Știri

• Un procuror din Chișinău, constatat de ANI cu avere nejustificată de peste 100 de salarii medii pe economie: „O întreagă aberație”

  Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a emis un act de constatare în privința unui procuror prin care s-a stabilit o diferență substanțială, în mărime de 854 785 de lei, adică circa 110 salarii medii pe economie, între averea dobândită, veniturile obținute și cheltuielile realizate de acesta și membrii familiei sale, precum și caracterul nejustificat al deținerii acestei averi, pentru perioada 1 august 2016 – 26 mai 2023. […]

  Citiţi mai departe

  Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a emis un act de constatare în privința unui procuror prin care s-a stabilit o diferență substanțială, în mărime de 854 785 de lei, adică circa 110 salarii medii pe economie, între averea dobândită, veniturile obținute și cheltuielile realizate de acesta și membrii familiei sale, precum și caracterul nejustificat al deținerii acestei averi, pentru perioada 1 august 2016 – 26 mai 2023. Este vorba despre Pavel Vinițchi, procuror în cadrul Procuraturii municipiului Chișinău.

  Contactat de ZdG, Pavel Vinițchi a declarat că va contesta actul ANI și că „este o întreagă aberație”. El s-a arătat surprins de calculele făcute de ANI.

  „Când am dat explicații, le-am arătat greșelile unde au calculat. Parcă au înțeles. Nu m-am așteptat la așa hotărâre”, a spus Pavel Vinițchi, menționând că ar fi „o comandă” și că în iulie 2023 ANI a refuzat inițierea controlului privind respectarea regimului juridic al restricțiilor și limitărilor în privința procurorului, deși instituția se sesizase din oficiu.

  Vinițchi a mai menționat că la Curtea de Apel Chișinău se examinează contestarea depusă de el împotriva actului emis de ANI, în mai 2023, privind inițierea controlului averii și intereselor personale. Totuși, instanța de apel a emis o deciziei acum aproape o săptămână, la 20 iunie, respingând recursul depus.

  Conform unui comunicat de presă emis de ANI, instituția va transmite cauza în instanța de judecată spre examinare în vederea dispunerii confiscării averii nejustificate în mărimea diferenței substanțiale constatate.

  Pavel Vinițchi va fi decăzut din dreptul de a exercita o funcție publică sau de demnitate publică, pe o perioadă de 3 ani, din data rămânerii definitive a actului de constatare sau din data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența averii nejustificate.

  De asemenea, prin alt act de constatare, Autoritatea a stabilit încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese în privința primarului satului Porumbrei, raionul Cimișlia, Iurie Faureanu. Interesul personal al primarului rezultă din relațiile sale în raport cu persoana juridică al cărei fondator este, iar în calitate de administrator figurează fiul acestuia.

  Și primarul riscă încetarea mandatului. Subiecții controlului ar urma să fie decăzuți din dreptul de a exercita o funcție publică și de demnitate publică, pe o perioadă de 3 ani, în condițiile legislației în vigoare, cu înscrierea în Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică.

  Persoanele vizate au dreptul de a contesta actele de constatare, care la moment nu sunt definitive.

  Sursa: zdg.md

   

• Dosarul procurorului Viniţchi: Nicio mişcare timp de un an

  După ce a fost la un pas de a pronunţa o decizie privind legalitatea pornirii dosarului penal pe numele unui procuror, magistratul Victor Răţoi de la oficiul Ciocana al Judecătoriei Chişinău nu a reuşit timp de 10 luni să finalizeze dosarul, şedinţele fiind amânate de la o zi la alta. Şedinţa de judecată, programată pentru marţi, a fost amânată pentru […]

  Citiţi mai departe

  După ce a fost la un pas de a pronunţa o decizie privind legalitatea pornirii dosarului penal pe numele unui procuror, magistratul Victor Răţoi de la oficiul Ciocana al Judecătoriei Chişinău nu a reuşit timp de 10 luni să finalizeze dosarul, şedinţele fiind amânate de la o zi la alta. Şedinţa de judecată, programată pentru marţi, a fost amânată pentru 24 octombrie.

  Este vorba de o plângere a procurorului Pavel Viniţchi care a contestat ordonanţa de pornire pe numele său a unui dosar penal pentru corupţie pasivă.

  Judecătorul de instrucţie Victor Răţoi anunţase pronunţarea pe 23 decembrie 2021, însă în ziua respectivă a decis să prelungească examinarea plângerii. Motivul a fost că la şedinţa de judecată s-a prezentat Anton Zaharov, pretinsa parte vătămată în dosarul intentat pe numele lui Viniţchi şi, însoţit de avocat, a cerut să facă cunoştinţă cu plângerea lui Viniţchi şi să ofere declaraţii pe caz.

  Anton Zaharov, învinuit într-un dosar intentat de Pavel Viniţchi pentru trafic de droguri, a declarat pentru portalul Anticorupţie.md că a aflat întâmplător că instanţa examinează solicitarea acuzatorului  privind anularea ordonanţei de pornire a urmăririi penale. „Plângerea lui Viniţchi a început să fie examinată încă în luna octombrie 2021, au fost mai multe şedinţe de judecată, iar eu nu am fost citat. Au încercat să examineze în lipsa mea, nu-i exclus ca pentru a-l ajuta pe Viniţchi. Dar el mi-a intentat dosar penal pe acelaşi capăt de acuzare în care sunt învinuit în alt dosar. A solicitat mandat de arestare şi a cerut mită ca să mă lase în libertate”, a declarat Zaharov.

  Zaharov ne-a comunicat că până în prezent nu a reuşit să dea declaraţii în instanţă. „Cred că există o înţelegere între ei. Fac tot posibilul ca şedinţele să fie amânate. Mi-au făcut avocatul martor pe dosar, a trebuit să caut avocat. Apoi nu se prezenta ba Viniţchi, ba avocatul lui, ba procurorul pe caz. Au fost cazuri când au indicat greşit în citaţie ora şedinţei de judecată. Sau judecătorul numeşte şedinţa pe data de 29 august, exact în ziua când a plecat în concediu. Nu cred că devcizia privind acordarea concediului a fost luată într-o zi”, a precizat Zaharov.

  Amintim că dosarul pentru corupere pasivă i-a fost intentat lui Viniţchi în baza plângerii depuse de Anton Zaharov, învinuit în dosarul pornit acum doi ani că face parte dintr-un grup criminal care a organizat traficul unui lot de 16,4 kilograme de hașiș din Maroc în Federația Rusă. Acest grup ar fi fost condus de Oleg Prutean, supranumit Borman.

  La 26 mai 2020, Zaharov a fost reținut, iar a doua zi, Vinițchi a solicitat în instanță mandat de arestare pe un termen de 30 de zile. Peste două zile, Zaharov a fost eliberat de judecătorii de instrucție pe motiv că din învinuirea adusă nu este clar de ce anume se face vinovat acesta. Din declarațiile făcute ulterior de Zaharov pentru presă, Vinițchi s-ar fi apropiat de el și i-a cerut 5.000 de euro pentru a nu contesta decizia, dar l-a refuzat.

  Peste două săptămâni, Curtea de Apel Chișinău a admis recursul lui Vinițchi, însă Zaharov nu a fost reținut. Anton Zaharov susține că i-a sunat singur peste zece zile lui Vinițchi și i-a zis că îi aduce banii. Zaharov a mers în biroul lui Vinițchi de la Procuratura pentru Combaterea Crimei Organizate și Cazuri Speciale (PCCOCS) și i-ar fi dat acestuia 5.000 de euro, dar ultimul i-ar mai fi cerut alte 10.000.

  Zaharov susține că nu avea suma solicitată și l-a denunțat pe Vinițchi la Procuratura Anticorupție, dar a făcut declarații și pentru presă. Procuratura Generală a anunțat că s-a autosesizat și a pornit o anchetă de serviciu în cauza lui Pavel Vinițchi.

  Procurorul Pavel Viniţchi a fost subiectul mai multor investigaţii a portalului Anticorupţie.md.

