Baza de date a procurorilor Republicii Moldova
Exemplu: Nedova Elena
Căutare avansată
sursa foto: captura video publikatv.md

Statnîi Roman

Procuratura Anticorupție Chişinău

Date biografice

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 936-p din 03 octombrie 2008, numit în funcția de procuror în Procuratura Anticorupție.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 936-p din 03 octombrie 2008, numit în funcția de procuror în Procuratura Anticorupție.

Potrivit Hotărârii nr. 803 din 06 noiembrie 2015, Colegiul de calificare a aplicat în privinţa domnului Roman Statnîi, procuror în Procuratura Anticorupţie, calificativul Atestat. Prin Hotărârea nr. 12-279/15 din 17 decembrie 2015, Consiliul Superior al Procurorilor a validat Hotărîrea Colegiului de calificare nr. 803 din 06 noiembrie 2015.

DISTINCȚII
Cu prilejul aniversării a XXVI-a de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova, pentru îndeplinirea exemplară a obligaţiilor de serviciu, iniţiativă şi operativitate, Consiliul Superior al Procurorilor prin Hotărârea nr. 12-128/17 din 07 septembrie 2017, a propus Procurorului General încurajarea domnul Statnîi Roman, procuror în Procuratura Anticorupţie, cu INSIGNA de piept ”Eminent al Procuraturii”.

Luând în consideraţie rezultatele activităţii desfășurate, indicatorii de performanţă calitativi şi cantitativi obţinuţi pe parcursul anului 2016, calităţile profesionale şi morale ale unor procurori, Consiliul Superior al Procurorilor prin Hotărârea nr. 12-264/16 din 29 decembrie 2016, a propus Procurorului General încurajarea domnului Statnîi Roman, procuror în Procuratura Anticorupţie, cu Insigna de piept ”Eminent al Procuraturii”.

Potrivit Hotărârii nr. 803 din 06 noiembrie 2015, Colegiul de calificare a aplicat în privinţa domnului Roman Statnîi, procuror în Procuratura Anticorupţie, calificativul Atestat. Prin Hotărârea nr. 12-279/15 din 17 decembrie 2015, Consiliul Superior al Procurorilor a validat Hotărîrea Colegiului de calificare nr. 803 din 06 noiembrie 2015.

DISTINCȚII
Cu prilejul aniversării a XXVI-a de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova, pentru îndeplinirea exemplară a obligaţiilor de serviciu, iniţiativă şi operativitate, Consiliul Superior al Procurorilor prin Hotărârea nr. 12-128/17 din 07 septembrie 2017, a propus Procurorului General încurajarea domnul Statnîi Roman, procuror în Procuratura Anticorupţie, cu INSIGNA de piept ”Eminent al Procuraturii”.

Luând în consideraţie rezultatele activităţii desfășurate, indicatorii de performanţă calitativi şi cantitativi obţinuţi pe parcursul anului 2016, calităţile profesionale şi morale ale unor procurori, Consiliul Superior al Procurorilor prin Hotărârea nr. 12-264/16 din 29 decembrie 2016, a propus Procurorului General încurajarea domnului Statnîi Roman, procuror în Procuratura Anticorupţie, cu Insigna de piept ”Eminent al Procuraturii”.

 

Hotărârea nr. 12-128/17 din 07 septembrie 2017

Hotărârea nr. 803 din 06 noiembrie 2015

Hotărârea nr. 12-279/15 din 17 decembrie 2015

Hotărârea nr. 12-264/16 din 29 decembrie 2016

Știri
  • Procurori ajutați de părinți. Varianta 2018

    La fel ca și în anii precedenți, și în 2018, procurorii din R. Moldova declară că au beneficiat de donații generoase din partea părinților sau din partea unor rude apropiate. O analiză a ZdG arată că practic fiecare al șaptelea acuzator de stat a indicat în declarația sa de avere și interese pentru 2018 că a beneficiat de ajutor material.

    Mai exact, din cei 637 de procurori care activează în organele procuraturii, cel puțin 92 au primit pe parcursul anului trecut, cu titlul de donație, sume de bani. Situația este similară cu anul 2017, când nu mai puțin de 90 de procurori au indicat în declarațiile lor de avere și interese faptul că ar fi primit donații.

    La fel ca și în anii precedenți, și în 2018, procurorii din R. Moldova declară că au beneficiat de donații generoase din partea părinților sau din partea unor rude apropiate. O analiză a ZdG arată că practic fiecare al șaptelea acuzator de stat a indicat în declarația sa de avere și interese pentru 2018 că a beneficiat de ajutor material.

    Mai exact, din cei 637 de procurori care activează în organele procuraturii, cel puțin 92 au primit pe parcursul anului trecut, cu titlul de donație, sume de bani. Situația este similară cu anul 2017, când nu mai puțin de 90 de procurori au indicat în declarațiile lor de avere și interese faptul că ar fi primit donații.

    37 de mii de euro donați de părinți în ultimii 6 ani

    Vladimir Moșneaga este (conform propriilor declarații, a demisionat recent din funcție) procuror în cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) din 2016, când a fost fondată instituția. Anterior, a activat în secția exercitare a urmării penale pe cauze excepționale a Procuraturii Generale (PG).

    La fel ca mulți dintre colegii săi, în ultimii ani, procurorul a indicat în declarațiile de avere faptul că a beneficiat de donații generoase, în special de la părinții săi.

    În anii 2013-2018, Vladimir Moșneaga a inclus în declarațiile sale de avere și interese personale că a primit, sub formă de donație de la părinți și rude, în cadrul unor evenimente de familie, nu mai puțin de 37 mii de euro.

    În declarația de avere pentru 2018, procurorul a scris că cei doi copii ai săi au beneficiat de o donație de la bunicii lor în valoare totală de 5 mii de euro. Și cu un an mai devreme, procurorul scria că, în cadrul unor „evenimente de familie, zi de naștere, sărbători”, copiii săi au beneficiat de două donații similare, în valoare totală de 8 mii de euro.

    Și în 2016, acuzatorul de stat susține că el și familia sa au primii donații în cadrul acelorași „evenimente de familie”. Valoarea lor totală – 8,5 mii de euro. Anul 2015 nu a fost o excepție. Procurorul a indicat 8 mii de euro din donații.

    Aceeași sumă, de 8 mii de euro, provenită tot din donații, Moșneaga a trecut-o și în declarația de avere pentru 2014. În 2013, Vladimir Moșneaga a scris în declarație că a organizat două cumetrii de la care a obținut 31 de mii de euro.

    Casa modestă a părinților din s. Corjova vs casa de milioane din Chișinău

    Cei care au contribuit cel mai mult la donații, potrivit declarației de avere și interese a procurorului,sunt părinții săi, Grigore și Olga Moșneaga. Mama procurorului este meteorolog de profesie. Tatăl acuzatorului de stat a fost toată viața șofer.

    Părinții săi locuiesc în satul Corjova, raionul Dubăsari, într-o căsuță modestă din imediata apropiere a râului Nistru, iar sătenii spun că aceștia duc un trai decent, dar că niciodată nu i-au văzut să-și etaleze luxul care le-ar permite să doneze mii de euro.

