesea Stamate, privind revocarea membrilor Consiliului Institutului Naţional al Justiţiei, Igor Popa și Ruslan Popov.

Prin Hotărârea nr. 1-26/2019 din 14 Martie 2019,  Consiliul Superior al Procurorilor a dmis cererile procurorilor, după cum urmează:
- Mariana Gornea, Marcel Dimitraș, Veaceslav Soltan, Ruslan Popov, Eduard Bulat, Ion Caracuian, Octavian Iachimovschi, Ghenadie Pîrlii, Oxana Cazacu, Andrei Baeșu și Igor Demciucin privind cumulul funcției de procuror cu activitățile didactice, în calitate de formatori în cadrul programului de formare continuă a judecătorilor şi a procurorilor în funcţie la Institutului Național al Justiției, pentru anul 2019; 
- Iuri Lealin privind cumulul funcției de procuror cu activitățile didactice, în calitate de formator în cadrul programului de formare inițială și continuă a judecătorilor şi a procurorilor în funcţie și a candidaților la aceste funcții, la Institutului Național al Justiției, pentru anul 2019. 

Prin Hotărârea nr. 1-25/2019 din 14 Martie 2019, Consiliul Superior al Procurorilor a avizat pozitiv cererile depuse de Ruslan Popov, procuror-șef interimar al Secției avizare și propuneri de legiferare din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale și Sergiu Russu, procuror-șef al Secției combaterea traficului de ființe umane din cadrul Direcției urmărire penală și criminalistică a Procuraturii Generale, privind cumulul funcției de procuror cu activitatea didactică, realizată în cadrul proiectului implementat de Centrul Internațional „La Strada” în cooperare cu Biroul INL a Ambasadei Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova „Ensuring acces sef sexual assault victims to adequate and social protection”, conform tematicii și orarului stabilit de program.

Prin Hotărârea nr.1-12/2019 din 14 Februarie 2019, Consiliul Superior al Procurorilor a transmis Colegiului pentru selecția și cariera procurorilor, pentru evaluare conform criteriilor stabilite, corespunzător concursurilor în care candidează, cererea și dosarul de participare a procurului Ruslan Popov, în cadrul concursului pentru ocuparea funcției de procuror-șef al Secției avizare și propuneri de legiferare din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale.

Prin Hotărârea nr.12-103/18 din 12 iulie 2018, Consiliul Superior al Procurorilor, Consiliul Superior al Procurorilor a desemnat în calitate de membri ai Consiliului Institutului Național al Justiției, pentru un mandat de 4 ani, următorii procurori: 
- Igor Popa, adjunct al Procurorului General;
- Eduard Bulat, procuror-șef al Secției politici, reforme și management al proiectelor;
- Ruslan Popov, adjunct.

Potrivit Hotărârii nr. 12-144/15 din 26 octombrie 2017, Consiliul Superior al Procurorilor a înaintat candidaturile dlor Mircea Roşioru, preşedinte al Consiliului Superior al Procurorilor; Ruslan Popov, Eduard Maşnic şi Alexandru Mariţ, membri ai Consiliului, pentru participare în cadrul grupului 3 de monitorizare a SNIA.

Potrivit Hotărârii nr. 12-235/16 din 22 septembrie 2016, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General interimar să dispună emiterea actului administrativ în privinţa dlui Ruslan Popov, procuror-şef al Procuraturii sect.Ciocana, mun.Chişinău, privind cumularea activității de procuror cu activitatea didactică în anul universitar 2016-2017 în cadrul Facultăţii de Drept a Universităţii de Studii Europene din Moldova.

Potrivit Hotărârii nr. 12-187/14 din 09 octombrie 2014, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General numirea domnului Ruslan Popov în funcţia de procuror al sectorului Ciocana, mun.Chişinău, pentru un mandat de 5 ani.

Conform Hotărârii nr. 12-208/13 din 08 octombrie 2013, Consiliului Superior al Procurorilor a propus Procurorului General suspendarea din funcţie a procurorului Ruslan Popov, şef al Direcţiei control al urmăririi penale şi asistenţă metodică pänă la rămânerea definitivă a hotărârii în cauza penală respectivă (Cauza penală conform art.3521 Cod penal, pe faptul declarării necorespunzătoare a datelor despre venituri şi proprietăţi înscrise în declaraţia cu privire la venituri şi proprietate a procurorului Ruslan Popov, depusă la Comisia Naţională de Integritate conform procedurii stabilite prin Legea nr.1264 din 19.07.2002).

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 10-1/19 din 21 Februarie 2019,Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor a aprobat rezultatul final al evaluării procurorului Ruslan POPOV, candidat la funcția de procuror-șef al Secției avizare și propuneri de legiferare din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale, care a obţinut punctajul final de 154.

DISTINCȚII
Luând în consideraţie rezultatele activităţii desfășurate, indicatorii de performanţă calitativi şi cantitativi obţinuţi pe parcursul anului 2016, calităţile profesionale şi morale ale unor procurori, Consiliul Superior al Procurorilor prin Hotărârea nr. 12-264/16 din 29 decembrie 2016, a propus Procurorului General încurajarea Procurorului-şef a procuraturii sect. Ciocana, mun. Chișinău, Popov Ruslan, cu Crucea ”Pentru Merit”, Clasa I.

Prin Hotărârea nr. 1-24/19 din 14 Martie 2019, Consiliul Superior al Procurorilor l-a desemnat pe domnul Ruslan Popov învingător al concursului anunțat prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-3/2019 din 17.01.2019 pentru suplinirea funcției vacante de procuror-șef al Secției avizare și propuneri de legiferare din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale.

Prin Hotărârea nr. 1-78/2019 din 9 august 2019, Consiliul Superior al Procurorilor a respins demersul ministrului justiţiei, Olesea Stamate, privind revocarea membrilor Consiliului Institutului Naţional al Justiţiei, Igor Popa și Ruslan Popov.

Prin Hotărârea nr. 1-26/2019 din 14 Martie 2019,  Consiliul Superior al Procurorilor a dmis cererile procurorilor, după cum urmează:

- Mariana Gornea, Marcel Dimitraș, Veaceslav Soltan, Ruslan Popov, Eduard Bulat, Ion Caracuian, Octavian Iachimovschi, Ghenadie Pîrlii, Oxana Cazacu, Andrei Baeșu și Igor Demciucin privind cumulul funcției de procuror cu activitățile didactice, în calitate de formatori în cadrul programului de formare continuă a judecătorilor şi a procurorilor în funcţie la Institutului Național al Justiției, pentru anul 2019; 
- Iuri Lealin privind cumulul funcției de procuror cu activitățile didactice, în calitate de formator în cadrul programului de formare inițială și continuă a judecătorilor şi a procurorilor în funcţie și a candidaților la aceste funcții, la Institutului Național al Justiției, pentru anul 2019. 

Prin Hotărârea nr. 1-25/2019 din 14 Martie 2019, Consiliul Superior al Procurorilor a avizat pozitiv cererile depuse de Ruslan Popov, procuror-șef interimar al Secției avizare și propuneri de legiferare din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale și Sergiu Russu, procuror-șef al Secției combaterea traficului de ființe umane din cadrul Direcției urmărire penală și criminalistică a Procuraturii Generale, privind cumulul funcției de procuror cu activitatea didactică, realizată în cadrul proiectului implementat de Centrul Internațional „La Strada” în cooperare cu Biroul INL a Ambasadei Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova „Ensuring acces sef sexual assault victims to adequate and social protection”, conform tematicii și orarului stabilit de program.

Prin Hotărârea nr.1-12/2019 din 14 Februarie 2019, Consiliul Superior al Procurorilor a transmis Colegiului pentru selecția și cariera procurorilor, pentru evaluare conform criteriilor stabilite, corespunzător concursurilor în care candidează, cererea și dosarul de participare a procurului Ruslan Popov, în cadrul concursului pentru ocuparea funcției de procuror-șef al Secției avizare și propuneri de legiferare din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale.

Prin Hotărârea nr.12-103/18 din 12 iulie 2018, Consiliul Superior al Procurorilor, Consiliul Superior al Procurorilor a desemnat în calitate de membri ai Consiliului Institutului Național al Justiției, pentru un mandat de 4 ani, următorii procurori: 

- Igor Popa, adjunct al Procurorului General;

- Eduard Bulat, procuror-șef al Secției politici, reforme și management al proiectelor;
- Ruslan Popov, adjunct.

Potrivit Hotărârii nr. 12-144/15 din 26 octombrie 2017, Consiliul Superior al Procurorilor a înaintat candidaturile dlor Mircea Roşioru, preşedinte al Consiliului Superior al Procurorilor; Ruslan Popov, Eduard Maşnic şi Alexandru Mariţ, membri ai Consiliului, pentru participare în cadrul grupului 3 de monitorizare a SNIA.

Potrivit Hotărârii nr. 12-235/16 din 22 septembrie 2016, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General interimar să dispună emiterea actului administrativ în privinţa dlui Ruslan Popov, procuror-şef al Procuraturii sect.Ciocana, mun.Chişinău, privind cumularea activității de procuror cu activitatea didactică în anul universitar 2016-2017 în cadrul Facultăţii de Drept a Universităţii de Studii Europene din Moldova.

Potrivit Hotărârii nr. 12-187/14 din 09 octombrie 2014, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General numirea domnului Ruslan Popov în funcţia de procuror al sectorului Ciocana, mun.Chişinău, pentru un mandat de 5 ani.

Conform Hotărârii nr. 12-208/13 din 08 octombrie 2013, Consiliului Superior al Procurorilor a propus Procurorului General suspendarea din funcţie a procurorului Ruslan Popov, şef al Direcţiei control al urmăririi penale şi asistenţă metodică pänă la rămânerea definitivă a hotărârii în cauza penală respectivă (Cauza penală conform art.3521 Cod penal, pe faptul declarării necorespunzătoare a datelor despre venituri şi proprietăţi înscrise în declaraţia cu privire la venituri şi proprietate a procurorului Ruslan Popov, depusă la Comisia Naţională de Integritate conform procedurii stabilite prin Legea nr.1264 din 19.07.2002).

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 10-1/19 din 21 Februarie 2019,Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor a aprobat rezultatul final al evaluării procurorului Ruslan POPOV, candidat la funcția de procuror-șef al Secției avizare și propuneri de legiferare din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale, care a obţinut punctajul final de 154.

DISTINCȚII
Luând în consideraţie rezultatele activităţii desfășurate, indicatorii de performanţă calitativi şi cantitativi obţinuţi pe parcursul anului 2016, calităţile profesionale şi morale ale unor procurori, Consiliul Superior al Procurorilor prin Hotărârea nr. 12-264/16 din 29 decembrie 2016, a propus Procurorului General încurajarea Procurorului-şef a procuraturii sect. Ciocana, mun. Chișinău, Popov Ruslan, cu Crucea ”Pentru Merit”, Clasa I.

 

Hotărârea nr. 1-78/2019 din 9 august 2019

Hotărârea nr. 10-1/19 din 21 Februarie 2019

Hotărârea nr.1-12/2019 din 14 Februarie 2019

Hotărârea nr. 1-24/19 din 14 Martie 2019

Hotărârea nr. 1-25/2019 din 14 Martie 2019

Hotărârea nr. 1-26/2019 din 14 Martie 2019

Hotărârea nr.12-103/18 din 12 iulie 2018

Hotărârea nr. 12-144/15 din 26 octombrie 2016

Hotărârea nr. 12-235/16 din 22 septembrie 2016

Hotărârea nr. 12-264/16 din 29 decembrie 2016

Hotărârea nr. 12-208/13 din 08 octombrie 2013

Știri
  • Ei sunt cei trei adjuncți ai procurorului general Alexandr Stoianoglo

    Iurie Perevoznic, Ruslan Popov și Mircea Roșior au fost numiți în funcția de adjuncți ai procurorului general Alexandr Stoianoglo la propunerea acestuia. Consiliul Superior al Procurorilor și-a dat acceptul scris pentru numirea celor trei, normă prevăzută de lege. 

    Ruslan Popov este în organele Procuraturii din anul 1997 și până în prezent. Anterior acesta a activat în calitate de anchetator la procuratura r-lui Leova, ajutor al procurorului sectorului Buiucani. mun.Chişinău, adjunct al procurorului sectorului Buiucani, mun.Chişinău, şef al secţiei nr.l din cadrul Direcţiei control al urmăririi penale a Procuraturii Generale, şef al Direcţiei control al urmăririi penale şi asistenţă metodică din cadrul Procuraturii Generale, procuror-şef interimar al Procuraturii anticorupţie, şef al Direcţiei control al urmăririi penale şi asistenţă metodică din cadrul Procuraturii Generale, adjunct al procurorului-şef al mun.Chişinău, şef al oficiului Ciocana și procuror-şef al Secţiei analiză criminologică, avizare şi propuneri de legiferare din cadrul Direcţiei politici, reforme şi protecţia intereselor societăţii a Procuraturii Generale.

    Iurie Perevoznic, Ruslan Popov și Mircea Roșior au fost numiți în funcția de adjuncți ai procurorului general Alexandr Stoianoglo la propunerea acestuia. Consiliul Superior al Procurorilor și-a dat acceptul scris pentru numirea celor trei, normă prevăzută de lege. 

    Ruslan Popov este în organele Procuraturii din anul 1997 și până în prezent. Anterior acesta a activat în calitate de anchetator la procuratura r-lui Leova, ajutor al procurorului sectorului Buiucani. mun.Chişinău, adjunct al procurorului sectorului Buiucani, mun.Chişinău, şef al secţiei nr.l din cadrul Direcţiei control al urmăririi penale a Procuraturii Generale, şef al Direcţiei control al urmăririi penale şi asistenţă metodică din cadrul Procuraturii Generale, procuror-şef interimar al Procuraturii anticorupţie, şef al Direcţiei control al urmăririi penale şi asistenţă metodică din cadrul Procuraturii Generale, adjunct al procurorului-şef al mun.Chişinău, şef al oficiului Ciocana și procuror-şef al Secţiei analiză criminologică, avizare şi propuneri de legiferare din cadrul Direcţiei politici, reforme şi protecţia intereselor societăţii a Procuraturii Generale.

    Este formator la Institutul Naţional al Justiţiei începând cu anul 2007, lector la Universitatea de Studii Europene din Moldova, disciplinile - drept penal şi drept procesual penal, partea specială (2011-2017), membru al Consiliului Superior al Procurorilor (2013-2107) și membru al Consiliului Institutului National al Justiţiei (din 2018).

    Este doctor în drept.

    „Sunt onorat de această propunere. Consider că mesajul adus de procurorul general este un mesaj de substanță. Eu ar urma să acopăr segmentul urmărirrii penale, care este unul destul de dificil. În activitatea mea, voi depune toată diligența ca să fie excluse dublele standarde și abordările selective, pentru că legea trebuie aplicată egal față de toți. Împreună cu colegii cred că o să facem față”, a menționat Ruslan Popov în cadrul ședinței CSP, precizând că o preocupare aparte în activitatea sa va fi de a exclude din practiva procurorilor „activități străine urmăririi penale, justiției în general” cum ar fi „intercetpările telefonice, pecheziții etc.” ca acestea „să nu fie utilizate pentru reglări de conturi”.

     

    Mircea Roșioru este în funcția de procuror general adjunct din anul 2017, acum fiind reconfirmat în această funcție. Acesta este în sistemul Procuraturii din anul 2001, activând în cadrul Procuraturii Județului Lăpușna și Procuratura Generală.

    Prin Ordinul procurorului general al Republicii Moldova din 27 septembrie 2010 a fost numit în funcția de procuror, șef al Direcției Judiciare în cadrul Procuraturii Generale. În august 2016, Consiliul Superior al Procurorilor l-a desemnat în calitate de reprezentant al CSP în componenţa Consiliului de Integritate pentru un mandat de 5 ani. Tot în august 2016, Mircea Roșioru a fost numit în funcția de procuror, șef-interimar al Direcției Judiciare în cadrul PG, iar în martie 2017, tot prin ordinul procurorului general, în funcția de adjunct al Procurorului General.

    Deține titlul de magistru de drept și activează în calitate de formator în cadrul Institului Național de Justiție.

    „Sunt aici pentru că am audiat interviurile candidaților la funcția de procuror general, iar multe dintre ideile expuse de domnul Stoianoglo sunt împărtășite de mine. În particular, îmi propun ca în continuare, împreună cu procurorii, să contribuim la descărcarea instanțelor de judecată de dosarele care se prăfuesc, în special în acele domenii care astăzi sunt în vizor, corupția și crima organizată”, a menționat Mircea Roșioru în fața CSP, precizânt că este gata să împărtășească cu colegii săi tot ceea ce a acumulat până în prezent.

    Iurie Perevoznic are o activitate de 18 ani în funcția de procuror și alte activități desfășurate în domeniul Justiției. Actualmente vine din afara sistemului procuraturii, deși anterior a activtat în funcții precum ajutor superior al procurorului, Procuratura sectorului Râșcani, mun. Chişinău (1993-2000), şef-adjunct de secţie, Procuratura Generală a Republicii Moldova (2000-2003), procuror, şef-adjunct al secţiei investigaţii financiar-economice şi protecţia drepturilor omului Procuratura Generală, precum și procuror, şef-interimar al secţiei minori şi drepturile omului din cadrul Procuraturii Generale. A activat și în calitate de avocat parlamentar pentru drepturile omului (2003-2008).

