Știri

• Decizia motivată a CSP privind anularea concursului pentru șefia PG. Cum Olesea Vîrlan a influențat rezultatele probei interviului

  Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a publicat decizia motivată aferentă anulării concursului pentru selectarea candidatului la funcția de procuror general. Conform documentului procurorul general interimar, Ion Munteanu, a fost subapreciat de membra CSP, Olesea Vîrlan, care însă nu a putut oferi argumente clare privind punctajul oferit. „Prin conduita neargumentată corespunzător și în dezacord cu prevederile legale, evaluatorul în mod inexplicabil […]

  Citiţi mai departe

  Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a publicat decizia motivată aferentă anulării concursului pentru selectarea candidatului la funcția de procuror general. Conform documentului procurorul general interimar, Ion Munteanu, a fost subapreciat de membra CSP, Olesea Vîrlan, care însă nu a putut oferi argumente clare privind punctajul oferit. „Prin conduita neargumentată corespunzător și în dezacord cu prevederile legale, evaluatorul în mod inexplicabil a influențat unilateral rezultatele probei de interviu”, se arată în decizie.

  Conform hotărârii CSP, în urma analizei fișelor de evaluare întocmite de Olesea Vîrlan în privința candidatului Ion Munteanu, a fost stabilită o discrepanța majoră dintre punctajele acordate la criteriile de evaluare. Aceasta l-a punctat pe Munteanu cu 1 punct pentru conceptul de management și dezvoltare instituțională, 2 puncte pentru capacitatea de analiză critică și comunicare publică și 1 punct pentru integritate, etica și buna reputație.

  Documentul subliniază că argumentele lui Vîrlan privind punctele oferite nu au fost clare și nu au avut nicio justificare.

  „Suplimentar, membrii Consiliului au comparat fișele de evaluare cu notele acordate pe fiecare criteriu și argumentele scrise la fiecare candidat, fapt ce a confirmat repetat evaluarea per criteriu lipsită de obiectivitate și fără fundament faptic și juridic al candidatului Munteanu Ion”, se arată în decizia CSP.

  Documentul mai stipulează că, „în lipsa unor argumentări justificative a punctajului acordat de către evaluatorul Olesea Vîrlan candidatului Munteanu Ion rezultatele probei de interviu au fost influențate inevitabil, în măsura în care ordinea calificării candidaților reliefată în baza mediei punctajului acordat de către ceilalți evaluatori, opt la număr, a fost inversată”.

  „În acest mod, prin conduita neargumentată corespunzător și în dezacord cu prevederile legale, evaluatorul în mod inexplicabil a influențat unilateral rezultatele probei de interviu (ordinea calificării candidaților), fapt ce a înlăturat expectanța rezonabilă publică a veritabilității concursului conform principiului egalității și meritocrației”, se mai arată în act.

   

   

  În document se mai arată că în procesul de analiză al fișelor, Olesea Vîrlan a recunoscut că a admis discrepanțe majore la evaluarea unuia dintre candidați, fără a oferi motive plauzibile acțiunilor sale, consimțind ulterior de a lua o decizie comună, care să remedieze situația creată și să înlăture inechitatea de tratament.

  „Consiliul notează că, în pofida faptului că o probă de interviu presupune un grad mai ridicat de subiectivitate decât orice altă probă în cadrul unui concurs, aceasta nu trebuie să fie arbitrară și nejustificată, iar membrii unui organ colegial trebuie să acționeze cu maximă responsabilitate, diligență și obiectivitate în luarea deciziilor, dar nu unilateral în mod părtinitor, în caz contrar fiind afectată integritatea competiției și echitatea procedurilor. Circumstanțele stabilite, în special discrepanța majoră dintre punctajele acordate în privința unui candidat, fără o acoperire din perspectiva argumentării determină și sunt suficiente pentru a conchide asupra vicierii rezultatelor probelor de interviu și, pe cale de consecință, a concursului pentru selectarea candidatului la funcția de procuror general”, se mai arată în hotărârea privind anularea concursului de selectare a procurorului general.

  La 28 februarie, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a revocat hotărârea privind rezultatele probei interviului pentru selectarea candidatului la funcția de procuror general, anulând astfel concursul. Astfel, CSP a decis inițierea ulterioară a unui nou concurs pentru funcția de procuror general, după ce vor fi gândite mecanismele, inclusiv „reglementările care guvernează acest exercițiu extrem de important”.

