Baza de date a procurorilor Republicii Moldova
Exemplu: Ilarion Andrei
Căutare avansată

Stoianoglo Alexandr

Procuratura Generală

Date biografice

Data numirii în funcție: 29 Noiembrie 2019

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova Nr. 1334-VIII din 29 Noiembrie 2019, domnul Alexandr Stoianoglo a fost numit în funcția de Procuror General.

Prin Hotărârea nr. 1-129/2019 din 28 Noiembrie 2019, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Președintelui Republicii Moldova candidatura domnului Alexandr Stoianoglo, pentru a fi numit în funcția de Procuror General.

Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică


1992–1995 stagiar, ajutor de procuror, procuror de sector, procuror șef de sector, procuror al Secției supraveghere generală, procuror superior al secției în cadrul Procuraturii municipiului Chișinău;
1995–2001 procuror al UTA Găgăuzia;
2001–2007 adjunct al Procurorului General al Republicii Moldova.
2007–2009 avocat la Biroul individual de avocați „Alexandr Stoianoglo” și a fost membru al Uniunii avocaților din Moldova;
2009–2010 deputat în Parlamentul Republicii Moldova;
2009–2010 vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova;
2010–2014 deputat în Palament din partea fracțiunii Partidului Democrat din Moldova;
2007–2009 avocat la Biroul individual de avocați „Alexandr Stoianoglo” și a fost membru al Uniunii avocaților din Moldova;
2011–2014 șeful Grupului de prietenie dintre Parlamentul Republicii Moldova și Duma de Stat a Federației Ruse;
2015-2019 Consultant de proiect, expert, CMI ”Martti Ahtisaari Centre”;
2019 numit în funcția de Procuror General al Republicii Moldova.

Data numirii în funcție: 29 Noiembrie 2019

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova Nr. 1334-VIII din 29 Noiembrie 2019, domnul Alexandr Stoianoglo a fost numit în funcția de Procuror General.

Prin Hotărârea nr. 1-129/2019 din 28 Noiembrie 2019, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Președintelui Republicii Moldova candidatura domnului Alexandr Stoianoglo, pentru a fi numit în funcția de Procuror General.

Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică

1992–1995 stagiar, ajutor de procuror, procuror de sector, procuror șef de sector, procuror al Secției supraveghere generală, procuror superior al secției în cadrul Procuraturii municipiului Chișinău;
1995–2001 procuror al UTA Găgăuzia;
2001–2007 adjunct al Procurorului General al Republicii Moldova.
2007–2009 avocat la Biroul individual de avocați „Alexandr Stoianoglo” și a fost membru al Uniunii avocaților din Moldova;
2009–2010 deputat în Parlamentul Republicii Moldova;
2009–2010 vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova;
2010–2014 deputat în Palament din partea fracțiunii Partidului Democrat din Moldova;
2007–2009 avocat la Biroul individual de avocați „Alexandr Stoianoglo” și a fost membru al Uniunii avocaților din Moldova;
2011–2014 șeful Grupului de prietenie dintre Parlamentul Republicii Moldova și Duma de Stat a Federației Ruse;
2015-2019 Consultant de proiect, expert, CMI ”Martti Ahtisaari Centre”;
2019 numit în funcția de Procuror General al Republicii Moldova.

Prin Hotărârea nr.1-128/2019 din 20 noiembrie 2019, Consiliul Superior al Procurorilor a examinat și a admis la etapa de selecție dosarele depuse de către Crîșmaru Oleg, Gribincea Vladislav, Soltan Veaceslav și Stoianoglo Alexandr la concursul de selectare a candidatului la funcția de Procuror General.

Prin Hotărârea nr.1-128/2019 din 20 noiembrie 2019, Consiliul Superior al Procurorilor a examinat și a admis la etapa de selecție dosarele depuse de către Crîșmaru Oleg, Gribincea Vladislav, Soltan Veaceslav și Stoianoglo Alexandr la concursul de selectare a candidatului la funcția de Procuror General.

Hotărârea nr. 1-129/2019 din 28 Noiembrie 2019

Știri
  • Procurorului general, Alexandr Stoianoglo, i-a fost retrasă paza și protecția de stat

    Procurorul General, Alexandr Stoianoglo, nu mai beneficiază de paza de stat. Informația a fost confirmată pentru ZdG de către responsabilii din cadrul Serviciului Pază și Protecție de Stat (SPPS).

    Solicitată de ZdG, purtătoarea de cuvânt al SPPS, Olga Baciu, ne-a comunicat că procurorului general i-a fost retrasă paza de stat. Deocamdată, reprezentanții instituției nu au oferit mai multe detalii.

    Procurorul General, Alexandr Stoianoglo, nu mai beneficiază de paza de stat. Informația a fost confirmată pentru ZdG de către responsabilii din cadrul Serviciului Pază și Protecție de Stat (SPPS).

    Solicitată de ZdG, purtătoarea de cuvânt al SPPS, Olga Baciu, ne-a comunicat că procurorului general i-a fost retrasă paza de stat. Deocamdată, reprezentanții instituției nu au oferit mai multe detalii.

    Anterior, în 2020, Procurorul General declara că atât el cât și familia sa sunt păziți 24 de ore din 24 de ofițeri ai Serviciului de Pază și Protecție de Stat. Alexandr Stoianoglo spunea că a primit informații de la SIS depsre faptul că viața sa și a familiei sale este în pericol și astfel, conducerea statului i-a oferit pază. 

    Atunci, solicitată să comenteze, Procuratura Generală a precizat ca nu a solicitat acordarea protecției și pazei de stat pentru Stoianoglo, menționând că măsura a fost dispusă de președintele Republicii Moldova de atunci, în baza unor informații operative, furnizate de serviciile speciale.

    În noiembrie 2019, Alexandr Stoianoglo a fost numit în funcția de procuror general al R. Moldova.

    Alexandr Stoianoglo a fost deputat și vicepreședinte al Parlamentului, fiind ales pe listele Partidului Democrat din Moldova (PDM). Stoianoglo a intrat în politică în 2001, când a candidat pe listele PDM la funcția de deputat, fiind pe locul 8, în lista condusă de Ion Sturza, dar din care făceau parte și Dumitru Diacov sau Vladimir Filat. Relansarea în politică s-a produs după evenimentele din aprilie 2009, fiind, iarăși, al 8-lea în lista PDM la parlamentarele din iulie 2009. Imediat după alegeri, Stoianoglo a fost promovat în funcția de vicepreşedinte al Parlamentului. Și la parlamentarele anticipate din noiembrie 2010, Stoianoglo a candidat din partea PDM, fiind al 11 în lista electorală, pe primele două locuri aflându-se Marian Lupu și Vladimir Plahotniuc. Stoianoglo a ajuns deputat și a fost ales președinte al Comisiei securitate națională, apărare şi ordine publică.
    Sursa: zdg.md

  • Afacerea familiei Stoianoglo - între lege și ilegalitate

    Ţvetana Curdova, soţia procurorului general Alexandr Stoianoglo, deţine în proprietate şi administrează un salon de frumuseţe de lux, fără să achite impozite pe venit la stat. Curdova a profitat de o lacună în legislaţia fiscală, şi anume de dreptul deţinătorilor de patente de întreprinzător de a se asocia, astfel că toţi angajaţii salonului Opium lucrează în bază de patentă. Venitul declarat oficial este de doar 12 mii de lei pe an și este alcătuit din plata pentru arenda localului, pe care ar achita-o deţinătorii de patente care lucrează acolo. Experţi anticorupție consideră că este vorba de o schemă de eschivare de la impozite, aflată la limita legalităţii.

    Venituri declarate de doar 12 mii de lei

    Salonul de frumuseţe Opium se află pe bulevardul Renașterii Naționale nr. 16 din Chișinău. Imobilul cu suprafața de 60 de metri pătrați a intrat în proprietatea lui Alexandr Stoianoglo și a Țvetanei Curdova, la 4 aprilie 2016, în baza unui contract de investiții semnat în 2013. Alexandr Stoianoglo a raportat imobilul în declaraţia de avere şi interese personale. Şeful Procuraturii Generale a mai declarat că dă imobilul în arendă cu 12 mii de lei pe an, în medie cu 1.000 de lei pe lună.

    Ţvetana Curdova, soţia procurorului general Alexandr Stoianoglo, deţine în proprietate şi administrează un salon de frumuseţe de lux, fără să achite impozite pe venit la stat. Curdova a profitat de o lacună în legislaţia fiscală, şi anume de dreptul deţinătorilor de patente de întreprinzător de a se asocia, astfel că toţi angajaţii salonului Opium lucrează în bază de patentă. Venitul declarat oficial este de doar 12 mii de lei pe an și este alcătuit din plata pentru arenda localului, pe care ar achita-o deţinătorii de patente care lucrează acolo. Experţi anticorupție consideră că este vorba de o schemă de eschivare de la impozite, aflată la limita legalităţii.

    Venituri declarate de doar 12 mii de lei

    Salonul de frumuseţe Opium se află pe bulevardul Renașterii Naționale nr. 16 din Chișinău. Imobilul cu suprafața de 60 de metri pătrați a intrat în proprietatea lui Alexandr Stoianoglo și a Țvetanei Curdova, la 4 aprilie 2016, în baza unui contract de investiții semnat în 2013. Alexandr Stoianoglo a raportat imobilul în declaraţia de avere şi interese personale. Şeful Procuraturii Generale a mai declarat că dă imobilul în arendă cu 12 mii de lei pe an, în medie cu 1.000 de lei pe lună.

    Pe piaţa din Chişinău arenda frizeriilor este cu mult mai scumpă. De exemplu, pe strada Tighina din Capitală se dă în arendă cu 450 de euro pe lună o frizerie cu suprafaţa de 56 de metri pătraţi, cu trei locuri şi sală de manichiură şi pedichiură.

    Unele saloane dau în arendă locul de muncă frizerilor care deţin patentă de întreprinzător. În Chişinău arenda unui loc de muncă pentru un frizer variază de la 100 la 300 de euro pe lună (2000 - 6000 lei). Taxa pentru patentă constituie 200 de lei pe lună.

    În salonul Opium sunt trei locuri de muncă pentru frizeri, o sală pentru manichiură şi pedichiură, sală pentru proceduri cosmetice, sală SPA. În plus, acesta mai prestează și servicii de make-up. De asemenea, în Salonul Opium sunt expuse la vânzare produse cosmetice pentru păr, creme pentru îngrijirea tenului şi parfumuri.

    Preţuri pipărate

    Preţurile pentru serviciile prestate în salonul Opium sunt mai ridicate decât în frizeriile obişnuite şi sunt caracteristice saloanelor de lux. De exemplu, o tunsoare pentru femei, cu aranjarea părului, costă de la 250 la 500 de lei, o tunsoare pentru copii – 100 de lei, o tunsoare pentru bărbaţi – de la 60 până la 180 de lei, vopsirea părului – de la 200 la 500 de lei, uscarea părului – de la 150 la 350 de lei, procedurile pentru păr – de la 230 la 750 de lei. În preţurile afişate nu sunt incluse produsele cosmetice, cum ar fi de exemplu vopseaua pentru păr. Astfel, o femeie care se va tunde, îşi va vopsi şi revitaliza părul în salonul Opium va trebuie să scoată din buzunar, în cel mai bun caz, 680 de lei.

    Într-o frizerie obişnuită, unde este folosit aparatul de casă, preţurile sunt de două ori mai mici.

    Cu toate acestea, salonul Ţvetanei Curdova pare să nu ducă lipsă de clienţi, printre aceştia fiind şi vedete. O clientă fidelă este interpreta Doiniţa Gherman. Aceasta apare deseori în pozele postate pe pagina de Facebook a salonului Opium şi pe cea a Ţvetanei Curdova.

    EXPERIMENT

    Pentru a verifica ce costuri se percep pentru tunsori în salonul soției procurorului general am făcut un experiment.

    Un adolescent a mers să se tundă  în salonul Opium. Colegii săi care l-au însțit au filmat toată procedura. Pentru tunsoare, procedura care a durat în jur de 15 minute, băiatului i s-a cerut 170 de lei. După ce a dat banii, tânărul a solicitat bonul de casă, motivând că părinţii n-au să-l creadă că a dat atâţia bani pentru o tunsoare. Frizeriţa i-a răspuns că nu se dau bonuri de casă pentru că la ei se lucrează în bază de patentă, dar că poate să vorbească la telefon cu mama băiatului şi să confirme cât s-a achitat.

     

    Ţvetana Curdova, directoare pro-bono?

    Pe pagina sa personală de Facebook Ţvetana Curdova se declară directoare a salonului Opium. Numele ei se regăseşte şi pe cărţile de vizită repartizate în salonul Opium.

    Pe pagina oficială a salonului este indicat numărul personal al Țvetanei Curdova, la care pot fi făcute programările. Am telefonat într-o zi de vineri la numărul respectiv şi am solicitat o programare. Ne-a răspuns o femeie care s-a prezentat Ţvetana şi a spus să o sunăm mai târziu pentru că nu este în salon şi nu are la ea lista programărilor. Ulterior, femeia a sugerat să o sunăm săptămâna umătoare, căci nu mai sunt locuri libere pentru acea zi.

    Am vizitat salonul Opium într-o zi de luni, prezentându-ne drept clienţi. Acolo am găsit-o pe Ţvetana Curdova însoţită de un tânăr, care s-a dovedit a fi ginerele său. Femeia ne-a spus că luni la ei este zi liberă, pentru că se lucrează în weekend. Ne-am interesat de parfumurile şi cremele expuse la vânzare. Curdova ne-a spus că toate produsele sunt de calitate, de brand, iar parfumurile sunt italiene. Am încercat să facem o achiziţie, dar nu am reuşit, pe motiv că nu se poate de achitat cu cardul. Ţvetana Curdova ne-a invitat să venim într-o zi de lucru când va fi cosmetologul care ne va sfătui ce produse să cumpărăm.

    Precizăm că în declaraţia de avere şi interese personale pentru anul 2020, semnată de procurorul general,  nu este indicat că soţia sa lucrează, are salariu sau alte venituri.

    Firma soţiei procurorului general

    Țvetana Curdova este fondatoarea şi administratoarea unei societăţi cu răspundere limitată care îi poartă numele, înregistrată la 17 ianuarie 2018. Domeniile de activitate ale întreprinderii sunt comerţul cu amănuntul și ridicata al produselor cosmetice şi de parfumerie, servicii de coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare, activităţi de întreţinere corporală.

    SRL Țvetana Curdova are adresa juridică pe bd. Renașterii Naționale nr. 16, unde se află salonul Opium. În rapoartele financiare pentru anii 2018-2019, Curdova a indicat că nu a avut venituri din vânzări, iar activele firmei, care reprezintă capitalurile proprii, constituie 100 de lei.

    La 18 martie 2019, SRL Ţvetana Curdova a primit autorizaţia sanitară nr. P-0516/2019, valabilă până la 15 martie 2024, pentru prestarea serviciilor de frizură în salonul Opium.

    Alexandr Stoianoglo a raportat în declaraţia de avere pentru anul 2019 firma soţiei, însă a evitat s-o raporteze în declaraţia pentru anul 2020.

    Reprezentanţii breslei despre schemele din domeniu

    Ecaterina (a solicitat anonimatul) deţine un salon de înfrumusețare în sectorul Botanica al Capitalei. Salonul are patru locuri pentru frizură, sală pentru manichiură şi pedichiură, precum şi sală pentru servicii de cosmetologie. Preţurile pentru serviciile prestate sunt puţin mai mici decât în salonul Opium, iar clienţii primesc bonuri de casă. „La mine toate angajatele primesc salariu oficial, sunt mai liniştită aşa. Sunt multe controale”, ne-a explicat proprietara salonului.

    Ecaterina a început afacerea de la zero cu aproape trei ani în urmă, iar spaţiul îl ia în chirie: „Sunt cheltuieli mari pentru chirie, apă, resurse energetice. Dar sunt bucuroasă că mi-am recuperat investiţia şi avem deja şi venituri pentru familie”.

    Ecaterina ne-a dezvăluit şi unele scheme după care se lucrează în domeniu. „Sunt saloane în care fetele lucrează în bază de patentă. Un loc de muncă într-un salon bine amenajat costă în jur de 300 de euro, dar în contractul de arendă se stipulează o sumă mai mică. Sau se întocmeşte un contract de arendă la un preţ derizoriu, iar fetele primesc în jur de 50-60 % din suma încasată pentru servicii, în funcție de cui aparţin instrumentele şi produsele cosmetice. Restul sumei se duce la proprietarul salonului, care la rândul său achită pentru utilități”, a spus Ecaterina.

    Am solicitat şi opinia cunoscutului stilist Victor Micuşa, proprietarul unui salon de frumuseţe din Capitală. „Ştiu că sunt saloane în care toţi angajaţii lucrează în bază de patentă. Eu am subliniat anterior că nu este corect. Consider că în bază de patentă se poate de lucrat în cazul frizeriilor cu un singur loc, cum ar fi în sate sau în anumite cartiere. Dar un salon de lux reprezintă o afacere şi trebuie înregistrată şi gestionată ca atare. Știu că sunt diferite scheme în domeniu”, ne-a declarat stilistul.

    Alexandr Stoianoglo susţine că declaraţia de avere a fost întocmită în strictă conformitate cu legea şi nu a comis nicio greşeală. „Toate veniturile mele și ale soției le-am declarat în strictă conformitate cu legea. Declarația de avere și interese personale a fost completată exact cum scrie legea, iar acest fapt poate fi confirmat din surse oficiale de la autoritățile competente în domeniu”, ne-a răspuns Alexandr Stoianoglo prin intermediul serviciului de presă al Procuraturii Generale.

    Am sunat-o pe Ţvetana Curdova pentru a-i oferi dreptul la replică. Mai întâi am întrebat-o dacă este directoare la salonul Opium, iar după ce ne-a răspuns afirmativ, i-am adresat întrebările ce ţin de organizarea activităţii, de această dată prezentându-ne ca jurnalişti. „Draga mea, n-am să vă spun nimic, n-o să fac niciun comentariu şi n-am să vă dau dumneavoastră nicio declaraţie”, ne-a răspuns soţia procurorului general.

    Cum comentează Serviciul Fiscal de Stat

    Într-un răspuns la o solicitare de informație, Sergiu Puşcuţă, directorul Serviciului Fiscal de Stat, ne-a comunicat că Serviciile de frizerie pot fi prestate în baza patentei de întreprinzător, conform genului de activitate „Servicii de frizerie şi servicii cosmetice”. Totodată, legea prevede că doi sau câţiva titulari de patente se pot asocia în scopul desfăşurării în comun a activităţii de întreprinzător, în baza contractului de activitate în comun.

    Şeful de la Fisc ne mai informează că legislaţia în vigoare nu conține reglementări care ar permite unei persoane să gestioneze afaceri bazate pe activitatea persoanelor în bază de patentă de întreprinzător. Cât priveşte comercializarea produselor cosmetice şi de parfumerie în bază de patentă de întreprinzător se permite doar cu condiţia că aceste mărfuri nu sunt supuse accizelor.

    Sursa: anticoruptie.md
  • Aparatul Președintelui Sandu se pronunţă pentru menţinerea decretului lui Igor Dodon privind numirea în funcție a lui Alexandr Stoianoglo

    Secretarul general al Aparatului Președintelui, Andrei Spânu, a solicitat magistraţilor de la Curtea de Apel Chişinău să respingă recursul lui Serghei Perju, fost candidat la funcţia de procuror general, care a contestat decretul lui Igor Dodon privind numirea în funcţie a lui Alexandr Stoianoglo. Solicitarea se regăseşte într-o referinţă semnată de Andrei Spânu.

    Secretarul Aparatului Președintelui consideră cererea de recurs neîntemeiată şi pasibilă de a fi respinsă pe motiv că „a fost depusă în afara termenului legal prevăzut de lege”. Un alt argument invocat de Andrei Spânu este că cererea de recurs „nu cuprinde argumente referitoare la ilegalitatea sau netemeinicia încheierii contestate, exprimând numai nemulţumirea recurentului faţă de soluţia adoptată de instanţa de fond”.