  O anchetă a CIJM este depre cum procurorul Viniţchi îşi construieşte casă într-un parc de pe malul lacului Ghidighici. Imobilul de pe terenul împădurit cu mesteceni şi conifere pare să aibă cel puţin 200 de metri pătraţi, deşi omul legii susţine în declaraţia de avere şi interese personale că ar avea puţin peste 79 de metri pătraţi. Ridică semne de întrebare şi cum a acceptat un om al legii să-şi construiască o casă într-o zonă împădurită de pe malul unui lac.

  Autoritatea Naţională de Integritate a anunţat că s-a autosesizat în urma publicării anchetei, dar nu a luat încă o decizie.

  Pavel Viniţchi pledează nevinovat şi i-a acuzat pe jurnalişti de problemele pe care le are în justiţie.
  Sursa: anticoruptie.md

• VIDEO// Procuror, bănuit că a condus maşina sub influenţa alcoolului. Cum se justifică omul legii

  Pavel Viniţchi, procuror în Procuratura municipiului Chişinău, a fost prins conducând maşina după ce a consumat alcool. Deşi poliţiştilor li s-a părut, analizându-i comportamentul, că omul legii era în stare avansată de ebrietate, testul la alcoolemie a arătat că Viniţchi avea concentraţia de 0,17 mg/l în aerul expirat. Acest rezultat este suficient pentru un dosar contravenţional şi ca Pavel Viniţchi […]

  Citiţi mai departe

  Pavel Viniţchi, procuror în Procuratura municipiului Chişinău, a fost prins conducând maşina după ce a consumat alcool. Deşi poliţiştilor li s-a părut, analizându-i comportamentul, că omul legii era în stare avansată de ebrietate, testul la alcoolemie a arătat că Viniţchi avea concentraţia de 0,17 mg/l în aerul expirat. Acest rezultat este suficient pentru un dosar contravenţional şi ca Pavel Viniţchi să rămână fără permis de conducere pentru cel puţin 6 luni. Procurorul susţine că nu a depăşit limita concentraţiei de alcool admisă de Codul Circulaţiei Rutiere.

  Pavel Viniţchi a fost subiectul mai multor investigaţii jurnalistice, inclusiv a portalului Anticorupţie.md.

  „Se simţea miros de alcool”

  Automobilul de model Volvo, la volanul căruia se afla Pavel Viniţchi, a fost oprit în după amiaza zilei de 21 iulie, pe strada Calea Ieşilor din Chişinău. Agenţilor de circulaţie li s-a părut suspect modul în care se deplasa automobilul. Fără să cunoască cine este şoferul, poliţiştii i-au cerut lui Viniţchi să se legitimeze. Surse din poliţie ne-au comunicat că omul legii ar fi avut un comportament arogant şi că i-ar fi umilit pe cei doi poliţişti. În timp ce Viniţchi încerca să-i convingă pe poliţişti să-l lase să-şi continuie calea, aceştea au simţit miros de alcool.

  Unul din poliţişti ar fi sunat unui avocat cunoscut şi i-a spus ce se întâmplă. Apărătorul l-a sfătuit să acţioneze conform legii şi să nu se lase manipulat: „Telefonul lui ar putea fi interceptat. Fiţi atenţi şi acţionaţi în confirmate cu legea. Dacă miroase a alcool, duceţi-l la expertiză”.

  Poliţiştii susţin că în timpul cât era oprit de oamenii legii Pavel Viniţchi ar fi sunat mai multe persoane influente, rugându-le să-i rezolve problema.

  Procurorul Viniţchi, testat la alcoolemie

  Cei doi agenţi de circulaţie nu au cedat şi l-au condus pe Viniţţchi la Dispensarul de Narcologie pentru a fi testat la acoolemie. Procurorul nu a fost lăsat să se aşeze la volan, automobilul fiind condus de un agent de circulaţie.

  Sursele noastre susţin că expertiza, la proba concentraţia în aer, a arătat că Viniţchi consumase alcool. Medicii i-au prelevat şi proba de sânge, al cărui rezultat nu-l cunoaştem.

  Constantin Ţurcanu, şeful Inspectoratului Naţional de Securitate Publică, ne-a comunicat că, la proba concentraţia în aerul expirat rezultatul a fost de 0,17 mg/l.

  Echipa portalului Anticorupţie.md a reuşit să ajungă la Dispensarul Narcologic în momentul când Viniţchi pleca de acolo.

   

  După el a veni soţia sa, Rodica Viniţchi, împreună cu copilul. Omul legii părea înfuriat şi a strigat la copil: „Marş mai repede în maşină!”. Procurorul a urcat pe bancheta din spate, a închis uşa şi nu a dorit să facă declaraţii.

  În schimb, a reacţionat Rodica Viniţchi. Femeia care se afla la volan a acuzat echipa de filmare de hărţuire şi a ameninţat că va chema poliţia.

  Maşina cu numere de Bulgaria, nedeclarată 

  Maşina de model Volvo, condusă de Pavel Viniţchi, are numere de înmatriculare bulgăreşti. Termenul maxim în care o maşină cu numere străine poate circula pe teritoriul Republicii Moldova este de 180 de zile pe an. Excepție fac mijloacele de transport introduse în Moldova de persoanele cu domiciliul în străinătate, care dețin permis de conducere emis în ţara în care este înmatriculat automobilul. Aceştia pot circula, în aceste condiţii, timp de 3 ani.

  Sursele din poliţie au precizat că automobilul Volvo are termenul expirat de aflare pe teritoriul ţării.

  Aflarea ilegală pe teritoriul Republicii
  Moldova a mijloacelor de transport înmatriculate în străinătate ţine de competenţa Serviciului Vamal.

  În Declaraţia de avere şi interese personale, semnată de Viniţchi pentru anul trecut, nu se regăseşte niciun automobil de model Volvo, la fel ca şi în declarațiile din precedenţi.

  Tentative de a muşamaliza dosarul?

  Sursele noastre din poliţie susţin că Pavel Viniţchi şi-ar fi folosit toate pârghiile pentru a scăpa basma curată, iar cel care l-ar fi ajutat este Constantin Ţurcanu.

  L-am contactat pe şeful Inspectoratului Securitate Publică, care ne-a confirmat că a fost înregistrat un caz în care Viniţchi este suspectat că a condus automobilul sub influenţa alcoolului, iar rezultatul expertizei permite ca omul legii să fie atras la răspundere contravenţională, însă materialele acumulate nu se mai află în instituţia pe care o conduce. „A venit un procuror de la Procuratura Generală şi a luat materialele. Eu nu pot să vă dau numele”, a precizat şeful Inspectoratului Securitate Publică.

  Constantin Ţurcanu a mai declarat că cei doi agenţi de circulaţie, implicaţi în cazul Viniţchi, nu i-au raportat nimic despre comportamentul omului legii.

  Ce spune Procuratura Generală

  Maria Vieru, ofiţerul de presă al Procuraturii Generale, ne-a comunicat că pe cazul Viniţchi a fost întocmit un dosar contravenţional şi că acesta a fost expediat în instanţă. „Conducerea Procuraturii Generale a fost informată despre acest incident. Poliția a documentat cazul și a întocmit proces verbal contravențional, astăzi acesta urmând a fi expediat spre examinare în instanța de judecată. Concomitent, Procuratura va demara procedurile legale de examinare a acestui caz”, ne-a declarat Maria Vieru.

  Precizăm că, articolul 233 din Codul Contavenţional prevede o amendă de la 350 la 500 de unităţi convenţionale (unitatea convenţională = 50 de lei n.r.) sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o durată de la 40 la 60 de ore, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de la şase luni la un an, pentru conducerea mijlocului de transport sub influenţa alcoolulului.

  În caz de depăşire a concentraţiei de alcool de 0,5 g/l în sânge sau de 0,3 mg/l în aerul expirat se consideră stare de ebrietate avansată şi cade sub incidenţa Codului Penal.

  Cum se justifică Pavel Viniţchi

  Procurorul Viniţchi susţine că informaţia nu corespunde realităţii şi că nu a depăşit limita admisă de lege privind concentraţia vaporilor de alcool în aerul expirat.