  „La 22 februarie a avut loc etapa interviului. Toți membrii CSP, având dorința de a realiza echidistant, promt și de a încheia în aceeași zi proba interviului, au lucrat pe durata a aproximativ 11 ore, cu intermitențe de 5-7 min. La încheierea acestui exercițiu, noi ne-am retras în deliberare și a avut lor realizarea mediei tehnice a punctajului acordat de fiecare membru al Consiliului. La acea etapă, nu au fost examinate punctajele acordate de fiecare membru CSP per criteriu de evaluare pe fiecare din cei patru candidați. Țin să remarc că în cadrul deliberărilor (în cadrul ședinței din 28 februarie, n.r.) au fost analizate coroborat fișele în privința fiecărui candidat și punctajul oferit de fiecare dintre membrii CSP. În consecință, s-a depistat o discrepanță majoră care nu a avut acoperire din perspectiva argumentării de ce a fost depunctat unul dintre candidați”, a spus președintele CSP, Dumitru Obadă.

  Din rezultatele publicate de CSP, Ion Munteanu a primit cel mai mic punctaj al său –  3.5, de la membra CSP Olesea Vîrlan, iar cel mai mare – 9.5, de la președintele CSP,  Dumitru Obadă. Igor Demciucin a primit cel mai mic punctaj de la membra CSP Elena Roșior – 7, iar Olesea Vîrlan l-a apreciat cu cel mai mare punctaj – 9.3. Octavian Iachimovschi a fost apreciat de patru dintre cei nouă membri cu un punctaj de 9 și mai mult.

  Președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii, Sergiu Caraman și membrul CSP Andrei Cebotari, i-au oferit cel mai mare punctaj lui Iachimovschi, iar cel mai mic – lui Andrei Coca.

  Cei mai mulți membri ai CSP, între care ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, președintele CSP, Dumitru Obadă și membrii Eduard Panea, Elena Roșior și Svetlana Balmuș, i-au acordat cele mai multe puncte lui Ion Munteanu, iar cele mai puține – lui Andrei Coca.

  Membra CSP Rodica Ciobanu i-a apreciat pe Iachimovschi și Munteanu cu același punctaj – 9.16.

  Funcția de procuror general a devenit vacantă după ce în septembrie 2023, președinta Maia Sandu a semnat decretul prin care Procurorul General suspendat, Alexandr Stoianoglo, a fost eliberat din funcție. Concursul a fost anunțat pe 22 octombrie 2023 și ulterior, prelungit până pe 29 decembrie 2023, după ce doar doi candidați s-au înscris. În total, șase candidați și-au depus dosarele, doi însă au fost excluși din cursă.

  Olesea Vîrlan a adresat luni, 4 martie, o cerere prin care a informat CSP că renunță la calitatea de membru al Consiliului. Membrii CSP au luat act de decizie în ședința de luni, 4 martie.

  Sursa: www.zdg.md

• Ultima sută de metri în competiția pentru un loc în CSP

  În doar câtreva zile, organul de autoadministrare a Procuraturii, Adunarea Generală a Procurorilor va alege noii membri în Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), autoritatea de reglementare în domeniul procuraturii. În cursa pentru cele cinci locuri din CSP au fost admiși șapte candidați: Cherpec Mariana, Lealin Iurie, Nesterov Aliona, Obadă Dumitru, Panea Eduard, Roșior Elena și Vîrlan Olesea. Unii dintre candidați au fost vizați în investigații jurnalistice […]

  Citiţi mai departe

  În doar câtreva zile, organul de autoadministrare a Procuraturii, Adunarea Generală a Procurorilor va alege noii membri în Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), autoritatea de reglementare în domeniul procuraturii. În cursa pentru cele cinci locuri din CSP au fost admiși șapte candidați: Cherpec Mariana, Lealin Iurie, Nesterov Aliona, Obadă Dumitru, Panea Eduard, Roșior Elena și Vîrlan Olesea. Unii dintre candidați au fost vizați în investigații jurnalistice realizate de portalul anticorupție.md. În listă au fost admiși doar procurorii care au promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting. Membrii CSP urmează să fie aleşi de către Adunarea generală a procurorilor, care va avea loc miercuri, 23 august. Un membru va fi ales din rândul procurorilor Procuraturii Generale, iar patru – din rândul acuzatorilor de la procuraturile teritoriale şi cele specializate.

