Baza de date a procurorilor Republicii Moldova
Exemplu: Brînză Ion
Căutare avansată

Uglea Mihail

Procuratura Generală Chişinău

Date biografice

Procuror, Secția investigarea fraudelor contra mediului și intereselor publice în cadrul Procuraturii Generale

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova Nr. 1074-p din 01 august 2016, numit în funcția de procuror în Secția investigarea fraudelor contra mediului și intereselor publice în cadrul Procuraturii Generale.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 1179-p din 08 decembrie 2008, numit în funcția de procuror în cadrul Procuraturii Generale.

Procuror, Secția investigarea fraudelor contra mediului și intereselor publice în cadrul Procuraturii Generale

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova Nr. 1074-p din 01 august 2016, numit în funcția de procuror în Secția investigarea fraudelor contra mediului și intereselor publice în cadrul Procuraturii Generale.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 1179-p din 08 decembrie 2008, numit în funcția de procuror în cadrul Procuraturii Generale.

DISTINCȚII
Pentru îndeplinirea exemplară a obligaţiilor de serviciu, iniţiativă şi operativitate, cu prilejul aniversării a XXIV-a de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova, Consiliului Superior al Procurorilor prin Hotărîrea nr.12-203/15 din 10 septembrie 2015, a propus Procurorului General încurajarea domnului Uglea Mihail, procuror Secţie în cadrul Procuraturii Generale, cu Diploma de Onoare a Procuraturii de categoria I.

Prin Hotărîrea nr.12-151/14 din 20 august 2014, examinând chestiunea cu privire la încurajarea unor procurori pentru îndeplinirea exemplară a obligaţiilor de serviciu, iniţiativă şi operativitate, cu prilejul aniversării a XXIII-a de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General încurajarea domnului Uglea Mihail, procuror secţie în cadrul Procuraturii Generale, cu Medalia “Pentru serviciul impecabil” Clasa III.

DISTINCȚII
Pentru îndeplinirea exemplară a obligaţiilor de serviciu, iniţiativă şi operativitate, cu prilejul aniversării a XXIV-a de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova, Consiliului Superior al Procurorilor prin Hotărîrea nr.12-203/15 din 10 septembrie 2015, a propus Procurorului General încurajarea domnului Uglea Mihail, procuror Secţie în cadrul Procuraturii Generale, cu Diploma de Onoare a Procuraturii de categoria I.

Prin Hotărîrea nr.12-151/14 din 20 august 2014, examinând chestiunea cu privire la încurajarea unor procurori pentru îndeplinirea exemplară a obligaţiilor de serviciu, iniţiativă şi operativitate, cu prilejul aniversării a XXIII-a de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General încurajarea domnului Uglea Mihail, procuror secţie în cadrul Procuraturii Generale, cu Medalia “Pentru serviciul impecabil” Clasa III.

Hotărîrea nr.12-151/14 din 20 august 2014

Hotărîrea nr.12-203/15 din 10 septembrie 2015

La 28.02.2013 a fost intentată procedura disciplinară în privinţa procurorului în secţia investigaţii financiar economice Mihai Uglea, procurorului Gh.Pîrlii, şefadjunct al secţiei investigaţii financiar economice şi procurorului Alexandru Nichita, şef al secţiei investigaţii financiar economice conform art.61 lit.a) din Legea cu privire la Procuratură, pentru îndeplinirea necorespinzătoare a obligaţiilor de serviciu la investigarea cauzei penale pornite conform art.328 alin.(3) lit.b) Cod penal, pe faptul introducerii de către persoane cu înaltă funcţie de răspundere în Legea nr.176 din 15.07.2010 a mai multor modificări şi completări la Legea privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător, fapt care a prejudiciat grav interesele statului. Potrivit hotărârii Colegiului disciplinar din 10.06.13 s-a dispus încheierea procedurii disciplinare conform art.125 alin.(2) lit.a) din Legea cu privire la Procuratură din lipsa temeiului de tragere la răspundere disciplinară. Prin Hotărîrea nr.12-182/13 din 23 iulie 2013, Consiliul Superior al Procurorilor a validat Hotărîrea Colegiului disciplinar din 10.06.2013.

