Baza de date a procurorilor Republicii Moldova
Exemplu: Cazacu Snejana
Căutare avansată

Zaporojan Iancu

Procuratura Teritorială Nisporeni

Date biografice

Conform Hotărârea nr.1-86/2021 din 17 august 2021, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General numirea domnului Iancu Zaporojan în funcția de procuror-șef al Procuraturii raionului Nisporeni, pentru al doilea mandat de 5 ani.

Prin Ordinul Procurorului General nr. 330-p din 28 martie 2016, numit în funcția de procuror-șef  în cadrul Procuraturii raionului Nisporeni.

Potrivit Hotărârii nr. 12-72/16 din 18 martie 2016, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General - interimar numirea dlui Iancu Zaporojan în funcţia de procuror al raionului Nisporeni pentru un mandat de 5 ani. 

Prin Ordinul Procurorului General nr. 354-p din 10 aprilie 2014, numit în funcția de procuror în Secția investigații financiar economice a Procuraturii Generale.

Conform Hotărîrii nr. 12-57/14 din 03 aprilie 2014, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General numirea procurorului Iancu Zaporojan în funcţia de procuror în Secţia investigaţii financiar-economice din cadrul Direcţiei investigaţii generale a Procuraturii Generale. 

Conform Hotărârea nr.1-86/2021 din 17 august 2021, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General numirea domnului Iancu Zaporojan în funcția de procuror-șef al Procuraturii raionului Nisporeni, pentru al doilea mandat de 5 ani.

Prin Ordinul Procurorului General nr. 330-p din 28 martie 2016, numit în funcția de procuror-șef  în cadrul Procuraturii raionului Nisporeni.

Potrivit Hotărârii nr. 12-72/16 din 18 martie 2016, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General - interimar numirea dlui Iancu Zaporojan în funcţia de procuror al raionului Nisporeni pentru un mandat de 5 ani. 

Prin Ordinul Procurorului General nr. 354-p din 10 aprilie 2014, numit în funcția de procuror în Secția investigații financiar economice a Procuraturii Generale.

Conform Hotărîrii nr. 12-57/14 din 03 aprilie 2014, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General numirea procurorului Iancu Zaporojan în funcţia de procuror în Secţia investigaţii financiar-economice din cadrul Direcţiei investigaţii generale a Procuraturii Generale. 

 

Conform Hotărârea nr.1-86/2021 din 17 august 2021, Consiliul Superior al Procurorilor l-a desemnat învingător al concursului, anunțat prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-68/2021 din 10.06.2021, pentru suplinirea funcției vacante de procuror-șef al Procuraturii raionului Nisporeni, pe domnul Iancu Zaporojan, procuror-șef interimar al Procuraturii raionului Nisporeni.

Prin Hotărârea nr. 2-29/2021 din 16 Iulie 2021, Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor a aprobat punctajul final de 147,3 puncte al evaluării procurorului Iancu ZAPOROJAN, candidat la funcția de procuror-șef al Procuraturii raionului Nisporeni.

Prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-79/2021 din 08.07.2021, Colegiului pentru selecția și cariera procurorilor, au fost transmise materialele în privința procurorului Iancu Zaporojan, candidat la funcția de procuror-șef al Procuraturii raionului Nisporeni

Conform Hotărârii nr. 12-286/15 din 17 decembrie 2015, Consiliul Superior al Procurorilor a admis cererea dlui Iancu Zaporojan privind participarea la concursul pentru ocuparea funcţiei de procuror al raionului Nisporeni.

Prin Hotărârea nr. 99 din 19 noiembrie 2010, Colegiul de calificare a remis Consiliului Superior al Procurorilor rezultatele evaluărilor probelor scrisă şi orală ale participantului la concursul pentru suplinirea funcţiei vacante de procuror, adjunct al procurorului raionului Donduşeni, Zaporojan Iancu cu media aritmetică 7,95.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 1-1/19 din 17 Ianuarie 2019, Consiliul Superior al Procurorilor, cu prilejul aniversării a XXVII-a de la formarea Procuraturii Republicii Moldova și consemnarea, la data de 29 ianuarie 2019, a sărbătorii profesionale – Ziua lucrătorului Procuraturii, a propus Procurorului General aplicarea măsurii de încurajare Medalia ”Pentru serviciu impecabil” Clasa II în privința procurorului Zaporojan Iancu, procuror-șef al Procuraturii raionului Nisporeni.

Prin Hotărârea nr. 12-5/18 din 19 ianuarie 2018, Consiliul Superior al Procurorilor, luând în consideraţie rezultatele activităţii desfășurate, indicatorii de performanţă calitativi şi cantitativi, obţinuţi pe parcursul anului 2017, calităţile profesionale şi morale ale unor procurori, a propus Procurorului General încurajarea procurorului Zaporojan Iancu, procuror-șef al Procuraturii raionului Nisporeni, cu Insigna de piept ”Eminent al Procuraturii”.

Prin Hotărârea nr. 12-197/13 din 22 august 2013, cu prilejul Aniversării a XXII-a de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova, Consiliului Superior al Procurorilor, a propus Procurorului General încurajarea domnului Zaporojan Iancu, procuror în Procuratura raionului Drochia  cu Insigna de piept ”Eminent al Procuraturii”.

Conform Hotărârea nr.1-86/2021 din 17 august 2021, Consiliul Superior al Procurorilor l-a desemnat învingător al concursului, anunțat prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-68/2021 din 10.06.2021, pentru suplinirea funcției vacante de procuror-șef al Procuraturii raionului Nisporeni, pe domnul Iancu Zaporojan, procuror-șef interimar al Procuraturii raionului Nisporeni.

Prin Hotărârea nr. 2-29/2021 din 16 Iulie 2021, Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor a aprobat punctajul final de 147,3 puncte al evaluării procurorului Iancu ZAPOROJAN, candidat la funcția de procuror-șef al Procuraturii raionului Nisporeni.

Prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-79/2021 din 08.07.2021, Colegiului pentru selecția și cariera procurorilor, au fost transmise materialele în privința procurorului Iancu Zaporojan, candidat la funcția de procuror-șef al Procuraturii raionului Nisporeni

Conform Hotărârii nr. 12-286/15 din 17 decembrie 2015, Consiliul Superior al Procurorilor a admis cererea dlui Iancu Zaporojan privind participarea la concursul pentru ocuparea funcţiei de procuror al raionului Nisporeni.

Prin Hotărârea nr. 99 din 19 noiembrie 2010, Colegiul de calificare a remis Consiliului Superior al Procurorilor rezultatele evaluărilor probelor scrisă şi orală ale participantului la concursul pentru suplinirea funcţiei vacante de procuror, adjunct al procurorului raionului Donduşeni, Zaporojan Iancu cu media aritmetică 7,95.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 1-1/19 din 17 Ianuarie 2019, Consiliul Superior al Procurorilor, cu prilejul aniversării a XXVII-a de la formarea Procuraturii Republicii Moldova și consemnarea, la data de 29 ianuarie 2019, a sărbătorii profesionale – Ziua lucrătorului Procuraturii, a propus Procurorului General aplicarea măsurii de încurajare Medalia ”Pentru serviciu impecabil” Clasa II în privința procurorului Zaporojan Iancu, procuror-șef al Procuraturii raionului Nisporeni.

Prin Hotărârea nr. 12-5/18 din 19 ianuarie 2018, Consiliul Superior al Procurorilor, luând în consideraţie rezultatele activităţii desfășurate, indicatorii de performanţă calitativi şi cantitativi, obţinuţi pe parcursul anului 2017, calităţile profesionale şi morale ale unor procurori, a propus Procurorului General încurajarea procurorului Zaporojan Iancu, procuror-șef al Procuraturii raionului Nisporeni, cu Insigna de piept ”Eminent al Procuraturii”.

