Baza de date a procurorilor Republicii Moldova
Exemplu: Mihăilă Gheorghe
Căutare avansată

Panea Eduard

Procuratura Teritorială Leova

Date biografice

Conform Hotărârii nr.1-48/2021 din 29 aprilie 2021, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General numirea domnului Eduard Panea în funcția de procuror-șef al Procuraturii raionului Leova, pentru un mandat de 5 ani.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 1361-p din 25 octombrie 2013, numit în funcția de procuror, adjunct al procurorului raionului Cantemir.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 878-p din 16 octombrie 2007, numit în funcția de procuror în cadrul Procuraturii raionului Cantemir.

Conform Hotărârii nr.1-48/2021 din 29 aprilie 2021, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General numirea domnului Eduard Panea în funcția de procuror-șef al Procuraturii raionului Leova, pentru un mandat de 5 ani.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 1361-p din 25 octombrie 2013, numit în funcția de procuror, adjunct al procurorului raionului Cantemir.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 878-p din 16 octombrie 2007, numit în funcția de procuror în cadrul Procuraturii raionului Cantemir.

Prin Hotărârea nr. 1-11/2024 din 11 ianuarie 2024, Consiliul Superior al Procurorilor ia desemnat pe domnii Dumitru Obadă și Eduard Panea, membri ai Consiliului Superior al Procurorilor din rândul procurorilor, în componența Grupului sectorial de lucru pentru elaborarea Cadrului bugetar pe termen mediu pentru anii 2025-2027.

Conform Deciziei nr. 43 din 21 iunie  2023 cu privire la candidatura lui Eduard PANEA, candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor, Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, în temeiul art. 8 alin. (1), (2) și (4) și art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022, a decis că candidatul întrunește criteriile de integritate etică și financiară și, astfel, promovează evaluarea

Potrivit Hotărârii Colegiului de evaluare a performanţelor procurorilor nr.4- 10/2021 din 19.03.2021, media punctajului total oferit în rezultatul evaluării performanțelor procurorului Eduard Panea, constituie 85,8 puncte. Prin Hotărârea nr. 2-14/2021 din 9 aprilie 2021, Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor a aprobat punctajul final de 143 de puncte al evaluării procurorului Eduard PANEA, candidat la funcția de procuror-șef al Procuraturii raionului Leova.

Prin Hotărârea nr. 1-35/2021 din 01 Aprilie 2021, Consiliul Superior al Procurorilor a transmis Colegiului pentru selecția și cariera procurorilor, pentru evaluare conform criteriilor stabilite, corespunzător concursurilor în care candidează, cererea și dosarul de participare a procurorului Eduard Panea, în cadrul concursului pentru ocuparea funcției de procuror-șef al Procuraturii raionului Leova.

Potrivit Hotărîrii nr. 377 din 14 iunie 2013, Colegiul de calificare a remis Consiliului Superior al Procurorilor rezultatele evaluărilor probelor scrisă şi orală ale participantului la concursul pentru suplinirea funcţiei vacante de procuror, adjunct al procurorului raionului Cantemir, Panea Eduard cu media aritmetică 8,96. Prin Hotărîrea nr. 12-141/13 din 04 iulie 2013, Consiliul Superior al Procurorilor a validat Hotărîrea Colegiului de calificare nr. 377 din 14 iunie 2013.

DISTINCȚII
Cu prilejul Zilei lucrătorului procuraturii, Consiliul Superior al Procurorilor prin Hotărîrea nr.12-12/15 din 22 ianuarie 2015, a propus încurajarea domnului Panea Eduard - procuror, adjunct al procurorului raionului Cantemir, cu acordarea gradului de clasificare înainte de termen Consilier juridic de rangul III.

Prin Hotărîrea nr. 12-197/13 din 22 august 2013, cu prilejul Aniversării a XXII-a de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova, Consiliului Superior al Procurorilor, a propus Procurorului General încurajarea domnului Panea Eduard, procuror în Procuratura raionului Cantemir cu Insigna de piept „Eminent al Procuraturii”.

Prin Hotărârea nr. 1-11/2024 din 11 ianuarie 2024, Consiliul Superior al Procurorilor ia desemnat pe domnii Dumitru Obadă și Eduard Panea, membri ai Consiliului Superior al Procurorilor din rândul procurorilor, în componența Grupului sectorial de lucru pentru elaborarea Cadrului bugetar pe termen mediu pentru anii 2025-2027.