La 28.02.2013 a fost intentată procedura disciplinară în privinţa procurorului în secţia investigaţii financiar economice Mihai Uglea, procurorului Gh.Pîrlii, şefadjunct al secţiei investigaţii financiar economice şi procurorului Alexandru Nichita, şef al secţiei investigaţii financiar economice conform art.61 lit.a) din Legea cu privire la Procuratură, pentru îndeplinirea necorespinzătoare a obligaţiilor de serviciu la investigarea cauzei penale pornite conform art.328 alin.(3) lit.b) Cod penal, pe faptul introducerii de către persoane cu înaltă funcţie de răspundere în Legea nr.176 din 15.07.2010 a mai multor modificări şi completări la Legea privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător, fapt care a prejudiciat grav interesele statului. Potrivit hotărârii Colegiului disciplinar din 10.06.13 s-a dispus încheierea procedurii disciplinare conform art.125 alin.(2) lit.a) din Legea cu privire la Procuratură din lipsa temeiului de tragere la răspundere disciplinară. Prin Hotărîrea nr.12-182/13 din 23 iulie 2013, Consiliul Superior al Procurorilor a validat Hotărîrea Colegiului disciplinar din 10.06.2013.

Hotărîrea nr.12-182/13 din 23 iulie 2013

Știri
  • Pădurea Ţiganca, vechea-noua reşedinţă a clanului Voronin

    Deşi guver­na­rea comu­nistă a căzut, situ­a­ţia celor 696 ha de pădure de la Orhei, împre­j­mu­ită cu sârmă ghim­pată, e la fel de enig­ma­tică ca şi în 2007, când con­sta­ta­sem că Agenţia Mol­d­silva sem­nase un con­tract de arendă, vala­bil până în 2025, care pre­su­pu­nea exploa­ta­rea fon­du­lui fores­tier con­tra unei taxe anu­ale de 23 de lei pen­tru un hec­tar. Bene­fi­ci­ari erau Aso­ci­a­ţia obş­tească “Far” şi cetă­ţea­nul Ion Popescu.

    Când văzu­sem pen­tru prima dată cona­cul din pădu­rea Ţiganca, mă între­bam: “Din ce bani s-a con­struit, au fost insta­laţi piloni elec­trici, fiind ilu­mi­nat tra­seul? Din ce bani a fost con­struit lacul, fân­tâna arte­zi­ană, dru­mu­rile?”.

    Deşi guver­na­rea comu­nistă a căzut, situ­a­ţia celor 696 ha de pădure de la Orhei, împre­j­mu­ită cu sârmă ghim­pată, e la fel de enig­ma­tică ca şi în 2007, când con­sta­ta­sem că Agenţia Mol­d­silva sem­nase un con­tract de arendă, vala­bil până în 2025, care pre­su­pu­nea exploa­ta­rea fon­du­lui fores­tier con­tra unei taxe anu­ale de 23 de lei pen­tru un hec­tar. Bene­fi­ci­ari erau Aso­ci­a­ţia obş­tească “Far” şi cetă­ţea­nul Ion Popescu.

    Când văzu­sem pen­tru prima dată cona­cul din pădu­rea Ţiganca, mă între­bam: “Din ce bani s-a con­struit, au fost insta­laţi piloni elec­trici, fiind ilu­mi­nat tra­seul? Din ce bani a fost con­struit lacul, fân­tâna arte­zi­ană, dru­mu­rile?”.

    Mai multe voci decla­rau atunci că, în afa­cere, este impli­cat Oleg Voro­nin. Ulte­rior a fost medi­a­ti­zată o infor­ma­ţie ofi­ci­ală, din care aflam că stă­pâ­niii celor 696 de hec­tare de codri erau cei mai mari vână­tori, în frunte cu Vla­di­mir Voro­nin.