    Pe lângă faptul că sunt sponsori stabili ai fiului lor, Grigore și Olga Moșneaga sunt și proprietarii din acte ai unui imobil de milioane, construcția căruia este aproape finalizată. Acesta se află oficial în comuna Stăuceni, mun. Chișinău. De facto, imobilul este localizat la o aruncătură de băț de sectorul Râșcani, într-o zonă unde, în ultimii ani, au apărut mai multe case de elită. Imobilul cu două etaje și mansardă este finalizat în exterior, fiind construit pe un teren procurat de părinții lui Vladimir Moșneaga în 2013 și încă nu a fost dat, oficial, în exploatare.

    Explicațiile părinților: „Chiar dacă băiatul e acolo și eu aici, se construiește totul din banii mei”

    Pe Grigore și Olga Moșneaga i-am găsit acasă, la Corjova. Inițial, nervoși, aceștia au precizat că, imobilul din capitală ar fi, într-adevăr, al lor. „Este casa mea. Am vândut o casă, am investit în alta”,ne-a zis mama procurorului, enervată că ne interesăm de proprietățile familiei sale.

    Grigore Moșneaga a fost mai calm. După ce ne-a amintit că suntem pe un teren unde e nevoie de acreditare pentru a filma și a punctat că, dacă în locul lui ar fi fost „un băștinaș și nu un moldovean care a luptat pentru integritatea Moldovei în 1992”, probabil ne-am fi petrecut seara discutând cu miliția transnistreană, a acceptat să vorbească și despre casa din Chișinău.

    Am 60 de ani. Toată viața am lucrat. Dacă vrei, hai să-ți arăt ce casă am făcut aici, în Dubăsari, după care am vândut-o. Și apartament am vândut în Dubăsari și mi-am făcut casă în Chișinău. E casa mea. Eu sunt stăpânul. Pot să vă duc să vă arăt că eu am mai avut o casă în Chișinău pe care am vândut-o. A fost totul oficial. Este și de la Fisc informație că am plătit impozite. Am făcut totul legal. Am lucrat 40 de ani șofer pe autobuz. Pot să-mi fac o casă sau nu? Aici, unde locuiesc, e casa părintească. Credeam că vor veni copiii încoace, dar ei nu mai vin. De asta am trecut să trăiesc în casa părintească. Casa de la Chișinău e a mea. Totul e legitim. Chiar dacă băiatul e acolo și eu aici, se construiește totul din banii mei. Eu nu pot alerga în fiecare zi la Chișinău. Eu lor le-am zis: Faceți după gusturile voastre ca eu la bătrânețe să trăiesc și voi să fiți lângă mine. Cine știe și casa asta a cui o să fie: a feciorului sau a fiicei? Eu fiicei i-am cumpărat apartament. Dar nu știu cine va trăi în casă cu mine, feciorul sau fiica. Cel care se va comporta mai bine”ne-a zis Grigore Moșneaga.

    Moșneaga: „Dar, da, părinții mă ajută pe mine”

    Vladimir Moșneaga a indicat în declarația de avere și interese pentru 2018 că a obținut pe parcursul anului, pe lângă donații, 331 mii de lei din salariul de procuror. Acesta a mai declarat că este proprietarul unui teren agricol de 1,45 ha, iar din 2014, deține o cotă parte dintr-un apartament de 93 m.p. construit într-un bloc din coasta Parcului „Valea Trandafirilor”. Dacă acum părinții îi donează, constant, sume impunătoare de bani, în 2009, Vladimir Moșneaga i-a donat mamei sale, Olga Moșneaga, un apartament de 43 m.p. pe care-l deținea în proprietate pe str. Colina Pușkin din Chișinău.

    Astfel, acesta a fost înscris în lista procurorilor care nu au loc de trai și își pot cumpăra apartamente la preț special, cu doar 350 euro m.p., într-un bloc destinat special procurorilor, edificat pe str. Melestiu. Locuința la preț preferențial, deși a fost cumpărată de Moșneaga, nu se regăsește în declarațiile sale de avere și interese la capitolul bunuri imobile, acolo unde găsim doar datoria către compania care l-a construit, „Basconslux”.

    Eu nu sunt procuror, la moment. Da, mi-am dat demisia”, a menționat Vladimir Moșneaga. Acesta a demisionat la scurt timp după ce, în spațiul public, fuseseră lansate acuzații în privința sa, precum că și-ar fi folosit relațiile din sistem în procesul de divorț și tutelă asupra copiilor. Cât despre donațiile de care a avut parte în perioada în care a fost procuror, Moșneaga a făcut referire la părinții săi.

    „Nu știu ce oameni din sat ar putea spune așa ceva (că părinții săi nu ar putea dona, n.r.). Părinții ce v-au relatat? Ei au avut mai multe imobile pe care le-au înstrăinat, chiar în Dubăsari. Au avut mai multe. Nu vorbesc de unul sau de două”, a spus procurorul. Întrebat cum părinții săi au reușit să dețină asemenea proprietăți și sume de bani, ex-procurorul a făcut referire la faptul că aceștia „au muncit toată viața”.

    „Nu vă pot răspunde cum părinții au putut face acești bani. Ei au muncit toată viața, au agonisit proprietățile pe care le-au avut. Evident, și casa din Chișinău e a lor. Nu, eu nu am contribuit. Uneori, poate cineva să mă roage să mă deplasez acolo, poate cu ceva logistică. Altceva – nimic”zice Moșneaga. Sincer vă spun, nu am numărat toate donațiile. Probabil, dvs. ați calculat. Da, părinții mă ajută. Sunt donații pentru copii, nu pentru mine”. Acesta susține că apartamentul din blocul pentru procurori nu se regăsește în declarațiile sale de avere pe motiv că acesta încă nu ar fi fost achitat integral. „Mai sunt datorii către compania de construcții”.

    Donații de 15 mii de euro: „Ce am indicat, corespunde adevărului, că nu am scris un fals”

    Vladimir Moșneaga nu e nici pe departe singurul procuror care a declarat că a beneficiat de donații în 2018. La PCCOCS, de exemplu, am identificat alți 7 acuzatori de stat care susțin că au primit donații. Cei mai mulți bani, 15 mii de euro, au intrat în conturile lui Roman Rusu. Acesta activează la PCCOCS din august 2016, fiind anterior procuror în procuraturi de sector din Chișinău. Acuzatorul de stat afirmă că banii i-ar fi primit de la părinți, fără a indica în declarație dacă sunt părinții săi sau ai soției. Părinții procurorului Roman Rusu activează în serviciul public, la fel ca și soacra acestuia.