  „Informaţia nu este adevărată, nu am condus în stare de ebrietate, fapt constatat prin testarea alcooloscopică, unde s-a stabilit rezultatul de 0,09 mg/l în aerul expirat, ceea ce nu constituie stare de ebrietate, limita admisibilă a concentraţiei de alcool fiind de 0,15 mg/l”, a răspuns în scris Pavel Viniţchi la solicitarea portalului Anticorupţie.md.

  Omul legii a mai declarat că marja de eroare admisă la testarea alcooloscopică este de 0,02 mg/l şi se tratează în favoarea celui testat.

  Întrebat despre automobilul înregistrat în Bulgaria, Pavel Viniţchi ne-a răspuns: „În Republica Moldova sunt organe abilitate în acest sens. Actele au fost verificate şi de inspectori şi nu au fost stabilite încălcări”.

  Pavel Viniţchi, în atenţia presei

  Pavel Viniţchi a ajuns în vizorul presei, în august 2020, când Anton Zaharov, învinuit de trafic de droguri, a făcut declaraţii publice în care l-a acuzat pe procuror că i-ar fi cerut 15.000 de euro pentru a nu-l plasa în arest preventiv şi că i-a intentat al doilea dosar pe acelaşi capăt de acuzare.

  Zaharov a fost reținut la 26 mai 2020, iar a doua zi, Vinițchi a solicitat în instanță mandat de arestare pe un termen de 30 de zile. Peste două zile, Zaharov a fost eliberat de judecătorii de instrucție pe motiv că nu este clar de ce anume se face vinovat acesta în învinuirea adusă. Din declarațiile făcute ulterior de Zaharov pentru presă, Vinițchi s-ar fi apropiat de el și i-ar fi cerut 5.000 de euro pentru a nu contesta decizia, dar l-a refuzat.

  Peste două săptămâni, Curtea de Apel Chișinău a admis recursul lui Vinițchi, însă Zaharov nu a fost reținut. Anton Zaharov susține că i-a sunat singur peste zece zile lui Vinițchi și i-a zis că îi aduce banii. Zaharov a mers în biroul lui Vinițchi de la Procuratura pentru Combaterea Crimei Organizate și Cazuri Speciale (PCCOCS) și i-ar fi dat acestuia 5.000 de euro, dar ultimul i-ar mai fi cerut alte 10.000.

  După dezvăluirile făcute în presă, Procuratura Generală s-a autosesizat şi a dispus o anchetă de serviciu în privinţa lui Viniţchi, sarcina fiind dată Inspecţiei Procurorilor. La 30 decembrie 2020, Consiliul de Disciplină şi Etică a conchis că nu există abateri disciplinare în acţiunile lui Viniţchi faţă de Zaharov. Decizia însă a fost contestată de către Inspecţia Procurorilor.

  La începutul lunii trecute, Consiliul Superior al Procurororilor (CSP) i-a aplicat procurorului Pavel Viniţchi mustrare aspră pentru abaterile disciplinare comise în investigarea dosarului Zaharov. Decizia CSP a fost contestată în instanţa de contencios administrativ.

  În cazul în care un funcţionar public are la activ trei mustrări aspre, survine destituirea din funcţie.

  În privinţa lui Pavel Viniţchi s-a autosesizat şi Autoritatea Naţională de Integritate, după ce portalul Anticoruptie.md a publicat o anchetă despre casa pe care omul legii şi-o construeşte într-o zonă verde de pe malul lacului Ghidighici.
  Sursa: anticoruptie.md

• ANI s-a autosesizat în cazul procurorului Vinițchi, după publicarea unui articol pe portalul Anticoruptie.md

  Autoritatea Națională de Integritate s-a autosesizat după ce portalul Anticoruptie.md a arătat în cadrul unui articol că procurorul Pavel Viniţchi îşi construieşte casă într-un parc de pe malul lacului Ghidighici, care pare să aibă cel puţin 200 de metri pătraţi, deşi omul legii susţine în declaraţia de avere şi interese personale că ar avea puţin peste 79 de metri pătraţi. Maria Dastic, ofițer de presă la ANI, ne-a […]

  Citiţi mai departe

  Autoritatea Națională de Integritate s-a autosesizat după ce portalul Anticoruptie.md a arătat în cadrul unui articol că procurorul Pavel Viniţchi îşi construieşte casă într-un parc de pe malul lacului Ghidighici, care pare să aibă cel puţin 200 de metri pătraţi, deşi omul legii susţine în declaraţia de avere şi interese personale că ar avea puţin peste 79 de metri pătraţi.

  Maria Dastic, ofițer de presă la ANI, ne-a comunicat că președinta Autorității, Rodica Antoci, a semnat o sesizare din oficiu în cazul acuzatorului de stat. „În dimineața zilei de marți a fost semnată o sesizare din oficiu pe marginea acestui articol. Potrivit legii, inspectorul de integritate căruia îi va reveni această autosesizare are termen de până la 15 zile să analizeze informația și să decidă dacă inițiază un control în privința procurorului”, a declarat Maria Dastic pentru portalul Anticoruptie.md.

  Portalul Anticoruptie.md a scris în cadrul unui articol că procurorul Pavel Viniţchi îşi construieşte casă într-un parc de pe malul lacului Ghidighici. Imobilul nefinalizat este înregistrat pe numele Rodicăi Viniţchi, soţia procurorului. Conform declaraţiilor de avere şi interese personale, semnate de omul legii, aceasta de mai mulţi ani nu este angajată în câmpul muncii şi nu are venituri.

  Imobilul a fost procurat în mai 2020 de la judocanul Oleg Creţul, nivelul finalizării construcţiei fiind de 10 la sută. Pavel Viniţchi a raportat în declaraţia de avere şi interese personale pentru anul 2020 că achiziţia l-a costat 134.537 de lei, puţin peste 6.400 de euro, asta în timp ce prețul de piață trece de o sută de mii de euro.
  Sursa: anticoruptie.md

• Procurorul Vinițchi își ridică o casă pe malul lacului Ghidighici

  Procurorul Pavel Viniţchi, cunoscut în trecut pentru investigarea dosarelor ce ţin de traficul de droguri, îşi construieşte casă într-un parc de pe malul lacului Ghidighici. Imobilul de pe terenul împădurit cu mesteceni şi conifere pare să aibă cel puţin 200 de metri pătraţi, deşi omul legii susţine în declaraţia de avere şi interese personale că ar avea puţin peste 79 de metri pătraţi. […]

  Citiţi mai departe

  Procurorul Pavel Viniţchi, cunoscut în trecut pentru investigarea dosarelor ce ţin de traficul de droguri, îşi construieşte casă într-un parc de pe malul lacului Ghidighici. Imobilul de pe terenul împădurit cu mesteceni şi conifere pare să aibă cel puţin 200 de metri pătraţi, deşi omul legii susţine în declaraţia de avere şi interese personale că ar avea puţin peste 79 de metri pătraţi. Ridică semne de întrebare şi cum a acceptat un om al legii să-şi construiască o casă într-o zonă împădurită de pe malul unui lac.

  Cum îşi construieşte Pavel Viniţchi casa

  Viitoarea casă a lui Pavel Viniţchi este amplasată în parc, la cel mult 200 de metri de la malul lacului Ghidighici, nu departe de staţia de scafandri. Omul legii îi va avea ca vecini pe mai mulţi oameni de afaceri milionari, printre care şi proprietarii de la Basconslux şi O’Key Imobil, precum şi pe sportivi de performanţă.

  Lucrările de construcţie, care au început anul trecut, sunt în toi. Deja au fost ridicaţi pereţii, iar nu demult a fost pus şi acoperişul. Printre mestecenii înalţi se regăseşte şi o macara.

  Pe şantier lucrează mai mulţi muncitori care au încuiat porţile şi s-au ascuns atunci când au văzut reporterii la poartă. Un tânăr, care a avut grijă să încuie poarta în urma unui camion care a adus cărămizi, a refuzat să ne comunice cine l-a angajat şi cine îl remunerează. În schimb, vecinii şi muncitorii de pe şantierele alăturate ne-au confirmat că anume aici îşi construieşte casă un procuror cu numele Pavel.