Prin Hotărârea nr. 12-197/13 din 22 august 2013, cu prilejul Aniversării a XXII-a de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova, Consiliului Superior al Procurorilor, a propus Procurorului General încurajarea domnului Zaporojan Iancu, procuror în Procuratura raionului Drochia  cu Insigna de piept ”Eminent al Procuraturii”.

 

Hotărârea nr.1-86/2021 din 17 august 2021

Hotărârea nr. 2-29/2021 din 16 Iulie 2021

Hotărârea nr. 1-1/19 din 17 Ianuarie 2019

Hotărârea nr. 12-5/18 din 19 ianuarie 2018

Hotărârea nr. 12- 286/15 din 17 decembrie 2015

Hotărârea nr. 12-197/13 din 22 august 2013

Hotărârea nr. 99 din 19 noiembrie 2010

Știri
  • Lupta pentru Colegiul de Disciplină şi Etică al Consiliului Procurorilor: Cine sunt acuzatorii care candidează

    12 procurori s-au înscris în cursa pentru cele şapte locuri din Colegiul de Disciplină şi Etică al Consiliului Procurorilor, organul abilitat cu examinarea cauzelor disciplinare inițiate împotriva procurorilor, primite de la Inspecția procurorilor, și aplicarea sancțiunilor disciplinare. Cei mai mulți candidați ar avea probleme de integritate. Echipa portalului Anticoruptie.md i-a documentat pe toți cei 12 candidați și vă spune cine sunt ei, ce averi și interese au şi ce abateri disciplinare au comis.

    Victor Comerzan a câştigat, anul trecut, concursul pentru funcţia de şef adjunct al Procuraturii raionului Donduşeni. Timp de cinci ani, până la 24 martie 2021, a deţinut funcţia de şef al Procuraturii raionului Briceni. Ulterior, Comerzan a deţinut interimatul funcţiei de procuror adjunct al raionului Donduşeni.

    Omul legii deţine în proprietate două terenuri în intravilan, destinate construcţiilor. În 2014, Comerzan şi-a terminat de construit casa şi acareturile din gospodărie. Trei ani mai târziu, procurorul şi-a cumpărat maşină nouă, Toyota Camry, pentru care a scos din buzunar 33.000 de euro. În 2021, procurorul din Donduşeni şi-a mai cumpărat un automobil, Skoda Rapid, pentru care a scos din buzunar 115 mii lei.

    12 procurori s-au înscris în cursa pentru cele şapte locuri din Colegiul de Disciplină şi Etică al Consiliului Procurorilor, organul abilitat cu examinarea cauzelor disciplinare inițiate împotriva procurorilor, primite de la Inspecția procurorilor, și aplicarea sancțiunilor disciplinare. Cei mai mulți candidați ar avea probleme de integritate. Echipa portalului Anticoruptie.md i-a documentat pe toți cei 12 candidați și vă spune cine sunt ei, ce averi și interese au şi ce abateri disciplinare au comis.

    Victor Comerzan a câştigat, anul trecut, concursul pentru funcţia de şef adjunct al Procuraturii raionului Donduşeni. Timp de cinci ani, până la 24 martie 2021, a deţinut funcţia de şef al Procuraturii raionului Briceni. Ulterior, Comerzan a deţinut interimatul funcţiei de procuror adjunct al raionului Donduşeni.

    Omul legii deţine în proprietate două terenuri în intravilan, destinate construcţiilor. În 2014, Comerzan şi-a terminat de construit casa şi acareturile din gospodărie. Trei ani mai târziu, procurorul şi-a cumpărat maşină nouă, Toyota Camry, pentru care a scos din buzunar 33.000 de euro. În 2021, procurorul din Donduşeni şi-a mai cumpărat un automobil, Skoda Rapid, pentru care a scos din buzunar 115 mii lei.

    Tot anul trecut, Comerzan s-a căpătuit cu aproape patru hectare de teren agricol şi 55 de teren intravilan, care i-au fost donate.

    Victor Comerzan a raportat pentru anul trecut venituri din salariu de 267.615 mii de lei, iar soţia sa, angajată la spitalul din Briceni, de 65.864 de lei.

    Până în 2023, Victor Comerzan urmează să termine de achitat un credit de 100.000 de lei contractat în 2016.

    Ion Bunica şi-a început cariera în octombrie 2006, în calitate de procuror militar. După lichidarea Procuraturii militare, în 2016, Ion Bunica a fost transferat în Procuratura municipiului Chişinău.

    Ion Bunica s-a numărat printre procurorii care au gestionat dosarul Grigorciuc-Amerberg.

    Acuzatorul locuieşte, din 2016, într-un apartament cu suprafaţa de 93,1 metri pătraţi, evaluat la 634.158 de lei, obţinut în urma unui contract de investiţii, semnat în 2011.

    Ion Bunica a raportat donaţii în mai multe rânduri, în sumă totală de 9 mii de USD şi 811 euro.

    Şeful oficiului Botanica al Procuraturii municipiului Chişinău, Marcel Cimbir, a fost de mai multe ori subiectul investigaţiilor jurnalistice, în care au fost scoase în evidenţă problemele de integritate cu care se confruntă omul legii.

    Centrul de Investigaţii Jurnalistice scria, în 2015, că Cimbir nu a declarat cota de 10 la sută deţinută de soția sa, Mariana Cimbir, la SRL Arhibas. Femeia a devenit fondatoare la Arhibas la numai 18 ani, în perioada când tatăl său, Veaceslav Untilă, ocupa funcţia de viceministru al Afacerilor Interne. Această firmă are un spectru larg de activitate, cum ar fi tipărirea cărţilor, comerţul cu ridicata, însă principala activitate o reprezintă construcţiile. SRL-ul a devenit cunoscut prin serviciile sale prestate Băncii de Economii, lichidată în urma scandalului ce ţine de furtul miliardului.

    Dintr-un raport ce denunţa fraudele financiare de la această bancă aflăm că, la numai un an de la fondare, Arhibas a obţinut peste șapte milioane de lei de la această bancă de stat pentru reparaţia sediului din oraşul Teleneşti. Totodată, firma a privatizat în anul 2008 o întreprindere de stat. SRL-ul, cu un capital social de aproximativ șase mii de lei, a plătit peste 13 milioane de lei pentru privatizarea întreprinderii de stat specializate în ecologie, energetică şi industrie.

    Şeful oficiului Botanica al Procuraturii Chişinău declară în proprietate, din 2009, un hectar de pădure a cărui valoare este 0.

    Omul legii mai deţine două apartamente, evaluate la 964.346 respectiv 430.914 lei, precum şi un garaj primit drept donaţie în 2008. Anul trecut, omul legii a vândut un apartament cu 87.000 de euro. Deşi are unde locui, socrul său i-a oferit în loc, cu titlu de locaţiune gratuită, un alt apartament, cu suprafaţa de 72 de metri pătraţi.

    La finele anului 2020, familia procurorului a primit cadou o casă de locuit cu suprafaţa de 163 de metri pătraţi.

    Omul legii nu a declarat în proprietate sau folosinţă niciun automobil.

    Cimbir a mai fost membru al Colegiului de Etică şi Disciplină de pe lângă Consiliul Superior al Procurorilor.

    Viorel Beiu este, din februarie 2022, adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău. Până atunci, începând cu august 2017, Viorel Beiu a ocupat funcția de procuror adjunct al procurorului-șef al Procuraturii raionului Dubăsari.

    Anterior, Beiu a deţinut funcția de procuror în Procuratura sectorului Buiucani, municipiul Chișinău.

    Viorel Beiu deţine în proprietate, din 2006, un teren intravilan cu suprafața de 0,7 ha, în valoare de 80 000 lei.