    „Am acceptat să fiu parte a echipei și împărtășesc conceptul de management prezentat de procurorul general, iar obiectivele care se găsesc acolo vor fi un punct de reper pentru activitatea mea. Nu o să vin acum cu un plan concret de acțiuni, dar aș vrea să încep cu ceea ca să vedem unde ne aflăm în prezent și direcția spre care mergem”, a menționat Iurie Perevoznic, precizând că vrea să activeze într-o „Procuratură liberă”.

    Conform legii, adjuncții procurorului general sunt numiți fără concurs, prin ordinul acestuia și acordul scris al Consiliului Superior al Procurorilor.
    Sursa: realitatea.md

  • Detalii din CV-urile celor 16 pretendenţi la funcţia de procuror general

    Șapte avocaţi, șase actuali procurori, un judecător, un angajat al Centrului Naţional Anticorupţie și un fost acuzator de stat sunt admiși la concursul pentru ocuparea funcţiei de procuror general. Iniţial, în cursă s-au înscris 20 de persoane, dar, în urma evaluării dosarelor depuse, doar 16 au fost admiși, fiind excluși avocaţii Ilie Rotaru și Ion Vicol, și procurorii Octavian Bodareu și Artur Lupașco. ZdG vă prezintă detalii despre cariera celor 16 candidaţi rămași în competiţie.

    Concursul pentru funcţia de procuror general are loc în condiţiile în care, în decembrie, Comisia de la Veneţia urmează să examineze solicitarea președintelui Curţii Constituţionale, fostul deputat socialist Vladimir Ţurcan, legată de modificările la Legea cu privire la procuratură, în baza cărora se desfășoară concursul.

    Șapte avocaţi, șase actuali procurori, un judecător, un angajat al Centrului Naţional Anticorupţie și un fost acuzator de stat sunt admiși la concursul pentru ocuparea funcţiei de procuror general. Iniţial, în cursă s-au înscris 20 de persoane, dar, în urma evaluării dosarelor depuse, doar 16 au fost admiși, fiind excluși avocaţii Ilie Rotaru și Ion Vicol, și procurorii Octavian Bodareu și Artur Lupașco. ZdG vă prezintă detalii despre cariera celor 16 candidaţi rămași în competiţie.

    Concursul pentru funcţia de procuror general are loc în condiţiile în care, în decembrie, Comisia de la Veneţia urmează să examineze solicitarea președintelui Curţii Constituţionale, fostul deputat socialist Vladimir Ţurcan, legată de modificările la Legea cu privire la procuratură, în baza cărora se desfășoară concursul.

    PROCURORI

    Maxim Gropa activează în organele procuraturii din 2002, când a fost numit ajutor interimar al procurorului în Procuratura Judeţului Lăpușna. Din 2016, este procuror în cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS). În două rânduri, i s-a acordat titlul de „cel mai bun în profesie”, iar în 2015, înainte de termen, s-a ales cu grad de clasificare. Este finul de cununie al adjunctului procurorului general, Mircea Roșioru.

    Veaceslav Soltan este procuror-șef al Secţiei tehnologii informaţionale și combaterea crimelor cibernetice din cadrul Direcţiei urmărire penală și criminalistică a Procuraturii Generale (PG). Anterior, a fost procuror șef al Secţiei tehnologii informaţionale și investigaţii ale infracţiunilor în domeniul informaticii. Activează ca procuror din 2005.

    Eduard Bulat este adjunct al procurorului general, numit în funcţie de către Dumitru Robu, actualul procuror general interimar. Bulat activează în organele procuraturii din 1994. Și-a început cariera la Criuleni, iar în 1997 a fost transferat la Chișinău. A activat la Procuratura Chișinău, Procuratura Anticorupţie (PA), iar din 2008 și până în 2017 a fost șeful Secţiei prevenire şi combatere trafic de persoane a PG. După reforma instituţiei, în 2017, prin concurs, Bulat a fost numit procuror-şef al Secţiei politici, reforme şi management al proiectelor.

    Ruslan Popov activează în organele Procuraturii din 1997, când şi-a început activitatea de anchetator la Procuratura Leova. În 2009, a ajuns în cadrul Direcţiei control al urmăririi penale şi asistenţă metodică a PG, ulterior devenind şef al acestei direcţii. În 2013, prin ordinul procurorului general de atunci, Ruslan Popov a fost delegat în funcţia de şef interimar al PA. A fost procuror șef al Oficiului Ciocana al Procuraturii Chișinău până în august 2018, când a fost numit în funcţia de şef al Secţiei analiză criminologică, avizare și propuneri de legiferare din cadrul Direcţiei politici, reforme și protecţia intereselor societăţii a PG.

    Vsevolod Ivanov activează în organele procuraturii din 1995, când a fost numit ajutor interimar al procurorului r. Strășeni. Anterior, a activat în cadrul PA, fiind în 2003-2011, șeful Serviciului investigaţii anticorupţie, iar în 2013-2014, exercitând funcţia de adjunct interimar al procurorului PA. Din 2016 până în prezent, Ivanov este procuror în cadrul Procuraturii Chișinău, oficiul Râșcani.

    Vladimir Adam este șeful secţiei unificare a practicii în domeniul reprezentării învinuirii în instanţele de judecată, funcţie deţinută din 2016. Activează în organele procuraturii din 1990, când a fost numit stagiar la Procuratura Transport. Ulterior, a fost promovat, iar în anii 2005-2008 a deţinut funcţia de adjunct al șefului Procuraturii Chișinău. În 2010-2016, a fost șeful Secţiei judiciar-penale din cadrul PG.

    Alexandru Raţă este fost procuror. Și-a dat demisia din funcţie recent, la mijloc de mai 2019. În ultimii ani, a fost procuror șef al Procuraturii Strășeni, de unde ar fi fost somat să plece de către conducerea PG. Raţa și-a început activitatea în organele Procuraturii la 22 decembrie 1997 în funcţia de ajutor al procurorului r. Camenca.

    Avocaţi și reprezentanţi ai societăţii civile

    Ștefan Gligor este director de programe în cadrul Centrului de Politici și Reforme. Din 2011, deţine licenţă de avocat și activează în cadrul Biroului Asociat de avocaţi, „Gligor și Partenerii”. A activat în sistemul public în anii 2004-2006. Iniţial a fost consultant superior în Departamentul Informaţii și Analiză la Ministerul Reintegrării, iar ulterior, referent superior în Serviciul de Informaţii, Analiză și Prognoze din cadrul Aparatului Parlamentului R. Moldova. Mama acestuia, Elena Gligor, a fost judecătoare, inclusiv la Curtea de Apel (CA) Chișinău, iar ulterior, inspector judecător principal în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). În prezent, din aprilie 2016, deţine licenţă de avocat. Și Vasile Gligor, tatăl său, fost procuror, deţine licenţă de avocat din 2010.

    Vladislav Gribincea este avocat și președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova din anul 2010. Anterior, a activat în cadrul Asociaţiei „Juriști pentru Drepturile Omului”. A fost implicat în calitate de expert în elaborarea Strategiei de Reformare a Sectorului de Justiţie în anii 2011-2016, precum şi în reformarea legislaţiei cu privire la organizarea judecătorească, procedura civilă şi procedura penală. Gribincea a condus grupul de experţi care a elaborat legislaţia privind reformarea Procuraturii R. Moldova, lege intrată în vigoare în 2016.

    Serghei Perju este avocat din 2005. Deși este născut în R. Moldova, studiile liceale și cele universitare le-a făcut în România, unde a și început să profeseze avocatura. În 2005-2006, a activat în cadrul Cabinetului Individual de Avocatură „Perju Serghei”. Ulterior, din 2006 până în prezent, activează în cadrul Societăţii Civile de Avocaţi „Perju, Rotaru și Asociaţii”. În decembrie 2017, a fost admis în profesia de avocat pe teritoriul R. Moldova de către Comisia de Licenţiere a Profesiei de Avocat.

    Gheorghe Malic este avocat din 2002. Activează în cadrul Biroului de Avocaţi „Pro Dreptate”. Este fost procuror și fost șef al Direcţiei generale urmărire penală a Inspectoratului General al Poliţiei (IGP). Și-a început activitatea în organele procuraturii în 1993, în calitate de adjunct al procurorului sectorului Botanica. În anii 2009-2015, a condus Direcţia Urmărire Penală a IGP.

    Anatolie Istrate deţine licenţa de avocat din 2009, iar în ultimii ani a fost apărător în mai multe dosare de rezonanţă: Gheorghe Petic sau Renato Usatîi. Anterior, în 2003-2008, a fost judecător la Judecătoria Hâncești, iar în 1991-2003, a activat în organele procuraturii, deţinând inclusiv funcţia de procuror adjunct al Procuraturii Hâncești și cea de prim procuror al Procuraturii Lăpușna.

    Ruslan Cașu este avocat, cu licenţă obţinută în februarie 2018. Este fost procuror, activând în organele procuraturii în anii 2007-2017. A activat iniţial la Procuratura Hâncești, iar peste un an a fost transferat la Procuratura sectorului Ciocana. Între timp, a exercitat și funcţia de procuror în Procuratura de nivelul CA Chişinău și în Secţia exercitare a urmăririi penale în cauze de criminalitate organizată şi excepţionale. În 2016, a candidat la funcţia de procuror general, dar nu a învins, astfel că, în decembrie 2017, a demisionat din sistem.

    Alexandr Stoianoglo este avocat, fost procuror și fost deputat. A activat în organele procuraturii în anii 1992-2007. A fost vice-procuror al or. Chişinău, procuror al UTA Găgăuzia, iar în 2001-2007, a fost adjunct al procurorului general. În 2007-2009, Stoianoglo a profesat avocatura. Ulterior, din 2009 până în 2014, a fost deputat pe listele PDM, inclusiv vicepreședinte al Parlamentului în anii 2009-2010. În 2015, a părăsit PDM pentru a candida, independent, la funcţia de bașcan al UTA Găgăuzia, dar nu a reușit să ajungă în turul 2.

    Un angajat al CNA

    Oleg Crâșmaru este ofiţer superior de urmărire penală pe cazuri excepţionale în cadrul Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) din anul 2017. A mai lucrat la CNA în anii 2008-2016. În perioada 2016-2017, a activat la Serviciul Vamal, fiind șef al Direcţiei Urmărire Penală și șef al Secţiei cauze speciale. Timp de șase luni, pe parcursul anului 2016, a fost procuror în Procuratura Basarabeasca.

    Un judecător

    Tudor Andronic este judecător la Judecătoria Strășeni din 2014. Anterior, în anii 2003-2014, a activat în calitate de avocat în cabinetul avocatului „Tudor Andronic”. În anii 1998-2003, a fost judecător la Ungheni. În 1996, timp de câteva luni, Andronic a fost ajutor interimar al procurorului Procuraturii sect. Centru, mun. Chișinău.

    Concursul pentru funcţia de procuror general vs opinia Comisiei de la Veneţia

    Concursul pentru funcţia de procuror general se desfășoară în condiţiile în care, în decembrie, Comisia de la Veneţia urmează să examineze solicitarea președintelui Curţii Constituţionale (CC), fostul deputat socialist, Vladimir Ţurcan, legată de modificările Legii cu privire la procuratură. Solicitarea de a emite o opinie amicus curiae a fost remisă de CC către Comisia de la Veneţia la 7 octombrie 2019. O sesizare la subiect a fost depusă la CC de deputaţii PDM. Comisia de la Veneţia urmează să se expună la subiect pe 19 decembrie.

    Întrebat dacă opinia Comisiei de la Veneţia, respectiv hotărârea ulterioară a CC la subiectul modificării Legii cu privire la procuratură nu vor influenţa concursul privind funcţia de procuror general, Ţurcan a evitat să ofere un răspuns clar. „O să ajungem în decembrie și vom vedea cum va fi. Noi am solicitat o opinie, așa cum facem permanent când e vorba de bunele practicil internaţionale. Ne-am referit la legea care a fost aprobată, iar în ea sunt mai multe chestiuni. Vedeţi sesizarea care a parvenit la CC. Ce se va întâmpla dacă reprezentanţii Comisiei de la Veneţia se vor expune negativ? Eu n-am nicio rudenie cu Baba Vanga”, a precizat Ţurcan.

    Cine sunt membrii comisiei

    Potrivit deciziei Comisiei de concurs, anunţată de Ministerul Justiţiei, „lupta” pentru preselecţia candidaţilor la funcţia de procuror general include 2 etape: testarea psihologică și interviul. Testarea psihologică a avut loc la 25 octombrie, la ora 16:00. Candidaţii admiși la interviu vor fi audiaţi pe parcursul zilelor de 28 și 29 octombrie curent.

    Comisia de concurs este formată din Olesea Stamate – ministra Justiţiei, Raisa Botezatu – fostă judecătoare, James Hamilton – expert internaţional în domeniul procuraturii, Sergiu Băieșu – doctor în drept, profesor universitar, USM, Igor Boţan – director executiv al Asociaţiei Obștești „Asociaţia pentru Democraţie Participativă”, Dumitru Postovan – expert naţional desemnat de președintele Parlamentului și Tatiana Buianina – psihologă (fără drept de vot). Aceasta va selecta câteva candidaturi pe care le va propune Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), cel care urmează să desemneze noul procuror general. Candidatura persoanei desemnate de CSP trebuie să fie aprobată și de șeful statului, Igor Dodon.
    Sursa: zdg.md

  • Cine sunt și ce averi declară candidații la funcția de procuror general

    Juriști, avocați, actuali și foști acuzatori de stat, chiar și politicieni aspiră la fotoliul de procuror general al Republicii Moldova. 20 de candidați s-au înscris în concursul demarat, la 30 septembrie, de Ministerul Justiției. Anunțul vine după ce, duminică, a expirat termenul limită de depunere a dosarelor. Portalul Anticoruptie.md vă prezintă cine sunt candidații și ce averi declară.

    Anatolie Istrate în prezent este avocat. A apărat interesele activistului Platformei DA, Gheorghe Petic, dar şi ale preşedintelui Partidului Nostru, Renato Usatîi. La sfârșitul lunii iulie curent, s-a numărat printre candidații la funcția de procuror general interimar.

    Juriști, avocați, actuali și foști acuzatori de stat, chiar și politicieni aspiră la fotoliul de procuror general al Republicii Moldova. 20 de candidați s-au înscris în concursul demarat, la 30 septembrie, de Ministerul Justiției. Anunțul vine după ce, duminică, a expirat termenul limită de depunere a dosarelor. Portalul Anticoruptie.md vă prezintă cine sunt candidații și ce averi declară.

    Anatolie Istrate în prezent este avocat. A apărat interesele activistului Platformei DA, Gheorghe Petic, dar şi ale preşedintelui Partidului Nostru, Renato Usatîi. La sfârșitul lunii iulie curent, s-a numărat printre candidații la funcția de procuror general interimar.

    Numele lui Anatolie Istrate figurează într-o anchetă RISE Moldova ce ține de un caz de traficare a minorilor cu dizabilități din Germania în Republica Moldova.

    Ilie Rotaru este avocat, are gradul științific de doctor în drept. Anterior a candidat pentru mai multe funcții publice, inclusiv de cea de președinte al Republicii Moldova. Avocatul Ilie Rotaru a fost condamnat la nouă ani cu executare pentru escrocherie și anunțat în urmărire generală de către forțele de ordine din Republica Moldova. O perioadă el s-a aflat în România, de unde a revenit după plecarea de la guvernare a Partidului Democrat, în iunie 2019. Rotaru pledează nevinovat și susține că dosarul i-a fost fabricat la comanda lui Vladimir Plahotniuc pentru că ar fi insistat să își recupereze acțiunile pe care le-a deținut la Centrul comercial Gemenii, acțiuni care i-ar fi fost preluate printr-un atac raider de căre președintele ucrainean Poroșenko.

    Ilie Rotaru a declarat că a deținut o cotă de 7 la sută din acțunile Gemenii și a deținut o perioadă funcția de administrator al acestei societăți pe acțiuni. După aceasta, el ar fi fost revocat și deposedat de acțiuni. Rotaru a mai declarat că a pierdut în instanțețe moldovenești toate dosarele ce țin de reabilitarea acțiunilor de la Gemenii și s-a adresat la CEDO. „Deși a acceptat să îmi examineze plângerile, instanța de la Strasbourg evită să se pronunțe de ani buni pe marginea acestui caz. Am adresat o plângere și președintelui Curții, mi s-a promis că vor lua o decizie, dar se bate pasul pe loc”, a declarat avocatul.

    Ilie Rotaru a fost condamnat, la 26 iunie 2017, de către Judecătoria Chișinău împreună cu alți trei presupuși complici. Avocatul a fost găsit vinovat că l-a deposedat pe un businessman din Belgia de un imobil cu suprafața de 360 de metri pătrați și un teren aferent amplasat în Bălți, evaluat la 40.000 de euro. Potrivit sentinței, în anul 2009, cetățeanul belgian s-a adresat avocatului Rotaru pentru servicii juridice, iar apărătorul i-ar fi cerut să semneze hârtii în alb.

    Astfel, avocatul a făcut angajări fictive la întreprinderea belgianului. Ulterior, Rotaru l-a acționat în judecată pe investitorul străin, invocând datorii salariale de peste 12.000 de euro și a obținut câștig de cauză. Instanța a acceptat o tranzacție de conciliere în urma căreia cetățeanul belgian a cedat imobilul din Bălți în contul datoriei.

    Rotaru ne-a comunicat că a atacat sentința în instanța ierarhic superioară, însă Curtea de Apel Chișinău ar tergiversa examinarea dosarului. Avocatul a mai comunicat că organele de drept din Republica Moldova i-ar fi intentat mai multe dosare penale la comanda lui Petro Poroșenko, Vladimir Voronin și Vladimir Plahotniuc. După sentința pronunțată în acest caz, Rotaru a fost anunțat în urmărire generală, în primăvara anului 2017.