    L-am întrebat pe Rusu cum își permit, părinții săi, angajați la stat, să-i doneze o sumă de aproximativ 300 de mii de lei. „Vedeți că se referă și la părinții soției. Eu nu am indicat ai cui părinți au donat. Sunt părinții soției care au donat”, a precizat procurorul. Întrebat unde lucrează aceștia, încât își permit să doneze o asemenea sumă, procurorul a evitat să ofere detalii. „Întrebați părinții. De ce trebuie să vă dau declarații despre părinți. Ei au avut și au făcut donațiile respective. Ce am indicat, corespunde adevărului. Nu am scris un fals. Ce a fost indicat în declarație, e corect, nu e o eroare”, a menționat Rusu.

    Rugat repetat să ne spună unde activează socrii săi, procurorul, la fel, a refuzat. „Cred că aveți toate posibilitățile, ca un ziar de investigație, să verificați. Cred că puteți verifica. Ei sunt vii, sunt în țară, îi puteți contacta. Nu cred că pot să vă ajut cu numerele lor de contact. Aflați unde activează și telefonați-i. Tot ce vor să declare ei, să declare ei”, ne-a îndemnat procurorul.

    Soacra procurorului: „Am donat pentru procurarea mașinii fiicei”

    Deși a evitat să ofere detalii despre socrii săi, ZdG a constatat că procurorul a făcut referire la Ecaterina și Tudor Țurcanu. La fel ca și părinții săi, soacra acuzatorului de stat activează în serviciul public, fiind angajată la Ministerul Economiei și Infrastructurii. Socrul acestuia muncește la „Asito Direct”.

    „Am mai avut și niște rezerve. Asta nu înseamnă că am acumulat acești bani acum. Lucrez. Eu am donat pentru procurarea mașinii fiicei. Da, eu sunt de mulți ani funcționar”, a precizat Țurcanu, pe care am găsit-o la telefonul din biroul său de serviciu de la Ministerul Economiei și Infrastructurii. Conform informațiilor de pe site-ul ministerului, aceasta este șefa Secției financiar-administrativă. Informațiile din declarația sa de avere și interese pentru 2018 arată că Țurcanu este șefă adjunctă a Direcției management instituțional. Întrebată dacă e posibil ca, muncind în sistemul public, să acumulezi atât de mulți bani încât să poți dona copiilor, soacra procurorului a replicat. „Dacă e posibil sau nu… Dacă ai acumulări și lucrezi cu soțul și deja copiii sunt maturi… Eu nu fac atâtea procurări, investesc în copii”, a precizat Ecaterina Țurcanu.

    Conform informațiilor din declarația sa de avere și interese pentru 2018, Ecaterina Țurcanu a avut, din salariul de funcție, venituri de 200 de mii de lei, iar soțul ei, de la „Asito Direct” – 76 mii de lei.Cei mai mulți bani, 232 mii de lei, au intrat în conturile familiei Țurcanu din calitatea de reprezentat al statului pe care aceasta o are în cadrul unor societăți comerciale: Moldtelecom, Poșta Moldovei, Fiscservinform, Metalferos, Moldexpo, Pensiunea din Holercani sau Red Nord Bălți. Din pensie, soții Țurcanu au mai adunat aproximativ 160 mii de lei.

    39,7 mii de euro, donație pentru un procuror de la Anticorupție

    Nu doar procurorii de la PCCOCS au beneficiat, în 2018, de donații generoase, ci și nu mai puțin de 10 acuzatori de stat de la Procuratura Anticorupție (PA). Cei mai generoși au fost părinții procurorului Dorin Compan, acuzator de stat care, în ultimii ani, a instrumentat mai multe dosare de rezonanță.Conform informațiilor din declarația sa de avere și interese pentru 2018, procurorul ar fi primit remitențe de la „părinte” aflat peste hotare în valoare totală de 39,7 mii de euro (aproximativ 800 de mii de lei).

    În declarație, acuzatorul de stat a indicat chiar și numerele „certificatelor vamale” prin care banii ar fi ajuns în Moldova. Dorin Compan este originar din Slobozia-Dușca, Criuleni, iar oameni din sat ne-au spus că mama acestuia, Valentina, este plecată de mai mulți ani peste hotare. În ultimele zile, Dorin Compan a avut telefonul mobil deconectat, astfel că nu l-am putut contacta pentru a-l întreba despre circumstanțele în care a beneficiat de donații.

    540 mii de lei pentru alt procuror de la Anticorupție

    Și Roman Statnîi, alt procuror din cadrul PA, este obișnuit cu donații generoase. Acesta susține că, în 2018, a primit o donație în valoare de 40 de mii de lei de la mama sa, Iulia Statnîi, alți 60 de mii de lei de la tatăl său, Petru Statnîi, și alți 50 de mii de lei de la fratele său, Igor Statnîi. Și ceilalți membri ai familiei procurorului ar fi primit donații anul trecut: 230 de mii de lei de la mama soției, Elena Bordianu și 100 de mii de lei de la tatăl ei, Ilie Postanciuc. Câte 30 de mii de lei ar fi primit de la Roman Statnîi, iar alți 30 de mii de lei de la tatăl acestuia.

    În total, familia Statnîi a raportat donații în valoare de 540 de mii de lei pe parcursul anului 2018. Donațiile primite de acesta depășesc de două ori veniturile sale din salariul de procuror.

    Și în anii trecuți, Statnîi a indicat donații generoase. În 2017, aceleași persoane i-ar fi donat, în total, 440 mii de lei. În 2016, în buzunarele familiei procurorului au intrat 225 mii de lei, iar cu un an mai devreme – 258 de mii de lei, tot de la părinți, frate și bunei. În 2014, primul în care acuzatorul de stat a indicat donații în declarația sa de avere și interese, procurorul a trecut suma de 160 mii de lei. Statnîi activează la PA din 2008.

    Procuror: „Ce răspuns așteptați? Să spun că nu?”

    Petru Statnîi, tatăl procurorului Roman Statnîi, este directorul „Red Nord” Sângerei și consilier raional din partea Partidului Democrat. În declarația de avere și interese pentru 2018, acesta a raportat venituri salariale de 267 mii de lei de la „Red Nord”. Din vânzarea unui teren, darea în arendă a unor terenuri agricole, dar și din pensia sa și a soției, Petru Statnîi a mai raportat aproximativ 300 de mii de lei.

    În 2017, an în care, la fel, au donat fiului o sumă consistentă, Petru Statnîi și soția sa, Iulia, au raportat venituri totale de 346 mii de lei. Deși datele publice arată că, până la începutul acestui an, părinții procurorului au gestionat compania „Olimp Statnîi”, care deținea un „magazin mixt” în Sângerei, firma nu a fost trecută în declarațiile de avere și interese ale lui Petru Statnîi. La început de 2019, firma a fost lichidată.

    Igor Statnîi, fratele donator al procurorului Roman Statnîi, este administrator la compania „Euroglass Garant”, fondată de un alt frate al acestora, Alexandru.

