Baza de date a procurorilor Republicii Moldova
Exemplu: Morcov Alexandru
Căutare avansată
sursa foto: captura video prime.md

Rața Alexandru

Procuratura Teritorială Străşeni

Date biografice

Prin Ordinul Nr. 446-p din 26 aprilie 2016, numit în funcția de procuror-șef în cadrul Procuraturii raionului Strășeni.

Prin Ordinul Procurorului General Nr. 1186-p din 03 decembrie 2010, numit în funcție de procuror al raionului Strășeni.

Prin Ordinul Nr. 446-p din 26 aprilie 2016, numit în funcția de procuror-șef în cadrul Procuraturii raionului Strășeni.

Prin Ordinul Procurorului General Nr. 1186-p din 03 decembrie 2010, numit în funcție de procuror al raionului Strășeni.

Prin Hotărârea nr. 10-41/17 din 18 iulie 2017, Colegiul pentru selecţia şi cariera procurorilor a aprobat rezultatul final al evaluării procurorului Alexandru RAŢA, candidat la funcţia de procuror-şef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale, care a obţinut punctajul final de 141,2.

Potrivit Hotărârii nr. 866 din 12 aprilie 2016, Colegiul de calificare a considerat promovate probele de concurs cu media aritmetică 8,92, de către dl Raţa Alexandru, candidat la funcţia de procuror al raionului Străşeni. Prin Hotărârea nr.12-95/16 din 22 aprilie 2016, Consiliul Superior al Procurorilor a validat Hotărîrea Colegiului de calificare nr. 866 din 12 aprilie 2016 privind rezultatele evaluărilor probelor scrisă şi orală ale participantului Rață Alexandru, la concursul pentru suplinirea funcţiilor vacante de procuror conducător.


DISTINCȚII
Luând în consideraţie rezultatele activităţii desfășurate, indicatorii de performanţă calitativi şi cantitativi obţinuţi pe parcursul anului 2016, calităţile profesionale şi morale ale unor procurori, Consiliul Superior al Procurorilor prin Hotărârea nr. 12-264/16  din 29 decembrie 2016, a propus Procurorului General încurajarea Procurorului-şef a procuraturii raionului Strășeni, Rață Alexandru, cu Crucea „Pentru Merit”, Clasa I.

Prin Hotărârea nr.12-151/14 din 20 august 2014, examinând chestiunea cu privire la încurajarea unor procurori pentru îndeplinirea exemplară a obligaţiilor de serviciu, iniţiativă şi operativitate, cu prilejul aniversării a XXIII-a de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General încurajarea domnului Raţa Alexandru, Procuror al r-nului Străşeni, cu Insigna de piept “Eminent al Procuraturii”.

Prin Hotărârea nr. 10-41/17 din 18 iulie 2017, Colegiul pentru selecţia şi cariera procurorilor a aprobat rezultatul final al evaluării procurorului Alexandru RAŢA, candidat la funcţia de procuror-şef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale, care a obţinut punctajul final de 141,2.

Potrivit Hotărârii nr. 866 din 12 aprilie 2016, Colegiul de calificare a considerat promovate probele de concurs cu media aritmetică 8,92, de către dl Raţa Alexandru, candidat la funcţia de procuror al raionului Străşeni. Prin Hotărârea nr.12-95/16 din 22 aprilie 2016, Consiliul Superior al Procurorilor a validat Hotărîrea Colegiului de calificare nr. 866 din 12 aprilie 2016 privind rezultatele evaluărilor probelor scrisă şi orală ale participantului Rață Alexandru, la concursul pentru suplinirea funcţiilor vacante de procuror conducător.

DISTINCȚII
Luând în consideraţie rezultatele activităţii desfășurate, indicatorii de performanţă calitativi şi cantitativi obţinuţi pe parcursul anului 2016, calităţile profesionale şi morale ale unor procurori, Consiliul Superior al Procurorilor prin Hotărârea nr. 12-264/16  din 29 decembrie 2016, a propus Procurorului General încurajarea Procurorului-şef a procuraturii raionului Strășeni, Rață Alexandru, cu Crucea „Pentru Merit”, Clasa I.

Prin Hotărârea nr.12-151/14 din 20 august 2014, examinând chestiunea cu privire la încurajarea unor procurori pentru îndeplinirea exemplară a obligaţiilor de serviciu, iniţiativă şi operativitate, cu prilejul aniversării a XXIII-a de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General încurajarea domnului Raţa Alexandru, Procuror al r-nului Străşeni, cu Insigna de piept “Eminent al Procuraturii”.

 

Hotărârea nr. 10-41/17 din 14 iulie 2017

Hotărârea nr.12-151/14 din 20 august 2014

Hotărârea nr. 866 din 12 aprilie 2016

Hotărârea nr. nr.12-95/16 din 22 aprilie 2016

Hotărârea nr. 12-264/16 din 29 decembrie 2016

Știri
  • Detalii din CV-urile celor 16 pretendenţi la funcţia de procuror general

    Șapte avocaţi, șase actuali procurori, un judecător, un angajat al Centrului Naţional Anticorupţie și un fost acuzator de stat sunt admiși la concursul pentru ocuparea funcţiei de procuror general. Iniţial, în cursă s-au înscris 20 de persoane, dar, în urma evaluării dosarelor depuse, doar 16 au fost admiși, fiind excluși avocaţii Ilie Rotaru și Ion Vicol, și procurorii Octavian Bodareu și Artur Lupașco. ZdG vă prezintă detalii despre cariera celor 16 candidaţi rămași în competiţie.

    Concursul pentru funcţia de procuror general are loc în condiţiile în care, în decembrie, Comisia de la Veneţia urmează să examineze solicitarea președintelui Curţii Constituţionale, fostul deputat socialist Vladimir Ţurcan, legată de modificările la Legea cu privire la procuratură, în baza cărora se desfășoară concursul.

    Șapte avocaţi, șase actuali procurori, un judecător, un angajat al Centrului Naţional Anticorupţie și un fost acuzator de stat sunt admiși la concursul pentru ocuparea funcţiei de procuror general. Iniţial, în cursă s-au înscris 20 de persoane, dar, în urma evaluării dosarelor depuse, doar 16 au fost admiși, fiind excluși avocaţii Ilie Rotaru și Ion Vicol, și procurorii Octavian Bodareu și Artur Lupașco. ZdG vă prezintă detalii despre cariera celor 16 candidaţi rămași în competiţie.

    Concursul pentru funcţia de procuror general are loc în condiţiile în care, în decembrie, Comisia de la Veneţia urmează să examineze solicitarea președintelui Curţii Constituţionale, fostul deputat socialist Vladimir Ţurcan, legată de modificările la Legea cu privire la procuratură, în baza cărora se desfășoară concursul.

    PROCURORI

    Maxim Gropa activează în organele procuraturii din 2002, când a fost numit ajutor interimar al procurorului în Procuratura Judeţului Lăpușna. Din 2016, este procuror în cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS). În două rânduri, i s-a acordat titlul de „cel mai bun în profesie”, iar în 2015, înainte de termen, s-a ales cu grad de clasificare. Este finul de cununie al adjunctului procurorului general, Mircea Roșioru.

    Veaceslav Soltan este procuror-șef al Secţiei tehnologii informaţionale și combaterea crimelor cibernetice din cadrul Direcţiei urmărire penală și criminalistică a Procuraturii Generale (PG). Anterior, a fost procuror șef al Secţiei tehnologii informaţionale și investigaţii ale infracţiunilor în domeniul informaticii. Activează ca procuror din 2005.

    Eduard Bulat este adjunct al procurorului general, numit în funcţie de către Dumitru Robu, actualul procuror general interimar. Bulat activează în organele procuraturii din 1994. Și-a început cariera la Criuleni, iar în 1997 a fost transferat la Chișinău. A activat la Procuratura Chișinău, Procuratura Anticorupţie (PA), iar din 2008 și până în 2017 a fost șeful Secţiei prevenire şi combatere trafic de persoane a PG. După reforma instituţiei, în 2017, prin concurs, Bulat a fost numit procuror-şef al Secţiei politici, reforme şi management al proiectelor.