    Secretarul general al Aparatului Președintelui, Andrei Spânu, a solicitat magistraţilor de la Curtea de Apel Chişinău să respingă recursul lui Serghei Perju, fost candidat la funcţia de procuror general, care a contestat decretul lui Igor Dodon privind numirea în funcţie a lui Alexandr Stoianoglo. Solicitarea se regăseşte într-o referinţă semnată de Andrei Spânu.

    Secretarul Aparatului Președintelui consideră cererea de recurs neîntemeiată şi pasibilă de a fi respinsă pe motiv că „a fost depusă în afara termenului legal prevăzut de lege”. Un alt argument invocat de Andrei Spânu este că cererea de recurs „nu cuprinde argumente referitoare la ilegalitatea sau netemeinicia încheierii contestate, exprimând numai nemulţumirea recurentului faţă de soluţia adoptată de instanţa de fond”.

    „Argumentele recurentului nu pot fi reţinute, întrucât în cererea de recurs se face trimitere doar la Hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-128/2019 din 20 noiembrie 2019 şi nr. 129/2019 din 28 noiembrie 2019, pe când prin încheierea contestată a fost declarată inadmisibilă acţiunea depusă de Perju Serghei împotriva Preşedintelui Republicii Moldova, cu terţul procurorul general, privind anularea Decretului Preşedintelui nr. 1334 din 29 noiembrie 2019”, se arată în documentul semnat de Andrei Spânu.

    Serghei Perju a contestat în instanță rezultatul concursului inițiat de Ministerul Justiției privind desemnarea candidaților pentru funcția de procuror general, precum şi decretul prezidenţial de numire în funcţie a lui Alexandr Stoianoglo. Perju a solicitat și suspendarea procedurii de desemnare a procurorului general până la soluționarea contestației și a sesizărilor pe care le-a înaintat și până la pronunțarea asupra legalității hotărârii privind rezultatele finale ale concursului.

    Serghei Perju a invocat că, hotărârea din 29 octombrie 2019 a Comisiei de preselecție a Ministerului Justiției, prin care au fost aleși patru candidați pentru ocuparea funcției de procuror general, a fost viciată și este ilegală. Perju a depus o contestație la Ministerul Justiției și la Consiliul Superior al Procurorilor, dar nu a primit răspuns.

    La 13 ianuarie 2020, Judecătoria Chişinău a respins plângerea lui Serghei Perju pe motiv că acesta nu a prezentat mai multe documente solicitate de instanţă. La 16 martie 2020, Curtea de Apel Chişinău a admis contestaţia depusă de Perju şi a transmis dosarul la rejudecare. La 19 ianuarie curent, Judecătoria Chişinău a respins plângerea lui Perju pe motiv că a fost depusă tardiv.

    Avocatul Serghei Perju nu este singurul candidat la funcția de procuror general care a contestat rezultatele concursului. Anterior, și Eduard Bulat, candidat la funcția de procoruror general, a înaintat contestații, care, la fel, au rămas fără răspuns. Ulterior, Bulat a chemat în judecată Ministerul Justiției, invocând că acest concurs nu a fost legal.

    Amintim că, la 29 octombrie, Ministerul Justiției a anunțat numele celor patru candidați rămași în cursa pentru fotoliul de procuror general. O săptămână mai târziu, ex-ministra Justiției, Olesea Stamate, a declarat că anulează rezultatele concursului prin care cei patru candidați au fost admiși la următoarea etapă. Motivul invocat de ministră a fost accesul insuficient al membrilor comisiei la unele informații privind integritatea candidaților, dar și aprecierea disproporțională de către unii membri ai comisiei a unor candidați, fapt care a condus la influențarea rezultatelor finale.

    În aceeași zi, Guvernul Sandu și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului pentru noi modificări la Legea Procuraturii. Potrivit acestora, în locul comisiei de concurs, prim-ministrul ar fi cel care selectează lista scurtă pentru înaintarea către CSP. Asumarea răspunderii a servit drept motiv pentru PSRM să înainteze moțiune de cenzură, votată de deputații socialiști și democrați. La 29 noiembrie 2019, președintele Igor Dodon a semnat decretul de numire a lui Alexandr Stoianoglo în funcția de procuror general.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Președinta Sandu, întrevedere cu procurorul general: Am propus implicarea unui institut european să participe la recuperarea activelor pierdute de R. Moldova în urma schemelor de corupție și delapidare

    Președinta R. Moldova Maia Sandu a avut astăzi, 15 martie, o nouă întrevedere cu procurorul general Alexandr Stoianoglo. Șefa statului anunță că i-a propus lui Stoianoglo să accepte posibilitatea implicării unui institut european specializat care să ofere suport pentru recuperarea activelor pierdute de R. Moldova în urma schemelor de corupție și delapidare.

    Potrivit Maiei Sandu, instituția respectiva și-a exprimat disponibilitatea să ajute R. Moldova, dacă va exista o astfel de cerere din partea Procuraturii Generale.

    Președinta R. Moldova Maia Sandu a avut astăzi, 15 martie, o nouă întrevedere cu procurorul general Alexandr Stoianoglo. Șefa statului anunță că i-a propus lui Stoianoglo să accepte posibilitatea implicării unui institut european specializat care să ofere suport pentru recuperarea activelor pierdute de R. Moldova în urma schemelor de corupție și delapidare.

    Potrivit Maiei Sandu, instituția respectiva și-a exprimat disponibilitatea să ajute R. Moldova, dacă va exista o astfel de cerere din partea Procuraturii Generale.

    „Am repetat disponibilitatea Președinției de a atrage resurse externe pentru a ajuta Republica Moldova să investigheze dosarele mari de corupție și fraudă bancară. I-am propus să accepte posibilitatea implicării unui institut european specializat care să ofere suport pentru recuperarea activelor pierdute de țara noastră în urma schemelor de corupție și delapidare. Instituția respectiva și-a exprimat disponibilitatea să ajute țara noastră, dacă va exista o astfel de cerere din partea Procuraturii. Voi continua să conving partenerii internaționali să ne ofere ajutor în investigarea crimelor financiare și întoarcerea banilor în țară”, susține președinta R. Moldova.

    Președinta R. Moldova Maia Sandu a avut și la 22 februarie, o întrevedere cu procurorul general Alexandr Stoianoglo. Potrivit reprezentanților Preșidenției, Maia Sandu a abordat atunci în discuții viziunea sa asupra reformei justiției și a accentuat așteptările pe care le au cetățenii față de instituția procuraturii.
    Sursa: zdg.md

  • В генпрокуроры любой ценой. Что известно о прокуроре, который дважды оспаривал победу Стояногло

    Оглашение решения Апелляционной палаты (АП) по иску прокурора Эдуарда Булата, который пытался оспорить результаты конкурса по пост генпрокурора, перенесли с 17 февраля на 24 марта. По словам Александра Стояногло, судьи, рассматривающие иск, подвергаются беспрецедентному давлению со стороны «заинтересованных лиц». NM рассказывает, что известно об этом иске и кандидате, который более года пытается оспорить результаты конкурса на пост генпрокурора.

    Оглашение решения Апелляционной палаты (АП) по иску прокурора Эдуарда Булата, который пытался оспорить результаты конкурса по пост генпрокурора, перенесли с 17 февраля на 24 марта. По словам Александра Стояногло, судьи, рассматривающие иск, подвергаются беспрецедентному давлению со стороны «заинтересованных лиц». NM рассказывает, что известно об этом иске и кандидате, который более года пытается оспорить результаты конкурса на пост генпрокурора.

    Судьи АП должны были огласить решение 17 февраля. Как сообщили NM в АП, оглашение решения перенесли на 24 марта. Согласно информации, указанной на сайте АП, по этому делу прошли четыре заседания, во время одного из которых председатель судейской коллегии Владислав Клима попытался взять самоотвод. Однако его заявление отклонили. Отметим, 27 декабря 2020 года в эфире передачи Politica Стояногло рассказал, что, по его сведениям, АП подвергается беспрецедентному давлению со стороны «заинтересованных лиц».

    Напомним, Булат не прошел первый этап конкурса на пост генпрокурора, который проводила спецкомиссия минюста в октябре 2019 года. После этого он обратился в суд Рышкановки с требованием отменить решение комиссии. В мае 2020 года суд Рышкановки тоже отклонил его заявление как необоснованное. При этом КС в своем решении отметил, что признание неконституционными поправок к закону «О прокуратуре» никак не касается назначения генпрокурором Стояногло.

    Также осенью 2019 года Булат обратился в Нацорган неподкупности и попросил проверить членов спецкомиссии минюста. Он отметил, что один из членов комиссии сообщил о конфликте интересов, но не взял самоотвод, а продолжил собеседование с кандидатами. В Нацоргане неподкупности ему отказали. Булат опротестовал этот отказ в суде. Однако в июне 2020 года его заявление тоже признали недопустимым. В ноябре 2020 года Апелляционная палата это решение оставила в силе.

    Что известно о Булате?

    Булат работает в прокуратуре с 1994 года. С 2008 по 2017 год руководил управлением по борьбе с торговлей людьми в Генпрокуратуре. После реформы прокуратуры в 2017 году он возглавил управление политики, реформ и менеджмента проектов. В 2019 году Булат был заместителем и.о. генпрокурора Думитру Робу. При этом сам Робу некоторое время был подчиненным Булата (с 2013 по 2016 год) и подчиненным Виорела Мораря (с 2016 по 2018 год). 25 ноября 2020 года Высшая судебная палата признала назначение Булата замгенпрокурора незаконным. ВСП отметила, что Робу был только и.о. генпрокурора, а назначать новых заместителей может только полноправный генпрокурор.

    В 2015 году Булат фигурировал в расследовании Moldova Curata. Журналисты выяснили, что прокурор ежегодно тратил сотни тысяч леев на строительство дома. По их оценкам, его расходы значительно превышали доходы. Булат объяснил это тем, что его сестра, которая работает за границей, дала ему в долг €55 тыс.

  • IMPORTANTE DOC/ Decizia CSJ în legătură cu cererea de recuzare a procurorului general, Alexandr Stoianoglo, depusă de către șeful suspendat al PA, Viorel Morari

    Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a respins cererea de recuzare a procurorului general al R. Moldova, Alexandr Stoianoglo, depusă de către șeful suspendat al Procuraturii Anticorupție (PA), Viorel Morari.

    O decizie în acest sens a fost luată de către judecătoarea Curții Supreme de Justiție, Liliana Catan, la 4 februarie curent.

    Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a respins cererea de recuzare a procurorului general al R. Moldova, Alexandr Stoianoglo, depusă de către șeful suspendat al Procuraturii Anticorupție (PA), Viorel Morari.

    O decizie în acest sens a fost luată de către judecătoarea Curții Supreme de Justiție, Liliana Catan, la 4 februarie curent.

    Șeful suspendat al PA, Viorel Morari, a depus, la 22 ianuarie curent, o cerere de recuzare a procurorului general, Alexandr Stoianoglo. Potrivit cererii, Morari a solicitat recuzarea lui Stoianoglo de la efectuarea urmăririi penale în cauza penală în care este cercetat, invocând că în privinţa sa au fost pornite două cauze penale, care au fost conexate şi că ordonanța de pornire a urmăririi penale în privința lui a fost semnată de către șeful PG, care, potrivit lui Morari, îl acuză public, iar prin aceste acțiuni „i-a fost adusă atingere dreptului la un proces echitabil şi prezumției de nevinovăției”.

    În urma examinării cerererii, CSJ a respins ca neîntemeiată cererea de recuzare depusă de șeful suspendat al PA, Viorel Morari, împotriva procurorului general, Alexandr Stoianoglo.

    În încheierea CSJ se menționează că procurorul general poate fi recuzat doar în cazul în care exercită nemijlocit urmărirea penală sau conduce personal urmărirea penală în condițiile legi, iar din materialele deduse judecării, rezultă că, cauza penală împotriva lui Morari se află în gestiunea Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate şi Cauze Speciale, instituția efectuând şi urmărirea penală.

    Cererea de recuzare nu este însoțită și susținută prin probe, ce ar reda
    că Procurorului General în cauza penală ce se instrumentează în privinţa lui Morari Viorel, ar fi întreprins acţiuni de urmărire penală în scopul exercitării nemijlocite a urmăririi penale sau că acesta ar conduce personal urmărirea penală, or actele adoptate de acesta în cauza penală poartă doar un caracter organizatoric al procesului penal.

    În condițiile expuse supra, se relevă că suspiciunea de imparțialitate rezonabilă a Procurorului General nu este argumentată de drept, nefiind aplicabile prevederile art. 33 alin. (2) pct. 6) Cod de procedură penală”, se menționează în Încheierea CSJ.

    Potrivit informațiilor furnizate anterior de către Procuratura Generală, Viorel Morari este învinuit că ar fi primit de la Vladimir Plahotniuc o plângere pe care ar fi înregistrat-o contrar prevederilor legale, în baza căreia a pornit o cauză penală şi a falsificat o serie de acte procesuale. Respectivele acțiuni, potrivit probatoriului, au fost comise atât în interes personal, cât și în interesul petentului, dar și altor persoane din anturajul acestuia, cu scopul de a-i proteja de implicare, în calitate de bănuiţi, în cauza penală privind frauda bancară şi a obstrucționa cercetarea rapidă, completă şi obiectivă a dosarului.

    Judecătoria Chișinău a început examinarea dosarului Morari pe 14 februarie 2020, când fostul șef al Procuraturii Anticorupție a fost eliberat din arest preventiv. În total au avut loc șapte ședințe, iar procesul se află la etapa preliminară.

    Viorel Morari pledează nevinovat și susține că dosarele ar fi o comandă politică, după ce a decis să repornească dosarul penal privind presupusa finanțare din străinătate a Partidului Socialiștilor.

    În octombrie 2020, Veaceslav Platon a solicitat despăgubiri de 300.000.000 de dolari de la fostul șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, pentru că acesta ar fi dat curs la o plângere depusă de Vladimir Plahotniuc pe numele său. Pretențiile lui Platon se regăsesc în dosarul penal intentat lui Viorel Morari pentru abuz de serviciu, în care afaceristul are statut de parte vătămată.
    Sursa: zdg.md

  • Cât câștigă cei mai importanți oameni din Justiția din Republica Moldova

    Salariile de funcție ale șefilor din Justiție sunt calculate în baza unor formule complicate și depind de vechimea în muncă, gradele profesionale, titlurile științifice, didactice sau onorifice. Reporterii portalului Anticoruptie.md au analizat și vă prezintă ce câștiguri au în 2020 conducătorii celor mai importante instituții din Justiție, plătiți din banii publici. Lefurile unora dintre ei ajung și la 40 de mii de lei pe lună.

    Salariile de funcție ale șefilor din Justiție sunt calculate în baza unor formule complicate și depind de vechimea în muncă, gradele profesionale, titlurile științifice, didactice sau onorifice. Reporterii portalului Anticoruptie.md au analizat și vă prezintă ce câștiguri au în 2020 conducătorii celor mai importante instituții din Justiție, plătiți din banii publici. Lefurile unora dintre ei ajung și la 40 de mii de lei pe lună.

    După adoptarea, în noiembrie 2018, a Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, formula de calcul a salariilor șefilor din Justiție s-a schimbat. Articolul 9 prevede că salariului lunar brut este format din:

    1. salariul de bază, ce reprezintă produsul între valoarea de referinţă, notată în Legea cu privire la bugetul de stat pentru anul respectiv și coeficientul de salarizare, diferit pentru fiecare funcție;
    2. sporul lunar pentru gradul profesional;
    3. sporul lunar pentru deţinerea titlului ştiinţific şi/sau ştiinţifico-didactic;
    4. sporul lunar pentru deţinerea titlului onorific.

    Pe lângă acestea, bugetarii pot beneficia după caz și de sporul pentru performanţă; sporuri cu caracter specific; sporul de compensare pentru munca prestată în condiţii nefavorabile; sporuri pentru munca suplimentară, pentru munca de noapte şi/sau pentru munca prestată în zilele de sărbătoare nelucrătoare şi/sau în zilele de repaus; supliment pentru participare în proiecte de dezvoltare în domeniul de competenţă în cadrul unităţii bugetare în care este angajat; premii unice.

    Președinta Curții Constituționale - Domnica Manole

    Salariul brut (până la reținerea taxelor) al Domnicăi Manole este de 39.350 de lei și reprezintă produsul dintre valoarea de referinţă, în cazul dat 2.600 de lei și coeficientul de salarizare, în cazul dat 15, la care se adaugă un spor lunar pentru gradul doi de calificare.

    Președintele (interimar) Consiliului Superior al Magistraturii - Anatol Pahopol

    Anatol Pahopol are un salariu lunar brut de 38.128 de lei și reprezintă produsul dintre valoarea de referinţă, în cazul dat 2.600 de lei și coeficientul de salarizare, în cazul dat 15,53, la care se adaugă un spor lunar pentru gradul doi de calificare.

    Președintele (interimar al) Curții Supreme de Justiție - Vladimir Timofti

    Salariul brut al lui Vladimir Timofti este de 36.744 de lei și reprezintă produsul dintre valoarea de referinţă, în cazul dat 2.600 de lei și coeficientul de salarizare, în cazul dat 13,94, la care se adaugă un spor lunar pentru gradul superior de calificare.

    Președinta (interimară) Curții de Apel Chișinău - Lidia Bulgac

    Lidia Bulgac are un salariu lunar brut de 31.725, format din produsul dintre valoarea de referinţă, în cazul dat 2.500 de lei și coeficientul de salarizare, în cazul dat 12,55, la care se adaugă un spor lunar pentru gradul doi de calificare.

    Procurorul general - Alexandr Stoianoglo

    Salariul lunar brut al lui Alexandr Stoianoglo constituie de 34.850 de lei și reprezintă produsul dintre valoarea de referinţă, în cazul dat 2.500 de lei și coeficientul de salarizare, în cazul dat 13,94.

    Procurorul-șef (interimar) al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale - Ion Caracuian

    Salariul brut al lui Ion Caracuian este de 32.050 de lei și reprezintă produsul dintre valoarea de referinţă, în cazul dat 2.500 de lei și coeficientul de salarizare, în cazul dat 12,82

    Procurorul-șef (interimar) al Procuraturii Anticorupție - Serghei Gavajuc

    Serghei Gavajuc are un salariu brut egal cu 31.375 de lei. Acesta este format din dintre valoarea de referinţă, în cazul dat 2.500 de lei și coeficientul de salarizare, în cazul dat 12,55.

    * Salariile brute ale șefilor din Justiție pot varia cu câteva sute de lei în funcție de sporul pentru gradul profesional, titlul ştiinţific şi/sau ştiinţifico-didactic și titlul onorific despre care nu am găsit informații publice.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Afacerea familiei Stoianoglo: Procurorul general nu a declarat veniturile soției

    Procurorul general, Alexandr Stoianoglo, nu a indicat în declarația de avere și interese personale veniturile soției sale, Țvetana Curdova, proprietara și administratoarea unui salon de frumusețe din Chișinău și nici o sumă din arenda localului. Mai mult, Stoianoglo a declarat că a avut anul trecut venituri salariale din funcția de procuror general de doar 1.659 de lei, deși a fost desemnat oficial la data de 29 noiembrie. Procurorul general este sigur că nu a comis nicio abatere, iar experții consideră că există premize ca omul legii să fie cercetat penal.

    Țvetana Curdova a înregistrat întreprinderea care îi poartă numele la 17 ianuarie 2018, fiind singura fondatoare și administratoare a companiei. Domeniile de activitate ale întreprinderii sunt comerţul cu amănuntul și ridicata al produselor cosmetice şi de parfumerie, servicii de coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare, activităţi de întreţinere corporală.

    Procurorul general, Alexandr Stoianoglo, nu a indicat în declarația de avere și interese personale veniturile soției sale, Țvetana Curdova, proprietara și administratoarea unui salon de frumusețe din Chișinău și nici o sumă din arenda localului. Mai mult, Stoianoglo a declarat că a avut anul trecut venituri salariale din funcția de procuror general de doar 1.659 de lei, deși a fost desemnat oficial la data de 29 noiembrie. Procurorul general este sigur că nu a comis nicio abatere, iar experții consideră că există premize ca omul legii să fie cercetat penal.

    Țvetana Curdova a înregistrat întreprinderea care îi poartă numele la 17 ianuarie 2018, fiind singura fondatoare și administratoare a companiei. Domeniile de activitate ale întreprinderii sunt comerţul cu amănuntul și ridicata al produselor cosmetice şi de parfumerie, servicii de coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare, activităţi de întreţinere corporală.