  În chirie și fără bijuterie patru roți

  Mariana Cherpec are o experiență de aproape 13 ani în procuratură. Imediat după absolvirea Institutului Național al Justiției, la 3 decembrie 2010, a fost numită în funcția de procuror în Procuratura sectorului Centru, municipiul Chișinău. Din luna noiembrie 2017 până în luna iulie 2019, Mariana Cherpec a activat la Procuratura mun. Chișinău, oficiul Botanica. Din iulie 2019 până în februarie 2023, a activat în funcția de procuroră responsabilă de comunicarea cu mijloacele de informare în masă în cadrul Procuraturii Generale, iar din februarie curent activează în funcția de procuroră în cadrul Procuraturii mun. Chișinău.

  La 27 iunie 2023, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat cumulul funcției de procuror cu activitatea didactică, în vederea participării în calitate de expert în procesul elaborării Studiului cu tematica „Lidership-ul feminin în profesiile juridice” și a unui ghid privind portretul femeii lider din domeniul justiției cadrul Programului de Susținere a Reformei Justiției Penale și Combaterea Corupției în Republica Moldova 2021-2024, implementat de Biroul pentru Combaterea Traficului de Droguri și Aplicarea Legii al Departamentului de Stat al SUA, conform orarului stabilit de program.

  Pe parcursul celor 13 ani de activitate, procurora Mariana Cherpec a adunat două mustrări și un avertisment. Toate pentru gestionarea necorespunzătoare a dosarelor. Astfel, în 2014, acuzatoarei i-a fost aplicată mustrare, în 2015, Cherpec a fost sancţionată cu un avertisment pentru îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor de serviciu în cadrul instrumentării unei cauze penale, iar în 2016, procurorei i-a mai fost aplicată o mustrare.

  Întrebată de membrii Comisiei Pre-Vetting despre procedurile disciplinare intentate împotriva ei, procurora a explicat că aceste sesizări au fost rezultatul unei relații dificile între ea și procurorul-șef de atunci al Procuraturii sectorului Centru mun. Chișinău, întrucât aveau opinii diferite cu privire la rolul și gradul de independență a unui procuror, fiind în mod regulat opuse cu privire la deciziile care trebuie luate în cazuri individuale. 

  Funcția de procuror pe care majoritatea o consideră bănoasă nu se vizualizează la fel în declarația de avere și interese personale a procurorei Mariana Ceherpec. Potrivit sursei, aceasta nu are o casă a sa și nici un mijloc de transport.

  Contactată de anticoruptie.md, Cherpec a menționat că deocamdată închiriază o locuință, dar în această primăvară a încheiat un contract de investiție pentru un apartament, care încă este la etapa de construcție. Informația nu se regăsește în ultima declarație de avere, întrucât contractul a fost încheiat mai târziu, spune Mariana Cherpec.

  „Pâna la acest moment nu s-a schimbat nimic. La fel locuiesc cu chirie și nu dețin nici automobil. Însa în primavara anului curent am încheiat un contract de investiție în construcția unui bun viitor, sub formă de apartament, care înca nu este dat in exploatare și se află în proces de construcție. Asupra acestui bun înca nu dețin dreptul de proprietate”, a precizat Mariana Cherpec.

  La capitolul venituri, procurora indică că a pe parcursul anului 2022 a obținut venituri din salariu, de 381983.69 lei și 18.430 lei din activitatea în cadrul unui proiect finanțat de „Biroul Internațional pentru Combaterea Traficului de Droguri și Aplicarea Legii” (INL) a Departamentului de Stat al SUA.

  Automobil mare, dodobândit cu bani mărunți

  Iuri Lealin a devenit procuror în 2012. Timp de 4 ani a activat în Procuratura sectorului Ciocana din capitală, iar apoi a fost transferat la Procuratura Generală. Iuri Lealin lucrează procuror în secția reprezentare în procedurile non-penale și implementare CEDO din cadrul Direcției judiciare a Procuraturii Generale, începând cu august 2016.

  Prin Hotărârea nr.1-79/2020 din 10 septembrie 2020, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat cumulul funcției de procuror cu activitățile de formator exercitate în anii de studii 2020 – 2021 la Institutul Național al Justiției, în cadrul programelor de formare inițială și continuă, conform tematicilor și orarelor seminarelor stabilite de această instituție.