    Ruslan Popov activează în organele Procuraturii din 1997, când şi-a început activitatea de anchetator la Procuratura Leova. În 2009, a ajuns în cadrul Direcţiei control al urmăririi penale şi asistenţă metodică a PG, ulterior devenind şef al acestei direcţii. În 2013, prin ordinul procurorului general de atunci, Ruslan Popov a fost delegat în funcţia de şef interimar al PA. A fost procuror șef al Oficiului Ciocana al Procuraturii Chișinău până în august 2018, când a fost numit în funcţia de şef al Secţiei analiză criminologică, avizare și propuneri de legiferare din cadrul Direcţiei politici, reforme și protecţia intereselor societăţii a PG.

    Vsevolod Ivanov activează în organele procuraturii din 1995, când a fost numit ajutor interimar al procurorului r. Strășeni. Anterior, a activat în cadrul PA, fiind în 2003-2011, șeful Serviciului investigaţii anticorupţie, iar în 2013-2014, exercitând funcţia de adjunct interimar al procurorului PA. Din 2016 până în prezent, Ivanov este procuror în cadrul Procuraturii Chișinău, oficiul Râșcani.

    Vladimir Adam este șeful secţiei unificare a practicii în domeniul reprezentării învinuirii în instanţele de judecată, funcţie deţinută din 2016. Activează în organele procuraturii din 1990, când a fost numit stagiar la Procuratura Transport. Ulterior, a fost promovat, iar în anii 2005-2008 a deţinut funcţia de adjunct al șefului Procuraturii Chișinău. În 2010-2016, a fost șeful Secţiei judiciar-penale din cadrul PG.

    Alexandru Raţă este fost procuror. Și-a dat demisia din funcţie recent, la mijloc de mai 2019. În ultimii ani, a fost procuror șef al Procuraturii Strășeni, de unde ar fi fost somat să plece de către conducerea PG. Raţa și-a început activitatea în organele Procuraturii la 22 decembrie 1997 în funcţia de ajutor al procurorului r. Camenca.

    Avocaţi și reprezentanţi ai societăţii civile

    Ștefan Gligor este director de programe în cadrul Centrului de Politici și Reforme. Din 2011, deţine licenţă de avocat și activează în cadrul Biroului Asociat de avocaţi, „Gligor și Partenerii”. A activat în sistemul public în anii 2004-2006. Iniţial a fost consultant superior în Departamentul Informaţii și Analiză la Ministerul Reintegrării, iar ulterior, referent superior în Serviciul de Informaţii, Analiză și Prognoze din cadrul Aparatului Parlamentului R. Moldova. Mama acestuia, Elena Gligor, a fost judecătoare, inclusiv la Curtea de Apel (CA) Chișinău, iar ulterior, inspector judecător principal în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). În prezent, din aprilie 2016, deţine licenţă de avocat. Și Vasile Gligor, tatăl său, fost procuror, deţine licenţă de avocat din 2010.

    Vladislav Gribincea este avocat și președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova din anul 2010. Anterior, a activat în cadrul Asociaţiei „Juriști pentru Drepturile Omului”. A fost implicat în calitate de expert în elaborarea Strategiei de Reformare a Sectorului de Justiţie în anii 2011-2016, precum şi în reformarea legislaţiei cu privire la organizarea judecătorească, procedura civilă şi procedura penală. Gribincea a condus grupul de experţi care a elaborat legislaţia privind reformarea Procuraturii R. Moldova, lege intrată în vigoare în 2016.

    Serghei Perju este avocat din 2005. Deși este născut în R. Moldova, studiile liceale și cele universitare le-a făcut în România, unde a și început să profeseze avocatura. În 2005-2006, a activat în cadrul Cabinetului Individual de Avocatură „Perju Serghei”. Ulterior, din 2006 până în prezent, activează în cadrul Societăţii Civile de Avocaţi „Perju, Rotaru și Asociaţii”. În decembrie 2017, a fost admis în profesia de avocat pe teritoriul R. Moldova de către Comisia de Licenţiere a Profesiei de Avocat.

    Gheorghe Malic este avocat din 2002. Activează în cadrul Biroului de Avocaţi „Pro Dreptate”. Este fost procuror și fost șef al Direcţiei generale urmărire penală a Inspectoratului General al Poliţiei (IGP). Și-a început activitatea în organele procuraturii în 1993, în calitate de adjunct al procurorului sectorului Botanica. În anii 2009-2015, a condus Direcţia Urmărire Penală a IGP.

    Anatolie Istrate deţine licenţa de avocat din 2009, iar în ultimii ani a fost apărător în mai multe dosare de rezonanţă: Gheorghe Petic sau Renato Usatîi. Anterior, în 2003-2008, a fost judecător la Judecătoria Hâncești, iar în 1991-2003, a activat în organele procuraturii, deţinând inclusiv funcţia de procuror adjunct al Procuraturii Hâncești și cea de prim procuror al Procuraturii Lăpușna.

    Ruslan Cașu este avocat, cu licenţă obţinută în februarie 2018. Este fost procuror, activând în organele procuraturii în anii 2007-2017. A activat iniţial la Procuratura Hâncești, iar peste un an a fost transferat la Procuratura sectorului Ciocana. Între timp, a exercitat și funcţia de procuror în Procuratura de nivelul CA Chişinău și în Secţia exercitare a urmăririi penale în cauze de criminalitate organizată şi excepţionale. În 2016, a candidat la funcţia de procuror general, dar nu a învins, astfel că, în decembrie 2017, a demisionat din sistem.

    Alexandr Stoianoglo este avocat, fost procuror și fost deputat. A activat în organele procuraturii în anii 1992-2007. A fost vice-procuror al or. Chişinău, procuror al UTA Găgăuzia, iar în 2001-2007, a fost adjunct al procurorului general. În 2007-2009, Stoianoglo a profesat avocatura. Ulterior, din 2009 până în 2014, a fost deputat pe listele PDM, inclusiv vicepreședinte al Parlamentului în anii 2009-2010. În 2015, a părăsit PDM pentru a candida, independent, la funcţia de bașcan al UTA Găgăuzia, dar nu a reușit să ajungă în turul 2.

    Un angajat al CNA

    Oleg Crâșmaru este ofiţer superior de urmărire penală pe cazuri excepţionale în cadrul Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) din anul 2017. A mai lucrat la CNA în anii 2008-2016. În perioada 2016-2017, a activat la Serviciul Vamal, fiind șef al Direcţiei Urmărire Penală și șef al Secţiei cauze speciale. Timp de șase luni, pe parcursul anului 2016, a fost procuror în Procuratura Basarabeasca.

    Un judecător

    Tudor Andronic este judecător la Judecătoria Strășeni din 2014. Anterior, în anii 2003-2014, a activat în calitate de avocat în cabinetul avocatului „Tudor Andronic”. În anii 1998-2003, a fost judecător la Ungheni. În 1996, timp de câteva luni, Andronic a fost ajutor interimar al procurorului Procuraturii sect. Centru, mun. Chișinău.

    Concursul pentru funcţia de procuror general vs opinia Comisiei de la Veneţia

    Concursul pentru funcţia de procuror general se desfășoară în condiţiile în care, în decembrie, Comisia de la Veneţia urmează să examineze solicitarea președintelui Curţii Constituţionale (CC), fostul deputat socialist, Vladimir Ţurcan, legată de modificările Legii cu privire la procuratură. Solicitarea de a emite o opinie amicus curiae a fost remisă de CC către Comisia de la Veneţia la 7 octombrie 2019. O sesizare la subiect a fost depusă la CC de deputaţii PDM. Comisia de la Veneţia urmează să se expună la subiect pe 19 decembrie.

    Întrebat dacă opinia Comisiei de la Veneţia, respectiv hotărârea ulterioară a CC la subiectul modificării Legii cu privire la procuratură nu vor influenţa concursul privind funcţia de procuror general, Ţurcan a evitat să ofere un răspuns clar. „O să ajungem în decembrie și vom vedea cum va fi. Noi am solicitat o opinie, așa cum facem permanent când e vorba de bunele practicil internaţionale. Ne-am referit la legea care a fost aprobată, iar în ea sunt mai multe chestiuni. Vedeţi sesizarea care a parvenit la CC. Ce se va întâmpla dacă reprezentanţii Comisiei de la Veneţia se vor expune negativ? Eu n-am nicio rudenie cu Baba Vanga”, a precizat Ţurcan.

    Cine sunt membrii comisiei

    Potrivit deciziei Comisiei de concurs, anunţată de Ministerul Justiţiei, „lupta” pentru preselecţia candidaţilor la funcţia de procuror general include 2 etape: testarea psihologică și interviul. Testarea psihologică a avut loc la 25 octombrie, la ora 16:00. Candidaţii admiși la interviu vor fi audiaţi pe parcursul zilelor de 28 și 29 octombrie curent.