    SRL Țvetana Curdova are adresa juridică pe bd. Renașterii Naționale nr. 16 din Chișinău. Imobilul cu suprafața de 60 de metri pătrați se află în proprietatea lui Alexandr Stoianoglo și a Țvetanei Curdova, începând cu data de 4 aprilie 2016, în baza unui contract de investiții din 2013.

     

    În declarația de avere și interese personale a lui Alexandr Soianoglo, încăperea este raportată „ca altă avere imobiliară” și este estimată la 844 de mii de lei.

    La adresa respectivă se află salonul de frumusețe Opium, administrat de Țvetana Curdova. Aceasta declară, oficial, inclusiv pe rețelele de socializare, că este directoare la Beauty Salon Opium.

    Am mers la fața locului și am constatat că Salonul de frumusețe a funcționat în regim normal până la periaoda de situație execepțională cauzată de Covid-19. La telefoanele indicate ale salonului o doamnă a răspuns și chiar ne-a făcut o programare pentru săptămâna viitoare. 

    Țvetana Curdova a publicat mai multe poze despre activitatea salonului pe care îl administrează, despre serviciile prestate și calitatea lor. Curdova apare în poze cu mai multe femei care ar fi angajate ale salonului Opium la petreceri corporative cu ocazia diferitor sărbători.

    Întreprinderea are pagina sa pe rețeaua Facebook, creată la 10 octombrie 2016. „Personalul salonului Opium este foarte primitor și atent, atmosfera inspiră confort total. Orice detaliu este coordonat și executat cu exactitate maximă. Dna Țvetana este un model de femeie întreprinzător care inspiră încredere și dorința de a reveni! Succese mari și multe cliente/clienți!”, scria la 6 iulie 2018 o clientă pe pagina Beauty Salon Opium de pe Facebook.

    Pe pagina de Facebook a Beauty Salan Opium sunt mai multe mulțumiri adresate direct patroanei salonului. Ultima recenzie este din martie curent, iar mai multe sunt din 2019, ceea ce arată că salonul a funcționat și a avut destui clienți. 

    Alexandr Stoianoglo: „N-am comis nicio abatere”  

    Procurorul general Alexandr Stoianoglo susține că nu a comis nicio abatere la completarea declarației de avere și interese personale. Oficialul a răspuns solicitării noastre, prin intermediul serviciului de presă al Procuraturii Generale, în felul următor: „Declarația pe venit și interese a fost completată în strictă comformitate cu legea, fapt care poate fi confirmat din surse oficiale:

    1. Venitul de 1659 de lei, indicat pentru anului 2019 în cadrul Procuraturii, a reprezentat salariul obținut pentru o singură zi de muncă în luna noiembrie 2019. Pentru luna decembrie 2019 am fost remunerat în luna ianuarie 2020, respectiv, acesta va fi inclus în declaratia pentru anul în care a fost obținut venitul.

    2. Pe parcursul anului trecut soția nu a avut venituri”, ne-a răspuns procurorul general prin intermediul seviciului de presă.

    Amintim că Legea 133 din 2016 privind declararea averii şi a intereselor personale stipulează că sunt declarate „veniturile obţinute de subiectul declarării împreună cu membrii familiei, concubinul/concubina în anul fiscal precedent”.

    Alexandr Stoianoglo a mai raportat pentru anul 2019 venituri salariale de 557,3 mii de lei de la CMI Finlanda, unde a lucrat până să ajungă la șefia Procuraturii Generale. CMI este o organizaţie non-guvernamentală finlandeză, fondată în 2000 de Martti Ahtisaari, deţinător al premiului Nobel pentru Pace, fost preşedinte al Finlandei. CMI activează în domeniul prevenirii şi aplanării tensiunilor și conflictelor și este unul din susținătorii proiectului „Suport pentru efexercitarea eficientă a atribuţiilor autonomiei Găgăuze în cadrul constituţional al Republicii Moldova”.

    Șeful Procuraturii Generale a mai declarat apartamentul de peste 161 de metri pătrați de pe strada Florica Niță, procurat în 2003 cu 942 de mii de lei și două automobile, Mitsubishi Outlander, fabricat în 2005 și procurat în 2007 cu 80 de mii de lei, și Hundai Tucson, fabricat în 2017 și procurat în același an cu 350 de mii de lei.

    Expertă anticorupție: „Procurorul general este pasibil de răspundere penală pentru completarea eronată a declarației de avere”

    Experta Anticorupție, Cristina Țărnă, ex-director adjunct al Centrului Național Anticorupție, consideră că Stoianoglo a greșit că nu și-a declarat întreg salariul de procuror general pentru anul 2019. „În conformitate cu art.4 și anexei nr.1 ale Legii nr.133/2016 privind declararea averii şi a intereselor personale, procurorul general urmează să reflecte în declarația sa de avere și interese personale veniturile obținute împreună cu membrii familiei, implicit cu soția sa, în anul fiscal precedent. Articolul 5 pct.41 Cod fiscal definește anul fiscal ca și an calendaristic, care începe cu 1 ianuarie şi se termină cu 31 decembrie. Astfel, declarația de avere și interese personale a procurorului general pentru anul 2019 urma să reflecte, pe de o parte, veniturile obținute pe parcursul anului fiscal 2019, înainte de numirea sa în funcție la sfârșitul lunii noiembrie 2019, cât și veniturile obținute în calitate de procuror general de la numirea în funcție și până la 31 decembrie 2019”, a precizat experta.

    Cristina Țărnă a mai spus că procurorul general este pasibil de răspundere penală pentru completarea eronată a declarației de avere și interese personale. „Depunerea declarației de avere și interese personale în care au fost incluse date incomplete sau false sub aspectul veniturilor obținute de către subiectul declarării sau de către membrii familiei sale, precum și neincluderea intenționată a unor date în declarație atrage răspundere penală potrivit art.352/1 alin.(2) Cod Penal și se pedepsește cu amendă sau închisoare de până la un an, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții pe un termen de la doi la cinci ani. Neprezentarea sau refuzul prezentării informației privind averea și veniturile de către membrii familiei subiectului declarării constituie contravenție și se pedepsește cu amendă, în conformitate cu prevederile art.330/2 alin.(3) Cod Contravențional. Bănuiala rezonabilă de săvârșirea de către persoana care deține funcția de procuror general a infracțiunii de fals în declarații poate fi verificată în ordinea art.274 Cod Procedură Penală în cadrul urmăririi penale. Conform art.270 alin.(7) al Codului de Procedură Penală, competența de pornire a urmăririi penale împotriva procurorului general revine procurorului desemnat de Consiliul Superior al Procurorilor”, a punctat Țărnă.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Salariile, achizițiile și donațiile procurorilor șefi în 2019

    Pe parcursul anului 2019, conducerea Procuraturii Generale (PG), șefii Procuraturii Anticorupție (PA), Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) și Procuraturii mun. Chișinău au ridicat salarii de peste 20 de mii de lei, au primit donații și au cumpărat mașini.

    Ziarul de Gardă a făcut o radiografie a declarațiilor de avere și interese pentru anul 2019 ale procurorilor șefi și oferă detalii despre veniturile și tranzacțiile făcute de aceștia.

    Procurorul general al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo a fost remunerat în prima lună (decembrie 2019) de activitate la PG cu 1 659 de lei.

    Înainte de a fi numit în funcție însă, Stoianoglo a fost angajat al organizației non-guvernamentale CMI Finlanda – Crisis Management Initiative, cu sediul la Helsinki, unde a ridicat un salariu de peste jumătate de milion de lei în 2019 – 557 379 de lei.

    Pe parcursul anului 2019, conducerea Procuraturii Generale (PG), șefii Procuraturii Anticorupție (PA), Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) și Procuraturii mun. Chișinău au ridicat salarii de peste 20 de mii de lei, au primit donații și au cumpărat mașini.

    Ziarul de Gardă a făcut o radiografie a declarațiilor de avere și interese pentru anul 2019 ale procurorilor șefi și oferă detalii despre veniturile și tranzacțiile făcute de aceștia.

    Procurorul general al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo a fost remunerat în prima lună (decembrie 2019) de activitate la PG cu 1 659 de lei.

    Înainte de a fi numit în funcție însă, Stoianoglo a fost angajat al organizației non-guvernamentale CMI Finlanda – Crisis Management Initiative, cu sediul la Helsinki, unde a ridicat un salariu de peste jumătate de milion de lei în 2019 – 557 379 de lei.

    Familia procurorului general al R. Moldova deține în proprietate două imobile, un apartament de 161 de metri pătrați – în valoare de 942 047 de lei și un alt imobil de 60 de metri pătrați în valoare de 844 000 de lei.

    Potrivit documentului, familia Stoianoglo este proprietara a două mașini, un Hyundai Tucson fabricat în 2017 și cumpărat în același an cu 350 de mii de lei și un Mitsubishi Outlander fabricat în 2005, cumpărat în 2007 cu 80 de mii de lei.

    La momentul completării actului de avere și interese pentru 2019, familia Stoianoglo deținea în conturile bancare 10 520 de euro și 24 919 lei.

     

    Ruslan Popov, unul dintre cei mai avuți adjuncți ai procurorului general, care locuiește într-un imobil de „milioane” din Mileştii Mici, Ialoveni, și deține două mașini Hyundai fabricate și cumpărate în 2017, a vândut în 2019, cu 850 mii de lei, un apartament de peste 122 m.p., situat în blocurile de pe str. Melestiu din capitală, construite special pentru angajații procuraturii.

    Anul trecut, Ruslan Popov a ridicat lunar un salariu de 22 de mii de lei (339 477 de lei pentru întreg anul) la Procuratura Generală. Alte 78 de mii de lei procurorul le-a obținut drept salariu și remunerare la Institutul Național al Justiției, Universitatea de Stat din Moldova și Centrul „La Strada”. Pe parcursul anului trecut, Ruslan Popov a avut mai multe deplasări peste hotare, în România, Serbia și Spania, pentru care a primit diurne în valoare totală de circa 76 de mii de lei.

    Tot anul trecut adjunctul procurorului general indică că i-a împrumutat tatălui său un milion de lei, bani pe care acesta ar urma să-i întoarcă fără dobândă peste 20 de ani, în 2040.

    Între timp, din 2014 și 2016, Iulia Popov, soția procurorului, are două datorii în sumă totală de 15 mii de euro către părinții săi, Ion (decedat între timp) și Pelaghia Oprea. Banii ar trebui rambursați până în 2034, respectiv, 2036.

    În declarația sa de avere nu se regăsesc cele peste 8 hectare agricole cumpărate de familia procurorului la începutul anului trecut.

    Ceilalți doi adjuncți ai procurorului general, Mircea Roșioru și Iurie Perevoznic, nu au făcut anul trecut vreo tranzacție de cumpărare sau vânzare. Mircea Roșioru a fost remunerat în 2019 cu 37 de mii de lei lunar la PG, iar Iurie Perevoznic, cu 97 386 de lei pentru acitvitatea între iulie-decembrie în cadrul Inspecției Judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii și cu 16 055 de lei pentru activitatea până în iulie la AO Centrul de Drept al Femeilor.

    Veniturile de milioane ale șefului interimar al PA

    Din 11 decembrie 2019 șef interimar la Procuratura Anticorupție este Serghei Gavajuc, care anterior a exercitat funcția de adjunct interimar al procurorului-șef al PA, șef al Oficiului Nord. 

    Potrivit declarației de avere și interese personale pentru anul 2019, Gavajuc a ridicat de la Procuratură un salariu de 353 de mii de lei. Acesta a fost remunerat și cu 21 943 de lei pentru activitatea la Universitatea de Stat „Alecu Russo”.

    Soția procurorului a contribuit în 2019 cu aproape jumătate de milion de lei la bugetul familiei, drept onorariu pentru activitatea în Cabinetul avocatului „Stela Gavajuc”.

    Familia a obținut anul trecut 600 de mii de lei după înstrăinarea firmei „Elecanplus” SRL și 500 de mii de lei din darea în locațiunea a unor spații.

    Familia procurorului deține două terenuri intravilane, un apartament, o casă de locuit de 107 m2, dar și alte două averi imobile.

    Procurorul mai declară și două automobile: o Skoda procurată în 2016 cu o valoare de 90 de mii de lei și un Mercedes procurat în 2018, cu o valoare de 150 de mii de lei.

    La momentul completării actului de avere și interese, Serghei Gavajuc avea în conturile bancare 413 mii de lei, iar soția acestuia – 722 de mii de lei.

    Eduard Varzar, adjunct al șefului PA, a avut în 2019 un venit salarial de peste 331 de mii de lei și a obținut 150 de mii de lei din vânzarea unui automobil Toyota Prius fabricat în 2010.
    Ion Munteanu, declară doar venituri salariale în 2019, de 28 de mii de lei lunar. Salariul de procuror-șef al Procuraturii Cantemir și cea de adjunct la PA, 23 de mii de lei lunar, constituie și unica sursă de venit a lui Adrian Procoavă.

    Un alt adjunct al șefiei PA, Marcel Dumbrăvan a vândut anul trecut cu 6 mii de lei un Renault Scenic fabricat în 2004 și a achiziționat un automobil de aceeași marcă, doar că fabricat în 2015, pentru care a plătit 185 de mii de lei. Dumbrăvan a avut venituri salariale de 331 de mii de lei în 2019.

    Cel de-al cincilea adjunct al PA, Vladislav Cojocaru, șef Procuraturii Căușeni, se numără printre procurorii care anul trecut au primit donații. Acesta trece în actul de avere donații de 5 700 de euro de la Vera Morosanu și 4 900 USD de la Veronica Morosan. Anul trecut, procurorul a vândut trei terenuri cu 35 de mii de lei, și a achiziționat cu 50 de mii de lei jumătate dintr-un teren intravilan. Acesta a avut un venit salarial lunar mediu de 23 de mii de lei.

    De altfel, mai mulți procurori anticorupție au avut donații în 2019. Procurorul Eugen Balan și soția sa au avut donații de 200 de mii de lei de la părinții acestora. Familia a vândut un BMW cu 9 mii de euro și a cumpărat un Audi A 6, fabricat în 2015, cu 25 500 de euro. Donație de 10 mii de lei de la părinți a avut și procurorul anticorupție Andrei Balan, iar procurorul Mihail Ivanov declară că pe parcursul anului trecut la zilele de naștere ale membrilor familiei a obținut o mie de euro și cinci mii de lei. Un alt procuror anticorupție, Vitalie Ivanov declară 5 mii de euro și și cotă parte dintr-un apartament din Chișinău drept donații de la părinții săi și ai soției. Cu donații de 6 mii de euro s-a ales și Octavian Iachimovschi unul dintre procurorii care conduce grupul de urmărire penală din dosarul penal privind frauda bancară. Procurorul susține că banii au fost donați în cadrul unui eveniment de familie, cumetrie. Octavian Iachimovschi a avut anul trecut și un venit de 16 500 de euro din înstrăinarea unui apartament. Pentru activitatea la PG, acesta a fost remunerat cu un salariu lunar de 25 de mii de lei.

    Șeful interimar PCCOCS nu a completat declarația de avere

    Din decembrie, șef interimar la Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale este Ion Caracuian.

    Pe pagina web a Autorității Naționale de Integritate (ANI) nu am găsit declarația de avere a acestuia. Contactat, Ion Caracuian spune că nu a completat încă declarația, deoarece activează prin cumul în mai multe locuri și nu a reușit să adune toate actele în situația în care mai multe instituții nu funcționează în această perioadă. Șeful interimar al PCCOCS susține că perioada depunerii actelor a fost prelungită în legătură cu situația de urgență. Reprezentantul ANI, Victor Moloșag, neagă însă această informație și precizează că termenul-limită de depunere a actelor a fost 31 martie 2020.

     

    Conform declarației pentru 2018, familia Caracuian deține în proprietate o casă, un apartament, două averi imobile, două terenuri agricole și unul intravilan – toate obținute în baza contractelor de donație sau de moștenitor. În 2000, Ion Caracuian Primăria comunei Sângera i-a oferit omului legii un teren pentru construcție.

    Familia Caracuian conduce un Nissan, fabricat în 2002, pentru care în 2012 procurorul afirmă că a plătit 10 mii de lei.

    La fel ca la PA, PCCOCS are cinci procurori-șefi adjuncți.

    Unul dintre aceștia, Aurel Ciocan declară donații de 28 de mii de euro obținuți în 2019 la un eveniment de familie, mai exact la nuntă, dar și 92 de mii de lei din vânzarea unui automobil de model Skoda Octavia fabricat în 2006. Procurorul a avut un salariu mediu lunar de 19 mii de lei anul trecut.

    De donații a beneficiat în 2019 și un alt adjunct, interimar, al PCCOCS, Roman Dorogan. Pe lângă salariul lunar de peste 18 mii de lei, acesta a primit și o donație de 30 de mii de lei de la părinții săi.

    Adjunctul Taras Patraman a vândut mașina de model Volkswagen Golf fabricată în 2009 la același preț la care în 2017 declara că a cumpărat-o, 10 mii de lei. Patraman, care a ridicat lunar un salariu de peste 30 de mii de lei, a contractat un credit de 100 de mii de lei în 2019, cu o rată a dobânzii de 7%. Banii urmează a fi întorși până în 2022.

    Oleg Baciu, un alt adjunct al procurorului-șef al PCCOCS, a devenit în 2019 posesorul unei mașini Skoda Superb, fabricată, la fel, în 2019. Procurorul spune că deține mașina în baza unor „contracte translative de posesie şi de folosinţă” și că aceasta are o valoare de 37 650 de euro.

     

    În baza unor acte similare, procurorul deține din 2016 și un autoturism Hyundai, fabricat la fel în 2016. Procurorul, cu salariu lunar de 29 de mii de lei, are, din 2018, o datorie de 600 de mii de lei către BC Moldindconbank SA. Creditul e scadent în 2028 și are o rată a dobânzii de 5%. Oleg Baciu are și două datorii în sumă totală de 35 de mii de euro către două persoane fizice, pe care trebuie să întoarcă până în 2023 și 2025.

    Fără schimbări în ultimii ani este declarația de avere a Lucreției Zaharia, adjunctă a șefului PCCOCS din 2017. Unicul venit al acesteia în 2019 este salariul de 350 de mii de lei, ceea ce-i asigură un venit mediu lunar de 29 de mii de lei.

    Și procurorii PCCOCS s-au bucurat de donații în 2019. Petrușca Sergiu a primit o donație de 2 mii de euro de la Elena Petrușca, iar procurora Mariana Cazacu declară 212 mii de lei – bani oferiți în cadrul unui eveniment de familie – cumetrie. Familia procurorei Cazacu a vândut anul trecut un apartament cu 10 620 de euro și a făcut cumpărături de aproape un milion de lei, achiziționând un apartament de 73 m.p. și o mașină Lexus CT 200H fabricat în 2013. Procurorul Denis Rotaru declară 100 de mii de lei drept bani primiți de la rude în cadrul unui eveniment de familie – botez.

    Veniturile declarate de șefii Procuraturii mun. Chișinău

    Oleg Afanasii, procuror-șef al Secției Control al Activității Speciale de Investigații și Asigurarea Regimului Secret al Procuraturii Generale, exercită de aproape o lună interimatul funcției de șef al Procuraturii Chișinău, după ce Ștefan Șaptefraț și-a dat demisia, la doar o săptămână distanță după ce Ziarul de Gardă a publicat investigația „Cum să devii milionar prin împrumuturi nerambursate și promisiuni ilegale neonorate. În rolul principal — fiul procurorului-șef al Capitalei”. 

     

    Oleg Afanasii nu a făcut nicio achiziție în ultimii cinci ani. Acesta raportează un salariu lunar de 30 de mii de lei pentru 2019. Noul șef interimar al Procuraturii mun. Chișinău are în proprietate o casă de 133 de m.p., un garaj și o altă avere imobilă, un teren intravilan și două terenuri agricole. Toate aceste aceste bunuri procurorul susține că le deține în baza unor contracte de donații. Din 2014, Oleg Afanasii conduce un Mercedes 320 CDI fabricat în 2006, pe care l-a cumpărat cu 195 de mii de lei.