    Ast­fel, în spa­tele Aso­ci­a­ţiei “Far” şi a cetă­ţea­nu­lui Ion Popescu stă­teau mai mulţi “acţio­nari”: Micu­leţ, de la BMW, Chir­toacă, de la DAAC-Hermes, Vasile Tar­lev, Ana­tol Popu­şoi ş.a. Deloc întâm­plă­tor, aşa-zisa “ohra­nea­e­maia zona” de la Ţiganca fusese decla­rată teri­to­riu secret, acce­sul locu­i­to­ri­lor din satele înve­ci­nate, Tre­bu­jeni, Susleni, Molo­vata, Holer­cani, Oxin­tea, fiind limi­tat.

    La şedinţa Con­si­li­u­lui raio­nal Orhei din 2 august 2007, fiind sesi­zaţi de mai mulţi cotaşi că “porcii din pădure le dis­trug ogoa­rele”, am for­mat o comi­sie, pen­tru a exa­mina liti­gi­ile. Comi­sia era con­dusă de vice­preşe­din­tele raio­nu­lui, Ser­giu Mura­vschi, din ea făcând parte con­si­li­e­rii raio­nali Vale­riu Covaş, Mihai Tihon, Vla­di­mir Bobeică şi sub­sem­na­tul. Direc­to­rul între­prin­de­rii sil­vice din Orhei, V. Scu­tel­nic, ne-a aver­ti­zat “că nu-i de nasul nos­tru exa­mi­na­rea ata­rei pro­bleme”. De fapt, a avut drep­tate Scu­tel­nic, care este şi con­si­lier raio­nal din par­tea PCRM. După vizita noas­tră la cona­cul de la Ţiganca, şeful oco­lu­lui sil­vic, Ana­tol Urba­no­vici, a fost forţat să pără­sească can­to­nul, iar Vale­riu Covaş m-a pre­ve­nit că a aflat des­pre o “afa­cere mur­dară”, urzită con­tra noas­tră. Era vorba de pla­sa­rea unor dro­guri, arma­ment ori de orga­ni­za­rea unei mitu­iri. Covaş a pre­su­pus că ţinta voi fi eu, ca ini­ţi­a­tor al comi­siei. În scurt timp, am fost reţi­nut de poli­ţi­şti, fiindu-mi “depis­tate” în garaj o mină sub roata maşi­nii şi trei gren­ade într-un con­ge­la­tor.

    Pe par­curs, am orga­ni­zat câteva întâl­niri cu oame­nii din Tre­bu­jeni, con­sta­tând că porci­nele din pădure le dis­trug ogoa­rele. O comi­sie de la pri­mă­ria locală a docu­men­tat pagu­bele cota­şi­lor, esti­mând că aces­tea depă­şesc un milion de lei. Deo­a­rece majo­ri­ta­tea deţi­nă­to­ri­lor de tere­nuri agri­cole erau pen­sio­nari, s-a îna­in­tat un demers la pro­cu­ra­tură. Aceasta, con­form legii, ar fi tre­buit să acţio­neze în jude­cată stă­pâ­nii pădu­rii, dar nu a fost să fie. Pro­cu­ro­rii au depis­tat doar 15 porcine închise într-o voli­eră, iar des­pre nume­roa­sele porcine din pădure şi des­pre ogoa­rele dis­truse nu au adus vorba într-un răs­puns adre­sat preşe­din­te­lui raio­nu­lui, Andrei Globa.

    În 2008, odată cu numi­rea în post a comi­sa­ru­lui de poli­ţie V. Gră­di­naru, la Orhei s-a insta­u­rat o ade­vă­rată dic­ta­tură poli­ţie­nească. Nicio auto­ri­tate locală nu a îndrăz­nit să calce pe la Ţiganca, iar oame­nii din Tre­bu­jeni îşi apă­rau sin­guri ogoa­rele de inva­zia porci­ne­lor. Şi atunci nu au fost apă­raţi de oame­nii legii. Mai mult, Ilie Beţco şi Ale­xan­dru Balan au fost reţi­nuţi de poli­ţi­şti în timp ce ata­ca­seră un mis­treţ pe ogoa­rele lor. Ambii s-au ales cu dosare penale.