    Comisia de concurs este formată din Olesea Stamate – ministra Justiţiei, Raisa Botezatu – fostă judecătoare, James Hamilton – expert internaţional în domeniul procuraturii, Sergiu Băieșu – doctor în drept, profesor universitar, USM, Igor Boţan – director executiv al Asociaţiei Obștești „Asociaţia pentru Democraţie Participativă”, Dumitru Postovan – expert naţional desemnat de președintele Parlamentului și Tatiana Buianina – psihologă (fără drept de vot). Aceasta va selecta câteva candidaturi pe care le va propune Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), cel care urmează să desemneze noul procuror general. Candidatura persoanei desemnate de CSP trebuie să fie aprobată și de șeful statului, Igor Dodon.
    Sursa: zdg.md

  • Cine sunt și ce averi declară candidații la funcția de procuror general

    Juriști, avocați, actuali și foști acuzatori de stat, chiar și politicieni aspiră la fotoliul de procuror general al Republicii Moldova. 20 de candidați s-au înscris în concursul demarat, la 30 septembrie, de Ministerul Justiției. Anunțul vine după ce, duminică, a expirat termenul limită de depunere a dosarelor. Portalul Anticoruptie.md vă prezintă cine sunt candidații și ce averi declară.

    Anatolie Istrate în prezent este avocat. A apărat interesele activistului Platformei DA, Gheorghe Petic, dar şi ale preşedintelui Partidului Nostru, Renato Usatîi. La sfârșitul lunii iulie curent, s-a numărat printre candidații la funcția de procuror general interimar.

    Juriști, avocați, actuali și foști acuzatori de stat, chiar și politicieni aspiră la fotoliul de procuror general al Republicii Moldova. 20 de candidați s-au înscris în concursul demarat, la 30 septembrie, de Ministerul Justiției. Anunțul vine după ce, duminică, a expirat termenul limită de depunere a dosarelor. Portalul Anticoruptie.md vă prezintă cine sunt candidații și ce averi declară.

    Anatolie Istrate în prezent este avocat. A apărat interesele activistului Platformei DA, Gheorghe Petic, dar şi ale preşedintelui Partidului Nostru, Renato Usatîi. La sfârșitul lunii iulie curent, s-a numărat printre candidații la funcția de procuror general interimar.

    Numele lui Anatolie Istrate figurează într-o anchetă RISE Moldova ce ține de un caz de traficare a minorilor cu dizabilități din Germania în Republica Moldova.

    Ilie Rotaru este avocat, are gradul științific de doctor în drept. Anterior a candidat pentru mai multe funcții publice, inclusiv de cea de președinte al Republicii Moldova. Avocatul Ilie Rotaru a fost condamnat la nouă ani cu executare pentru escrocherie și anunțat în urmărire generală de către forțele de ordine din Republica Moldova. O perioadă el s-a aflat în România, de unde a revenit după plecarea de la guvernare a Partidului Democrat, în iunie 2019. Rotaru pledează nevinovat și susține că dosarul i-a fost fabricat la comanda lui Vladimir Plahotniuc pentru că ar fi insistat să își recupereze acțiunile pe care le-a deținut la Centrul comercial Gemenii, acțiuni care i-ar fi fost preluate printr-un atac raider de căre președintele ucrainean Poroșenko.

    Ilie Rotaru a declarat că a deținut o cotă de 7 la sută din acțunile Gemenii și a deținut o perioadă funcția de administrator al acestei societăți pe acțiuni. După aceasta, el ar fi fost revocat și deposedat de acțiuni. Rotaru a mai declarat că a pierdut în instanțețe moldovenești toate dosarele ce țin de reabilitarea acțiunilor de la Gemenii și s-a adresat la CEDO. „Deși a acceptat să îmi examineze plângerile, instanța de la Strasbourg evită să se pronunțe de ani buni pe marginea acestui caz. Am adresat o plângere și președintelui Curții, mi s-a promis că vor lua o decizie, dar se bate pasul pe loc”, a declarat avocatul.

    Ilie Rotaru a fost condamnat, la 26 iunie 2017, de către Judecătoria Chișinău împreună cu alți trei presupuși complici. Avocatul a fost găsit vinovat că l-a deposedat pe un businessman din Belgia de un imobil cu suprafața de 360 de metri pătrați și un teren aferent amplasat în Bălți, evaluat la 40.000 de euro. Potrivit sentinței, în anul 2009, cetățeanul belgian s-a adresat avocatului Rotaru pentru servicii juridice, iar apărătorul i-ar fi cerut să semneze hârtii în alb.

    Astfel, avocatul a făcut angajări fictive la întreprinderea belgianului. Ulterior, Rotaru l-a acționat în judecată pe investitorul străin, invocând datorii salariale de peste 12.000 de euro și a obținut câștig de cauză. Instanța a acceptat o tranzacție de conciliere în urma căreia cetățeanul belgian a cedat imobilul din Bălți în contul datoriei.

    Rotaru ne-a comunicat că a atacat sentința în instanța ierarhic superioară, însă Curtea de Apel Chișinău ar tergiversa examinarea dosarului. Avocatul a mai comunicat că organele de drept din Republica Moldova i-ar fi intentat mai multe dosare penale la comanda lui Petro Poroșenko, Vladimir Voronin și Vladimir Plahotniuc. După sentința pronunțată în acest caz, Rotaru a fost anunțat în urmărire generală, în primăvara anului 2017.

    Alexandru Stoianoglo este jurist și politician găgăuz, care a deținut funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova în 2009–2010 și 2010–2014, în cadrul fracțiunii Partidului Democrat din Moldova (PDM). A fost vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova (2009–2010), iar în al doilea mandat de deputat a fost președinte al Comisiei parlamentare pentru securitatea statului, apărare și ordine publică. În anii 2007–2009, a activat ca avocat la Biroul individual de avocați „Alexandr Stoianoglo” și a fost membru al Uniunii avocaților din Moldova. În anii 2011–2014, a fost șeful Grupului de prietenie dintre Parlamentul Republicii Moldova și Duma de Stat a Federației Ruse.

    În perioada 1992–1995, a fost stagiar, ajutor de procuror, procuror de sector, procuror șef de sector, procuror al Secției supraveghere generală, procuror superior al secției în cadrul Procuraturii municipiului Chișinău. În 1995–2001, a fost procuror al UTA Găgăuzia, iar în perioada 2001–2007, a fost adjunct al Procurorului General al Republicii Moldova.

    La alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, Stoianoglo nu a fost inclus pe listele PDM. În ianuarie 2015, a părăsit Partidul Democrat pentru a candida independent la funcția de bașcan al Găgăuziei. Stoianoglo a candidat independent la funcția guvernator al UTA Găgăuzia de două ori, în 2006 și în 2015, dar de fiecare dată a pierdut din primul tur.

    Maxim Gropa este procuror în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, începând cu 1 august 2016. Până la reformarea Procuraturii, a fost procuror în Secţia exercitare a urmăririi penale în cauze de criminalitate organizată şi excepţionale din cadrul Procuraturii Generale. Maxim Gropa este nașul de cununie al procurorului general-adjunct, Mircea Roșioru.

    Gropa a ajuns în atenția presei cu dosarul pornit pe numele autorității criminale Vladimir Moscalciuc, alias Makena, finalizat în 2012, cu condamnarea la ani grei ai lui Moscalciuc și încă a cinci complici din gruparea sa. În acest dosar au fost puși sub învinuire și 15 angajați din sistemul penitenciar. Ana Ursachi, avocata unor persoane implicate în dosar, nota că acuzarea celor 15 angajați din cadrul DIP era de fapt o răzbunare personală a procurorului Maxim Gropa, care nu era coordonată cu conducerea superioară a Procuraturii Generale.

    În 2013, Maxim Gropa a intentat un alt dosar penal pe numele lui Moscalciuc și a membrilor grupării sale, pentru șantaj și maltratarea deținuților. Dosarul se află de mai bine de trei ani în instanța de fond. Martorii, majoritatea deținuți, refuză să facă declarații în instanță pe motiv că procurorii nu le-au garantat protecție.

    Potrivit declarației de avere pentru anul 2018, procurorul Gropa, care are un salariu lunar de 27,7 mii de lei, pare să ducă un trai modest. Omul legii a declarat a patra parte dintr-un apartament de 70 de metri pătrați și un automobil Opel Zafira, produs în 2005, procurat în 2010 cu doar trei mii de lei. 

