Știri

• Salariile, achizițiile și donațiile procurorilor șefi în 2019

  Pe parcursul anului 2019, conducerea Procuraturii Generale (PG), șefii Procuraturii Anticorupție (PA), Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) și Procuraturii mun. Chișinău au ridicat salarii de peste 20 de mii de lei, au primit donații și au cumpărat mașini. Ziarul de Gardă a făcut o radiografie a declarațiilor de avere și interese pentru anul 2019 ale procurorilor […]

  Citiţi mai departe

  Pe parcursul anului 2019, conducerea Procuraturii Generale (PG), șefii Procuraturii Anticorupție (PA), Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) și Procuraturii mun. Chișinău au ridicat salarii de peste 20 de mii de lei, au primit donații și au cumpărat mașini.

  Ziarul de Gardă a făcut o radiografie a declarațiilor de avere și interese pentru anul 2019 ale procurorilor șefi și oferă detalii despre veniturile și tranzacțiile făcute de aceștia.

  Procurorul general al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo a fost remunerat în prima lună (decembrie 2019) de activitate la PG cu 1 659 de lei.

  Înainte de a fi numit în funcție însă, Stoianoglo a fost angajat al organizației non-guvernamentale CMI Finlanda – Crisis Management Initiative, cu sediul la Helsinki, unde a ridicat un salariu de peste jumătate de milion de lei în 2019 – 557 379 de lei.

  Familia procurorului general al R. Moldova deține în proprietate două imobile, un apartament de 161 de metri pătrați – în valoare de 942 047 de lei și un alt imobil de 60 de metri pătrați în valoare de 844 000 de lei.

  Potrivit documentului, familia Stoianoglo este proprietara a două mașini, un Hyundai Tucson fabricat în 2017 și cumpărat în același an cu 350 de mii de lei și un Mitsubishi Outlander fabricat în 2005, cumpărat în 2007 cu 80 de mii de lei.

  La momentul completării actului de avere și interese pentru 2019, familia Stoianoglo deținea în conturile bancare 10 520 de euro și 24 919 lei.

  Ruslan Popov, unul dintre cei mai avuți adjuncți ai procurorului general, care locuiește într-un imobil de „milioane” din Mileştii Mici, Ialoveni, și deține două mașini Hyundai fabricate și cumpărate în 2017, a vândut în 2019, cu 850 mii de lei, un apartament de peste 122 m.p., situat în blocurile de pe str. Melestiu din capitală, construite special pentru angajații procuraturii.

  Anul trecut, Ruslan Popov a ridicat lunar un salariu de 22 de mii de lei (339 477 de lei pentru întreg anul) la Procuratura Generală. Alte 78 de mii de lei procurorul le-a obținut drept salariu și remunerare la Institutul Național al Justiției, Universitatea de Stat din Moldova și Centrul „La Strada”. Pe parcursul anului trecut, Ruslan Popov a avut mai multe deplasări peste hotare, în România, Serbia și Spania, pentru care a primit diurne în valoare totală de circa 76 de mii de lei.

  Tot anul trecut adjunctul procurorului general indică că i-a împrumutat tatălui său un milion de lei, bani pe care acesta ar urma să-i întoarcă fără dobândă peste 20 de ani, în 2040.

  Între timp, din 2014 și 2016, Iulia Popov, soția procurorului, are două datorii în sumă totală de 15 mii de euro către părinții săi, Ion (decedat între timp) și Pelaghia Oprea. Banii ar trebui rambursați până în 2034, respectiv, 2036.

  În declarația sa de avere nu se regăsesc cele peste 8 hectare agricole cumpărate de familia procurorului la începutul anului trecut.

  Ceilalți doi adjuncți ai procurorului general, Mircea Roșioru și Iurie Perevoznic, nu au făcut anul trecut vreo tranzacție de cumpărare sau vânzare. Mircea Roșioru a fost remunerat în 2019 cu 37 de mii de lei lunar la PG, iar Iurie Perevoznic, cu 97 386 de lei pentru acitvitatea între iulie-decembrie în cadrul Inspecției Judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii și cu 16 055 de lei pentru activitatea până în iulie la AO Centrul de Drept al Femeilor.

  Veniturile de milioane ale șefului interimar al PA

  Din 11 decembrie 2019 șef interimar la Procuratura Anticorupție este Serghei Gavajuc, care anterior a exercitat funcția de adjunct interimar al procurorului-șef al PA, șef al Oficiului Nord. 

  Potrivit declarației de avere și interese personale pentru anul 2019, Gavajuc a ridicat de la Procuratură un salariu de 353 de mii de lei. Acesta a fost remunerat și cu 21 943 de lei pentru activitatea la Universitatea de Stat „Alecu Russo”.

  Soția procurorului a contribuit în 2019 cu aproape jumătate de milion de lei la bugetul familiei, drept onorariu pentru activitatea în Cabinetul avocatului „Stela Gavajuc”.

  Familia a obținut anul trecut 600 de mii de lei după înstrăinarea firmei „Elecanplus” SRL și 500 de mii de lei din darea în locațiunea a unor spații.

  Familia procurorului deține două terenuri intravilane, un apartament, o casă de locuit de 107 m2, dar și alte două averi imobile.

  Procurorul mai declară și două automobile: o Skoda procurată în 2016 cu o valoare de 90 de mii de lei și un Mercedes procurat în 2018, cu o valoare de 150 de mii de lei.

  La momentul completării actului de avere și interese, Serghei Gavajuc avea în conturile bancare 413 mii de lei, iar soția acestuia – 722 de mii de lei.

  Eduard Varzar, adjunct al șefului PA, a avut în 2019 un venit salarial de peste 331 de mii de lei și a obținut 150 de mii de lei din vânzarea unui automobil Toyota Prius fabricat în 2010.
  Ion Munteanu, declară doar venituri salariale în 2019, de 28 de mii de lei lunar. Salariul de procuror-șef al Procuraturii Cantemir și cea de adjunct la PA, 23 de mii de lei lunar, constituie și unica sursă de venit a lui Adrian Procoavă.

  Un alt adjunct al șefiei PA, Marcel Dumbrăvan a vândut anul trecut cu 6 mii de lei un Renault Scenic fabricat în 2004 și a achiziționat un automobil de aceeași marcă, doar că fabricat în 2015, pentru care a plătit 185 de mii de lei. Dumbrăvan a avut venituri salariale de 331 de mii de lei în 2019.

  Cel de-al cincilea adjunct al PA, Vladislav Cojocaru, șef Procuraturii Căușeni, se numără printre procurorii care anul trecut au primit donații. Acesta trece în actul de avere donații de 5 700 de euro de la Vera Morosanu și 4 900 USD de la Veronica Morosan. Anul trecut, procurorul a vândut trei terenuri cu 35 de mii de lei, și a achiziționat cu 50 de mii de lei jumătate dintr-un teren intravilan. Acesta a avut un venit salarial lunar mediu de 23 de mii de lei.

  De altfel, mai mulți procurori anticorupție au avut donații în 2019. Procurorul Eugen Balan și soția sa au avut donații de 200 de mii de lei de la părinții acestora. Familia a vândut un BMW cu 9 mii de euro și a cumpărat un Audi A 6, fabricat în 2015, cu 25 500 de euro. Donație de 10 mii de lei de la părinți a avut și procurorul anticorupție Andrei Balan, iar procurorul Mihail Ivanov declară că pe parcursul anului trecut la zilele de naștere ale membrilor familiei a obținut o mie de euro și cinci mii de lei. Un alt procuror anticorupție, Vitalie Ivanov declară 5 mii de euro și și cotă parte dintr-un apartament din Chișinău drept donații de la părinții săi și ai soției. Cu donații de 6 mii de euro s-a ales și Octavian Iachimovschi unul dintre procurorii care conduce grupul de urmărire penală din dosarul penal privind frauda bancară. Procurorul susține că banii au fost donați în cadrul unui eveniment de familie, cumetrie. Octavian Iachimovschi a avut anul trecut și un venit de 16 500 de euro din înstrăinarea unui apartament. Pentru activitatea la PG, acesta a fost remunerat cu un salariu lunar de 25 de mii de lei.

  Șeful interimar PCCOCS nu a completat declarația de avere

  Din decembrie, șef interimar la Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale este Ion Caracuian.

  Pe pagina web a Autorității Naționale de Integritate (ANI) nu am găsit declarația de avere a acestuia. Contactat, Ion Caracuian spune că nu a completat încă declarația, deoarece activează prin cumul în mai multe locuri și nu a reușit să adune toate actele în situația în care mai multe instituții nu funcționează în această perioadă. Șeful interimar al PCCOCS susține că perioada depunerii actelor a fost prelungită în legătură cu situația de urgență. Reprezentantul ANI, Victor Moloșag, neagă însă această informație și precizează că termenul-limită de depunere a actelor a fost 31 martie 2020.

  Conform declarației pentru 2018, familia Caracuian deține în proprietate o casă, un apartament, două averi imobile, două terenuri agricole și unul intravilan – toate obținute în baza contractelor de donație sau de moștenitor. În 2000, Ion Caracuian Primăria comunei Sângera i-a oferit omului legii un teren pentru construcție.

  Familia Caracuian conduce un Nissan, fabricat în 2002, pentru care în 2012 procurorul afirmă că a plătit 10 mii de lei.

  La fel ca la PA, PCCOCS are cinci procurori-șefi adjuncți.

  Unul dintre aceștia, Aurel Ciocan declară donații de 28 de mii de euro obținuți în 2019 la un eveniment de familie, mai exact la nuntă, dar și 92 de mii de lei din vânzarea unui automobil de model Skoda Octavia fabricat în 2006. Procurorul a avut un salariu mediu lunar de 19 mii de lei anul trecut.

  De donații a beneficiat în 2019 și un alt adjunct, interimar, al PCCOCS, Roman Dorogan. Pe lângă salariul lunar de peste 18 mii de lei, acesta a primit și o donație de 30 de mii de lei de la părinții săi.

  Adjunctul Taras Patraman a vândut mașina de model Volkswagen Golf fabricată în 2009 la același preț la care în 2017 declara că a cumpărat-o, 10 mii de lei. Patraman, care a ridicat lunar un salariu de peste 30 de mii de lei, a contractat un credit de 100 de mii de lei în 2019, cu o rată a dobânzii de 7%. Banii urmează a fi întorși până în 2022.

  Oleg Baciu, un alt adjunct al procurorului-șef al PCCOCS, a devenit în 2019 posesorul unei mașini Skoda Superb, fabricată, la fel, în 2019. Procurorul spune că deține mașina în baza unor „contracte translative de posesie şi de folosinţă” și că aceasta are o valoare de 37 650 de euro.