    Omul legii mai declară o casă de locuit cu suprafața de 161.5 m.p., în valoare de 800 000 lei, în proprietate din anul 2019 și un autoturism de model Honda CVR, fabricat în 2017, pe care l-a cumpărat în 2019 cu 310 000 lei.

    Anterior, Beiu a beneficiat de donații în mărime de 4.000 de euro, de la mama sa, stabilită în Italia.

    Potrivit declarației de avere depusă pentru anul 2021, Beiu a obținut de la locul de muncă 251. 295 lei.

    Vladislav Guţan este adjunct al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău, șef al Oficiului Buiucani. Anterior, Guţan a fost șef al Secției asistență juridică internațională a Procuraturii Generale şi a mai deţinut un mandat în Colegiul de Etică şi Disciplină, fiind şi preşedinte al colegiului respectiv.

    Numele lui Vladislav Guţan a apărut în documentele cadastrale ca fiiind proprietar a două apartamente în complexul locativ de pe strada Melestiu din Chişinău, construit special pentru procurori, cărora le-au fost vândute apartamente la preţuri speciale. Apartamentul mai mare, de 93 metri pătraţi, omul legii l-a păstrat, iar pe cel de-al doilea, de 87 metri pătraţi, l-a dat în cesiune. Ulterior, omul legii a înstrăinat imobilele de pe strada Melestiu.

    Procurorul Guţan mai deţine în proprietate, din 2002, un apartament de 34,5 metri pătraţi, În 2014, Guţan primeşte moştenire o casă de locuit de 89,2 metri pătraţi.

    În 2016, procurorul primeşte în dar un apartament de 106,6 metri pătraţi, estimat la 684.510 lei, un garaj în valoare de 103.923 şi o încăpere nelocativă de 14 metri pătraţi, estimată la 81.185 lei.

    În 2020, procurirul Guţan şi-a procurat un automobil Toyota Camry, pentru care a scos din buzunar 250.000 lei.

    Vsevolod Ivanov este procuror în Procuratura municipiului Chișinău, Oficiul Râșcani, de la sfârșitul lunii decembrie 2016. Anterior, timp de șase ani a activat în cadrul Procuraturii Anticorupție, după ce, în iulie 2010, a fost numit să asigure interimatul funcției de procuror, șef-adjunct al Secției combaterea corupției în cadrul PA.

    În privința lui Vsevolod Ivanov au fost intentate, de-a lungul timpului, mai multe proceduri disciplinare. În septembrie 2013, Ivanov a fost cercetat disciplinar pentru încălcarea Codului de etică al procurorului, precum şi pentru încălcarea prevederilor referitoare la incompatibilităţile şi interdicţiile care îi privesc pe procurori. Conform hotărârii Colegiului disciplinar, din 22 noiembrie 2013, procedura disciplinară în privinţa procurorului a fost încheiată pe motivul inoportunităţii aplicării sancţiunii disciplinare. Ulterior, pentru comiterea mai multor abateri disciplinare la investigarea unei cauze penale din gestiunea Procuraturii Anticorupţie, Vsevolod Ivanov a fost pedepsit disciplinar cu „mustrare”, la 14 februarie 2014. Urmare a sancțiunii disciplinare aplicate, procurorul Ivanov a pierdut interimatul funcției de adjunct al procurorului în Procuratura Anticorupție.

    Presa a scris, în acest context că, în octombrie 2013, oamenii legii au pornit o anchetă în baza unei bănuieli rezonabile de comitere a infracţiunilor de trafic de influență și corupere pasivă în proporții mari în care era vizat Ivanov. Un cetățean s-ar fi plâns la Procuratura Anticorupție că un angajat al Centrului Național Anticorupție îi cere bani pentru a nu iniţia investigaţii pe faptul efectuării unor transferuri „dubioase” de bani. Deși reclamantul avea drept probă o înregistrare telefonică care-l încrimina pe ofițerul CNA, procurorul Vsevolod Ivanov nu ar fi înregistrat corespunzător plângerea cetățeanului și nu ar fi examinat înregistrările convorbirilor telefonice. Ulterior, Ivanov ar fi încercat să obțină 30 de mii de euro, printr-un intermediar, de la ofițerul CNA care fusese „turnat” la Procuratură, pentru a nu iniția investigații în baza plângerii depuse pe numele său.

    Numele lui Ivanov a apărut anterior și într-o investigație realizată de Jurnal TV, care dezvăluia că procurorul și-a luat la preţ redus un apartament de 87 de metri pătraţi în „blocul procurorilor”, deşi avea în proprietate alte trei apartamente.

    În declarația de avere pentru 2021, Ivanov a trecut venituri de 246.938de lei din salariu, trei terenuri agricole, patru apartamente, evaluate total la puțin peste un milion de lei și un automobil de model Honda CR V, cumpărat în 2016, cu nouă mii de euro.

    În 2019, procurorul Ivanov a candidat pentru funcţia de procuror general.

    Alexandru Lozan este procuror în Secția controlul activității speciale de investigații și asigurarea regimului secret a Procuraturii Generale. El face parte din lista celor 21 de procurori, pe care deputații PAS Radu Marian și Dan Perciun au cerut să fie investigați de către Serviciul pentru prevenirea și Combaterea Spălării Banilor pe motiv că și-au declarat bunurile la prețuri derizorii.

    Cei doi deputați au menționat că procurorul Lozan a declarat un autoturism de marca Hyundai (anul fabricației 2013), cumpărat în anul 2019, în valoare de 100.000 de lei. Preţul real fiind de peste 9.000 de euro.

    Alexandru Lozan a figurat şi într-o investigaţie CIJM pentru că a făcut parte din „lista revizorilor de la Procuratura Anticorupţie”, întocmită de Alexandr Stoianoglo.

    În 2020, omul legii şi-a cumpărat apartament de 65,9 metri pătraţi, pentru care a plătit 904.327 lei.

    Corneliu Popescu activează în în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale. El este fiul Alei Popescu, ex-preşedintă a Curţii de Conturi.

    În octombrie 2015, Corneliu Popescu a trecut printr-o procedură disciplinară pentru îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor de serviciu în cadrul instrumentării cauzei penale nr.2014928202. Temei pentru iniţierea procedurii disciplinare a servit plângerea administratorului unei societăţi comerciale, care a invocat admiterea încălcărilor procesual penale în cadrul efectuării percheziției la depozitul societății,

    În 2019, pe numele lui Popescu a mai fost pornită o procedură disciplinară, fiind sancţionat cu mustrare.

    În 2018, Corneliu Popescu şi-a procurat un apartament de 98 metri pătraţi, care l-a costat 1.090.000 lei. În 2020, procurorul Popescu mai intră în proprietatea unui apartament, care l-a costat 440.000 lei.

    Omul legii mai deţine, din 2011, un garaj cu suprafaţa de peste 100 de metri pătraţi, care l-a costat 211.365 lei.

    Corneliu Popescu a mai declarat şi un automobil Volvo, procurat în 2016 cu 170.000 lei.

    Soţia sa, Oxana Popescu, lucrează la Curtea de Conturi şi este co-fondatoare, cu coza de 50 la sută, a întreprinderii Marinel&CO.

    Constantin Şuşu este membru al Consiliului Superior al Procurorilor, la final de mandat. Până să ajungă membru al CSP, Constantin Şuşu a exercitat, începând cu februarie 2015, funcția de procuror-adjunct interimar al raionului Sîngerei.

    Constantin Şuşu, alături de Angela Motuzoc şi Inga Furtună s-au opus modificărilor de la Legea cu privire la Procuratură, precum şi reformelor iniţiate guvernarea de după 11 iulie 2021. La fel, Şuşu a votat împotriva pornirii urmăririi penale şi reţinerii lui Alexandr Stoianoglo.

    La finele lunii trecute, Constantin Șușu a fost desemnat în calitate de persoană responsabilă din partea Consiliului Superior al Procurorilor pentru completarea chestionarului Comisiei Europene cu privire la cererea de aderare la Uniunea Europeană.

