Baza de date a procurorilor Republicii Moldova
Exemplu: Vozian Dorin
Căutare avansată

Procoavă Adrian

Procuratura Teritorială Cantemir

Date biografice

Prin Hotărârea nr. 12-152/18 din 01 Noiembrie 2018, Consiliul Superior al Procurorilor a propuns Procurorului General numirea domnului Adrian Procoavă în funcția de procuror-șef al Procuraturii raionului Cantemir, pentru un mandat de 5 ani.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 1518-p din 05 decembrie 2017, numit în funcția de procuror-șef-interimar al raionului Cantemir.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 1325-p din 07 decembrie 2012, numit în funcția de procuror al raionului Cantemir.

Prin Hotărârea nr.12-268/12 din 04 decembrie 2012, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General numirea procurorului Adrian Procoavă în funcţia de procuror al raionului Cantemir.

Prin Hotărârea nr. 12-152/18 din 01 Noiembrie 2018, Consiliul Superior al Procurorilor a propuns Procurorului General numirea domnului Adrian Procoavă în funcția de procuror-șef al Procuraturii raionului Cantemir, pentru un mandat de 5 ani.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 1518-p din 05 decembrie 2017, numit în funcția de procuror-șef-interimar al raionului Cantemir.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 1325-p din 07 decembrie 2012, numit în funcția de procuror al raionului Cantemir.

Prin Hotărârea nr.12-268/12 din 04 decembrie 2012, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General numirea procurorului Adrian Procoavă în funcţia de procuror al raionului Cantemir.

Prin Hotărârea nr. 12-152/18 din 01 Noiembrie 2018, Consiliul Superior al Procurorilor l-a desemnat pe domnul Adrian Procoavă învingător al concursului anunțat prin hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.12-144/18 din 04.10.2018 pentru suplinirea funcției de procuror-șef al Procuraturii raionului Cantemir.

Prin Hotărârea nr. 10-94/18 din 19 octombrie 2018, Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor a aprobat rezultatul final al evaluării procurorului Adrian PROCOAVĂ, candidat la funcția de procuror-șef al Procuraturii raionului Cantemir, care a obţinut punctajul final de 145,3.

Conform Hotărârii nr. 12-147/18 din 11 Octombrie 2018, Consiliul Superior al Procurorilor a transmis Colegiului pentru selecția și cariera procurorilor, pentru evaluare conform criteriilor stabilite cererea și dosarul de participare al pocurorului Adrian Procoavă în cadrul concursului pentru ocuparea funcției de procuror-șef al Procuraturii raionului Cantemir.

Prin Hotărârea nr. 261 din 05 octombrie 2012, Colegiul de calificare a remis Consiliului Superior al Procurorilor rezultatele evaluărilor probelor scrisă şi orală ale participantului la concursul pentru suplinirea funcţiei vacante de procuror al raionului Cantemir, Procoavă Adrian cu media artimetică 8,9 și a propus Consiliului Superior al Procurorilor să examineze chestiunea cu privire la validarea hotărării nominalizate şi acceptarea candidatului la funcţia vacantă de procuror al raionului Cantemir. 

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 12-5/18 din 19 ianuarie 2018, Consiliul Superior al Procurorilor, luând în consideraţie rezultatele activităţii desfășurate, indicatorii de performanţă calitativi şi cantitativi, obţinuţi pe parcursul anului 2017, calităţile profesionale şi morale ale unor procurori, a propus Procurorului General încurajarea procurorului Procoavă Adrian, procuror-șef interimar al Procuraturii raionului Cantemir, cu Insigna de piept „Eminent al Procuraturii”.

Cu prilejul Zilei lucrătorului procuraturii, Consiliul Superior al Procurorilor, prin Hotărârea nr.12-12/15 din 22 ianuarie 2015, a propus încurajarea domnului Procoavă Adrian - procuror al raionului Cantemir, cu acordarea gradului de clasificare înainte de termen Consilier juridic de rangul II.

Prin Hotărârea nr.12-126/14 din 03 iulie 2014, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General încurajarea procurorului premiant al concursului „Cel mai bun discurs al procurorului în dezbaterile judiciare în cauzele penale”, dl Adrian Procoavă, procuror al raionului Cantemir, cu conferirea „Diplomei de onoare a Procuraturii”.