    Veaceslav Soltan este procuror. În toamna anului 2010, a fost numit procuror șef al Secției tehnologii informaționale și investigații ale infracțiunilor în domeniul informaticii al Procuraturii Generale. Ulterior, după reformarea Procuraturii, prin Ordinul procurorului general a fost numit în funcția de procuror, șef-interimar al Secţiei tehnologii informaţionale şi combaterea crimelor cibernetice în cadrul Procuraturii Generale. Un an mai târziu, în iulie 2017, a fost numit șef al secției respective pentru un mandat de cinci ani.

    Conform Hotărârii Colegiului de evaluare a performanţelor procurorilor din 28 aprilie 2017, în rezultatul evaluării extraordinare a performanțelor procurorului Veaceslav Soltan, media punctajului total oferit constituie 88,1, fiindu-i atribuit calificativul „Foarte bine”. Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor, care l-a evaluat, în iulie 2017, i-a atribuit un punctaj final de 144,6.

    Potrivit declarației de avere pentru 2018, Soltan a avut venituri de 453 de mii de lei din salarii și indemnizații, diurne în mărime de 3.735 de euro și alte 10 mii de lei din vânzarea unui automobil. Procurorul are în proprietate un teren de nouă ari care i-a fost donat, un apartament de 70,6 metri pătrați, cumpărat în 2012, cu 340 de mii de lei, precum și un automobil de marcă Toyota, achiziționat în 2018, cu 100 de mii de lei.

    Eduard Bulat este adjunctul procurorului general. Anterior a deținut funcția de procuror-șef al Secției politici, reforme și management al proiectelor din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale. Activează în organele procuraturii, din 1994.

    Numele lui Bulat apare într-un articol publicat pe portalul Moldova Curată, în care se menționează că procurorul investește anual sute de mii de lei în construcția unui apartament, iar sumele depășesc veniturile sale oficiale. Este vorba despre un apartament dintr-un bloc situat pe strada Melestiu din Capitală, în care au primit locuințe, la jumătate de preţ, mai mulţi procurori. Bulat a indicat, în declaraţia sa de venituri şi proprietăţi, că a plătit, începând cu 2011, sute de mii de lei companiei care construia un bloc de apartamente. Astfel, în iunie 2011, a plătit 155.288 de lei, în decembrie 2011 – 109.542, în iunie 2012 – 140.980 şi în noiembrie 2014 – 351.588. El a făcut aceste plăți în condițiile în care a trecut în declarație un salariu anual de 130.519 de lei pentru 2014. El a explicat că îşi achită apartamentul dintr-un împrumut pe care i l-a acordat, fără dobândă, sora sa, aflată peste hotare.

    Eduard Bulat a mai apărut în lista procurorilor care dețin una sau mai multe locuinţe, dar au fost incluşi în lista beneficiarilor de apartamente la preţ preferenţial.

    În declarația de avere și interese personale pentru 2018, Bulat indică un salariu mediu lunar de peste 30 de mii de lei. El a trecut pe hârtie două apartamente și un garaj, chiar dacă afirmă că nu deține vreo mașină. Totuși, din 2012, conduce un Volvo XC90, fabricat în 2009, în baza unor acte de posesie.

    Ruslan Cașu este procuror din 2004, după ce a absolvit facultatea de drept a Universităţii de Studii Umanistice din Moldova. După ce şi-a obţinut diploma de licenţă, Ruslan Caşu a activat la Procuratura din raionul Hânceşti, apoi a fost transferat la Procuratura de nivelul Curţii de Apel Chişinău. De asemenea, acesta a activat în mai multe secţii în cadrul Procuraturii Generale: Secţia control al urmăririi penale, Secţia judiciar-penală, Secţia exercitare a urmăririi penale în cauze de criminalitate organizată şi excepţionale. Ulterior, Caşu a ajuns procuror în Procuratura sectorului Ciocana din Chişinău. În 2011, Ruslan Caşu a fost învinuit de îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor de serviciu la reprezentarea învinuirii pe o cauză penală, după ce nu a atacat o hotărâre a Curţii de Apel Chişinău. Colegiul Disciplinar însă a ajuns la concluzia că acesta nu este vinovat. În 2012, pe numele lui Caşu a fost intentată o altă procedură disciplinară, pentru că, în iulie 2011, la ora 3 noaptea, în timp ce se afla într-un local a inițiat un conflict în urma căruia a fost nevoie de intervenția poliției. Colegiul disciplinar al Consiliului Superior al Procurorilor l-a sancţionat pe Ruslan Caşu cu „mustrare”.

    În 2015, Ruslan Cașu a fost, din nou, cercetat disciplinar, fiind, într-un final, declarat nevinovat după ce a audiat un medic în incinta unui spital, noaptea, în afara orelor de lucru, a scris ZdG.

    Ruslan Cașu a mai candidat pentru funcția de procuror general și în 2016. Jurnaliștii de la portalul Moldova Curată au scris că Ruslan Caşu a primit de la Primăria Capitalei suma de circa 878 de mii de lei, în urma unei tranzacţii de împăcare într-un litigiu legat de repartizarea unui apartament. Procurorul spune că municipalitatea îi era datoare încă din anul 2009, atunci când a câştigat procesul la Curtea Supremă de Justiţie.

    Ruslan Popov este șeful Secției analiză criminologică, avizare și propuneri de legiferare din cadrul Direcției  politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale. Cumătru cu Valeriu Gurbulea, fost procuror general în perioada guvernării comuniste, Ruslan Popov a condus, începând cu 2010, până în ianuarie 2013 Direcţia control al urmăririi penale şi asistenţă metodică din cadrul Procuraturii Generale. Ulterior, a fost șef interimar la Procuratura Anticorupție, suspendat pentru puțin timp din funcţia respectivă, după ce a fost demarat pe numele său un dosar penal pentru că nu a declarat, timp de aproape șapte ani, o casă de milioane din Mileştii Mici.

    anchetă CIJM din mai 2015, realizată în comun cu ZdG, dezvăluie că CNI (actuala Autoritate Națională de Integritate, n.r.) s-a autosesizat după ce presa a scris despre casa lui Popov, iar în septembrie 2013, printr-un act de constatare, membrii Comisiei au consemnat că procurorul a indicat în declaraţie „date inexacte şi incomplete”. Ulterior, colegii acestuia au iniţiat un dosar penal care, la scurt timp, a fost clasat, iar Ruslan Popov, promovat într-o nouă funcţie. Asta după ce, din cauza dosarului penal, nu i s-a permis să candideze la funcţia de şef al Procuraturii Anticorupţie.

    În octombrie 2014, Popov a fost numit adjunct al şefului Procuraturii Ciocana, iar în 2016 – şef al instituţiei respective. Până la 19 decembrie 2017, a fost timp de patru ani membru al Consiliului Superior al Procurorilor. În octombrie 2017, a fost desemnat membru al Grupului de monitorizare a Strategiei Naţionale de Integritate pentru 2017–2020.

    O altă anchetă CIJM din aprilie 2014 arată că Ruslan Popov a semnat, în 2006, un contract de investiţii pentru un apartament la preţ redus cu o suprafaţă de 112 metri pătrați. Asta în condiţiile în care avea deja o vilă cu două nivele la 13 km distanţă de Chişinău.

    În iulie curent, portalul Anticoruptie.md a scris că procurorul Popov a depus o cerere la CSM pentru a fi evaluat de Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor și de Colegiul pentru selecţie și cariera judecătorilor pentru a accede în funcția de magistrat.

    În declarația de avere pentru anul 2018, Ruslan Popov declară o casă de locuit cu suprafața de 211,8 metri pătrați, estimată la 111,7 mii de lei, și un apartament de 122,8 metri pătrați, estimat la 52,7 mii de euro. În 2017, omul legii a procurat două automobile noi de model Hyundai Santa Fe. Achiziția l-a costat 1 milion 245,8 mii de lei. În 2018, Ruslan Popov a mai cumpărat un automobil de model Toyota Corola, produs în 2006, care l-ar fi costat 10 mii de lei. În 2019, omul legii a devenit proprietarul a 14 terenuri agricole, care l-au costat 114 mii 835 de lei. Tot în 2019 , Ruslan Popov s-a pricopsit cu un milion 50 de mii de lei după ce a vândut apartamentul și două locuri de parcare de pe strada Melestiu, procurat la preț redus câțiva ani în urmă.