  Cum a intrat omul legii în posesia terenului

  Construcţia nefinalizată este înregistrată pe numele Rodicăi Viniţchi, soţia procurorului. Conform declaraţiilor de avere şi interese personale, semnate de omul legii, aceasta de mai mulţi ani nu este angajată în câmpul muncii şi nu are venituri.

  Imobilul a fost procurat în mai 2020 de la judocanul Oleg Creţul, nivelul finalizării construcţiei fiind de 10 la sută. Pavel Viniţchi a raportat în declaraţia de avere şi interese personale pentru anul 2020 că achiziţia l-a costat 134.537 de lei, puţin peste 6.400 de euro.

  Viniţchi nu a devenit însă şi proprietar al celor nouă ari de teren pe care este amplasată viitoarea sa locuinţă. Terenul rămâne în proprietatea Primăriei oraşului Vatra şi i-a fost oferit în arendă lui Oleg Creţul în noiembrie 2015, pe un termen de 16 ani, cu destinaţia construcţii. Chiar dacă Viniţchi îşi construieşte acolo casa, contractul de arendă a terenului cu Primăria Vatra rămâne în continuare pe numele lui Creţul.

   

  Precizăm că Oleg Creţul este preşedintele Comitetului Paralimpic din Republica Moldova, participant la Olimpada de la Atlanta şi învingător al mai multor competiţii internaţionale. În Chişinău există şi o şcoală de judo, aflată în subordinea Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării, care îi poartă numele.

  La începutul lunii februarie, Procuratura pentru Combaterea Crimei Organizate şi Cazuri Speciale (PCCOCS), instituţie în care a lucrat şi Pavel Viniţchi, a anunţat despre reţinerea a cinci persoane suspectate de trafic de droguri din Spania în Federaţia Rusă. Printre cei reţinuţi era şi Dorin Gâncu, directorul şcolii de judo „Oleg Creţul”. Dorin Gâncu a fost surprins în repetate rânduri alături de Oleg Creţul, dar şi în anturajul ex-deputatului PDM, Corneliu Dudnic, vice-preşedinte al Federaţiei Moldoveneşti de Judo.

  Trei dintre suspecţi au primit mandate de arestare pentru 30 de zile, iar Dorin Gâncu şi încă un suspect au fost plasaţi în arest la domiciliu. Dosarul se află în gestiunea procurorului Eugen Manolache.

  Cât costă dreptul de a construi o casă în parcul de pe malul lacului Ghidighici

  În vecinătatea şantierului lui Viniţchi se regăseşte un teren pe care descoperim o fundaţie nu prea înaltă. Pe gardul care înconjoară terenul este plasat şi un anunţ al agenţiei imobiliare O’Key Imobil că terenul se vinde. Am sunat pe numărul indicat în anunţ prezentându-ne drept cumpărători. Ne-a răspuns agentul imobiliar Vadim Bondari. Acesta ne-a declarat că este vorba de un teren de 13 ari cu o construcţie nefinalizată. Bărbatul ne-a comunicat că preţul este de 107 mii de euro, dar mai este loc şi pentru negocieri: „Este proprietate privată, este şi proprietara, veniţi la agenţie şi discutăm. Totul este legal”.

  Vadim Bondari ne-a trimis şi copia unui document pentru a ne convinge în privinţa legalităţii actelor. Din document am aflat că terenul continuă să rămână proprietate publică, iar Primăria Vatra a permis construcţia unei baze de odihnă de tip familial.

   

  La întrebarea cum se vinde terenul dacă e în proprietatea administraţiei publice locale, Vadim Bondari ne-a explicat că de fapt se vinde fundaţia, dreptul de a construi şi dreptul la arendă asupra terenului. „Există contract de arendă până în anul 2031. Veţi achita la Primăria Vatra în jur de 6.500 de lei pe an. Dar după expirarea contractului veţi avea dreptul să prelungiţi contractul. Nimeni nu va fi în drept să vă alunge de acolo după ce veţi construi”, ne-a explicat agentul imobiliar.

  Veniturile oficiale ale procurorului Viniţchi

  Singurul venit al procurorului Viniţchi este salariul de procuror, care în anul 2020 a fost de 296.313 lei, în jur de 24,7 mii de lei pe lună. Alte 13 mii de lei procurorul le-a primit în calitate de bursă de la Universitatea din Galaţi unde îşi face studiile. Anul trecut, Pavel Viniţchi a vândut, cu 799.967 de lei, apartamentul de pe strada Melestiu din Capitală, pe care anterior, în calitate de procuror, l-a procurat la preţ preferenţial. Alți 134.789 de lei omul legii i-a obţinut în urma locațiunii celor două locuri de parcare de lângă blogul de pe strada Melestiu. Astfel, familia Viniţchi a avut anul trecut venituri oficiale de 1.244.069 de lei. Omul legii a raportat şi un împrumut de 6.000 de euro, luat fără dobândă de la o persoană fizică, pe un termen de zece ani. Chiar şi aşa, procurorul ar fi putut acoperi doar în jur de 70 la sută din preţul de piaţă cu care se vinde dreptul la construcţie în zona respectivă. În afară de aceasta, procurorul mai are şi familie pe care o întreţine, necesită cheltuieli la întreţinere şi apartamentul de 142,5 metri pătraţi, precum şi cele patru mijloace de transport declarate, nemaivorbind de preţurile pipărate pentru materialele şi lucrările de construcţie.

  Pavel Viniţchi refuză dreptul la replică

  L-am contactat pe Pavel Viniţchi la telefon. Omul legii a închis imediat după ce ne-am prezentat şi nu a mai răspuns.

  Cu procurorul Viniţchi am reuşit să vorbim în luna ianuarie, când am publicat un articol despre faptul că i-a fost incendiată una dintre maşinile sale. Atunci omul legii ne-a acuzat că am fi în relaţii de prietenie cu un presupus traficant de droguri, care l-a denunţat la CNA că i-ar fi cerut mită în schimbul eliberării din arest.

  Pavel Vinițchi a fost subiectul mai multor anchete jurnalistice. RISE Moldova scria în 2015 că Vinițchi l-a scăpat de arest preventiv pe Ghenadie Vechiu, alias Cliford, un personaj influent în gruparea condusă de hoțul în lege Ion Gușan, alias Nicu Patron. Procurorul Vinițchi și-a motivat decizia printr-un acord secret de colaborare cu Cliford, care i-ar fi denunțat pe alți membri ai grupării.

  Un document al serviciilor secrete din perioada respectivă îl contrazice pe Vinițchi. În nota informativă se arată că procurorul s-ar fi ales cu 20.000 de euro în urma eliberării lui Cliford. Mai mult, omul legii ar fi primit recompense generoase de la diferiți interlopi anchetați pentru traficul de droguri.

  Omul legii a declarat presei că este victima „unei ample campanii de denigrare”, pusă la cale de unii colegi din Procuratură în complicitate cu reprezentanţi ai lumii interlope.
  Sursa: anticoruptie.md

• Noi detalii despre incendierea automobilului procurorului Vinițchi. Pe cine acuză omul legii

  Procurorul Pavel Vinițchi îl acuză de incendierea automobilului său, în noaptea de 30 decembrie 2019, pe Anton Zaharov, învinuit într-un dosar de trafic de droguri. La rândul său, Zaharov respinge acuzațiile și afirmă că se află de mai mult timp peste hotare. El califică acuzațiile procurorului drept „răzbunare” pentru că l-a denunțat că a luat mită. Procurorul Vinițchi le-a declarat […]

  Citiţi mai departe

  Procurorul Pavel Vinițchi îl acuză de incendierea automobilului său, în noaptea de 30 decembrie 2019, pe Anton Zaharov, învinuit într-un dosar de trafic de droguri. La rândul său, Zaharov respinge acuzațiile și afirmă că se află de mai mult timp peste hotare. El califică acuzațiile procurorului drept „răzbunare” pentru că l-a denunțat că a luat mită.