Prin Hotărârea nr. 12-197/13 din 22 august 2013, cu prilejul Aniversării a XXII-a de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova, Consiliului Superior al Procurorilor, a propus Procurorului General încurajarea domnului Procoavă Adrian, procuror al raionului Cantemir  cu Medalia „Pentru Serviciu impecabil” clasa III.

Prin Hotărârea nr. 12-152/18 din 01 Noiembrie 2018, Consiliul Superior al Procurorilor l-a desemnat pe domnul Adrian Procoavă învingător al concursului anunțat prin hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.12-144/18 din 04.10.2018 pentru suplinirea funcției de procuror-șef al Procuraturii raionului Cantemir.

Prin Hotărârea nr. 10-94/18 din 19 octombrie 2018, Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor a aprobat rezultatul final al evaluării procurorului Adrian PROCOAVĂ, candidat la funcția de procuror-șef al Procuraturii raionului Cantemir, care a obţinut punctajul final de 145,3.

Conform Hotărârii nr. 12-147/18 din 11 Octombrie 2018, Consiliul Superior al Procurorilor a transmis Colegiului pentru selecția și cariera procurorilor, pentru evaluare conform criteriilor stabilite cererea și dosarul de participare al pocurorului Adrian Procoavă în cadrul concursului pentru ocuparea funcției de procuror-șef al Procuraturii raionului Cantemir.

Prin Hotărârea nr. 261 din 05 octombrie 2012, Colegiul de calificare a remis Consiliului Superior al Procurorilor rezultatele evaluărilor probelor scrisă şi orală ale participantului la concursul pentru suplinirea funcţiei vacante de procuror al raionului Cantemir, Procoavă Adrian cu media artimetică 8,9 și a propus Consiliului Superior al Procurorilor să examineze chestiunea cu privire la validarea hotărării nominalizate şi acceptarea candidatului la funcţia vacantă de procuror al raionului Cantemir. 

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 12-5/18 din 19 ianuarie 2018, Consiliul Superior al Procurorilor, luând în consideraţie rezultatele activităţii desfășurate, indicatorii de performanţă calitativi şi cantitativi, obţinuţi pe parcursul anului 2017, calităţile profesionale şi morale ale unor procurori, a propus Procurorului General încurajarea procurorului Procoavă Adrian, procuror-șef interimar al Procuraturii raionului Cantemir, cu Insigna de piept „Eminent al Procuraturii”.

Cu prilejul Zilei lucrătorului procuraturii, Consiliul Superior al Procurorilor, prin Hotărârea nr.12-12/15 din 22 ianuarie 2015, a propus încurajarea domnului Procoavă Adrian - procuror al raionului Cantemir, cu acordarea gradului de clasificare înainte de termen Consilier juridic de rangul II.

Prin Hotărârea nr.12-126/14 din 03 iulie 2014, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General încurajarea procurorului premiant al concursului „Cel mai bun discurs al procurorului în dezbaterile judiciare în cauzele penale”, dl Adrian Procoavă, procuror al raionului Cantemir, cu conferirea „Diplomei de onoare a Procuraturii”.

Prin Hotărârea nr. 12-197/13 din 22 august 2013, cu prilejul Aniversării a XXII-a de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova, Consiliului Superior al Procurorilor, a propus Procurorului General încurajarea domnului Procoavă Adrian, procuror al raionului Cantemir  cu Medalia „Pentru Serviciu impecabil” clasa III.

Hotărârea nr. 10-94/18 din 19 octombrie 2018

Hotărârea nr. 12-147/18 din 11 Octombrie 2018

Hotărârea nr. 12-152/18 din 01 Noiembrie 2018

Hotărârea nr. 12-5/18 din 19 ianuarie 2018

Hotărîrea nr.12-12/15 din 22 ianuarie 2015

Hotărîrea nr. 12-126/14 din 03 iulie 2014

Hotărîrea nr. 12-197/13 din 22 august 2013

Hotărîrea nr. 261 din 05 octombrie 2012

Știri
  • Salariile, achizițiile și donațiile procurorilor șefi în 2019

    Pe parcursul anului 2019, conducerea Procuraturii Generale (PG), șefii Procuraturii Anticorupție (PA), Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) și Procuraturii mun. Chișinău au ridicat salarii de peste 20 de mii de lei, au primit donații și au cumpărat mașini.