    Alexandru Stoianoglo este jurist și politician găgăuz, care a deținut funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova în 2009–2010 și 2010–2014, în cadrul fracțiunii Partidului Democrat din Moldova (PDM). A fost vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova (2009–2010), iar în al doilea mandat de deputat a fost președinte al Comisiei parlamentare pentru securitatea statului, apărare și ordine publică. În anii 2007–2009, a activat ca avocat la Biroul individual de avocați „Alexandr Stoianoglo” și a fost membru al Uniunii avocaților din Moldova. În anii 2011–2014, a fost șeful Grupului de prietenie dintre Parlamentul Republicii Moldova și Duma de Stat a Federației Ruse.

    În perioada 1992–1995, a fost stagiar, ajutor de procuror, procuror de sector, procuror șef de sector, procuror al Secției supraveghere generală, procuror superior al secției în cadrul Procuraturii municipiului Chișinău. În 1995–2001, a fost procuror al UTA Găgăuzia, iar în perioada 2001–2007, a fost adjunct al Procurorului General al Republicii Moldova.

    La alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, Stoianoglo nu a fost inclus pe listele PDM. În ianuarie 2015, a părăsit Partidul Democrat pentru a candida independent la funcția de bașcan al Găgăuziei. Stoianoglo a candidat independent la funcția guvernator al UTA Găgăuzia de două ori, în 2006 și în 2015, dar de fiecare dată a pierdut din primul tur.

    Maxim Gropa este procuror în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, începând cu 1 august 2016. Până la reformarea Procuraturii, a fost procuror în Secţia exercitare a urmăririi penale în cauze de criminalitate organizată şi excepţionale din cadrul Procuraturii Generale. Maxim Gropa este nașul de cununie al procurorului general-adjunct, Mircea Roșioru.

    Gropa a ajuns în atenția presei cu dosarul pornit pe numele autorității criminale Vladimir Moscalciuc, alias Makena, finalizat în 2012, cu condamnarea la ani grei ai lui Moscalciuc și încă a cinci complici din gruparea sa. În acest dosar au fost puși sub învinuire și 15 angajați din sistemul penitenciar. Ana Ursachi, avocata unor persoane implicate în dosar, nota că acuzarea celor 15 angajați din cadrul DIP era de fapt o răzbunare personală a procurorului Maxim Gropa, care nu era coordonată cu conducerea superioară a Procuraturii Generale.

    În 2013, Maxim Gropa a intentat un alt dosar penal pe numele lui Moscalciuc și a membrilor grupării sale, pentru șantaj și maltratarea deținuților. Dosarul se află de mai bine de trei ani în instanța de fond. Martorii, majoritatea deținuți, refuză să facă declarații în instanță pe motiv că procurorii nu le-au garantat protecție.

    Potrivit declarației de avere pentru anul 2018, procurorul Gropa, care are un salariu lunar de 27,7 mii de lei, pare să ducă un trai modest. Omul legii a declarat a patra parte dintr-un apartament de 70 de metri pătrați și un automobil Opel Zafira, produs în 2005, procurat în 2010 cu doar trei mii de lei. 

    Veaceslav Soltan este procuror. În toamna anului 2010, a fost numit procuror șef al Secției tehnologii informaționale și investigații ale infracțiunilor în domeniul informaticii al Procuraturii Generale. Ulterior, după reformarea Procuraturii, prin Ordinul procurorului general a fost numit în funcția de procuror, șef-interimar al Secţiei tehnologii informaţionale şi combaterea crimelor cibernetice în cadrul Procuraturii Generale. Un an mai târziu, în iulie 2017, a fost numit șef al secției respective pentru un mandat de cinci ani.

    Conform Hotărârii Colegiului de evaluare a performanţelor procurorilor din 28 aprilie 2017, în rezultatul evaluării extraordinare a performanțelor procurorului Veaceslav Soltan, media punctajului total oferit constituie 88,1, fiindu-i atribuit calificativul „Foarte bine”. Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor, care l-a evaluat, în iulie 2017, i-a atribuit un punctaj final de 144,6.

    Potrivit declarației de avere pentru 2018, Soltan a avut venituri de 453 de mii de lei din salarii și indemnizații, diurne în mărime de 3.735 de euro și alte 10 mii de lei din vânzarea unui automobil. Procurorul are în proprietate un teren de nouă ari care i-a fost donat, un apartament de 70,6 metri pătrați, cumpărat în 2012, cu 340 de mii de lei, precum și un automobil de marcă Toyota, achiziționat în 2018, cu 100 de mii de lei.

    Eduard Bulat este adjunctul procurorului general. Anterior a deținut funcția de procuror-șef al Secției politici, reforme și management al proiectelor din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale. Activează în organele procuraturii, din 1994.

    Numele lui Bulat apare într-un articol publicat pe portalul Moldova Curată, în care se menționează că procurorul investește anual sute de mii de lei în construcția unui apartament, iar sumele depășesc veniturile sale oficiale. Este vorba despre un apartament dintr-un bloc situat pe strada Melestiu din Capitală, în care au primit locuințe, la jumătate de preţ, mai mulţi procurori. Bulat a indicat, în declaraţia sa de venituri şi proprietăţi, că a plătit, începând cu 2011, sute de mii de lei companiei care construia un bloc de apartamente. Astfel, în iunie 2011, a plătit 155.288 de lei, în decembrie 2011 – 109.542, în iunie 2012 – 140.980 şi în noiembrie 2014 – 351.588. El a făcut aceste plăți în condițiile în care a trecut în declarație un salariu anual de 130.519 de lei pentru 2014. El a explicat că îşi achită apartamentul dintr-un împrumut pe care i l-a acordat, fără dobândă, sora sa, aflată peste hotare.

    Eduard Bulat a mai apărut în lista procurorilor care dețin una sau mai multe locuinţe, dar au fost incluşi în lista beneficiarilor de apartamente la preţ preferenţial.

    În declarația de avere și interese personale pentru 2018, Bulat indică un salariu mediu lunar de peste 30 de mii de lei. El a trecut pe hârtie două apartamente și un garaj, chiar dacă afirmă că nu deține vreo mașină. Totuși, din 2012, conduce un Volvo XC90, fabricat în 2009, în baza unor acte de posesie.

    Ruslan Cașu este procuror din 2004, după ce a absolvit facultatea de drept a Universităţii de Studii Umanistice din Moldova. După ce şi-a obţinut diploma de licenţă, Ruslan Caşu a activat la Procuratura din raionul Hânceşti, apoi a fost transferat la Procuratura de nivelul Curţii de Apel Chişinău. De asemenea, acesta a activat în mai multe secţii în cadrul Procuraturii Generale: Secţia control al urmăririi penale, Secţia judiciar-penală, Secţia exercitare a urmăririi penale în cauze de criminalitate organizată şi excepţionale. Ulterior, Caşu a ajuns procuror în Procuratura sectorului Ciocana din Chişinău. În 2011, Ruslan Caşu a fost învinuit de îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor de serviciu la reprezentarea învinuirii pe o cauză penală, după ce nu a atacat o hotărâre a Curţii de Apel Chişinău. Colegiul Disciplinar însă a ajuns la concluzia că acesta nu este vinovat. În 2012, pe numele lui Caşu a fost intentată o altă procedură disciplinară, pentru că, în iulie 2011, la ora 3 noaptea, în timp ce se afla într-un local a inițiat un conflict în urma căruia a fost nevoie de intervenția poliției. Colegiul disciplinar al Consiliului Superior al Procurorilor l-a sancţionat pe Ruslan Caşu cu „mustrare”.

    În 2015, Ruslan Cașu a fost, din nou, cercetat disciplinar, fiind, într-un final, declarat nevinovat după ce a audiat un medic în incinta unui spital, noaptea, în afara orelor de lucru, a scris ZdG.

    Ruslan Cașu a mai candidat pentru funcția de procuror general și în 2016. Jurnaliștii de la portalul Moldova Curată au scris că Ruslan Caşu a primit de la Primăria Capitalei suma de circa 878 de mii de lei, în urma unei tranzacţii de împăcare într-un litigiu legat de repartizarea unui apartament. Procurorul spune că municipalitatea îi era datoare încă din anul 2009, atunci când a câştigat procesul la Curtea Supremă de Justiţie.

    Ruslan Popov este șeful Secției analiză criminologică, avizare și propuneri de legiferare din cadrul Direcției  politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale. Cumătru cu Valeriu Gurbulea, fost procuror general în perioada guvernării comuniste, Ruslan Popov a condus, începând cu 2010, până în ianuarie 2013 Direcţia control al urmăririi penale şi asistenţă metodică din cadrul Procuraturii Generale. Ulterior, a fost șef interimar la Procuratura Anticorupție, suspendat pentru puțin timp din funcţia respectivă, după ce a fost demarat pe numele său un dosar penal pentru că nu a declarat, timp de aproape șapte ani, o casă de milioane din Mileştii Mici.

    anchetă CIJM din mai 2015, realizată în comun cu ZdG, dezvăluie că CNI (actuala Autoritate Națională de Integritate, n.r.) s-a autosesizat după ce presa a scris despre casa lui Popov, iar în septembrie 2013, printr-un act de constatare, membrii Comisiei au consemnat că procurorul a indicat în declaraţie „date inexacte şi incomplete”. Ulterior, colegii acestuia au iniţiat un dosar penal care, la scurt timp, a fost clasat, iar Ruslan Popov, promovat într-o nouă funcţie. Asta după ce, din cauza dosarului penal, nu i s-a permis să candideze la funcţia de şef al Procuraturii Anticorupţie.

    În octombrie 2014, Popov a fost numit adjunct al şefului Procuraturii Ciocana, iar în 2016 – şef al instituţiei respective. Până la 19 decembrie 2017, a fost timp de patru ani membru al Consiliului Superior al Procurorilor. În octombrie 2017, a fost desemnat membru al Grupului de monitorizare a Strategiei Naţionale de Integritate pentru 2017–2020.

    O altă anchetă CIJM din aprilie 2014 arată că Ruslan Popov a semnat, în 2006, un contract de investiţii pentru un apartament la preţ redus cu o suprafaţă de 112 metri pătrați. Asta în condiţiile în care avea deja o vilă cu două nivele la 13 km distanţă de Chişinău.

    În iulie curent, portalul Anticoruptie.md a scris că procurorul Popov a depus o cerere la CSM pentru a fi evaluat de Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor și de Colegiul pentru selecţie și cariera judecătorilor pentru a accede în funcția de magistrat.

    În declarația de avere pentru anul 2018, Ruslan Popov declară o casă de locuit cu suprafața de 211,8 metri pătrați, estimată la 111,7 mii de lei, și un apartament de 122,8 metri pătrați, estimat la 52,7 mii de euro. În 2017, omul legii a procurat două automobile noi de model Hyundai Santa Fe. Achiziția l-a costat 1 milion 245,8 mii de lei. În 2018, Ruslan Popov a mai cumpărat un automobil de model Toyota Corola, produs în 2006, care l-ar fi costat 10 mii de lei. În 2019, omul legii a devenit proprietarul a 14 terenuri agricole, care l-au costat 114 mii 835 de lei. Tot în 2019 , Ruslan Popov s-a pricopsit cu un milion 50 de mii de lei după ce a vândut apartamentul și două locuri de parcare de pe strada Melestiu, procurat la preț redus câțiva ani în urmă.

    Alexandru Rața a ajuns la șefia Procuraturii raionului Strășeni în anul 2010, când a concurat cu alte două persoane. În 2014, Comisia Națională de Integritate (CNI) a pornit o procedură de control pe numele procurorului de Strășeni, după ce s-a autosesizat în urma unei investigații a Ziarului de Gardă. Potrivit anchetei, procurorul nu ar fi indicat în declarația de avere, pentru anul 2012, o casă cu două nivele. În anchetă se mai arăta că soția procurorului conduce o mașină scumpă, BMW X5. Alexandru Rața a spus că vehiculul este în folosința soţiei sale, și nu în proprietate, și că familia sa nu deține niciun automobil. 

    La 22 mai 2014,CNI a constatat că Alexandru Rața a încălcat regimul juridic al declarării veniturilor și proprietății și a trimis actul constatator Procuraturii Generale.CNI a descoperit că Alexandru Rața nu a declarat un teren, două construcții, două conturi bancare, împrumutul de la o bancă comercială și calitatea de fondator a soției sale la o societate comercială.

    În mai 2016, Alexandru Rața, a fost reales în funcție pe un termen de 5 ani în urma unui concurs public la care el a fost singura candidatură.

    În martie 2019, Procuratura Generală i-au cerut lui Rață să plece benevol din funcția de șef al Procuraturii Strășeni, fiindu-i incriminate gestionarea proastă a mai multor cauze penale, dar și interese pecuniare care-l legau de anumite dosare.

    Vsevolod Ivanov este procuror în Procuratura municipiului Chișinău, Oficiul Râșcani, de la sfârșitul lunii decembrie 2016. Anterior, timp de șase ani a activat în cadrul Procuraturii Anticorupție, după ce, în iulie 2010, a fost numit să asigure interimatul funcției de procuror, șef-adjunct al Secției combaterea corupției în cadrul PA. În privința lui Vsevolod Ivanov au fost intentate, de-a lungul timpului, mai multe proceduri disciplinare. În septembrie 2013, Ivanov a fost cercetat disciplinar pentru încălcarea Codului de etică al procurorului, precum şi încălcarea prevederilor referitoare la incompatibilităţile şi interdicţiile care îi privesc pe procurori. Conform hotărârii Colegiului disciplinar, din 22 noiembrie 2013, însă, procedura disciplinară în privinţa procurorului a fost încheiată pe motivul inoportunităţii aplicării sancţiunii disciplinare. Ulterior, pentru comiterea mai multor abateri disciplinare la investigarea unei cauze penale din gestiunea Procuraturii Anticorupţie, Vsevolod Ivanov a fost pedepsit disciplinar cu „mustrare”, la 14 februarie 2014. Urmare a sancțiunii disciplinare aplicate, procurorul Ivanov a pierdut interimatul funcției de adjunct al procurorului în Procuratura Anticorupție.

    Presa a scris, în acest context, că în octombrie 2013, oamenii legii au pornit o anchetă în baza unei bănuieli rezonabile de comitere a infracţiunilor de trafic de influență și corupere pasivă în proporții mari în care era vizat Ivanov. Un cetățean s-ar fi plâns la Procuratura Anticorupție că un angajat al Centrului Național Anticorupție îi cere bani pentru a nu iniţia investigaţii pe faptul efectuării unor transferuri „dubioase” de bani. Deși reclamantul avea drept probă o înregistrare telefonică care-l încrimina pe ofițerul CNA, procurorul Vsevolod Ivanov nu ar fi înregistrat corespunzător plângerea cetățeanului și nu ar fi examinat înregistrările convorbirilor telefonice. Ulterior, Ivanov ar fi încercat să obțină 30 de mii de euro, printr-un intermediar, de la ofițerul CNA care fusese „turnat” la Procuratură, pentru a nu iniția investigații în baza plângerii depuse pe numele său.

    Numele lui Ivanov a apărut anterior și într-o investigație realizată de Jurnal TV, care dezvăluia că procurorul și-a luat la preţ redus un apartament de 87 de metri pătraţi în „blocul procurorilor”, deşi avea în proprietate alte trei apartamente.

    În declarația de avere pentru 2018, Ivanov a trecut venituri de 238 de mii de lei din salariu, trei terenuri agricole, patru apartamente, evaluate total la puțin peste un milion de lei și un automobil de model Honda CR V, cumpărat în 2016, cu nouă mii de euro.

    Serghei Perju este avocat. Și-a obținut licența de apărător, la 15 ianuarie 2018. Alte date despre acest candidat nu sunt disponibile.

    Tudor Andronic este judecător. În perioada octombrie 1995 - aprilie 1996, a fost grefier la Judecătoria Râșcani, municipiul Chișinău. Ulterior, timp de un an și jumătate, a fost stagiar în cadrul acestei instanțe. În iunie 1998, a fost numit judecător la Judecătoria Ungheni, funcție pe care a deținut-o până în iulie 2003. În perioada 2008-2014, a fost avocat. S-a întors în magistratură în martie 2014, când a fost numit judecător la Judecătoria Strășeni, până la atingerea plafonului de vârstă. 

    Prin Hotărârea din 3 iunie 2016, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul „Bine”, Andronic acumulând un total de 84 de puncte.

    În declarația de avere pentru 2018, Tudor Andronic a trecut venituri din salariu egale cu 195 de mii de lei. Judecătorul are în proprietate cinci terenuri agricole, cu suprafața totală de 2,7 hectare, dar nu deține nicio locuință și niciun automobil.

    Ion Vicol este fost procuror. Potrivit unei anchete a ziarului Timpul, din martie 2010, Vicol a fost singurul procuror care în aprilie 2009, a refuzat să execute ordinul lui Vasile Pascari, fostul prim-viceprocuror general, de a înregistra reţinerea protestatarilor şi de a solicita judecătorilor să-i condamne în comisariate. Ulterior, Vicol a fost „rugat” să-și prezinte demisia.

    Artur Lupașco este procuror. În octombrie 2010, a fost numit acuzator în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău. În septembrie 2017, a fost numit în funcția de procuror în Procuratura municipiului Chișinău.
    Conform declarației de avere pentru 2018, procurorul a încasat anul trecut venituri în mărime de 324 de mii de lei. El are în proprietate un apartament de 120 de metri pătrați, cumpărat în 2015, evaluat la 777 de mii de lei, și o casă de locuit de 100 de metri pătrați, obținută prin moștenire. Din 2012, Lupașco are în posesie un Mercedes, evaluat la doar 5.000 de lei (!).