  Procurorul Vinițchi le-a declarat mai multor colegi de-ai săi că Anton Zaharov este cel care i-a dat foc la mașină. El invocă drept motiv un dosar privind o rețea transnațională de traficanți de droguri din care ar face parte și Anton Zaharov.

  Pavel Vinițchi: „Prietenul Dvs. mi-a incendiat mașina”

  Contactat la telefon, Pavel Vinițchi ne-a confirmat ipoteza sa. „Prietenul Dvs. mi-a incendiat mașina”, ne-a declarat omul legii.

  Solicitate să spună de ce consideră că Anton Zaharov îmi este prieten, Vinițchi a răspuns: „Da, da, sunteți prieteni și am să demonstrez acest lucru. Asta-i tot!”, a spus omul legii, după care a închis telefonul și nu a mai răspuns.

  Anton Zaharov: „Sunt peste hotare”

  De partea cealaltă, Anton Zaharov ne-a declarat că nu se află de mult timp în Moldova și nu a avut cum să fie în noaptea de 30 decembrie în Chișinău.

  „După ce l-am denunțat pe Vinițchi la Procuratura Anticorupție pentru că i-am dat 5.000 de euro mită și pentru că a mai cerut bani de la mine ca să nu mă plaseze în arest preventiv, am mai făcut declarații pentru presă. Conducerea Procuraturii Generale a anunțat că a pornit o anchetă de serviciu. Dar nu am văzut niciun rezultat. Am simțit că eram în pericol și am fost nevoit să plec”, ne-a declarat bărbatul.

  Zaharov crede că Vinițchi și-ar fi incendiat singur mașina ca să scape de suspiciuni și să dea vina pe el pentru a se răzbuna.

  „Vrea să mă facă vinovat și să se spele pe mâini de corupție. Pare suspect acest incendiu, mai ales că mașina lui are 17 ani și nu exclud că ar fi fost și asigurată.”

  „Acuzațiile lui Vinițchi sunt lipsite de logică. Eu l-am denunțat legal și nu era în interesul meu să îi dau foc la mașină, fiind în conflict cu el. Mai degrabă, el mi-a organizat un alt dosar ca să nu pot reveni [în Moldova] și să fac declarații despre el”, a punctat Zaharov.

  În ce constă conflictul Vinițchi-Zaharov

  Anton Zaharov este învinuit în dosarul pornit acum un an de către procurorul Pavel Vinițchi că face parte dintr-un grup criminal care a organizat traficul unui lot de 16,4 kilograme de hașiș din Maroc în Federația Rusă. Acest grup ar fi fost condus de Oleg Prutean, alias Borman.

  „Vinițchi a pornit dosar penal pentru aceeași infracțiune în care sunt învinuit în alt dosar penal, aflat pe rol în Curtea de Apel”, a detaliat Zaharov.

  La 26 mai 2020, Zaharov a fost reținut, iar a doua zi, Vinițchi a solicitat în instanță mandat de arestare pe un termen de 30 de zile. Peste două zile, Zaharov a fost eliberat de judecătorii de instrucție pe motiv că din învinuirea adusă nu este clar de ce anume se face vinovat acesta. Din declarațiile făcute ulterior de Zaharov pentru presă, Vinițchi s-ar fi apropiat de el și i-a cerut 5.000 de euro pentru a nu contesta decizia, dar l-a refuzat.

  Peste două săptămâni, Curtea de Apel Chișinău a admis recursul lui Vinițchi, însă Zaharov nu a fost reținut. Anton Zaharov susține că i-a sunat singur peste zece zile lui Vinițchi și i-a zis că îi aduce banii. Zaharov a mers în biroul lui Vinițchi de la Procuratura pentru Combaterea Crimei Organizate și Cazuri Speciale (PCCOCS) și i-ar fi dat acestuia 5.000 de euro, dar ultimul i-ar mai fi cerut alte 10.000.

  Drept argument, Zaharov ne-a expediat copiile schimbului de mesaje pe care l-a avut la telefon cu procurorul Pavel Vinițchi înainte de a veni în biroul său. Omul legii îi cere niște înregistrări învinuitului și îi dă asigurări că nimeni nu îl va atinge în pofida faptului că exista un mandat de arestare incontestabil.

   

  Zaharov susține că nu avea suma solicitată și l-a denunțat pe Vinițchi la Procuratura Anticorupție, dar a făcut declarații și pentru presă. Procuratura Generală a anunțat că s-a autosesizat și a pornit o anchetă de serviciu în cauza lui Pavel Vinițchi.

  Achitat la câteva ore după incendierea automobilului

  Întâmplător sau nu, Pavel Vinițchi a fost declarat nevinovat în cazul acuzațiilor aduse de către Zaharov la câteva ore după ce flăcările i-au mistuit Lexus-ul. La 30 decembrie 2020, ora 08.00, Colegiul de Etică și Disciplină de pe lângă Consiliul Superior al Procurorilor a pronunțat hotărârea luată în urma anchetei de serviciu în privința lui Vinițchi, prin care acesta a fost scos basma curată.

   

  Procuratura nu are încă un suspect

  Șeful interimar al Procuraturii municipiului Chișinău, Oleg Afanasii, ne-a declarat că încă nu a fost identificat un suspect real în cazul incendierii automobilului lui Vinițchi. Omul legii a precizat că a fost format un grup special pentru investigarea cazului și a dispus ca acest grup să fie suplinit cu mai mulți procurori. Potrivit lui Afanasii, procurorii iau în calcul mai multe versiuni, dar se pune accent pe activitatea de serviciu a lui Vinițchi, inclusiv tangențele acestuia cu gestionarea dosarului Borman.

  „Cazul este unul foarte grav nu doar din considerentul că a fost distrus intenționat bunul unui procuror. Este vorba de o zonă rezidențială, au fost puse în pericol și alte unități de transport. Dar dacă rezervorul ar fi fost plin și se producea o explozie? Vom face tot posibilul ca să reținem făptașul”, a spus procurorul Afanasii.

  Subiect al anchetelor jurnalistice și al serviciilor speciale

  Pavel Vinițchi a fost subiectul mai multor anchete jurnalistice. RISE Moldova scria în 2015 că Vinițchi l-a scăpat de arest preventiv pe Ghenadie Vechiu, alias Cliford, un personaj influent în gruparea condusă de hoțul în lege Ion Gușan, alias Nicu Patron. Procurorul Vinițchi și-a motivat decizia printr-un acord secret de colaborare cu Cliford, care i-ar fi denunțat pe alți membri ai grupării.

  Un document al serviciilor secrete din perioada respectivă îl contrazice pe Vinițchi. În nota informativă se arată că procurorul s-ar fi ales cu 20.000 de euro în urma eliberării lui Cliford. Mai mult, omul legii ar fi primit recompense generoase de la diferiți interlopi anchetați pentru traficul de droguri.

   

  De asemenea, Pavel Vinițchi a fost investigat de Procuratura Anticorupție pentru presupusă estorcare de mită, dar acuzațiile nu au put fi probate.

  Cât privește denunțul lui Anton Zaharov, a ajuns în gestiunea procurorului anticorupție Grigore Clevadă, care însă nu i-a dat curs pe motiv că denunțătorul nu s-a prezentat personal să facă declarații.

  După afirmațiile video ale lui Zaharov, a făcut declarații pentru presă și Ion Corcodel, cu statut de învinuit alături de Constantin Țuțu și Oleg Prutean în dosarul omorului din Codrii Orheiului. Acesta spune că a stat câțiva ani în arest preventiv fiind învinuit de trafic de droguri într-un dosar gestionat de Pavel Vinițchi, care se află acum pe rol la Curtea de Apel Chișinău.

  Bărbatul mai susține că, la începutul anului trecut, Vinițchi i-a mai pornit un dosar penal pentru aceeași faptă și că a cerut plasarea sa în arest preventiv.

  „Nu știu cum a făcut, a disjuns dosarul și a pornit un alt dosar, cu aceeași învinuire. El a zis să îi dau 5.000 de euro ca să nu ajung la închisoare, dar nu i-am dat. Nici el nu a mai cerut și nu m-a deranjat mai mult”, a spus Corcodel.