  În baza unor acte similare, procurorul deține din 2016 și un autoturism Hyundai, fabricat la fel în 2016. Procurorul, cu salariu lunar de 29 de mii de lei, are, din 2018, o datorie de 600 de mii de lei către BC Moldindconbank SA. Creditul e scadent în 2028 și are o rată a dobânzii de 5%. Oleg Baciu are și două datorii în sumă totală de 35 de mii de euro către două persoane fizice, pe care trebuie să întoarcă până în 2023 și 2025.

  Fără schimbări în ultimii ani este declarația de avere a Lucreției Zaharia, adjunctă a șefului PCCOCS din 2017. Unicul venit al acesteia în 2019 este salariul de 350 de mii de lei, ceea ce-i asigură un venit mediu lunar de 29 de mii de lei.

  Și procurorii PCCOCS s-au bucurat de donații în 2019. Petrușca Sergiu a primit o donație de 2 mii de euro de la Elena Petrușca, iar procurora Mariana Cazacu declară 212 mii de lei – bani oferiți în cadrul unui eveniment de familie – cumetrie. Familia procurorei Cazacu a vândut anul trecut un apartament cu 10 620 de euro și a făcut cumpărături de aproape un milion de lei, achiziționând un apartament de 73 m.p. și o mașină Lexus CT 200H fabricat în 2013. Procurorul Denis Rotaru declară 100 de mii de lei drept bani primiți de la rude în cadrul unui eveniment de familie – botez.

  Veniturile declarate de șefii Procuraturii mun. Chișinău

  Oleg Afanasii, procuror-șef al Secției Control al Activității Speciale de Investigații și Asigurarea Regimului Secret al Procuraturii Generale, exercită de aproape o lună interimatul funcției de șef al Procuraturii Chișinău, după ce Ștefan Șaptefraț și-a dat demisia, la doar o săptămână distanță după ce Ziarul de Gardă a publicat investigația „Cum să devii milionar prin împrumuturi nerambursate și promisiuni ilegale neonorate. În rolul principal — fiul procurorului-șef al Capitalei”. 

  Oleg Afanasii nu a făcut nicio achiziție în ultimii cinci ani. Acesta raportează un salariu lunar de 30 de mii de lei pentru 2019. Noul șef interimar al Procuraturii mun. Chișinău are în proprietate o casă de 133 de m.p., un garaj și o altă avere imobilă, un teren intravilan și două terenuri agricole. Toate aceste aceste bunuri procurorul susține că le deține în baza unor contracte de donații. Din 2014, Oleg Afanasii conduce un Mercedes 320 CDI fabricat în 2006, pe care l-a cumpărat cu 195 de mii de lei.

  Salariul, de 28 de mii de lei, a fost și unica sursă de venit anul trecut pentru adjunctul interimar al Procuraturii Chișinău, Mihai Pascal, numit în funcție, la fel ca Oleg Afanasii, acum o lună.

  Și un alt adjunct, Dumitru Robu, fost procuror general interimar al R. Moldova între iulie-decembrie 2019, declară venituri doar din salariu. Acesta a fost remunerat la Procuratura Generală cu peste 25 de mii de lei lunar.

  Al treilea șef adjunct al Procuraturii Chișinău, Adrian Popenco, a vândut cu jumătate de milion de lei un automobil de model Mercedes E250 CDI fabricat în 2015. Anul trecut, Popenco declara că mașina o conduce din 2018 și că are o valoare de 330 de mii de lei. Procurorul a avut un salariu de peste 17 mii de lei lunar.

  Eduard Maşnic, şeful Oficiului Buiucani și adjunct al procurorului Chişinăului, a avut venituri din salariu de 255 de mii de lei. Soția acestuia, angajată a companiei de construcții „ExFactor-Grup” SRL, a avut un salariu de 240 de mii de lei în 2019.

  Roman Eremciuc, alt adjunct al Procuraturii mun. Chişinău, şeful Oficiului Centru, a primit, din salariu, 249 mii de lei. Acesta, la fel ca în anii trecuți, se bucură de donații în partea familiei. În 2019, spre exemplu, procurorul raportează venituri de 70 de mii de lei în cadrul unui eveniment de familie. Alte 20 de mii de lei, Roman Eremciuc le-a obținut din vânzarea unui bun imobil.

  Marcel Cimbir, şeful Oficiului Botanica al Procuraturii Chişinău, a avut, din salariu, venituri de 249 mii de lei.

  Igor Popa, şef al Oficiului Ciocana al Procuraturii Chişinău din decembrie 2019, este fost adjunct al ex-procurorului general Eduard Harujen și al ex-procurorului general interimar Dumitru Robu. Igor Popa trece în actul de avere o remunerare de 417 de mii de lei în în aceste funcții pe parcursul anului trecut, adică un salariu mediu 34 de mii de lei lunar.

  Din 2019, Corneliu Bratunov, adjunctul șefului procurorului de Chişinău şi şeful Oficiului Râşcani al instituţiei, conduce o mașină Volvo XC 90, fabricată în 2014, despre care afirmă că nu-i aparține în proprietate. În decembrie însă, acesta a vândut cu 120 de mii de lei un Hyundai, fabricat în 2011, automobil despre care în declarația pentru 2018 procurorul declara că are o valoare de 10 mii de lei. 

  Anul trecut, Corneliu Bratunov spune că a împrumutat tatălui său 6 mii de euro fără dobândă și că a primit donații de 250 de euro de la Igor Grigoriev, fratele soției sale. Acestuia, de altfel, până în 2021, familia Bratunov urmează să-i întoarcă o datorie de 5 mii de euro. Șeful oficiului Ciocana al Procuraturii Chișinău a avut în 2019 un salariu de 255 de mii de lei.

  Sursa: zdg.md

• Donații și proprietăți de bănuți: Cum se descurcă procurorii de la PCCOCS

  Cei mai mulți  procurori din Procuratura pentru Combaterea Crimei Orrganizate și Cazuri Speciale(PCCOCS) dețin în proprietate imobile luxoase și mașini scumpe, prețul cărora de cele mai multe ori nu este acoperit de veniturile declarate legal. Pentru a-și putea încadra proprietățile în limitele veniturilor declarate oficial, unii din angajații de la PCCOCS recurg la diferite șiretlicuri, indicând donații din partea rudelor […]

  Citiţi mai departe

  Cei mai mulți  procurori din Procuratura pentru Combaterea Crimei Orrganizate și Cazuri Speciale(PCCOCS) dețin în proprietate imobile luxoase și mașini scumpe, prețul cărora de cele mai multe ori nu este acoperit de veniturile declarate legal. Pentru a-și putea încadra proprietățile în limitele veniturilor declarate oficial, unii din angajații de la PCCOCS recurg la diferite șiretlicuri, indicând donații din partea rudelor sau diminuând considerabil prețul bunurilor deținute.

  Oleg Baciu este șef-adjunct al oficiului Nord PCCOCS începând cu 15 octombrie 2018, anterior activând timp de 7 ani în Procuratura municipiului Chișinău. Soția procurorului, Corina Baciu, deține în propretate 25 la sută din acțiunile Companiei de transporturi Vasoltrans SRL, cu valoarea de 354 mii 591 de lei. Firma prestează servicii de transport rutier de mărfuri, transport rutier contra cost, servicii de expediere și transport, activități de testare și analize tehnice. Corina Baciu este și administratoarea companiei, funcție pentru care în 2018 a fost remunerată cu 61,1 mii de lei.

  Oleg Baciu deține un Mercedes și un Hyundai, care i-au fost oferite de noi în folosință gratută în 2015 și respectiv în 2016.

  În 2013, Oleg Baciu a împrumutat fără   dobândă 20 de mii de euro de la un cunoscut de al său, pe care urmează să-i restituie până în 2025. În 2018, procurorul a luat un alt împrumut, de la o persoană fizică, la fel fără dobândă, de 15 mii de euro, pe care urmează să-l restituie până în 2023.

  Cel de al treilea împrumut, de 600 de mii de lei, cu dobânda anuală de 5 %, omul legii l-a contractat de la Moldincombank și urmează să-l restituie până în 2028.

  Nadejda Barbalat lucrează în PCCOCS din august 2018, anterior activând timp de 10 ani în calitate de procuror în sectorul Botanica al Capitalei. Împreună cu soțul, Sergiu Vasiliu care la fel, este procuror, au avut în 2018 un salariu de 656,7 mii de lei. Familia de procurori deține în proprietate o casă de locuit cu suprafața de 105 metri pătrați, evaluată la 42,5 mii de lei și 3 apartamente.

  Procurora a mai raportat și două automobile, Honda CRV, fabricată în 1998, de 60 de mii de lei, și BMW520i, din 1992, de 12 mii de lei.

  În 2013, procurorii Barbalat și Vasiliu au contractat câte 270 de mii de lei de la Moldova Agroindbank, pe care trebuie să-i restituie până în 2023 cu o dobândă de 11 la sută pe an.

  Tudor Bordan a activat până în vara lui 2017 la Procuratura din Strășeni. În același an, omul legii și-a procurat în Chișinău un apartamrnt de 53,3 metri pătrați, pentru care a achitat 338,3 mii de lei. În acelați an, omul legii și-a procurat un automobil de model Honda, cu o vechime de 9 ani, pentru care ar fi achitat 10 mii de lei.

  Omul legii a beneficiat de donații de 2950 de lei și de 35 de mii de lei. Tot în 2017, procurorul s-a împrumutat cu 235 de mii de lei de la Moldincombank, credit pe care urmează să-l ramburseze până în 2022.

  Ion Caracuian asigură din decembrie 2019 interimatul funcției de procuror-șef al PCCOCS, până atunci fiind șef al Secției Combaterea Torturii a Procuraturii Generale.

  Omul legii deține în proprietate un teren pentru construcție, oferit de către Primăria comunei Sângera, iar în 2004 a moștenit încă un teren pentru construcții cu suprafața de 17 ari. Tot în 2004, familia Caracuian a mai moștenit o casă de locuit de 94,4 metri pătrați și un apartament.

  În 2012, familia procurorului și-a procurat un automobil Nissan, fabricat în 2002, pentru care ar fi achitat 10 mii de lei.

  Mariana Cazacu și-a început cariera în Procuratura municipiului Chișinău, iat inainte de a ajunge să lucreze în PCCOCS s-a aflat în concediu pentru îngrijirea copilului.

  Familia procurorei deține în proprietate, din septembrie 2016, un apartm,ent de 63,5 metri pătrași, evaluat 32,7 mii de euro.