  La 1 august 2016, Consiliul Superior al Procurorilor l-a împuternicit pe Iuri Lealin să reprezinte în instanţele de judecată interesele Consiliului Superior al Procurorilor, cu dreptul de a exercita toate actele procedurale.

  În 2019, a fost decorat cu Insigna de piept ”Eminent al Procuraturii”.

  Iuri Lealin este procurorul care a instrumentat, în 2015, dosarul penal pe numele primarului de la Colonița, Angela Zaporojan, în timp ce aceasta era încă membră a PLDM. Lealin a cerut suspendarea din funcție a primarului de Colonița, demersul fiind respins de către instanță. Ulterior, Angela Zaporajan a trecut în PDM şi fost achitată de Curtea Supremă de Justiție.

  În decembrie 2019, Iuri Lealin a fost inclus în grupul special format printr-un ordin al procurorului general Stoianoglo pentru efectuarea unui control la Procuratura Anticorupţie. După publicarea anchetei, Lealin a acuzat-o pe autoarea anchetei, în cadrul unei emisiuni televizate, că ar avea o ură patologică pentru procurori.

  Procurorul Lealin este preşedintele şi unul din fondatorii unei organizaţii obşteşti, Asociația Procurorilor pentru Ordine și Dreptate, înregistrată în septembrie 2019.

  Conform declarației de avere și interese personale pentru anul 2022, Iuri Lealin a ridicat retritribuții salariale de puțin peste 355 de mii de lei, la care se adaugă aproximativ 22 de mii de lei din activitatea științifică și didactică. 27 de mii 800 de lei reprezintă salariul de la Institutul Național al Justiției.

  Iuri Lealin locuieşte cu familia într-o casă cu suprafaţa de 219 metri pătraţi, cumpărată în 2017 cu 765.535 lei. Conform răspunsurilor pe care le-a oferit în fața Comisiei Pre-Vettting, Lealin a declarat că pentru achiziționarea casei a folosit trei surse: vânzarea, în anul 2017, a apartamentului cumpărat în anul 2014, donații în sumă de 420.000 MDL de la o cumetrie și economii acumulate de acuzator și soția sa din salariile și indemnizațiile din anii precedenți.

  Omul legii mai dispune şi de un apartament, din 2002, cu suprafaţa de 71,7 metri pătraţi, evaluat la 367.682 lei. Lealin a mai raportat şi un automobil, Lexus RX 400H, fabricat în 2008 şi procurat în 2018 cu 50.000 de lei, preţul de piaţă fiind de 148.689 lei. Funcționarul a argumentat prețul mic prin faptul că mașina i-a fost adusă de un prieten, din Elveția, în stare tehnică defectă. Pentru repararea mașinii a cheltuit mai puțin de 1000 de euro, iar începând cu anul 2021 a inclus în declarațiile de avere și taxele vamale achitate în 2018 pentru mașină, de 98.000 lei. 

  Donații și remitențe de mii de euro

  Aliona Nesterov a început activitatea în procuratură la 1 noiembrie 2011, fiind numită în funcția de procuror în Procuratura sectorului Ciocana, municipiul Chișinău.  În ianuarie 2015 a fost suspendată din funcție pentru acordare concediului parțial plătit pentru îngrijirea copilului, iar în decembrie 2016 a revenit în funcția de procuror în Procuratura municipiului Chișinău. Patru ani mai târziu și-a continuat activitatea în funcția de procuror în cadrul Procuraturii Anticorupție. De la începutul acestui an CSP a dispus numirea Aliona Nesterov în funcția de adjunct al Procurorului General interimar, pe perioada exercitării mandatului de Procurorul General interimar.

  La 7 septembrie 2020, Aliona Nesterov a fost numită în funcția de procuror în Procuratura Anticorupție. Este deţinătoare, din 2021, a Insignei „Eminent al Procuraturii”

  La 26 ianuarie 2022, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat cumulul funcției de procuror cu activitățile didactice, desfășurate în cadrul proiectului „Introducerea sistemului de repartizare aleatorie a dosarelor în Procuratură” implementat de Asociația Procurorilor pentru Ordine și Dreptate în cadrul Programului ABA ROLI Moldova „Susținerea reformei justiției penale și combaterea corupției în Republica Moldova”, finanțat de Biroul pentru Combaterea Traficului de Droguri și Aplicarea Legii al Departamentului de Stat al SUA.