    În 2009, pri­mă­vara, actu­a­lul pro­cu­ror de Orhei, Vale­riu Smo­chină, a decis să se depla­seze la Ţiganca, dar paza nu i-a per­mis acce­sul. Erau ulti­mele zile ale guver­nă­rii comu­niste.

    După ple­ca­rea lui Voro­nin de la reşe­dinţa de la Con­driţa, tre­bu­je­ne­nii spun că toate bunu­rile de acolo au fost cărate la Ţiganca, iar mass-media a scris că fami­lia Voro­nin doreşte ca, în acest colţi­şor de rai, să-şi petreacă res­tul vieţii, deve­nind pe bune pro­pri­e­ta­rul pădu­rii.

    În decem­brie 2009, am adre­sat un demers preşe­din­te­lui inte­ri­mar al R. Mol­dova, M. Ghimpu, cerând să fie trase la răs­pun­dere per­soa­nele vino­vate de comi­te­rea fără­de­le­gi­lor din codrii Orhe­iu­lui: împre­j­mu­i­rea cu sârmă ghim­pată, dis­tru­ge­rea porţiu­ni­lor de pădure, înă­lţa­rea dife­ri­te­lor con­stru­cţii nea­u­to­ri­zate ş.a. Răs­pun­sul l-am pri­mit de la Pro­cu­ra­tura Gene­rală. Mihai Uglea, pro­cu­ror în Secţia inves­ti­ga­ţii financiar-economice şi pro­te­cţia drep­tu­ri­lor omu­lui, ne-a scris: “în urma con­tro­lu­lui, s-a con­sta­tat că Agenţia pen­tru Sil­vi­cul­tură Mol­d­silva, la 10 mar­tie 2008, a sem­nat cu Biotex-com SRL un con­tract de arendă a tere­nu­ri­lor din fon­dul fores­tier în sco­pul gos­po­dă­ri­rii cin­e­ge­tice (vână­to­rii), tere­nuri ce fac parte din pădu­rea Ţiganca şi Rot­unda, cu supra­faţa de 696,7 ha. Plata de arendă a fost sta­bi­lită de 315 lei/ha.

    Trans­mi­te­rea în arendă a fost efec­tu­ată de fac­tori de deci­zie ai Mol­d­silva cu încăl­ca­rea mai mul­tor acte nor­ma­tive ce regle­men­tează dome­niul dat, în con­se­cinţă, sta­tu­lui fiindu-i cau­zate daune în pro­porţii con­si­de­ra­bile. Pe acest fapt, Pro­cu­ra­tura Gene­rală a ini­ţiat o cauză penală, în baza art. 328, alin. 1, Cod Penal – exce­sul de putere. Con­co­mi­tent, a fost îna­in­tată la Cur­tea de Apel Eco­no­mică o cerere de che­mare în jude­cată pri­vind rezi­li­e­rea con­trac­tu­lui res­pec­tiv de arendă, pre­cum şi obli­ga­rea OCT Orhei de a anula înscri­e­rea din regis­trul bunu­ri­lor imo­bi­li­are a drep­tu­lui de arendă al “Biotex-com” SRL asu­pra lotu­ri­lor de teren în liti­giu”.

    Până în pre­zent, nu cunoa­ş­tem cum au fost rezi­li­ate con­trac­tele cu foş­tii stă­pâni, Aso­ci­a­ţia „Far” şi Ion Popescu, dar apa­ri­ţia Biotex-com SRL cores­punde zvo­nu­ri­lor că “mai marii” vână­tori ai Mol­do­vei au decis să-i doneze lui Voro­nin pădu­rea. La Camera Înre­gis­tră­rii de Stat am fost infor­maţi că Biotex-com are doi fon­da­tori, Mar­ga­reta Mal­coci şi Angela Scrip­caru. Prima deţine 85% din fon­dul sta­tu­tar şi este admi­nis­tra­toa­rea fir­mei, înre­gis­trată pe str. Mesa­ger, 5/2 din Chi­şi­nău. Ser­vi­ciul de tele­co­mu­ni­ca­ţii nu deţine date des­pre o ast­fel de firmă pe adresa res­pec­tivă.