  În 2018, familia și-a procurat un autoturism de model Skoda Superb, pentru care ar fi achitat 10 mii de lei.

  Maxim Gropa este procuror în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, începând cu 1 august 2016. Până la reformarea Procuraturii, a fost procuror în Secţia exercitare a urmăririi penale în cauze de criminalitate organizată şi excepţionale din cadrul Procuraturii Generale. Maxim Gropa este nașul de cununie al procurorului general-adjunct, Mircea Roșioru.

  Gropa a ajuns în atenția presei cu dosarul pornit pe numele autorității criminale Vladimir Moscalciuc, alias Makena, finalizat în 2012, cu condamnarea la ani grei ai lui Moscalciuc și încă a cinci complici din gruparea sa. În acest dosar au fost puși sub învinuire și 15 angajați din sistemul penitenciar. Ana Ursachi, avocata unor persoane implicate în dosar, nota că acuzarea celor 15 angajați din cadrul DIP era de fapt o răzbunare personală a procurorului Maxim Gropa, care nu era coordonată cu conducerea superioară a Procuraturii Generale.

  Potrivit declarației de avere pentru anul 2018, procurorul Gropa, care are un salariu lunar de 27,7 mii de lei, pare să ducă un trai modest. Omul legii a declarat a patra parte dintr-un apartament de 70 de metri pătrați și un automobil Opel Zafira, produs în 2005, procurat în 2010 cu doar trei mii de lei.

   Ion Lozovanua venit la PCCOCS după o carieră de 7 ani în Procuratura din Telenești. Dacă e să judecăm după Declarația de avere, omul legii pare să nu aibă nici casă, nici masă. În schimb, acesta deține în posesie gratuită, din 2018, o mașină Skoda Octavia, fabricată în 2010. Omul legii a mai raportat și o datorie fe 780 de mii de lei, scadendă în 2023.

  În noiembrie 2015, familia procurorei Ina Malai a intrat în posesia unei vile cu suprafața de pste 90 de meri pătrați, care ar costa 160 de mii de lei. Un an mai târziu, familia procurorei a achiziționat un spațiu de peste 63 de metri pătrați.

  Tot 2016, Ina Malai și soțul ei și-au procurat cu 411 mii lei un automobil de model Honda CRV. În 2018, familia își mai procură, 420 de mii de lei, o mașină de model Toyota Land Cruiser Prado, fabricată în 2018.

  Ina Malai a raportat și trei împrumuturi ale soțului, în sumă totală de 33 de mii de euro.

  Procurorul Maxim Motânga locuiește într-o casă cu suprafața de 159,7 metri pătrați care ar costa 86,4 mii de lei.

  Omul legii nu a declarat niciun mijloc de transport. Acesta a fost însă surprins de mai muuulllte ori venind la serviciu cu o mașină de teren de model Nissan, având în seria de înmatriculare inițialele numelui său.

  Procurorul Taras Patraman pare să fie unul din cei mai săraci procurori din PCCCOCS. Acesta nu declară bunuri imobile. Unica sa avere este un Volkswagen Golf, fabricat în 2009, pe care l-a procurat în 2017 cu 10 mii de lei.

  În același timp, omul legii are de achitat până în 2021, un credit de 100 de mii de lei  pe care l-a contractat în 2018 de la Moldova Agroindbank, cu rata lunară a dobânzii de 7 la sută.

  Procurorul Dumitru Raileanu, la fel, nu are încă casa sa proprie și locuiește cu familia, începând cu anul 2012,  într-un apartament de 93 de metri pătrați care i-ar fi fost dat în folosință gratuită. În 2018, omul legii a mai fost ajutat și de rude, cu 3 mii de euro.

  În schimb, familia procurorului a reușit să-și procure două mașini. În 2015, a fost procurată cu 120 de mii icat în 2006, cu 90 de mii de lei.

  În 2018, Dumitru Raileanu a luat un credit de 150 de mii de lei, cu rata anuală de 10 la sută, scadent în 2021.

  Procurorul Sergiu Roșu a reușit să-și procure cu 20 de mii de lei două mașini. Omul legii declară un camion Mercedes Vito, din 2003, procurat în 2015 cu 10 mii de lei. Alți 10 mii de lei Sergiu Roșu i-a cheltuit în 2016 pentru un automobil Volkswagen Touareg, fabricat în 2005.

  În 2014, procurorului Roșu i-a reușit o altă achiziție avantajoasă. Și-a cumpărat un apartament de 52 de metri pătrați cu 267,8 mii de lei, cca 13,7 mii de euro.

  Procurorul Roman Rusu a reușit în ultimii ani mai multe achiziții de invidiat. În 2014, omul legii și-a procurat cu aproape jumătate de million de lei un apartament de 78,2 metri pătrați.

  În 2016, omul legii își mai cumpără un apartament, de 63 metri pătrați, cu 403,3 mii lei.

  Tot în 2016, Rusu devine posesorul unui automobil Skoda, fabricat în 2009, evaluat la 7 mii de euro.

  Peste doi ani, omul legii își mai cumpără o mașină, un Hyundai nou-nouț, care a costat 25,6 mii de euro.

  Roman Rusu explică proveniența banilor prin donațiile părinților. În 2018 acesta a primit de la părinți donații de 15 mii de euro.

  Procurora Tatiana Timofti–Rusanovscaia este proprietara la o pătrime dintr-un apartament de peste 72 de metri  Câțiva ani mai târziu, în 2012, Tatiana Rusanovscaia se alege cu un lot de 7 ari în sectorul de vile „Lira” din localitatea Sângera, pentru care a fost perfectat un contract de donație.

  Procurora raportează în ultima declarație de avere și două automobile, o Șkoda Octavia și un Volkswagen Passat, ambele produse în 2006. Pentru ultimul automobil, achiziționat în 2018, procurora susține că a plătit doar 10 mii de lei.

  Cu toate acestea, procurora a lăsat anul trecut pe drumuri o familie cu doi copii, insistând în instanță să-I fie repartizat un apartament de pe strada Teilor din Chișinău, în care familia a locuit timp de 17 ani.

  Lucreția Zaharia este șef-adjunct al PCCOCS. În anul 2016, când a fost angajată la PCCOCS, Zaharia a devenit proprietara a două apartamente. Un apartament, de 92,5 metri pătrați, a intrat în posesia procurorei , cu 31 de mii de euro, în urma unui contract de investiții. Lucreția Zaharia indică că cel de al doilea apartament, cu suprafața de 42,4 metri pătrați, i-a revenit după privatizare și a costat-o 5831 de lei.

  Procurora mai indică că autoturismul Nissan X Trail, fabricat în 2008, pe care îl deține în posesie din 2012, ar costa 50 de mii de lei.

  Procurorul Alexandru Zgureanu și-a procurat două apartamente in 2014.

  Pentru apartamentul de 52 de metri pătrați omul legii ar fi achitat 14 mii de euro. Cea de a doua locuință, de 77 de metri pătrați, ar costa în jur de 23 de mii de euro.

  Omul legii a mai raportat și o donație de 5000 de euro, fără ca să indice cine i-a oferit-o.

  Autoritatea Națională de Integritate nu a pornit  nici un control pentru declararea unor prețuri ireal de mici pentru imobile și automobile aparatmente declarate de procurori și judecători, cei care sunt în risc de a fi tentați să ia mită și să-și ascundă veniturile ilegale în proprietăți și imobile.

  Solicitată de reporterii Anticoruptie.md, coordonatoarea de proiecte Freedom House în Republica Moldova, Tatiana Puiu, a declarat că diminuarea prețurilor la bunuri în declarațiile de avere de către funcționari, pentru a le putea încadra în limitele veniturilor legale, reprezintă un fenomen. „Nu este caracteristic doar pentru procurori. La aceasta recurg majoritatea funcționarilor publici.Dacă câțiva ani în urmă autoritățile mai reacționau la investigațiile jurnalistice în acest sens, acum nu mai reacționează”, a declarat experta.
  Sursa: anticoruptie.md

• Salariile şi achiziţiile procurorilor şefi în 2018

  În 2018, procurorii șefi ai Procuraturii Generale, Procuraturii mun. Chișinău, Procuraturii Anticorupție și Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale au beneficiat de salarii lunare de peste 25 de mii de lei. Unii dintre ei și-au cumpărat mașini scumpe sau apartamente. ZdG a făcut o radiografie a declarațiilor de avere și interese ale procurorilor șefi pentru anul 2018 și […]

  Citiţi mai departe

  În 2018, procurorii șefi ai Procuraturii Generale, Procuraturii mun. Chișinău, Procuraturii Anticorupție și Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale au beneficiat de salarii lunare de peste 25 de mii de lei. Unii dintre ei și-au cumpărat mașini scumpe sau apartamente.

  ZdG a făcut o radiografie a declarațiilor de avere și interese ale procurorilor șefi pentru anul 2018 și vă oferă detalii despre salariile, dar și despre achizițiile declarate de aceștia.

  Eduard Harunjen, șeful Procuraturii Generale (PG), a declarat pentru 2018 un salariu lunar de 33 de mii de lei (393 mii de lei anual). Alți 6,4 mii de lei, procurorul general i-a indicat ca venit de la Universitatea de Stat din Moldova (USM). Eduard Harunjen a făcut o singură achiziție în 2018. El și-a cumpărat o motocicletă Yamaha, fabricată în 1999, pentru care a plătit 25 de mii de lei. Anterior, procurorul general declara că, din copilărie, e pasionat de motociclete.

  Mircea Roșioru, adjunctul procurorului general, a raportat venituri de 397 mii de lei de la PG. Alți 33 de mii de lei, Roșioru i-a încasat de la Institutul Național al Justiției și de la USM. În 2018, adjunctul procurorului general a devenit, oficial, proprietarul unui apartament de 121 m.p. în care investise anterior. Tot anul trecut Roșioru și-a cumpărat un garaj și un spațiu nelocativ de 13 m.p.

  Și Igor Popa, adjunct al procurorului general, a raportat venituri similare pentru 2018 – 389 mii de lei. El mai declară un apartament de 60 de m.p., asupra căruia, de anul trecut, are drept de uz.

  Iurii Garaba, un alt adjunct al procurorului general, a avut în 2018 venituri salariale de 384 mii de lei. Familia sa a mai declarat venituri de 3720 de euro din darea în locațiune a unui apartament în Chișinău. Pe lângă salariu, Garaba a primit o pensie de 229 mii de lei, echivalentul a 19 mii de lei lunar.