    Ziarul de Gardă a făcut o radiografie a declarațiilor de avere și interese pentru anul 2019 ale procurorilor șefi și oferă detalii despre veniturile și tranzacțiile făcute de aceștia.

    Procurorul general al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo a fost remunerat în prima lună (decembrie 2019) de activitate la PG cu 1 659 de lei.

    Înainte de a fi numit în funcție însă, Stoianoglo a fost angajat al organizației non-guvernamentale CMI Finlanda – Crisis Management Initiative, cu sediul la Helsinki, unde a ridicat un salariu de peste jumătate de milion de lei în 2019 – 557 379 de lei.

    Pe parcursul anului 2019, conducerea Procuraturii Generale (PG), șefii Procuraturii Anticorupție (PA), Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) și Procuraturii mun. Chișinău au ridicat salarii de peste 20 de mii de lei, au primit donații și au cumpărat mașini.

    Ziarul de Gardă a făcut o radiografie a declarațiilor de avere și interese pentru anul 2019 ale procurorilor șefi și oferă detalii despre veniturile și tranzacțiile făcute de aceștia.

    Procurorul general al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo a fost remunerat în prima lună (decembrie 2019) de activitate la PG cu 1 659 de lei.

    Înainte de a fi numit în funcție însă, Stoianoglo a fost angajat al organizației non-guvernamentale CMI Finlanda – Crisis Management Initiative, cu sediul la Helsinki, unde a ridicat un salariu de peste jumătate de milion de lei în 2019 – 557 379 de lei.

    Familia procurorului general al R. Moldova deține în proprietate două imobile, un apartament de 161 de metri pătrați – în valoare de 942 047 de lei și un alt imobil de 60 de metri pătrați în valoare de 844 000 de lei.

    Potrivit documentului, familia Stoianoglo este proprietara a două mașini, un Hyundai Tucson fabricat în 2017 și cumpărat în același an cu 350 de mii de lei și un Mitsubishi Outlander fabricat în 2005, cumpărat în 2007 cu 80 de mii de lei.

    La momentul completării actului de avere și interese pentru 2019, familia Stoianoglo deținea în conturile bancare 10 520 de euro și 24 919 lei.

    Ruslan Popov, unul dintre cei mai avuți adjuncți ai procurorului general, care locuiește într-un imobil de „milioane” din Mileştii Mici, Ialoveni, și deține două mașini Hyundai fabricate și cumpărate în 2017, a vândut în 2019, cu 850 mii de lei, un apartament de peste 122 m.p., situat în blocurile de pe str. Melestiu din capitală, construite special pentru angajații procuraturii.

    Anul trecut, Ruslan Popov a ridicat lunar un salariu de 22 de mii de lei (339 477 de lei pentru întreg anul) la Procuratura Generală. Alte 78 de mii de lei procurorul le-a obținut drept salariu și remunerare la Institutul Național al Justiției, Universitatea de Stat din Moldova și Centrul „La Strada”. Pe parcursul anului trecut, Ruslan Popov a avut mai multe deplasări peste hotare, în România, Serbia și Spania, pentru care a primit diurne în valoare totală de circa 76 de mii de lei.

    Tot anul trecut adjunctul procurorului general indică că i-a împrumutat tatălui său un milion de lei, bani pe care acesta ar urma să-i întoarcă fără dobândă peste 20 de ani, în 2040.

    Între timp, din 2014 și 2016, Iulia Popov, soția procurorului, are două datorii în sumă totală de 15 mii de euro către părinții săi, Ion (decedat între timp) și Pelaghia Oprea. Banii ar trebui rambursați până în 2034, respectiv, 2036.

    În declarația sa de avere nu se regăsesc cele peste 8 hectare agricole cumpărate de familia procurorului la începutul anului trecut.

    Ceilalți doi adjuncți ai procurorului general, Mircea Roșioru și Iurie Perevoznic, nu au făcut anul trecut vreo tranzacție de cumpărare sau vânzare. Mircea Roșioru a fost remunerat în 2019 cu 37 de mii de lei lunar la PG, iar Iurie Perevoznic, cu 97 386 de lei pentru acitvitatea între iulie-decembrie în cadrul Inspecției Judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii și cu 16 055 de lei pentru activitatea până în iulie la AO Centrul de Drept al Femeilor.