  În 2021, Nesterov a figurat în investigația Anticorupție.md “Săracii” procurori cu apartamente, case și zeci de mii de euro donați de părinți și rude” în care se arată că aceasta a primit 8.000 de ruble, 1.000 de euro și 14.850 de dolari. Sumele constituie remitențele primite de procurora PA, Aliona Nesterov, de la mama, care muncește de 14 ani în străinătate. „Nu este venitul meu, doar a venit pe numele meu”, a explicat atunci acuzatoarea.

  Remitențele din străinătate au continuat să apară în contul Alionei Nesterov şi anul trecut, când i-au fost transferați în total 5.900 de euro, dar și o donație de 3.000 de euro.

  Tot pe parcursul anului trecut a obținut venituri în sumă de 72.000 euro de pe urma înstrăinării bunurilor mobile și imobile, fără a fi specificat despre ce este vorba mai exact, iar la o săptămână distanță familia Nesterov a achiziționat un apartament cu suparafața de 121,4 m2, în sumă de 105 mii euro, valoarea de piață a bunului imobil fiind de 74.000 euro.  

  Aliona Nesterov mai declară și un alt apartament cumpărat în 2017, de 49,8 metri pătraţi, care ar fi costat-o 279.853 de lei.

  Tot în declarație se regăsesc și două autoturisme, ambele dobândite în 2019. O Toyota Auris, declarată la 115.000 lei şi oToyota Prius Plus care ar fi fost transmis în folosinţă gratuită, dar i-ar aparține de drept socrului procurorei.

  Drumul de la CEDO spre CSP, parcurs la turații maxime 

  Dumitru Obadă a fost numit în funcția de procuror în anul 2011. A rămas în această funcție până în 2016, iar ulterior a fost numit procuror în cadrul Procuraturii Anticorupție. După aproape 5 ani este avansat și numit la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor în funcția de procuror-șef al Secției analiză criminologică, avizare și propuneri de legiferare din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale, pentru un mandat de 5 ani.  La începutul lunii iunie 2022, procurorul Dumitru Obadă a fost numit prin hotrărâre de Guvern agent guvernamental al Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

  Pe parcursul anului 2022, Obadă a ridicat salarii din patru surse, de la Ministerul Justiției (170.716 lei), Procuratura Generală (198.028 lei), Universitatea de Stat din Moldova (23.622 lei) și Institutul Național al Justiției (66.221 lei). De asemenea, a fost remunerat de Consiliul Europei pentru activitatea de cercetare cu 6.978 euro. La toate aceste mai este adăugat și venitul soției din funcția de notar, dar și din cota de 25% pe care o are la o brutărie renumită din țară. 

  Acuzatorul declară că are în proprietate o casă de locuit de 192 de metri pătraţi, dată în folosință în 2017 și evaluată la 2,3 milioane de lei. În 2021 familia Obadă s-a ales printr-un contract de donație cu o casă de locuit de 62,5 m.p, o construcție auxiliară și un garaj. Lista este completată cu încă două apartamente, unul de 69 m.p, iar al doilea, achiziționat în 2011, de 44 m.p. 

  În 2019, familia şi-a procurat trei camioane de model Ford Tranzit şi un automobil Volvo XC90, fabricat în 2014, care i-a costat 400.000 de lei. În 2020 în garajul familiei Obadă a mai apărut oToyota RAV 4, care l-a costat peste 507.000 de lei. Ultima achiziție a avut loc în 2022, de această dată procurorul a optat pentru o bijuterie pe 2 roți, o motocicletă Honda VT750C pentru care a achitat 980 mii lei. 

  În cadrul evaluării integrității financiare, comisia a descoperit că există discrepanțe între cheltuielile suportate de soția lui Dumitru Obadă pentru închirierea spațiului de activitate prezentate comisiei și cele declarate la Serviciul Fiscal de Stat (SFS). De exemplu, pentru anul 2019, candidatul a declarat cheltuieli de chirie de 160.000 lei, în timp ce la SFS suma era de 205.746 lei. Pentru anul 2020, el a declarat cheltuieli de chirie de 228.000 lei, 214.125 lei fiind declarați la SFS.

  Obadă a argumentat diferența prin faptul că nu avea toate actele confirmative în momentul în care a trebuit să le prezinte. Iar așa cum avea un termen limitat de prezentare a transmis sumele estimative.