  Șeful Procuraturii Anticorupție, Skoda Superb nouă, în posesie

  Viorel Morari, procurorul șef al Procuraturii Anticorupție (PA), a avut venituri salariale de 383 mii de lei (32 mii de lei lunar). Șeful PA a mai raportat venituri din diurne (3191 euro), iar partenera sa, o îndemnizație în valoare de 71 mii de lei de la Casa Națională de Asigurări Sociale și alți 3600 de RONI (15 mii de lei), îndemnizație de la Direcția Asigurări Sociale Vaslui. În 2018, familia Morari a intrat în posesia unei Skoda Suberb fabricată în 2018. Automobilul nu l-a costat însă nimic pe șeful PA, mașina fiind doar în gestiunea familiei sale.

  Adriana Bețișor, adjuncta procurorului șef al PA, a avut venituri salariale similare, de 363 mii de lei. 1220 de euro, Bețișor i-a primit ca și diurnă. Soțul ei a raportat venituri salariale de 345 mii de lei, bani proveniți de la Serviciul Fiscal de Stat și de la Serviciul Vamal. În 2018, familia Adrianei Bețișor a devenit proprietara oficială a unei Skoda Octavia, pe care anterior o deținea în folosință. În declarația de avere și interese, valoarea mașinii este de 103 mii de lei. Valoarea sa de piață este însă aproape dublă.

  Eduard Varzar, alt adjunct al șefului PA, a avut în 2018 un venit salarial de 275 mii de lei. Familia acestuia a mai obținut, din îndemnizații de paternitate sau de îngrijirea copilului, alți 50 de mii de lei. În 2018, soții Varzar au achiziționat un teren agricol cu o suprafață de 0,5 ha și un automobil Toyota Prius, fabricat în 2010. Tot în 2018, soții Varzar au trecut cu traiul într-un apartament de 93 m.p, în urma unui contract de locațiune.

  Vitalie Ciudin, adjunctul procurorului șef al PA responsabil de zona de sud a R. Moldova, a avut venituri salariale de 380 mii de lei. Pe parcursul anului trecut, Ciudin nu a făcut achiziții. Un alt adjunct, Serghei Gavajuc, responsabilul de zona de nord, a raportat venituri salariale de 331 mii de lei. Alți 420 mii de lei, familia Gavajuc i-a obținut în urma unor contracte de locațiune, diurne sau îndemnizații. În 2018, aceștia au cumpărat un Mercedes, fabricat în 2012, plătind 150 mii de lei.

  Salarii de 30 de mii pentru șefii de la PCCOCS

  Nicolae Chitoroagă, șeful Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), a avut în 2018 venituri salariale de 386 mii de lei (32 mii de lei lunar), ridicând lunar și o pensie de aproximativ 8 mii de lei (94 mii de lei anual). În 2018, șeful PCCOCS nu a făcut cumpărături.

  Vitalie Busuioc, adjunct la PCCOCS, a declarat venituri salariale de 359 mii de lei. Din două tranzacții de vânzare/cumpărare și din îndemnizația de îngrijire a copilului, familia Busuioc a mai obținut 220 mii de lei. Aceștia au cumpărat, în 2018, un garaj de 48 m.p. și un autoturism Toyota RAV 4 (anul fabricației – 2017).

  Valeriu Bodean, alt adjunct al PCCOCS, a raportat venituri salariale de 379 mii de lei. Familia Bodean nu declară nicio mașină și nu a făcut achiziții pe parcursul anului 2018.

  Și Lucreția Zaharia, adjunctă la PCCOCS, nu a făcut achiziții în 2018. Ea a indicat în declarația de avere și interese pentru 2018 un venit de 364 mii de lei din salariu și 7 mii de lei de la INJ.

  În schimb, Vasile Stoinov, al patrulea adjunct al PCCOCS, și-a cumpărat în 2018 o locuință de 80 m.p.. Acesta a declarat un venit din salariu de 370 mii de lei.

  Veniturile declarate de șefii Procuraturii mun. Chișinău

  Ștefan Șaptefraț, șeful Procuraturii mun. Chișinău, a avut în 2018 venituri salariale de 256 mii de lei. Din 2018, Șaptefraț deține în posesie un automobil Volvo, fabricat în 2015.

  Corneliu Bratunov, adjunctul șefului procurorului de Chişinău şi şeful Oficiului Râşcani al instituţiei, a raportat un venit salarial de 254 mii de lei. În 2018, acesta și-a cumpărat un Hyundai produs în 2011. Soția sa, Oxana, a contractat un împrumut de 5 mii de euro de la un oarecare Igor Grigoriev. Banii trebuie rambursați până în 2021 la o rată a dobânzii de 0%.

  Roman Eremciuc, alt adjunct al Procuraturii mun. Chişinău, şeful Oficiului Centru, a primit, din salariu, 233 mii de lei. Familia Eremciuc a mai primit, din donații, 125 mii de lei – bani oferiți în cadrul unui „eveniment de familie”. Alți 90 de mii de lei, familia procurorului i-a obținut în urma vânzării unui automobil. Roman Eremciuc mai indică în declarația de avere și interese un bun imobil obținut în 2018, fără a oferi detalii despre suprafața acestuia sau despre tipul construcției.

  Marcel Cimbir, şeful Oficiului Botanica al Procuraturii Chişinău, a avut, din salariu, venituri de 258 mii de lei. În 2018, familia Cimbir a primit, în urma unui contract de cesiune de creanță gratuit, un apartament de 90 m.p.

  Skoda Superb din 2017 pentru șeful Oficiului Buiucani

  Eduard Maşnic, şeful Oficiului Buiucani și adjunct al procurorului Chişinăului, a avut venituri din salariu de 256 mii de lei. Soția sa, angajată la compania de construcții „ExFactor-Grup”, a raportat venituri de 230 mii de lei. În 2018, pentru suma de 315 mii de lei, Mașnic a devenit proprietarul unui automobil de marcă Skoda Superb, fabricat în 2017.

  Funcția de șef al Oficiului Ciocana al Procuraturii Chișinău pe parcursul anului 2018 a fost deținută de doi procurori. Până la 1 august, șef a fost Ruslan Popov, care deține acum funcția de șef al Secției avizare și propuneri de legiferare din cadrul PG. În 2018, acesta a declarat venituri salariale de 318 mii de lei. Anul trecut, Popov a vândut un apartament și două locuri de parcare în blocul pentru procurori, construit pe str. Melestiu, obținând în urma tranzacțiilor 1,05 milioane de lei. Popov a achiziționat, la început de 2019, un număr de 15 terenuri agricole și o Toyota Corolla, fabricată în 2006. Popov a mai indicat în declarația sa că bunica i-ar fi împrumutat fiului său, Alexandru, suma de 125 mii de lei. Împrumutul este scadent în anul 2030 și are o rată a dobânzii de 0%.

  Din august 2018, funcția de șef al Oficiului Ciocana al Procuraturii Chișinău este deținută, ca interimar, de procurorul Ion Munteanu. Acesta a raportat pentru 2018 venituri salariale de 336 mii de lei, fără a face achiziții importante.
  Sursa: zdg.md

• Au început examenele de admitere la Institutul Național al Justiției. Cine va evalua lucrările candidaților

  La Institutul Național al Justiției (INJ) au început examenele de admitere la cursurile de formare inițială a candidaților la funcții de judecător și de procuror. În sesiunea de admitere din acest an, proba scrisă, se desfășoară în două etape: testul psihologic, care este eliminatoriu, și testul de specialitate, în cadrul căruia sunt verificate cunoștințele la disciplinele drept civil, drept penal, […]

  Citiţi mai departe

  La Institutul Național al Justiției (INJ) au început examenele de admitere la cursurile de formare inițială a candidaților la funcții de judecător și de procuror.

  În sesiunea de admitere din acest an, proba scrisă, se desfășoară în două etape: testul psihologic, care este eliminatoriu, și testul de specialitate, în cadrul căruia sunt verificate cunoștințele la disciplinele drept civil, drept penal, drept procesual civil, drept procesual penal și drepturile omului.

  Potrivit informațiilor publicate de INJ, cei 129 de candidați admiși la examene au fost divizați în patru grupe pentru a susține testul psihologic de personalitate. Acesta durează 80 de minute. După expirarea timpului, softul specializat nu mai acceptă răspunsuri. Participantul care obține nota cinci promovează testul eliminatoriu, fiind evaluat prin intermediul programului computerizat.

  În acest an, președinte al Comisiei pentru examenele de admitere a fost desemnat Mircea Roșioru, adjunct al Procurorului General. Membrii Comisiei sunt:

  Nicolae Fală – doctor în drept, conferențiar universitar;
  Gheorghe Avornic – doctor habilitat, profesor universitar;
  Cristina Rotaru – doctor în drept, director INM;
  Luiza Gafton – judecător Curtea Supremă de Justiție
  Lilia Țurcanu – judecător, președinte al Judecătoriei Edineț;
  Lucreția Zaharia – procuror, adjunct al procurorului șef al procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.

  Membrii supleanți sunt:

  Ion Caracuian – procuror șef al secției combatere tortură a Procuraturii Generale;
  Oleg Sternioală – judecător, Curtea Supremă de Justiție;
  Dorin Popescu – doctor în drept, conferențiar universitar.

  Rezultatele primei etape a probei scrise vor fi afișate pe site-ul INJ și pe panoul din incinta Institutului joi, 6 septembrie.

  Sursa: bizlaw.md

• Salariile de peste 20 de mii de lei şi tranzacţiile procurorilor-şefi în 2017

  Conducătorii Procuraturii Generale şi cei ai procuraturilor de profil au primit, în 2017, salarii de peste 20 de mii de lei pe lună. Procurorul general, de exemplu, a beneficiat de un salariu de puţin peste 30 de mii de lei. Deşi, în 2017, majoritatea procurorilor-şefi nu au făcut achiziţii, unii acuzatori de stat au intrat, totuşi, în posesia unor apartamente […]

  Citiţi mai departe

  Conducătorii Procuraturii Generale şi cei ai procuraturilor de profil au primit, în 2017, salarii de peste 20 de mii de lei pe lună. Procurorul general, de exemplu, a beneficiat de un salariu de puţin peste 30 de mii de lei. Deşi, în 2017, majoritatea procurorilor-şefi nu au făcut achiziţii, unii acuzatori de stat au intrat, totuşi, în posesia unor apartamente sau maşini de lux.

  Eduard Harunjen, procuror general, nu a făcut achiziţii în 2017. Şeful Procuraturii Generale (PG) a beneficiat însă de un salariu de invidiat: 30,2 mii de lei pe lună. Conform declaraţiei de avere şi interese, acesta a acumulat, din salariu, 363,58 mii de lei în 2017, iar alţi 4,5 mii de la Universitatea de Stat din Moldova. Soţia acestuia, Adela, a avut un salariu anual de 160 de mii de lei, activând la Curtea de Arbitraj Internaţional Comercial.