    Veniturile de milioane ale șefului interimar al PA

    Din 11 decembrie 2019 șef interimar la Procuratura Anticorupție este Serghei Gavajuc, care anterior a exercitat funcția de adjunct interimar al procurorului-șef al PA, șef al Oficiului Nord. 

    Potrivit declarației de avere și interese personale pentru anul 2019, Gavajuc a ridicat de la Procuratură un salariu de 353 de mii de lei. Acesta a fost remunerat și cu 21 943 de lei pentru activitatea la Universitatea de Stat „Alecu Russo”.

    Soția procurorului a contribuit în 2019 cu aproape jumătate de milion de lei la bugetul familiei, drept onorariu pentru activitatea în Cabinetul avocatului „Stela Gavajuc”.

    Familia a obținut anul trecut 600 de mii de lei după înstrăinarea firmei „Elecanplus” SRL și 500 de mii de lei din darea în locațiunea a unor spații.

    Familia procurorului deține două terenuri intravilane, un apartament, o casă de locuit de 107 m2, dar și alte două averi imobile.

    Procurorul mai declară și două automobile: o Skoda procurată în 2016 cu o valoare de 90 de mii de lei și un Mercedes procurat în 2018, cu o valoare de 150 de mii de lei.

    La momentul completării actului de avere și interese, Serghei Gavajuc avea în conturile bancare 413 mii de lei, iar soția acestuia – 722 de mii de lei.

    Eduard Varzar, adjunct al șefului PA, a avut în 2019 un venit salarial de peste 331 de mii de lei și a obținut 150 de mii de lei din vânzarea unui automobil Toyota Prius fabricat în 2010.
    Ion Munteanu, declară doar venituri salariale în 2019, de 28 de mii de lei lunar. Salariul de procuror-șef al Procuraturii Cantemir și cea de adjunct la PA, 23 de mii de lei lunar, constituie și unica sursă de venit a lui Adrian Procoavă.

    Un alt adjunct al șefiei PA, Marcel Dumbrăvan a vândut anul trecut cu 6 mii de lei un Renault Scenic fabricat în 2004 și a achiziționat un automobil de aceeași marcă, doar că fabricat în 2015, pentru care a plătit 185 de mii de lei. Dumbrăvan a avut venituri salariale de 331 de mii de lei în 2019.

    Cel de-al cincilea adjunct al PA, Vladislav Cojocaru, șef Procuraturii Căușeni, se numără printre procurorii care anul trecut au primit donații. Acesta trece în actul de avere donații de 5 700 de euro de la Vera Morosanu și 4 900 USD de la Veronica Morosan. Anul trecut, procurorul a vândut trei terenuri cu 35 de mii de lei, și a achiziționat cu 50 de mii de lei jumătate dintr-un teren intravilan. Acesta a avut un venit salarial lunar mediu de 23 de mii de lei.

    De altfel, mai mulți procurori anticorupție au avut donații în 2019. Procurorul Eugen Balan și soția sa au avut donații de 200 de mii de lei de la părinții acestora. Familia a vândut un BMW cu 9 mii de euro și a cumpărat un Audi A 6, fabricat în 2015, cu 25 500 de euro. Donație de 10 mii de lei de la părinți a avut și procurorul anticorupție Andrei Balan, iar procurorul Mihail Ivanov declară că pe parcursul anului trecut la zilele de naștere ale membrilor familiei a obținut o mie de euro și cinci mii de lei. Un alt procuror anticorupție, Vitalie Ivanov declară 5 mii de euro și și cotă parte dintr-un apartament din Chișinău drept donații de la părinții săi și ai soției. Cu donații de 6 mii de euro s-a ales și Octavian Iachimovschi unul dintre procurorii care conduce grupul de urmărire penală din dosarul penal privind frauda bancară. Procurorul susține că banii au fost donați în cadrul unui eveniment de familie, cumetrie. Octavian Iachimovschi a avut anul trecut și un venit de 16 500 de euro din înstrăinarea unui apartament. Pentru activitatea la PG, acesta a fost remunerat cu un salariu lunar de 25 de mii de lei.

    Șeful interimar PCCOCS nu a completat declarația de avere

    Din decembrie, șef interimar la Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale este Ion Caracuian.