    Alexandru Rața a ajuns la șefia Procuraturii raionului Strășeni în anul 2010, când a concurat cu alte două persoane. În 2014, Comisia Națională de Integritate (CNI) a pornit o procedură de control pe numele procurorului de Strășeni, după ce s-a autosesizat în urma unei investigații a Ziarului de Gardă. Potrivit anchetei, procurorul nu ar fi indicat în declarația de avere, pentru anul 2012, o casă cu două nivele. În anchetă se mai arăta că soția procurorului conduce o mașină scumpă, BMW X5. Alexandru Rața a spus că vehiculul este în folosința soţiei sale, și nu în proprietate, și că familia sa nu deține niciun automobil. 

    La 22 mai 2014,CNI a constatat că Alexandru Rața a încălcat regimul juridic al declarării veniturilor și proprietății și a trimis actul constatator Procuraturii Generale.CNI a descoperit că Alexandru Rața nu a declarat un teren, două construcții, două conturi bancare, împrumutul de la o bancă comercială și calitatea de fondator a soției sale la o societate comercială.

    În mai 2016, Alexandru Rața, a fost reales în funcție pe un termen de 5 ani în urma unui concurs public la care el a fost singura candidatură.

    În martie 2019, Procuratura Generală i-au cerut lui Rață să plece benevol din funcția de șef al Procuraturii Strășeni, fiindu-i incriminate gestionarea proastă a mai multor cauze penale, dar și interese pecuniare care-l legau de anumite dosare.

    Vsevolod Ivanov este procuror în Procuratura municipiului Chișinău, Oficiul Râșcani, de la sfârșitul lunii decembrie 2016. Anterior, timp de șase ani a activat în cadrul Procuraturii Anticorupție, după ce, în iulie 2010, a fost numit să asigure interimatul funcției de procuror, șef-adjunct al Secției combaterea corupției în cadrul PA. În privința lui Vsevolod Ivanov au fost intentate, de-a lungul timpului, mai multe proceduri disciplinare. În septembrie 2013, Ivanov a fost cercetat disciplinar pentru încălcarea Codului de etică al procurorului, precum şi încălcarea prevederilor referitoare la incompatibilităţile şi interdicţiile care îi privesc pe procurori. Conform hotărârii Colegiului disciplinar, din 22 noiembrie 2013, însă, procedura disciplinară în privinţa procurorului a fost încheiată pe motivul inoportunităţii aplicării sancţiunii disciplinare. Ulterior, pentru comiterea mai multor abateri disciplinare la investigarea unei cauze penale din gestiunea Procuraturii Anticorupţie, Vsevolod Ivanov a fost pedepsit disciplinar cu „mustrare”, la 14 februarie 2014. Urmare a sancțiunii disciplinare aplicate, procurorul Ivanov a pierdut interimatul funcției de adjunct al procurorului în Procuratura Anticorupție.

    Presa a scris, în acest context, că în octombrie 2013, oamenii legii au pornit o anchetă în baza unei bănuieli rezonabile de comitere a infracţiunilor de trafic de influență și corupere pasivă în proporții mari în care era vizat Ivanov. Un cetățean s-ar fi plâns la Procuratura Anticorupție că un angajat al Centrului Național Anticorupție îi cere bani pentru a nu iniţia investigaţii pe faptul efectuării unor transferuri „dubioase” de bani. Deși reclamantul avea drept probă o înregistrare telefonică care-l încrimina pe ofițerul CNA, procurorul Vsevolod Ivanov nu ar fi înregistrat corespunzător plângerea cetățeanului și nu ar fi examinat înregistrările convorbirilor telefonice. Ulterior, Ivanov ar fi încercat să obțină 30 de mii de euro, printr-un intermediar, de la ofițerul CNA care fusese „turnat” la Procuratură, pentru a nu iniția investigații în baza plângerii depuse pe numele său.

    Numele lui Ivanov a apărut anterior și într-o investigație realizată de Jurnal TV, care dezvăluia că procurorul și-a luat la preţ redus un apartament de 87 de metri pătraţi în „blocul procurorilor”, deşi avea în proprietate alte trei apartamente.

    În declarația de avere pentru 2018, Ivanov a trecut venituri de 238 de mii de lei din salariu, trei terenuri agricole, patru apartamente, evaluate total la puțin peste un milion de lei și un automobil de model Honda CR V, cumpărat în 2016, cu nouă mii de euro.

    Serghei Perju este avocat. Și-a obținut licența de apărător, la 15 ianuarie 2018. Alte date despre acest candidat nu sunt disponibile.

    Tudor Andronic este judecător. În perioada octombrie 1995 - aprilie 1996, a fost grefier la Judecătoria Râșcani, municipiul Chișinău. Ulterior, timp de un an și jumătate, a fost stagiar în cadrul acestei instanțe. În iunie 1998, a fost numit judecător la Judecătoria Ungheni, funcție pe care a deținut-o până în iulie 2003. În perioada 2008-2014, a fost avocat. S-a întors în magistratură în martie 2014, când a fost numit judecător la Judecătoria Strășeni, până la atingerea plafonului de vârstă. 

    Prin Hotărârea din 3 iunie 2016, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul „Bine”, Andronic acumulând un total de 84 de puncte.

    În declarația de avere pentru 2018, Tudor Andronic a trecut venituri din salariu egale cu 195 de mii de lei. Judecătorul are în proprietate cinci terenuri agricole, cu suprafața totală de 2,7 hectare, dar nu deține nicio locuință și niciun automobil.

    Ion Vicol este fost procuror. Potrivit unei anchete a ziarului Timpul, din martie 2010, Vicol a fost singurul procuror care în aprilie 2009, a refuzat să execute ordinul lui Vasile Pascari, fostul prim-viceprocuror general, de a înregistra reţinerea protestatarilor şi de a solicita judecătorilor să-i condamne în comisariate. Ulterior, Vicol a fost „rugat” să-și prezinte demisia.

    Artur Lupașco este procuror. În octombrie 2010, a fost numit acuzator în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău. În septembrie 2017, a fost numit în funcția de procuror în Procuratura municipiului Chișinău.
    Conform declarației de avere pentru 2018, procurorul a încasat anul trecut venituri în mărime de 324 de mii de lei. El are în proprietate un apartament de 120 de metri pătrați, cumpărat în 2015, evaluat la 777 de mii de lei, și o casă de locuit de 100 de metri pătrați, obținută prin moștenire. Din 2012, Lupașco are în posesie un Mercedes, evaluat la doar 5.000 de lei (!).

    Vladimir Adam este procuror. În iulie 2013, a fost numit în funcția de procuror, Șef al Secției judiciar penale din cadrul Procuraturii Generale. La 1 august 2016 a fost desemnat în funcția de procuror-șef al Secției unificare a practicii din domeniul reprezentării învinuirii în instanțele de judecată din cadrul Procuraturii Generale. 

    Pentru activitate îndelungată în organele procuraturii, contribuţie la asigurarea legalităţii şi ordinii de drept şi înalt profesionalism, prin Decretul Președintelui Republicii Moldova, la 29 ianuarie 2015, i s-a conferit Medalia „Meritul Civic”. 

    Potrivit Hotărârii din 7 decembrie 2018, Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor a aprobat rezultatul final al evaluării procurorului Vladimir Adam, care a obţinut punctajul final de 144,5. 

    În declarația de avere și interese personale pentru 2018, Vladimir Adam a indicat venituri de 465 de mii de lei și compensații pentru investigații și tratament în mărime de 44 de mii. Procurorul a mai raportat un teren intravilan de 11 ari, evaluat la 593 de mii de lei, o casă de locuit de 113,7 metri pătrați, cumpărată în 2000, cu 593 de mii de lei și două apartamente, de 50,9 metri pătrați, evaluat la 310 mii de lei, respectiv cu suprafața de 86,4 metri pătrați, cumpărat în 2016, cu 518 mii de lei. Adam conduce un Mercedes în valoare de 180 de mii de lei.

    Gheorghe Malic este fost procuror, anterior a lucrat în Ministerul de Interne, iar la moment activează în avocatură. A deținut funcția de șef al Direcţiei generale urmărire penală a Inspectoratului General al Poliţiei al MAI. În trecut, acesta a deţinut mai multe funcţii de conducere în cadrul Procuraturii Generale a Republicii Moldova. Ulterior, a fost avocat în cadrul Biroului asociat de avocaţi „Pro-Dreptate” din Chişinău, iar în perioada 2009 – 2013 a ocupat fotoliul de şef al Departamentului urmărire penală al MAI. Dintre dosarele de rezonanță la care participă ca apărător pot fi remarcate dosarele penale în care sunt învinuiți fostul primar de Chișinău, Dorin Chirtoacă, și fostul deputat democrat, Iurie Bolboceanu.