    Constantin Şuşu declară că locuieşte cu chirie într-un apartament de 59 metri pătraţi, pentru care achită 91.200 de lei pe an. Banii sunt achitaţi de la buget.

    Familiei procurorului i-a mai fost oferită, în 2008, pentru abitaţie gratuită, şi o casă de 127,5 metri pătraţi.

    În 2019, familiei Şuşu i-a fost oferită o casă de locuit cu condiţia întreţinerii pe viaţă. În perioada anilor 2019 – 2021, procurorului i-au fost donate 6 terenuri agricole pe care le dă în locaţiune.

    În 2020, Constantin Şuşu şi-a procurat maşină CITROEN C5, care l-a costat 180.000.

    Pentru calitatea de membru al CSP, Constantin Şuşu a fost remunerat anul trecut cu 377.425 de lei.

    Fiica lui Constantin Şuşu, este angajată, din 2020, la Biroul Migraţie şi Azil al Ministerului de Interne, cu un salariu anual de 77.322 de lei. În 2020, funcţionara şi-a cumpărat apartament de 43.000 de euro. Violeta Şuşu a raportat anul trecut şi un „transfer internaţional” de 17.750 de euro.

    Iancu Zaporojan a deţinut timp de cinci ani funcţia de şef al Procuraturii raionului Nisporeni, după ce timp doi ani a muncit în secţia pentru investigarea fraudelor economice din cadrul Procuraturii Generale. La 28 martie 2021, mandatul lui Zaporojan a expirat, acesta asigurând interimatul funcţiei până ce a câştigat concursul pentru un nou mandat.

    Iancu Zaporojan a figurat într-o investigaţie a portalului Anticorupţie.md, în august 2019, fiind suspectat de o familie de romi din satul Vulcăneşti că ar fi luat mită de la consătenii lor ca să scape nepedepsiţi după ce au declanşat o vendetă. „În toată cariera mea de procuror nu am fost umilit așa. Și procurorul pe caz a fost umilit, insultat. De aceea doasarul a fost transmis la Chișinău, ca să nu mai persiste suspiciuni de corupție”, ne-a declarat atunci Iancu Zaporojan.

    Pe lângă funcţia de procuror şef al raionului Nisporeni, Iancu Zaporojan pare să ducă în paralel şi o activitate de antreprenoriat. Acesta deţine în proprietate trei terenuri pentru construcţii şi 23 de terenuri în extravilan, procurate în perioada anilor 2017-2020.

    Iancu Zaporojan susţine că nu deţine spaţiu locativ şi închiriază, începând cu 2018, o garsonieră pentru care statul unar 1179 de lei. În schimb, omul legii este proprietarul unui spaţiu comercial cu suprafaţa de 205,4 metri pătraţi, pe care l-a procurat anul trecut cu 60.000 de lei. Anul trecut. Omul legii şi-a mai cumpărat un spaţiu comercial, de 350 metri pătraţi, pentru care ar fi achitat 21.078 lei.

    Procurorul a raportat pentru anul trecut venituri din salariu de 297.923 de lei şi de 120.000 de lei din darea în locaţiune a unui imobil întreprinderii Ferma nr.4 SRL din satul Mândâc, raionul Drochia, al cărei fondator şi administrator are numele identic cu cel al acuzatorului.

    Iancu Zaporojan a mai raportat pentru anul 2020 şi o donaţie de 5500 de euro din partea Elenei Zaporojan, mama sa. În anul 2021, donaţiile pentru Iancu Zaporojan au crescut la 344.000 de lei.

    Cu toate acestea, procurorul de Nisporeni este împovărat de datorii. Acesta a beneficiat, în 2020, de un credit 200.000, oferit de Moldova Agroindbank cu rata dobânzii de doar 2 la sută. Creditul a fost eliberat pe un termen de 36 de luni.

    În 2021, Iancu Zaporojan a scăpat de alte două datorii, de 140.000 de lei, contractată în 2016, şi de 34.000 euro, împrumutaţi în 2019.

    Eugenia Zubco şi-a început cariera în Procuratura Chişinău în decembrie 2015, după absolvirea Institutului Naţional al Justiţiei.

    Procurora susţine că anul trecut î-a fost oferit în folosinţă gratuită un apartament cu suprafaţa de 60 de metri pătraţi.

    În 2019, Eugenia Zubco şi-a procurat un automibil Toyita Auris, pentru care a achitat 8000 de euro. În acelaşi an o persoană a sesizat Autoritatea Naţională de Integritate că maşina procurori nu se regăseşte în Declaraţia de avere şi interese personale. În decembrie 2021, inspectorii de integritate au constatat că Eugenia Zubco nu a încălcat regimul juridic de depunere a declaraţiilor, deoarece maşina fusese cumpărată după încheierea perioadei de raportare pentru anul 2018, iar perioada de raportare pentru 2019 încă nu se încheiase.

    Ion Teţcu este procuror în Secția investigarea fraudelor contra mediului și intereselor publice din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale.

    Ion Teţcu a figurat în mai multe investigaţii jurnalistice despre procurorii beneficiari de donaţii.

    În 2018, Ziarul de Gardă scria că procurorul Teţcu a primit o donaţie de 3,5 mii de euro. Portalul Anticorupţie.md l-a menţionat anul trecut pe Ion Tețcu că în 2020 a beneficiat de donații în mărime de 1.450 de euro.

    Anul trecut, donaţiile pentru Teţcu au fost mai modeste – 3500 de lei şi 200 de euro.

    Procurorul declară că nu deţine în proprietate bunuri imobile sau mobile. În schimb, omul legii susţine că atât apartamentul de 50,7 metri pătraţi, cât şi automobilul Mercedes i-au fost oferite să le folosească gratuit.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Şefi noi la procuraturile din raioane: Cine sunt şi ce averi declară

    Consiuliul Superior al Procurorilor urmează să se pronunţe, în ședința de marți, asupra a nouă procurori care vor ocupa funcţii de conducere în procuraturile raionale. Patru dintre aceştia urmează să ajungă procurori şefi, iar ceilalţi - procurori şefi adjuncţi. Opt dintre candidaţi, înainte de a câştiga concursul pentru funcţiile râvnite, au asigurat timp de câteva luni interimatul funcţiei, fiind desemnaţi de către procurorul general, Alexandr Stoianoglo.

    Şef la procuratura unde şi-a început cariera

    Maxim Gropa şi-a început cariera în luna iulie a anului 2002 în calitate de ajutor-interimar al procurorului judeţului Lăpuşna. După desfiinţarea judeţelor şi revenirea la raioane, Gropa este lăsat să lucreze în acelaşi sediu, doar că în calitate de procuror în Procuratura raionului Hânceşti.

    Consiuliul Superior al Procurorilor urmează să se pronunţe, în ședința de marți, asupra a nouă procurori care vor ocupa funcţii de conducere în procuraturile raionale. Patru dintre aceştia urmează să ajungă procurori şefi, iar ceilalţi - procurori şefi adjuncţi. Opt dintre candidaţi, înainte de a câştiga concursul pentru funcţiile râvnite, au asigurat timp de câteva luni interimatul funcţiei, fiind desemnaţi de către procurorul general, Alexandr Stoianoglo.

    Şef la procuratura unde şi-a început cariera

    Maxim Gropa şi-a început cariera în luna iulie a anului 2002 în calitate de ajutor-interimar al procurorului judeţului Lăpuşna. După desfiinţarea judeţelor şi revenirea la raioane, Gropa este lăsat să lucreze în acelaşi sediu, doar că în calitate de procuror în Procuratura raionului Hânceşti.