    Pe pagina web a Autorității Naționale de Integritate (ANI) nu am găsit declarația de avere a acestuia. Contactat, Ion Caracuian spune că nu a completat încă declarația, deoarece activează prin cumul în mai multe locuri și nu a reușit să adune toate actele în situația în care mai multe instituții nu funcționează în această perioadă. Șeful interimar al PCCOCS susține că perioada depunerii actelor a fost prelungită în legătură cu situația de urgență. Reprezentantul ANI, Victor Moloșag, neagă însă această informație și precizează că termenul-limită de depunere a actelor a fost 31 martie 2020.

    Conform declarației pentru 2018, familia Caracuian deține în proprietate o casă, un apartament, două averi imobile, două terenuri agricole și unul intravilan – toate obținute în baza contractelor de donație sau de moștenitor. În 2000, Ion Caracuian Primăria comunei Sângera i-a oferit omului legii un teren pentru construcție.

    Familia Caracuian conduce un Nissan, fabricat în 2002, pentru care în 2012 procurorul afirmă că a plătit 10 mii de lei.

    La fel ca la PA, PCCOCS are cinci procurori-șefi adjuncți.

    Unul dintre aceștia, Aurel Ciocan declară donații de 28 de mii de euro obținuți în 2019 la un eveniment de familie, mai exact la nuntă, dar și 92 de mii de lei din vânzarea unui automobil de model Skoda Octavia fabricat în 2006. Procurorul a avut un salariu mediu lunar de 19 mii de lei anul trecut.

    De donații a beneficiat în 2019 și un alt adjunct, interimar, al PCCOCS, Roman Dorogan. Pe lângă salariul lunar de peste 18 mii de lei, acesta a primit și o donație de 30 de mii de lei de la părinții săi.

    Adjunctul Taras Patraman a vândut mașina de model Volkswagen Golf fabricată în 2009 la același preț la care în 2017 declara că a cumpărat-o, 10 mii de lei. Patraman, care a ridicat lunar un salariu de peste 30 de mii de lei, a contractat un credit de 100 de mii de lei în 2019, cu o rată a dobânzii de 7%. Banii urmează a fi întorși până în 2022.

    Oleg Baciu, un alt adjunct al procurorului-șef al PCCOCS, a devenit în 2019 posesorul unei mașini Skoda Superb, fabricată, la fel, în 2019. Procurorul spune că deține mașina în baza unor „contracte translative de posesie şi de folosinţă” și că aceasta are o valoare de 37 650 de euro.

    În baza unor acte similare, procurorul deține din 2016 și un autoturism Hyundai, fabricat la fel în 2016. Procurorul, cu salariu lunar de 29 de mii de lei, are, din 2018, o datorie de 600 de mii de lei către BC Moldindconbank SA. Creditul e scadent în 2028 și are o rată a dobânzii de 5%. Oleg Baciu are și două datorii în sumă totală de 35 de mii de euro către două persoane fizice, pe care trebuie să întoarcă până în 2023 și 2025.

    Fără schimbări în ultimii ani este declarația de avere a Lucreției Zaharia, adjunctă a șefului PCCOCS din 2017. Unicul venit al acesteia în 2019 este salariul de 350 de mii de lei, ceea ce-i asigură un venit mediu lunar de 29 de mii de lei.

    Și procurorii PCCOCS s-au bucurat de donații în 2019. Petrușca Sergiu a primit o donație de 2 mii de euro de la Elena Petrușca, iar procurora Mariana Cazacu declară 212 mii de lei – bani oferiți în cadrul unui eveniment de familie – cumetrie. Familia procurorei Cazacu a vândut anul trecut un apartament cu 10 620 de euro și a făcut cumpărături de aproape un milion de lei, achiziționând un apartament de 73 m.p. și o mașină Lexus CT 200H fabricat în 2013. Procurorul Denis Rotaru declară 100 de mii de lei drept bani primiți de la rude în cadrul unui eveniment de familie – botez.

    Veniturile declarate de șefii Procuraturii mun. Chișinău

    Oleg Afanasii, procuror-șef al Secției Control al Activității Speciale de Investigații și Asigurarea Regimului Secret al Procuraturii Generale, exercită de aproape o lună interimatul funcției de șef al Procuraturii Chișinău, după ce Ștefan Șaptefraț și-a dat demisia, la doar o săptămână distanță după ce Ziarul de Gardă a publicat investigația „Cum să devii milionar prin împrumuturi nerambursate și promisiuni ilegale neonorate. În rolul principal — fiul procurorului-șef al Capitalei”. 