    Vladimir Adam este procuror. În iulie 2013, a fost numit în funcția de procuror, Șef al Secției judiciar penale din cadrul Procuraturii Generale. La 1 august 2016 a fost desemnat în funcția de procuror-șef al Secției unificare a practicii din domeniul reprezentării învinuirii în instanțele de judecată din cadrul Procuraturii Generale. 

    Pentru activitate îndelungată în organele procuraturii, contribuţie la asigurarea legalităţii şi ordinii de drept şi înalt profesionalism, prin Decretul Președintelui Republicii Moldova, la 29 ianuarie 2015, i s-a conferit Medalia „Meritul Civic”. 

    Potrivit Hotărârii din 7 decembrie 2018, Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor a aprobat rezultatul final al evaluării procurorului Vladimir Adam, care a obţinut punctajul final de 144,5. 

    În declarația de avere și interese personale pentru 2018, Vladimir Adam a indicat venituri de 465 de mii de lei și compensații pentru investigații și tratament în mărime de 44 de mii. Procurorul a mai raportat un teren intravilan de 11 ari, evaluat la 593 de mii de lei, o casă de locuit de 113,7 metri pătrați, cumpărată în 2000, cu 593 de mii de lei și două apartamente, de 50,9 metri pătrați, evaluat la 310 mii de lei, respectiv cu suprafața de 86,4 metri pătrați, cumpărat în 2016, cu 518 mii de lei. Adam conduce un Mercedes în valoare de 180 de mii de lei.

    Gheorghe Malic este fost procuror, anterior a lucrat în Ministerul de Interne, iar la moment activează în avocatură. A deținut funcția de șef al Direcţiei generale urmărire penală a Inspectoratului General al Poliţiei al MAI. În trecut, acesta a deţinut mai multe funcţii de conducere în cadrul Procuraturii Generale a Republicii Moldova. Ulterior, a fost avocat în cadrul Biroului asociat de avocaţi „Pro-Dreptate” din Chişinău, iar în perioada 2009 – 2013 a ocupat fotoliul de şef al Departamentului urmărire penală al MAI. Dintre dosarele de rezonanță la care participă ca apărător pot fi remarcate dosarele penale în care sunt învinuiți fostul primar de Chișinău, Dorin Chirtoacă, și fostul deputat democrat, Iurie Bolboceanu.

    Vladislav Gribincea este preşedinte al Centrului de Resurse Juridice din Moldova, din anul 2010. El activează în sectorul non-guvernamental, din anul 2002. Experienţa lui ţine, în principal, de reformarea justiţiei şi Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului. Candidatul a fost implicat în calitate de expert în elaborarea Strategiei de Reformare a Sectorului de Justiţie pentru anii 2011-2016, precum şi în reformarea legislaţiei moldoveneşti cu privire la organizarea judecătorească, procedura civilă şi procedura penală. A condus grupul de experţi care a elaborat legislaţia privind reformarea procuraturii din Republica Moldova. El a mai participat în elaborarea Legii cu privire la libertatea de exprimare şi a Legii cu privire la Agentul Guvernamental.

    Vladislav Gribincea este avocat, iar începând cu anul 2002, reprezintă reclamanţii în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. În anul 2005, el a absolvit Programul Chevening la Universitatea din Nottingham, Marea Britanie.

    „Am fost acuzat că doar dau sfaturi. Vreau să confirm că legile promovate sunt bune și pot da rezultate dacă sunt aplicate pe bune”, a comentat Gribincea decizia de a candida pentru funcția de procuror general.

    Ștefan Gligor este licențiat în drept internațional public la ULIM, a făcut Studii Europene Interdisciplinare la Colegiul Europei din Polonia. Deține licență de avocat. Din ianuarie 2017, este director de programe în cadrul CPR Moldova. Este activist civic și expert în politici publice. Într-un interviu oferit pentru postul de televiziune TV8, Ștefan Gligor a declarat că un procuror general nu va putea face nimic dacă nu va avea suportul legislativ al Parlamentului și fără susținerea unor ministere.

    Oleg Crîșmaru este procuror în Procuratura raionului Basarabeasca. Pe portalul declarațiilor de avere al ANI lipsesc declarațiile de avere și interese personale ale procurorului.

    Octavian Bodareu este procuror în Procuratura de Circumscripție Bălți. Anterior a fost numit în funcția de procuror în Procuratura de nivelul Curții de Apel Bălți, de unde a fost suspendat, între 2013 și 2015, în legătură cu urmarea cursului de formare profesională în cadrul Universităţii Brandeis, S.U.A. La 2 aprilie 2015, este reîncadrat în funcția de procuror în Procuratura de nivelul Curții de Apel Bălți. La 21 noiembrie 2017, a fost reîncadrat în funcția de procuror în Procuratura de Circumscripție Bălți.

    Potrivit declarației de avere și interese personale pentru 2018, procurorul a încasat venituri de 222 de mii de lei. El a trecut pe hârtie patru terenuri agricole cu suprafața totală de 4,7 hectare și patru loturi intravilane, cu suprafața totală de un ar. Procurorul are în proprietate un apartament de 58,6 metri pătrați și un garaj, unde adăpostește o Honda CRV, cumpărată anul trecut cu 5.500 de euro. În depozitele bancare, Bodareu păstrează 142 de mii de lei și 7.500 de dolari.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Procurorii Igor Popa și Ruslan Popov rămân în componența Consiliului Institutului Național al Justiției

    Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a respins vineri cererea ministrei Justiției privin revocarea procurorilor Igor Popa și Ruslan Popov din funcția de membri ai Consiliului Institutului Național al Justiției. Ministra Olesea Stamate a invocat  „semne de întrebare semnificative vizavi de intergitatea și reputația acestora” și faptul că „ambele persoane nu ar corespunde criteriilor de imagine reproșabilă”.

    Unii membri ai CSP au propus ca acest subiect să fie examinat în prezența procurorilor vizați și că revocarea lor necesită probe concrete.  

    Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a respins vineri cererea ministrei Justiției privin revocarea procurorilor Igor Popa și Ruslan Popov din funcția de membri ai Consiliului Institutului Național al Justiției. Ministra Olesea Stamate a invocat  „semne de întrebare semnificative vizavi de intergitatea și reputația acestora” și faptul că „ambele persoane nu ar corespunde criteriilor de imagine reproșabilă”.

    Unii membri ai CSP au propus ca acest subiect să fie examinat în prezența procurorilor vizați și că revocarea lor necesită probe concrete.  

    Centrul de Investigații Jurnalistice a scris despre procurorul Igor Popa că a fost implicat în decursul carierei sale în mai multe scandaluri și, cu toate astea, a fost mereu promovat. Din 2002 până în 2010, el a ocupat mai multe funcţii importante în Secţia exercitare a urmăririi penale în cauze excepţionale ale Procuraturii Generale, ajungând şeful subdiviziunii. În această perioadă, omul legii a ajuns în atenţia opiniei publice pentru faptul că el şi subalternii săi au fost cei care s-au ocupat de dosarele mai multor politicieni incomozi. În aprilie 2009, el a fost în fruntea unui grup de procurori care s-a ocupat de dosarele manifestanților.

    În perioada în care a fost șef al Procuraturii Râşcani din mun. Chișinău, Igor Popa a fost criticat pentru că subalternii săi au pornit dosare penale pe numele activiştilor incomozi. Popa este membru al Consiliului Institutului Naţional al Justiţiei, instituţie prin care, obligatoriu, trec toţi viitorii judecători şi procurori, dar şi membru al Colegiului de calificare al procurorilor.

    Și procurorul Ruslan Popov a fost vizat în materialele CIJM. Anticoruptie.md a scris că Popv este cumătru cu Valeriu Gurbulea, procuror general în perioada guvernării comuniste. El a condus în 2009 Direcţia control al urmăririi penale şi asistenţă metodică din cadrul Procuraturii Generale.

    După demisia lui Gurbulea, în 2010, Ruslan Popov a fost retrogradat, fiind numit procuror de rând în sectorul Ciocana al capitalei. În 2013, Popov a fost promovat, fiind numit şef interimar al Procuraturii Anticorupţie. El a fost suspendat pentru scurt timp din funcţia respectivă, după ce a fost pornit pe numele său un dosar penal pentru că nu a declarat, timp de aproape șapte ani, casa de milioane din Mileştii Mici

    Popov a reuşit să scape de pedeapsa penală şi, în octombrie 2014, a fost numit adjunct al şefului Procuraturii Ciocana, iar în 2016 – şef al instituţiei respective. Până la 19 decembrie 2017, a fost timp de patru ani membru al Consiliului Superior al Procurorilor. În octombrie 2017, a fost desemnat membru al Grupului de monitorizare a Strategiei Naţionale de Integritate pentru 2017–2020. 
    Sursa: zdg.md

  • Утаивший свое многомиллионное состояние прокурор хочет стать судьей

    Прокурор Руслан Попов, глава отдела криминологического анализа при Генеральной прокуратуре, намерен стать судьей. При этом на протяжении семи лет он утаивал свое миллионное состояние. Он подал заявление в Высший совет магистратуры для оценки Коллегией по оценке работы судей и Коллегией по отбору и карьере судей. Члены ВСМ должны принять решение на заседании 30 июля.

    Прокурор Руслан Попов, глава отдела криминологического анализа при Генеральной прокуратуре, намерен стать судьей. При этом на протяжении семи лет он утаивал свое миллионное состояние. Он подал заявление в Высший совет магистратуры для оценки Коллегией по оценке работы судей и Коллегией по отбору и карьере судей. Члены ВСМ должны принять решение на заседании 30 июля.

    Руслан Попов был временно исполняющим обязанности главы Антикоррупционной прокуратуры в 2013 году. На короткий период времени он был отстранен от должности, поскольку на его имя было возбуждено уголовное дело, так как он на протяжении семи лет не декларировал дом, стоимостью в миллионы леев, в Милештий Мичь.

    Попову удалось избежать уголовного наказания и в октябре 2014 года он был назначен заместителем начальника прокуратуры столичного сектора Чеканы, а в 2016 году он стал главой этого ведомства. До 19 декабря 2017 года, в течение четырех лет, он был членом Высшего совета прокуроров.

    В октябре 2017 года он стал членом группы мониторинга Национальной стратегии по неподкупности  и борьбе с коррупцией на 2017–2020 годы. Он является кумом Валериу Гурбуля, бывшего генерального прокурора в период правления коммунистов. Руслан Попов, начиная с 2010 года и по января 2013 года возглавлял Управление уголовного розыска и методической помощи при Генеральной прокуратуре.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Salariile şi achiziţiile procurorilor şefi în 2018

    În 2018, procurorii șefi ai Procuraturii Generale, Procuraturii mun. Chișinău, Procuraturii Anticorupție și Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale au beneficiat de salarii lunare de peste 25 de mii de lei. Unii dintre ei și-au cumpărat mașini scumpe sau apartamente.

    ZdG a făcut o radiografie a declarațiilor de avere și interese ale procurorilor șefi pentru anul 2018 și vă oferă detalii despre salariile, dar și despre achizițiile declarate de aceștia.

    Eduard Harunjen, șeful Procuraturii Generale (PG), a declarat pentru 2018 un salariu lunar de 33 de mii de lei (393 mii de lei anual). Alți 6,4 mii de lei, procurorul general i-a indicat ca venit de la Universitatea de Stat din Moldova (USM). Eduard Harunjen a făcut o singură achiziție în 2018. El și-a cumpărat o motocicletă Yamaha, fabricată în 1999, pentru care a plătit 25 de mii de lei. Anterior, procurorul general declara că, din copilărie, e pasionat de motociclete.

    În 2018, procurorii șefi ai Procuraturii Generale, Procuraturii mun. Chișinău, Procuraturii Anticorupție și Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale au beneficiat de salarii lunare de peste 25 de mii de lei. Unii dintre ei și-au cumpărat mașini scumpe sau apartamente.

    ZdG a făcut o radiografie a declarațiilor de avere și interese ale procurorilor șefi pentru anul 2018 și vă oferă detalii despre salariile, dar și despre achizițiile declarate de aceștia.

    Eduard Harunjen, șeful Procuraturii Generale (PG), a declarat pentru 2018 un salariu lunar de 33 de mii de lei (393 mii de lei anual). Alți 6,4 mii de lei, procurorul general i-a indicat ca venit de la Universitatea de Stat din Moldova (USM). Eduard Harunjen a făcut o singură achiziție în 2018. El și-a cumpărat o motocicletă Yamaha, fabricată în 1999, pentru care a plătit 25 de mii de lei. Anterior, procurorul general declara că, din copilărie, e pasionat de motociclete.

    Mircea Roșioru, adjunctul procurorului general, a raportat venituri de 397 mii de lei de la PG. Alți 33 de mii de lei, Roșioru i-a încasat de la Institutul Național al Justiției și de la USM. În 2018, adjunctul procurorului general a devenit, oficial, proprietarul unui apartament de 121 m.p. în care investise anterior. Tot anul trecut Roșioru și-a cumpărat un garaj și un spațiu nelocativ de 13 m.p.

    Și Igor Popa, adjunct al procurorului general, a raportat venituri similare pentru 2018 – 389 mii de lei. El mai declară un apartament de 60 de m.p., asupra căruia, de anul trecut, are drept de uz.

    Iurii Garaba, un alt adjunct al procurorului general, a avut în 2018 venituri salariale de 384 mii de lei. Familia sa a mai declarat venituri de 3720 de euro din darea în locațiune a unui apartament în Chișinău. Pe lângă salariu, Garaba a primit o pensie de 229 mii de lei, echivalentul a 19 mii de lei lunar.

    Șeful Procuraturii Anticorupție, Skoda Superb nouă, în posesie

    Viorel Morari, procurorul șef al Procuraturii Anticorupție (PA), a avut venituri salariale de 383 mii de lei (32 mii de lei lunar). Șeful PA a mai raportat venituri din diurne (3191 euro), iar partenera sa, o îndemnizație în valoare de 71 mii de lei de la Casa Națională de Asigurări Sociale și alți 3600 de RONI (15 mii de lei), îndemnizație de la Direcția Asigurări Sociale Vaslui. În 2018, familia Morari a intrat în posesia unei Skoda Suberb fabricată în 2018. Automobilul nu l-a costat însă nimic pe șeful PA, mașina fiind doar în gestiunea familiei sale.

    Adriana Bețișor, adjuncta procurorului șef al PA, a avut venituri salariale similare, de 363 mii de lei. 1220 de euro, Bețișor i-a primit ca și diurnă. Soțul ei a raportat venituri salariale de 345 mii de lei, bani proveniți de la Serviciul Fiscal de Stat și de la Serviciul Vamal. În 2018, familia Adrianei Bețișor a devenit proprietara oficială a unei Skoda Octavia, pe care anterior o deținea în folosință. În declarația de avere și interese, valoarea mașinii este de 103 mii de lei. Valoarea sa de piață este însă aproape dublă.

    Eduard Varzar, alt adjunct al șefului PA, a avut în 2018 un venit salarial de 275 mii de lei. Familia acestuia a mai obținut, din îndemnizații de paternitate sau de îngrijirea copilului, alți 50 de mii de lei. În 2018, soții Varzar au achiziționat un teren agricol cu o suprafață de 0,5 ha și un automobil Toyota Prius, fabricat în 2010. Tot în 2018, soții Varzar au trecut cu traiul într-un apartament de 93 m.p, în urma unui contract de locațiune.

    Vitalie Ciudin, adjunctul procurorului șef al PA responsabil de zona de sud a R. Moldova, a avut venituri salariale de 380 mii de lei. Pe parcursul anului trecut, Ciudin nu a făcut achiziții. Un alt adjunct, Serghei Gavajuc, responsabilul de zona de nord, a raportat venituri salariale de 331 mii de lei. Alți 420 mii de lei, familia Gavajuc i-a obținut în urma unor contracte de locațiune, diurne sau îndemnizații. În 2018, aceștia au cumpărat un Mercedes, fabricat în 2012, plătind 150 mii de lei.

    Salarii de 30 de mii pentru șefii de la PCCOCS

    Nicolae Chitoroagă, șeful Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), a avut în 2018 venituri salariale de 386 mii de lei (32 mii de lei lunar), ridicând lunar și o pensie de aproximativ 8 mii de lei (94 mii de lei anual). În 2018, șeful PCCOCS nu a făcut cumpărături.

    Vitalie Busuioc, adjunct la PCCOCS, a declarat venituri salariale de 359 mii de lei. Din două tranzacții de vânzare/cumpărare și din îndemnizația de îngrijire a copilului, familia Busuioc a mai obținut 220 mii de lei. Aceștia au cumpărat, în 2018, un garaj de 48 m.p. și un autoturism Toyota RAV 4 (anul fabricației – 2017).

    Valeriu Bodean, alt adjunct al PCCOCS, a raportat venituri salariale de 379 mii de lei. Familia Bodean nu declară nicio mașină și nu a făcut achiziții pe parcursul anului 2018.

    Și Lucreția Zaharia, adjunctă la PCCOCS, nu a făcut achiziții în 2018. Ea a indicat în declarația de avere și interese pentru 2018 un venit de 364 mii de lei din salariu și 7 mii de lei de la INJ.

    În schimb, Vasile Stoinov, al patrulea adjunct al PCCOCS, și-a cumpărat în 2018 o locuință de 80 m.p.. Acesta a declarat un venit din salariu de 370 mii de lei.