  „Sumele au fost estimative, la memorie, din cauza perioadei scurte te timp care mi-a fost dată la dispoziție. Pentru ca, ulterior, la prima rundă de întrebări, să revin și să furnizez toate anexele, declarațiile fiscale cu plățile curente realizate”, a răspuns Obadă.  

  Răspunsul a înlăturat dubiile comisiei, iar hotărârea a fost luată în favoarea lui Dumitru Obadă care „întrunește criteriile de integritate etică și financiară și promovează evaluarea”.

  Terenuri moștenite și case donate

  Eduard Panea a fost numit în funcția de procuror la 16 octombrie 2007,  în cadrul Procuraturii raionului Cantemir. În august 2015, Panea a fost transferat în cadrul Procuraturii Anticorupție, oficiul Sud. În noiembrie 2020 Eduard Panea a fost desemnat de procurorul general suspendat, Alexandr Stoianoglo să asigure interimatul funcției de procuror-șef al Procuraturii raionului Leova, iar din 2021 a fost numit în funcția de procuror-șef al Procuraturii raionului Leova, pentru un mandat de 5 ani, după ce a fost declarat învingător al concursului la care a participat doar el.

  De-a lungul activității, Eduard Panea a trecut şi printr-o procedură disciplinară. În 2017, a fost sancționat disciplinar cu mustrare pentru tergiversarea urmăririi penale. Omul legii a contestat decizia și măsura a fost schimbată din mustrare în avertisment.

  În declarația de avere și interese personale pentru anul 2022, procurorul declară că pe parcursul anului trecut a încasat venituri din șapte surse. Funcționarul a obținut salariu (304845.24 lei), dobânzi bancare (25912.46 lei), indemnizații pentru copii și de parternitate (un total de peste 244 mii lei), indemnizații pentru incapacitatea temporară de muncă. Totodată, s-a ales și cu un transfer generos pe card în sumă de peste 72 mii lei.

  Eduard Panea deţine în proprietate un teren pentru construcţie de 0,1256 ha în satul Cania din raionul Cantemir, care i-a fost oferit gratuit de către consiliul local, în 2015. În 2021 i-au fost lăsate moștenire 7 cote de teren agricol. În același an a dobândit alte două terenuri extravilane, dar și un alt teren aflat în circuitul civil.

  Pe parcursul anului trecut lista terenurilor agricole aflate în posesia procurorului a fost completată cu încă unul, care a fost donat. 

  Tot în 2021 a moştenit 3/8 dintr-o casă cu suprafaţa de 79.64 metri pătraţi. Omul legii mai declară și un apartament de 52,8 m2 care i-a fost donat în 2015, unde nu ar fi făcut nici o investiție.  

  În 2019, Panea şi-a procurat de peste hotare un automobil Honda CR-V, fabricat în 2006, pentru care a scos din buzunar 1500 de euro. Anterior, acuzatorul a declarat un autoturism Volkswagen Passat la valoarea de 20.000 de lei, care a fost înstrăinat în 2021 cu 3700 de euro.

  Mașină de 2000 de lei și donații de la și pentru mama sa

  Elena Roşior este angajată în Procuratura raionului Anenii Noi din 1999, anul când a absolvit facultatea de drept. În 2014 acuzatoarea a fost suspendată din funcție în legătură cu acordarea concediului parțial plătit pentru îngrijirea copilului și a revenit în funcția de procuror în cadrul Procuraturii raionului Anenii Noi în decembrie 2016. Începând cu luna iunie 2022, Roșior a fist numită de Procurorul General Interimar în funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii raionului Anenii Noi, pentru un mandat de 5 ani.

  În lista veniturilor declarate de acuzatoare pentru anul 2022 se regăsește salariul de puțin peste 265 mii lei, salariul soțului de peste 34 mii lei de la ” CVIN COM” SRL, dar și venituri din dobânda de la depozitul bancar (83 euro), alocații pentru creșterea copilului (2.860 RON) și indemnizații pentru concediu medical (23.449 lei), ultimele fiind înregistrate pe contul soțului.

  Pentru anul trecut căsuța donațiilor a fost goală, comparativ cu alte declarații. Elena Roşior figurează într-o investigaţie jurnalistică a portalului Anticorupţie.md. Aceasta a beneficiat, în 2020, de o donație în mărime de 22.000 de euro de la mama sa, Lidia Morari. Acuzatoarea a precizat că, de fapt, nu e vorba despre o donație, ci despre mai multe tranzacții în baza unei procuri.