    „Dacă am indicat în declarație, înseamnă că, vă dați seama, părinții dispun de bani pentru a dona. Ce răspuns așteptați? Să spun că nu?”, a zis Roman Statnîi, fiind întrebat dacă părinții săi dispun de atât de mulți bani încât își permit să-i doneze constant. „Mama mea e fondatoare la o întreprindere, iar tatăl meu e angajat în cadrul „Red Nord”. Este conducător. Este și pensionar, și angajat, și consilier. Dacă o să faceți calculele, veți vedea cam ce ar putea câștiga dlui”, a precizat Statnîi. Întrebat dacă el și familia sa dispun de acte justificative care să confirme existența donațiilor, procurorul a răspuns cu o întrebare.

    Tatăl procurorului: „Vin în ospeție după donații”

    Roman Statnîi: Dvs., dacă primiți un cadou de la părinți, faceți careva acte?
    Reporter: Păi, eu nu primesc de la părinți așa sume de bani.
    Roman Statnîi: Părinții mei sunt mai indulgenți, mai buni la suflet…
    Reporter: Părinții ar putea justifica asemenea sume, dacă ar fi un control?
    Roman Statnîi: Ar fi cazul să-i întrebați pe dlor.

    Solicitat de ZdG, Petru Statnîi a admis că și-ar ajuta fiul, dar spune că speră ca „procedura” să se termine în curând. „Ce am avut strâns, tot mi-au luat, pe rând. Cum se aduna ceva… Vin în ospeție după donații. Adică, după susținere”, zice tatăl procurorului, zâmbind. „Da, și anul trecut, și mai demult. Aștept deja când se va termina asta, că sunt mărișori. Deja poate scăp de subsidiile astea, dar până când, n-am încotro. Cât lucrăm, mai avem posibilitate. Maximum posibil ajutăm. Bine că suntem sănătoși”, a menționat Petru Statnîi.

    Acesta a confirmat că firma fondată de soția sa, „Olimp-Statnîi, a fost lichidată recent. „Am dat clădirea în reparație și arendă. În principiu, ea nu aducea mare venit, vindea trei „castriuli” (cratițe, n.r.) pe zi. În principal, banii donați proveneau din salarii și pensii. Altă sursă de venit nu am avut”, a punctat Petru Statnîi. Conform informațiilor din declarația de avere și interese, procurorul Roman Statnîi conduce un automobil de model Land Rover Freelander. Acesta declară două automobile de marcă similară, unul fabricat în 2002 și deținut cu titlul de posesie și altul din 2007, deținut în proprietate.

    Și procurorii din cadrul procuraturilor teritoriale au beneficiat de donații generoase. Cei mai mulți bani, câte aproximativ 10 mii de euro, au primit familiile a 10 acuzatori de stat. Verificările efectuate de ZdG demonstrează că, la fel ca și în cazul majorității procurorilor de la PCCOCS și PA, persoanele indicate de procurori în calitate de donatori sunt stabilite în străinătate, astfel că, e aproape imposibil de constatat dacă aceștia dețineau sau nu suficiente resurse financiare pentru donații.

    Top 5 procurori din procuraturile teritoriale care au indicat donații în declarațiile de avere și interese personale pentru 2018.

    Procuror: Cojocaru Vladislav, procuror șef, Procuratura Criuleni
    Donator: Moroșanu Vera, Moroșanu Gheorghe, Moroșan Veronica
    Suma: 4200 EURO, 3500 USD, 3500 USD

    Procuror: Gîrbu Natalia, Procuratura UTA Găgăuzia
    Donatori: Bargan Ivan și Bargan Matriona (părinți) 
    Suma: 10 mii EURO

    Procuror: Dulgheru Ion, Procuratura mun. Chișinău
    Donator: Dulgheru Galina Leon (transfer) 
    Suma: 10 mii EURO

    Procuror: Dermenji Valeriu, Procuratura Ialoveni
    Donator: Dermenji Maria 
    Suma: 10 mii EURO

    Procuror: Ciubotaru Dorina, Procuratura Orhei + Ciubotaru Vasile, șef, Procuratura Telenești
    Donator: Vetrilă Tatiana Isae, Vetrilă Mihail Gheorghe (părinți)
    Suma: 9480 EURO

    Donațiile din declarațiile de avere: legislație vs realitate

    L-am întrebat pe Ion Nicolaev, reprezentantul Inspectoratului de Integritate, care sunt pârghiile instituției pentru a verifica legalitatea și veridicitatea donațiilor din declarațiile de avere și interese ale funcționarilor. „În cadrul unui dosar de control, inspectorul de integritate este în drept să obțină date și informații de la orice persoană fizică sau juridică. Inspectorul este în drept să întrebe dacă persoana a donat sau nu a donat. Dacă persoana care a donat nu este în țară, sigur, procedura e mai grea. Dar, în cadrul controlului, noi putem verifica subiectul declarării, membrii familiei, concubinul sau concubina. În cazul în care persoanele care donează nu sunt membri ai familiei sau concubini, automat, noi nu putem extinde controlul și asupra acestor persoane pentru a afla de un au ei aceste resurse financiare. În această situație ar putea fi sesizat Serviciul Fiscal pentru a se afla dacă acea persoană a avut venituri în R. Moldova și dacă a achitat impozite. Ar putea examina asta și organul de urmărire penală, dacă se stabilește că în declarație se conțin chestiuni eronate sau false”, a spus Ion Nicolaev. Deocamdată, nu există procese finalizate prin care să se fi demonstrat că ar fi existat funcționari care au indicat în declarațiile de avere donații fictive.

    Obligația de a indica în declarațiile de avere și interese veniturile funcționarilor din donații a apărut în legislație în 2016, doar că, în acest moment, nu există pârghii suficiente pentru a verifica veridicitatea lor, constată experta anticorupție, Mariana Kalughin. „Evident, posibilitatea de a indica donațiile în declarații servește pentru cei care nu au buna intenție să-și înălbească niște bani pe care-i au în posesie. Dar ăsta era și riscul. Practic nu poți face un mecanism care să fie absolut perfect. E o mare problemă și cu persoanele care donează din străinătate, atâta timp cât nu e reglementat statutul lor. Din păcate, sunt multe lucruri care rămân imperfecte, dar nici nu poți face un mecanism absolut perfect”, crede Kalughin.
    Sursa: zdg.md

  • Procurori „ajutaţi” de părinţi cu donaţii de milioane

    Victoria Furtună, procurora care a ajuns în atenţia opiniei publice în 2017, gestionând dosarul penal pe numele lui Iurie Chirinciuc, fostul ministru al Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, a primit, anul trecut, dreptul de abitaţie într-un imobil luxos, cu două niveluri, de la periferia oraşului. Casa a fost procurată în 2012 de soacra sa, care este stabilită cu traiul, de mai mulţi ani, în Italia. Pe lângă dreptul asupra casei, procurora Furtună susţine că mama-soacră a mai donat familiei sale 20 de mii de euro, iar tatăl ei, 80 de mii de lei. Şi colegul său, procurorul Ion Munteanu, a avut un an prosper. Împreună cu soţia, care este fiica fostului administrator al companiei de construcţii „Dansicons” SRL, aceştia au primit, cu titlu de donaţie, o casă de milioane în com. Stăuceni, mun. Chişinău, dar şi suma de 350 de mii de lei, la fel, în urma unui act de donaţie.