    Veniturile declarate de șefii Procuraturii mun. Chișinău

    Ștefan Șaptefraț, șeful Procuraturii mun. Chișinău, a avut în 2018 venituri salariale de 256 mii de lei. Din 2018, Șaptefraț deține în posesie un automobil Volvo, fabricat în 2015.

    Corneliu Bratunov, adjunctul șefului procurorului de Chişinău şi şeful Oficiului Râşcani al instituţiei, a raportat un venit salarial de 254 mii de lei. În 2018, acesta și-a cumpărat un Hyundai produs în 2011. Soția sa, Oxana, a contractat un împrumut de 5 mii de euro de la un oarecare Igor Grigoriev. Banii trebuie rambursați până în 2021 la o rată a dobânzii de 0%.

    Roman Eremciuc, alt adjunct al Procuraturii mun. Chişinău, şeful Oficiului Centru, a primit, din salariu, 233 mii de lei. Familia Eremciuc a mai primit, din donații, 125 mii de lei – bani oferiți în cadrul unui „eveniment de familie”. Alți 90 de mii de lei, familia procurorului i-a obținut în urma vânzării unui automobil. Roman Eremciuc mai indică în declarația de avere și interese un bun imobil obținut în 2018, fără a oferi detalii despre suprafața acestuia sau despre tipul construcției.

    Marcel Cimbir, şeful Oficiului Botanica al Procuraturii Chişinău, a avut, din salariu, venituri de 258 mii de lei. În 2018, familia Cimbir a primit, în urma unui contract de cesiune de creanță gratuit, un apartament de 90 m.p.

    Skoda Superb din 2017 pentru șeful Oficiului Buiucani

    Eduard Maşnic, şeful Oficiului Buiucani și adjunct al procurorului Chişinăului, a avut venituri din salariu de 256 mii de lei. Soția sa, angajată la compania de construcții „ExFactor-Grup”, a raportat venituri de 230 mii de lei. În 2018, pentru suma de 315 mii de lei, Mașnic a devenit proprietarul unui automobil de marcă Skoda Superb, fabricat în 2017.

    Funcția de șef al Oficiului Ciocana al Procuraturii Chișinău pe parcursul anului 2018 a fost deținută de doi procurori. Până la 1 august, șef a fost Ruslan Popov, care deține acum funcția de șef al Secției avizare și propuneri de legiferare din cadrul PG. În 2018, acesta a declarat venituri salariale de 318 mii de lei. Anul trecut, Popov a vândut un apartament și două locuri de parcare în blocul pentru procurori, construit pe str. Melestiu, obținând în urma tranzacțiilor 1,05 milioane de lei. Popov a achiziționat, la început de 2019, un număr de 15 terenuri agricole și o Toyota Corolla, fabricată în 2006. Popov a mai indicat în declarația sa că bunica i-ar fi împrumutat fiului său, Alexandru, suma de 125 mii de lei. Împrumutul este scadent în anul 2030 și are o rată a dobânzii de 0%.

    Din august 2018, funcția de șef al Oficiului Ciocana al Procuraturii Chișinău este deținută, ca interimar, de procurorul Ion Munteanu. Acesta a raportat pentru 2018 venituri salariale de 336 mii de lei, fără a face achiziții importante.
    Sursa: zdg.md

  • Schimbări de personal la Procuratură: Promovare sau retrogradare?

    Oficiul Ciocana al Procuraturii mun. Chişinău are un nou şef. La aproape doi ani de la numirea în această funcţie, Ruslan Popov a fost înlocuit, subit, cu Ion Munteanu, procuror în cadrul Procuraturii Anticorupţie. Acesta a fost desemnat să ocupe interimatul funcţiei printr-un ordin al procurorului general, în timp ce Ruslan Popov a preluat, tot în calitate de interimar, funcţia de şef al secţiei avizare şi propuneri de legiferare, o entitate nou creată.

    Procuratura Generală (PG) nu a anunţat public despre aceste schimbări de personal. Acestea s-au produs la 1 august 2018. Atunci, prin ordinul procurorului general, Eduard Harunjen, Ruslan Popov, şeful Oficiului Ciocana din cadrul Procuraturii mun. Chişinău a fost numit în funcţia de şef interimar al secţiei avizare şi propuneri de legiferare din cadrul PG, secţie creată chiar în acea zi. Peste şase zile, pe 6 octombrie 2018, tot prin ordinul procurorului general, Ion Munteanu, care activa în Procuratura Anticorupţie, a fost instalat în funcţia de şef al Oficiului Ciocana, loc rămas vacant după plecarea lui Popov.

    Oficiul Ciocana al Procuraturii mun. Chişinău are un nou şef. La aproape doi ani de la numirea în această funcţie, Ruslan Popov a fost înlocuit, subit, cu Ion Munteanu, procuror în cadrul Procuraturii Anticorupţie. Acesta a fost desemnat să ocupe interimatul funcţiei printr-un ordin al procurorului general, în timp ce Ruslan Popov a preluat, tot în calitate de interimar, funcţia de şef al secţiei avizare şi propuneri de legiferare, o entitate nou creată.

    Procuratura Generală (PG) nu a anunţat public despre aceste schimbări de personal. Acestea s-au produs la 1 august 2018. Atunci, prin ordinul procurorului general, Eduard Harunjen, Ruslan Popov, şeful Oficiului Ciocana din cadrul Procuraturii mun. Chişinău a fost numit în funcţia de şef interimar al secţiei avizare şi propuneri de legiferare din cadrul PG, secţie creată chiar în acea zi. Peste şase zile, pe 6 octombrie 2018, tot prin ordinul procurorului general, Ion Munteanu, care activa în Procuratura Anticorupţie, a fost instalat în funcţia de şef al Oficiului Ciocana, loc rămas vacant după plecarea lui Popov.

    Popov: „Eu nu o văd ca pe o retrogradare”

    Sursele ZdG susţin că, la scurt timp după ce a fost creată, secţia condusă acum de Ruslan Popov nu avea niciun angajat, iar debarcarea lui Popov de la şefia Oficiului Ciocana ar putea avea legătură cu dosarele în care au fost vizaţi, în ultimul an, procurori din subordinea sa. În august 2017, Ivan Filimon a fost procurorul care l-a trimis în arest pe Andrei Braguţa, decedat ulterior în penitenciar, iar în ianuarie 2018, doi procurori ai Oficiului Ciocana, Roman Clim şi Evghenii Tifoi, au fost prinşi cu mită. Circulă, însă, şi ipoteza că Popov ar fi fost detaşat de la conducerea Oficiului Ciocana, pentru că ar fi refuzat să îndeplinească anumite indicaţii.

    Ruslan Popov a negat aceste ipoteze. „Am venit la PG la propunerea procurorului general, fiind un segment din activitate care nu era acoperit şi dânsul a gândit că aş fi persoana potrivită care să mă ocup de segmentul ăsta. Pentru mine, nicidecum această funcţie nu poate să fie o retrogradare. Fiecare vede în felul său. Eu nu o văd ca pe o retrogradare”, susţine Popov, într-o intervenţie pentru ZdG. „Absolut toate actele normative care se elaborează şi se adoptă în procuratură sunt lucrate de procurorii secţiei vizate. Absolut toate actele normative vizate, proiectele de legi, de hotărâri de Guvern, toate lucrările care au loc în cadrul diferitor grupuri de lucru, la Ministerul Justiţiei, în alte instituţii publice, se vor face cu participarea procurorilor acestei secţii”, explică Popov, menţionând că, în cadrul secţiei, activează cinci persoane. „Evident, secţia are angajaţi. Sunt trei procurori, un consultant şi un lucrător tehnic”.

    Procurorul general: „Eu această soluţie mi-am asumat-o”

    Cum a ajuns Ion Munteanu de la Procuratura Anticorupţie – şef interimar al Oficiului Ciocana al Procuraturii Chişinău? Eduard Harunjen, procurorul general al R. Moldova susţine că „a fost opţiunea procurorului general. Eu pe toţi procurorii îi cunosc. A fost opţiunea mea. E o soluţie de moment care urmează să satisfacă cerinţa instituţiei până la suplinirea funcţiei. Soluţia s-a bazat pe profesionalism, încrederea în persoane, încrederea în capacităţile profesionale, dar şi pe integritate. Eu această soluţie mi-am asumat-o”.

    Despre revocarea lui Ruslan Popov din funcţia deţinută, procurorul general a precizat că totul s-a produs benevol. „Nu poate fi vorba de o retrogradare. Sunt numiri de moment care urmează să acopere nişte necesităţi instituţionale de moment. După ce vor fi demarate concursurile, funcţiile vor fi ocupate conform rezultatelor concursurilor. Sigur că dl Popov, benevol, a venit în noua funcţie, altfel nici nu se putea. Secţia a fost creată prin ordinul procurorului general, iar această soluţie a fost acceptată de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Absolut nu au legătură dosarele penale (în care au fost implicaţi procurori de la Ciocana, n.r.) şi dl Popov. Dlui nu a fost vizat în aceste investigaţii. Dl Popov are o mare practică în controlul şi conducerea urmăririi penale”, a punctat Eduard Harunjen.

    Pedepsit disciplinar în 2010, dar încurajat şi premiat de fiecare dată în ultimii patru ani

    Ion Munteanu, noul procuror şef-interimar al Oficiului Ciocana din cadrul Procuraturii mun. Chişinău, care nu a răspuns la apelurile ZdG pentru a putea discuta la subiectul numirii sale în funcţie, este procuror din anul 2006. A activat anterior în Procuratura sect. Centru, mun. Chişinău, iar în 2009, numele său a figurat într-o procedură disciplinară intentată după reţinerea unui tânăr protestatar minor la 8 aprilie 2009, constatându-se că acesta, „neîntemeiat a înaintat la Judecătoria Centru demersul cu privire la aplicarea în privinţa minorului Cernei măsura preventivă „arestul preventiv”, iar ulterior că „încălcări analogice au fost admise de procurorul Munteanu şi în cazul reţinerii minorului Postica”. Acesta a fost pedepsit cu „avertisment” în mai 2010. Peste câteva luni însă, în iulie 2010 a fost numit procuror în Procuratura Anticorupţie. În martie 2013 a mers în concediu pentru îngrijirea copilului, pentru ca în mai 2014 să revină în funcţia deţinută.

    Conform magistrat.md, de la revenirea în funcţie, procurorul Munteanu a fost încurajat în mai multe rânduri. În august 2018, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a propus procurorului general „aplicarea măsurilor de încurajare în privinţa sa cu Medalia „Pentru serviciu impecabil”, Clasa III”. În 2017, „cu prilejul aniversării a XXVI-a de la proclamarea Independenţei R. Moldova, pentru îndeplinirea exemplară a obligaţiilor de serviciu, iniţiativă şi operativitate, CSP a propus procurorului general încurajarea sa cu „exprimarea mulţumirii”.

    În 2016, cu prilejul Zilei Lucrătorului Procuraturii, „luând în considerare rezultatele activităţii desfăşurate, indicatorii de performanţă calitativi şi cantitativi obţinuţi pe parcursul anului 2015, calităţile profesionale şi morale, CSP a propus procurorului general încurajarea sa cu Insigna de piept „Eminent al Procuraturii””. Tot în 2015, „pentru îndeplinirea exemplară a obligaţiilor de serviciu, iniţiativă şi operativitate, cu prilejul aniversării a XXIV-a de la proclamarea Independenţei R. Moldova”, CSP a propus procurorului general încurajarea lui Ion Munteanu cu „Diploma de Onoare a Procuraturii de categoria II”.

    Donaţiile de milioane primite de noul şef al Oficiului Ciocana în 2017

    ZdG a scris anterior că procurorul Ion Munteanu, care a gestionat în ultimul an şi jumătate dosarul licitaţiilor trucate în grădiniţele din Chişinău, a primit, în 2017, împreună cu soţia, donaţii impunătoare: 350 de mii de lei şi o casă de locuit cu o valoare cadastrală de 1,2 milioane de lei.Donaţiile au venit din partea socrilor săi, Valentin şi Elena Braşovschi, Valentin Braşovschi fiind fostul administrator al companiei de construcţii „Dansicons” SRL, una din cele mai cunoscute de pe piaţă, fondată de actualul deputat Iurie Dârda. Braşovschi a plecat de la companie în februarie 2017, familia sa fiind acum proprietara companiei „Ideal Construct”, acolo unde activează şi soţia procurorului Ion Munteanu, Natalia.

    Casa primită în dar de procurorul Ion Munteanu şi soţia sa, Natalia, se află în comuna Stăuceni, mun. Chişinău. Ea are două niveluri şi a fost construită de soţii Braşovschi în anii 2012-2013, fiind finalizată în octombrie 2013. Pe 26 iulie 2017, în urma unui contract de donaţie, ea ajunge în proprietatea Nataliei Munteanu. Imobilul are o suprafaţă oficială de 105,8 m.p. fiind ridicat pe un teren cu o suprafaţă de 5 ari. Din 2017, soţii Munteanu deţin şi conduc prin contracte de posesie două automobile Mercedes, unul fabricat în 2011, iar altul, în 2014, dar şi un Range Rover, fabricat în 2014. Natalia Munteanu, soţia procurorului, este fondatoare la „Activ Grup” SRL, cu activităţi în domeniul construcţiilor. „Au fost, pur şi simplu, donaţii pentru copii. Pur şi simplu, părinţii ne ajută. Ei îşi pot confirma veniturile, au afaceri. Casa au construit-o ei”, zicea Ion Munteanu, solicitat de ZdG.

    În 2013, Popov a fost suspendat din funcţie

    Ruslan Popov activează în organele Procuraturii încă din 1997, când şi-a început activitatea ca anchetator în Procuratura Leova. Consacrarea însă a cunoscut-o mai târziu. În 2009, a ajuns în cadrul Direcţiei control al urmăririi penale şi asistenţă metodică din cadrul Procuraturii Generale (PG), iar ulterior a devenit şef al acestei direcţii. În 2013, prin ordinul procurorului general de atunci, Ruslan Popov a fost delegat în funcţia de şef interimar al Procuraturii Anticorupţie.

    La scurt timp după ce a devenit şef interimar al Procuraturii Anticorupţie, ZdG a scris că acesta locuia într-un imobil cu două niveluri din Mileştii Mici, în apropiere de Chişinău. Ulterior, s-a constatat că Popov nu a indicat casa în declaraţiile sale cu privire la venituri şi proprietate, iar în octombrie 2013, pe numele său a fost deschis un dosar penal. În aceeaşi perioadă, Popov a fost suspendat din funcţie şi s-a retras din cursa pentru şefia Procuraturii Anticorupţie, competiţie în care s-a înscris iniţial. După ce concursul s-a încheiat, dosarul lui Ruslan Popov a fost însă clasat, acesta revenind în funcţie.

     

    În octombrie 2014, Popov a câştigat concursul pentru numirea în funcţia de şef al Procuraturii Ciocana, mun. Chişinău, iar în decembrie 2016, după reformarea Procuraturii, a fost numit în funcţia de adjunct al procurorului-şef al municipiului Chişinău, şef al oficiului Ciocana.

    Dacă în 2016, Popov cumpăra un BMW X5, în 2017 automobilul a fost vândut cu 998 de mii de lei. Un alt automobil, tot BMW X5, procurorul l-a vândut unui SRL, doar că pentru suma de 150 de mii de lei. Popov a vândut şi un Hyundai Tucson cu 14 mii de euro. A cumpărat, în schimb, un Hyundai Santa Fe, cu 506 mii de lei, şi un Hyundai Grand Santa Fe, pentru care a plătit 739,5 mii de lei.
    Sursa: ZDG.md

  • Ziua de naştere a procurorului general cu maşini de serviciu în timpul orelor de muncă. Explicaţiile protagoniştilor

    Marţi, 22 mai, mai mulţi şefi din cadrul organelor Procuraturii Generale (PG) au fost surprinşi de postul de televiziune Jurnal TV intrând în curtea casei procurorului general, pentru a-l felicita cu ocazia zilei sale de naştere. Acuzatorii au venit cu flori şi cadouri în plină zi de muncă. Mulţi dintre procurori au fost aduşi cu maşinile de serviciu şi aşteptaţi de către şoferi în timp ce îl felicitau pe şeful lor. Eduard Harunjen, procurorul general al R. Moldova, solicitat de ZdG, a precizat că nu vede o problemă în faptul că mai mulţi procurori l-au felicitat, în timpul orelor de serviciu. „Ei m-au telefonat şi m-au întrebat, pentru că eu, de ziua mea, care a fost pe 19 mai, eram peste hotare. Am primit câteva apeluri telefonice cu felicitări, le-am mulţumit. Apoi am fost întrebat dacă pot să le acord cinci minute pentru ca să mă felicite. Le-am zis, daţi-mi măcar jumătate de oră ca să pregătesc nişte tartine, ca să mă pregătesc, cât de cât, pentru că nu am avut posibilitate să mă pregătesc din timp”, susţine şeful PG.