    Vladislav Gribincea este preşedinte al Centrului de Resurse Juridice din Moldova, din anul 2010. El activează în sectorul non-guvernamental, din anul 2002. Experienţa lui ţine, în principal, de reformarea justiţiei şi Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului. Candidatul a fost implicat în calitate de expert în elaborarea Strategiei de Reformare a Sectorului de Justiţie pentru anii 2011-2016, precum şi în reformarea legislaţiei moldoveneşti cu privire la organizarea judecătorească, procedura civilă şi procedura penală. A condus grupul de experţi care a elaborat legislaţia privind reformarea procuraturii din Republica Moldova. El a mai participat în elaborarea Legii cu privire la libertatea de exprimare şi a Legii cu privire la Agentul Guvernamental.

    Vladislav Gribincea este avocat, iar începând cu anul 2002, reprezintă reclamanţii în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. În anul 2005, el a absolvit Programul Chevening la Universitatea din Nottingham, Marea Britanie.

    „Am fost acuzat că doar dau sfaturi. Vreau să confirm că legile promovate sunt bune și pot da rezultate dacă sunt aplicate pe bune”, a comentat Gribincea decizia de a candida pentru funcția de procuror general.

    Ștefan Gligor este licențiat în drept internațional public la ULIM, a făcut Studii Europene Interdisciplinare la Colegiul Europei din Polonia. Deține licență de avocat. Din ianuarie 2017, este director de programe în cadrul CPR Moldova. Este activist civic și expert în politici publice. Într-un interviu oferit pentru postul de televiziune TV8, Ștefan Gligor a declarat că un procuror general nu va putea face nimic dacă nu va avea suportul legislativ al Parlamentului și fără susținerea unor ministere.

    Oleg Crîșmaru este procuror în Procuratura raionului Basarabeasca. Pe portalul declarațiilor de avere al ANI lipsesc declarațiile de avere și interese personale ale procurorului.

    Octavian Bodareu este procuror în Procuratura de Circumscripție Bălți. Anterior a fost numit în funcția de procuror în Procuratura de nivelul Curții de Apel Bălți, de unde a fost suspendat, între 2013 și 2015, în legătură cu urmarea cursului de formare profesională în cadrul Universităţii Brandeis, S.U.A. La 2 aprilie 2015, este reîncadrat în funcția de procuror în Procuratura de nivelul Curții de Apel Bălți. La 21 noiembrie 2017, a fost reîncadrat în funcția de procuror în Procuratura de Circumscripție Bălți.

    Potrivit declarației de avere și interese personale pentru 2018, procurorul a încasat venituri de 222 de mii de lei. El a trecut pe hârtie patru terenuri agricole cu suprafața totală de 4,7 hectare și patru loturi intravilane, cu suprafața totală de un ar. Procurorul are în proprietate un apartament de 58,6 metri pătrați și un garaj, unde adăpostește o Honda CRV, cumpărată anul trecut cu 5.500 de euro. În depozitele bancare, Bodareu păstrează 142 de mii de lei și 7.500 de dolari.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Scântei la PG? // La Strășeni a fost numit un Procuror șef interimar

    Scântei, ieri, la Procuratura Generală. Procurorul șef al raionului Strășeni ar fi fost rugat să-și depună demisia după ce i-au fost listate o serie de încălcări în activitate. Surse din cadrul instituției ne spun că lui Alexandru Rață i-ar fi fost încriminată o gestionare proastă a mai multor cauze penale, dar și interese pecuniare care-l legau de anumite dosare. 

    Rață ar fi refuzat să dea curs îndemnului conducerii PG și le-ar fi replicat superiorilor că maximum ce poate face e să-și ia concediu. 

    Scântei, ieri, la Procuratura Generală. Procurorul șef al raionului Strășeni ar fi fost rugat să-și depună demisia după ce i-au fost listate o serie de încălcări în activitate. Surse din cadrul instituției ne spun că lui Alexandru Rață i-ar fi fost încriminată o gestionare proastă a mai multor cauze penale, dar și interese pecuniare care-l legau de anumite dosare. 

    Rață ar fi refuzat să dea curs îndemnului conducerii PG și le-ar fi replicat superiorilor că maximum ce poate face e să-și ia concediu. 

    În consecință, procurorul general adjunct, Igor Popa, s-ar fi deplasat astăzi în raionul Strășeni unde a semnat un ordin de numire a lui Ruslan Lupașcu în funcția de procuror șef interimar al raionului. Altfel zis, în locul lui Rață.

     

    Sunat pentru a ne confirma sau infirma acest lucru, Alexandru Rață, a spus că nu comentează nimic la acest subiect și ne-a îndemnat să discutăm cu secția cadre a Procuraturii Generale.  L-am sunat și pe proaspătul șef al Procuraturii Strășeni care ne-a confirmat că începând cu ziua de astăzi el ocupă funcția respectivă, iar predecesorul său a fost delegat într-o altă funcție. 

    ZDG scria anterior că Rață a fost predecesorul, dar şi succesorul în fruntea Procuraturii Străşeni al cuplului de procurori Eduard Maşnic/Elena Neaga. Până în 2006, acesta a condus Procuratura Străşeni, revenind în fruntea instituţiei la sfârşit de 2010, după mandatul lui Maşnic la Străşeni şi după patru ani petrecuţi la Procuratura Generală (PG).

    Sursa citată mai scrie că, în 2006, procurorul Raţă a plecat de la Străşeni, fiind retrogradat pentru unele încălcări. Oficial, însă, informaţia nu a putut fi confirmată.
    Sursa: deschide.md

  • Crimă terifiantă în raionul Strășeni. Un bărbat din satul Micleușeni a fost omorât în bătaie de trei consăteni

    Crimă terifiantă în raionul Strășeni. Un bărbat de 31 de ani din satul Micleușeni a fost ucis cu bestialitate de trei consăteni. Înainte de tragedie, cei patru amici au consumat alcool în ograda victimei.

    După ce au chefuit împreună, între cei patru consăteni s-a iscat o ceartă. Potrivit tatălui victimei, agresorii i-au aplicat mai multe lovituri fiului său, iar ulterior, unul dintre ei a luat o piatră de lângă un copac și l-a lovit cu ea în cap. 

    Crimă terifiantă în raionul Strășeni. Un bărbat de 31 de ani din satul Micleușeni a fost ucis cu bestialitate de trei consăteni. Înainte de tragedie, cei patru amici au consumat alcool în ograda victimei.

    După ce au chefuit împreună, între cei patru consăteni s-a iscat o ceartă. Potrivit tatălui victimei, agresorii i-au aplicat mai multe lovituri fiului său, iar ulterior, unul dintre ei a luat o piatră de lângă un copac și l-a lovit cu ea în cap. 

    Bărbatul afirmă că unul dintre suspecţi este o rudă de-a familiei. 

    Potrivit oamenilor legii, cei trei bănuiţi au fost reținuți. 

    "Împreună cu câțiva cunoscuți au servit băuturi alcoolice la dânsul acasă, s-a început o sfadă, după care ieșind în drum, s-a primit o altercație și careva din persoane i-a cauzat leziuni grave, în rezultatul cărora dumnealui a decedat. Sunt stabilite persoanele care se bănuiesc de săvârșirea acestei infracțiuni", a spus procurorul, Străşeni, Alexandru Rață.

    În acest caz a fost deschis un dosar penal pentru omor. 
    Sursa: prime.md

  • Cine sunt și ce avere au pretendenții la șefia PCCOCS

    Trei procurori aspiră la fotoliul de șef al Procuraturii pentru Combaterea Crimei Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS). Este vorba despre șeful interimar al structurii create la 1 august 2016, Nicolae Chitoroagă, șeful procuraturii Anenii Noi, Aurel Burlacu și procurorul-șef al r. Strășeni, Alexandru Rață. Alți opt procurori și-au depus candidaturile pentru cele patru funcții vacante de șef-ajunct al PCCOCS.