    Practic, fiecare al optulea procuror din R. Moldova susţine că a beneficiat de donaţii pe parcursul anului 2017. Nu mai puţin de 90 de acuzatori de stat dintre cei 720 care activează astăzi în structurile procuraturii indică în declaraţiile de avere şi interese pentru anul 2017 că au beneficiat de donaţii substanţiale de la părinţi, socri, fraţi, surori sau alte rude apropiate.

    Victoria Furtună, procurora care a ajuns în atenţia opiniei publice în 2017, gestionând dosarul penal pe numele lui Iurie Chirinciuc, fostul ministru al Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, a primit, anul trecut, dreptul de abitaţie într-un imobil luxos, cu două niveluri, de la periferia oraşului. Casa a fost procurată în 2012 de soacra sa, care este stabilită cu traiul, de mai mulţi ani, în Italia. Pe lângă dreptul asupra casei, procurora Furtună susţine că mama-soacră a mai donat familiei sale 20 de mii de euro, iar tatăl ei, 80 de mii de lei. Şi colegul său, procurorul Ion Munteanu, a avut un an prosper. Împreună cu soţia, care este fiica fostului administrator al companiei de construcţii „Dansicons” SRL, aceştia au primit, cu titlu de donaţie, o casă de milioane în com. Stăuceni, mun. Chişinău, dar şi suma de 350 de mii de lei, la fel, în urma unui act de donaţie.

    Practic, fiecare al optulea procuror din R. Moldova susţine că a beneficiat de donaţii pe parcursul anului 2017. Nu mai puţin de 90 de acuzatori de stat dintre cei 720 care activează astăzi în structurile procuraturii indică în declaraţiile de avere şi interese pentru anul 2017 că au beneficiat de donaţii substanţiale de la părinţi, socri, fraţi, surori sau alte rude apropiate.

    20 de mii de euro, 80 de mii de lei şi dreptul de a locui într-o casă de lux

    Victoria Furtună este procuroră la Procuratura Anticorupţie din luna iulie 2016. Până atunci, din anul 2008, Furtună a activat la Procuratura sect. Botanica din Chişinău. Aceasta a ajuns în atenţia opiniei publice în 2017, când s-a ocupat de gestionarea dosarului penal pe numele lui Iurie Chirinciuc, pe atunci, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, iar mai recent, şi de dosarul penal al lui Dorin Chirtoacă, fostul primar al mun. Chişinău.

    Dosarele de rezonanţă gestionate de Victoria Furtună au mers, cot la cot, cu prosperitatea în familia acuzatoarei de stat. Tot în 2017, procurora şi soţul ei au primit donaţii substanţiale: 20 de mii de euro (peste 400 de mii de lei) au venit din partea soacrei sale, Zinaida Furtună, iar 80 de mii de lei de la Gheorghe Gaburici, tatăl său. Tot în 2017, aceasta, împreună cu soţul, au obţinut dreptul de abitaţie într-o casă de locuit din mun. Chişinău.

    Imobilul cu două niveluri se află la periferia capitalei, în or. Durleşti, şi este înregistrat pe numele soacrei sale, Zinaida Furtună. Aceasta l-a achiziţionat în decembrie 2012, la câteva luni după ce a fost dat în exploatare. Contractul a fost înregistrat la Cadastru în martie 2013. În toată această perioadă, Victoria Furtună se afla în concediu de maternitate. Oficial, casa are 101,6 m.p., dar şi un garaj de 34,8 m.p.. Deşi imobilul apare în declaraţia de avere a procurorei abia în 2017, vecinii menţionează că familia Furtună locuieşte de mai mulţi ani în el.

    Zinaida Furtună, soacra Victoriei Furtună, cea care a donat familiei procurorei 20 de mii de euro şi i-a oferit dreptul de abitaţie într-un imobil luxos, locuieşte, de mai mulţi ani, în Italia, iar pe teritoriul R. Moldova aceasta nu gestionează nicio afacere. Victoria Furtună, mai declară că, împreună cu soţul, Sergiu Furtună, care, confom declaraţiei de avere şi interese a procurorei, ar fi şomer, deţin un Mercedes E250 CDI, fabricat în 2012 şi cumpărat în anul 2013. Suma tranzacţiei este una standard pentru majoritatea declaraţiilor de avere şi interese ale funcţionarilor din R. Moldova: 10 mii de lei. În 2017, procurora susţine că a contractat un credit în valoare de 22,01 mii de lei, bani pe care urmează să-i ramburseze în 2018. Creditul a fost acontat la o rată a dobânzii de 0%.

    „Spuneţi, vă rog frumos, dvs. aveţi posibilitate să faceţi investigaţii. Atunci, făceţi-le, nemijlocit, fără a apela la persoana care a indicat faptul dat. Vă mulţumesc mult şi chiar sunt ocupată. Vă doresc o zi bună”. Aceasta a fost reacţia Victoriei Furtună, atunci când am abordat-o la subiectul donaţiilor de care a beneficiat în 2017.

    350 de mii de lei şi o casă de „milioane” în Stăuceni

    Şi colegul ei, procurorul Ion Munteanu, care s-a ocupat în ultimul an şi jumătate de gestionarea dosarului licitaţiilor trucate în grădiniţele din capitală, a primit,în 2017, împreună cu soţia, donaţii grase: 350 de mii de lei şi o casă de locuit cu o valoare cadastrală de 1,2 milioane de lei. Donaţiile au venit din partea socrilor săi, Valentin şi Elena Braşovschi.

    Valentin Braşovschi este fostul administrator al companiei de construcţii „Dansicons” SRL, una din cele mai cunoscute de pe piaţă, fondată de actualul deputat Iurie Dârda. Braşovschi a plecat de la companie în februarie 2017, familia sa fiind acum proprietara companiei „Ideal Construct”, acolo unde activează şi soţia procurorului Ion Munteanu, Natalia. Casa primită în dar de procurorul Ion Munteanu şi soţia sa, Natalia, se află în com. Stăuceni, mun. Chişinău. Are două niveluri şi a fost construită de soţii Valentin şi Elena Braşovschi în perioada 2012-2013, fiind finalizată în luna octombrie 2013. Pe 26 iulie 2017, în urma unui contract de donaţie, ea ajunge în proprietatea Nataliei Munteanu. Imobilul are o suprafaţă oficială de 105,8 m.p., fiind ridicat pe un teren cu o suprafaţă de 5 ari.

    Din 2017, soţii Munteanu deţin şi conduc prin contracte de posesie două automobile de model Mercedes, unul fabricat în 2011, iar altul, în 2014, dar şi un Range Rover, fabricat în 2014. Natalia Munteanu, soţia procurorului, este fondatoare la firma „Activ Grup” SRL, cu activităţi în domeniul construcţiilor. „Au fost pur şi simplu donaţii pentru copii. Pur şi simplu părinţii ne ajută. Ei îşi pot confirma veniturile, au afaceri. Casa au construit-o ei”, zice Ion Munteanu.