    Salariul, de 28 de mii de lei, a fost și unica sursă de venit anul trecut pentru adjunctul interimar al Procuraturii Chișinău, Mihai Pascal, numit în funcție, la fel ca Oleg Afanasii, acum o lună.

    Și un alt adjunct, Dumitru Robu, fost procuror general interimar al R. Moldova între iulie-decembrie 2019, declară venituri doar din salariu. Acesta a fost remunerat la Procuratura Generală cu peste 25 de mii de lei lunar.

    Al treilea șef adjunct al Procuraturii Chișinău, Adrian Popencoa vândut cu jumătate de milion de lei un automobil de model Mercedes E250 CDI fabricat în 2015. Anul trecut, Popenco declara că mașina o conduce din 2018 și că are o valoare de 330 de mii de lei. Procurorul a avut un salariu de peste 17 mii de lei lunar.

    Eduard Maşnic, şeful Oficiului Buiucani și adjunct al procurorului Chişinăului, a avut venituri din salariu de 255 de mii de lei. Soția acestuia, angajată a companiei de construcții „ExFactor-Grup” SRL, a avut un salariu de 240 de mii de lei în 2019.

    Roman Eremciuc, alt adjunct al Procuraturii mun. Chişinău, şeful Oficiului Centru, a primit, din salariu, 249 mii de lei. Acesta, la fel ca în anii trecuți, se bucură de donații în partea familiei. În 2019, spre exemplu, procurorul raportează venituri de 70 de mii de lei în cadrul unui eveniment de familie. Alte 20 de mii de lei, Roman Eremciuc le-a obținut din vânzarea unui bun imobil.

    Marcel Cimbir, şeful Oficiului Botanica al Procuraturii Chişinău, a avut, din salariu, venituri de 249 mii de lei.

    Igor Popa, şef al Oficiului Ciocana al Procuraturii Chişinău din decembrie 2019, este fost adjunct al ex-procurorului general Eduard Harujen și al ex-procurorului general interimar Dumitru Robu. Igor Popa trece în actul de avere o remunerare de 417 de mii de lei în în aceste funcții pe parcursul anului trecut, adică un salariu mediu 34 de mii de lei lunar.

    Din 2019, Corneliu Bratunov, adjunctul șefului procurorului de Chişinău şi şeful Oficiului Râşcani al instituţiei, conduce o mașină Volvo XC 90, fabricată în 2014, despre care afirmă că nu-i aparține în proprietate. În decembrie însă, acesta a vândut cu 120 de mii de lei un Hyundai, fabricat în 2011, automobil despre care în declarația pentru 2018 procurorul declara că are o valoare de 10 mii de lei. 

     

    Anul trecut, Corneliu Bratunov spune că a împrumutat tatălui său 6 mii de euro fără dobândă și că a primit donații de 250 de euro de la Igor Grigoriev, fratele soției sale. Acestuia, de altfel, până în 2021, familia Bratunov urmează să-i întoarcă o datorie de 5 mii de euro. Șeful oficiului Ciocana al Procuraturii Chișinău a avut în 2019 un salariu de 255 de mii de lei.
    Sursa: zdg.md

  • DOC/ Averea oficială a șefilor celor mai importante instituții anticorupție din țară

    Au schimbat job-uri mult mai bine plătite în favoarea unor salarii mai mici la șefia celor mai importante organe de drept din Republica Moldova menite să lupte împotriva corupției. Este vorba despre Alexandr Stoianoglo, șef al Procuraturii Generale (PG) din 29 noiembrie 2019, și Ruslan Flocea, director al Centrului Național Anticorupție (CNA) din 31 iulie 2019. Cel puțin acest lucru denotă din actele de avere și interese pentru 2019 depuse de cei doi.

    Timp de cinci luni (august-decembrie 2019) la șefia CNA, Ruslan Flocea a ridicat un salariu de 72 053 de lei, ceea ce ar însemna un venit mediu lunar de 14 400 de lei.

    Remunerarea în funcția de director al celei mai importante instituții anticorupție din Republica Moldova este însă una mult inferioară celei de care beneficia Ruslan Flocea până a fi numit la CNA, fiind secretar general al Aparatului președintelui Republicii Moldova. În această funcție, Ruslan Flocea a fost plătit în prima jumătate de an cu 294 971 de lei.

    Soția lui Ruslan Flocea a contribuit la bugetul familiei cu 77 de mii de lei, drept salariu în calitate de angajată la „Vigamol-Agro” SRL.

    În 2020, familia Flocea a cumpărat cu 31 de mii de lei trei trenuri agricole cu o suprafață totală de 2 ha. Totodată, pe parcursul anului trecut, familia a primit prin intermediul unui contract de donație 25 de terenuri agricole.

    Din 2014, familia deține în proprietate un teren intravilan de 0,0145 ha, despre care afirmă că are o valoare de 34 601 lei. Din același an, familia Flocea este proprietara unei case de 160,4 m.p. a cărei valoare este indicată a fi de 937 535 de lei. Din 2018, Ruslan Flocea deține și un apartament de 29 m.p., în valoare de 191 931 de lei.

    Șeful CNA nu are niciun automobil în proprietate. Acesta declară în actul de avere și interese o mașină de model Volvo, fabricată în 2016, despre care scrie că o folosește din 2018 în baza unui act de posesie.

     

    Procurorul general al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo a fost remunerat în prima lună (decembrie 2019) de activitate la PG cu 1 659 de lei.

    Au schimbat job-uri mult mai bine plătite în favoarea unor salarii mai mici la șefia celor mai importante organe de drept din Republica Moldova menite să lupte împotriva corupției. Este vorba despre Alexandr Stoianoglo, șef al Procuraturii Generale (PG) din 29 noiembrie 2019, și Ruslan Flocea, director al Centrului Național Anticorupție (CNA) din 31 iulie 2019. Cel puțin acest lucru denotă din actele de avere și interese pentru 2019 depuse de cei doi.

    Timp de cinci luni (august-decembrie 2019) la șefia CNA, Ruslan Flocea a ridicat un salariu de 72 053 de lei, ceea ce ar însemna un venit mediu lunar de 14 400 de lei.

    Remunerarea în funcția de director al celei mai importante instituții anticorupție din Republica Moldova este însă una mult inferioară celei de care beneficia Ruslan Flocea până a fi numit la CNA, fiind secretar general al Aparatului președintelui Republicii Moldova. În această funcție, Ruslan Flocea a fost plătit în prima jumătate de an cu 294 971 de lei.

    Soția lui Ruslan Flocea a contribuit la bugetul familiei cu 77 de mii de lei, drept salariu în calitate de angajată la „Vigamol-Agro” SRL.

    În 2020, familia Flocea a cumpărat cu 31 de mii de lei trei trenuri agricole cu o suprafață totală de 2 ha. Totodată, pe parcursul anului trecut, familia a primit prin intermediul unui contract de donație 25 de terenuri agricole.

    Din 2014, familia deține în proprietate un teren intravilan de 0,0145 ha, despre care afirmă că are o valoare de 34 601 lei. Din același an, familia Flocea este proprietara unei case de 160,4 m.p. a cărei valoare este indicată a fi de 937 535 de lei. Din 2018, Ruslan Flocea deține și un apartament de 29 m.p., în valoare de 191 931 de lei.

    Șeful CNA nu are niciun automobil în proprietate. Acesta declară în actul de avere și interese o mașină de model Volvo, fabricată în 2016, despre care scrie că o folosește din 2018 în baza unui act de posesie.

     

    Procurorul general al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo a fost remunerat în prima lună (decembrie 2019) de activitate la PG cu 1 659 de lei.

    Înainte de a fi numit în funcție însă, Stoianoglo a fost angajat al organizației non-guvernamentale CMI Finlanda – Crisis Management Initiative, cu sediul la Helsinki, unde a ridicat un salariu de peste jumătate de milion de lei în 2019 – 557 379 de lei.

    Familia procurorului general al R. Moldova deține în proprietate două imobile, un apartament de 161 de metri pătrați – în valoare de 942 047 de lei și un alt imobil de 60 de metri pătrați în valoare de 844 000 de lei.

    Potrivit documentului, familia Stoianoglo mai deține și două mașini, un Hyundai Tucson fabricat în 2017 și cumpărat în același ani cu 350 de mii de lei și un Mitsubishi Outlander fabricat în 2005, cumpărat în 2007 cu 80 de mii de lei.

    La momentul completării actului de avere și interese pentru 2019, familia Stoianoglo deținea în conturile bancare 10 520 de euro și 24 919 lei.

     

    Din 11 decembrie 2019, șef interimar la Procuratura Anticorupție este Serghei Gavajuc, care anterior a exercitat funcția de adjunct interimar al procurorului-șef al PA, șef al Oficiului Nord. 

    Potrivit declarației de avere și interese personale pentru anul 2019, Gavajuc a ridicat de la Procuratură un salariu de 353 de mii de lei. Acesta a fost remunerat și cu 21 943 de lei pentru activitatea la Universitatea de Stat „Alecu Russo”.

    Soția procurorului a contribuit în 2019 cu aproape jumătate de milion de lei la bugetul familiei, drept onorariu pentru activitatea în Cabinetul avocatului „Stela Gavajuc”.

    Familia a obținut anul trecut 600 de mii de lei după înstrăinarea firmei „Elecanplus” SRL și 500 de mii de lei din darea în locațiunea a unor spații.

    Familia procurorului deține două terenuri intravilane, un apartament, o casă de locuit de 107 m2, dar și alte două averi imobile.

    Procurorul mai declară și două automobile: o Skoda procurată în 2016 cu o valoare de 90 de mii de lei și un Mercedes procurat în 2018, cu o valoare de 150 de mii de lei.

    La momentul completării actului de avere și interese, Serghei Gavajuc avea în conturile bancare 413 mii de lei, iar soția acestuia – 722 de mii de lei.

    Sursa: zdg.md
  • Суд отказался освободить из тюрьмы бывшую сотрудницу MICB. Почему генпрокурор Стояногло оспорит это решение

    Суд Хынчешт отказался удовлетворить запрос Нацадминистрации тюрем и адвоката об освобождении бывшей сотрудницы Moldindconbank (MICB) Ольги Пунги. В 2017 году ее приговорили к 8,5 годам тюрьмы по обвинению в мошенничестве в особо крупных размерах. С ходатайством в суд обратились, после того как генпрокурор Александр Стояногло распорядился приостановись исполнение наказания, пока прокуроры изучают нарушения, допущенные в деле Пунги.

    В своем решении от 19 марта (есть в распоряжении NM) судья Хынчештского суда Валентина Суручану постановила отклонить ходатайство адвоката Виктора Мунтяну и Нацадминистрации пенитенциарных учреждений, мотивировав это тем, что решение о приостановке исполнения наказания может принять суд, который будет пересматривать дело Ольги Пунги.

    Суд Хынчешт отказался удовлетворить запрос Нацадминистрации тюрем и адвоката об освобождении бывшей сотрудницы Moldindconbank (MICB) Ольги Пунги. В 2017 году ее приговорили к 8,5 годам тюрьмы по обвинению в мошенничестве в особо крупных размерах. С ходатайством в суд обратились, после того как генпрокурор Александр Стояногло распорядился приостановись исполнение наказания, пока прокуроры изучают нарушения, допущенные в деле Пунги.

    В своем решении от 19 марта (есть в распоряжении NM) судья Хынчештского суда Валентина Суручану постановила отклонить ходатайство адвоката Виктора Мунтяну и Нацадминистрации пенитенциарных учреждений, мотивировав это тем, что решение о приостановке исполнения наказания может принять суд, который будет пересматривать дело Ольги Пунги.

    Генпрокурор Стояногло, напомним, 6 марта распорядился приостановись исполнение наказания Ольги Пунги, пока прокуроры изучают нарушения, допущенные в ее деле. По закону, решение об освобождении Пунги должен принять суд на основании ходатайства тюрьмы Руска, где Пунга отбывает наказание. Запрос тюрьмы поддержала Нацадминисрация тюрем.

    Александр Стояногло в своем распоряжении ссылался на 8 часть 460 статьи Уголовно-процессуального кодекса, согласно которой «в течение всего расследования вновь открывшихся обстоятельств генпрокурор вправе подать ходатайство о приостановлении исполнения наказания в пределах заявления о пересмотре дела в ревизионном порядке».

    Как пояснил NM адвокат Ольги Пунга Виктор Мунтяну, судья «фактически сказала, что, если будет пересмотр дела в суде, тогда суд и вынесет решение о мере пресечения».
    «Мотивировка суда абсолютно не связана с доводами, представленными нами и прокуратурой. Мы обжалуем это решение, так как считаем его необоснованным. Наши доводы представленные и в суде, и в дополнительном заявлении, судья полностью проигнорировала и мотивировала решение ссылками на нормы закона, которые вообще не рассматривались в ходе судебного разбирательства», — сказал Мунтяну.

    Александр Стояногло в комментарии NM тоже сообщил, что обжалует это решение судьи в Апелляционной палате. Генпрокурор отметил, что механизм, предусмотренный 8 частью 460 статьи Уголовно-процессуального кодекса, в Молдове использовали впервые. «Закон есть, но такой судебной практики у судей еще не было, Но я все равно не понимаю, почему суд принял такое решение. Я как генеральный прокурор беру на себя всю ответственность и действую в соответствии с законом, а суд отказывает», — сказал Стояногло.

    Виктор Мунтяну тоже считает, что проблема может быть в том, что такую процедуру применили впервые. «Есть право, предусмотренное законом, прокуратура поддерживает, но четких норм, регламентирующих процедуру рассмотрения судами такого рода ходатайств, нет. И, к сожалению, это право остается стерильным и только прописанным в законе. Получается — право есть, а правил, как его исполнять, нет», — подчеркнул адвокат.

    Оспорить решение суда Хынчешт в Апелляционной палате можно в течение 15 дней.

    Бывшую сотрудницу Moldindconbank (MICB) Ольгу Пунгу приговорили к восьми с половиной годам тюрьмы по обвинению в мошенничестве в особо крупных размерах.

    Ольгу задержали в 2017 году сразу после обыска, а затем поместили под предварительный арест. По версии прокуроров, по указке Вячеслава Платона (он был зампредседателя админсовета MICB) с помощью фальшивой печати она подделывала квитанции об оплате банком госпошлин, которые предоставляли в суды, где рассматривали иски MICB против дебиторов. Деньги, по версии следствия, оставались на счетах банка, но Ольга Пунга и другие обвиняемые по делу «так получили реальную возможность использовать эти деньги» и нанесли государству ущерб в «особо крупных размерах» — 4 млн 138 тыс. 570 леев 77 банов.

    При этом ее должность в MICB не позволяла делать то, в чем ее обвинили, — это официально подтвердили в банке. По словам Ольги Пунги, дело закрутилось, после того как она отказалась дать показания против Вячеслава Платона. Дело рассмотрели в рекордные сроки. В интервью NM муж Ольги Пунги и ее адвокат рассказали, как переписка в Skype стала основным доказательством в деле, почему за «мошенничество в составе преступной группы» осудили только одного человека, и как Верховный суд вынес приговор в нарушение закона.
    newsmaker.md

     

  • Dosare de rezonanță, demisii în sistem și dezvăluiri. Interviu cu Alexandr Stoianoglo, procuror general al R. Moldova

    dG a discutat cu Alexandr Stoianoglo, procurorul general al R. Moldova, despre oamenii care i-au propus și despre motivele din care a decis să candideze la această funcție. Stoianoglo spune, în premieră, cine i-a propus, în 2012, să devină procuror general și de ce nu a mai ajuns atunci în această funcție.

    Totodată, procurorul general vorbește despre soarta dosarelor de rezonanță deschise în ultimul an, despre plecările din sistem ale unor procurori care gestionează aceste dosare, dar și despre relațiile pe care le are cu Veaceslav Platon sau Ilan Șor.

    dG a discutat cu Alexandr Stoianoglo, procurorul general al R. Moldova, despre oamenii care i-au propus și despre motivele din care a decis să candideze la această funcție. Stoianoglo spune, în premieră, cine i-a propus, în 2012, să devină procuror general și de ce nu a mai ajuns atunci în această funcție.

    Totodată, procurorul general vorbește despre soarta dosarelor de rezonanță deschise în ultimul an, despre plecările din sistem ale unor procurori care gestionează aceste dosare, dar și despre relațiile pe care le are cu Veaceslav Platon sau Ilan Șor.

    Procurorul general, mai spune, în ce condiții ar putea fi rejudecate dosarele lui Platon, dar și de ce sunt bănuiți, în cadrul unui dosar penal, doi dintre cei mai importanți procurori care au anchetat frauda bancară.

     

    — Sunteți procuror general al R. Moldova de două luni și jumătate. Cum ați evalua activitatea dvs. de până acum?

    — Aprecierea trebuie să mi-o dea colectivul Procuraturii și societatea. Sunt sigur că, împreună cu echipa, facem lucruri corecte, orientate spre asigurarea bunei-funcționări a Procuraturii, bazate pe respectarea drepturilor și intereselor oamenilor, și îndeplinirea atribuțiilor funcționale.

    — Ați fi putut face mai multe în acest răstimp?

    — Teoretic, dintr-o parte, s-ar putea crea impresia că aș fi putut face mai mult. Noi însă am făcut ce a fost posibil, reieșind din situația actuală.

    — Când erați în afara procuraturii, aveați, probabil, o percepție despre modul în care funcționează aceasta. Când ați ajuns în funcție și ați analizat lucrurile din interior, ce ați descoperit? Percepția a rămas aceeași sau e diferită?

    — Fiind în afara sistemului, cunoșteam despre ceea ce se întâmpla în interior. Faptul că eram de cealaltă parte a baricadei nu m-a împiedicat să urmăresc îndeaproape evoluțiile instituționale. Chiar m-a ajutat să înțeleg mai bine realitățile și așteptările cetățenilor. Se zice că unele lucruri se văd mai bine de la distanță. Cu siguranță, de cealaltă parte, am reușit să realizez un obiectiv destul de important – să redescopăr cine suntem ca breaslă. Venind în funcția de procuror general, am analizat lucrurile. Situația pare a fi mult mai complicată. Există multă rutină în activitatea cotidiană, prioritățile sunt repartizate incorect. Multe situații sunt examinate superficial, și, cel mai grav, ancheta în cadrul Procuraturii nu este eficientă, cu regret.

    — La ce vă referiți?

    — Pe parcursul anilor, noi am pornit mii de dosare penale, dar majoritatea dintre ele nu au fost duse până la capăt. E o mare problemă. Reiese că multe dosare au fost pornite artificial, iar o parte — la comandă. Astfel de lucruri nu mai pot fi admise.

    — Ancheta nu este eficientă pentru că procurorii nu vor să facă anchetă eficientă sau pentru că unii nu au capacități, pur și simplu?

    — Cred că unii procurori nu au deprinderi necesare pentru a duce ancheta până la sfârșit. Avem mult de lucru la profesionalizarea procurorilor, la consolidarea deprinderilor de investigare și instrumentare a dosarelor penale, mai ales a dosarelor de rezonanță, care sunt urmărite de societate.

    — Cine v-a propus acum să candidați la funcția de procuror general?

    — Niciodată nu m-am gândit și nu am crezut că voi reveni vreodată în Procuratură. În primul rând, pentru mine, a fost o provocare. Chiar când a fost lansat concursul pentru numirea procurorului general, la prima etapă, nu m-am gândit să particip. Dar, într-o zi, am avut o întâlnire întâmplătoare cu niște foști procurori. La Piața Centrală, de Ziua Vinului. Unul dintre ei, fost procuror de Chișinău, a spus că situația în procuratura actuală este așa din cauza unor oameni ca Stoianoglo. Pentru mine nu a fost prea plăcut. El s-a referit la faptul că Stoianoglo ar putea schimba ceva în procuratură, dar nu vrea. Atunci am venit acasă, m-am gândit, am făcut niște schimburi de opinii cu foști procurori. Am vrut să știu dacă ei ar dori să revină în Procuratură, pentru a crea o echipă nouă care să rezolve problemele acumulate. Atunci am decis și am depus dosarul. Un alt motiv pentru care am candidat a fost cel că eu nu am înțeles modificările introduse în Legea cu privire la procuratură. Sunt sigur că în funcția de procuror general trebuie să fie o persoană din sistem, chiar dacă sistemul are probleme. Funcția asta are niște particularități. Oamenii care vin din afara sistemului nu înțeleg asta. Personal, am avut ocazia să lucrez și cu procurori generali profesioniști din sistem, dar și cu un procuror general din afara sistemului. Cu tot respectul față de persoana care a venit din afară, fiind profesionist, fiind jurist bun, dar n-a făcut mare treabă în procuratură. Procurorii de carieră au fost mult mai competenți și mai potriviți.