     

    Marţi, 22 mai, mai mulţi şefi din cadrul organelor Procuraturii Generale (PG) au fost surprinşi de postul de televiziune Jurnal TV intrând în curtea casei procurorului general, pentru a-l felicita cu ocazia zilei sale de naştere. Acuzatorii au venit cu flori şi cadouri în plină zi de muncă. Mulţi dintre procurori au fost aduşi cu maşinile de serviciu şi aşteptaţi de către şoferi în timp ce îl felicitau pe şeful lor. Eduard Harunjen, procurorul general al R. Moldova, solicitat de ZdG, a precizat că nu vede o problemă în faptul că mai mulţi procurori l-au felicitat, în timpul orelor de serviciu. „Ei m-au telefonat şi m-au întrebat, pentru că eu, de ziua mea, care a fost pe 19 mai, eram peste hotare. Am primit câteva apeluri telefonice cu felicitări, le-am mulţumit. Apoi am fost întrebat dacă pot să le acord cinci minute pentru ca să mă felicite. Le-am zis, daţi-mi măcar jumătate de oră ca să pregătesc nişte tartine, ca să mă pregătesc, cât de cât, pentru că nu am avut posibilitate să mă pregătesc din timp”, susţine şeful PG.

     

    Marţi, 22 mai, ora 14.00. Postul de televiziune Jurnal TV filmează momentul în care o delegaţie formată din şapte procurori şi-au lăsat maşinile la câteva sute de metri şi au pornit pe jos spre casa şefului lor, Eduard Harunjen. Printre acuzatori, jurnaliştii i-au surprins pe Ştefan Şaptefraţ, şeful Procuraturii municipiului Chişinău, pe Vitalie Sibov, adjunctul lui, dar şi pe Corneliu Bratunov, şeful Oficiului Râşcani al Procuraturii Chişinău, Marcel Cimbir, şeful Oficiului Botanica, sau Eduard Maşnic, şeful Oficiului Buiucani al Procuraturii Chişinău. ZdG l-a identificat şi pe Ruslan Popov, şeful Oficiului Ciocana al Procuraturii Chişinău. Printre oaspeţi,Jurnal TV l-a surprins şi pe fostul procuror general Corneliu Gurin. El a ieşit din maşina sa cu o pungă în care se vedea că este un cadou şi a aşteptat la poarta lui Harunjen până i s-a deschis. Ulterior, câţiva procurori au fost aduşi cu maşinile de serviciu. Unii au venit cu flori, iar alţii cu daruri. Între timp, automobilele de serviciu îi aşteptau la poarta procurorului general. După aproximativ două ore, din casa lui Harunjen au ieşit şi angajaţii Procuraturii Municipale. Când au văzut echipa Jurnal TV, acuzatorii au luat-o la fugă. Procurorii au urcat în grabă în maşini şi au plecat, refuzând să discute cu reporterul de la Jurnal TV.

    Harunjen: Eu nu am invitat pe nimeni, nici nu eram pregătit

    Solicitat de ZdG, Eduard Harunjen a precizat că „nu a fost niciun chef, pentru că nu a chiuit nimeni şi nu a cântat nimeni”. „Nu am vrut să fiu la serviciu de ziua mea. Există nişte tradiţii, inclusiv în alte instituţii, când angajaţii pot să vină cu un buchet de flori, colectivul este pus într-o situaţie când ar trebui să vină, că altfel, ştiţi cum, pare straniu că şeful e la serviciu, iar tu să nu intri să-l feliciţi. Am vrut să evit asemenea momente pentru că nu sunt părtaş la asemenea chestiuni la serviciu. De asta mi-am luat liber. Nu am invitat pe nimeni, nici nu eram pregătit. Am vrut să stau acasă, singur. M-au telefonat câţiva prieteni de facultate, fiindcă, pe lângă cei cinci procurori pe care i-au luat la întrebări reporterii, au fost şi prieteni de familie, colegi de facultate, care lucrează în alte servicii. A fost şi procurorul general, Corneliu Gurin”, zice Harunjen.

    L-am întrebat dacă toţi cei veniţi la ziua sa de naştere au venit neinvitaţi. „Da, ei m-au telefonat şi m-au întrebat, pentru că eu, de ziua mea, care a fost pe 19 mai, eram peste hotare. Am primit câteva apeluri telefonice cu felicitări, le-am mulţumit. Apoi am fost întrebat dacă pot să le acord cinci minute, ca să mă felicite. Le-am zis, daţi-mi măcar jumătate de oră să pregătesc nişte tartine, ca să mă pregătesc, cât de cât, pentru că nu am avut posibilitate să mă pregătesc din timp. Nu am aşteptat aşa ceva. Au fost câţiva colegi de la Procuratură. Unii au fost în pauza de masă, dar alţii au fost şi după pauza de masă. Într-adevăr. Eu nu am numărat câte ore au fost. Au venit, am servit câte o cupă de şampanie, am stat, le-am mulţumit. Pentru mine a fost plăcută surpriza care mi s-a făcut, pentru că unii colegi nu au uitat de această sărbătoare şi au insistat să-i primesc, aşa cum eram, nepregătit”, spune procurorul general.

    Harunjen: „Procedură disciplinară? Împotriva cui?”

    Şeful PG susţine că „nu văd o problemă că acei procurori au venit în orele de serviciu” şi zice că este „gata, dacă e nevoie, să şi duc responsabilitate pentru faptul că i-am acceptat şi nu i-am alungat”. „Pentru procurorii-şefi nu-i o problemă. Dacă urmăriţi atent şi vă propuneţi să faceţi o investigaţie, să vedeţi când şefii de oficii părăsesc sediile, veţi vedea că este ora 7, ora 8. Eu, mai degrabă de ora 8, niciodată nu am ieşit din sediul Procuraturii. E o chestie normală, pentru că procurorii se reţin de multe ori după orele de serviciu, şi o oră, în timpul zilei de muncă, chiar dacă au făcut-o unii şi din contul prânzului, pentru că ei nu au fost la masă, nu este problemă, pentru că lucrul nu a suferit, nu s-a rupt niciun dosar penal. Nu este un exemplu pentru alţi procurori, e o situaţie care s-a întâmplat şi care cred că data viitoare nu se va mai repeta. Dacă voi mai fi procuror general, cred că data viitoare trebuie să fug undeva din ţară”, zice Harunjen.

    „Eu doar un lucru regret. Că nu am ştiut că sărmanii jurnalişti au stat la colţul străzii câteva ore, în automobil, în soare. Dacă ştiam, eram să insist să intre să bea măcar un pahar de suc, pentru că nu am avut multe bucate cu care să-i frapez, dar un pahar de suc, chiar le propuneam. De fapt, i-am invitat, dar nu au vrut să intre. Eram bucuros dacă intrau”, precizează procurorul general. Întrebat dacă, în acest caz, Inspecţia Procurorilor ar putea iniţia o procedură disciplinară pe numele celor care au lipsit de la serviciu, procurorul general a precizat că nu se va opune unei asemenea proceduri. „Procedură disciplinară? Împotriva cui? Nu-i o problemă. Eu nu sesizez nicio problemă. Dacă cineva consideră că s-a încălcat ceva, chiar îi rog să facă o sesizare, noi o vom transmite la Inspecţia Procurorilor, iar ea va decide dacă se va merge mai departe”, zice acesta. „Eu chiar pe nimeni nu am invitat. Dacă inviţi, trebuie să-i inviţi pe toţi, dar eu pe nimeni nu am invitat, că nu încap la mine toţi procurorii. Dvs. cunoaşteţi câţi procurori activează în Chişinău, câte procuraturi specializate avem, câţi şefi de secţii sunt în PG… aţi văzut că nu au fost nimeni, pentru că eu am evitat acest lucru. Dacă era să fie cu invitaţii şi cu chef, trebuiau să vină, cel puţin, toţi şefii din PG, şefii de direcţii. Acum posibil să fie întrebări de ce nu i-am invitat. De ce pe cineva am acceptat, dar pe cineva nu. Şi asta e mult mai grav decât ceea ce scrie presa”, completează Harunjen.

    Ce cadouri a primit procurorul general

    Procurorul a vorbit şi despre cadourile primite. „Mi-au adus cadouri. Cele mai bune cadouri pentru mine sunt cărţile. Îmi plac mult cărţile despre arme, despre armele istorice. Cel mai scump pentru mine cadou, iar asta colegii mei o ştiu, sunt plăcile din vinil pentru radiou. Mulţi colegi au pe acasă, de la părinţi. Ele contează mult pentru mine, pentru că îmi plac”, susţine Harunjen, care completează că „prefer să evaluez prestaţia procurorilor despre dosarele pe care le fac, după felul cum activează şi mai puţin pentru faptul că au lipsit o oră de la serviciu în această zi şi au făcut o chestiune de protocol. Dacă asta nu se răsfrânge asupra activităţii lor, nu văd probleme. E o chestie de protocol acceptabilă în toată lumea”.

    Eduard Harunjen s-a născut la 19 mai 1972 în or. Cupcini, raionul Edineţ. La 19 mai 2018, acesta a împlinit 46 de ani. În martie 2016, Eduard Harunjen a devenit procuror general interimar, după demisia lui Corneliu Gurin, iar în decembrie 2016, acesta a câştigat concursul pentru suplinirea funcţiei de procuror general, fiind instalat în fruntea instituţiei pentru un mandat de 7 ani.

    Şeful Inspecţiei Procurorilor: „Voi nu aveţi ce face, văd că…”

    Am încercat să discutăm şi cu ceilalţi protagonişti ai acestui caz. Unii nu au răspuns la telefon. Ceilalţi ne-au spus şi ei, la fel ca şi procurorul general, că nu au comis vreo încălcare. Şi Victor Ababii, şeful Inspecţiei Procurorilor, susţine că nu vede încălcări, reproşându-ne că „nu avem cu ne ce ocupa”. „Nu ştiu. Solicitaţi-l pe dl Harunjen. Eu nu ştiu. Noi lucrăm conform legii, când cineva ne sesizează. Dar ce încălcare a fost? Cum au lipsit ei de la serviciu dacă au fost? Ei, asta deja voi nu aveţi ce face, văd că… Ei, la revedere”, ne-a declarat Victor Ababii, şeful Inspecţiei Procurorilor.

    Declaraţiile protagoniştilor

    Vitalie Sibov, procuror adjunct mun. Chişinău: „Dle, eu sunt în concediu. Vă rog să nu mă deranjaţi în orele în care trebuie să acord atenţie familiei. Mă aflu în concediu de luni”.

    Eduard Maşnic, şeful Oficiului Buiucani: „Eu, în primul rând, am fost în pauza de masă. Şi…, despre orele de serviciu. Eu niciodată la orele 17.00 nu ies din birou. Nu consider că am încălcat, dacă nu m-am dus la masă şi am fost în acea perioadă acolo. Eu fugeam? Eu nu răspund de alţii. Eu nu fugeam. Eu nu am văzut nicio problemă în asta. E clar că trebuia poate mai mult de vorbit”.

    Ruslan Popov, şeful Oficiului Ciocana: „În general, s-a discutat subiectul ăsta cu procurorul-şef al municipiului, ca, în pauza de masă, să nu meargă nimeni la masă şi să lăsăm chestia asta mai spre sfârşitul zilei de lucru, pentru a merge organizat să salutăm procurorul-şef, care a fost omagiat. Şi, practic, ora mesei s-o folosim pentru un gest frumos în adresa procurorului general. Asta şi a fost realizat. Consider că a fost un gest şi omenesc, etic, din toate punctele de vedere”.

    Corneliu Bratunov, şeful Oficiului Râşcani: „Referitor la maşinile de serviciu. Nici eu, nici colegii mei nu am văzut să fie cu maşinile de serviciu. Am venit cu alte maşini. Referitor la felicitarea cu ziua de naştere a şefului, eu nu văd nimic criminal, deoarece noi toţi ne reţinem la lucru, venim mai devreme la lucru. De exemplu, eu şi sâmbăta, şi duminica, de la lucru am venit foarte târziu, pe la ora 11. Nimeni nu mă întreabă de ce mă reţin când am ore libere. S-a felicitat. Este o tradiţie normală, care este şi în alte structuri. Cred că şi la Jurnal TV tot este”.

    Ştefan Şaptefraţ, şeful Procuraturii Chişinău: „Dvs. oricum o să comentaţi cum doriţi. Nu, eu nu consider încălcare atunci când nu te duci la masă şi îţi rezervezi ora ca să feliciţi colegul. Nu consider că e încălcare”.
    Sursa: 
    zdg.md

  • Trei procurori au fost desemnați în componența Consiliului Institutului Național al Justiției. Cine sunt aceștia

    Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a decis cine sunt procurorii care vor face parte în următorii ani din componența Consiliului Institutului Național al Justiției (INJ). Doi dintre ei au mai deținut această funcție. Astfel, potrivit unei hotărâri a CSP procurorii desemnați sunt:

    Igor Popa – adjunct al Procurorului General;
    Eduard Bulat – procuror-șef al Secției politici, reforme și management al proiectelor;
    Ruslan Popov – adjunct al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău, șef al Oficiului Ciocana.

    Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a decis cine sunt procurorii care vor face parte în următorii ani din componența Consiliului Institutului Național al Justiției (INJ). Doi dintre ei au mai deținut această funcție. Astfel, potrivit unei hotărâri a CSP procurorii desemnați sunt:

    Igor Popa – adjunct al Procurorului General;
    Eduard Bulat – procuror-șef al Secției politici, reforme și management al proiectelor;
    Ruslan Popov – adjunct al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău, șef al Oficiului Ciocana.

    CSP își argumentează decizia prin faptul că aceștia sunt ” specialiști nu doar în domeniul profesat, dar și pe dimensiunea activităților didactice și/sau științifice, nivelul înalt al determinării vocaționale în promovarea imaginii instituției, precum și calitățile manageriale valorificate în contextul traseului profesional parcurs”.

    Articolul 6 din Legea privind Institutul National al Justiției, stabilește că Consiliul INJ este alcătuit din 13 membri, din care patru sunt desemnaţi de Consiliul Superior al Procurorilor din rândul procurorilor de diferite niveluri. Același act normativ stipulează că mandatul membrilor Consiliului INJ este de o durată de patru ani şi poate fi reînnoit doar o singură dată. Calitatea de membru al Consiliului INJ încetează la expirarea mandatului, la cerere sau în caz de deces.

    Decizia de a desemna cei trei membri a fost luată la solicitarea INJ, ținând cont că la începutul lunii august expiră mandatul acordat procurorilor Igor Popa, Eduard Mașnic și Eduard Bulat.
    Sursa: www.bizlaw.md

  • Salariile de peste 20 de mii de lei şi tranzacţiile procurorilor-şefi în 2017

    Conducătorii Procuraturii Generale şi cei ai procuraturilor de profil au primit, în 2017, salarii de peste 20 de mii de lei pe lună. Procurorul general, de exemplu, a beneficiat de un salariu de puţin peste 30 de mii de lei. Deşi, în 2017, majoritatea procurorilor-şefi nu au făcut achiziţii, unii acuzatori de stat au intrat, totuşi, în posesia unor apartamente sau maşini de lux.

    Eduard Harunjen, procuror general, nu a făcut achiziţii în 2017. Şeful Procuraturii Generale (PG) a beneficiat însă de un salariu de invidiat: 30,2 mii de lei pe lună. Conform declaraţiei de avere şi interese, acesta a acumulat, din salariu, 363,58 mii de lei în 2017, iar alţi 4,5 mii de la Universitatea de Stat din Moldova. Soţia acestuia, Adela, a avut un salariu anual de 160 de mii de lei, activând la Curtea de Arbitraj Internaţional Comercial.

    Adjuncţii procurorului general, fără achiziţii, dar cu salarii de peste 20 de mii de lei

    Conducătorii Procuraturii Generale şi cei ai procuraturilor de profil au primit, în 2017, salarii de peste 20 de mii de lei pe lună. Procurorul general, de exemplu, a beneficiat de un salariu de puţin peste 30 de mii de lei. Deşi, în 2017, majoritatea procurorilor-şefi nu au făcut achiziţii, unii acuzatori de stat au intrat, totuşi, în posesia unor apartamente sau maşini de lux.

    Eduard Harunjen, procuror general, nu a făcut achiziţii în 2017. Şeful Procuraturii Generale (PG) a beneficiat însă de un salariu de invidiat: 30,2 mii de lei pe lună. Conform declaraţiei de avere şi interese, acesta a acumulat, din salariu, 363,58 mii de lei în 2017, iar alţi 4,5 mii de la Universitatea de Stat din Moldova. Soţia acestuia, Adela, a avut un salariu anual de 160 de mii de lei, activând la Curtea de Arbitraj Internaţional Comercial.

    Adjuncţii procurorului general, fără achiziţii, dar cu salarii de peste 20 de mii de lei

    Şi adjuncţii procurorului general au avut salarii mari în 2017, după reformarea Procuraturii. Igor Popa a ridicat un salariu lunar de 26,5 mii de lei (318,75 mii anual). Şi acesta nu a făcut cumpărături în 2017. În declaraţia sa, Popa nu a mai indicat-o pe avocata Ala Popa. Potrivit unei hotărâri judecătoreşti, cei doi au divorţat în octombrie 2016. Cererea a fost depusă de avocată, iar Igor Popa a acceptat divorţul, solicitând examinarea cazului în lipsa sa. Ambii au decis ca cei doi copii minori ai lor să rămână în grija mamei.

    Iurii Garaba, alt adjunct al procurorului general, a avut un salariu lunar de aproximativ 20,2 mii de lei în 2017 (242,89 mii de lei). Procurorul a vândut un BMW 520 cu 5 mii de euro, iar din darea în locaţiune a unui apartament a obţinut 3720 de euro. Locuinţa oferită în chirie de soţii Garaba, cu o suprafaţă de 51 m.p., a fost cumpărată în 2013. Adjunctul procurorului general a beneficiat şi de o pensie lunară de 18,5 mii de lei. El deţine un depozit de 10 mii de euro, dar din 2013 şi până în 2033 urmează să ramburseze trei credite în valoare de 15,5 mii de euro şi 5,6 mii de USD. Soţia lui Garaba, Irina, a acumulat venituri din trei surse. De la Fabrica Avicolă „Tochile”, condusă de Victor Garaba, fratele procurorului, şi fondată de Lifaza Limited, un off-shore cipriot, aceasta a avut un salariu de 14,4 mii de lei. 17,4 mii de lei şi, respectiv, 6,4 mii de lei, Irina Garaba i-a primit de la reprezentanţele companiilor „Wecker Limited” şi „Belsis Limited”.