Conform Deciziei nr. 43 din 21 iunie  2023 cu privire la candidatura lui Eduard PANEA, candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor, Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, în temeiul art. 8 alin. (1), (2) și (4) și art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022, a decis că candidatul întrunește criteriile de integritate etică și financiară și, astfel, promovează evaluarea

Potrivit Hotărârii Colegiului de evaluare a performanţelor procurorilor nr.4- 10/2021 din 19.03.2021, media punctajului total oferit în rezultatul evaluării performanțelor procurorului Eduard Panea, constituie 85,8 puncte. Prin Hotărârea nr. 2-14/2021 din 9 aprilie 2021, Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor a aprobat punctajul final de 143 de puncte al evaluării procurorului Eduard PANEA, candidat la funcția de procuror-șef al Procuraturii raionului Leova.

Prin Hotărârea nr. 1-35/2021 din 01 Aprilie 2021, Consiliul Superior al Procurorilor a transmis Colegiului pentru selecția și cariera procurorilor, pentru evaluare conform criteriilor stabilite, corespunzător concursurilor în care candidează, cererea și dosarul de participare a procurorului Eduard Panea, în cadrul concursului pentru ocuparea funcției de procuror-șef al Procuraturii raionului Leova.

Potrivit Hotărîrii nr. 377 din 14 iunie 2013, Colegiul de calificare a remis Consiliului Superior al Procurorilor rezultatele evaluărilor probelor scrisă şi orală ale participantului la concursul pentru suplinirea funcţiei vacante de procuror, adjunct al procurorului raionului Cantemir, Panea Eduard cu media aritmetică 8,96. Prin Hotărîrea nr. 12-141/13 din 04 iulie 2013, Consiliul Superior al Procurorilor a validat Hotărîrea Colegiului de calificare nr. 377 din 14 iunie 2013.

DISTINCȚII

Cu prilejul Zilei lucrătorului procuraturii, Consiliul Superior al Procurorilor prin Hotărîrea nr.12-12/15 din 22 ianuarie 2015, a propus încurajarea domnului Panea Eduard - procuror, adjunct al procurorului raionului Cantemir, cu acordarea gradului de clasificare înainte de termen Consilier juridic de rangul III.

Prin Hotărîrea nr. 12-197/13 din 22 august 2013, cu prilejul Aniversării a XXII-a de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova, Consiliului Superior al Procurorilor, a propus Procurorului General încurajarea domnului Panea Eduard, procuror în Procuratura raionului Cantemir cu Insigna de piept „Eminent al Procuraturii”.

Hotărârea nr. 1-11/2024 din 11 ianuarie 2024

Decizia nr. 43 din 21 iunie 2023 cu privire la candidatura lui Eduard PANEA, Candidat la funcția de membru în CSP

Hotărârea nr.1-48/2021 din 29 aprilie 2021

Hotărârea nr. 2-14/2021 din 9 aprilie 2021

Hotărârea nr. 1-35/2021 din 01 Aprilie 2021

Hotărîrea nr.12-12/15 din 22 ianuarie 2015

Hotărîrea nr. 12-197/13 din 22 august 2013

Hotărîrea nr. 377 din 14 iunie 2013

Hotărîrea nr. 12-141/13 din 04 iulie 2013

Știri
  • Ultima sută de metri în competiția pentru un loc în CSP

    În doar câtreva zile, organul de autoadministrare a Procuraturii, Adunarea Generală a Procurorilor va alege noii membri în Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), autoritatea de reglementare în domeniul procuraturii. În cursa pentru cele cinci locuri din CSP au fost admiși șapte candidați: Cherpec Mariana, Lealin Iurie, Nesterov Aliona, Obadă Dumitru, Panea Eduard, Roșior Elena și Vîrlan Olesea. Unii dintre candidați au fost vizați în investigații jurnalistice realizate de portalul anticorupție.md. În listă au fost admiși doar procurorii care au promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting. Membrii CSP urmează să fie aleşi de către Adunarea generală a procurorilor, care va avea loc miercuri, 23 august. Un membru va fi ales din rândul procurorilor Procuraturii Generale, iar patru - din rândul acuzatorilor de la procuraturile teritoriale şi cele specializate.

    În chirie și fără bijuterie patru roți

    Mariana Cherpec are o experiență de aproape 13 ani în procuratură. Imediat după absolvirea Institutului Național al Justiției, la 3 decembrie 2010, a fost numită în funcția de procuror în Procuratura sectorului Centru, municipiul Chișinău. Din luna noiembrie 2017 până în luna iulie 2019, Mariana Cherpec a activat la Procuratura mun. Chișinău, oficiul Botanica. Din iulie 2019 până în februarie 2023, a activat în funcția de procuroră responsabilă de comunicarea cu mijloacele de informare în masă în cadrul Procuraturii Generale, iar din februarie curent activează în funcția de procuroră în cadrul Procuraturii mun. Chișinău.