     

    — Deci, nu au fost discuții cu politicieni, cu partide, înainte de a candida?

    — În ultimii ani, nu am avut discuții și relații cu politicienii. Nu am avut întâlniri cu politicieni. Chiar m-am distanțat de politică în ultimii ani.

    — În timpul audierilor pentru funcția de procuror general ați afirmat că, dacă ați fi dorit, ați fi devenit procuror general anterior, pentru că vi s-a propus. Puteți să ne spuneți când și cine v-a propus?

    — În 2012-2013, fiind deputat și ocupând funcția de președinte al unei Comisii, după demisia unuia dintre procurorii generali, cred că e vorba de dl Zubco, am fost invitat de dl Plahotniuc și mi s-a propus funcția de procuror general. Atunci am respins propunerea.

    — De ce ați refuzat?

    — Atunci am pus câteva condiții. Am zis că, dacă devin procuror general, voi fi responsabil de politica de cadre din procuratură, că nu vor fi numiri politice în cadrul instituției. A doua condiție a fost ca, în cadrul Procuraturii, toate să aibă loc conform legii. După asta nu m-a mai întrebat nimeni dacă vreau sau nu să fiu procuror general. La prima etapă, am respins propunerea, pe urmă colegii mei de partid au început a insista, spunându-mi că sunt candidatura potrivită. Am zis bine, sunt de acord, dar iată condițiile. După ce le-am spus condițiile, nimeni nu m-a mai contactat.

    — Atunci a ajuns procuror general dl Corneliu Gurin care, probabil, nu a pus astfel de condiții…

    — Nu vreau să comentez, dar, da, după asta procuror general a devenit dl Gurin.

     

    — Ați adus oameni noi în funcțiile de adjuncți și la procuraturile specializate. Ținând cont de faptul că, din 2007, nu ați mai avut legături oficiale cu procuratura, aveți încredere în toți cei pe care i-ați promovat?

    — Nu este adevărat că, din 2007, nu am avut contacte cu procuratura. Am fost președintele Comisiei Securitate din Parlament și am contacte cu conducerea de atunci a procuraturii. Pot spune că îmi cunosc adjuncții. Am activat împreună în diferite perioade și sunt sigur că, în prezent, ei sunt cei mai potriviți, buni profesioniști în domeniile de care sunt responsabili.

    — În ultimele luni, au fost aduse diverse acuzații în adresa lui Ruslan Popov, unul dintre adjuncții dvs. S-a vorbit inclusiv despre averea sa și despre implicarea în dosarul celor doi procurori de la Ciocana, reținuți acum doi ani și ceva cu mită de 1,5 milioane de lei. La aceste două aspecte, dvs. personal v-ați implicat sau nu pentru a le verifica?

    — Din câte știu, referitor la dosarul celor doi procurori de la Ciocana, acest dosar a fost verificat de mai demult. Nu a fost stabilită legătura. Cât despre avere, devenind procuror general, am avut niște discuții cu candidații la diferite funcții de conducere și am stabilit o înțelegere: noi nu am venit în procuratură pentru a face bani. Condiția a fost acceptată de colegii mei din conducerea Procuraturii. Chiar am avut un dialog destul de dur cu dl Popov și sunt sigur că, la capitolul integritate, nu vom avea probleme cu dl Popov. Pe de altă parte, noi nu avem în țară oameni sfinți. Nu exclud că cineva, la anumite etape, a făcut unele greșeli, de exemplu, privind casa, privind…. Știu că anterior dl Popov nu a avut nicio intenție de a nu declara casa. Referitor la ultimele informații despre avere am trimis să verifice la Autoritatea Națională de Integritate. Dacă vor fi găsite încălcări, vor fi adoptate decizii corespunzătoare.

    — S-a scris în presă că cei doi procurori de la Ciocana, reținuți în 2018, ar fi fost acasă la dl Popov în ziua în care ei ar fi luat acei bani. Acest aspect este verificat?

    — Dacă ați atras atenția, informația asta a apărut anume acum, în perioada de control. Cred că informația nu corespunde adevărului. Nu avem dovezi că acest caz a avut loc.

    — La începutul mandatului, criticați show-urile cu mascați și arestarea exagerată a oamenilor. În acest context, vă întreb: pentru faptele de care este învinuit Viorel Morari trebuie sau nu să fie izolat de societate?

    — În primul rând, noi nu doar am criticat spectacolele cu mascați și cu încătușați, dar am stabilit și alte reguli de joc. Mai bine de două luni, aceste lucruri nu se mai întâmplă și s-a demonstrat că țara poate trăi și fără asemenea practici abuzive. Nu avem arestări și percheziții ale oamenilor de afaceri. Cât despre arestul lui Viorel Morari, decizia de a fi cercetat în izolator a fost luată de procurorul de caz, măsura fiind dictată de circumstanțele care au apărut în cadrul investigării cazului, și anume martorii pe dosar sunt subalternii săi care puteau fi influențați și presați, fapt ce se putea răsfrânge negativ asupra acțiunilor de urmărire penală. Mai mult, acesta, în mod deschis, a amenințat procurorii care instrumentau aceste dosare. Din aceste considerente, arestul fostului șef al Procuraturii Anticorupție (PA) este legal și absolut justificat (discuția cu Alexandr Stoianoglo a avut loc înainte de eliberarea lui Morari din arest preventiv — n.r.).

    — Controlul efectuat la PA și la PCCOCS a arătat, ați afirmat dvs., că în activitatea lor au fost încălcări grave, inclusiv ale drepturilor omului. De ce nu am auzit despre dosare penale în care să fie vizat fostul șef al PCCOCS, de exemplu, dar toată atenția a fost îndreptată spre PA?

    — Fostul șef al PCCOCS a fost reținut de PA în noiembrie 2019 pentru îmbogățire ilicită. Dosarul continuă să fie investigat de PA, care a întocmit un plan de acțiuni pentru a acumula probatoriul necesar și a finaliza dosarul. Între timp, fostul șef al PCCOCS a demisionat din organele procuraturii.

     

    — A demisionat sau e suspendat din funcție?

    — Deja a demisionat, după controlul de la instituție. A fost invitat și el a propus să se concedieze. Cu regret, conform legii, procurorul general nu are dreptul să disponibilizeze colaboratorii procuraturii. Poate face asta doar prin proceduri disciplinare, care pot dura ani de zile sau prin cauze penale.

    Cât despre controale, ele s-au derulat concomitent la cele două procuraturi specializate, iar rezultatele și încălcările stabilite au fost prezentate public, într-o manieră echilibrată și imparțială. Le găsiți și acum pe site-ul PG. Despre modul în care ele au fost preluate, mediatizate și interpretate în spațiul public, este deja altceva. Avem și dosare penale.

    — Dar pe numele dlui Chitoroagă este vreun dosar?

    — Este un dosar de îmbogățire ilicită. Dacă în cadrul controlului vor fi depistate alte fapte penale, atunci în privința sa tot vor fi adoptate deciziile ce se impun. Nu avem oameni în afara legii și în afara controlului.

    — Când va fi verificată activitatea Procuraturii municipiului Chișinău, despre șeful căreia tot se vehicula că face parte din cercurile fostei guvernări?

    — Controlului au fost supuse doar 5-7% din activitățile procuraturilor specializate. Este evident că, paralel cu activitățile de bază ale PG, care ne ia majoritatea timpului de lucru, vom continua să identificăm, în special, la sesizarea unor persoane interesate care au avut de suferit, să verificăm și alte dosare în care se pretinde că s-au încălcat grav drepturile omului, urmând ca toți să răspundă pentru faptele comise. După 2-3 luni, obligatoriu, vom verifica și activitatea Procuraturii mun. Chișinău.

     

    -Să vorbim despre cele câteva dosare de rezonanță gestionate acum de procuratură. Începem cu dosarul finanțării PSRM. În 2016, a fost pornită o investigație penală pentru finanțarea partidului printr-o firmă din Bahamas, iar în 2019, pentru finanțare din Rusia, după declarațiile președintelui filmat cu o cameră ascunsă în timpul discuției cu Vladimir Plahotniuc. Sunteți conștient că, chiar dacă aceste dosare vor fi instrumentate corect și profesionist, fiind însă clasate în următoarea perioadă, cu dvs. în fruntea procuraturii, opinia publică, inclusiv oficialii externi, vor crede și mai ferm că sunteți omul socialiștilor?

    — Pentru mine este importantă opinia publică, dar, în calitate de procuror general, este important dacă noi avem sau nu dovezi în dosarul respectiv. Cu referire la cauza privind „finanțarea PSRM”, pornită, de fapt, pentru pretinse acțiuni de spălare de bani, care este una extrem de voluminoasă şi complexă, ar fi de reținut că toate acțiunile procesuale au purtat, începând cu iunie 2016, un caracter neplanificat şi inconsecvent pe o durată de peste 3 ani. O acțiune de urmărire penală a fost făcută în 2016, altă acțiune — în 2017, iar în 2018 şi 2019 – nicio acțiune de urmărire penală, dosarul trezind interes doar când anumite evenimente social-politice au început a fi utilizate de unele grupuri de interese, inclusiv de unii procurori care, până în prezent, au fost responsabili în ultima instanță de ineficiența anchetei.

    E de menționat că, doar în noiembrie 2019, în dosar a intervenit conducătorul PA şi a dispus exercitarea urmăririi penale de către un grup din 28 de procurori şi 38 de ofițeri de urmărire penală şi de investigații, neavând niciun plan de activitate.

    Mai mult ca atât, un episod distinct ce vizează anumiți membri ai PSRM a fost examinat de PA cu dispunerea neînceperii urmăririi penale, soluția fiind anulată, iar procesul penal reluat de conducerea PA sub presiuni majore politice realizate prin mass-media în noiembrie-decembrie 2019.

    În rezultat, procesul penal reluat, deși reprezenta un caz distinct, contrar prevederilor CPP, la 02.12.2019 a fost conexat la materialele cauzei penale menționate. PG nu s-a implicat în acest dosar penal decât pentru verificarea lui în legătură cu examinarea adresării oficiale a președintei PSRM, Zinaida Greceanâi, fiind constatate încălcările procesuale enumerate supra. După intervenția PG cu observații de accelerare a investigațiilor, procurorul responsabil a identificat 29 de persoane fizice care urmează a fi audiate cu referire la circumstanțele acestei cauze, una dintre ele fiind deja audiată, celelalte fiind programate pentru etapa imediat următoare.

    Totodată, a fost interpelată Banca Națională a Moldovei, fiind solicitate informații relevante despre tranzacțiile pretinse a fi suspecte de spălare de bani. Inspectoratului Fiscal i s-a solicitat să accelereze controalele în derulare privind persoanele fizice vizate în acest caz.

    În context, la etapa de finalizare e și procesul de pregătire a comisiei rogatorii și a materialelor necesare pentru efectuarea anumitor activități procesual-penale în Elveția, țara de unde au fost transferați banii în litigiu, în acest sens fiind obținute anumite autorizații judecătorești pentru ridicări de documente.

     

    — Poate dosarul are o componentă politică, poate procurorii nu l-au instrumentat corect până acum, dar lucrurile par foarte clare. Mai mulți deputați și finanțatori ai PSRM în ajunul campaniei electorale au primit niște sume de bani de la o firmă din Bahamas, ulterior au dat banii partidelor, iar ei nici măcar nu au declarat acești bani. Sunt întrebări și fapte la care, mai devreme sau mai târziu, PG trebuie să răspundă.

    — Aveți dreptate. De asta am și spus că am identificat 29 de oameni care trebuie să fie audiați în perioada următoare, inclusiv unii din cadrul PSRM.

    — Dar aceste persoane, fiind deputați, nu vor putea fi audiați fără ridicarea imunității!?

    — Când vorbim despre ridicarea imunității, vorbim despre tragerea la răspundere penală. Inițial, ei pot fi audiați ca martori.

    — Dar dacă sunt audiați ca martori, n-ar putea fi ăsta un impediment legal pentru a-i pune ulterior sub învinuire?

    — Cred că am găsi posibilitatea de a clarifica informația respectivă și de a examina cine trebuie să fie audiat ca martor și cine în calitate de învinuit sau bănuit.

    — Dar când opinia publică ar putea sesiza mișcări în acest dosar?

    — Am mai spus. Dosarul e voluminos. Până acum nu am avut informații care să reprezinte interes pentru opinia publică. După audieri vom prezenta informația public.

    — Are suficient curaj Alexandr Stoianoglo să meargă împotriva partidului de la guvernare?

    — Eu nu am și nu am avut nimic cu partidul de guvernare, cu atât mai mult cu cât partidele de la guvernare se schimbă destul de des în R. Moldova, iar în fiecare jumătate de an avem diferite alianțe. Nu am vreo tangență nici cu partidele care sunt acum în opoziție, nici cu partidul care este acum la putere.

    — PG are suficiente probe pentru a-l aresta și, ulterior, condamna pe Vladimir Plahotniuc, dacă acesta va fi, vreodată, extrădat? Existau cel puțin două dosare penale în care figurează numele fostului politician, dar opinia publică încă nu a luat cunoștință de probele care l-ar încrimina direct. Există asemenea dovezi? Sau putem să ne așteptăm și la un scenariu în care dl Plahotniuc ajunge în Moldova, procurorii nu au suficiente dovezi, iar dlui devine liber?

    — Vladimir Plahotniuc are calitate procesuală de învinuit în două cauze penale, ambele inițiate pe 23 septembrie 2019, pe faptul spălării de bani în proporții deosebit de mari și ambele conexate, având legătură cu sistemul bancar, bani rezultați din frauda bancară și laundromat. El a fost pus sub învinuire și arestat în contumacie, fiind anunțat în căutare internațională. Până în prezent, nu am fost informați despre locul aflării acestuia, chiar dacă unii au încercat să deplaseze accentele, lansând speculații la acest subiect.

    Mă întreb, totuși, de ce nu s-a investigat atunci când Plahotniuc era în țară? Fosta conducere a PA nu a făcut nimic în acest sens, fie din neglijență, fie din abuz de serviciu sau corupție. Toate activitățile de probare a acțiunilor lui Plahotniuc, ale lui Shor, dar și ale altor persoane din anturajul acestora nu au fost documentate și probate în timp ce se aflau în țară. Poate că li s-a permis intenționat să fugă și acum suntem în dificultate să asigurăm o anchetă eficientă, în termeni proximi, așa precum ne-am dori. Trebuie să înțelegeți că ele nu au sorți să se finalizeze atâta timp cât ei nu vor fi reținuți pentru a oferi contraargumente împotriva acuzațiilor care li se aduc. Pentru că, spre deosebire de practicile de altădată ale procurorilor, noi nu putem admite procese inchiziționale, fără respectarea drepturilor procesuale elementare ale părților, așa precum se proceda până în prezent în raport cu alte persoane.

    Cât privește dovezile. Din moment ce acțiunile au trecut controlul judiciar, presupun că sunt temeinice și bazate pe probe suficiente pentru etapa la care se află ancheta.

    Ancheta este în proces de evoluție, fiind administrate anumite probe, se pot constata anumite circumstanțe care ar putea determina schimbarea poziției organului de urmărire penală și a procuraturii în privința unor persoane și încadrări juridice. Este un proces normal în cadrul urmăririi penale, în special atâta timp cât nu sunt atinse grav drepturile și libertățile persoanelor participante la procesul penal.

     

    — Dar dvs. ați luat cunoștință de probe, în calitate de procuror general? Este un dosar important, mediatizat, deschis în perioada când era Viorel Morari șef la PA….

    — Avem anumite dovezi la dosar. Acestea trebuie să fie evaluate în contextul găsirii altor probe, dar și al audierii posibile a dlui Plahotniuc sau a altor subiecți care au fost în anturajul său.

    — Vă întreb, fiind sigur că și dvs. cunoașteți, pentru că îl cunoașteți pe Plahotniuc. Dlui nu semna niciodată acte. Făcea totul prin intermediari. Mi se pare că va fi greu să demonstrezi ceva, din momentul în care nu semna personal și nu era beneficiarul direct al unei firme.

    — Da, există o astfel de problemă, dar trebuie să analizăm totul în ansamblu.

    — În ce relații sunteți cu Veaceslav Platon. În ultimele săptămâni, avocații lui vă laudă în expunerile lor publice și chiar vă încurajează să mergeți mai departe. S-a creat o percepție că va veni dl Stoianoglo și va cere rejudecarea dosarelor acestuia. Ce șanse există ca dosarele lui să fie rejudecate?

    — Nu am fost și nici nu sunt în vreo relație cu Veaceslav Platon. Nu știu de unde ați luat că avocații laudă activitatea procuraturii. Vreau să va zic însă că, în ultimii 4 ani, pentru prima dată, Platon a fost audiat în calitate de martor în dosarul „furtului miliardului”, la care a insistat pe parcursul mai multor ani. Datele prezentate de către acesta reprezintă un interes major pentru investigarea dosarului, toate faptele urmând a fi verificate în cadrul anchetei și, dacă se vor confirma prin probe, nu exclud că dosarul în privința acestuia ar putea fi rejudecat, doar că deciziile respective le adoptă instanțele judecătorești. Eu nu cred că este normal ca, pe parcursul anilor, o persoană să ceară să fie audiată în dosarul în care toată societatea cere rezultate, iar el niciodată să nu fie audiat. Pur și simplu, am schimbat situația asta. Dacă persoana vrea să colaboreze cu ancheta, noi suntem obligați să facem asta.

    — Dar dvs. l-ați cunoscut pe Platon când erați ambii în Parlament. Aveați relații prietenești cu el?

    — Niciodată nu am fost…. Chiar eram în relații ostile. În primul rând, am fost împreună în Parlament o perioadă scurtă de timp, în care n-am avut discuții cu el. După aceea, niciodată nu ne-am văzut și n-am vorbit.

     

    — Considerați că Vladimir Filat și-a ispășit, moral, pedeapsa pentru acuzațiile aduse în 2015 privind implicarea în frauda bancară și mita de la Ilan Șor?

    — El a fost condamnat, iar recent, în baza unei hotărâri judecătorești a fost eliberat înainte de termen. Deciziile au fost adoptate de magistrați, iar Procuratura nu a fost parte la reexaminarea cazului și la reducerea termenului. Ce putem noi comenta în acest caz?

    — Dar dacă CtEDO, în care Filat își pune mari speranțe, va constata mai multe încălcări în dosarul condamnării lui, PG va fi nevoită să ceară rejudecarea și în acest dosar?

    — Depinde de încălcările care ar putea fi constatate și câte dintre ele au contat la decizia de condamnare.

    — Dosarul lui Ilan Șor. Unul dintre dosarele sale este tărăgănat de mai mulți ani la Curtea de Apel Cahul. Ați luat cunoștință de această cauză penală?

    — Știu că examinarea dosarului la CA Cahul durează de mai mult timp, din cauza expertizei economico-financiare judiciare, solicitate de avocați. Următoarea ședință a fost programată pentru 21 februarie, curent.

    — Se tărăgănează examinarea, iar lumea acuză procuratura de asta, chiar dacă instituția nu e direct implicată în acest proces.

    — Sarcina procurorilor este de a expedia dosarele în instanța de judecată și de a susține învinuirea.

    — Vi se pare echitabilă pedeapsa de șapte ani și jumătate pronunțată de prima instanță?

    — Cred că nu. Procurorii au solicitat în instanța de fond condamnarea, prin concurs de infracțiuni, la 19 ani de închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în sistemul bancar timp de 5 ani. Verdictul primei instanțe nu este definitiv, procesul judiciar continuă.

    — Știu că aveți apartament în același bloc cu Ilan Șor. L-ați cunoscut anterior? În ce relații erați?