    Nicolae Chitoroagă asigură interimatul PCCOCS –  procuratură specializată în exercitarea şi conducerea urmăririi penale, reprezentarea învinuirii în instanţele de judecată în cauzele vizând infracţiunile de tortură, cele cu caracter terorist, cele săvârşite de organizaţiile criminale, precum şi în alte cauze date în competenţa sa prin lege – din ziua în care instituția a fost formată, 1 august 2016.

    Trei procurori aspiră la fotoliul de șef al Procuraturii pentru Combaterea Crimei Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS). Este vorba despre șeful interimar al structurii create la 1 august 2016, Nicolae Chitoroagă, șeful procuraturii Anenii Noi, Aurel Burlacu și procurorul-șef al r. Strășeni, Alexandru Rață. Alți opt procurori și-au depus candidaturile pentru cele patru funcții vacante de șef-ajunct al PCCOCS.

    Nicolae Chitoroagă asigură interimatul PCCOCS –  procuratură specializată în exercitarea şi conducerea urmăririi penale, reprezentarea învinuirii în instanţele de judecată în cauzele vizând infracţiunile de tortură, cele cu caracter terorist, cele săvârşite de organizaţiile criminale, precum şi în alte cauze date în competenţa sa prin lege – din ziua în care instituția a fost formată, 1 august 2016.

    Nicolae Chitoroagă este procuror încă din anii ʼ90. După fondarea Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi a Corupţiei (CCCEC), Chitoroagă a fost şeful Direcţiei Urmărire Penală a instituţiei, iar ulterior a activat şi în cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Şefia lui Chitoroagă de la CCCEC a coincis cu dosare de rezonanţă instrumentate împotriva unor politicieni sau funcţionari care erau în opoziţie cu guvernarea comunistă de atunci, Serafim Urechean, Vladimir Şarban sau Constantin Becciev. Tot în acea perioadă, Centrul îl aresta pe Victor Ţurcan, pe atunci preşedinte al Victoriabank, într-un dosar de rezonanţă. În acea perioadă, banca a fost suspusă unui atac de tip raider. Presa a scris că Chitoroagă este naşul lui Igor Popa, actualul şef al Procuraturii mun. Chişinău, dar şi cumătru cu fostul procuror general, Valeriu Gurbulea.

    În 2013, Andrei Pântea, care după demisia lui Valeriu Zubco a devenit procuror general interimar, a cerut Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) tragerea la răspundere disciplinară a procurorului Chitoroagă pentru „îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor de serviciu”. Doar că, propunerea nu a fost susţinută de membrii CSP, care au refuzat să fie iniţiată o procedură disciplinară pe numele lui Chitoroagă.

    Conform ultimei declaraţii disponibile cu privire la venituri şi proprietate depuse de Nicolae Chitoroagă, aflăm că procurorul deţinea două apartamente, unul de 53 m.p., procurat în 2005, şi altul de 144,8 m.p., al cărui proprietar a devenit în 2012, în urma unui contract de cesiune. Chitoroagă menţiona că deţine şi un automobil de model Toyota, fabricat în 2007 şi dobândit în 2013 prin procură.

    Surse din cadrul PG susţineau încă în august 2016 că anume Chitoroagă va fi cel care va câştiga concursul anunțat pentru şefia acestei instituţii.

    Cel de-al doilea pretendent la șefia procuraturii specializate este Aurel Burlacu.  Acesta face parte din lista celor 34 de justițiabili consideraţi responsabili de faptul că, în ultimii ani, R. Moldova a pierdut 11 dosare în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (CtEDO). Mai mult, Burlacu, alături de procurorul Igor Lamba și  judecătorul Vitalie Cotorobai, ar urma să plătească cea mai mare despăgubire statului, de 20 mii de euro, după ce nu ar fi investigat eficient un accident rutier, soldat cu decesul unui bărbat.

    R. Moldova a pierdut la CtEDO în luna februarie 2015, după ce Veronica Ciobanu, o tânără care s-a adresat la Înalta Curte pentru dreptate, semnalând că oamenii legii din R. Moldova nu au investigat eficient şi sub toate aspectele un accident rutier din 6 aprilie 2006, când soţul său, taximetrist, aflându-se la volanul unui automobil LADA, s-a ciocnit, mortal, cu un BMW Seria 5, şoferul căruia nu a fost găsit responsabil de justiţia din R. Moldova. Curtea a decis ca statul să-i plătească reclamantei 20 mii de euro, drept prejudiciu moral, plus orice taxă care poate fi percepută. Curtea a considerat că „modul în care autorităţile naţionale au desfăşurat investigaţia îi poate crea impresia unui observator independent că ele nu au încercat cu adevărat să elucideze circumstanţele cauzei şi să descopere adevărul”. Igor Lamba, fost procuror în cadrul Procuraturii Hânceşti, actualmente delegat la Procuratura Generală, dar şi Aurel Burlacu, actualul procuror al r. Anenii Noi, fost procuror la Hânceşti, au fost acuzatorii de stat care au gestionat acel dosar. Împreună cu Vitalie Cotorobai, judecător de instrucţie la Judecătoria Hânceşti, cei trei urmează să plătească, în total, 20 mii de euro.
    În februarie 2016, Burlacu declara pentru ZdG că nu este informat despre dosar, dar că nu are acești bani. „Întrebarea e dacă am banii ăştia (zâmbeşte, n.r.). Eu sunt sigur că instanţa nu o să accepte cererea. Legea cu privire la agentul guvernamental a intrat în vigoare în 2015. Acolo se menţionează că se trage la răspundere timp de trei ani de zile. Dar, cazul a avut loc în 2008. Are importanţă când a avut loc încălcarea, în 2008. Da, pe asta mizez”, explică procurorul. Acesta susţine că nu a vorbit cu celelalte două persoane implicate în acest dosar, dar pasează vina spre judecătorul de instrucţie, Vitalie Cotorobai. „El a luat ultima decizie pe caz”, susţine Burlacu, precizând că lista cu funcţionarii acţionaţi în judecată ar fi una „făcută selectiv”.

    Cel de-al treilea candidat la funcția d eșef al PCCOCS este Alexandru Rață. În aprilie 2016 acesta a fost numit pentru un mandat de cinci ani la șefia Procuraturii r. Strășeni după un concurs la care nu a avut niciun concurent. Acum trei ani, în martie 2014, ZdG a scris că Alexandru Raţă este sărac lipit pământului, conform declaraţiei cu privire la venituri şi proprietăţi, depusă la început de 2013, dar că în realitate locuieşte într-un imobil de milioane, iar membrii familiei sale se plimbă cu maşini de lux. După acest articol pe atunci Comisia Națională de Integritate a inițiat un control și a stabilit că acuzatorul de stat a încălcat regimul juridic al declarării  veniturilor şi proprietăţii pentru că nu a indicat imobilele deținute, conturile bancare, o datorie existentă și calitatea de fondator a soției sale la SC „MazboCom” SRL  şi SC „Gala Modei” SRL.

    În ultima declarație de avere disponibilă, cea pentru 2014, Rață indică un salariu de 110 678 de lei, o donație de la părinți în valoare de 45 de mii de lei, imobilul pe care nu l-a declarat anterior, da rși un automobil de model BMW X5, fabricat în 2008 și condus prin comodat din 2015.

    Potrivit informațiilor PG, Colegiul de evaluare a performanțelor procurorilor a atribuit tuturor candidaților calificativele „foarte bine” sau „excelent”, iar în ședința din 14 iulie urmează să se exprime Colegiului pentru selecția și cariera procurorilor.
    sursa: zdg.md

  • Detalii în cazul omorului din Străşeni! Minorii implicaţi au fost reţinuţi

    Doi adolescenţi de 15 şi 16 ani, suspectaţi de omorul minorei din Străşeni, au primit câte 30 de zile de arest. Decizia a fost luată astăzi de către judecătoria locală. Un alt bănuit de 17 ani, este plecat în România, la studii, iar cel de-al patrulea are doar 13 ani şi nu poate fi reţinut. Minorii le-au povestit oamenilor legii, cu lux de amănunte, cum au omorât-o pe Cristina Parhomenco.

    Băiatul care a înjurat jurnaliştii este iubitul victimei. Avocatul spune că acesta a recunoscut că s-a certat cu iubita sa şi chiar a împins-o de la primul etaj, iar ea a căzut la parter. Ulterior, toţi patru au bătut-o cu bestialitate.

    Doi adolescenţi de 15 şi 16 ani, suspectaţi de omorul minorei din Străşeni, au primit câte 30 de zile de arest. Decizia a fost luată astăzi de către judecătoria locală. Un alt bănuit de 17 ani, este plecat în România, la studii, iar cel de-al patrulea are doar 13 ani şi nu poate fi reţinut. Minorii le-au povestit oamenilor legii, cu lux de amănunte, cum au omorât-o pe Cristina Parhomenco.