    Mircea Roşioru, al treilea adjunct al procurorului general, a avut cel mai mare salariu dintre toţi conducătorii PG. Potrivit declaraţiei de avere şi interese depuse de acesta pentru 2017, Roşioru a ridicat lunar 30,8 mii de lei (370,33 mii de lei anual). Alţi 16 mii de lei, adjunctul procurorului general i-a primit din activitatea didactică pe care a desfăşurat-o la Institutul Naţional al Justiţiei, Universitatea de Studii Europene şi Universitatea de Stat din Moldova. Nici Roşioru nu a făcut cumpărături în 2017, dar a investit, începând cu 2011, 47 mii de euro într-un apartament edificat de Basconslux special pentru procurori. Soţia lui Mircea Roşioru este angajată la „Dendrobium” SRL, companie gestionară a unei afaceri cu flori.

    Viorel Morari, şeful Procuraturii Anticorupţie, a avut un salariu lunar de 27,5 mii de lei în 2017 (330,44 mii de lei pe an), iar de la INJ, alţi 5,2 mii de lei. Suma de 1382 de euro, Viorel Morari a încasat-o dintr-o diurnă plătită de Consiliul Europei. La fel ca şi colegii săi de la PG, Morari nu a făcut achiziţii în 2017. Noutatea din declaraţia lui Morari este faptul că acesta a indicat-o pe soția (sau concubina), angajată și ea în domeniu, la PG. Aceasta a obţinut, din salariu, 18,8 mii de lei, iar din indemnizaţia oferită de Casa Naţională de Asigurări Sociale, 45,5 mii de lei.

    Adriana Beţişor, adjuncta lui Viorel Morari, a avut un salariu mediu de 26,1 mii de lei în 2017 (313,73 mii de lei pe an). În anul de referinţă, acuzatoarea de stat nu a făcut cumpărături, indicând în declaraţia de avere şi interese acelaşi apartament şi aceleaşi maşini, de model Skoda, despre care ZdG a scris anterior. Soţul Adrinei Beţişor, angajat la Serviciul Fiscal de Stat, a avut un salariu mediu de 17 mii de lei pe lună. Alţi 1900 de lei i-a primit pentru perioada în care a fost în concediu medical.

    Eduard Varzar, care deţine funcţia de adjunct al Procuraturii Anticorupţie din august 2017, a obţinut, în 2017, din salariul de procuror, 257,22 mii de lei (21,4 mii de lei lunar). Cei mai mulţi bani, 316,76 de mii de lei, au intrat în conturile procurorului în urma unui titlu executoriu din februrie 2017. Originea acestui titlu executoriu se trage încă din 2006, când acesta s-a adresat, iniţial, la Consiliul Municipal Chişinău (CMC), iar ulterior, în judecată, cerând, în conformitate cu Legea cu privire la procuratură, valabilă în acel moment, acordarea unui spaţiu locativ. Legea, abrogată ulterior, dar valabilă în acea perioadă, stabilea că, în cazul în care procurorul nu are locuinţă sau are nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor de trai, autoritatea administraţiei publice locale este obligată, în termen de cel mult un an de la numirea acestuia în funcţie, să îl asigure cu locuinţă (apartament sau casă) de serviciu pe perioada de activitate în localitatea respectivă. În 2008, Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) a menţinut în vigoare deciziile instanţelor inferioare şi a dispus obligarea autorităţilor publice locale să-i acorde o locuinţă. Titlul executoriu nu a fost însă executat. Ulterior, Varzar s-a adresat în judecată împotriva Ministerului Justiţiei, pentru neexecutarea în termen rezonabil a hotărârii judiciare, cerând repararea prejudiciului moral şi material suportat în legătură cu neexecutarea hotărârii judecătoreşti şi încasarea cheltuielilor de judecată. În iulie 2016, instanţa i-a admis, parţial, solicitarea, iar în februarie 2017, după ce cazul a ajuns la CA Chişinău, solicitarea a devenit executorie. Și CSJ a menținut, prin încheiere, decizia instanțelor inferioare. La scurt timp, Ministerul Finanţelor i-a transferat suma de 316,76 mii de lei. Totuşi, procurorul spune că hotărârea judiciară prin care CMC este obligat să-i ofere o locuinţă încă nu a fost executată. Acesta nu exclude că se va adresa, repetat, în judecată.

    „Hotărârea privind acordarea spaţiului locativ se află în curs de executare. N-am avut eu norocul ca executarea dosarului meu să aibă loc în termene reduse, ca la alţi colegi procurori, judecători, poliţişti. De vreo zece ani cunosc că Primăria nu dispune de spaţiu locativ. Dacă scriu, fix aşa răspuns primesc. Dacă aş fi beneficiat de o compensare, cum au beneficiat alţi colegi, nu mai ajungea să fie acest litigiu. Eforturile repetate, încercările de a scoate problema de pe ordinea de zi au fost fără succes”, susţine Varzar. Această sumă este pentru compensarea neexecutării hotărârii judecătoreşti până în 2016. „Perioada din 2016 până la data când va fi executată, este pasibilă de a solicita, din nou, recuperarea prejudiciului”, constată procurorul.

    Nicolae Chitoroagă, şeful Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS), a ridicat, lunar, un salariu mediu de 22,6 mii de lei, dar şi o pensie de 7,4 mii de lei pe lună. Acesta nu a achiziţionat niciun bun mobil sau imobil în 2017. Vasile Stoinovunul din adjuncţii săi, a avut în 2017 un salariu mediu lunar de 28,4 mii de lei. Acuzatorul de stat şi soţia sa păstrează, într-un depozit, 20 de mii de USD. Nici Lucreţia Zaharia, un alt adjunct de la PCCOCS, nu a făcut cumpărături în 2017. Ea a avut anul trecut un salariu lunar mediu de aproximativ 26 de mii de lei. Valeriu Bodean, alt adjunct al şefului PCCOCS, a avut un salariu mediu lunar de 22,7 mii de lei. În decembrie 2016, Bodean a devenit proprietarul unui apartament cu o suprafaţă de 120 m.p., în care investea începând cu anul 2011.

    Şi Vitalie Busuioc, şi el adjunct al şefului PCCOCS, s-a ales, în 2017, cu un apartament nou.Conform declaraţiei de avere şi interese, Busuioc a ridicat, lunar, 20,4 mii de lei. Acesta a vândut, cu 53,5 mii de euro, echivalentul a aproximativ 1,1 milioane de lei, un apartament de 71 m.p., despre care menţiona în declaraţia de avere din 2016 că ar valora 28,4 mii de euro. La cumetria copilului, procurorul a obţinut 5,8 mii de euro. Cu banii obţinuţi în 2017, Vitalie Busuioc şi-a achiziţionat un apartament cu o suprafaţă de 150 m.p., locuinţă care ar valora, conform informaţiilor publicate de procuror, 1,05 milioane de lei. Preţul de piaţă al unui asemenea imobil costă însă aproape dublu. Soţia lui Busuioc a acumulat venituri în valoare totală de 106 mii de lei de la firmele „City Arena” SRL şi „New Tone”. „City Arena”este gestionată de Sergiu Busuioc, fratele procurorului. Acesta este implicat în mai multe afaceri,inclusiv în firma care gestionează restaurantul „Cactus” de pe str. Armenească din Chişinău, acolo unde îl are partener pe impresarul sportiv, Leonid Istrati.

    Tranzacţia lui Cimbir: A vândut un apartament de 119 m.p. cu 34 de mii de euro

    Ştefan Şaptefraţ, şeful Procuraturii Chişinău, a avut în 2017 un salariu lunar de aproximativ 18,3 mii de lei (219,8 mii de lei anual). La fel ca şi majoritatea colegilor cu funcţii de conducere din cadrul Procuraturii, şi Şaptefraţ nu a făcut achiziţii în anul 2017.

    Corneliu Bratunov, adjunctul procurorului mun. Chişinău şi şeful Oficiului Râşcani al instituţiei, a avut un salariu lunar de 25 mii de lei. La un eveniment de familie (zi de naştere) familia Bratunov a obţinut 1150 de euro. Soţia procurorului a obţinut 7,6 mii de lei de la SRL „Nisa-T”, cu activităţi în comerţ, şi 25,3 mii de lei, procent din vânzări de la un magazin online din Belarus. La început de 2018, familia Bratunov a cumpărat un autoturism Hyundai, cu o valoare de 10 mii de lei.

    Marcel Cimbir, alt adjunct al procurorului de Chişinău, tot el, şeful Oficiului Botanica al instituţiei, a primit, lunar, 19,3 mii de lei. Procurorul a vândut cu 120 mii de lei un automobil Skoda Superb. Alţi 690 mii de lei (aproximativ 34 mii de euro) i-a obţinut de la cesionarea drepturilor asupra unui apartament de 119 m.p., construit de „Basconslux” special pentru angajaţii procuraturii. Informaţiile din declaraţia de avere şi interese a procurorului Cimbir mai arată că acesta a vândut un metru patrat de apartament cu doar 285 de euro, în condiţiile în care preţul de piaţă este cel puţin dublu, iar procurorii au achitat pentru un metru pătrat, conform informaţiilor publicate anterior de ZdG, 340 de euro. În noiembrie 2016, Mariana Cimbir, soţia acuzatorului de stat, tot ea, fiica lui Veaceslav Untilă, preşedintele Curţii de Conturi, a intrat în gestionarea „Retraco Grup” SRL, cu activităţi imobiliare.

    Maşnic – cu o Skoda nouă, Popov – cu două maşini Toyota

    Eduard Maşnic, alt adjunct, şeful Oficiului Buiucani al Procuraturii Chişinău, a avut un salariu mediu de 27,7 mii de lei în 2017. Acesta şi-a achiziţionat, la început de 2018, un automobil Skoda Superb, fabricat în 2017, plătind 315 mii de lei. Partenera lui Maşnic este angajată la Compania de construcţii „Exfactor Grup”, de unde a avut un salariu de 10 mii de lei pe lună.

    Ruslan Popov, şeful Oficiului Ciocana al Procuraturii mun. Chişinău, care deţine şi funcţia de adjunct al procurorului mun. Chişinău, a avut un an 2017 plin de tranzacţii. Acesta a beneficiat de un salariu mediu lunar de aproximativ 26,4 mii de lei, iar alţi 29 de mii de lei au intrat în conturile procurorului din activitatea didactică pe care o desfăşoară la mai multe instituţii din ţară.

    Dacă în 2016, Popov cumpăra un BMW X5, în 2017 automobilul a fost vândut cu 998 de mii de lei. Un alt automobil, tot BMW X5, procurorul l-a vândut unui SRL, doar că pentru suma de 150 de mii de lei. Popov a vândut şi un Hyundai Tucson cu 14 mii de euro. A cumpărat, în schimb, un Hyundai Santa Fe, cu 506 mii de lei, şi un Hyundai Grand Santa Fe, pentru care a plătit 739,5 mii de lei.

    Roman Eremciuc, şeful Oficiului Centru al Procuraturii Chişinău şi adjunctul procurorului Chişinău, a ridicat lunar 17,3 mii de lei. Sumele de 540 de euro şi 744 de USD constituie diurnele procurorului primite pentru deplasări în străinătate. Alţi 75 de mii de lei au intrat în conturile familiei ca şi daruri la zile de naştere. Soţia procurorului, angajată la Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, a avut un venit din salariu de 379,8 mii de lei în 2017.
    Sursa: zdg.md

  • Casa soacrei, moşia tatălui şi viaţa de lux a procurorului Ruslan Popov

    Ruslan Popov, şeful oficiului Ciocana al Procuraturii municipiului Chişinău, la cei 42 de ani ai săi deţine o avere solidă. Locuieşte cu familia într-o vilă impunătoare din satul Mileştii Mici din apropierea Chişinăului, deţine în proprietate un apartament de peste 122 de metri pătraţi, două maşini de lux, una dintre care costă peste un milion de lei. Mai mult, procurorul a dăruit o casă socrilor săi, pe care i-a adus din Ucraina, iar tatălui său, în vârstă de 66 de ani, i-a dat în arendă lotul de lângă casă, unde au fost amenajate două sere. Omul legii nu a avut alte venituri pe parcursul anilor, decât salariul de procuror. La fel şi soţia sa, Iulia Popov, care până în 2016 a fost procuror în raionul Ialoveni. Şi tatăl procurorului, care a lucrat mai întâi în cariera din Mileştii Mici, apoi a ajuns lucrător în agricultură, a avut venituri modeste până în 2015, când a ajuns latifundiar şi proprietarul unei gospodării ţărăneşti.

    Cumătru cu Valeriu Gurbulea, şeful Procuraturii Generale în perioada guvernării comuniste, Ruslan Popov a avut o carieră de succes în Procuratură. În 2009, Popov a condus Direcţia control al urmăririi penale şi asistenţă metodică din cadrul Procuraturii Generale. După demisia cumătrului său, în 2010, Ruslan Popov este retrogradat, fiind numit procuror de rând în sectorul Ciocana al capitalei. În 2013, cariera lui Popov este marcată din nou de o ascensiune bruscă, fiind numit şef interimar al Procuraturii Anticorupţie. Ruslan Popov este suspendat în scurt timp din funcţia respectivă, după ce pe numele său este pornit un dosar penal pentru că nu a declarat timp de aproape 7 ani casa de milioane din Mileştii Mici. 

    Ruslan Popov, şeful oficiului Ciocana al Procuraturii municipiului Chişinău, la cei 42 de ani ai săi deţine o avere solidă. Locuieşte cu familia într-o vilă impunătoare din satul Mileştii Mici din apropierea Chişinăului, deţine în proprietate un apartament de peste 122 de metri pătraţi, două maşini de lux, una dintre care costă peste un milion de lei. Mai mult, procurorul a dăruit o casă socrilor săi, pe care i-a adus din Ucraina, iar tatălui său, în vârstă de 66 de ani, i-a dat în arendă lotul de lângă casă, unde au fost amenajate două sere. Omul legii nu a avut alte venituri pe parcursul anilor, decât salariul de procuror. La fel şi soţia sa, Iulia Popov, care până în 2016 a fost procuror în raionul Ialoveni. Şi tatăl procurorului, care a lucrat mai întâi în cariera din Mileştii Mici, apoi a ajuns lucrător în agricultură, a avut venituri modeste până în 2015, când a ajuns latifundiar şi proprietarul unei gospodării ţărăneşti.

    Cumătru cu Valeriu Gurbulea, şeful Procuraturii Generale în perioada guvernării comuniste, Ruslan Popov a avut o carieră de succes în Procuratură. În 2009, Popov a condus Direcţia control al urmăririi penale şi asistenţă metodică din cadrul Procuraturii Generale. După demisia cumătrului său, în 2010, Ruslan Popov este retrogradat, fiind numit procuror de rând în sectorul Ciocana al capitalei. În 2013, cariera lui Popov este marcată din nou de o ascensiune bruscă, fiind numit şef interimar al Procuraturii Anticorupţie. Ruslan Popov este suspendat în scurt timp din funcţia respectivă, după ce pe numele său este pornit un dosar penal pentru că nu a declarat timp de aproape 7 ani casa de milioane din Mileştii Mici. 

    Ruslan Popov reuşeşte să scape de pedeapsa penală şi în octombrie 2014 este numit adjunct al şefului Procuraturii Ciocana, iar în 2016, şef al instituţiei respective. Până la 19 decembrie curent, Popov a deţinut timp de patru ani mandatul de membru al Consiliului Superior al Procurorilor. În octombrie, 2017, este desemnat membru în Grupul de monitorizare a Strategiei Naţionale de Integritate pentru anii 2017-2020. 

    Casa de „5000 de euro” din Mileştii Mici

    Ruslan Popov locuieşte împreună cu soţia într-o casă de lux din satul de baştină, Mileştii Mici, raionul Ialoveni. Imobilul, cu suprafaţa de 211.8 metri pătraţi, se află pe un teren de 24,32 ari, îngrădit cu gard de piatră. 

     

     

    Accesul în gospodăria procurorului este posibil doar prin porţile teleghidate. Deşi casa a fost finisată în 2006, aceasta a fost înregistrată la cadastru tocmai în octombrie, 2013, după ce a fost deconspirată de reporterii de la ZdG

    Terenul de lângă casă, unde sunt amplasate şi două sere, omul legii l-a dat în arendă tatălui său, Alexandru Popov, care în 2015 a devenit proprietarul unei gospodării ţărăneşti.

    Potrivit Declaraţiei de avere pentru anul 2016, terenul l-a costat pe procuror 9284 de lei, iar casa, 111753 de lei, cca 5300 de euro. 

    În realitate, preţul de piaţă al unui astfel de imobil este de cel puţin 2 milioane de lei, cca o sută de mii de euro.

     

    Casa soacrei

    În perioada anilor 2005-2013, Ruslan Popov a cumpărat două terenuri, cu suprafaţa de 8 ari. În septembrie, 2014, omul legii le-a donat socrului său, Ivan Oprya, originar din regiunea Ismail, Ucraina. 

    Pe aceste loturi, procurorul construieşte o casă cu suprafaţa de 160 de metri pătraţi, care este dată în exploatare în august, 2017. 