    Oleg Afanasii nu a făcut nicio achiziție în ultimii cinci ani. Acesta raportează un salariu lunar de 30 de mii de lei pentru 2019. Noul șef interimar al Procuraturii mun. Chișinău are în proprietate o casă de 133 de m.p., un garaj și o altă avere imobilă, un teren intravilan și două terenuri agricole. Toate aceste aceste bunuri procurorul susține că le deține în baza unor contracte de donații. Din 2014, Oleg Afanasii conduce un Mercedes 320 CDI fabricat în 2006, pe care l-a cumpărat cu 195 de mii de lei.

    Salariul, de 28 de mii de lei, a fost și unica sursă de venit anul trecut pentru adjunctul interimar al Procuraturii Chișinău, Mihai Pascal, numit în funcție, la fel ca Oleg Afanasii, acum o lună.

    Și un alt adjunct, Dumitru Robu, fost procuror general interimar al R. Moldova între iulie-decembrie 2019, declară venituri doar din salariu. Acesta a fost remunerat la Procuratura Generală cu peste 25 de mii de lei lunar.

    Al treilea șef adjunct al Procuraturii Chișinău, Adrian Popencoa vândut cu jumătate de milion de lei un automobil de model Mercedes E250 CDI fabricat în 2015. Anul trecut, Popenco declara că mașina o conduce din 2018 și că are o valoare de 330 de mii de lei. Procurorul a avut un salariu de peste 17 mii de lei lunar.

    Eduard Maşnic, şeful Oficiului Buiucani și adjunct al procurorului Chişinăului, a avut venituri din salariu de 255 de mii de lei. Soția acestuia, angajată a companiei de construcții „ExFactor-Grup” SRL, a avut un salariu de 240 de mii de lei în 2019.

    Roman Eremciuc, alt adjunct al Procuraturii mun. Chişinău, şeful Oficiului Centru, a primit, din salariu, 249 mii de lei. Acesta, la fel ca în anii trecuți, se bucură de donații în partea familiei. În 2019, spre exemplu, procurorul raportează venituri de 70 de mii de lei în cadrul unui eveniment de familie. Alte 20 de mii de lei, Roman Eremciuc le-a obținut din vânzarea unui bun imobil.

    Marcel Cimbir, şeful Oficiului Botanica al Procuraturii Chişinău, a avut, din salariu, venituri de 249 mii de lei.

    Igor Popa, şef al Oficiului Ciocana al Procuraturii Chişinău din decembrie 2019, este fost adjunct al ex-procurorului general Eduard Harujen și al ex-procurorului general interimar Dumitru Robu. Igor Popa trece în actul de avere o remunerare de 417 de mii de lei în în aceste funcții pe parcursul anului trecut, adică un salariu mediu 34 de mii de lei lunar.

    Din 2019, Corneliu Bratunov, adjunctul șefului procurorului de Chişinău şi şeful Oficiului Râşcani al instituţiei, conduce o mașină Volvo XC 90, fabricată în 2014, despre care afirmă că nu-i aparține în proprietate. În decembrie însă, acesta a vândut cu 120 de mii de lei un Hyundai, fabricat în 2011, automobil despre care în declarația pentru 2018 procurorul declara că are o valoare de 10 mii de lei. 

    Anul trecut, Corneliu Bratunov spune că a împrumutat tatălui său 6 mii de euro fără dobândă și că a primit donații de 250 de euro de la Igor Grigoriev, fratele soției sale. Acestuia, de altfel, până în 2021, familia Bratunov urmează să-i întoarcă o datorie de 5 mii de euro. Șeful oficiului Ciocana al Procuraturii Chișinău a avut în 2019 un salariu de 255 de mii de lei.