  Adjuncţii procurorului general, fără achiziţii, dar cu salarii de peste 20 de mii de lei

  Şi adjuncţii procurorului general au avut salarii mari în 2017, după reformarea Procuraturii. Igor Popa a ridicat un salariu lunar de 26,5 mii de lei (318,75 mii anual). Şi acesta nu a făcut cumpărături în 2017. În declaraţia sa, Popa nu a mai indicat-o pe avocata Ala Popa. Potrivit unei hotărâri judecătoreşti, cei doi au divorţat în octombrie 2016. Cererea a fost depusă de avocată, iar Igor Popa a acceptat divorţul, solicitând examinarea cazului în lipsa sa. Ambii au decis ca cei doi copii minori ai lor să rămână în grija mamei.

  Iurii Garaba, alt adjunct al procurorului general, a avut un salariu lunar de aproximativ 20,2 mii de lei în 2017 (242,89 mii de lei). Procurorul a vândut un BMW 520 cu 5 mii de euro, iar din darea în locaţiune a unui apartament a obţinut 3720 de euro. Locuinţa oferită în chirie de soţii Garaba, cu o suprafaţă de 51 m.p., a fost cumpărată în 2013. Adjunctul procurorului general a beneficiat şi de o pensie lunară de 18,5 mii de lei. El deţine un depozit de 10 mii de euro, dar din 2013 şi până în 2033 urmează să ramburseze trei credite în valoare de 15,5 mii de euro şi 5,6 mii de USD. Soţia lui Garaba, Irina, a acumulat venituri din trei surse. De la Fabrica Avicolă „Tochile”, condusă de Victor Garaba, fratele procurorului, şi fondată de Lifaza Limited, un off-shore cipriot, aceasta a avut un salariu de 14,4 mii de lei. 17,4 mii de lei şi, respectiv, 6,4 mii de lei, Irina Garaba i-a primit de la reprezentanţele companiilor „Wecker Limited” şi „Belsis Limited”.

  Mircea Roşioru, al treilea adjunct al procurorului general, a avut cel mai mare salariu dintre toţi conducătorii PG. Potrivit declaraţiei de avere şi interese depuse de acesta pentru 2017, Roşioru a ridicat lunar 30,8 mii de lei (370,33 mii de lei anual). Alţi 16 mii de lei, adjunctul procurorului general i-a primit din activitatea didactică pe care a desfăşurat-o la Institutul Naţional al Justiţiei, Universitatea de Studii Europene şi Universitatea de Stat din Moldova. Nici Roşioru nu a făcut cumpărături în 2017, dar a investit, începând cu 2011, 47 mii de euro într-un apartament edificat de Basconslux special pentru procurori. Soţia lui Mircea Roşioru este angajată la „Dendrobium” SRL, companie gestionară a unei afaceri cu flori.

  Viorel Morari, şeful Procuraturii Anticorupţie, a avut un salariu lunar de 27,5 mii de lei în 2017 (330,44 mii de lei pe an), iar de la INJ, alţi 5,2 mii de lei. Suma de 1382 de euro, Viorel Morari a încasat-o dintr-o diurnă plătită de Consiliul Europei. La fel ca şi colegii săi de la PG, Morari nu a făcut achiziţii în 2017. Noutatea din declaraţia lui Morari este faptul că acesta a indicat-o pe soția (sau concubina), angajată și ea în domeniu, la PG. Aceasta a obţinut, din salariu, 18,8 mii de lei, iar din indemnizaţia oferită de Casa Naţională de Asigurări Sociale, 45,5 mii de lei.

  Adriana Beţişor, adjuncta lui Viorel Morari, a avut un salariu mediu de 26,1 mii de lei în 2017 (313,73 mii de lei pe an). În anul de referinţă, acuzatoarea de stat nu a făcut cumpărături, indicând în declaraţia de avere şi interese acelaşi apartament şi aceleaşi maşini, de model Skoda, despre care ZdG a scris anterior. Soţul Adrinei Beţişor, angajat la Serviciul Fiscal de Stat, a avut un salariu mediu de 17 mii de lei pe lună. Alţi 1900 de lei i-a primit pentru perioada în care a fost în concediu medical.

  Eduard Varzar, care deţine funcţia de adjunct al Procuraturii Anticorupţie din august 2017, a obţinut, în 2017, din salariul de procuror, 257,22 mii de lei (21,4 mii de lei lunar). Cei mai mulţi bani, 316,76 de mii de lei, au intrat în conturile procurorului în urma unui titlu executoriu din februrie 2017. Originea acestui titlu executoriu se trage încă din 2006, când acesta s-a adresat, iniţial, la Consiliul Municipal Chişinău (CMC), iar ulterior, în judecată, cerând, în conformitate cu Legea cu privire la procuratură, valabilă în acel moment, acordarea unui spaţiu locativ. Legea, abrogată ulterior, dar valabilă în acea perioadă, stabilea că, în cazul în care procurorul nu are locuinţă sau are nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor de trai, autoritatea administraţiei publice locale este obligată, în termen de cel mult un an de la numirea acestuia în funcţie, să îl asigure cu locuinţă (apartament sau casă) de serviciu pe perioada de activitate în localitatea respectivă. În 2008, Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) a menţinut în vigoare deciziile instanţelor inferioare şi a dispus obligarea autorităţilor publice locale să-i acorde o locuinţă. Titlul executoriu nu a fost însă executat. Ulterior, Varzar s-a adresat în judecată împotriva Ministerului Justiţiei, pentru neexecutarea în termen rezonabil a hotărârii judiciare, cerând repararea prejudiciului moral şi material suportat în legătură cu neexecutarea hotărârii judecătoreşti şi încasarea cheltuielilor de judecată. În iulie 2016, instanţa i-a admis, parţial, solicitarea, iar în februarie 2017, după ce cazul a ajuns la CA Chişinău, solicitarea a devenit executorie. Și CSJ a menținut, prin încheiere, decizia instanțelor inferioare. La scurt timp, Ministerul Finanţelor i-a transferat suma de 316,76 mii de lei. Totuşi, procurorul spune că hotărârea judiciară prin care CMC este obligat să-i ofere o locuinţă încă nu a fost executată. Acesta nu exclude că se va adresa, repetat, în judecată.

  „Hotărârea privind acordarea spaţiului locativ se află în curs de executare. N-am avut eu norocul ca executarea dosarului meu să aibă loc în termene reduse, ca la alţi colegi procurori, judecători, poliţişti. De vreo zece ani cunosc că Primăria nu dispune de spaţiu locativ. Dacă scriu, fix aşa răspuns primesc. Dacă aş fi beneficiat de o compensare, cum au beneficiat alţi colegi, nu mai ajungea să fie acest litigiu. Eforturile repetate, încercările de a scoate problema de pe ordinea de zi au fost fără succes”, susţine Varzar. Această sumă este pentru compensarea neexecutării hotărârii judecătoreşti până în 2016. „Perioada din 2016 până la data când va fi executată, este pasibilă de a solicita, din nou, recuperarea prejudiciului”, constată procurorul.

  Nicolae Chitoroagă, şeful Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS), a ridicat, lunar, un salariu mediu de 22,6 mii de lei, dar şi o pensie de 7,4 mii de lei pe lună. Acesta nu a achiziţionat niciun bun mobil sau imobil în 2017. Vasile Stoinov, unul din adjuncţii săi, a avut în 2017 un salariu mediu lunar de 28,4 mii de lei. Acuzatorul de stat şi soţia sa păstrează, într-un depozit, 20 de mii de USD. Nici Lucreţia Zaharia, un alt adjunct de la PCCOCS, nu a făcut cumpărături în 2017. Ea a avut anul trecut un salariu lunar mediu de aproximativ 26 de mii de lei. Valeriu Bodean, alt adjunct al şefului PCCOCS, a avut un salariu mediu lunar de 22,7 mii de lei. În decembrie 2016, Bodean a devenit proprietarul unui apartament cu o suprafaţă de 120 m.p., în care investea începând cu anul 2011.

  Şi Vitalie Busuioc, şi el adjunct al şefului PCCOCS, s-a ales, în 2017, cu un apartament nou.Conform declaraţiei de avere şi interese, Busuioc a ridicat, lunar, 20,4 mii de lei. Acesta a vândut, cu 53,5 mii de euro, echivalentul a aproximativ 1,1 milioane de lei, un apartament de 71 m.p., despre care menţiona în declaraţia de avere din 2016 că ar valora 28,4 mii de euro. La cumetria copilului, procurorul a obţinut 5,8 mii de euro. Cu banii obţinuţi în 2017, Vitalie Busuioc şi-a achiziţionat un apartament cu o suprafaţă de 150 m.p., locuinţă care ar valora, conform informaţiilor publicate de procuror, 1,05 milioane de lei. Preţul de piaţă al unui asemenea imobil costă însă aproape dublu. Soţia lui Busuioc a acumulat venituri în valoare totală de 106 mii de lei de la firmele „City Arena” SRL şi „New Tone”. „City Arena”este gestionată de Sergiu Busuioc, fratele procurorului. Acesta este implicat în mai multe afaceri,inclusiv în firma care gestionează restaurantul „Cactus” de pe str. Armenească din Chişinău, acolo unde îl are partener pe impresarul sportiv, Leonid Istrati.

  Tranzacţia lui Cimbir: A vândut un apartament de 119 m.p. cu 34 de mii de euro

  Ştefan Şaptefraţ, şeful Procuraturii Chişinău, a avut în 2017 un salariu lunar de aproximativ 18,3 mii de lei (219,8 mii de lei anual). La fel ca şi majoritatea colegilor cu funcţii de conducere din cadrul Procuraturii, şi Şaptefraţ nu a făcut achiziţii în anul 2017.

  Corneliu Bratunov, adjunctul procurorului mun. Chişinău şi şeful Oficiului Râşcani al instituţiei, a avut un salariu lunar de 25 mii de lei. La un eveniment de familie (zi de naştere) familia Bratunov a obţinut 1150 de euro. Soţia procurorului a obţinut 7,6 mii de lei de la SRL „Nisa-T”, cu activităţi în comerţ, şi 25,3 mii de lei, procent din vânzări de la un magazin online din Belarus. La început de 2018, familia Bratunov a cumpărat un autoturism Hyundai, cu o valoare de 10 mii de lei.