    — Eu am primit apartamentul în 2001, într-o casă unde a trăit tatăl lui Șor. Ilan era un copil. În ultimii câțiva ani, el nu a locuit în acea casă. Acolo trăiește mama sa, dar nu am văzut-o demult. Mă cunosc cu ei, dar nu am vreo relație. Mai mult, am vorbit cu tatăl lui, pe când era în viață. Tatăl său era un bărbat cu demnitate, cu principii. Eu nu pot să spun nimic rău despre persoana asta și nu cred că veți găsi pe cineva care ar putea vorbi de rău despre el.

    — Dar fiul de unde a preluat aceste practici?

    — Nu cred că procurorul general trebuie să comenteze aceste lucruri. Pe de altă parte, noi trebuie să clarificăm încă multe lucruri în dosarul Șor.

     

    — Ce se întâmplă cu alte dosare în care figurează numele politicianului?

    — Toate dosarele continuă să fie investigate, nimeni nu obstrucționează ancheta, așa precum comentau unele voci. Ilan Șor a fost pus sub învinuire în dosarul deschis pe 9 august 2019, după ce i-a fost ridicată imunitatea parlamentară. El este învinuit de abuz de serviciu în interesul unui grup criminal organizat, dosarul fiind legat de frauda bancară. Cât privește concesionarea Aeroportului, el este învinuit de spălare de bani, abuz de serviciu și escrocherie. Toate aceste investigații au fost realizate de PA până la numirea mea în funcție și nu voi împiedica, nu voi interveni în niciun fel în urmărirea penală, atâta timp cât nu voi constata din oficiu sau voi fi sesizat de către terți despre anumite încălcări de lege.

    — Ce întreprind organele de drept pentru a-l aduce în țară?

    — Este anunțat în căutare internațională, toate structurile abilitate sunt orientate spre căutarea sa. Orice deplasare a lui Șor și intrare pe un teritoriu de unde poate fi extrădat înseamnă că îl vom primi înapoi. Doar că acesta are și cetățenia Israelului, care nu-și extrădează cetățenii.

    — Ați primit anexele raportului Kroll II. Acolo sunt numele beneficiarilor fraudei bancare. Ce ați întreprins și când vom vedea primele rezultate?

    — BNM a contractat Compania Kroll pentru sine, în scopuri instituționale. Noi l-am studiat, am extras ceea ce interesa urmărirea penală și l-am restituit, ca să fie utilizat conform destinației. De ce anume l-au contractat, mai ales că pentru el au fost cheltuite sume mari de bani? Mai mult, consider că nu doar Procuratura, dar și alte organe de stat trebuie să se ocupe de problema restituirii banilor furați.

    — Dosarul uzurpării puterii în stat. După schimbarea guvernării, nu se aude nimic despre el. De ce durează atât de mult urmărirea penală?

    — Urmărirea penală în dosarul privind uzurparea puterii de stat, în perioada 7-14 iunie 2019, continuă. În prezent, suntem în așteptarea hotărârii Curții Constituționale pe marginea sesizării depuse în august 2019 de către fostul procuror general interimar, care a solicitat interpretarea art.137 al Constituției, mai exact a noțiunilor de inamovibilitate și independență a judecătorilor constituționali. În cadrul dosarului au fost audiate peste 400 de persoane și mai avem de lucru.

    — Credeți că va ajunge în instanță sau există șanse ca dosarul să fie clasat?

    — Cred că nu e cazul să anticipăm evenimentele.

    — În dosar sunt vizate persoane din PDM, partid din care ați făcut parte. În ce măsură asta va influența mersul anchetei?

    — Am părăsit partidul acum 6 ani. Nu am avut vreo relație cu reprezentanții acestuia. Cu cei mai mulți dintre ei nici nu ne cunoaștem. De aceea, nu poate exista vreo influență.

     

    — În ultimele luni, doi judecători care anterior păreau intangibili au început să fie anchetați pentru îmbogățire ilicită, inclusiv ex-președintele Curții Supreme de Justiție. Care este poziția procurorului general față de aceste dosare? Ar trebui ele să ajungă în instanță? Este deja demonstrată vina acestor ex-judecători?

    — Dosarele penale se află în gestiunea PA. Acțiunile de urmărire penală sunt în derulare. La finalizarea lor, în funcție de probele acumulate, care vor confirma vinovăția judecătorilor, vor fi adoptate soluții de trimitere a dosarelor în judecată.

    — E o coincidență cumva că procurorii care gestionau dosarele lui Druță și Sternioală au plecat din sistem, sub presiunile sau la solicitările dvs.? Așa s-a înțeles. De ce a trebuit ca acești procurori să plece din sistem?

    — Rurac a plecat din proprie inițiativă, fără a aștepta rezultatele controlului. Restul au fost concediați după ce le-am cerut demisia, pentru că au încălcat grav, pe parcursul ultimilor ani, drepturile și libertățile oamenilor, au ținut mulți oameni în stare de arest, ilegal, fără temeiuri legale. În afară de asta, nu am încredere în acești oameni.

    — Dar încrederea dvs. se bazează pe probe sau pe ce ați auzit de la alții?

    — Desigur că se bazează pe probe. În privința procurorilor care au plecat au fost pornite proceduri disciplinare pentru încălcări grave și nu exclud că în cazul unora vor fi deschise și dosare penale.

    — Chiar dacă au plecat?

    — Desigur. Iar asta nu are nicio tangență cu faptul că ei au fost implicați în mai multe dosare de rezonanță. Ei au avut posibilitatea până acum să finalizeze aceste dosare, dar în afară de declarații, n-am auzit nimic. În al doilea rând, noi nu ne-am implicat în gestionarea acestor dosare și nimeni nu va spune că procurorul general sau cineva din procuratură le-a dat anumite indicații. Acum dosarele sunt preluate de alți procurori din cadrul PA și vom continua ancheta.

    — Andrei Băeșu și Adriana Bețișor figurează în vreo cauză penală?

    -Da, în privința lor este o cauză penală legată de activitatea lor în dosarul fraudei bancare.

    -Ce anume li se impută? Ce au făcut?

    — După părerea noastră, ei intenționat au investigat dosarul în direcția incorectă, neasigurând obiectivitatea examinării cauzei respective.

     

    — Are suficient curaj procurorul general să lupte cu judecătorii și procurorii corupți din sistem? Nu cred că putem nega că există judecători și procurori onești, dar sunt și judecători și procurori corupți, care viciază imaginea procuraturii.

    — Lupta cu corupția în cadrul procuraturii este o prioritate pentru actuala conducere a instituției. Vom elimina multe lucruri care alimentau fenomenul din interior. Vom asigura transparența deciziilor adoptate. Am constatat că anterior în judecată erau trimise multe dosare care reieșeau din litigii civile, unde este vorba de sume mari de bani, interese, etc. Este clar că aici există și elemente de corupție. Am acordat o lună pentru toți procurorii pentru a emite decizii pe marginea dosarelor respective, iar pe viitor așa dosare n-o să mai fie în procuratură. Litigiile astea trebuie să fie examinate în instanță, în civil. Ele nu au nimic cu urmărirea penală. În fiecare zi, practic, în mapa mea găsesc plângeri în care oamenii spun că, având relații civile, împrumutând bani sau alte lucruri, procurorii pornesc dosare penale, oamenii fiind urmăriți pe parcursul multor ani. Vom consolida responsabilitatea procurorilor-șefi care, în primul rând, trebuie să cunoască despre integritatea procurorilor din subordine. Vom verifica modul de viață al procurorilor asupra cărora planează suspiciuni de lipsă de integritate. Înțelegem că fără o autocurățire, fără o luptă eficientă din interior împotriva acestui fenomen, nu putem activa eficient și nu vom reuși să recâștigăm încrederea oamenilor. Același lucru este valabil și pentru sistemul judecătoresc.

    — Mai sunt și alți procurori cărora dvs. le-ați solicitat să plece din sistem, dar ei nu s-au conformat?

    — Da, sunt și alți procurori.

    — Ce-o să se întâmple cu ei, dacă nu vor accepta benevol să plece?

    — Vom merge pe procedura disciplinară. Asta durează mai mult timp, dar acești procurori, în mod obligatoriu, vor fi pedepsiți.

    -Dar cu politicienii importanți din Moldova, fie ei de la guvernare sau din opoziție, aveți curaj să luptați? Pentru că și în politică există corupție, iar dvs., anterior activând în politică, probabil ați auzit de ei.

    -Vom fi deschiși și receptivi pentru a examina toate materialele în privința politicienilor, indiferent că sunt la guvernare sau în opoziție. Tot ce contează pentru noi sunt faptele și dovezile prezentate, și nu declarațiile politice la care tot mai des se dedau actorii politici.

    — În spațiul public se observă că cei de la guvernare nu vă critică, iar opoziția vă critică cel mai des și cere mai mult de la dvs. Aceste aspecte ar putea să influențeze activitatea dvs., iar în urma criticilor, să-i priviți pe cei din opoziție cu alți ochi decât pe cei de la guvernare, care nu vă critică?

    — Eu nu știu de ce reprezentanții opoziției au așa o atitudine activă în privința procuraturii. În fiecare zi, în poșta mea găsesc câteva zeci de apeluri din partea deputaților din opoziție, care nu au niciun sens, după părerea mea. Dar eu încerc să le schimb opinia, prin activitatea mea cotidiană, prin comportamentul și acțiunile noastre.

    — Funcția de procuror general a fost motivul pentru care fostul guvern a picat. A meritat această funcție căderea Guvernului?

    — După mine, asta înseamnă un singur lucru: că procesul de numire a procurorului general a fost politizat. Ar trebui să fie un proces mai mult tehnic și trebuie să fie realizat conform legii. Dar atunci când noi schimbăm legea, formăm diferite comisii, după mine, asta e deja implicarea politicului în activitatea procuraturii. Asta nu înseamnă că politicienii trebuie să stea deoparte, dar ei trebuie să stabilească niște reguli de joc. Ceea ce am avut în timpul Guvernului precedent a fost o implicare directă în activitatea sistemului procuraturii. S-a schimbat legislația, nu știu de unde au luat funcția de procuror general interimar, iar pe parcursul a jumătate de an procuratura a rămas în haos….

    — Dvs. sunteți, totuși, procuror general, în urma acestor modificări ale legislației.

    — Eu am participat la concursul care atunci era în vigoare. Dacă ar fi fost alte reguli, posibil că și atunci participam.

    — Dar cât de sigur vă simțiți în această funcție, ținând cont de faptul că nu beneficiați de atât de multe garanții ca predecesorul dvs.? Conform noii legi, acum e mult mai ușor să dai afară procurorul general decât era anterior.

    — Pentru mine este important că am susținere din partea procurorilor și fac lucruri corecte. Eu sunt destul de sigur.

    — Dar sunteți conștient de faptul că, dacă nu veți face pe plac unor politicieni, ei ar putea să vă demită mult mai ușor decât au fost dați afară alți procurori generali, dl Harunjen, bunăoară.

    — Eu voi activa în procuratură atâta timp cât voi face lucruri corecte. Iar eu sunt sigur că atât eu, cât și echipa mea nu vom face greșeli sau încălcări grave de legislație.

    — Dl Filat anterior a spus că a fost audiat de procuratură în dosarul privind vânzarea funcției de procuror general cu 2 milioane de euro, înainte de numirea în funcție a dlui Zubco. Există un asemenea dosar?

    — Nu există asemenea dosar. Era vorba de materiale care au fost examinate în cadrul unui proces penal. În rezultatul examinării, a fost adoptată o decizie de refuz privind începerea urmăririi penale. În cadrul acestuia proces penal a fost audiat și dl Filat.

    — Să înțeleg că nu s-au găsit probe?

    — Nu.

    — Dl Zubco a fost audiat?

    — Da, a fost audiat. Eu nu știu ce a spus la audieri. Este un procuror care a instrumentat cazul. Nu s-au găsit probe privind vânzarea funcției de procuror general.

    — Ce mesaj are Alexandr Stoianoglo pentru politicieni, atât pentru cei de la guvernare, cât și pentru cei din opoziție?

    — Activitatea Procuraturii va fi ghidată doar de lege și de spiritul dreptului. Cea mai mare problemă de până acum a Procuraturii a fost admiterea și acceptarea implicării politicului în activitatea administrativă și procesuală a Procuraturii. Acest lucru nu se va mai întâmpla. Nu voi admite amestec, nici nu încercați. Cariera procurorilor va fi decisă doar pe bază de meritocrație și conform procedurilor legale, la CSP și PG, dar nu în birourile șefilor de partide politice sau alte centre de interese. Deciziile procesuale pe marginea dosarelor penale vor fi luate de procurori în birouri de serviciu, dar nu în altă parte și vor reieși din probele administrate, analizate obiectiv, conform criteriilor legale.

    Reținerea și arestul preventiv vor fi cu adevărat măsuri de excepție. Regula este că persoana trebuie să fie liberă și prezumat nevinovată. Sunt deschis pentru comunicare și colaborare, pe principii legale, cu toate forțele politice ale statului, fie de la guvernare, fie din opoziție. Voi organiza ca toate informațiile și sesizările despre infracțiuni, indiferent de către cine sunt comise, să fie examinate conform procedurilor legale, fără discriminare. Accept și salut critica, în cazul în care e obiectivă și constructivă. Fiți oameni serioși și stataliști, demnitari adevărați!

    Procuratura este o componentă vitală a statului și, la moment, se confruntă cu probleme serioase de funcționalitate, de altfel, ca și majoritatea entităților publice. Rezolvarea problemelor nu ține de o zi sau o lună. Ele s-au creat cu anii și tot politicul le-a determinat. Acum ne poate salva doar o susținere constructivă și legală a politicului și doar cu condiția că în relația cu Procuratura politicul vine cu alte abordări și se dezice de pretențiile de altădată de a controla procesele de bază din justiție, în special pe cele din Procuratură și ne lasă să lucrăm, să ne dezvoltăm și să ne autoadministrăm conform unor reguli unanim recunoscute și acceptate la nivel mondial. Instrumentele de colaborare și control reciproc ale puterilor în stat trebuie să fie legale și constituționale. Procuratura este gata să încheie un Pact al puterilor în stat, în care să fie reglementate relațiile dintre puteri şi, în acest sens, noi avem deja și un proiect al unui astfel de act juridic.

    — Pe care să-l prezentați Guvernului, Parlamentului?

    — Da, inclusiv sistemului judecătoresc și președinției.

    — Credeți că vor accepta?

    — La prima etapă, trebuie să discutăm.

    — Vă mulțumim.
    Sursa: zdg.md

  • ”Eu nu am de ales”. Stoianoglo a explicata pentr NM de i-a rugat pe unii procurori să plece de buna voie

    Procurorul general Alexandru Stoianoglo a cerut demisia de bună voie a patru colaboratori ai Procuraturii Anticorupție. NM a aflat despre aceasta de la niște surse care sunt la curent cu situația din organele procuraturii.

    Procurorul general Alexandru Stoianoglo a cerut demisia de bună voie a patru colaboratori ai Procuraturii Anticorupție. NM a aflat despre aceasta de la niște surse care sunt la curent cu situația din organele procuraturii. Într-un comentariu pentru NM, Stoianoglo a confirmat această informație și a declarat că rezultatele verificărilor efectuate la procuraturile specializate „sunt incompatibile cu activitatea de mai departe” a acestor procurori.

    O sursă informată a comunicat pentru NM că la una dintre ședințele cu angajații din organele procuraturii din toată țara, Alexandru Stoianoglo a cerut ca procurorii de la Procuratura Anticorupție Andrei Băieșu, Vladislav Bobrov, Mihail Ivanov și Roman Statnîi să-și dea demisia de bună voie.

    La fel, potrivit sursei citate, Stoianoglo le-a cerut acestora să înceteze „vizitele rușinoase pe la misiunile diplomatice”.

    Interlocutorul NM a mai menționat că procurorii despre care este vorba gestionează dosarele penale de rezonanță despre mita de 75 de mii de euro propusă procurorilor (în dosar este vizat adjunctul procurorului general, Ruslan Popov), dosarul „Metalferos”, dosarele magistraților Ion Druță și Oleg Sternioală.

    Într-un comentariu pentru NM, procurorul general Alexandru Stoianoglo a confirmat faptul că le-a cerut procurorilor să demisioneze. El a precizat că nu cunoaște personal pe nimeni dintre ei, nu are niciun fel de reglări de conturi cu aceștia, însă rezultatele verificărilor efectuate la procuraturile specializate s-au dovedit a fi „incompatibile cu activitatea lor de mai departe”.

    „Procuratura este plină de zvonuri despre cine, pe cine și când va concedia. Precizez. Eu nu am dreptul să concediez procurori. Demisia poate fi sau de bună voie, sau ca urmare a unor proceduri disciplinare, care durează ani în șir”, a precizat procurorul general.

    El a subliniat că nu are încredere în acești procurori, dar totuși nu dorește ca ei „să meargă ani la rând prin instanțele de judecată” și, în legătură cu aceasta, le-a propus să demisioneze de bună voie.

    „Ca procurorul general, eu doar am spus aceasta. Eu nu am impus pe nimeni, dar am propus [să demisioneze] de bună voie. Împotriva unora dintre ei vor fi deschise dosare penale și eu oricum voi suspenda atribuțiile lor”, a menționat Stoianoglo.

    Răspunzând la întrebarea NM dacă este vreo legătură dintre cerința de demisie a acestor procurori și dosarele pe care ei le gestionează, Stoianoglo a îndemnat „să fie prezentat măcar un dosar penal de rezonanță pe care ei l-au dus la bun sfârșit”.

    „Ei pot doar să povestească, cum ani în șir au ținut oameni în arest. De la nimeni dintre ei nu am văzut fapte eroice”, a spus el.

    Comentând cerința pe care a înaintat-o procurorilor de a înceta să comunice cu misiunile diplomatice, Stoianoglo a menționat că „ei au ales un asemenea mijloc de apărare”. Procurorii „se adresează către organizațiile internaționale și spun că sunt persecutați”.

    „Noi nu suntem o organizație obștească. Doar procuratura generală este împuternicită să mențină relații cu misiunile diplomatice și organizațiile internaționale, prin intermediul structurilor specializate”, a spus procurorul general.

    El a subliniat că toate acestea sunt pentru el „un pas deosebit de dificil, pentru că este vorba despre vieți omenești, despre familiile acestor persoane”. „Însă eu nu am de ales”, a concluzionat el.

    Prin ce sunt cunoscuți acești procurori?

    Vladislav Bobrov a fost procuror în dosarul ex-deputatului Chiril Lucinschi, care este acuzat de spălare de bani în proporții deosebit de mari. La fel, el a instrumentat cazul Antifa Rezist  împotriva lui Pavel Grigorciuc și a lui Mihail Amerberg.

    Lucinschi nu-și recunoaște vina și susține că ancheta împotriva sa este „tendențioasă”. Cazul este examinat de Curtea de Apel.

    Cazul Antifa Rezist din anul 2015 este examinat de instanța primară.

    La fel, Bobrov a gestionat dosarul împotriva businessmanului Viorel Varzari care l-a învinuit, în 2019, pe coproprietarul rețelei Andy`s Pizza de șantaj și tentativă de deposedare de afacere.

    Procurorul Andrei Băieșu a gestionat dosarul cu privire la escrocheria din sistemul bancar împotriva lui Ilan Șor. În această perioadă, Șor a reușit să devină primar de Orhei, să fie ales în parlament și să părăsească Moldova. Împreună cu Adriana Bețișor, Băieșu a făcut parte din grupul de lucru al procurorilor care au investigat „furtul miliardului”.

    Procurorul Mihail Ivanov gestionează dosarul despre privatizarea „Air Moldova”, despre licitațiile de milioane care au fost câștigate de compania „Bass Systems”. În declarațiile sale despre venituri, Ivanov a indicat că a obținut peste 800 de mii de lei „la evenimentele de familie”.

    În anul 2017, un colaborator al „Moldsilva” din Bălți, care era vizat într-un dosar despre tăierile ilicite de pădure la Fălești, l-a învinuit public pe Ivanov de intimidare și de faptul că acesta l-a alungat pe avocatul angajat și i-a desemnat învinuitului un apărător din oficiu.

    Ivanov mai investighează dosarul despre mita de 75 de mii de euro pentru procurori.

    Procurorul Roman Statnîi gestionează dosarul lui Oleg Sternioală, fost judecător al Curții Supreme de Justiție. Reamintim că la 12 ianuarie 2020, Statnîi s-a plâns procurorului general Alexandru Stoianoglo și a spus că, potrivit informațiilor unui martor, Sternioală „a plătit o sumă impresionantă de bani” pentru ca procurorul care gestionează cazul său să fie concediat în timpul verificărilor efectuate de către Procuratura Generală.