    460 de mii de lei de la mamă, tată, frate şi socri

    Anul 2017 a fost unul propice donaţiilor pentru mai mulţi procurori de la Procuratura Anticorupţie. De exemplu, Eugen Balan, cel care gestionează dosarul fostului preşedinte al Băncii de Economii, Grigore Gacikevici, a obţinut, pe parcursul anului 2017, donaţii în valoare de 3 mii de euro de la familia Golubenco, părinţii soţiei sale, iar 40 de mii de lei de la părinţii săi, Sergiu şi Maria Balan. În 2017, acuzatorul de stat a organizat cumetria copilului, indicând venituri de 32 de mii de euro.

    Roman Statnîi, procuror în cadrul Procuraturii Anticorupţie din anul 2008, a beneficiat şi el de donaţii substanţiale, în valoare totală de 460 de mii de lei. Banii i-au fost oferiţi de mama Iulia, tatăl Petru, fratele Igor, dar şi de socrii săi. Alţi 300 de mii de lei, procurorul susţine că i-a primit, în calitate de daruri la cumetria copilului. În schimb, el şi-a cumpărat un Land Rover Frelander, fabricat în 2007. Tot anul trecut, Statnîi a mai intrat în posesia unui automobil asemănător, doar că fabricat în 2013. Automobilul nu este în proprietatea acestuia, ci doar cu drept de folosinţă.

    Donaţie de 12,5 mii de euro şi maşină nouă

    Andrei Băeşu, procurorul Procuraturii Anticorupţie care gestionează dosarul controversatului Ilan Şor, a beneficiat de o donaţie în valoare de 5 mii de euro. Banii au fost oferiţi de Elisaveta Curti, care este soacra sa. Cu ajutorul acestor bani, procurorul şi-a achiziţionat un Volkswagen Touran, fabricat în 2009. Vladislav Bobrov, şi el procuror în Procuratura Anticorupţie, a beneficiat de o donaţie în valoare de 12,5 mii de euro de la Maria Buruiană. Tot gratuit, Bobrov a obţinut şi un Hyundai Tucson, fabricat în 2017. Automobilul se află în posesia acuzatorului de stat.

    Grigore Niculiţă, şi el procuror în Procuratura Anticorupţie, a primit, împreună cu soţia, care activează la Judecătoria Chişinău, de la părinţi, 40 de mii de lei. Ruslan Botnaru susţine că a primit donaţii în valoare de 10,5 mii de euro, iar colegul său, Sergiu Moraru – în valoare de 30 de mii de lei. Şi Andrei Balan, un alt procuror de la Anticorupţie, indică o donaţie în valoare de 30 de mii de lei, primită în 2017. Colegul său, Alexandru Cernei, a primit de la mama sa, Ecaterina, o donaţie de 2 mii de euro. Lilian Rudei a obţinut donaţii de 93 de mii de lei. Cei mai mulţi bani, 50 de mii de lei, au fost oferiţi de mama sa. Şi Victor Muntean, tot de la Anticorupţie, a beneficiat anul trecut de o donaţie de 50 de mii de ruble ruseşti şi 100 de euro.

    Zeci de mii de euro din donaţii la PCCOCS

    Şi procurorii de la Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) au avut un 2017 plin de donaţii din partea celor apropiaţi. Sergiu Petruşcadeclară că a primit o donaţie de 14 mii de euro de la părinţii săi, Filip şi Elena, iar colegul său, Igor Demciucin, a primit o donaţie în valoare de 10 mii de euro de la mama sa, Anastasia. Procurorul Valeriu Sârbu, tot de la PCCOCS, a primit în 2017 donaţii cu mai multe ocazii şi de la diferite persoane: soacră, nepoată, frate sau soră, toţi domiciliaţi în străinătate. Suma donaţiilor – peste 8 mii de euro. Cei mai mulţi bani i-a donat soacra, Felicia Demianciuc, domiciliată în Belgia – 4,1 mii de euro. Vitalie Roşior, şi el de la PCCOCS, a primit de la părinţii soţiei, aflaţi peste hotare, Serghei şi Svetlana Iaremciuc, suma de 7 mii de euro. Cu ajutorul acestei donaţii, procurorul şi-a cumpărat o Skoda Rapid, anul fabricaţiei, 2017.

    Timofei Osadcenco, tot de la PCCOCS, şi soţia sa, avocată, au primit, de la tatăl soţiei, o donaţie de 11,5 mii de euro.  Anatolie Pitel, procuror în cadrul PCCOCS, a primit suma de 5 mii de euro cu titlu de donaţie. Colegul său, Dumitru Răileanua indicat în declaraţia de avere şi interese pentru anul 2017 o donaţie de 50 de mii de lei de la părinţi şi alţi 3 mii de euro, de la alte rude. Lilian Bacalîm a declarat o donaţie de 60 de mii de lei primită de la masa soţiei, Maria Junea, Tudor Bordan a primit o donaţie de 20 de mii de lei de la tatăl său, iar Alexandru Zgureanu şi soţia sa, angajată şi ea la PG, au beneficiat de o donaţie în valoare de 20 de mii de ruble ruseşti.

    „Remitenţe de peste hotare” în valoare de 10 mii de euro

    De donaţii au beneficiat şi angajaţii secţiilor şi direcţiilor de la PG. Oleg Gavriliţă, procuror în secţia reprezentare în procedurile non-penale şi implementare CEDO, împreună cu soţia sa, Stela, angajată în cadrul Cancelariei de Stat, au beneficiat de „remitenţe de peste hotare” în valoare de 10 mii de euro. Confom informaţiilor făcute publice de cei doi, banii au venit de la Olga Gavriliţă. Alţi 1300 de USD, familia Gavriliţă susţine că i-a primit din SUA. Tatiana Bucoş Casir,procuror în secţia unificare a practicii în domeniul urmăririi penale, împreună cu soţul ei, şi el angajat al PG, au primit remitenţe de la părinţi în valoare de 100 de mii de ruble ruseşti (aproape 30 de mii de lei) şi 7 mii de euro. De la o rudă din Canada aceştia au primit alţi 500 de USD.

    Elena Cazacov, procuror în cadrul secţiei combatere trafic de fiinţe umane din cadrul PG, împreună cu soţul ei, angajat în poliţie, au primit anul trecut o donaţie de 15 mii de euro de la Serghei Cazacov, tatăl procurorei. Cu o parte din aceşti bani, cei doi soţi au cumpărat un apartament şi un automobil Hyundai Tucson. Ghenadie Pârlii, procuror-şef al secţiei investigarea fraudelor contra mediului şi intereselor publice, declară că familia sa a primit, cu titlul de donaţie, 50 de mii de lei. Colegul său, Ion Teţcu, procuror în secţia investigarea fraudelor contra mediului şi intereselor publice, a primit donaţii în sumă totală de 3,7 mii de euro. Vladislav Guţan, procurorul-şef al Secţiei asistenţă juridică internaţională din cadrul PG a primit o mie de euro, indicându-i în declaraţia de avere şi interese cu titlul de „remitenţe”. Colegul său, Radu Gojan, procuror în secţia unificarea practicii în domeniul urmăririi penale, susţine că a primit donaţii de 1250 de euro în 2017. Dumitru Purici, procuror în cadrul secţiei tehnologii informaţionale şi combaterea crimelor cibernetice, declară că familia sa a primit, de la părinţii soţiei, Andrei şi Tatiana Duşa, 4 mii de euro.