  Cine îl apără pe Vinițchi

  Surse din breasla procurorilor susțin că Pavel Vinițchi ar fi protejat de către unul din șefii de la Procuratura Generală.

  După plecarea lui Ion Diacov de la șefia Procuraturii municipiului Chișinău, Vinițchi a lucrat o perioadă la Procuratura sectorului Ciocana, când instituția era condusă de Ruslan Popov.

  La câteva luni după numirea lui Popov în conducerea Procuraturii Generale, Pavel Vinițchi este delegat la PCCOCS, unde este șef Ion Caracuian, cumătrul lui Ruslan Popov. Aceleași surse susțin că în ultimul timp Vinițchi ar fi ajuns în dizgrația procurorului general Alexandr Stoianoglo. La fel, nu putem confirma, dar se știe că Pavel Vinițchi a revenit la Procuratura Chișinău și a fost împuternicit cu prezentarea acuzării de stat în instanță.

  După apariția știrii despre incendierea automobilului, în apărarea lui Vinițchi a sărit fostul șef al Procuraturii municipiului Chișinău, Ion Diacov, care i-a acuzat pe jurnaliști de problemele fostului său subaltern.

  „Criminalii nu îi atacă pe procurorii care le sunt complici. Criminalii atacă numai procurorii cu verticalitate gen Pavel Vinițchi. Regret mult că unii jurnaliști, în goană după senzații tari, se lasă atrași în mrejele propagandistice ale traficanților de droguri, care gestionează multe milioane de dolari. Voi reveni după sărbători cu detalii despre activitatea procurorului P. Vinițci în exercitarea urmăririi penale în mai multe cazuri de punere ilegală în circuit a substanțelor narcotice, fapt pentru care dumnealui a fost decorat în 2015 cu Diploma de Onoare a Guvernului. Pavel Vinițci este unul dintre puținii procurori, foști subalterni, cu care eu mă mândresc”, a scris ex-procurorul pe rețelele de socializare.

  Amintim că Ion Diacov a fost un apărător înrăit și al lui Ruslan Popov după publicarea anchetelor jurnalistice despre averile și afacerea nedeclarată ale șefulului de la Procuratura Generală.

  Am insistat să-l contactăm pe Pavel Vinițchi pentru o reacție mai largă, dar omul legii nu a mai răspuns.
  Sursa: anticoruptie.md

• Greșeala procurorului Vinițchi

  Procurorul Pavel Vinițchi din Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cazuri Speciale (PCCOCS) a lăsat în libertate un tânăr învinuit de trafic de droguri, deși pe numele acestuia exista un mandat de arestare. Acuzatorul a fost cel care a insistat asupra mandatului de arestare și a întocmit proces-verbal de reținere. Bărbatul învinuit, Anton Zaharov, susține că Pavel Vinițchi ar fi […]

  Citiţi mai departe

  Procurorul Pavel Vinițchi din Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cazuri Speciale (PCCOCS) a lăsat în libertate un tânăr învinuit de trafic de droguri, deși pe numele acestuia exista un mandat de arestare. Acuzatorul a fost cel care a insistat asupra mandatului de arestare și a întocmit proces-verbal de reținere. Bărbatul învinuit, Anton Zaharov, susține că Pavel Vinițchi ar fi extorcat de la el drept mită 15 mii de euro și că l-ar fi lăsat să plece ca să aducă banii. Pe de altă parte, omul legii susține că este victima unei campanii de denigrare.

  Anton Zaharov a fost reținut la data de 26 mai 2020 și pus în aceeași zi sub învinuire într-un dosar intentat pentru trafic de droguri, în ianuarie 2020. A doua zi, procurorul Vinițchi a solicitat judecătorilor de instrucție eliberarea mandatului de arestare pe un termen de 30 de zile pe numele lui Zaharov.

  Lăsat în libertate de judecătorul de instrucție

  Vinițchi și-a argumentat demersul prin faptul că „Zaharov Anton Nicolae a săvârșit circulația ilegală de droguri, în scop de înstrăinare, săvârșită de o organizație criminală, în proporții deosebit de mari”. În continuare, omul legii îi incriminează lui Zaharov că face parte dintr-un grup criminal care a organizat traficul unui lot de 16,4 kg de hașiș din Maroc în Federația Rusă.

   

  La 28 mai, Judecătoria Chișinău a respins demersul lui Vinițchi pe motiv că din învinuirea adusă nu este clar prin ce anume s-ar fi manifestat faptele criminale comise de Zaharov. Un alt argument adus de magistrat a fost că Zaharov este deja învinuit pentru aceste fapte într-un dosar aflat în gestiunea instanței de apel.

  Târg pentru instanța de apel

  Zaharov a fost eliberat din sala de judecată. Bărbatul susține că, imediat ce a ieșit din sediul instanței, de el s-ar fi apropiat procurorul Vinițchi și i-ar fi cerut 5 mii de euro dacă vrea să nu atace decizia în instanța de apel. „I-am refuzat din start. Eram sigur că decizia primei instanțe va fi menținută”, ne-a spus Zaharov. La 10 iunie, Curtea de Apel Chișinău admite recursul procurorului și eliberează pe numele lui Zaharov mandat de arestare.

  Negocierile dintre acuzator și învinuit

  Anton Zaharov nu a fost prezent la pronunțarea deciziei la Curtea de Apel. După ce a aflat verdictul, bărbatul a rămas acasă în așteptarea polițiștilor pentru a fi arestat. Zilele treceau, iar oamenii cu epoleți nu se grăbeau să vină.

  La mai bine de o săptămână, Anton i-a sunat procurorului Vinițchi. „Nu mai puteam suporta situația tensionată și am decis să-i sun procurorului, să-l întreb ce să fac. I-am zis că sunt de acord să-i dau cât a cerut”, susține Zaharov.

  În seara de 21 iunie, Zaharov îi scrie lui Vinițchi că îi este teamă că va fi arestat. Procurorul îl îndeamnă să fie liniștit. „Mă suni când te pornești și nimeni nu se atinge de tine. Ai cuvântul meu în scris”, îl asigură omul legii.

   

  Întâlnirea de la PCCOCS

  Anton Zaharov a venit la PCCOCS la 22 iunie, după-amiază, însoțit de avocatul Maxim Chișcă. Întâlnirea a avut loc în biroul lui Vinițchi. „Am intrat doar eu, avocatul a rămas după ușă. Procurorul m-a căutat în buzunare ca să nu am mijloace de înregistrare. I-am dat 5 mii de euro. Vinițchi m-a lăsat în birou și mi-a zis să-l aștept. A apărut peste vreo 30 de minute. Mi-a zis că dacă vreau să-mi rezolv problema, să-i mai aduc încă 10 mii de euro. Tol el mi-a zis să adresez în instanță o cerere de revocare a măsurii preventive și el o va susține după ce voi aduce banii”, povestește învinuitul.

  Întâlnirea Zaharov-Vinițchi este confirmată de către avocatul Maxim Chișcă. „Clientul meu m-a rugat să-l însoțesc la PCCOCS. Dar a dorit să intre singur în biroul lui Vinițchi. A stat multișor acolo, nu știu despre ce au discutat, dar, când a ieșit, Anton mi-a zis să scriu o cerere de revocare, căci Vinițchi o va susține. A doua zi, cererea de revocare a fost depusă”, a precizat apărătorul.

  La întrebarea noastră dacă procurorul a chemat poliția ca să-l aresteze pe Zaharov, avocatul a spus că nu a observat nimic: „A ieșit din biroul procurorului, apoi am părăsit împreună sediul PCCOCS”.

  A doua șansă ratată de procuror

  Cererea de revocare a fost examinată la data de 30 iunie. Atunci Vinițchi și Zaharov s-au întâlnit pentru a doua oara după ce Curtea de Apel Chișinău a eliberat mandat de arestare. Cu puțin timp înainte ca să înceapă ședința, Vinițchi a întocmit proces-verbal de reținere a lui Anton, pe care acesta l-a semnat. Apoi a avut loc ședința de judecată care a durat în jur de 10 minute. Judecătorul a anunțat că se retrage la deliberare, iar cei trei au părăsit încăperea.