    Maxim Gropa a fost, până în aprilie 2021, procuror în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, începând cu 1 august 2016. Până la reformarea Procuraturii, a fost procuror în Secţia exercitare a urmăririi penale în cauze de criminalitate organizată şi excepţionale din cadrul Procuraturii Generale. Maxim Gropa este nașul de cununie al procurorului general-adjunct, Mircea Roșioru.

    Gropa a ajuns în atenția presei cu dosarul pornit pe numele autorității criminale Vladimir Moscalciuc, alias Makena, finalizat în 2012, cu condamnarea la ani grei ai lui Moscalciuc și încă a cinci complici din gruparea sa. În acest dosar au fost puși sub învinuire și 15 angajați din sistemul penitenciar. Ana Ursachi, avocata unor persoane implicate în dosar, nota că acuzarea celor 15 angajați din cadrul DIP era de fapt o răzbunare personală a procurorului Maxim Gropa, care nu era coordonată cu conducerea superioară a Procuraturii Generale.

    În 2013, Maxim Gropa a intentat un alt dosar penal pe numele lui Moscalciuc și a membrilor grupării sale, pentru șantaj și maltratarea deținuților. Dosarul se află de mai bine de cinci ani în instanța de fond. Martorii, majoritatea deținuți, refuză să facă declarații în instanță pe motiv că procurorii nu le-au garantat protecție.

    Maxim Gropa i-a fost concurent lui Alexandr Stoianoglo în concursul pentru desemnarea candidatului pentru funcţia de procuror general din toamna anului 2019, dar a acumulat un număr mic de puncte.

    Maxim Gropa a fost numit de Stoianoglo şef interimar al Procuraturii Hânceşti în aprilie curent. Sursele din Procuratură susţin că Maxim Gropa s-a cerut singur să plece la Hânceşti, apoi a aplicat şi la concursul pentru funcţia de şef al Procuraturii raionului.

    Potrivit Declarației de avere pentru anul 2020, procurorul Gropa, care are un salariu lunar de 29,6 mii de lei, pare să ducă un trai modest. Omul legii a declarat a patra parte dintr-un apartament de 70 de metri pătrați și un automobil Opel Zafira, produs în 2005, procurat în 2010 cu doar trei mii de lei. 

    Cariera la Călăraşi, dar şef la Ungheni

    Ca şi în cazul lui Maxim Gropa, Dumitru Triboi a câştigat concursul pentru funcţia de şef al Procuraturii raionului Ungheni, după ce a asigurat interimatul funcţiei în baza unui ordin semnat de Alexandr Stoianoglo la 27 aprilie 2021.

    Dumitru Triboi şi-a început cariera la 31 octombrie 2008, numit în funcția de procuror, apoi adjunct al procurorului raionului Călărași.

    Triboi a raportat în Declaraţia de avere şi interese personale un teren pentru construcţii cu suprafaţa de 7 ari, o casă de locuit şi un apartament cu suprafaţa de 49,4 metri pătraţi, ambele deţinute din 2012. Omul legii susţine că a devenit proprietar al casei în urma unui contract de schimb, iar apartamentul i-a fost donat.

    Triboi a mai raportat un automobil de model WT4, fabricat în 2002 şi prcurat în 2011 cu 80.000 de lei.

    Al doilea mandat de şef la Nisporeni

    Iancu Zaporojan a deţinut timp de cinci ani funcţia de şef al Procuraturii raionului Nisporeni, după ce timp doi ani a muncit la investigarea în secţia pentru investigarea fraudelor economice din cadrul Procuraturii Generale. La 28 martie 2021, mandatul lui Zaporojan a expirat, acesta asigurând interimatul funcţiei până ce a câştigat concursul pentru un nou mandat.

    Iancu Zaporojan a figurat într-o investigaţie a portalului Anticorupţie.md, în august 2019, fiind suspectat de o familie de romi din satul Vulcăneşti că ar fi luat mită de la consătenii lor ca să scape nepedepsiţi după ce au declanşat o vendetă. „În toată cariera mea de procuror nu am fost umilit așa. Și procurorul pe caz a fost umilit, insultat. De aceea doasarul a fost transmis la Chișinău, ca să nu mai persiste suspiciuni de corupție”, ne-a declarat atunci Iancu Zaporojan.

    Pe lângă funcţia de procuror şef al raionului Nisporeni, Iancu Zaporojan pare să ducă în paralel şi o activitate de antreprenoriat. Acesta deţine în proprietate trei terenuri pentru construcţii şi 23 de terenuri în extravilan, procurate în perioada anilor 2017-2020.

    Iancu Zaporojan susţine că nu deţine spaţiu locativ şi închiriază, începând cu 2018, o garsonieră pentru care achită lunar 1179 de lei. În schimb, omul legii este proprietarul unui spaţiu comercial cu suprafaţa de 205,4 metri pătraţi, pe care l-a procurat anul trecut cu 60.000 de lei.

    Procurorul a raportat pentru anul trecut venituri din salariu de 297.244 de lei şi de 50.000 de lei din darea în locaţiune a unui imobil întreprinderii Ferma nr.4 SRL din satul Mândâc, raionul Drochia, al cărei fondator şi administrator are numele identic cu cel al acuzatorului.

    Iancu Zaporojan a mai raportat pentru anul 2020 şi o donaţie de 5500 de euro din partea Elenei Zaporojan.

    Cu toate acestea, procurorul de Nisporeni este împovărat de datorii. Acesta a beneficiat anul trecut de un credit 200.000, oferit de Moldova Agroindbank cu rata dobânzii de doar 2 la sută. Creditul a fost eliberat pe un termen de 36 de luni.

    În 2021, Iancu Zaporojan a scăpat de alte două datorii, de 140.000 de lei, contractată în 2016, şi de 34.000 euro, împrumutaţi în 2019.

    Carieră la Ungheni pentru ca să ajungă şef la Procuratura din Făleşti

    Procurorul Oleg Potînga a câştigat concursul pentru ca să ajungă şef la Procuratura raionului Făleşti după ce a deţinut o perioadă de câteva luni interimatul funcţiei. Până a fi numit de Stoianoglo interimar la Făleşti, Oleg Potânga a lucrat mai bine de zece ani în Procuratura raionului Ungheni, avansând până la funcţia de şef adjunct al instituţiei.

    Oleg Potînga a raportat că deţine două case de locuit, una procurată în 2008, iar alta, în 2014. În 2018, omul legii şi-a cumpărat cu 13.800 de euro un automobil de terent, Toyota RAV 4, fabricat în 2014.

    Şefi adjuncţi la procuraturile din raioane

    Ghenadie Moruz urmează să fie numit şef adjunct al Procuraturii raionulu Căuşeni, după ce a lucrat în institituţia respectivă mai bine de 15 ani. Acesta este singurul din cei cinci candidaţi la funcţia de procurori şefi adjuncţi în raioane care nu a asigurat interimatul funcţiei până a câştiga concursul. Moruz deţine, din 2019, o casă de locuit cu suprafaţa de 129,7 metri pătraţi, evaluată la 143.000 lei. Omul legii a mai raportat în posesie, din 2017, un automobil de model Mercedes, fabricat în 2008, care ar costa doar 36 de mii de lei. În 2019, procurorul Moruz a intrat în posesia unui automobil Cheroki, fabricat în 2002, care i-ar fi fost oferit în folosinţă gratuită. Moruz are rude generoase, care i-au dăruit copilului său, cu ocazia zilei de naştere, 30.000 de lei.

    Victor Comerzan a câştigat concursul pentru funcţia de şef adjunct al Procuraturii raionului Donduşeni.

    Timp de cinci ani, până la 24 martie 2021, a deţinut funcţia de şef al Procuraturii raionului Briceni. Ulterior, Comerzat a deţinut interimatul funcţiei de procuror adjunct al raionului Donduşeni. Omul legii deţine în proprietate două terenuri în intravilan, destinate construcţiilor. În 2014, Comerzat şi-a terminat de construit casa şi acareturile din gospodărie. Trei ani mai târziu, procurorul şi-a cumpărat maşină nouă, Toyota Camry, pentru care a scos din buzunar 33.000 de euro.