    Ruslan Toma, procuror pentru misiuni speciale, susţine şi el că a primit, de la mama sa, Eugenia Toma, o donaţie în sumă de 3,8 mii de euro. Andrei Pascari, şi el procuror pentru misiuni speciale, a primit o donaţie de 5,7 mii de euro, tot de la mama sa, Ana Pascari. Igor Lamba, procuror în Secţia combaterea traficului de fiinţe umane, a primit donaţii de la rude în mai multe valute: 30 de mii de ruble (aproape 10 mii de lei), trei mii de euro, 750 de lire şi 150 de USD. Adrian Mircos,procurorul-şef al Direcţiei urmărire penală şi criminalistică, a obţinut, cu titlu de donaţie, un imobil, de la părinţii săi, Nicolae şi Galina Mircoş. Imobilul, un apartament de 91 m.p., are o valoare declarată de 683 de mii de lei. Pavel Guţan, procuror în cadrul secţiei reprezentarea învinuirii în Curtea Supremă de Justiţie, a obţinut 1700 de USD de la fiul său, Mihail, care lucrează în SUA, iar Adrian Rusu, procuror în Secţia unificare a practicii în domeniul urmăririi penale, a primit cu titlul de donaţie 3 mii de euro de la mama sa, Viorelia.

    Familia procurorilor Dulgheru, donaţii de 19 mii de euro doar în 2017

    Şi în Procuratura mun. Chişinău, donaţiile au fost la ordinea zilei. Ion Dulgheru, procuror în cadrul Procuraturii mun. Chişinău, declară că a primit, în 2017, prin transfer de la mama sa, Galina Dulgheru, suma de 16 mii de euro.

    Fratele său, Andrei Dulgheru, şi el procuror în Procuratura mun. Chişinău, declară că a primit o donaţie de 3 mii de euro, tot de la Galina Dulgheru. De fapt, anul 2017 nu a fost decât o continuare a donaţiilor primite de cei doi fraţi procurori de la părinţi, fapt consemnat în ultimii ani, când cei doi au declarat donaţii de sute de mii de lei.

    ZdG a scris anterior că Vasile Dulgheru, tatăl celor doi procurori, este, în acte, fondatorul firmei „Sky Home Lux”, companie care a ridicat un bloc cu 10 etaje în cartierul Malina Mică din Chişinău. Sergiu Zmeu, procuror în Procuratura mun. Chişinău, a primit, în 2017, o donaţie de 60 de mii de lei de la tatăl său, Mihail Zmeu. 200 de mii de lei, familia sa i-a obţinut în urma celebrării cumetriei fiicei.

    Ghenadie Homiţchi declară că a primit, în 2017, remitenţe de la două persoane în sumă totală de 4,5 mii de euro. Colegul său, Oleg Gonţa, a primit o donaţie în valoare de 50 de mii de lei de la părinţii săi, Fiodor şi Elena. Dumitru Robu, şeful adjunct al procurorului mun. Chişinău, fost procuror în Procuratura Anticorupţie, împreună cu soţia, au primit, cu titlu de donaţie, suma de 5 mii de euro de la Liuba Gheţîu, iar colegul său, Sergiu Zamă, a indicat o donaţie de 40 de mii de lei de la Larisa Zamă. Lilian Cociu, procurorul suspendat din funcţie al Procuraturii mun. Chişinău, pentru că figurează într-un dosar penal, declară că a primit, anul trecut, 25 de mii de lei din donaţii oferite de două persoane.

    150 de mii de lei, de la bunel pentru copilul procurorului

    Procurorul Victor Plugaru, şi el angajat al Procuraturii mun. Chişinău, susţine că a beneficiat, prin intermediul copilului, de 150 de mii de lei. Banii au fost donaţi de Sergiu Plugaru, tatăl său, respectiv bunelul copilului. Cu 10 mii de euro, procurorul şi-a cumpărat anul trecut un Audi A6, fabricat în 2012. Şi Alexandru Casir, şi el procuror în Procuratura mun. Chişinău, a fost ajutat de părinţi. În 2017, conform declaraţiei de avere şi interese, acesta a primit 100 de mii de ruble (aproape 30 de mii de lei) şi 7 mii de euro de la părinţii săi, Vasile şi Melania Casir, care activează în Federaţia Rusă. Alţi 500 de USD, acuzatorul de stat susţine că i-a primit printr-un transfer bancar din Canada. Colega acestora, Ana Drozdov, a beneficiat de o donaţie de 40,2 mii de lei de la o rudă. Şi familia procurorului Eugeniu Novac a primit 1,2 mii de euro de la mama sa, Ana Novac.

    Ion Bunica, un alt procuror în cadrul Procuraturii mun. Chişinău, susţine că a primit donaţii în mai multe rânduri în sumă totală de 9 mii de USD şi 811 euro. La celebrarea botezului copilului, familia procurorului a obţinut 6,5 mii de euro, iar alţi 2 mii de USD, familia i-a primit la zile de naştere. Veaceslav Cernalev, şi el procuror în Procuratura mun. Chişinău, indică faptul că a primit, cu titlu de donaţie, 60 de mii de lei. Colega lor, Carolina Mariţ, şi familia sa au primit, de la rude, părinţi şi bunei, la zile de naştere, 100 de mii de lei.

    Adrian Popenco, adjunctul procurorului-şef al Procuraturii mun. Chişinău, a beneficiat de o donaţie în sumă de 40 de mii de lei de la Laurenţiu Popenco, tatăl său. Colegul său, Gheorghe Graur, a beneficiat de o donaţie în sumă de 8,65 de mii de euro de la o rudă. Şi Renata Anici, procuror în cadrul Procuraturii mun. Chişinău, declară o donaţie de 100 de mii de lei, primită de la Valentina Suruceanu, iar colega ei, Tatiana Ignat Dicusar, donaţii de aproximativ 10 mii de lei. Evghenii Jomir, un alt procuror în Procuratura mun. Chişinău, a beneficiat de o donaţie în valoare de 1,56 mii de euro de la un cetăţean străin, iar Elena Panfil a primit o donaţie de 1,5 mii de euro de la rudele din Italia şi Germania. Între timp, ea susţine că a vândut un Land Rover Freelander cu doar 48 de mii de lei, iar în urma unui contract de posesie a obţinut un Hyundai Tucson, fabricat în 2017.