  Marcel Cimbir, alt adjunct al procurorului de Chişinău, tot el, şeful Oficiului Botanica al instituţiei, a primit, lunar, 19,3 mii de lei. Procurorul a vândut cu 120 mii de lei un automobil Skoda Superb. Alţi 690 mii de lei (aproximativ 34 mii de euro) i-a obţinut de la cesionarea drepturilor asupra unui apartament de 119 m.p., construit de „Basconslux” special pentru angajaţii procuraturii. Informaţiile din declaraţia de avere şi interese a procurorului Cimbir mai arată că acesta a vândut un metru patrat de apartament cu doar 285 de euro, în condiţiile în care preţul de piaţă este cel puţin dublu, iar procurorii au achitat pentru un metru pătrat, conform informaţiilor publicate anterior de ZdG, 340 de euro. În noiembrie 2016, Mariana Cimbir, soţia acuzatorului de stat, tot ea, fiica lui Veaceslav Untilă, preşedintele Curţii de Conturi, a intrat în gestionarea „Retraco Grup” SRL, cu activităţi imobiliare.

  Maşnic – cu o Skoda nouă, Popov – cu două maşini Toyota

  Eduard Maşnic, alt adjunct, şeful Oficiului Buiucani al Procuraturii Chişinău, a avut un salariu mediu de 27,7 mii de lei în 2017. Acesta şi-a achiziţionat, la început de 2018, un automobil Skoda Superb, fabricat în 2017, plătind 315 mii de lei. Partenera lui Maşnic este angajată la Compania de construcţii „Exfactor Grup”, de unde a avut un salariu de 10 mii de lei pe lună.

  Ruslan Popov, şeful Oficiului Ciocana al Procuraturii mun. Chişinău, care deţine şi funcţia de adjunct al procurorului mun. Chişinău, a avut un an 2017 plin de tranzacţii. Acesta a beneficiat de un salariu mediu lunar de aproximativ 26,4 mii de lei, iar alţi 29 de mii de lei au intrat în conturile procurorului din activitatea didactică pe care o desfăşoară la mai multe instituţii din ţară.

  Dacă în 2016, Popov cumpăra un BMW X5, în 2017 automobilul a fost vândut cu 998 de mii de lei. Un alt automobil, tot BMW X5, procurorul l-a vândut unui SRL, doar că pentru suma de 150 de mii de lei. Popov a vândut şi un Hyundai Tucson cu 14 mii de euro. A cumpărat, în schimb, un Hyundai Santa Fe, cu 506 mii de lei, şi un Hyundai Grand Santa Fe, pentru care a plătit 739,5 mii de lei.

  Roman Eremciuc, şeful Oficiului Centru al Procuraturii Chişinău şi adjunctul procurorului Chişinău, a ridicat lunar 17,3 mii de lei. Sumele de 540 de euro şi 744 de USD constituie diurnele procurorului primite pentru deplasări în străinătate. Alţi 75 de mii de lei au intrat în conturile familiei ca şi daruri la zile de naştere. Soţia procurorului, angajată la Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, a avut un venit din salariu de 379,8 mii de lei în 2017.
  Sursa: zdg.md

• Mai mulți procurori au primit distincții. Cine sunt aceștia

  Peste 20 de procurori au primit astăzi distincții. Decorațiile le-au fost înmânate de Procurorul General al Republicii Moldova, Eduard Harunjen, în cadrul ședinței Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). Printre cei care au primit distincții sunt mai mulți șefi din cadrul instituției. Astfel, Crucea ”Pentru Merit” Clasa I le-a fost oferită procurorilor: Valeriu Bodeanu – adjunct al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității […]

  Citiţi mai departe

  Peste 20 de procurori au primit astăzi distincții. Decorațiile le-au fost înmânate de Procurorul General al Republicii Moldova, Eduard Harunjen, în cadrul ședinței Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). Printre cei care au primit distincții sunt mai mulți șefi din cadrul instituției. Astfel, Crucea ”Pentru Merit” Clasa I le-a fost oferită procurorilor:

  Valeriu Bodeanu – adjunct al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale;
  Adrian Mircos – procuror-şef al Direcţiei urmărire penală şi criminalistică;
  Valeriu Chitoraga – procuror-şef al procuraturii raionului Ialoveni.

  Totodată, mai mulți acuzatori de stat au primit Crucea ”Pentru Merit” Clasa II. Aceștia sunt:

  Lucreția Zaharia – adjunct al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale;
  Viorel Morari – procuror-șef al Procuraturii Anticorupție;
  Serghei Cebotari – procuror-şef al procuraturii raionului Soroca;
  Covalciuc Ion – procuror-şef interimar al procuraturii raionului Glodeni.

  De asemenea, astăzi au mai fost înmânate Medalii ”Pentru serviciu impecabil” Clasa II procurorilor:
  Vladislav Guţan – procuror-şef al Secţiei asistenţă juridică internaţională;
  Vasile Ciubotaru – procuror-şef al procuraturii raionului Teleneşti;
  Lorenta Gorea – procuror în Secţia protocol, cooperare internaţională şi integrare europeană.

  Medalia ”Pentru serviciu impecabil” Clasa III le-a fost oferită procurorilor:
  Roman Eremciuc – adjunct al procurorului-şef al Procuraturii mun. Chişinău, şef al Oficiului Centru;
  Andrei Roşca – procuror-şef al procuraturii raionului Rezina;
  Radu Gojan – procuror în Secţia unificare a practicii în domeniul urmăririi penale;
  Dorin Compan – procuror în Procuratura Anticorupţie;
  Aurel Ciocan – procuror în Procuratura mun. Chişinău, Oficiul Ciocana;
  Dumitru Robu – procuror în Procuratura Anticorupţie;
  Valentina Gavdiuc – procuror în procuratura de circumscripţie Bălţi;
  Ion Steclari – Procuror în procuratura raionului Ungheni.

  În același timp, Insigna de piept ”Eminent al Procuraturii” a fost obținută de:
  Vladislav Cojocaru – procuror-şef al procuraturii raionului Căuşeni;
  Ruslan Lungu – Procuror-şef al procuraturii mun. Bender;
  Vasile Stoinov – adjunct al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.

  Procurorii au fost nominalizați pentru a fi decorați cu ocazia aniversării a XXVI-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Atunci CSP, la propunerea conducătorilor subdiviziunilor Procuraturii, a prezentat Procurorului General o listă de peste 80 de procurori pentru a fi încurajați pentru activitatea desfășurată. Astăzi, distincții au primit însă de 4 ori mai puțini.

  Procurorul General, Eduard Harunjen, i-a felicitat pe cei care au primit titluri și i-a îndemnat ”să fie un exemplu pentru colectivele pe care le conduc”.

  Sursa: bizlaw.md

• Averile declarate ale noilor adjuncți ai procuraturilor-cheie din Republica Moldova

  Procuratura Anticorupție, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) și Procuratura mun. Chișinău au șefi-adjuncți noi. La ședința din 10 august a Consiliului Superior al Procurorilor, au fost desemnați învingătorii concursurilor anunțate pentru aceste funcții. La PCCOCS au fost aleși patru adjuncți. Este vorba despre Valeriu Bodean, Vasile Stoinov, Vitalie Busuioc și Lucreția Zaharia. În 2015, Vitalie Busuioc indica în declarația […]

  Citiţi mai departe

  Procuratura Anticorupție, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) și Procuratura mun. Chișinău au șefi-adjuncți noi. La ședința din 10 august a Consiliului Superior al Procurorilor, au fost desemnați învingătorii concursurilor anunțate pentru aceste funcții.

  La PCCOCS au fost aleși patru adjuncți. Este vorba despre Valeriu Bodean, Vasile Stoinov, Vitalie Busuioc și Lucreția Zaharia.

  În 2015, Vitalie Busuioc indica în declarația sa de avere un apartament de 71 de metri pătraţi, procurat în 2008 prin contract de investiție și o Toyota Camry, cumpărată în 2013 cu 160.000 de lei. În același an, procurorul a semnat un contract de cesiune a creanțelor pentru un bun procurat în 2011 de la Basconslux. Colegul său Vasile Stoinov, anterior procuror la Procuratura Comrat, are în proprietate două case și două apartamente, ultimul procurat în 2015. Stoicov mai are depozite în valoare de 8.000 de dolari și 

  împrumutiri de 30.000 de euro, fără termen fix de rambursare.

  Valeriu Bodean, anterior adjunct interimar al Procuraturii Chișinău, are în proprietate o casă de 115 metri pătraţi, obținută în 1994, și o şură cu beci, obținut în același an. Bodean are contractat un credit de 46.800 de euro, obținut în 2011, și care urma să fie returnat până la sfârșitul anului trecut.

  Lucreția Zaharia, cel de-al patrulea adjunct de la PCCOCS, deține în proprietate un apartament de 92,5 metri pătraţi, cumpărat în 2011, cu 31.450 de euro, un loc de parcare de 22 de metri pătraţi, procurat în același an cu 5.500 de euro, o cameră în cămin de 42 de metri pătraţi, privatizată în 1990. În 2012, procurora a mai obținut în comodat un automobil Nissan Trail. Zaharia precizează în declarația de avere pentru anul 2015 că a primit un ajutor financiar de 250.000 de ruble de la sora sa din Federația Rusă.

  Și Procuratura municipiului Chișinău are un nou șef-adjunct. Este vorba despre Vasile Bolduratu, anterior procuror în cadrul Procuraturii de nivelul Curții de Apel Chișinău. Potrivit ultimei declarații de avere plasată pe site-ul Autorității Naționale de Integritate, cea din 2015, procurorul deține o cameră în cămin de 11,7 metri pătraţi, un Lexus RX 300, procurat în 2011 cu 250.000 de lei, și o Honda CRV, cumpărată în 2013 cu 154.000 de lei. De asemenea, Bolduratu contractase în 2014 un credit de 40.000 de lei pe care urma să îl returneze în 2016. În 2015, procurorul și soția sa, angajată la Curtea de Apel Chișinău, au primit transferuri bănești din Rusia de 50.000 și 600.000 de ruble.