  „Judecătorul a spus că pronunțarea sentinței va avea loc la ora 14.00. Vinițchi mi-a dat două ore ca să aduc banii, în caz contrar, urma să fiu închis. A zis că, dacă îi dau banii, va rupe singur procesul-verbal de reținere și va cere admiterea revocării. Suma cerută de procuror este enormă pentru mine. Am ieșit și nu am revenit. Acum sunt fugar”, a declarat Anton. Aceasta a fost a doua oară când Zaharov a fost lăsat să plece nestingherit, deși pe numele său exista un mandat de arestare.

  Scurgerea de informație

  Anton Zaharov s-a plâns pe Vinițchi la Procuratura Anticorupție. Cazul a fost preluat de procurorul Grigore Clevadî. „L-am contactat pe dl Clevadî și acesta mi-a zis că nu poate întreprinde nimic dacă nu vin la el. Dar îmi pare suspect că, la două zile de la depunerea plângerii, Vinițchi a început să mă sune insistent, la fel și pe avocatul meu. Mi-a fost frică să-i răspund. Cred că Vinițchi a fost informat și mi s-a întins o capcană”, consideră Anton.

  Grigore Clevadî a refuzat să ne spună dacă are în gestiune o plângere pe numele lui Vinițchi și ne-a sfătuit să ne adresăm în scris. De la Cancelaria Procuraturii ni s-a comunicat că se dă curs doar solicitărilor de informație expediate prin poștă.

  Argumentele lui Vinițchi

  Pavel Vinițchi a recunoscut că este la curent că există un denunț pe numele său, iar acuzațiile lui Zaharov le-a calificat drept acțiuni denigratoare.

  „Procuratura Anticorupție examinează un denunț la subiectul alegațiilor invocate, pentru elucidarea situației, iar procurorul PCCOCS vizat le califică ca intimidare a organului de urmărire penală și ca încercare orchestrată de discreditare a activității de investigație a grupării denumite „Borman”. Zaharov a fost anunțat în urmărire în R. Moldova, inclusiv în regiunea transnistreană, dar și în Rusia, pentru omor și trafic de droguri.

  Anterior anunțării în urmărire, procurorul PCCOCS vizat a solicitat aplicarea arestului, însă Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a refuzat demersul. După contestare, prin decizia Curții de Apel Chișinău, a fost aplicat arestul, după care a fost anunțat în urmărire la solicitarea procurorului. Într-un astfel de context, în care învinuitul se eschivează, nu pare surprinzătoare apelarea de către acesta la încercări de discreditare a oamenilor legii. Este regretabilă distorsionarea de către învinuit a invitației procurorului de cooperare prevăzută de lege și prezentarea acesteia ca acțiune ilegală”, ne-a răspuns în scris Pavel Vinițchi, prin intermediul serviciului de presă al PCCOCS.

  La întrebarea de ce totuși Zaharov nu a fost reținut, deși a avut de două ori posibilitatea să o facă, Vinițchi ne-a răspuns că nu ține de competența procurorului: „Conform legii, procurorul nu poate efectua reținerea fizică a persoanelor și aplicarea mijloacelor speciale (cătușe), ci doar poate solicita intervenirea organului competent, ceea ce procurorul a și făcut, iar actele necesare anunțării în urmărire și reținerii au fost expediate pentru executare la 26 iunie”.

   

   

  Preluarea textelor de pe pagina www.gazetadechisinau.md pentru formatul online se face în limita a 1.000 de semne, cu indicarea linkului activ către articolul preluat.

  Instituțiile de presă, care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica „Gazeta de Chișinău” și autorul informației. Materialele de presă sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe și de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova.
  Sursa: gazetadechisinau.md

   

• Ce încălcări au comis procurorii în 2018

  În 2018, Colegiul de disciplină și etică de pe lângă Consiliul Superior al Procurorilor a emis 15 hotărâri de sancționare în privința acuzatorilor de stat. În urma acestora au fost aplicate sancțiuni în privința a 12 procurori. În două cazuri, acuzatorii de stat au fost demiși, în trei cazuri au fost pedepsiți cu reducerea salariului, iar în alte 10 cazuri, […]

  Citiţi mai departe

  În 2018, Colegiul de disciplină și etică de pe lângă Consiliul Superior al Procurorilor a emis 15 hotărâri de sancționare în privința acuzatorilor de stat. În urma acestora au fost aplicate sancțiuni în privința a 12 procurori. În două cazuri, acuzatorii de stat au fost demiși, în trei cazuri au fost pedepsiți cu reducerea salariului, iar în alte 10 cazuri, aceștia s-au ales cu mustrare sau avertisment. Numele acuzatorilor de stat care au fost sancționați disciplinar au fost făcute publice doar în urma unei solicitări de informații a ZdG.

  Conform informațiilor din raportul anual al Colegiului de Disciplină și Etică, în 2018, acesta s-a întrunit în nouă ședințe, fiind examinate 25 de proceduri disciplinare, în privința a 22 de procurori. Abaterile disciplinare ale unor procurori au fost conexate şi examinate într-o singură procedură. În cadrul ședințelor au fost adoptate şi pronunțate 47 de hotărâri, dintre care 20 de hotărâri pe proceduri disciplinare, 3 restante din 2017 și 27 ca urmare a examinării contestațiilor asupra deciziilor Inspecției procurorilor de încetare a procedurii disciplinare.

  De ce au fost demiși doi procurori?

  „Aplicarea sancțiunii disciplinare de eliberare din funcție a fost dictată de admiterea de către procurorii sus enumerați (sancționați) a unor încălcări grave în activitatea sa, de conduita necorespunzătoare a acestora în calitate de procuror, dar și pentru lipsă de integritate. Pedeapsa aplicată de către Colegiu este proporțională, fiind racordată la gradul prejudiciabil al abaterilor constatate şi cazierul disciplinar al titularului”, se spune în raport.

  În două cazuri, acuzatorii de stat au fost demiși, în trei cazuri au fost pedepsiți cu reducerea salariului, iar în alte 10 cazuri, aceștia s-au ales cu mustrare sau avertisment. Unii procurori au contestat sancțiunile aplicate și au reușit, ulterior, să scape de ele.

  Numele acuzatorilor de stat sancționați nu au fost însă făcute publice în raportul Colegiului de disciplină și etică. Pentru a le afla, ZdG a adresat o solicitare de informații către Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), solicitând și motivele din care procurorii au fost sancționați, dar și copii ale hotărârilor Colegiului de Disciplină și Etică.

  15 hotărâri de sancționare a 12 procurori

  Într-un răspuns semnat de Angela Motuzoc, președinta CSP, se spune că „aferent procedurilor disciplinare în privința procurorilor, prezentarea informației este parțial limitată de incidențele clauzei de confidențialitate, motiv din care apreciem efortul tuturor persoanelor interesate de a analiza situația din perspectiva spectrului deplin al drepturilor și rezervelor existente”. Suplimentar, se precizează că, în 2018, Colegiul de disciplină și etică a adoptat 15 hotărâri de sancționare a 12 procurori. Dintre acestea, 8 au fost contestate la CSP. În urma examinării contestațiilor, CSP a menținut 3 hotărâri, iar 5 au fost modificate.

  CSP ne-a oferit și extrase din cele 15 hotărâri ale Colegiului de disciplină și etică. În ele sunt publice doar numele procurorilor și sancțiunea care le-a fost aplicată, nu și motivele exacte care au determinat pedeapsa. Am analizat informația și vă prezentăm numele procurorilor sancționați disciplinar în 2018, finalitatea cazurilor și principalele încălcări comise de acuzatorii de stat anul trecut.

  Un procuror demis a reușit să schimbe pedeapsa

  Vladimir Beșleu, procuror la Procuratura Ocnița

  Sancţiunea disciplinară – eliberarea din funcţie.
  Vladimir Beșleu a fost eliberat din funcție după ce a fost judecat pentru corupere pasivă, iar Judecătoria Edineț l-a condamnat la amendă penală cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele Procuraturii pentru o perioadă de trei ani.