  „Cu părinții avem o avere comună. Soțul s-a ocupat de tranzacții, cu o parte din mijloacele financiare care au apărut pe contul soțului ulterior au fost făcute tranzacții pe bunuri imobile care aparțineau mamei. Proveniența mijloacelor financiare la momentul când s-a făcut tranzacția a fost dovedită în instituția financiar bancară. Nu sunt donații, ci bunuri. Ulterior bunurile apar iar pe numele mamei. Nu ne-a dăruit mama suma. De facto, nu am primit banii părinților. Soțul acționează în baza unei procuri în timpul când mama era plecată, e vorba de tranzacții prin procură”, a punctat atunci Elena Roșior.

  Elena Roșior a declarat că a mai primit o donație de 5 mii de euro de la mamă și pe parcursul anului 2018.

  Familia Roșior are în posesie o casă de locuit de 107,4 m2, achiziționată în 2004 cu 246946 lei. Roşior a raportat, pentru anul 2022, în proprietate trei automobile, un Nissan Qashqai evaluat la 200.000 de lei, o maşină de model Dacia Logan, care ar fi costat-o 2000 de lei și un Renault Megane achiziționat în 2021 (a.p. 2015) cu 95.000 de lei.

  Prețul mic al Daciei Logan pe care o are încă în posesie familia Roșior, de numai 100 de euro, este explicat de acuzatoare prin faptul că soțul ei a lucrat aproximativ zece ani ca agent de vânzări pentru o companie, ce includea în pachetul de compensare pentru agenții săi o ofertă de a vinde automobilul folosit de agentul de vânzări în scopuri de serviciu, la un preț preferențial de 2.000 MDL, dacă agentul de vânzări a lucrat cel puțin trei ani pentru companie. Oferta nu a fost oficializată în scris. Având în vedere că salariul era mic, oferta de a cumpăra automobilul la un preț atât de mic era atractivă pentru soțul Elenei Roșior. El a cumpărat automobilul după trei ani de muncă în acea companie și după ce a parcurs cu acesta toată țara, inclusiv pe drumurile din zona rurală, în calitatea sa de agent de vânzări.

  Familia Roșior are la activ trei conturi bancare, pe care au adunat 40 mii euro și peste 19 mii de roni. În cadrul interviului dat în fața Comisiei Pre-Vetiing, acuzatoarea a explicat sursa mijloacelor bănești păstrate în bănci. Potrivit acesteia, banii depuși la bancă au fost câștigați de soțul ei care a muncit în Grecia la o companie de construcții în perioadele 1997-1999 și 2001 – 2003. În acea perioadă, soțul ar fi obținut venituri totale de 51.269 euro.

  Activitate ireproșabilă, cu… venituri modeste

  Olesea Vîrlan (Stavinschi) şi-a început cariera, în 2005, în Procuratura raionului Rezina. Din februarie 2019 lucrează în Procuratura raionului Ialoveni, iar din septembrie 2022, Consiliul Superior al Procurorilor a desemnat-o adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii raionului Ialoveni.

  De-a lungul celor aproape două decenii de muncă în funcția de acuzator, Vîrlan nu a primit nici un avertisment și nici o mustrare, obținând doar premii de încurajare pentru activitățile desfășurate.

  Cu prilejul aniversării a XXIX-a de la formarea Procuraturii Republicii Moldova, Consiliul Superior al Procurorilor prin Hotărârea nr. 1-9/2021 din 28 ianuarie 2021, a propus procurorului general încurajarea procurorului Vîrlan Olesea,cu Medalia ”Pentru serviciu impecabil”, Clasa III.

  Potrivit Hotărârii nr. 12-123/18 din 02 august 2018, Consiliul Superior al Procurorilor a propus procurorului general aplicarea măsurilor de încurajare în privința procurorului Stavinschi Olesea, procuror în Procuratura raionului Rezina, cu Oferirea unui cadou simbolic. Potrivit Hotărârii nr. 12-25/16 din 22 ianuarie 2016, cu prilejul Zilei lucrătorului procuraturii, luînd în consideraţie rezultatele activităţii desfășurate, indicatorii de performanţă calitativi şi cantitativi obţinuţi pe parcursul anului 2015, calităţile profesionale şi morale ale unor procurori, Consiliul Superior al Procurorilor a propus procurorului eneral încurajarea Olesei Stavinschi cu Insigna de piept ”Eminent al Procuraturii”.