    Moştenirea unui procuror: 55 de mii de euro şi 80 de mii de lei

    Moda donaţiilor substanţiale nu este străină nici procurorilor din teritoriu. Alexandru Machidon, adjunctul şefului Procuraturii r. Criuleni, a indicat în declaraţia sa de avere şi interese pentru anul 2017 o donaţie de 2 mii de euro de la părinţii săi, Andrei şi Iulia Machidon. Tot ei i-au oferit procurorului, prin moştenire, 55 de mii de euro (peste un milion de lei) şi 80 de mii de lei. Anul trecut, acuzatorul de stat a intrat în posesia unui Subaru Forester, tot cu titlu gratuit. „Părinţii au lucrat peste hotare. Şi în R. Moldova au avut afaceri, o întreprindere individuală. Nu mi-au lăsat moşternire doar mie, ci şi la ceilalţi copii. Ei au decedat, este şi dosar penal”, precizează procurorul.

    Roman Dorogan, adjunct al procurorului-şef în cadrul Procuraturii Anenii Noi, a beneficiat de o donaţie în valoare de 3 mii de euro de la părinţii săi, Nina şi Valerii Dorogan. Soţia acestuia a primit de la mama sa, Larisa Dobrojan, 25 de mii de lei. Alexei Stăvilă, procuror în Procuratura Anenii Noi, a primit, cu titlu de donaţie, 5 mii de euro de la o oarecare Cristina Jumir. Cu aceşti bani, procurorul şi-a achiziţionat un automobil de marcă Hyundai. Colega lor, Elena Roşior, a beneficiat de o donaţie în sumă de 5 mii de euro de la mama sa, Lidia Morari. Şi Viorel Găină, tot de la Procuratura Anenii Noi a beneficiat de o donaţie de 5 mii de euro de la familia sa.

    Vitalie Bişleaga, procuror în cadrul Procuraturii r. Ştefan-Vodă, a beneficiat de o donaţie în sumă de 3 mii de USD de la mama sa, Tatiana Bişleaga. Procurorul Vasile Botnarenco de la Şoldăneşti a obţinut o donaţie de o mie de euro de la Emilia Botnarenco. Alexandru Sorocean, procuror în Procuratura Căuşeni, susţine că a primit o donaţie de 3 mii de euro de la tatăl său, Mihai Sorocean.

    Donaţii în euro, franci, dolari, lire şi lei pentru un procuror de la Ialoveni

    Rodica Tătaru de la Procuratura Bălţi a primit un transfer în sumă de 150 mii de ruble ruseşti (aproape 50 de mii de lei), iar colegul său, Ion Covalciuc, tot de la Procuratura Bălţi, a beneficiat de două donaţii în valoare totală de 1,4 mii de euro. Ghenadie Tocaiuc, tot de la Bălţi, a primit o donaţie de 3 mii de euro de la tatăl său, Nicolae Tocaiuc. Alexandru Galben, adjunct al procurorului r. Soroca, a primit, din donaţii de la membrii familiei, 30 de mii de lei. Serghei Cebotari, procuror în Procuratura r. Soroca, a beneficiat de donaţii în valoare de 20 de mii de lei „de la rude”.

    Roman Moraru, de la Procuratura r. Bender, susţine că a primit o donaţie în valoare de 2 mii de USD de la mama sa, Lidia Moraru, iar colegul său, Ruslan Lungu, a obţinut donaţii de 1,5 mii de euro. Nicolae Mătăsaru, procuror în Procuratura r. Ialoveni, a beneficiat de donaţii în valoare totală de 3,6 mii de euro, 3,5 mii de franci elveţieni, 2500 de USD, o mie de lire şi 10 mii de lei. Banii au venit de la tatăl său şi de la rude din partea soţiei. Marcel Tumuruc, şi el procuror în Ialoveni, susţine că a primit anul trecut o donaţie în valoare de 20 de mii de USD de la sora sa, Diana Godoroja, stabilită cu traiul în SUA.

    3 mii de euro „de la o rudă din Italia”

    Procurorul Anatolie Tăietu, care activează în cadrul Procuraturii r. Străşeni, împreună cu soţia sa, Otilia Nicolai, şefa Agenţiei pentru Recuperarea Bunurilor Infracţionale din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), au primit, în 2017, o donaţie de 100 de mii de lei de la Andrei Tăietu, care este tatăl procurorului. „Dat fiind faptul că persoanele care au făcut donaţii nu sunt funcţionari publici, vă sugerăm să acordaţi întrebările dvs. nemijlocit persoanelor care au donat aceşti bani”, se spune într-un răspuns de la CNA, cu referire la donaţia de care a beneficiat familia Tăietu/Nicolai. Aurelian Buzdugan, adjunctul procurorului-şef al Procuraturii r. Străşeni, susţine că a primit de la mama sa, Eliza Buzdugan, suma de 70 de mii de lei. Eduard Camerzan, Procuratura r. Străşeni, a primit şi el o donaţie de 2 mii de euro, iar Vasile Buzilă, procuror în Procuratura Leova, susţine că „de la o rudă din Italia” a primit o donaţie de 3 mii de euro.

    Dorina Ciubotaru, procuror în Procuratura r. Orhei, a primit, de la părinţi, suma de 6 mii de euro. Ea este soţia lui Vasile Ciubotaru, şeful Procuraturii r. Teleneşti, care, la fel ca soţia sa, a indicat donaţia primită de la socri. Serghei Bodorin, procurorul-şef al Procuraturii r. Orhei, a primit şi el o donaţie de 11 mii de euro, bani proveniţi de la Valentina Duca. Lilian Corpaci, adjunct al Procuraturii r. Orhei, a primit de la părinţii săi, Ion şi Maria, suma de 7 mii de USD. Soţia acestuia a beneficiat şi ea de o donaţie substanţială de la părinţii ei, Petru şi Eugenia Ciobanu – 6 mii de euro.

    33 de mii de euro pentru un procuror de la Briceni

    Natalia Andronic, procuror în Procuratura UTA Găgăuzia, a primit, pe parcursul anului 2017, donaţii de la mamă, tată şi frate în sumă de 1,8 mii de euro. Colega ei, Lilia Sârbu, şi ea procuror în Procuratura UTA Găgăuzia, indică o donaţie de 144 de mii de lei de la părinţi, Nicolai şi Anna Sîrbu. Ruslan Baraliuc, procuror în Procuratura r. Briceni, susţine că, în 2017, a primit donaţii în valoare de 33 de mii de euro (peste 600 de mii de lei). 12 mii de euro au venit de la mama sa, Zinaida, care lucrează în italia, iar alţi 21 de mii de euro de la Liudmila Gonceariuc. Corneliu Gheras, procuror la Edineţ, demis anul trecut din sistem după ce a fost reţinut într-un dosar penal, a indicat că a primit, de la tatăl său, o donaţie de 15 mii de euro.

    Vladislav Cojocaru, procurorul-şef al r. Căuşeni, a primit donaţii de la rudele sale şi ale soţiei în valoare de 3440 de euro şi 4250 de USD. Donaţiile nu s-au limitat însă doar la bani. Anul trecut, printr-un contract de posesie, acesta a obţinut permisiunea de a conduce un automobil Skoda Superb, nou, fabricat tot în 2017.
    Sursa: zdg.md

LASĂ UN COMENTARIU