    Avocatul lui Sternioală, Alexandru Tabarcea a declarat că Statnîi „o face pe victima și manipulează opinia publică”.

    Presa a scris că, potrivit declarațiilor de venit, familia lui Statnîi a obținut în anul 2018 donații de la rude în valoare de 540 de mii de lei. Această sumă depășește de două ori salariul anual de la procuratură al lui Statnîi.

    Toți cei patru procurori sunt vizați și în „lista neagră” a Asociației „Dreptul la Dreptate”. Reamintim că în listă sunt 47 de procurori și deputați care, în opinia activiștilor civici, în perioada de guvernare a lui Vladimir Plahotniuc, deschideau ilegal dosare penale și falsificau dovezile, inclusiv din motive politice.
    Sursa: newsmaker.md

  • Генпрокурор Александр Стояногло потребовал добровольной отставки четырех сотрудников антикоррупционной прокуратуры. Об этом NM рассказали источники, знакомые с ситуацией в органах прокуратуры.

    Генпрокурор Александр Стояногло потребовал добровольной отставки четырех сотрудников антикоррупционной прокуратуры. Об этом NM рассказали источники, знакомые с ситуацией в органах прокуратуры. В комментарии NM Стояногло подтвердил эту информацию и заявил, что результаты проверок в специализированных прокуратурах «несовместимы с дальнейшей работой» этих прокуроров.

    Как рассказал NM информированный источник, на одном из заседаний с сотрудниками органов прокуратуры со всей страны Александр Стояногло потребовал, чтобы прокуроры из Антикоррупционной прокуратуры: Андрей Баешу, Владислав Бобров, Михаил Иванов и Роман Статный — добровольно подали в отставку.

    Кроме того, сообщил собеседник, Стояногло потребовал от них прекратить «позорную ходьбу по дипмиссиям».

    Собеседник NM также отметил, что прокуроры, о которых идет речь, ведут резонансные уголовные дела о взятке 75 тыс. евро прокурорам (в деле фигурирует заместитель генпрокурора Руслан Попов), дело Metalferos, дела судей Иона Друцэ и Олега Стерниоалэ.

    В комментарии NM генпрокурор Александр Стояногло подтвердил, что просил прокуроров подать в отставку. Он пояснил, что ни с кем из них не знаком лично, у него с ними нет никаких счетов, но результаты проверок в специализированных прокуратурах оказались «несовместимы с их дальнейшей работой».

    «Вся прокуратура полна слухов о том, кого, кто и когда будет увольнять. Внесу ясность. Я не имею права увольнять прокуроров. Отставка может быть или добровольная, или в результате дисциплинарного производства, которое длится годами», — пояснил генпрокурор.

    Он подчеркнул, что не доверяет этим прокурорам, но все же не хочет, чтобы они «годами ходили по судебным инстанциям», и в связи с этим предложил им добровольно уйти в отставку.

    «Как генпрокурор я просто сказал об этом. Я никого не заставлял, а предложил [уйти в отставку] добровольно. Против некоторых из них вообще возбудят уголовные дела, и я все равно приостановлю их полномочия», — отметил Стояногло.

    Отвечая на вопрос NM, есть ли связь между требованием об отставке этих прокуроров и делами, которые они ведут, Стояногло призвал «показать хотя бы одно громкое уголовное дело, которое они довели до конца».

    «Они могут только рассказать, как годами держали людей под стражей. Геройских поступков ни от кого из них не видел», — сказал он.

    Комментируя свое требование к прокурорам прекратить общение с дипмиссиями, Стояногло отметил, что «они избрали такое средство защиты». Прокуроры «обращаются в международные организации и говорят, что их преследуют».

    «У нас не общественная организация. Отношения с дипмиссиями и международными организациями уполномочена поддерживать только генпрокуратура через специализированные структуры», — сказал генпрокурор.

    Он подчеркнул, что для него все это «довольно сложный шаг, так как речь идет о человеческих жизнях, о семьях этих людей». «Но у меня нет выбора», — заключил он.

    Чем известны эти прокуроры?

    Владислав Бобров был прокурором в деле экс-депутата Кирилла Лучинского, которого обвиняют в отмывании денег в особо крупном размере. Он  также вел дело Antifa Rezist против Павла Григорчука и Михаила Амерберга.

    Лучинский свою вину не признает, а следствие против себя называет «тенденциозным». Дело рассматривает Апелляционная палата.

    Дело Antifa Rezist с 2015 года рассматривает первая инстанция.

    Еще Бобров вел дело против бизнесмена Виорела Варзаря, который в 2019 году обвинил совладельца сети Andy`s Pizza в шантаже и попытке захватить его бизнес.

    Прокурор Андрей Баешу вел уголовное дело о мошенничестве в банковской системе против Илана Шора. За это время Шор успел стать мэром Оргеева, избраться в парламент и покинуть Молдову. Баешу вместе с Адрианой Бецишор входил в рабочую группу прокуроров, которые вели расследование «кражи миллиарда».

    Прокурор Михаил Иванов ведет дело о приватизации Air Moldova, о многомиллионных тендерах, которые выигрывала компания Bass Systems. Иванов в своих декларациях о доходах указывал, что получил более 800 тысяч леев «на семейных мероприятиях».

    В 2017 году сотрудник Moldsilva в Бельцах, который проходил по делу о незаконной вырубке леса в Фалештах, публично обвинил Иванова в запугивании и в том, что он прогнал нанятого адвоката и назначил обвиняемому госзащитника.

    Иванов также расследует дело о взятке прокурорам 75 тыс. евро.

    Прокурор Роман Статный ведет дело экс-судьи Высшей судебной палаты Олега Стерниоалэ. 12 января 2020 года, напомним, Статный пожаловался генпрокурору Александру Стояногло и рассказал, что, по информации одного из свидетелей, Стерниоалэ «заплатил внушительную сумму денег» за то, чтобы прокурора, который ведет его дело, уволили во время проверки Генпрокуратурой.

    Адвокат Стерниоалэ Александр Табарча заявлял, что Статный «изображает из себя жертву и манипулирует общественным мнением».

    СМИ писали, что семья Статного в 2018 году, согласно его декларации о доходах, получила пожертований от родных на 540 тысяч леев. Это в два раза превышает годовой заработок Статного в прокуратуре.

    Все четыре прокурора также фигурируют в «черном списке» ассоциации Dreptul la Dreptate. В список, напомним, вошли 47 прокуроров и депутатов, которые, по мнению гражданских активистов, в период правления Владимира Плахотнюка незаконно открывали уголовные дела и фабриковали доказательства, в том числе по политическим мотивам.

  • Scandalul din Procuratură: Procurorul general îl atacă dur pe șeful PA și îl acuză că ar fi încercat să preia controlul asupra sistemului

    Procurorul general, Alexandr Stoianoglo, îl acuză pe Viorel Morari, șeful suspendat al Procuraturii Anticorupție, că ar fi încercat să preia controlul asupra întregii procuraturi și să influențeze rezultatele concursului privind desemnarea procurorului general. Acuzațiile au fost aduse în cadrul emisiunii Politica de la postul de televiziune TV8. Viorel Morari a respins învinuirile, calificându-le ca „supoziții nefondate”.

    Procurorul general, Alexandr Stoianoglo, îl acuză pe Viorel Morari, șeful suspendat al Procuraturii Anticorupție, că ar fi încercat să preia controlul asupra întregii procuraturi și să influențeze rezultatele concursului privind desemnarea procurorului general. Acuzațiile au fost aduse în cadrul emisiunii Politica de la postul de televiziune TV8. Viorel Morari a respins învinuirile, calificându-le ca „supoziții nefondate”.

    Procurorul general susține că Morari ar fi încercat să influențeze alegerea procurorului general, ca acesta să fie o persoană din societatea civilă și să se ocupe doar de management, iar controlul asupra sistemului să-i revină lui Morari. În opinia lui Stoianoglo, acțiunile pretins ilegale ale lui Viorel Morari ar fi avut acoperire politică. „Sunt convins că fără susținere politică domnul Morari nu și-ar fi permis asemenea lucruri. În procuratură există o ierarhie administrativă clară, anumite reguli de joc și procurorii nu se comportă astfel. În procuratură nu poate exista anarhie sau anumite acțiuni independente”, a invocat Alexandr Stoianoglo.

    Potrivit lui Stoianoglo, Morari a fost repus ilegal în funcția de șef al Procuraturii Anticorupție, iar primul lucru pe care l-a făcut după revenire a fost să-l înlăture pe concurentul său, Nicolae Chitoroagă, fostul șef de la PCCOCS. „Primul lucru pe care l-a făcut a fost să se răfuiască cu Nicolae Chitoroagă, l-a arestat și l-a îndepărtat din funcție. A fost o vendetă între două procuraturi, erau grupări adevărate. Apoi Morari l-a numit pe unul dintre apropiații săi, Compan, șef interimar la PCCOCS și a început să controleze toată procuratura”, a declarat procurorul general.

    Stoianoglo l-a mai acuzat pe Morari și de abuz de serviciu pentru protejarea afacerilor familiei sale. Astfel, potrivit procurorului general, a fost intentat dosar penal și pus în arest proprietarul rețelei de benzinării Vento pentru că acesta ar fi încercat să construiască o benzinărie în apropiere de cea a fratelui lui Viorel Morari.

    Alexandr Stoianoglo a dat asigurări că toate acțiunile lui Viorel Morari în calitate de șef al Procuraturii Anticorupție vor fi investigate și dacă vor fi probate ilegalitățile, va fi atras la răspundere.

    Pe de altă parte, Viorel Morari susține că acțiunile întreprinse împotriva sa de către conducerea Procuraturii Generale, în ultimul timp, ar face parte dintr-un scenariu regizat din umbră de persoane influente ale căror interese au fost atinse. „Nu am cuvinte. Sunt supoziții nejustificate, declarații neprobate. Am încercat să lupt cu corupția la nivel înalt și am fost blocat”, a declarat Viorel Morari pentru Anticoruptie.md.

    Șeful suspendat al Procuraturii Anticorupție a adus argumentele sale pentru a respinge acuzațiile aduse de Stoianoglo. „Cum să contribui eu la demiterea lui Chitoroagă, dacă el singur și-a anunțat demisia, iar eu nu eram atunci în funcție și situația mea era incertă? Ulterior, după ce am fost repus în funcție, a fost intentat dosar pe numele lui Chitoroagă. Dar nu noi ne-am autosesizat la investigația jurnalistică despre el, ci Procuratura Generală, iar noi am executat indicațiile superiorilor. Sau cazul Vento. Apărătorii au fost în drept să ceară recuzarea procurorilor Anticorupție dacă au avut suspiciuni. Dar nu au făcut-o”, a precizat omul legii.

    Viorel Morari a mai declarat că procurorii nu sunt independenți în luarea deciziilor. „Nu este primit în procuratură ca cineva să polemizeze, să nu execute indicațiile superiorului, chiar dacă contravin legii. Cei care încearcă să se opună sistemului, sunt excluși”, a punctat Morari.

    Amintim că, la începutul lunii curente, Alexandr Stoianoglo a dispus efectuarea controalelor la Procuratura Anticorupție și la Procuratura pentru Combaterea Crimei Organizate și Cazuri Speciale (PCCOCS). Viorel Morari a fost suspendat de la șefia Procuraturii Anticorupție și delegat în altă funcție, iar interimatul PCCOCS, asigurat după demisia lui Chitoroagă de Dorin Compan, sistat.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Cine este Alexandr Stoianaglo, noul procuror general

    Alexandr Stoianoglo, noul procuror general al R. Moldova, instalat în funcție la sfârșitul săptămânii trecute, încă nu și-a numit adjuncții. Acesta susține că are consultări cu oameni „onești și profesioniști”, dar că „mulți nu vor” să ocupe fotoliile celor trei adjuncți. Fost deputat și vicepreședinte al Parlamentului din partea Partidului Democrat din Moldova (PDM), Stoianoglo s-a distanțat în ultimii ani de politică. El locuiește într-un apartament în Chișinău. În ultimii ani, fiica sa a procurat un apartament în vecinătate, iar în 2018, familia sa a deschis în capitală și un club de frumusețe.

    „Mulți oameni nu-și doresc să fie adjuncți ai procurorului general. Nu își doresc din cauza politizării procesului. Și numirea procurorului general, și tensiunea asupra procuraturii, care a apărut în ultimul timp în spațiul public. Timp de trei luni, toată lumea numai despre asta a vorbit – funcția de procuror general, care este mai mult tehnică, el nu este politician și nu trebuie să intervină în politică, dar lumea e stresată puțin din această cauză”, a declarat el în fața presei, după ședința Consiliului Superior al Magistraturii de marți, 3 decembrie. Totuși, acesta a dat asigurări că până la sfârșitul acestei săptămâni, va fi o nouă conducere a Procuraturii Generale.

    Alexandr Stoianoglo, noul procuror general al R. Moldova, instalat în funcție la sfârșitul săptămânii trecute, încă nu și-a numit adjuncții. Acesta susține că are consultări cu oameni „onești și profesioniști”, dar că „mulți nu vor” să ocupe fotoliile celor trei adjuncți. Fost deputat și vicepreședinte al Parlamentului din partea Partidului Democrat din Moldova (PDM), Stoianoglo s-a distanțat în ultimii ani de politică. El locuiește într-un apartament în Chișinău. În ultimii ani, fiica sa a procurat un apartament în vecinătate, iar în 2018, familia sa a deschis în capitală și un club de frumusețe.

    „Mulți oameni nu-și doresc să fie adjuncți ai procurorului general. Nu își doresc din cauza politizării procesului. Și numirea procurorului general, și tensiunea asupra procuraturii, care a apărut în ultimul timp în spațiul public. Timp de trei luni, toată lumea numai despre asta a vorbit – funcția de procuror general, care este mai mult tehnică, el nu este politician și nu trebuie să intervină în politică, dar lumea e stresată puțin din această cauză”, a declarat el în fața presei, după ședința Consiliului Superior al Magistraturii de marți, 3 decembrie. Totuși, acesta a dat asigurări că până la sfârșitul acestei săptămâni, va fi o nouă conducere a Procuraturii Generale.

    Stoianoglo despre relațiile cu PDM

    Fostul deputat și vicepreședinte al Parlamentului din partea PDM, Alexandr Stoianoglo s-a distanțat în ultimii ani de politică. „După ce am încheiat mandatul de deputat (în 2014, n.r.), am părăsit partidul și după asta nu am participat la niciun eveniment, la nicio adunare a vreunui partid, nu doar a PDM. Am fost dezamăgit de politică. Cu dl Lupu, deși am fost cu el în echipă și am venit în politică la insistența sa, dl Lupu nici măcar nu mi-a telefonat să-mi spună mulțumesc că am lucrat împreună. Niciodată nu am mai vorbit cu dl Lupu. Niciodată nu am vorbit cu dl Plahotniuc, cu dl Candu”, a declarat anterior pentru ZdG Alexandr Stoianoglo. 

    Acesta a fost desemnat joi, 28 noiembrie, de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) câștigător al concursului pentru ocuparea funcției de procuror general după ce a acumulat cel mai mare punctaj în urma evaluării CSP. A doua zi, președintele Igor Dodon a semnat decretul de numire în funcție, iar Stoianoglo a fost prezentat colectivului. 

    Cu ce avere vine noul procuror general

    Datele cadastrale arată că familia Stoianoglo locuiește într-un apartament de 160 m.p. din Chișinău. Apartamentul este înregistrat pe numele tuturor membrilor familiei Stoianoglo: soții Alexandr Stoianoglo și Țvetana Curdova și cele două fiice, Cristina și Corina Stoianoglo. În 2015, Cristina Stoianoglo, fiica mai mare a familiei Stoianoglo, de 19 ani atunci, a cumpărat un apartament de 134,9 m.p. în același bloc, vecin cu celălalt bun imobil al familiei candidatului la funcția de procuror general. Locuința a fost achiziționată la câteva luni după plecarea lui Stoianoglo din PDM, respectiv, din Parlament. Conform declarației de avere și interese depusă pentru anii 2013-2014, Alexandr Stoianoglo și soția sa au avut venituri oficiale de aproximativ 500 de mii de lei, în timp ce un apartament de 134,9 m.p. costa de câteva ori mai mult la prețul său de piață.

    Din 2013, familia Stoianoglo a investit și într-o încăpere nelocativă de 60 m.p., amplasată într-un bloc de locuit de pe bd. Renașterii Naționale din Chișinău. Bunul imobil a intrat, oficial, în posesia familiei Stoianoglo în aprilie 2016, iar la scurt timp, la acea adresă a fost deschis, cu mare fast, un salon de frumusețe gestionat de familia Stoianoglo, Opium Beauty Salon. În 2018, după ce ÎI „Curdova Țvetana” a fost închisă, la această adresă a fost înregistrat un SRL cu același nume, fondat și administrat de soția candidatului la funcția de procuror general.

    „Eu am inclus în declarație suprafața apartamentului conform bonului de repartizare. Cred că în bun era scrisă suprafața de 90 m.p., de asta și am indicat asta. E același apartament primit de la stat în 2001. Poate e vorba de metri locativi. Apartamentul cumpărat de fiică a fost pe banii întregii familii, și a buneilor. Așa s-a întâmplat că vecinii vindeau, noi i-am rugat să aștepte și, peste jumătate de an, am cumpărat. Și acum avem datorii între membrii familiei. Salonul de frumusețe e gestionat de soție. Au fost banii familiei investiți. Nu am avut afaceri când eram în politică. De patru ani, lucrez în sectorul societății civile”.
    Sursa: zdg.md

  • Alexandr Stoianoglo este noul procuror general al R. Moldova. Mesajul lui Dodon, după ce a semnat decretul

    Candidatul selectat de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), Alexandr Stoianoglo, a fost numit în funcția de procuror general de către președintele R. Moldova, Igor Dodon.

    Decretul de numire în funcție a fost semnat de Dodon în această dimineață.

    Procedura de învestire în funcție urmează să aibă loc la sediul Procuraturii Generale. La ceremonie participă și șeful Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari.

    Candidatul selectat de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), Alexandr Stoianoglo, a fost numit în funcția de procuror general de către președintele R. Moldova, Igor Dodon.

    Decretul de numire în funcție a fost semnat de Dodon în această dimineață.

    Procedura de învestire în funcție urmează să aibă loc la sediul Procuraturii Generale. La ceremonie participă și șeful Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari.

    Mesajul postat de Igor Dodon, înainte ca Alexandr Stoianoglo să depună jurământul de învestire în funcției:
     

    „Fiind împuternicit constituțional cu competența de numire în funcție a Procurorului General, am agreat decizia Consiliului Superior al Procurorilor luată în urma concursului desfășurat legal în parametrii democrației și statului de drept.

    Numirea Procurorului General este un moment mult așteptat de către societate, în vederea depășirii impasului atestat în raport cu instituția procuraturii. Reiterez că, Republica Moldova, în perioada actuală nu își poate permite luxul menținerii unei instituții cheie în regim semi-funcțional.

    Procuraturii Generale urmează ai fi asigurată independența deplină, iar toate procesele să rămînă în afara politicului

    Procurorul General este mandatarul legalității și poartă obligația devotamentului față de patrie, responsabilității, integrității și a calităților morale, iar asta presupune că urmează să abordeze cu deosebit tact așteptările societății, în special privind dosarele de rezonanță referitoare la devalizarea sistemului bancar, fenomenul laundromat-ului, și altor infracțiuni economice care au tulburat sistemul financiar-bancar național.

    O reacție promptă, dar și acțiuni concrete sunt așteptate de societate în ceea ce privește concesionarea bunurilor statului, în special a Aeroportului Internațional Chișinău”, a scris Dodon.