    Sursa: zdg.md

  • Am să încep din nou Greva Foamei. Mai bine moartă decât în chinuri la penitenciar

    Bună ziua domnule Brega,
    Sunt Larisa Parşov, născută în 1951, în s.Tudora, Ştefan Vodă. Acum locuiesc în Sadâc. Aici am lucrat 21 de ani în calitate de profesoară. Am doi copii, ambii au studii superioare. În 1999, soţul meu, având insuficienţă renală, a decedat. Era bolnav şi am fost nevoită să ies la pensie pe stagiu de muncă. Aveam o pensie de 68 de lei. O lună de zile am fost la pensie şi soţul a decedat. Am revenit la şsoală, dar orele au fost distribuite altora. Am fost nevoită să plec la muncă peste hotare. Am plecat în Turcia, e mai aproape. Acolo am lucrat ca menajeră în familii, în oraş nu prea ieşeam, nu cunoşteam pe nimeni. Făceam curăţenie, mâncare, îngrijeam de bătrâni bolnavi. Fiul meu, Ghenadie Parşov, stătea acasă cu cei trei copii ai săi, deoarece nora, fiica şi ginerle au venit şi ei la lucru în Turcia. Procurorul din Cantemir, Adrian Procoavă împreună cu anchetatoarea Aliona Vicol, soţul ei Grigorie Blan şi Vitalie Miron, în prezent Comisar al comisariatului de poliţiei din Cantemir. Mai târziu au atras-o şi pe soţia fiului meu şi au deschis o cauză penală pe art. 220 al. CP.

    Bună ziua domnule Brega,
    Sunt Larisa Parşov, născută în 1951, în s.Tudora, Ştefan Vodă. Acum locuiesc în Sadâc. Aici am lucrat 21 de ani în calitate de profesoară. Am doi copii, ambii au studii superioare. În 1999, soţul meu, având insuficienţă renală, a decedat. Era bolnav şi am fost nevoită să ies la pensie pe stagiu de muncă. Aveam o pensie de 68 de lei. O lună de zile am fost la pensie şi soţul a decedat. Am revenit la şsoală, dar orele au fost distribuite altora. Am fost nevoită să plec la muncă peste hotare. Am plecat în Turcia, e mai aproape. Acolo am lucrat ca menajeră în familii, în oraş nu prea ieşeam, nu cunoşteam pe nimeni. Făceam curăţenie, mâncare, îngrijeam de bătrâni bolnavi. Fiul meu, Ghenadie Parşov, stătea acasă cu cei trei copii ai săi, deoarece nora, fiica şi ginerle au venit şi ei la lucru în Turcia. Procurorul din Cantemir, Adrian Procoavă împreună cu anchetatoarea Aliona Vicol, soţul ei Grigorie Blan şi Vitalie Miron, în prezent Comisar al comisariatului de poliţiei din Cantemir. Mai târziu au atras-o şi pe soţia fiului meu şi au deschis o cauză penală pe art. 220 al. CP.

    Pe Ghenadie Parşov, apoi şi pe mine, Parşov L. m-au adăugat cu pix de altă culoare, cu o parte vătămată care se numea Diana Şivţova, pe care nu o cunoşteam. Această fată a fost căsătorită fictiv în primăria Sadâc, fiind înscrisă de secretarul primăriei, Ion Gârnu. La 31 martie 2008 acesta a fost condamnat la patru ani de puşcărie pe art.332 al.2 CP. Dar a conlucrat cu A.Procoavă anume să spuna că fiul meu l-a rugat. Interesant e faptul a înscris-o în căsătorie cu un cetăţean cu dizabilităţi din naştere, care nu poate scrie nici citi. Datele sale de identitate doar secretarul Gârnu le avea. Acesta a şi completat cererile şi certificatele pentru căsătorie. De două ori a dat depoziţii contra mea şi a fiului meu. Habar nu aveam de aşa înţelegeri prealabile pentru căsătorie. Pentru fals de mărturii, secretarului i-au suspendat pedeapsa pentru trei ani la libertate. Acesta lucrează şi în prezent ca secretar şi are acces la actele publice din primărie. Cum este posibil aşa ceva?