  Noul adjunct al lui Viorel Morari, șeful Procuraturii Anticorupție, este Eduard Varzar. Până în prezent el a asigurat interimatul funcției de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție. Potrivit declarației de avere pentru anul 2015, Varzar deține în proprietate trei terenuri agricole și un teren pentru construcții, obținut în 2014 în baza unei hotărâri judecătorești. Procurorul locuiește într-un apartament de 40,9 metri pătraţi, luat în locațiune, și conduce un Renault Megane din 2006, procurat în 2012 cu 95.000 de lei. În 2014, el a procurat și o remorcă Humbaur, cu 10.000 de lei.
  sursa: anticoruptie.md

• Procurori (ne)atestaţi

  În ulti­mii doi ani şi jumă­tate, 22 de pro­cu­rori au pri­mit cali­fi­ca­ti­vul „nea­tes­tat” în urma eva­luă­rii ordi­nare la care au fost supuşi. La ates­ta­rea repe­tată, care a fost pro­gra­mată peste trei sau şase luni, toţi au reu­şit însă să treacă peste acest „hop” şi au obţi­nut drep­tul de a rămâne în orga­nele pro­cu­ra­tu­rii pen­tru a face drep­tate. Este ade­vă­rat că […]

  Citiţi mai departe

  În ulti­mii doi ani şi jumă­tate, 22 de pro­cu­rori au pri­mit cali­fi­ca­ti­vul „nea­tes­tat” în urma eva­luă­rii ordi­nare la care au fost supuşi. La ates­ta­rea repe­tată, care a fost pro­gra­mată peste trei sau şase luni, toţi au reu­şit însă să treacă peste acest „hop” şi au obţi­nut drep­tul de a rămâne în orga­nele pro­cu­ra­tu­rii pen­tru a face drep­tate. Este ade­vă­rat că unii, la scurt timp după ce au fost ates­taţi, au ales să plece bene­vol din fun­cţie, însă cu o indem­ni­za­ţie unică de câteva zeci de mii de lei.

  Legea cu pri­vire la Pro­cu­ra­tură şi Regu­la­men­tul cu pri­vire la ates­ta­rea pro­cu­ro­ri­lor pre­văd ca toţi pro­cu­ro­rii să treacă prin această pro­ce­dură. Cei numiţi în fun­cţie urmează să fie ates­taţi după maxi­mum doi ani de la acce­de­rea în pro­fe­sie, iar cei­la­lţi, o dată la cinci ani. Ates­ta­rea unui pro­cu­ror este efec­tu­ată de către Cole­giul de Cali­fi­care (CC), care poate da două solu­ţii: „ates­tat” sau „nea­tes­tat”. În cazul în care un pro­cu­ror pri­meşte cali­fi­ca­ti­vul „nea­tes­tat”, atunci CC pro­pune pro­cu­ro­ru­lui supus ates­tă­rii repe­ta­rea pro­ce­du­rii de ates­tare în ter­mene care pot varia de la trei la şase luni, după lichi­da­rea nea­jun­su­ri­lor con­sta­tate în acti­vi­ta­tea pro­fe­sio­nală, sau, după caz, poate reco­manda pro­cu­ro­ru­lui gene­ral retro­gra­da­rea per­soa­nei supuse ates­tă­rii sau chiar eli­be­ra­rea ei din fun­cţie. Con­form unui răs­puns ofe­rit de Vio­rel Morari, preşe­din­tele CC, în ulti­mii doi ani şi jumă­tate, 22 de pro­cu­rori au picat tes­tul după prima încer­care de a fi ates­taţi.

  Neatestat, atestat, demis

  Prima din acest şir a fost pro­cu­rora Olga Bradu, din cadrul Pro­cu­ra­tu­rii Cio­cana, nea­tes­tată în mai 2014. Deşi urma să fie ates­tată supli­men­tar, peste trei luni, acest lucru nu a mai avut loc, pen­tru că în noiem­brie 2014 Bradu a soli­ci­tat acor­da­rea de con­ce­diu parţial plătit pen­tru îngri­ji­rea copi­lu­lui, iar la scurt timp, CSP i-a acor­dat con­ce­diu până în octom­brie 2017. În iulie 2014, şi Oleg Oală, pro­cu­ror în Pro­cu­ra­tura sect. Râş­cani, pri­mea cali­fi­ca­ti­vul „nea­tes­tat” şi un ter­men de patru luni de pre­gă­tiri pen­tru o ates­tare repe­tată. Ce a urmat? Oală a con­ti­nuat să acti­veze în fun­cţia de pro­cu­ror până în toamna anu­lui 2015, când a fost demis după ce pe numele său a fost ini­ţi­ată o pro­ce­dură dis­ci­pli­nară, acu­za­to­rul de stat fiind găsit vino­vat pen­tru fap­tul că ar fi încer­cat să influ­enţeze, din pozi­ţia sa de pro­cu­ror, asu­pra admi­nis­tra­ţiei „Auto­gara Nord” să favo­ri­zeze cir­cu­la­ţia a două micro­buze de pe ruta Chi­şi­nău – Bălţi, deţi­nute de soţia sa.

  Tot în iulie 2014, a fost „nea­tes­tat” şi pro­cu­ro­rul Vita­lie Cri­gan, din cadrul Pro­cu­ra­tu­rii r. Sân­ge­rei. În febru­a­rie 2015, la ree­va­lu­are, pro­cu­ro­rul a reu­şit să obţină cali­fi­ca­tul „ates­tat” şi, res­pec­tiv, a obţi­nut şansa să rămână în orga­nele pro­cu­ra­tu­rii. La scurt timp, în luna apri­lie 2015, acesta a depus cerere de demi­sie, soli­ci­tând şi achi­ta­rea indem­ni­za­ţiei unice de con­ce­di­ere. CSP a accep­tat cere­rea pro­cu­ro­ru­lui. În luna octom­brie 2014, şi Vale­rian Babi­lev, pro­cu­ror în cadrul Pro­cu­ra­tu­rii r. Ane­nii Noi, era „nea­tes­tat”. La fel ca şi în cazul lui Vita­lie Cri­gan, la ree­va­lu­a­rea din febru­a­rie 2015, acesta a fost „ates­tat”. Babi­lev este şi astăzi pro­cu­ror la Ane­nii Noi. Prin situ­a­ţii simi­lare au tre­cut şi pro­cu­ro­rii Vea­ce­slav Balan, pro­cu­ror în cadrul Pro­cu­ra­tu­rii mun. Chi­şi­nău, Oleg Baciu, pro­cu­ror în cadrul Pro­cu­ra­tu­rii mun. Chi­şi­nău, Ale­xan­dru Gor­dilă, pro­cu­ror în cadrul Pro­cu­ra­tu­rii mun. Bălţi, sau Con­stan­tin Popa, din cadrul Pro­cu­ra­tu­rii Anti­co­ru­pţie (PA). Aceş­tia au fost ates­taţi la câteva luni după ce au picat tes­tul, la prima eva­lu­are.

  „Neatestaţi” cu plecare din sistem sau în concediu

  De fapt, isto­ria se repetă prac­tic cu fie­care pro­cu­ror care a fost eva­luat cu „nea­tes­tat”. La ree­va­lu­a­rea de peste trei sau şase luni, toţi au fost decla­raţi apţi pen­tru a-şi con­ti­nua acti­vi­ta­tea în orga­nele pro­cu­ra­tu­rii. Lucreţia Zaha­ria, pro­cu­ror în Secţia con­trol al urmă­ri­rii penale din cadrul Dire­cţiei con­trol al urmă­ri­rii penale şi asis­tenţă meto­dică a PG, era nea­tes­tată în luna decem­brie 2014, iar în luna mai, aceasta pri­mea cali­fi­ca­ti­vul „ates­tat”. Zaha­ria este pro­cu­rora care s-a ocu­pat inclu­siv de dosa­rul „clo­nă­rii” a două ziare, ZdG şi Tim­pul, urmă­rire penală care nu a avut o fina­li­tate. Olga Bolo­can, pe atunci pro­cu­roră în cadrul Secţiei con­du­cere a urmă­ri­rii penale în orga­nele cen­trale ale MAI şi SV, era şi ea nea­tes­tată în octom­brie 2014. În cazul ei se deci­dea retro­gra­da­rea din fun­cţia deţi­nută. Bolo­can a con­tes­tat hotă­rârea, iar la scurt timp, în luna noiem­brie, CSP deci­dea s-o anu­leze, cu dis­pu­ne­rea ates­tă­rii repe­tate a pro­cu­ro­rei. O altă pro­cu­roră cu nume simi­lar, Olga Bolo­can, din cadrul Pro­cu­ra­tu­rii mun. Chi­şi­nău, a fost şi ea san­cţio­nată cu retro­gra­da­rea din fun­cţie. Deşi ulte­rior CSP a anu­lat nea­tes­ta­rea, în luna octom­brie 2015, Bolo­can deci­dea să pără­sească fun­cţia de pro­cu­ror.

  Igor Bal­muş, fost pro­cu­ror în cadrul Secţiei con­trol al exe­cu­tă­rii pedep­se­lor şi locu­ri­lor de detenţie din cadrul Dire­cţiei inves­ti­ga­ţii gene­rale a PG, era nea­tes­tat în mai 2015. La rea­tes­ta­rea din octom­brie, acesta a pri­mit cali­fi­ca­ti­vul „ates­tat”. În mar­tie 2016, Bal­muş, care este gine­rele jude­că­toa­rei Dina Rotar­ciuc, a ple­cat bene­vol din cadrul PG, can­di­dând ulte­rior pen­tru o fun­cţie de jude­că­tor. Lili­ana Bugăescu, pro­cu­roră în cadrul Pro­cu­ra­tu­rii sect. Râş­cani, Chi­şi­nău, a pri­mit cali­fi­ca­ti­vul „nea­tes­tat” în mai 2015. Ulte­rior, aceasta a con­ti­nuat însă să acti­veze în Pro­cu­ra­tură, iar recent, în luna mai 2016, a ple­cat în con­ce­diu de îngri­jire a copi­lu­lui până în febru­a­rie 2019.