    Alexandr Stoianoglo a fost deputat și vicepreședinte al Parlamentului, fiind ales pe listele Partidului Democrat din Moldova (PDM). Stoianoglo a intrat în politică în 2001, când a candidat pe listele PDM la funcția de deputat, fiind pe locul 8, în lista condusă de Ion Sturza, dar din care făceau parte și Dumitru Diacov sau Vladimir Filat. Relansarea în politică s-a produs după evenimentele din aprilie 2009, fiind, iarăși, al 8-lea în lista PDM la parlamentarele din iulie 2009. Imediat după alegeri, Stoianoglo a fost promovat în funcția de vicepreşedinte al Parlamentului. Și la parlamentarele anticipate din noiembrie 2010, Stoianoglo a candidat din partea PDM, fiind al 11 în lista electorală, pe primele două locuri aflându-se Marian Lupu și Vladimir Plahotniuc. Stoianoglo a ajuns deputat și a fost ales președinte al Comisiei securitate națională, apărare şi ordine publică.

    La parlamentarele ordinare din noiembrie 2014, Alexandr Stoianoglo nu a mai candidat, iar câteva luni mai târziu, în ianuarie 2015, a anunțat că părăsește PDM, și că va candida independent la funcția de bașcan al UTA Găgăuzia. „Viziunile mele nu coincid cu cele ale PDM pe care acesta le-a promovat faţă de Găgăuzia în ultimul an. Această politică a dus la scindarea societăţii găgăuze, a intensificat confruntarea Chişinău-Tiraspol”, declara Stoianoglo. La alegerile din Găgăuzia a obținut doar 4,98% din voturi într-o competiție câștigată din primul tur de actualul bașcan, Irina Vlah.

    Fostul deputat și vicepreședinte al Parlamentului, Alexandr Stoianoglo, a fost desemnat, joi, 28 noiembrie, de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) câștigător al concursului pentru ocuparea funcției de procuror general. Acesta a acumulat cel mai mare punctaj în comparație cu ceilalți trei contracandidați și urmează a fi propus președintelui pentru numirea în funcția de șef al Procuraturii Generale.

    Cei patru candidați au obținut următorul punctaj:

    • Alexandr Stoianoglo – 74.22;
    • Vladislav Gribincea – 67.45;
    • Veaceslav Soltan – 59.73;
    • Oleg Crîșmaru – 55.74.
      Sursa: zdg.md
  • Viitorul procuror general, despre relația cu PDM, Plahotniuc și Diacov

    Alexandr Stoianoglo, candidatul la funcția de procuror general selectat de Consiliul Superior al Procurorilor, a fost, anterior, implicat în politică, fiind deputat și vicepreședinte al Parlamentului din partea Partidului Democrat din Moldova în perioada în care formațiunea era condusă de Marian Lupu.

    ZdG l-a întrebat, cu câteva săptămâni înainte, despre relația cu Partidul Democrat și oamenii care au condus în ultimii ani această formațiune politică.

    „Am devenit membru al PDM, când am devenit deputat. După ce am încheiat mandatul, am părăsit partidul și după asta nu am participat la niciun eveniment, la nicio adunare a vreunui partid, nu doar a PDM. Am fost dezamăgit de politică. Cu dl Lupu, deși am fost cu el în echipă și am venit în politică la insistența sa, dl Lupu nici măcar nu mi-a telefonat să-mi spună mulțumesc că am lucrat împreună. Niciodată nu am mai vorbit cu dl Lupu. Niciodată nu am vorbit cu dl Plahotniuc, cu dl Candu. Uneori, am vorbit cu dna Bacalu (deputată PDM, n.r.), că sunt expert într-un proiect de bună funcționare a autonomiei găgăuze, iar ea era delegată din partea PDM. Uneori, cu dna Monica Babuc mai comunicam, că direcțiile de activitate în acel proiect erau cultura și știința”, a declarat Stoianoglo, anterior, pentru ZdG.

    Alexandr Stoianoglo, candidatul la funcția de procuror general selectat de Consiliul Superior al Procurorilor, a fost, anterior, implicat în politică, fiind deputat și vicepreședinte al Parlamentului din partea Partidului Democrat din Moldova în perioada în care formațiunea era condusă de Marian Lupu.

    ZdG l-a întrebat, cu câteva săptămâni înainte, despre relația cu Partidul Democrat și oamenii care au condus în ultimii ani această formațiune politică.

    „Am devenit membru al PDM, când am devenit deputat. După ce am încheiat mandatul, am părăsit partidul și după asta nu am participat la niciun eveniment, la nicio adunare a vreunui partid, nu doar a PDM. Am fost dezamăgit de politică. Cu dl Lupu, deși am fost cu el în echipă și am venit în politică la insistența sa, dl Lupu nici măcar nu mi-a telefonat să-mi spună mulțumesc că am lucrat împreună. Niciodată nu am mai vorbit cu dl Lupu. Niciodată nu am vorbit cu dl Plahotniuc, cu dl Candu. Uneori, am vorbit cu dna Bacalu (deputată PDM, n.r.), că sunt expert într-un proiect de bună funcționare a autonomiei găgăuze, iar ea era delegată din partea PDM. Uneori, cu dna Monica Babuc mai comunicam, că direcțiile de activitate în acel proiect erau cultura și știința”, a declarat Stoianoglo, anterior, pentru ZdG.

    În iulie 2019, după demisia lui Vladimir Plahotniuc de la șefia PDM, Dumitru Diacov, președintele de onoare al formațiunii, în cadrul unei emisiuni de la TV8, rostea numele lui Stoianoglo printre potențialii viitori lideri ai PDM. „Stoianoglo e foarte liniștit, școlit. I-am propus locul cinci în listă încă în 2005, când era procuror al Găgăuziei. Nu am vorbit concret cu el, dar poate să considere asta o invitație”, zicea Diacov.

    Am văzut că Diacov a făcut acea declarație, dar i-am transmis să nu mă deranjeze cu așa probleme. A fost doar o declarație”a comentat Stoianoglo.

    Fostul deputat și vicepreședinte al Parlamentului, Alexandr Stoianoglo, a fost desemnat de Consiliul Superior al Procurorilor câștigător al concursului pentru ocuparea funcției de procuror general. Acesta a acumulat cel mai mare punctaj în comparație cu ceilalți trei contracandidați și urmează a fi propus președintelui pentru numirea în funcția de șef al Procuraturii Generale.

    Cei patru candidați au obținut următorul punctaj:

    Alexandr Stoianoglo – 74.22;
    Vladislav Gribincea – 67.45;
    Veaceslav Soltan – 59.73;
    Oleg Crîșmaru – 55.74.

  • Cine este Alexandr Stoianoglo, câștigătorul concursului pentru funcția de procuror general

    Fostul deputat și vicepreședinte al Parlamentului, Alexandr Stoianoglo, a fost desemnat de Consiliul Superior al Procurorilor câștigător al concursului pentru ocuparea funcției de procuror general. Acesta a acumulat cel mai mare punctaj în comparație cu ceilalți trei contracandidați și urmează a fi propus președintelui pentru numirea în funcția de șef al Procuraturii Generale.

    Alexandr Stoianoglo a fost deputat și vicepreședinte al Parlamentului, fiind ales pe listele Partidului Democrat din Moldova (PDM). Stoianoglo a intrat în politică în 2001, când a candidat pe listele PDM la funcția de deputat, fiind pe locul 8, în lista condusă de Ion Sturza, dar din care făceau parte și Dumitru Diacov sau Vladimir Filat. Relansarea în politică s-a produs după evenimentele din aprilie 2009, fiind, iarăși, al 8-lea în lista PDM la parlamentarele din iulie 2009. Imediat după alegeri, Stoianoglo a fost promovat în funcția de vicepreşedinte al Parlamentului. Și la parlamentarele anticipate din noiembrie 2010, Stoianoglo a candidat din partea PDM, fiind al 11 în lista electorală, pe primele două locuri aflându-se Marian Lupu și Vladimir Plahotniuc. Stoianoglo a ajuns deputat și a fost ales președinte al Comisiei securitate națională, apărare şi ordine publică.

    Fostul deputat și vicepreședinte al Parlamentului, Alexandr Stoianoglo, a fost desemnat de Consiliul Superior al Procurorilor câștigător al concursului pentru ocuparea funcției de procuror general. Acesta a acumulat cel mai mare punctaj în comparație cu ceilalți trei contracandidați și urmează a fi propus președintelui pentru numirea în funcția de șef al Procuraturii Generale.

    Alexandr Stoianoglo a fost deputat și vicepreședinte al Parlamentului, fiind ales pe listele Partidului Democrat din Moldova (PDM). Stoianoglo a intrat în politică în 2001, când a candidat pe listele PDM la funcția de deputat, fiind pe locul 8, în lista condusă de Ion Sturza, dar din care făceau parte și Dumitru Diacov sau Vladimir Filat. Relansarea în politică s-a produs după evenimentele din aprilie 2009, fiind, iarăși, al 8-lea în lista PDM la parlamentarele din iulie 2009. Imediat după alegeri, Stoianoglo a fost promovat în funcția de vicepreşedinte al Parlamentului. Și la parlamentarele anticipate din noiembrie 2010, Stoianoglo a candidat din partea PDM, fiind al 11 în lista electorală, pe primele două locuri aflându-se Marian Lupu și Vladimir Plahotniuc. Stoianoglo a ajuns deputat și a fost ales președinte al Comisiei securitate națională, apărare şi ordine publică.

    La parlamentarele ordinare din noiembrie 2014, Alexandr Stoianoglo nu a mai candidat, iar câteva luni mai târziu, în ianuarie 2015, a anunțat că părăsește PDM, și că va candida independent la funcția de bașcan al UTA Găgăuzia. „Viziunile mele nu coincid cu cele ale PDM pe care acesta le-a promovat faţă de Găgăuzia în ultimul an. Această politică a dus la scindarea societăţii găgăuze, a intensificat confruntarea Chişinău-Tiraspol”, declara Stoianoglo. La alegerile din Găgăuzia a obținut doar 4,98% din voturi într-o competiție câștigată din primul tur de actualul bașcan, Irina Vlah.

    A pledat pentru „sărbătorirea aniversării a 70-a de la eliberarea R. Moldova de sub ocupația fascistă” și nu a votat pentru condamnarea comunismului

    Pe când era în Parlament, Alexandr Stoianoglo a fost unul dintre semnatarii proiectului de lege privind aprobarea Concepției de reformare a Procuraturii. În 2014, unul dintre ultimele proiecte de lege semnat de Stoianoglo a fost cel privind „sărbătorirea aniversării a 70-a de la eliberarea R. Moldova de sub ocupația fascistă”. Documentul a fost semnat și de alți doi democrați, Sergiu Sârbu și Stella Jantuan. Deși s-a aflat în examinare mai bine de un an, în mai 2015, a fost retras. Ideea sărbătorii promovate în 2014 de cei 3 deputați democrați a fost preluată ulterior de Partidul Socialiștilor, care a și sărbătorit, în 2019, „eliberarea Moldovei de fascism” inclusiv printr-un concert în Piața Marii Adunări Naționale.

    În 2012, Stoianoglo a fost unul dintre cei cinci deputați ai Alianței pentru Integrare Europeană care nu a votat pentru condamnarea comunismului. „Da, eu am fost la şedinţă, dar am ieşit când s-a votat asta. Nu am fost de acord cu condamnarea comunismului. Nu înţeleg de ce era nevoie de asta. Acolo unde eu locuiesc (în Găgăuzia – n.r.), oamenii nu susţin asta”, ne-a spus atunci Stoianoglo.

    Laudele în adresa lui Marian Lupu și una dintre propunerile lui Diacov pentru șefia PDM-ului post Plahotniuc

    În același an, într-un interviu pentru tribuna.md, Stoianoglo vorbea laudativ despre președintele de atunci al democraților, Marian Lupu, spunând că acesta „a avut un rol decisiv în cariera mea politică. Orice politician începător, exact cum eram eu acum trei ani, îşi face legături cu oameni experimentaţi. Marian Lupu era deja un politician experimentat şi nu era doar preşedinte al Parlamentului – el a jucat un rol important în schimbarea puterii în ţară. Iată de ce am acceptat invitaţia dlui de a veni în această echipă şi, aşa cum e normal pentru o echipă, voi urma cursul pe care îl va urma liderul nostru”.

    În iulie 2019, după demisia lui Vladimir Plahotniuc de la șefia PDM, Dumitru Diacov, președintele de onoare al formațiunii, în cadrul unei emisiuni de la TV8, rostea numele lui Stoianoglo printre potențialii viitori lideri ai PDM. „Stoianoglo e foarte liniștit, școlit. I-am propus locul cinci în listă încă în 2005, când era procuror al Găgăuziei. Nu am vorbit concret cu el, dar poate să considere asta o invitație”, zicea Diacov.

    Două apartamente de aproape 300 m.p. în capitală și salon de frumusețe deschis recent

    Ultima declarație de avere disponibilă pe numele lui Alexandr Stoianoglo a fost depusă în 2015, când a candidat la funcția de bașcan al UTA Găgăuzia. Atunci, acesta declara un apartament de 91 m.p. în Chișinău și două automobile, Mitsubishi Outlander și Hyundai Tucson, ambele înregistrate în Chișinău. Stoianoglo nu făcea referire în declarație la Întreprinderea Individuală „Curdova Țvetana”, înregistrată de soția sa, cu același nume. Firma era fondată în 2008, având sediul în locuința familiei Stoianoglo din Chișinău. Compania a fost indicată în declarațiile depuse de Stoianoglo pe când activa în Parlament.

    Datele cadastrale arată că locuința familiei Stoianoglo are 160 m.p. și nu 90, așa cum acesta a indicat în declarațiile de avere depuse în perioada când deținea sau candida pentru o funcție publică. Apartamentul este înregistrat pe numele tuturor membrilor familiei Stoianoglo: soții Alexandr Stoianoglo și Țvetana Curdova și cele două fiice, Cristina și Corina Stoianoglo.

    În 2015, Cristina Stoianoglo, fiica mai mare a familiei Stoianoglo, de 19 ani atunci, a cumpărat un apartament de 134,9 m.p. în același blocvecin cu celălalt bun imobil al familiei candidatului la funcția de procuror general. Locuința a fost achiziționată la câteva luni după plecarea lui Stoianoglo din PDM, respectiv, din Parlament. Conform declarației de avere și interese depusă pentru anii 2013-2014, Alexandr Stoianoglo și soția sa au avut venituri oficiale de aproximativ 500 de mii de lei, în timp ce un apartament de 134,9 m.p. costa de câteva ori mai mult la prețul său de piață.

    Din 2013, familia Stoianoglo a investit și într-o încăpere nelocativă de 60 m.p., amplasată într-un bloc de locuit de pe bd. Renașterii Naționale din Chișinău. Bunul imobil a intrat, oficial, în posesia familiei Stoianoglo în aprilie 2016, iar la scurt timp, la acea adresă a fost deschis, cu mare fast, un salon de frumusețe gestionat de familia Stoianoglo, Opium Beauty Salon. În 2018, după ce ÎI „Curdova Țvetana” a fost închisă, la această adresă a fost înregistrat un SRL cu același nume, fondat și administrat de soția candidatului la funcția de procuror general.

    Alexandr Stoianoglo, despre relația cu PDM

    „Am devenit membru al PDM, când am devenit deputat. După ce am încheiat mandatul, am părăsit partidul și după asta nu am participat la niciun eveniment, la nicio adunare a vreunui partid, nu doar a PDM. Am fost dezamăgit de politică. Cu dl Lupu, deși am fost cu el în echipă și am venit în politică la insistența sa, dl Lupu nici măcar nu mi-a telefonat să-mi spună mulțumesc că am lucrat împreună. Niciodată nu am mai vorbit cu dl Lupu. Niciodată nu am vorbit cu dl Plahotniuc, cu dl Candu. Uneori, am vorbit cu dna Bacalu (deputată PDM, n.r.), că sunt expert într-un proiect de bună funcționare a autonomiei găgăuze, iar ea era delegată din partea PDM. Uneori, cu dna Monica Babuc mai comunicam, că direcțiile de activitate în acel proiect erau cultura și știința. Am văzut că Diacov a făcut acea declarație, dar i-am transmis să nu mă deranjeze cu așa probleme. A fost doar o declarație”.

    Despre avere: „Eu am inclus în declarație suprafața apartamentului conform bonului de repartizare. Cred că în bun era scrisă suprafața de 90 m.p., de asta și am indicat asta. E același apartament primit de la stat în 2001. Poate e vorba de metri locativi. Apartamentul cumpărat de fiică a fost pe banii întregii familii, și a buneilor. Așa s-a întâmplat că vecinii vindeau, noi i-am rugat să aștepte și, peste jumătate de an, am cumpărat. Și acum avem datorii între membrii familiei. Salonul de frumusețe e gestionat de soție. Au fost banii familiei investiți. Nu am avut afaceri când eram în politică. De patru ani, lucrez în sectorul societății civile”.
    Sursa: 
    zdg.md

  • Alexandru Stoianoglo a câștigat concursul pentru funcția de procuror general

    Membrii Consiliului Superior al Procurorilor au decis joi, în urma probei de interviu, să-l propună pe Alexandru Stoianoglo la funcția de procuror general. Candidatura acestuia va fi înaintată președintelui Igor Dodon pentru numirea în funcție.

    Alexandru Stoianoglo a obținut cel mai înalt punctaj - 74,22. Contracandidații săi au obținut următoarele punctaje: Vladislav Gribincea – 67,45, Veaceslav Soltan – 59,73, iar Oleg Crîșmaru – 55,74 de puncte.

    Membrii Consiliului Superior al Procurorilor au decis joi, în urma probei de interviu, să-l propună pe Alexandru Stoianoglo la funcția de procuror general. Candidatura acestuia va fi înaintată președintelui Igor Dodon pentru numirea în funcție.

    Alexandru Stoianoglo a obținut cel mai înalt punctaj - 74,22. Contracandidații săi au obținut următoarele punctaje: Vladislav Gribincea – 67,45, Veaceslav Soltan – 59,73, iar Oleg Crîșmaru – 55,74 de puncte.

    Alexandru Stoianoglo este jurist și politician găgăuz, care a deținut funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova în 2009–2010 și 2010–2014, în cadrul fracțiunii Partidului Democrat din Moldova (PDM). A fost vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova (2009–2010), iar în al doilea mandat de deputat a fost președinte al Comisiei parlamentare pentru securitatea statului, apărare și ordine publică. În anii 2007–2009, a activat ca avocat la Biroul individual de avocați „Alexandr Stoianoglo” și a fost membru al Uniunii avocaților din Moldova. În anii 2011–2014, a fost șeful Grupului de prietenie dintre Parlamentul Republicii Moldova și Duma de Stat a Federației Ruse.

    La un referendum organizat în 2010, Stoianoglo a făcut o donație către PD, de această dată în valoare de 20 de mii de lei.

    În perioada 1992–1995, a fost stagiar, ajutor de procuror, procuror de sector, procuror șef de sector, procuror al Secției supraveghere generală, procuror superior al secției în cadrul Procuraturii municipiului Chișinău. În 1995–2001, a fost procuror al UTA Găgăuzia, iar în perioada 2001–2007, a fost adjunct al Procurorului General al Republicii Moldova.

    La alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, Stoianoglo nu a fost inclus pe listele PDM. În ianuarie 2015, a părăsit Partidul Democrat pentru a candida independent la funcția de bașcan al Găgăuziei. Stoianoglo a candidat independent la funcția guvernator al UTA Găgăuzia de două ori, în 2006 și în 2015, dar de fiecare dată a pierdut din primul tur.

    Amintim că, la 29 octombrie, Ministerul Justiției a anunțat numele celor patru candidați rămași în cursa pentru fotoliul de procuror general al R.Moldova. La 6 noiembrie, ex-ministra Justiției, Olesea Stamate, a declarat că anulează rezultatele concursului pentru funcția de procuror general, prin care cei patru candidați au fost admiși la următoarea etapă. Motivul invocat de ministră ar fi accesul insuficient al membrilor comisiei la unele informații pentru a verifica integritatea candidaților, dar și aprecierea disproporțională de către unii membri ai comisiei a unor candidați, fapt care a condus la influențarea rezultatelor finale.

    În aceeași zi, Guvernul Sandu și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului pentru noi modificări la Legea Procuraturii. Potrivit acestora, în locul comisiei de concurs, prim-ministrul ar fi cel care selectează lista scurtă pentru înaintarea către CSP.

    Asumarea răspunderii a servit motiv pentru PSRM să înainteze moțiune de cenzurăvotată de deputații socialiști și democrați.
    Sursa: anticoruptie.md

LASĂ UN COMENTARIU