    Adăugându-mă în plângere, procurorul a scimbat art. 220 al.1 în art. 165 al.2, litera a şi d, CP. Eu, mamă, bunică, fostă profesoară, acum pensionară, am devenit complice pe acelaşi dosar cu fiul, de la care anchetatoarea Aleona Vicol a cerut 5.000 de euro ca să nu deschidă dosar penal pe art 165, motivând că ei sunt mulţi şi trebuie să se împartă. Judecătorul Ştefan Starciuc de la judecătoria Cantemir a cerut şi el 5.000 de euro, dar, deoarece suntem doi pe acelaşi dosar, i-a spus fiului că mai departe, la instanţele superioare el nu răspunde. Prin urmare, doar la Cantemir trebuia să achităm 10.000 de euro. De unde să-i obţinem? Trebuia să vindem casă, să stăm în drum. Pentru că nu am achitat aceste sume, acum stăm după gratii şi eu şi fiul meu. Cunoaştem articolul, dar pentru care fapte infracţionale au condamnaţi nu cunoaştem. Iar în detenţie suferim, suntem lipsiţi de libertate în mod ilegal, în baza dosarelor fabricate. Fără dovezi, dără probe, doar în baza unor mărturii false, mincinoase depuse de aşa-numita „parte vătămată”, organizată prin tăinuirea ei la un centru de reabilitare. Timp de şase luni era impusă să semneze diferite acte (ca pază de stat, pagubă morală). Sub presiune şi-a schimbat mărturiile. A fugit de la acel centru, şi-a luat avocat şi a venit în instanţa de judecată. Ambii au înaintat cereri în instanţa de judecată pe 8 februarie 2008, la care judecătorul Şt.Starciuc nu a reacţionat (el nu a primit cei 5.000 euro de la noi). Mama părţii vătămate a căutat-o timp de şase luni. A scris la Procuratura din Cantemir că a dispărut fiica ei. Atnci ea, partea vătămată, a fost impusăs să semneze cererea la centru că are nevoie de pază de stat, care a respins-o pe 8 febr. 2008, de frică a semnat această cerere.

    Pentru sumele de bani de 10.000 euro care ni s-au cerut am scris plângeri la Parlament şi la Comisia pentru Securitate Naţională la Iurie Stoicov, dar ne-am agravat situaţia. Eu m-am ales cu un termen de şase ani şi şapte luni, iar fiul cu şapte ani şi patru luni. Cei doi copii ai fiului care au rămas acum fără sprijinul tatălui suferă mult. Eu, pe lângă bolile cronice, în detenţie m-am îmbolnăvit şi de diabet zaharat tip 2, care mi-a agravat total starea sănătăţii. Nu mă alimentez adecvat, echilibrat, caloric, variat. Sunt pensionară, am 61 de ani. La 29 septembrie 2009 am fost maltrată de deţinute în penitenciarul Pruncul. Cele care m-au maltratat sunt deţinute narcomane, un grup organizat. Până în prezent stau cu 13 dinţi dezbătuţi. Un dinte a căzut pe loc, am avut comoţie cerebrală, plagă ruptă a buzei, hiperemia nasului, gâtului, urechii, dar toţi tac. Procuratura Buiucani refuză să deschidă dosar penal pe acest caz. Sunt hipertonică şi cardiacă din cauza condamnării. Cantemirul ne-a trecut prin Curtea de Apel, Curtea Suprenă şi plenum. Am vândut tot ce am avut în gospodărie şi am achitat opt avocaţi care nu au lucrat. Au luat banii şi au plecat şi atât. Ministerul Justiţiei ne-a răspuns că nu are voie să se amestece în instanţele de judecată. Procuratura Generală a răspuns că ne-au judecat corect. Cu diabet zaharat am stat la Greva Foamei la Penitenciarul nr.5 din Cahul 18 zile. Nimeni nu a reacţionat. La 27 august 2011, peşedintele interimar a promis amnistie, dar Guvernul şi Ministerul Justiţiei au refuzat. Au spus că în septembrie va fi creată o comisie specială de graţiere pentru pensionari, invalizi, persoanele care au copii până la opt ani, dar e tăcere, deacum e sfârşitul anului 2011. pe art. 95 Cod Penal, bolnavii nu sunt eliberaţi. Cei de la Institutul Reformei penale ne-au spus că stau pe art.165 pentru statistică (oare în ce sens?!). La plicarea sentinţei ni s-a aplicat art.79 CP la 28 februarie 2008, dar la 24 mai 2009 au fost modificări la art. 165. în continuare ar trebui să ne aplice art. 79 pentru reducerea termenului, dar nu l-au aplicat, iar termenul nu a fost redus, aşa încât să ne ducem acasă condiţionat.

    Domnule Brega, ajutaţi-ne să ne întoarcem acasă. Faceţi emisiuni la televiziune, publicaţi în presă, veniţi la mine în penitenciarul nr.13 din Chişinău acum sau la penitenciarul nr. 7 de la Rusca. Am să intru din nou la Greva Foamei. Mai bine moartă decât în chinuri la penitenciar.
    sursa: curaj.net

LASĂ UN COMENTARIU