    Pare inte­re­sant şi fap­tul că nici­u­nul din­tre nume­roa­sele obiecte con­stru­ite în pădu­rea Ţiganca nu a fost dat în exploa­tare, iar arhi­tec­tul de Orhei, Ion Pla­ton, nu deţine infor­ma­ţii des­pre eli­be­ra­rea vre­u­nei auto­ri­za­ţii de con­stru­cţii.

    Zilele tre­cute, la Cur­tea de Con­turi a fost pre­zen­tat un raport al Depar­ta­men­tu­lui de audit des­pre situ­a­ţia din sil­vi­cul­tură. În raport se arată că arenda fon­du­lui fores­tier de către Biotex-com SRL a fost făcută, la 10 mar­tie 2008, “netrans­pa­rent, fără orga­ni­za­rea şi efec­tu­a­rea unei lici­ta­ţii publice. Nu s-au inven­ta­riat nici con­stru­cţi­ile edi­fi­cate ante­rior de un alt aren­daş, “Ton” SRL, bazi­nul cu supra­faţa de un hec­tar şi “Casa vână­to­ru­lui”.

    În urma audi­tu­lui, am mai aflat că, la 28 decem­brie, cei de la “Ton” au rezi­liat con­trac­tul înche­iat pe un ter­men de 29 de ani, ca a doua zi să fie sem­nat un acord cu cei de la “Far” şi cu Ion Popescu. Cur­tea de Con­turi a sta­bi­lit că, după rezi­li­e­rea con­trac­tu­lui, în sep­tem­brie 2007, SRL “Ton” a comer­ci­a­li­zat către Biotex-com, care încă nu era stă­pân al pădu­rii, valori mate­ri­ale în sumă de 360 mii de lei, inclu­siv bazi­nul acva­tic în valoare de 12,1 mii lei, fără docu­mente ce ar con­firma drep­tul de pro­pri­e­tate. De fapt, acest Biotex-com, după cum reiese din raport, a pro­iec­tat şi a con­struit cona­cul boie­resc încă în 2005, doar printr-un acord fără număr şi dată al direc­to­ru­lui ÎS Orhei, V. Scu­tel­nic. Tot în mod nele­gi­tim, pri­ma­rul comu­nei Tre­bu­jeni a eli­be­rat pen­tru con­stru­cţia cona­cu­lui auto­ri­za­ţi­ile nece­sare, docu­mente anu­late prin deci­zia con­si­li­e­ri­lor locali la 4 febru­a­rie 2010.

    Mai mulţi tre­bu­je­neni sunt indig­naţi de fap­tul că loca­li­ta­tea lor nu este gazi­fi­cată, pe când doar la 3 km de sat, în pădu­rea Ţiganca, încă în 2006, a fost montat un gazo­duct finanţat din inves­ti­ţi­ile capi­tale ale buge­tu­lui repu­bli­can. Antre­pre­nor gene­ral a fost SRL “Ialo­veni Gaz”, iar lucră­rile au fost efec­tu­ate de “Dubăsari-Coşniţa Gaz”. Suma inves­ti­ţi­i­lor capi­tale de stat, alo­cate pen­tru dezvol­ta­rea infras­truc­tu­rii din pădu­rea Ţiganca, rămâne un secret al vechii guver­nări. Se ştie însă că, acum 3 ani, apa se pompa la Ţiganca, printr-o con­ductă a sta­tu­lui, toc­mai de la Holer­cani. Când s-a acu­mu­lat o dato­rie de circa 3 mil. de lei pen­tru ener­gia elec­trică, aceasta a fost achi­tată de stat.