  Daniela Moldovan, procuroră la Procuratura Chișinău, oficiul Râșcani

  A fost sancționată disciplinar de trei ori în 2018. La 9 februarie – cu avertisment, la 15 martie – cu reducerea salariului cu 15% pe o perioadă de 3 luni, iar la 29 iunie 2018 – cu eliberarea din funcție. Temei pentru iniţierea procedurii disciplinare au servit rezultatele verificării datelor expuse în raportul adjunctului procurorului-şef al Procuraturii Chişinău, şef al Oficiului Râşcani, Corneliu Bratunov, „privind atitudinea neglijentă, lipsa de responsabilitate şi încălcarea disciplinei executorii, admise în cadrul exercitării atribuțiilor de serviciu”. Daniela Moldovanu a contestat hotărârea, iar CSP, în septembrie 2018, a anulat sancțiunea de demiterea din funcție, înlocuind-o cu o mustrare.

  Vitalie Chișca, procuror în Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale

  Sancţiunea disciplinară mustrare.
  Procurorul nu a contestat sancțiunea care i-a fost aplicată.

  Sergiu Ciubară, procuror la Procuratura Leova

  Sancţiunea disciplinară mustrare.
  Procurorul nu a contestat sancțiunea care i-a fost aplicată.

  Alexei Axentiev, Procuratura Chișinău, Oficiul Botanica

  Sancţiunea disciplinară – reducerea salariului cu 30% pe o perioadă de 6 luni.

  Procurorul Alexei Axentiev a fost sancționat disciplinar, fiind învinuit că nu a trimis o cauză penală în judecată nici la trei luni de la elaborarea rechizitoriului. Acesta a declarat că vina ar aparține șefului secretariatului – responsabil de evidența cauzelor penale. Totodată, acesta a menționat că „pretinsa abatere disciplinară care i se impută n-a avut urmări grave pentru stat, deoarece în cauza penală s-a adoptat sentința de liberare a persoanei de răspundere penală care este irevocabilă, iar instanța de judecată n-a constatat faptul tergiversării procesului penal”. În iulie 2018, CSP a respins ca neîntemeiată contestația lui Axentiev. Acesta a atacat-o la CSJ, care încă nu a luat o decizie finală.

  Elena Pruneanu, procuroră la Procuratura Străşeni

  Sancţiunea disciplinară – avertisment, pe faptul admiterii încălcărilor legislației contravenționale.
  Elena Pruneanu nu a contestat sancțiunea care i-a fost aplicată.

  Nicolae Solomei, adjunct al procurorului-şef al Procuraturii Donduşeni

  Sancţiunea disciplinară mustrare.
  Nicolae Solomei nu a contestat sancțiunea care i-a fost aplicată.

  Eugeniu Trocin, procuror şef al Procuraturii raionului Donduşeni

  Sancţiunea disciplinară avertisment.
  Eugen Trocin nu a contestat sancțiunea care i-a fost aplicată.

  Veaceslav Vacari, procuror în Procuratura raionului Donduşeni

  Sancţiunea disciplinară mustrare.
  Veaceslav Vacari nu a contestat sancțiunea care i-a fost aplicată.

  Pavel Vinițchi, procuror în Procuratura mun.Chişinău, oficiul Ciocana

  A fost sancționat disciplinar de două ori. Prima dată, la 25 mai 2018, cu mustrare, iar la 29 iunie 2018, cu reducerea salariului cu 20% pe o perioadă de 6 luni. Ambele proceduri disciplinare au fost comasate de către CSP, care, la 20 iulie 2018, a decis să-l pedepsească pe Vinițchi cu mustrare. Inițial, procurorul a contestat pedeapsa la CSJ, ulterior renunțând la acțiune.

  Ludmila Cușnir-Zaharia, procuroră la Procuratura Ungheni

  Sancțiunea disciplinară avertisment.
  Ludmila Cușnir-Zaharia a fost învinuită că ar fi „manifestat lipsă de celeritate la conducerea urmăririi penale în cauza care nu prezintă complexitate și nu a asigurat caracterul complet al investigațiilor”. În ianuarie 2019, CSP i-a respins contestația.

  Aurelia Guțu, procuror în Procuratura mun. Chișinău

  Sancțiunea disciplinară avertisment.
  Aurelia Guțu nu a contestat sancțiunea care i-a fost aplicată.
  Doi procurori, cruțați de Colegiu, pedepsiți de CSP la cererea Inspecției Procurorilor

  Deși Colegiul de disciplină și etică a decis că în acțiunile Dianei Vatavu, procuror în Procuratura municipiului Chişinău, Oficiul Ciocana nu sunt elemente de încălcare a legislației, CSP, în iulie 2018, i-a aplicat sancțiunea „avertisment”. Acesta a fost învinuită că a folosit expresii ostentative și indecente în care își exprima nemulțumirea față de acțiunea de protest care se derula la Oficiul Ciocana al Procuraturii Chișinău, toată acțiunea fiind filmată.

  Colegiul de disciplină și etică a evitat să-i aplice o pedeapsă și procurorei Lilia Agapie de la Procuratura Căușeni, care a fost învinuită că nu a întreprins toate măsurile pentru a evita sustragerea, din mașina personală, a legitimației de serviciu. Inspecția Procurorilor însă a contestat hotărârea Colegiului, iar CSP a decis că procurora urmează să fie pedepsită cu un avertisment.

  Cum explică Colegiul de Disciplină și Etică numărul mic de procurori sancționați în 2018

  „După o analiză comparativă a indicilor de activitate, se atestă un regres statistic vizibil în raport cu anul 2017, prin reducerea cazurilor disciplinare examinate și a sancțiunilor aplicate, ceea ce denotă disciplinarea procurorilor și respectarea de către aceștia a tuturor prevederilor stipulate în Codul de etică al procurorilor”, remarcă membrii Colegiului de Etică și Disciplină. În 2017, 15 procurori au fost pedepsiţi cu avertismente, 12 au fost mustraţi, iar 9 au fost demişi.
  Sursa: zdg.md

• Cer pedepse penale pentru critică

  Trei judecători cer pedeapsă penală pentru un procuror şi trei avocaţi pentru faptul că le-au pus la îndoială integritatea. Tudor Micu, Eugenia Conoval şi Iurie Iordan sunt nemulţumiţi că au fost criticaţi pentru faptul că au schimbat măsura preventivă a unui bărbat prins cu 64 de kilograme de haşiş în arest la domiciliu.  Cei trei magistraţi au fost acuzaţi de […]

  Citiţi mai departe

  Trei judecători cer pedeapsă penală pentru un procuror şi trei avocaţi pentru faptul că le-au pus la îndoială integritatea. Tudor Micu, Eugenia Conoval şi Iurie Iordan sunt nemulţumiţi că au fost criticaţi pentru faptul că au schimbat măsura preventivă a unui bărbat prins cu 64 de kilograme de haşiş în arest la domiciliu. 

  Cei trei magistraţi au fost acuzaţi de un ofiţer operativ că ar fi luat mită 20 de mii de euro pentru a-l elibera din penitenciar pe suspect. Ei însă spun că ofiţerul ar fi acţionat la comanda procurorului care instrumentează cazul, Pavel Viniţchi. Acesta califică plângerea judecătorilor drept neîntemeiată. 

  La rândul lor, avocaţii vizaţi califică solicitarea magistraţilor drept un gest de disperare. 

  Şi unii experţi în drept consideră că demersul magistraţilor contravine principiilor de bază ale democraţiei. Printre aceştia şi Stanislav Pavlovschi, care, la fel, riscă sancţiuni pentru faptul că a declarat în cadrul unui interviu că justiţia din Republica Moldova este într-o stare deplorabilă. 

  Cererea magistraţilor este în curs de examinare atât la Procuratura Generală, cât şi la Consiliul Superior al Magistraturii.
  Sursa: jurnaltv.md