    În doar câtreva zile, organul de autoadministrare a Procuraturii, Adunarea Generală a Procurorilor va alege noii membri în Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), autoritatea de reglementare în domeniul procuraturii. În cursa pentru cele cinci locuri din CSP au fost admiși șapte candidați: Cherpec Mariana, Lealin Iurie, Nesterov Aliona, Obadă Dumitru, Panea Eduard, Roșior Elena și Vîrlan Olesea. Unii dintre candidați au fost vizați în investigații jurnalistice realizate de portalul anticorupție.md. În listă au fost admiși doar procurorii care au promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting. Membrii CSP urmează să fie aleşi de către Adunarea generală a procurorilor, care va avea loc miercuri, 23 august. Un membru va fi ales din rândul procurorilor Procuraturii Generale, iar patru - din rândul acuzatorilor de la procuraturile teritoriale şi cele specializate.

    În chirie și fără bijuterie patru roți

    Mariana Cherpec are o experiență de aproape 13 ani în procuratură. Imediat după absolvirea Institutului Național al Justiției, la 3 decembrie 2010, a fost numită în funcția de procuror în Procuratura sectorului Centru, municipiul Chișinău. Din luna noiembrie 2017 până în luna iulie 2019, Mariana Cherpec a activat la Procuratura mun. Chișinău, oficiul Botanica. Din iulie 2019 până în februarie 2023, a activat în funcția de procuroră responsabilă de comunicarea cu mijloacele de informare în masă în cadrul Procuraturii Generale, iar din februarie curent activează în funcția de procuroră în cadrul Procuraturii mun. Chișinău.

    La 27 iunie 2023, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat cumulul funcției de procuror cu activitatea didactică, în vederea participării în calitate de expert în procesul elaborării Studiului cu tematica „Lidership-ul feminin în profesiile juridice” și a unui ghid privind portretul femeii lider din domeniul justiției cadrul Programului de Susținere a Reformei Justiției Penale și Combaterea Corupției în Republica Moldova 2021-2024, implementat de Biroul pentru Combaterea Traficului de Droguri și Aplicarea Legii al Departamentului de Stat al SUA, conform orarului stabilit de program.

    Pe parcursul celor 13 ani de activitate, procurora Mariana Cherpec a adunat două mustrări și un avertisment. Toate pentru gestionarea necorespunzătoare a dosarelor. Astfel, în 2014, acuzatoarei i-a fost aplicată mustrare, în 2015, Cherpec a fost sancţionată cu un avertisment pentru îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor de serviciu în cadrul instrumentării unei cauze penale, iar în 2016, procurorei i-a mai fost aplicată o mustrare.

    Întrebată de membrii Comisiei Pre-Vetting despre procedurile disciplinare intentate împotriva ei, procurora a explicat că aceste sesizări au fost rezultatul unei relații dificile între ea și procurorul-șef de atunci al Procuraturii sectorului Centru mun. Chișinău, întrucât aveau opinii diferite cu privire la rolul și gradul de independență a unui procuror, fiind în mod regulat opuse cu privire la deciziile care trebuie luate în cazuri individuale. 

    Funcția de procuror pe care majoritatea o consideră bănoasă nu se vizualizează la fel în declarația de avere și interese personale a procurorei Mariana Ceherpec. Potrivit sursei, aceasta nu are o casă a sa și nici un mijloc de transport.

    Contactată de anticoruptie.md, Cherpec a menționat că deocamdată închiriază o locuință, dar în această primăvară a încheiat un contract de investiție pentru un apartament, care încă este la etapa de construcție. Informația nu se regăsește în ultima declarație de avere, întrucât contractul a fost încheiat mai târziu, spune Mariana Cherpec.

    „Pâna la acest moment nu s-a schimbat nimic. La fel locuiesc cu chirie și nu dețin nici automobil. Însa în primavara anului curent am încheiat un contract de investiție în construcția unui bun viitor, sub formă de apartament, care înca nu este dat in exploatare și se află în proces de construcție. Asupra acestui bun înca nu dețin dreptul de proprietate”, a precizat Mariana Cherpec.