    Ani la rând, de mai multe dato­rii faţă de buget a fost “amnis­ti­ată” ÎS Orhei. După cum ne-a rela­tat proas­pă­tul director-interimar al între­prin­de­rii, Nico­lae Stre­che, actu­al­mente toate con­tu­rile ban­care sunt blo­cate, deo­a­rece s-a creat o dato­rie de 4 mil. de lei faţă de buget. În opi­nia sa, pe aceşti bani, la Ţiganca s-au înă­lţat mai multe gos­po­dă­rii auxi­li­are: grajd pen­tru cai, depo­zit, sub­sol, moară, căsuţe pen­tru odihnă, cup­tor pen­tru fri­gă­rui, alte aca­re­turi care, la 1 iunie 2009, au fost trans­mise în chi­rie către Biotex-com, fiind sta­bi­lită o plată lunară de doar 6 mii de lei. Audi­tul a sta­bi­lit selec­tiv o uti­li­zare ine­fi­cientă a resur­se­lor finan­ci­are de către fosta admi­nis­tra­ţie a ÎS Orhei, în sumă de 731,9 mii lei.

    Zilele tre­cute, comi­sia Con­si­li­u­lui raio­nal Orhei s-a depla­sat la sec­to­rul fores­tier Ţiganca, făcând încon­ju­rul tere­nu­ri­lor “aren­date”. Ţinând calea înspre Susleni, comi­sia a con­sta­tat că cele 696,7 ha ofi­ci­a­li­zate în con­tract sunt, în rea­li­tate, mult mai multe, după sârma ghim­pată fiind închise dru­muri de acces, porţiuni de tere­nuri agri­cole, aca­pa­rate sau cum­pă­rate de la cotaşi. La hota­rul cu raio­nul Cri­u­leni, au apă­rut noi sec­toare de pământ ara­bil, împre­j­mu­ite cu sârmă ghim­pată, pe care se văd con­stru­cţii simi­lare celor de la Ţiganca. În mij­lo­cul câm­pu­ri­lor, sunt insta­late indi­ca­toare ruti­ere, iar un local­nic spune că, pe la finele anu­lui 2008, o maşină a vână­to­ri­lor aleşi, după un chef, a luat-o razna prin ogoare, încur­când dru­mul.

    De-a lun­gul pădu­rii am obser­vat turme de mis­treţi care, spe­ri­aţi, fugeau de oameni.

    Toate porţile de la pădure erau încu­iate cu lacăte, în timp ce sârma ghim­pată, pe unele porţiuni, cedase sub pute­rea mis­treţi­lor, fiind obser­vate cărări de copite ducând spre cotele oame­ni­lor. Con­sta­tăm că, dacă lucru­rile nu se schimbă, zeci de hec­tare de tere­nuri agri­cole vor fi dis­truse de săl­bă­tă­ciu­nile din pădure.

    Lângă aşa-zisa casă a vână­to­ri­lor am des­co­pe­rit cu totul alt tablou decât cel văzut acum 3 ani. Iazul şi cona­cul au fost rea­me­na­jate. A apă­rut şi o cas­cadă impro­vi­zată, mai multe edi­fi­cii pen­tru petre­ceri, căsuţe auxi­li­are de odihnă. S-a mai con­struit încă un iaz, voli­ere pen­tru fazani, păsări de casă, chiar şi una pen­tru pur­cei, unde un mis­treţ închis era în aştep­ta­rea mari­lor vână­tori. În deal a apă­rut o fân­tână arte­zi­ană modernă.

    Acolo, de noi s-au apro­piat doi tineri bine făcuţi, pur­tând uni­forme kaki. Ei şi-au expri­mat nemulţu­mi­rea în legă­tură cu apa­ri­ţia noas­tră. Unul a zis că e Ion, pădu­ra­rul, iar al doi­lea – poli­ţist în deta­şa­men­tul de pază “Ful­ger”.

    Am ple­cat de la Ţiganca cu gân­dul că pro­pu­ne­rea ca pen­siu­nea de la Ţiganca să fie trans­for­mată într-un cen­tru de rea­bi­li­tare a foş­ti­lor com­ba­tanţi, făcută la 2 mar­tie curent, de ziua come­mo­ră­rii ero­i­lor căzuţi în răz­bo­iul moldo-rus din 1991 — 1992, ar tre­bui rea­li­zată. Până atunci, însă, pro­cu­ro­rii ar tre­bui să ni-i pre­zinte pe ade­vă­ra­ţii stă­pâni ai codri­lor de la Orhei.
    sursa: zdg.md

LASĂ UN COMENTARIU