    Băiatul care a înjurat jurnaliştii este iubitul victimei. Avocatul spune că acesta a recunoscut că s-a certat cu iubita sa şi chiar a împins-o de la primul etaj, iar ea a căzut la parter. Ulterior, toţi patru au bătut-o cu bestialitate.

    "Spune că a fost instigat de către altul care este ascuns peste hotare în prezent. - De ce fata a fost fără haine găsită? - Posibil, el spune că cel care a plecat a dezbrăcat-o. Însă cu ce scop, singur nu înțelege", a zis avocatul Ion Gumeniuc.

    Avocatul celui de-al doilea băiat, spune că nu va contesta decizia judecătorilor.

    "De la ce s-au certat? Care a fost motivul? - Nu cunosc. De fapt sunt mai multe declarații, divergențe. Doar menționează că erau în stare de ebrietate", a afirmat avocatul Igor Stratan.

    Potrivit poliţiei, cel care a organizat crima este chiar iubitul fetei, care i-a ameninţat pe amicii săi că-i va tăia în cazul în care nu o vor lovi şi ei. Unii dintre părinţii minorilor acuzaţi refuză să vorbească despre acest caz.

    Procurorii susţin că adolescenţii şi-au recunoscut vina şi au povestit cu lux de amănunte cum s-a produs crima. Vineri seara, au servit băuturi alcoolice în parcul din Strășeni. Apoi, s-au deplasat la casa nefinisată, unde fata a fost ucisă în bătaie.

    "Şi respectiv au snopit-o în bătăi până la moarte, cu diferite obiecte care erau acolo, scânduri, bucăți de cărămidă", a spus procurorul Alexandru Raţă.

    Procurorii mai spun că fata a fost găsită dezbrăcată. Acum oamenii legii aşteaptă rezultatele expertizei, pentru a stabili dacă victima a fost violată.

    Autorităţile locale ne-au povestit că adolescenţii se aflau la evidenţa asistentului social, iar în data de 23 noiembrie, au fost chemaţi la primărie împreună cu părinţii pentru a discuta despre situaţia minorilor cu probleme de comportament. Aceştia nu s-au prezentat însă.

    "Sunt copii din familii social-vulnerabile, acolo unde sunt educați de un singur părinte sau sunt plecați părinții peste hotare. Am îndreptat materialele Inspectoratului de Poliție ca părinții să fie trași la răspundere", a spus angajata Primăriei Străşeni, Elena Stolear.

    "Creează foarte multe neplăceri în oraș. Însăși părinții au deja antecedente penale", a zis consilierul local Alexandru Trohin.

    Totodată, ministrul Afacerilor Interne a anunţat că va investiga dacă poliţia locală a intervenit sau nu la timp în acest caz.

    "În cazul în care noi vom depista că a fost o inacţiune din partea poliţiei de la Străşeni. Şigur că noi vom veni cu acţiunile noastre", a afirmat ministrul Afacerilor Interne, Alexandru Jizdan.

    Cristina Parhomenco a dispărut vineri seara. În data de 30 noiembrie, minora de 14 ani a fost găsită moartă într-o clădire nefinalizată din centrul oraşului Străşeni.

    Sursa: prime.md

  • PROCURORUL RAIONULUI STRĂȘENI, VIZAT ACUM DOI ANI DE UN CONTROL AL CNI, A FOST REALES FĂRĂ CONTRACANDIDAȚI

    Procurorul raionului Strășeni, Alexandru Rață, a fost reales recent în funcție pe un termen de 5 ani în urma unui concurs public la care el a fost singura candidatură. Despre Alexandru Rață Ziarul de Gardă a scris acum doi ani că deține o casă scumpă, pe care nu o indicase în declarația de avere, iar Comisia Națională de Integritate (CNI), care a pornit un control în urma investigației, a constatat că procurorul nu și-a declarat toate proprietățile. Cu toate acestea, Consiliul Superior al Procurorilor nu a avut dubii în ce privește integritatea candidatului.

    Procurorul raionului Strășeni, Alexandru Rață, a fost reales recent în funcție pe un termen de 5 ani în urma unui concurs public la care el a fost singura candidatură. Despre Alexandru Rață Ziarul de Gardă a scris acum doi ani că deține o casă scumpă, pe care nu o indicase în declarația de avere, iar Comisia Națională de Integritate (CNI), care a pornit un control în urma investigației, a constatat că procurorul nu și-a declarat toate proprietățile. Cu toate acestea, Consiliul Superior al Procurorilor nu a avut dubii în ce privește integritatea candidatului.

    În actul de constatare emis la 22 mai 2014, Comisia Națională de integritate a decis că Alexandru Rață a încălcat regimul juridic al declarării veniturilor și proprietăților și a expediat dosarul la Procuratura Generală, pentru a-l examina sub aspectul falsului în declarații. Acolo traseul acestui caz s-a încheiat.

    În anul 2014 Alexandru Rață a fost verificat de CNI în baza unui material publicat de Ziarul de Gardă

    Controlul CNI a arătat că procurorul deține un teren, o casă și o construcție accesorie, ipotecate în baza unui contract de gaj, încheiat în anul 2006 pentru suma de 115 mii de lei, cu scadența în anul 2021. Alexandru Rață nu a indicat acest lucru la capitolul „Datorii” în declarația de avere pentru anul 2012. De asemenea, ar fi omis și faptul că soția sa are calitatea de fondatoare a două societăți cu răspundere limitată, dar și deținerea a două conturi bancare, pe care în acel an au fost rulate câteva mii de lei. Pentru Ziarul de Gardă Alexandru Rață a spus atunci că nu a indicat casa în declarația pentru anul 2012 pentru că locuința încă nu era finalizată, în schimb, a indicat-o în anul următor.

    Solicitat de Moldova Curată, procurorul raionului Strășeni a declarat că în ce privește actul CNI „problema s-a epuizat”. „Dlor nu s-au clarificat cu situația. Era vorba despre 3 conturi bancare cu bani în minus, să spun așa. Dacă ei mă întrebau pe mine, se clarifica din start, nu coincidea nimic din ce au scris acolo”, ne-a spus Alexandru Rață. Cât despre faptul că a fost singurul candidat la concursul pentru șefia Procuraturii raionului Strășeni, el afirmă că nu are nicio vină pentru asta: „Această întrebare mi-a pus-o și cineva dintre conducători: „Ai umblat și ai speriat procurorii din republică? E un nonsens. Cine vrea, participă. Mai ales că, Dvs știți, procurorii sunt așa o categorie de persoane care cred că nu se sperie…”.

    Președintele CSP: concurs cu un singur participant este posibil și legal

    Președintele Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), Mircea Roșioru, ne-a declarat că dacă la concursul de selectare a participat o singură persoană nu înseamnă că nu a fost concurs. „Dacă am face o paralelă cu licitațiile, acolo regula spune că dacă nu ai participanți, poți merge la negocieri directe. Acest lucru nu se întâmplă și în procuratură”, susține președintele CSP. Întrebat dacă membrii Consiliului Superior al Procrorilor nu au avut cumva dubii asupra candidaturii lui Alexandru Rață, având în vedere actul CNI și apariția în presă a informației despre averea acestuia, Mircea Roșioru a răspuns că adăugat că în privința candidaturii lui Alexandru Rață nu au existat dubii referitoare la integritate: „Ca să avem astfel de dubii, ar fi trebuit să existe informații din alte două surse: Serviciul de Informații și Securitate, care a avizat pozitiv această candidatură, și doi - doar constatarea inițială a CNI este o etapă care dă naștere unor alte poceduri de verificare minuțioasă. Eu nu știu care este situația cu verificările suplimentare, dar în momentul în care nu am auzit de eventuale procese contravenționale sau penale, prezumția mea este că acest candidat este în regulă”.  

    Alexandru Rață a devenit procuror al raionului Strășeni în anul 2010, când a concurat cu alte două persoane. În ultima sa declarație de avere accesibilă publicului, adică pentru anul 2014, în afară de casă, teren, și un BMW X6 din 2008 folosit prin comodat, procurorul indică un salariu anual de peste 107 mii de lei și cote-părți în două societăți cu răspundere limitată.
    sursa: moldovacurat.md

     
LASĂ UN COMENTARIU