  Doi procurori neatestaţi în mai 2016

  Euge­niu Novac, pro­cu­ror mili­tar în Pro­cu­ra­tura mili­tară, era nea­tes­tat în mai 2015. Peste jumă­tate de an însă, şi acesta pri­mea cali­fi­ca­ti­vul „ates­tat”. Ime­diat, a ple­cat în con­ce­diu pen­tru îngri­ji­rea copi­lu­lui. A reve­nit în fun­cţie în luna febru­a­rie 2016. Şi Aure­lia Guţu, pro­cu­roră la Pro­cu­ra­tura Bota­nica, nea­tes­tată în mar­tie 2015, a pri­mit cali­fi­ca­ti­vul „ates­tat” în luna octom­brie a anu­lui tre­cut. La fel s-a întâm­plat şi cu pro­cu­ro­rul Igor Ghe­ra­sim, din Pro­cu­ra­tura r. Râş­cani, nea­tes­tat în iulie 2015 şi ates­tat în luna octom­brie, cu pro­cu­ro­rul Vita­lie Călu­gă­reanu, care acti­vează în cadrul Pro­cu­ra­tu­rii de nive­lul Curţii de Apel Chi­şi­nău, nea­tes­tat din cauza „cali­fi­că­rii insu­fi­ciente” în noiem­brie 2015, dar ates­tat în apri­lie 2016, pre­cum şi cu Miran­do­lina Suşi­ţ­caia, pro­cu­roră în cadrul Pro­cu­ra­tu­rii Anti­co­ru­pţie, nea­tes­tată în noiem­brie 2015, dar ates­tată în apri­lie 2016. Un caz ase­mă­nă­tor este şi cel al pro­cu­ro­ru­lui Mar­cel Caras de la Cri­u­leni. Nea­tes­tat în noiem­brie 2015, la eva­lu­a­rea repe­tată, din luna mai 2016, acesta este ates­tat. La mai puţin de o săp­tămână, pleacă din orga­nele pro­cu­ra­tu­rii, cerând şi indem­ni­za­ţia unică, care, la fel ca şi în cazul jude­că­to­ri­lor, se cal­cu­lează din pro­du­sul înmulţi­rii sala­ri­u­lui lor mediu lunar la numă­rul de ani com­plet lucraţi în fun­cţie. Andrei Sal­cu­ţan a fost pro­cu­ror la Cri­u­leni. În luna apri­lie 2015, acesta a fost nea­tes­tat şi urma să fie eva­luat peste şase luni. Între timp însă, pe numele acu­za­to­ru­lui de stat a fost ini­ţi­ată o pro­ce­dură dis­ci­pli­nară, ast­fel că, în luna noiem­brie, Sal­cu­ţan a depus cerere de demi­sie din orga­nele pro­cu­ra­tu­rii.

  Recent, alţi doi pro­cu­rori au pri­mit cali­fi­ca­ti­vul „nea­tes­tat”, Vasile Ghe­ra­si­menco, fos­tul adjunct al pro­cu­ro­ru­lui mun. Chi­şi­nău, şi Vla­di­mir Lupu, pro­cu­ror în Secţia con­trol al acti­vi­tă­ţii ope­ra­tive de inves­ti­ga­ţii şi asi­gu­rare a regi­mu­lui secret a PG, ambii eva­lu­aţi în luna mai 2016. Cei doi urmează să fie eva­lu­aţi repe­tat peste trei luni.

  Explicaţiile membrilor CC: „Procurorii vin mai pregătiţi”

  „A doua oară, pro­cu­ro­rii vin cu mult mai pre­gă­tiţi şi răs­pund mai bine la între­bă­rile adre­sate de mem­brii Cole­gi­u­lui. După volu­mul de lucru, noi nu am con­sta­tat neco­res­pun­de­rea fun­cţiei deţi­nute, pen­tru că fie­care lucrează într-un dome­niu al său şi, plus-minus, cores­punde, chiar dacă indi­cii pot fi dimi­nu­aţi. Pro­bleme erau la răs­pun­su­rile acor­date la între­bări. Nu există cazuri când mem­brii Cole­gi­u­lui închid ochii la a doua eva­lu­are”, susţine Vio­rel Morari, preşe­din­tele CC, tot el, şeful PA.

  Adri­ana Eşanu, mem­bru al CC din par­tea soci­e­tă­ţii civile, susţine şi ea că expli­ca­ţia rezul­ta­te­lor ates­tă­rii pro­cu­ro­ri­lor ţine de pre­gă­ti­rea aces­tora. „Pro­cu­ro­rii conş­ti­en­ti­zează că, din moment ce nu au fost ates­taţi prima dată, tre­buie să se pre­gă­tească mai bine la o ates­tare repe­tată. Nu por­niţi de la ideea pre­con­ce­pută că ar fi careva influ­enţe exer­ci­tate asu­pra mem­bri­lor Cole­gi­u­lui. Am remar­cat în aceşti doi ani şi jumă­tate că au fost situ­a­ţii când la prima ates­tare unii pro­cu­rori nu au fost ates­taţi. De ce? Pen­tru că au avut o pres­ta­ţie proastă. Asta a putut fi influ­enţată de atmosfera stre­santă, pen­tru că pro­cu­ro­rii tot sunt oameni. De cele mai multe ori, la unele între­bări foarte sim­ple, ei nu au putut să răs­pundă, iar eu cred că asta a fost din cauza emoţi­i­lor, pen­tru că sunt lucruri chiar sim­ple. La ates­ta­rea repe­tată, lucru­rile se schimbă, iar pro­cu­ro­rii am avut impre­sia că s-au pre­gă­tit. Vă asi­gur că o influ­enţă asu­pra mem­bri­lor nu a fost”, menţio­nează Eşanu.
  sursa: zdg.md

• Poliţiştii au reţinut un student la medicină suspectat de pedofilie infantilă

  Un student la medicină este suspectat de poliţişti de pornografie infantilă.Oamenii legii au fost alertaţi de către un părinte, care a observat un comportament suspect al copilului în timp ce comunica cu tânăr prin internet. În urma percheziţiei efectuate la domiciliul suspectului au fost depistat un calculator care conţinea peste 10 mii de imagini cu caracter sexual. Suspectul şi-a creat […]

  Citiţi mai departe

  Un student la medicină este suspectat de poliţişti de pornografie infantilă.Oamenii legii au fost alertaţi de către un părinte, care a observat un comportament suspect al copilului în timp ce comunica cu tânăr prin internet. În urma percheziţiei efectuate la domiciliul suspectului au fost depistat un calculator care conţinea peste 10 mii de imagini cu caracter sexual.

  Suspectul şi-a creat mai multe conturi pe reţelele de socializare prin intermediul cărora contacta minorii cu vîrste cuprinse între 9 – 14 ani.Poliţstii au stabilit ca barbatul  a purtat discuţii cu caracter sexual cu 919 copii. Acestora le erau expediate poze indecente, precum şi materiale video pornografice.Oamenii legii nu cunosc în prezent dacă persoana reţinută a întreţinut relaţii sexuale cu cineva dintre victimele sale.

  Lucreţia Zaharia, Procuror, Procuratura Generală: «Din toti 919 copii  cit se presupune , o parte posibil sa nu fie din RM  dar marea majoritate sunt de aici.Doar un singur parinte a comunicat politie despre  faptul ca a vazut ceva suspect la fiul sau de 10 ani discuta mai mult prin intermediul retelelor de socializare».

  Ion Bodrug, Şef, Inspectoratul General De Poliţie : «Toate discutiile  au fost purate pe toate  temele  ajungind la etapa avansata a  relatiilor sexuale.Trezind interes artificial  al copiilor fata de corpul lor , fata de viata sexuala».
   Potrivit poliţiei, bănuitul în vârtsă de 23 de ani este student  la medicină peste hotare şi are o reputaţie foarte bună .
   
  Ion Bodrug, Şef, Inspectoratul General De Poliţie : «Familia dumnealui este asigurata din punct de vedere material  foarte bine. Deci la prima vedere persoana este caraterizata pozitiv din toate punctele de vedere  si evident faptul ca este foarte antecedente penale».
  Bărbatul riscă să fie cercetat penal pentru acţiuni perverse săvârşite faţă de minori care prevede o pedeapsă cu închisoare de la 3 până la 7 ani.
  OLGA SARIVAN, VLAD COROBAN PENTRU COTIDIAN 
  Sursa: tv7.md

• Dle Recean, daca nu veti face ordine, politia se va transforma intr-o haita de nelegiuiti

  D-na Lucretia Zaharia procuror în Secţia conducere a urmării penale în organele centrale ale MAI şi SV din cadrul Direcţiei conducere şi exercitare a urmării penale a Procuraturii Generale. Cel care executa ordinele murdare de intimidare facute de Union Fenosa, Sun Communications, Orange Moldova, Moldcell, Termocom, IMGFL-6 domnului maior Muruz de la OSS Botanica, Stavila Vasile (care mi-a furat documente […]

  Citiţi mai departe

  D-na Lucretia Zaharia procuror în Secţia conducere a urmării penale în organele centrale ale MAI şi SV din cadrul Direcţiei conducere şi exercitare a urmării penale a Procuraturii Generale. Cel care executa ordinele murdare de intimidare facute de Union Fenosa, Sun Communications, Orange Moldova, Moldcell, Termocom, IMGFL-6 domnului maior Muruz de la OSS Botanica, Stavila Vasile (care mi-a furat documente secrete ) si multi altii care nici legea nu o cunosc, si nici bunul simt nu-l au. Prin metode demne de Uniunea Sovietica anilor 1939 – 1947, unde se fabricau dosare penale precum mi s-a fabricat mie in data de 10 ian 2013 (chiar ma intrebam ce va mai fi pe data de 11 ianuatie si dupa, fiindca in viata privata pe data de 11 mi se intampla multe ilegalitati).

  Cine sta in spatele acestor actiuni de intimidare? Iar cel aceasta nu ma sperie pe mine ca este procuror. Actele care sint poate la dosar sint furate si atunci ce facem sau poate asa faceti. S-au fabricat dosarele furand documente secrete si calcand in picioare demnitatea omului. Mai trimiteti si din MAI care au fost avansati prin abuzuri dar in cap tarata. Stimata doamna procuror, de ce nu ati participat la perchezitie? Si de ce nu ati trimis mandatul de perchezitie? Eu cand am fost procuror, tu habar nu aveai nici termenul ce inseamna, asa ca degeaba ai pornit un incident international. In plus, domnule Racean, de ce nu faceti un control al activitatii celor de la Botanica, sa vedeti dosare de incalcare a propietatii private si puse sub praf. De ce nu faceti un control psihiatric ofiterilor de politie de la comisariatul Botanica si nu numai. Ceea ce s-a intamplat azi nu puteam sa cred ca se poate intampla intr-o tara care se poate numi Rep. Moldova. Colaboratori ai politiei au facut ce au vrut la mine in garaj, si-au batut joc de lucrurile aflate acolo si radeau. Oare aceasta este politia moldoveana? Cunosc si eu politisti foarte buni care merita gradati, nu din astia care au iesit de la tarla de oi. Mi-au confiscat legitimatia de serviciu. Cu ce drept si cu ce scop? Iar unii politisti nici nu ar trebui sa mai activeze in politie, cum ar fi maior Muruz Loc, Bogdan Iurie si multi altii. Domnule ministru Recean, daca dumneavoastra nu veti face ordine, politia se va transforma intr-o haita de nelegiuiti si inapti. Poate cititi aceste randuri, poate nu, dar sa stiti ca am multe cazuri de abuzuri din partea politiei care nu-si face datoria.
  sursa: curaj.net