     

    După decesul lui Ivan Oprya, imobilul este trecut pe numele soţiei sale, Pelaghiya. 

    Vecinii susţin că femeia, în vârstă de 67 de ani, locuieşte de una singură în această casă.

    Afacerile cu apartamente

    Procurorul indică în Declaraţia de avere un apartament de aproape 123 de metri pătraţi şi o parcare de 44 de metri pătraţi, pe care le deţine începând cu anul 2011 în baza unui contract de ipotecă. Bunurile sunt estimate la 52 de mii 752 de euro.

    Ruslan Popov a beneficiat în 2006 de un apartament la preţ preferenţial în blocurile procurorilor, de pe strada Nicolae Sulac din sectorul Ciocana. În anul 2012, apartamentul de 112 metri pătrați l-a vândut unui verişor.

    Puţin mai târziu, Popov mai procură un apartament la preţ preferenţial, de 121 de metri pătraţi, într-un alt bloc construit pentru procurori, amplasat pe strada Melestiu din Chişinău. Apartamentul a ajuns în proprietatea tatălui său, Popov Alexandru, printr-un contract de cesiune.

    Afacerea din agricultură

    În 2015, Alexandru Popov, tatăl procurorului, înregistrează o gospodărie ţărănească. În perioada anilor 2015-2016, pe numele părinţilor pensionari a lui procurorului Ruslan Popov sunt înregistrate la cadastru, în baza contractelor de vânzare-cumpărare, mai multe terenuri cu destinație agricolă în extravilanul satului Mileştii Mici şi în oraşul Ialoveni. Pe terenul consolidat, cu o suprafaţă de cca 30 de hectare, a fost plantată o livadă. 

     

     

    Deşi întreprinderea şi terenurile sunt înregistrate pe numele părinţilor, locuitorii din Mileştii Mici susţin că aparţin procurorului Ruslan Popov.

    Maşinile de lux

    Procurorul Ruslan Popov se laudă că deţine în proprietate două maşini de lux, ambele procurate în anul 2016.

    Automobilul Hundai Tucson a fost fabricată în anul 2016 şi l-ar fi costat pe Popov  333 900 de lei (15900 euro). La volanul automobilului este văzută soția procurorului, avocata, Iulia Popov.

     

    Automobilul BMW X5 a fost fabricat în anul 2016 şi l-a costat pe omul legii aproape un milion 129 de mii de lei (53 mii 759 euro). Cu acest automobil procurorul Popov face zilnic naveta Mileştii Mici-Chișinău.

    Ruslan Popov mai spune că a vândut în 2016 un automobil de marca Audi, fabricat în 2004, cu 150 de mii de lei. 

    Veniturile familiei Popov

    În anul 2016, Ruslan Popov a avut un salariu de 188 de mii 703 lei, câte 15 mii 725 de lei lunar. Din activitatea didactică, procurorul de la Ciocana a mai avut un venit de 8790 de lei, iar altele aproape 10 mii de lei constituie venitul din onorarii.

    Soția acestuia, Iulia Popov a primit, în 2016, 81 de mii 310 lei, salariul de procuror. În 2016, Iulia Popov obţine licenţa de avocat şi se angajează în Biroul asociat de avocaţi Ialoveni, unde câştigă până la finele anului încă 53500 de lei.

    Cuplul mai indică două împrumuturi fără dobândă, de 10 mii de euro, în 2014, şi de 50 de mii de euro, în 2016.

    Acuzaţii în adresa procurorului Popov

    În perioada desfăşurării investigaţiei, o femeie din Chişinău a insistat să ne povestească despre cum un poliţist, care s-a dat drept nepot de-al procurorului Ruslan Popov, i-ar fi propus, contra unei sume de bani, să-l omoare pe concubinul ei, care pretindea o parte din casă. Femeia a mai zis că poliţistul i-ar fi dat asigurări că Popov îi va ajuta să mușamalizeze totul. Cât de veridice sunt declaraţiile, credem că urmează să verifice organele competente.

    Sursa: crimemoldova.com
  • Șoferul „ucigaș” și nașul procuror

    Un bărbat de 39 de ani a fost lovit mortal de o mașină la sfârșitul anului trecut. Ancheta se desfășoară greu, iar șoferul „ucigaș” este în libertate. Întâmplător sau nu, nașul de cununie al fratelui suspectului este un procuror influent

    Dimineața devreme a zilei de 15 decembrie 2013 a prăbușit universul familiei Vulpe din Chișinău. Dan, fiul cel mai mare al familiei, se întorcea de la muncă, după ce a lucrat toată noaptea la un raport important. Se îndrepta spre casă, însă a intrat pe la un magazin să-și cumpere de mâncare. Când a ieșit din magazin, drumul i-a fost tăiat de o mașină, între orele 3.00-4.00 dimineața. Aceasta l-a lovit în plin, iar impactul a fost atât de puternic, încât Dan a murit pe loc, urmau să stabilească ulterior medicii legiști. Familia a fost anunțată abia peste 36 de ore. „Eram la serviciu, m-a sunat un polițist și m-a întrebat: matale ești dedea Costea? Da, i-am răspuns. Ai un fecior Dan? Apu’ o murit!, mi-a zis. Și… am căzut jos”, își amintește Constantin Vuple, tatăl tânărului ucis. Timp de 40 de zile, cât a stat pe pământ sufletul lui Dan, acesta a apărut de mai multe ori în visele familiei, repetând același lucru: „Vă rog, aflați ce s-a întâmplat în acea noapte”.

    Un bărbat de 39 de ani a fost lovit mortal de o mașină la sfârșitul anului trecut. Ancheta se desfășoară greu, iar șoferul „ucigaș” este în libertate. Întâmplător sau nu, nașul de cununie al fratelui suspectului este un procuror influent

    Dimineața devreme a zilei de 15 decembrie 2013 a prăbușit universul familiei Vulpe din Chișinău. Dan, fiul cel mai mare al familiei, se întorcea de la muncă, după ce a lucrat toată noaptea la un raport important. Se îndrepta spre casă, însă a intrat pe la un magazin să-și cumpere de mâncare. Când a ieșit din magazin, drumul i-a fost tăiat de o mașină, între orele 3.00-4.00 dimineața. Aceasta l-a lovit în plin, iar impactul a fost atât de puternic, încât Dan a murit pe loc, urmau să stabilească ulterior medicii legiști. Familia a fost anunțată abia peste 36 de ore. „Eram la serviciu, m-a sunat un polițist și m-a întrebat: matale ești dedea Costea? Da, i-am răspuns. Ai un fecior Dan? Apu’ o murit!, mi-a zis. Și… am căzut jos”, își amintește Constantin Vuple, tatăl tânărului ucis. Timp de 40 de zile, cât a stat pe pământ sufletul lui Dan, acesta a apărut de mai multe ori în visele familiei, repetând același lucru: „Vă rog, aflați ce s-a întâmplat în acea noapte”.

    „De ce?”
    Îngândurat și îmbătrânit prea repede, tatăl decedatului își găsește cu greu cuvintele să vorbească de tragedia prin care trece familia lui. „Noi bănuim că ancheta este tergiversată intenționat, iar făptașul are spete - o persoană influentă. De ce am fost anunțați atât de târziu, dacă Dan avea în portmoneu două carduri bancare, un permis cu fotografia lui și telefonul mobil, de pe care, apropo, au fost făcute două sunete ulterior, după impact?”, întreabă retoric părintele. Își frământă mâinile ca să-și stăpânească emoțiile. „Nu cumva s-a procedat anume așa, ca să aibă timp să falsifice datele primare ale investigației accidentului?”, continuă cu îndoielile domnul Constantin. A trimis o scrisoare procurorului general, Corneliu Gurin, în care cere ajutor, dar spune că răspunsul primit a fost unul sec: de acest dosar se ocupă poliția municipală.

    Ancheta se mișcă greu
    Familia afirmă că multe lucruri se bat cap în cap, iar ancheta este făcută superficial, de parcă cineva ar vrea să mușamalizeze faptele. „Vânzătorul de la magazinul non-stop a refuzat să mai vorbească, iar un internaut, care spune că a văzut accidentul și scrie că mașina circula cu peste 150 km pe oră, nu vrea să dea mărturii”, spune Constantin Vulpe. În noaptea fatală pentru Dan, șoferul unui „Mercedes”, împreună cu alte trei persoane, se întorcea de la un club din oraș. Presa a scris atunci că, după accident, aceștia au fugit de la fața locului, iar mașina a fost ascunsă. Poliția spune că șoferul a fost găsit de oamenii legii a doua zi, la fel și automobilul. „Șoferul a fugit de la locul producerii accidentului, a încercat să scape de răspundere. A doua zi, a fost identificat de poliție, atât el, cât și automobilul. Testul de alcoolemie a fost făcut a doua zi și a arătat că suspectul nu a servit alcool”, ne-a spus Adrian Jovmir, șeful Serviciului de presă al Direcției de Poliție a municipiului Chișinău.

    Secretele poliției
    Jovmir a mai declarat că dosarul este încă în proces și a invocat secretul anchetei, atunci când l-am întrebat mai multe detalii despre accident. „Poliția a făcut tot posibilul, la dosar se lucrează, sunt colectate probe”, a spus Jovmir. „Cu cardurile bancare este altceva, s-a telefonat la Moldtelecom, acolo nu ieșea ceva, toate aceste aspecte deja se stabilesc în cadrul urmăririi penale”, a mai adăugat Jovmir. Procurorul municipiului Chișinău, Ion Diacov, a declarat pentru Ziarul NAȚIONAL că ancheta durează, pentru că încă nu a fost dispusă expertiza tehnică a automobilului cu care a fost lovit Dan Vulpe. Un martor-cheie în acest dosar, Maxim Zberaico, a părăsit R. Moldova, iar ofițerul de urmărire penală nu i-a putut lua mărturiile. Dar dispunerea unei expertize trebuie să aibă atașate toate mărturiile. Potrivit lui Diacov, bănuitul – Sergiu Trofim, e cercetat pentru comiterea unui accident rutier, soldat cu omor, dar și pentru părăsirea locului accidentului.

     

    Sătenii știu totul
    Oamenii din satul de baștină al suspectului, Mileștii Mici, raionul Ialoveni, se feresc să vorbească despre familia Trofim, deși spun că știu despre caz. „Ei la noi în sat sunt oameni cu foarte mare influență. Casa lor e mai la margine de sat și ei nu preferă să apară în centrul atenției. Dar acest tânăr nu este la prima abatere, a mai făcut multe prostii în sat, încă de când era mic. Ei au crîșă (pile – n.r.) și de fiecare dată a scăpat. Mă iertați, mai multe mă tem să spun despre ei”, ne-a povestit un sătean. Alți locuitori din Mileștii Mici însă ne-au spus că fratele suspectului, Gicu Trofim, este finul de cununie al ex-procurorului-șef de la Procuratura Anticorupție, Ruslan Popov. „Tatăl bănuitului este un om de afaceri, are mai multe magazine în sat, dar este și membru al unui partid politic”, ne spune o săteancă. Procurorul Ruslan Popov locuiește în același sat cu familia bănuitului. Contactat de noi, acesta nu a negat că i-ar fi naș lui Gicu Trofim.

    „Relații? Sorry!”
    Popov a ezitat puțin atunci când l-am întrebat despre accident, însă nu a negat faptul că este nașul de cununie al lui Gicu Trofim. „Este adevărat, dar nu are nimeni nicio legătură cu ancheta, aici e vorba de viața unui om, eu nu vreau să îmi iau păcate pe suflet”, a argumentat procurorul. „Ce am eu cu Sergiu? Eu am ce am cu fratele lui, Gicu. Care relații? Sorry!”, a comentat Popov, care a recunoscut, totuși, faptul că a fost căutat de familia suspectului pentru a i se cere „anumite recomandări și sfaturi”. Popov spune că a aflat de accident „la câteva zile după asta” de la Vladimir Trofim, tatăl băiatului care era la volan. „M-a sunat tatăl lor și mi-a cerut niște sfaturi. Eu i-am recomandat să își ia un avocat și să meargă la organele de urmărire penală”, susține Popov.

    Cine minte?
    Dacă nașul-procuror Ruslan Popov afirmă că a vorbit cu rudele finului său și le-a dat și niște „sfaturi”, atunci tatăl lui Serghei Trofim are altă poveste de spus jurnaliștilor. „Nu am cerut de la nimeni niciun ajutor, absolut! Nu am vorbit cu Ruslan Popov”, zice nervos el. Contactat telefonic, șoferul „ucigaș” ne-a răspuns: „Eu sunt ocupat acum, sunt la serviciu, stau cu niște oameni și nu pot vorbi”, ne-a spus acesta. Și tatăl, și fiul ne-au sugerat „să vorbim cu organele” și nu au dorit să facă alte declarații.

    Chiar dacă a refuzat să vorbească cu noi, Sergiu Trofim nu a ezitat să-l sune pe tatăl victimei, pentru „a se înțelege”. Constantin Vulpe își amintește că acesta i-a telefonat și i-a cerut o întrevedere. „După ce s-au împlinit 40 de zile de la moartea lui Dan, m-a sunat: Bună ziua, eu sunt Serioja, acela cu accidentul”…, iar eu m-am pierdut. A vrut să se întâlnească cu mine și i-am spus să ia legătura cu avocatul, dar el a răspuns că nu poate, că e arestat la domiciliu. Aș fi vrut să mă văd cu el, să-l privesc în față, să-mi spună ceva, măcar să aflu din gura lui ceva… Apoi, a sunat tatăl lui. Mi-a spus că pe Dan nu îl întoarcem, că suntem creștini… Dar ei, când l-au lăsat să zacă pe băiatul meu într-o baltă de sânge și au fugit, tot creștini erau? Stăteau acolo patru vlăjgani, dacă îl ridicau și îl duceau, eu nu făceam nimic, niciodată! Dar l-au lăsat acolo ca pe un câine, de sălbăticiți ce erau de fapta pe care au făcut-o, deșurubau placa cu numerele de la mașină”, spune cu lacrimi în ochi tatăl lui Dan.

    „S-a prăbușit un Univers”
    Constantin Vulpe spune că vrea să afle ce s-a întâmplat în dimineața zilei de 15 decembrie 2013. „Pe ei (oamenii legii – n.r.) nimic nu îi mișcă din loc, numai transparența. Furatul din coteț tot e o infracțiune, dar omorul unui om parcă e altceva… Nu poți merge treaz, la ora trei dimineața, de la karaoke, și testul de alcoolemie să arate că ești curat ca lacrima”, cade pe gânduri domnul Vulpe. „E foarte greu. Nu doresc asemenea tragedii nimănui. Este teribil și nu poți, nu poți…, te simți atât de neputincios! Pe soție de abia am scos-o, abia își revine”, se frământă tatăl îndurerat. „După moartea lui Dan, s-a apropiat de mine un vecin rus din blocul în care locuia fiul și m-a întrebat dacă sunt tatăl lui. Mi-a spus că încă nu a întâlnit un moldovean atât de inteligent ca fiul meu”, povestește tatăl victimei și începe să plângă. „S-a prăbușit un Univers”, își sugrumă lacrimile bărbatul.

    Cine este procurorul Ruslan Popov?
    Ruslan Popov este șef al Direcției control al urmăririi penale și asistență metodică în cadrul Procuraturii Generale și fost șef interimar al Procuraturii Anticorupție. Acesta a fost urmărit penal în anul trecut pentru că și-a tăinuit averile. Popov nu a indicat atunci mai multe terenuri și o casă de locuit impunătoare pe care o are în satul Mileștii Mici. Presa a scris atunci că Popov urma să fie sancționat cu o amendă de până la 12 000 de lei sau cu închisoare de un an, cu privarea dreptului de a ocupa anumite funcții pe un termen de până la cinci ani. „Urmărirea penală a fost încetată. S-a clarificat, acum sunt tot aici, la Procuratura Generală”, ni s-a lăudat Popov. Precizăm că soția acestuia, Iulia Popov, este procuror în cadrul Procuraturii raionului Ialoveni.

    Ce spune un martor-cheie
    În timp ce oamenii legii susțin că nu găsesc martorii accidentului, Ziarului NAȚIONAL i-a fost ușor să dea de unul dintre ei. Am reușit să vorbim cu cineva care a văzut accidentul și care și-a lăsat numărul de mobil la un comentariu pe un portal de știri. Acesta ne-a confirmat că a văzut mașina care „zbura” pe bulevardul Dacia, pentru că „trăiește în acea zonă”. „Automobilul se deplasa, cred, cu 150 km pe oră”, susține acesta. „De ce nu mă sună poliția, totuși? Ei de ce nu mă caută? Mă pot găsi până și după IP-ul de la computerul meu”, sugerează martorul.

    Cine era Dan Vulpe
    Dan Vulpe urma să împlinească 40 de ani pe 4 februarie 2014. Bărbatul a absolvit Academia de Studii Economice din Republica Moldova, iar ulterior a plecat în Statele Unite ale Americii ca să mai facă o facultate. Dan și-a luat un credit pentru a studia la School of Global Management din Glendal, Arizona, și încă nu stinsese datoria. În R. Moldova, bărbatul a fost un specialist apreciat. El gestiona un proiect în domeniul agriculturii, care era finanțat de Banca Mondială și care se ridica la ordinul câtorva sute de mii de euro. În noaptea în care a fost omorât, Dan finalizase un raport pe care urma să-l prezinte a doua zi finanțatorilor. Tânărul avea planuri și pentru viața sa personală: le promisese părinților că se va căsători până la 40 de ani.

    sursa: ziarulnațional.md
     

LASĂ UN COMENTARIU