    Sergiu Marcauţan a câştigat funcţia de şef-adjunct al Procuraturii raionului Drochia, după ce a deţinut timp de câteva luni interimatul funcţiei. Până atunci, Sergiu Marcauţa a lucrat în calitate de procuror în oraşul Bălţi. În 2016, familia Marcauţan şi-a procurat în Bălţi un apartament cu suprafaţa de 81,7 metri pătraţi, pentru care s-au achitat 34.850 de euro. În 2020, acuzatorul a mai scos din buzunar 12.000 de euro pentru a-şi cumpăra un Mercedes, fabricat cu cinci ani în urmă.În 2020, Marcauţan a contractat un credit de 200.000 de lei de la o bancă comercială, cu rata dobânzii de 2 la sută, pe care trebuie să-l restituie până în 2024.

    Leonid Ţărnă urmează să ajungă în posesia mandatului de şef adjunct al Procuraturii raionului Făleşti. Până a câştiga concursul, Ţărnă a asigurat interimatul funcţiei respective. Procurorul Ţărnă deţine, din 2010, o casă de peste 81 de metri pătraţi, iar din 2019, o maşină Dacia Duster care l-a costat 180.000 de lei.

    Ion Chistruga a fost timp de câteva luni şef adjunct interimar al Procuraturii din raionul Briceni, după care a câştigat concursul pentru mandatul funcţiei respective. Până în martie 2021, Chistruga a fost şef al Procuraturii din raionul Edineţ. Omul legii deţine în proprietate două case de locuit, dintre care una i-a fost donată, un apartament cu suprafaţa de 61,5 metri pătraţi, procurat în 2018 cu 683.024 de lei, şi aproape trei hectare de teren agricol.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Vulcănești: Oameni prigoniți, case incendiate și indiferența autorităților

    Cel puțin 30 de persoane din satul Vulcănești din raionul Nisporeni și-au abandonat casele, fiind nevoite să apuce calea pribegiei. Oamenii au fost izgoniți din sat, după ce o rudă de-a lor l-a împușcat pe un consătean. Pentru că autoritățile locale nu se prea implică în soluționarea problemelor din această localitate, romii își fac singuri dreptate, după legea lor. Casele celor izgoniți au fost vandalizate, incendiate, iar oamenilor le este frică să se apropie de sat, de răzbunarea rudelor bărbatului ucis. Autoritățile locale au reacționat doar după ce reporterii CIJM au început să investigheze cazul.  

    Vulcănești face parte din comuna Ciorești, raionul Nisporeni, și numără puțin peste o mie de locuitori, majoritatea fiind de etnie romă. Localitatea impresionează prin contrastele pe care le întâlneşti la fiecare pas. Alături de gospodăriile de lux și casele excentrice, cu camere de supraveghere instalate la fiecare colț şi bolizi de ultimă generație, vezi şi multe case sărăcăcioase. Maneliștii români, Florin Salam, Adrian Minune și Nicolae Guță sunt lăutarii preferați la multe nunți și cumetrii care se joacă în Vulcănești, iar însemnul bunăstării sunt bijuteriile masive din aur pe care le poartă atât femeile, cât şi bărbaţii. În acelaşi timp, mulţi copii din sat nu merg la şcoală sau grădiniţă, iar numărul maturilor analfabeţi este foarte mare.

    Cel puțin 30 de persoane din satul Vulcănești din raionul Nisporeni și-au abandonat casele, fiind nevoite să apuce calea pribegiei. Oamenii au fost izgoniți din sat, după ce o rudă de-a lor l-a împușcat pe un consătean. Pentru că autoritățile locale nu se prea implică în soluționarea problemelor din această localitate, romii își fac singuri dreptate, după legea lor. Casele celor izgoniți au fost vandalizate, incendiate, iar oamenilor le este frică să se apropie de sat, de răzbunarea rudelor bărbatului ucis. Autoritățile locale au reacționat doar după ce reporterii CIJM au început să investigheze cazul.  

    Vulcănești face parte din comuna Ciorești, raionul Nisporeni, și numără puțin peste o mie de locuitori, majoritatea fiind de etnie romă. Localitatea impresionează prin contrastele pe care le întâlneşti la fiecare pas. Alături de gospodăriile de lux și casele excentrice, cu camere de supraveghere instalate la fiecare colț şi bolizi de ultimă generație, vezi şi multe case sărăcăcioase. Maneliștii români, Florin Salam, Adrian Minune și Nicolae Guță sunt lăutarii preferați la multe nunți și cumetrii care se joacă în Vulcănești, iar însemnul bunăstării sunt bijuteriile masive din aur pe care le poartă atât femeile, cât şi bărbaţii. În acelaşi timp, mulţi copii din sat nu merg la şcoală sau grădiniţă, iar numărul maturilor analfabeţi este foarte mare.

    Oamenii care trăiesc aici se conduc de niște legi nescrise ale comunității romilor, care permit izgonirea din localitate a rudelor unui membru al comunității dacă acesta este învinuit de omor. 

     

    Crima care a divizat localitatea

    În seara zilei de 25 mai 2019, Ruslan Ibrian, fiul lui Ruslan Stoica, unul dintre cei mai înstăriți locuitori din sat, ar fi tras câteva focuri de armă în direcția lui Serghei Stoica, 39 de ani, capul unei alte familii de romi înstăriți. S-a întâmplat în timp ce familia lui Serghei Stoica descărca din mașină darurile pentru nunta fiicei mai mari, care urma să aibă loc peste o zi. În acest timp la poartă a parcat o mașină de teren, în care se aflau cinci tineri din sat, a urmat o ceartă, iar Ruslan Ibrian ar fi tras câteva focuri din pistolul deținut legal, rânindu-l mortal pe stăpânul casei. După crimă, Ruslan Ibrian a venit acasă, iar tatăl său a chemat poliția, care l-a încătușat. Ceilalți patru tineri au fost reținuți la distanţa de câteva zile.

     

     

    Ruslan Stoica

    Reprezentanții celor două familii dau declarații contradictorii despre cele întâmplate. Aliona Stoica, văduva victimei, susține că cei cinci au coborât din mașină și au început să tragă în direcția lor. „Au venit la poarta mea și au început să strigă: Hai să-i ucidem! A tras ca un maniac. Cinci gloanțe au tras în soțul meu. Au împușcat și în mine, în timp ce eu mă târam prin iarbă spre soțul meu. I-am zis procurorului din Nisporeni despre aceasta, dar el a strigat la mine că spun minciuni”, ne-a declarat văduva.

    Familia presupusului atacator are o altă versiune şi insistă că acesta a fost nevoit să recurgă la armă pentru a se apăra. „S-au dus acasă la Serghei Stoica ca să discute cu el, era un conflict mai vechi. Dar acesta i-a atacat cu un cuțit din cele cu care se înjunghie porcii, a stricat și fereastra la mașină pentru a-i ataca pe cei din automobil cu cuțitul. Ruslan a fost nevoit să se apere. Dacă nu trăgea, poate că acum era mort el”.

    La fel, sunt contradictorii și declarațiile ce țin de motivul crimei, cele două tabere acuzându-se reciproc de hărțuire. „Ruslan Ibrian se lua de copilul nostru, ba că îi trece prin cale, ba că nu-i place cum este îmbrăcat. Cu puțin timp înainte de omor Serghei a vorbit cu Ruslan Stoica despre comportamentul fiului său. De asta a venit și l-a împușcat. A vrut să ne strice nunta. Ruslan Stoica are pământuri și livezi și voia ca întreg satul să asculte de el”, susțin rudele celui ucis.