  Acuzatoarea declară că pe parcursul anului 2022 a obținut venituri doar din salariu, de puțin peste 225 mii lei și 5.903 lei de la CNAS pentru incapacitate temporară de muncă. În lista de bunuri pe care le are în proprietate, Olesea Vîrlan declară un teren agricol obținut în 2016 prin moștenire. Vîrlan a achiziționat în 2019 un apartament de 51,5 m2, pentru care a achitat peste 817 mii lei.

  Olesea Vîrlan conduce un autoturism de model Toyota Aygo, fabricat în anul 2007, pentru care a dat din buzunar, în 2017, 60 mii lei. Inițial în declarațiile anuale din 2017-2021, procurora declara că valoarea automobilului este de 0 lei, întrucât, potrivit ei, atunci când a făcut achiziția nu era obligată de lege să declare valoarea bunului, iar mai târziu pur și simplu a uitat.    
  Sursa: anticoruptie.md

   

   

• Încă patru candidați la funcții în CSP au promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting

  Comisia Pre-Vetting a finalizat evaluarea în privința procurorilor Mariana Cherpec, Iuri Lealin, Olesea Vîrlan și Elena Roșior, candidați la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Potrivit Comisiei, cei patru corespund criteriilor de integritate și promovează evaluarea. Informația detaliată despre rezultatul verificărilor se conține în deciziile transmise astăzi candidaților și CSP-ului, instituția responsabilă de organizarea concursului în acest […]

  Citiţi mai departe

  Comisia Pre-Vetting a finalizat evaluarea în privința procurorilor Mariana Cherpec, Iuri Lealin, Olesea Vîrlan și Elena Roșior, candidați la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Potrivit Comisiei, cei patru corespund criteriilor de integritate și promovează evaluarea. Informația detaliată despre rezultatul verificărilor se conține în deciziile transmise astăzi candidaților și CSP-ului, instituția responsabilă de organizarea concursului în acest caz.

  La această etapă, Comisia este în drept să comunice doar informația privind rezultatul evaluării, întrucât deciziile pot fi publicate exclusiv cu acordul candidaților vizați. Aceștia urmează să notifice Comisia dacă se opun sau nu publicării în 48 de ore de la primirea deciziei, potrivit Legii nr. 26/2022. Deciziile pot fi contestate la Curtea Supremă de Justiție în termen de 5 zile din data recepționării, în temeiul prevederilor aceleiași legi.

  Mariana Cherpec, procuroră în cadrul Procuraturii municipiului Chișinău, Oficiul Principal, și Iuri Lealin, procuror în cadrul Procuraturii Generale, au fost audiați de Comisia Pre-Vetting în cadrul primei runde de audieri, pentru a deveni eligibili pentru o funcție de membru în principalul organul de autoadministrare a procurorilor. Candidatele Olesea Vîrlan, adjunctă interimară a procurorului-șef al Procuraturii raionului Ialoveni, și Elena Roșior, adjunctă a procurorului-șef al Procuraturii raionului Anenii Noi, au fost audiate în runda a două de interviuri publice. Audierile s-au axat pe subiecte de integritate financiară și etică.

  Din totalul de 18 candidați, înscriși în concursul de ocupare a funcției de membru în CSP, până în acest moment, șase candidați au promovat evaluarea, opt candidați nu au promovat, iar patru candidați sunt în așteptarea verdictului Comisiei Pre-Vetting.
  Sursa: vetting.md

• Olesea Vîrlan | Candidată la funcția de membră în CSP

  Olesea Vîrlan, adjunctă interimară a procurorului-șef al Procuraturii raionului Ialoveni și candidată la funcția de membră în Consiliul Superior al Procurorilor, a fost audiată de Comisia Pre-Vetting în contextul procesului de evaluare a integrității financiare și etice a candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, în conformitate cu prevederile Legii nr. 26/2022. Verificările vizează […]

  Citiţi mai departe

  Olesea Vîrlan, adjunctă interimară a procurorului-șef al Procuraturii raionului Ialoveni și candidată la funcția de membră în Consiliul Superior al Procurorilor, a fost audiată de Comisia Pre-Vetting în contextul procesului de evaluare a integrității financiare și etice a candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, în conformitate cu prevederile Legii nr. 26/2022. Verificările vizează o perioadă de 15 ani.