    Şi tatăl presupusului atacator dă vina pe invidie atunci când vorbeşte despre motivul crimei. „Noi suntem rude, nora noastră este nepoata lor. Lor nu le plăcea că nouă ne merge mai bine în gospodărie, că suntem mai bogați. La nunta feciorului și la cumetria nepotului a cântat Florin Salam. El ia 40 de mii de euro ca să cânte la o ceremonie. Iar la ei urma să cânte Adrian Minune. Acesta cere pentru o seară 20 de mii de euro, de două ori mai puțin. Aceasta vorbește despre ceva. Ei ne invidiau, ne provocau și nu o dată i-au atacat pe membrii familiei mele”, ne-a declarat Ruslan Stoica.

    La puţin timp după comiterea crimei, în jur de 30 de persoane din anturajul lui Ruslan Ibrian și al celor patru bărbaţi care îl însoţeau au fost nevoiți să-și părăseasească gospodăriile și localitatea. 

    Plecarea lor nu a oprit răzbunarea. Au fost incendiate trei case din care au fost scoase mai întâi lucrurile de preț, electrocasnice și o parte din mobilă, iar tractoarele lui Stoica au fost dezasamblate.

    Peste câteva zile, Ruslan Stoica ar fi încercat să revină în sat ca să-și vadă gospodăria, dar ar fi fost pus pe fugă de către rudele victimei. El afirmă că a avut parte de o urmărire ca în filme, cu împușcături. „Am scăpat datorită faptului că mașina care ne urmărea s-a ciocnit de a noastră și la ei a funcționat airbag-ul. Doar așa am reușit să ne salvăm. Am telefonat la poliție, dar nu s-a prea grăbit să vină. Un polițist a recunoscut că se teme să ne ajute”, a declarat Ruslan Stoica.

    Văduva lui Serghei Stoica are o altă versiune: „La câteva zile Ruslan a venit în sat și a început să împuște. Voia să intimideze martorii, să-i ucidă pe ai noștri, a zic că ne ucide dacă fiul său rămâne la închisoare. Mașina fratelui a fost ciuruită de gloanțe”.

    „Vrem să revenim la casele noastre”

    Dosarul omorului din Vulcănești a fost transferat în cele din urmă la Chișinău, iar cei patru presupuși complici ai lui Ruslan Ibrian au fost arestați. Cu toate acestea, spiritele nu s-au calmat.

    „Stăm toți într-un apartament din Chișinău. Nu ne-am luat nici haine, nici obiecte personale. Unii au plecat deja peste hotare. Noi nu purtăm nicio vină pentru cele întâmplate. Poliția nu vrea să ne ajute pentru că suntem romi. Dacă eram ruși sau moldoveni, poate aveau altă atitudine. Vrem să revenim acasă, dar ne este frică că ar putea să ne ucidă”, ne-a declarat una dintre cele câteva femei care au fost nevoite să-și părăsească casele.

    Ruslan Stoica afirmă că adevăratul motiv pentru care este hărţuit este că rudele celui ucis vor ca el să renunţe la averea pe care o are.

    „Nu mi-au permis să mă apropii de livadă și de ogor. Am plătit la o firmă ca să-mi treere orzul și să-mi are în livadă. Înainte eu făceam singur aceste lucrări cu tehnica pe care o aveam și ei mi-au distrus-o. Acum nu pot să-mi culeg prunele. Am 30 de hectare de livadă. Mă tem să nu distrugă roada. Ei vor ca familia noastră să plece din sat și să le las casa mea, care costă peste o sută de mii de euro. Dar nu le va reuși. Fiul meu va răspunde după lege, iar eu nu voi părăsi satul și gospodăria. Dacă vor să plec, eu plec și le las șase case, dar atunci să renunțe la învinuiri și să-mi lase fiul la libertate. Dar nu știu dacă ei pot decide aceasta”, ne-a declarat Ruslan Stoica.

     

    „Îi iert doar dacă îmi aduc soțul viu înapoi”

    Aliona Stoica vrea ca cel care l-a împușcat pe soțul ei să fie condamnat pe viață, iar Ruslan Stoica și familia sa să părăsească satul. „Am rămas cu patru copii. Eram însărcinată cu al cincilea, dar din cauza celor întâmplate am pierdut sarcina. A ucis, a luat viața omului, atunci să răspundă cu viața lui, să stea la închisoare pe viață. Îl iert doar dacă îmi aduce soțul viu înapoi. Dar Ruslan Stoica trebuie să plece din sat. Nu am ochi să-l văd toată viața. Trebuie să răspundă pentru ce a făcut feciorul lui”, ne-a declarat femeia.

    Văduva a mai spus că rudele ei nu sunt implicate în incendierea caselor: „Nu ai noștri au făcut-o. Ei singuri și-au dat foc la case ca să dea vina pe noi”.

    Aliona consideră că organele de drept nu-i vor face dreptate. „Ruslan Stoica a plătit ca feciorul lui să fie judecat pentru huliganism, nu pentru omor”. Femeia mai afirmă că acesta ar fi dat mită în valoare de 75.000 de lei pentru ca bărbatul să scape de închisoare.

     

    Autoritățile, incapabile să gestioneze criza din Vulcănești?

    Reprezentanții autorităților susțin că nu pot face prea multe pentru ameliorarea crizei din Vulcănești.

    Valeriu Guțu, primarul comunei Ciorești, raionul Nisporeni, din care face parte și satul Vulcănești, susține că toate căile de ameliorare a crizei au fost epuizate. „Am rămas practic singur în fața situației. Am încercat să discut cu ei, dar nu mi-a reușit. Unica soluție eu o văd în dialog, dar la moment este imposibil. Nu e normal ca rudele celui care s-ar face vinovat de crimă să părăsească localitatea. Dar va trebui să treacă mult timp ca să se calmeze spiritele și oamenii să poată reveni la casele lor. Cred că timpul va rezolva problema”, ne-a declarat primarul.

     

    Şi Iancu Zaporojan, procurorul raionului Nisporeni, susține că nu dispune de pârghii pentru a asigura securitatea celor care vor să revină la casele lor. „Dosarul este la Chișinău. Nu a solicitat nimeni protecție. Dar nici nu se încadrează în limitele normelor pentru a le oferi protecție. Știm că situația în sat este tensionată. Sunt peste 30 de arme acolo, deținute legal. Ar putea să mai fie și deținute ilegal. Trebuie să lucreze poliția, procuratura nu are ce face aici”, ne-a declarat Zaporojan.

    Procurorul din Nisporeni s-a arătat indignat de acuzațiile de corupție care i se aduc. „În toată cariera mea de procuror nu am fost umilit așa. Și procurorul pe caz a fost umilit, insultat. De aceea doasarul a fost transmis la Chișinău, ca să nu mai persiste suspiciuni de corupție”, a argumentat omul legii.

    Ion Prodan, inspectorul de sector din satul Ciorești, a promis inițial că se va întâlni cu reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice, dar mai apoi s-a răzgândit. „Sunt plecat la un caz mai grav în satul Grozești, mulți din colegii mei sunt în concediu și am mult de lucru, nu reușesc. Eu am încercat să vorbesc cu romii, dar din păcate nu mi-a reușit. Nu avem resurse ca să punem la fiecare casă din Vulcănești câte un polițist. În rest, toate întrebările la conducerea Inspectoratului”, ne-a spus la telefon polițistul.

    Pavel Drăgan, șeful interimar al Inspectoratului de Poliție din raionul Nisporeni a dat de înțeles că situația cu securitatea în Vulcănești nu ar fi atât de gravă pe cum încearcă să o prezinte unii locuitori de acolo. Drăgan ne-a mai spus că au fost pornite dosare penale pentru incendierea intenționată a caselor, iar pe Ruslan Stoica l-ar fi sfătuit cum să-și protejeze proprietățile.

     

     

     Poliția a găsit soluții... după vizita jurnaliștilor

    În ziua când jurnaliștii CIJM au fost la Inspectoratul de Poliție din Nisporeni, Pavel Drăgan l-ar fi sunat pe Ruslan Stoica și i-ar fi zis să scrie plângere, dar nu fără a-i fi reproșat că s-a adresat la presă. La o săptămână la Vulcănești au venit și mascații din Brigada de Poliție cu Destinație Specială „Fulger” care au asigurat ordinea publică în timp ce ofițerii de investigație efectuau percheziții autorizate la domiciliile rudelor victimei. Au fost găsite mai multe obiecte sustrase din gospodăriile celor izgoniți din sat. La tatăl victimei a fost găsită și mobila de bucătărie furată din casa lui Ruslan Stoica.

    Ruslan Stoica susține că după aceasta a fost invitat de un ofițer de urmărire penală din Nisporeni să semneze mai multe documente. „A zis că trebuie să semnez și am semnat. Dar nu știu ce era scris acolo. Nu știu nici să scriu, nici să citesc”, ne-a spus Ruslan Stoica.

    Bărbatul a mai spus că ar fi arătat polițiștilor 10 case unde puteau fi bunurile furate, însă polițiștii ar fi făcut percheziții doar la trei dintre ele. El susține că valoarea bunurilor care ar fi fost sustrase se ridică la cel puțin trei milioane de lei, în timp ce doar o mică parte dintre lucruri au fost găsite. „Înainte să vină mascații, rudele lui Serghei Stoica au încărcat un camion și l-au dus într-un sat din raionul Călărași. Nu-i exclus să fi fost avertizați de cineva din poliție. Chiar dacă au fost descoperite o parte din lucruri, nimeni nu a fost reținut. Nu au vrut să-și facă treaba până la urmă, probabil pentru că suntem romi”, a adăugat Stoica.

    Solicitat de reporterii CIJM, Gheorghe Balan, șeful interimar al Inspectoratului General de Poliție, ne-a declarat că Inspectoratul de Poliție Nisporeni a reacționat la fiecare înștiințare telefonică și plângere depusă, fiind formate grupuri de documentare și de menținere a ordinii și securității publice cu deplasarea la fața locului pe fiecare caz, iar pe timp de noapte au fost formate echipe mobile care au patrulat pe teritoriul satului Vulcănești.

    „În prezent, angajații Inspectoratului Național de Investigații întreprind măsuri speciale de investigație în cadrul a cinci cauze penale care sunt în gestiunea Direcției Generale Urmărire Penală, în care sunt vizați locuitori ai s.Vulcănești, r-l Nisporeni, cu statut diferit în cadrul cauzelor penale date, precum omorul nemijlocit, trei fapte de huliganism și o amenințare cu omor”, se arată într-un răspuns oficial adresat CIJM de către Gheorghe Balan.

    În scrisoarea care ne-a fost expediată se mai arată că în urma măsurilor efectuate pe cauzele respective au fost reținute cinci persoane, care la moment se află în arest. De asemenea, IGP ne-a informat că au fost ridicate șase arme de foc deținute legal, iar altor patru persoane le-au fost aplicate măsuri preventive neprivative de libertate.

    La acuzaţiile rudelor decedatului că poliţia ar fi luat mită pentru muşamalizarea cazului, şeful de la IGP a răspuns: „În urma declarațiilor făcute de către rudele decedatului, precum că șefi ai Inspectoratului de Poliție Nisporeni ar fi primit mită în valoare de 75.000 de euro pentru mușamalizarea cazului, Procuratura Anticorupție a pornit un proces penal fiind audiați mai mulți angajați ai Inspectoratului de Poliție Nisporeni. Astfel, pentru detalii cu referire la acest fapt, vă îndemnăm să vă adresați Procuraturii Anticorupție. Toate sesizările privind acțiunile ilegale ale locuitorilor satului Vulcănești, raionul Nisporeni au fost înregistrate și examinate. Niciun caz nu a fost tăinuit sau mușamalizat”, se arată în răspunsul la solicitarea CIJM, semnat de Gheorghe Balan.

    Ce spun reprezentanții organizațiilor etnoculturale ale romilor

    Mai mulți reprezentanți ai organizațiilor etnoculturale ale romilor susțin că dacă autoritățile ar fi avut o altă atitudine față de romi, atunci putea fi evitată atât tragedia din 25 mai, cât și criza care a urmat după aceasta.

    Nicolae Rădiță, preşedintele Centrului Naţional al Romilor, consideră că situația din Vulcănești trebuie depășită prin dialog, iar organele de drept trebuie să asigure ordinea publică și securitatea astfel ca oamenii izgoniţi din sat să poată reveni la casele lor. „Este o tragedie enormă pentru familia decedatului. Vinovatul trebuie să răspundă, dar conform legilor Republicii Moldova. Legea trebuie să fie una pentru toți, indiferent de apartenența etnică. Oamenii trebuie să revină la casele lor, mai ales că nu sunt vinovați, iar organele de drept să le asigure securitatea. Romii tot sunt cetățeni ai Republicii Moldova și drepturile lor la fel trebuie respectate. Este necesar ca cele două părți să se așeze la masa de tratative pentru depășirea crizei, iar dialogul să fie monitorizat de autorități și reprezentanți ai romilor. Eu sunt gata să ajut cu ce pot”, a spus Rădiță.

    Artur Cerari: „Poliția nu se implică. Încasează bani de la o parte și de la alta și nu face nimic”    

    Și baronul romilor, Artur Cerari, este dispus să intervină pentru a ajuta la soluționarea conflictului pe cale pașnică. „Este regretabil, nici nu se discută. Romii au un caracter mai aprins, dar nimic nu justifică un omor. Chiar dacă acel ucis era vinovat cu ceva, nu trebuia să i se ia zilele”, ne-a declarat Cereri. Baronul mai spune că judecata romilor nu înseamnă răzbunare, ci dialog și tratative. „Văduva a rămas cu patru copii. Familia ucigașului trebuie să întrețină material familia victimei. Dar nu s-a adresat nimeni la noi. Iar poliția nu poate să se descurce, deoarece pentru ei contează cine dă mai mult. Încasează banii de la ambele părți și nu face dreptate nici la una. Noi ne facem griji de ce se întâmplă la Vulcănești. Am trimis un pacificator să discute cu ambele părți”, a mai spus îngrijorat baronul romilor.

    Ian Feldman: „Polițiștii sunt obligați să asigure securitatea tuturor, inclusiv a persoanelor de etnie romă”

    Ian Feldman, președintele Consiliului pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii, susține că organele de drept sunt obligate să asigure securitatea tuturor cetățenilor, indiferent de apartența etnică. „Nu cunosc cazul, dar este inadmisibil ca cineva să fie lipsit de proprietate și izgonit din localitate pentru că este ruda unei persoane bănuite de omor. Polițiștii sunt obligați să asigure securitatea inclusiv a celor de etnie romă”, a Feldman. Acesta a dat asigurări că va monitoriza cazul și va lua atitudine dacă va depista acțiuni de discriminare.

    Precedentul din anul 1993

    Un caz similar a avut loc, în aceeași localitate, în anul 1993. Atunci un bărbat a fost ucis de către un consătean de-al său. Deși asasinul a fost condamnat și a făcut ani grei de închisoare, așa-zisa judecată a romilor i-a condamnat și pe rudele asasinului, alungându-i din sat. Atunci aproape jumătate din romii de la Vulcănești au fost impuși să-și părăsească casele și li s-a interzis să mai revină înapoi. Gospodăriile au trecut în posesia rudelor celui ucis, iar cei izgoniți au fost nevoiți să înceapă de la zero pe alte meleaguri.
    Sursa: anticoruptie.md

LASĂ UN COMENTARIU