    La capitolul venituri, procurora indică că a pe parcursul anului 2022 a obținut venituri din salariu, de 381983.69 lei și 18.430 lei din activitatea în cadrul unui proiect finanțat de „Biroul Internațional pentru Combaterea Traficului de Droguri și Aplicarea Legii” (INL) a Departamentului de Stat al SUA.

    Automobil mare, dodobândit cu bani mărunți

    Iuri Lealin a devenit procuror în 2012. Timp de 4 ani a activat în Procuratura sectorului Ciocana din capitală, iar apoi a fost transferat la Procuratura Generală. Iuri Lealin lucrează procuror în secția reprezentare în procedurile non-penale și implementare CEDO din cadrul Direcției judiciare a Procuraturii Generale, începând cu august 2016.

    Prin Hotărârea nr.1-79/2020 din 10 septembrie 2020, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat cumulul funcției de procuror cu activitățile de formator exercitate în anii de studii 2020 - 2021 la Institutul Național al Justiției, în cadrul programelor de formare inițială și continuă, conform tematicilor și orarelor seminarelor stabilite de această instituție.

    La 1 august 2016, Consiliul Superior al Procurorilor l-a împuternicit pe Iuri Lealin să reprezinte în instanţele de judecată interesele Consiliului Superior al Procurorilor, cu dreptul de a exercita toate actele procedurale.

    În 2019, a fost decorat cu Insigna de piept ”Eminent al Procuraturii”.

    Iuri Lealin este procurorul care a instrumentat, în 2015, dosarul penal pe numele primarului de la Colonița, Angela Zaporojan, în timp ce aceasta era încă membră a PLDM. Lealin a cerut suspendarea din funcție a primarului de Colonița, demersul fiind respins de către instanță. Ulterior, Angela Zaporajan a trecut în PDM şi fost achitată de Curtea Supremă de Justiție.

    În decembrie 2019, Iuri Lealin a fost inclus în grupul special format printr-un ordin al procurorului general Stoianoglo pentru efectuarea unui control la Procuratura Anticorupţie. După publicarea anchetei, Lealin a acuzat-o pe autoarea anchetei, în cadrul unei emisiuni televizate, că ar avea o ură patologică pentru procurori.

    Procurorul Lealin este preşedintele şi unul din fondatorii unei organizaţii obşteşti, Asociația Procurorilor pentru Ordine și Dreptate, înregistrată în septembrie 2019.

    Conform declarației de avere și interese personale pentru anul 2022, Iuri Lealin a ridicat retritribuții salariale de puțin peste 355 de mii de lei, la care se adaugă aproximativ 22 de mii de lei din activitatea științifică și didactică. 27 de mii 800 de lei reprezintă salariul de la Institutul Național al Justiției.

    Iuri Lealin locuieşte cu familia într-o casă cu suprafaţa de 219 metri pătraţi, cumpărată în 2017 cu 765.535 lei. Conform răspunsurilor pe care le-a oferit în fața Comisiei Pre-Vettting, Lealin a declarat că pentru achiziționarea casei a folosit trei surse: vânzarea, în anul 2017, a apartamentului cumpărat în anul 2014, donații în sumă de 420.000 MDL de la o cumetrie și economii acumulate de acuzator și soția sa din salariile și indemnizațiile din anii precedenți.

    Omul legii mai dispune şi de un apartament, din 2002, cu suprafaţa de 71,7 metri pătraţi, evaluat la 367.682 lei. Lealin a mai raportat şi un automobil, Lexus RX 400H, fabricat în 2008 şi procurat în 2018 cu 50.000 de lei, preţul de piaţă fiind de 148.689 lei. Funcționarul a argumentat prețul mic prin faptul că mașina i-a fost adusă de un prieten, din Elveția, în stare tehnică defectă. Pentru repararea mașinii a cheltuit mai puțin de 1000 de euro, iar începând cu anul 2021 a inclus în declarațiile de avere și taxele vamale achitate în 2018 pentru mașină, de 98.000 lei. 

    Donații și remitențe de mii de euro

    Aliona Nesterov a început activitatea în procuratură la 1 noiembrie 2011, fiind numită în funcția de procuror în Procuratura sectorului Ciocana, municipiul Chișinău.  În ianuarie 2015 a fost suspendată din funcție pentru acordare concediului parțial plătit pentru îngrijirea copilului, iar în decembrie 2016 a revenit în funcția de procuror în Procuratura municipiului Chișinău. Patru ani mai târziu și-a continuat activitatea în funcția de procuror în cadrul Procuraturii Anticorupție. De la începutul acestui an CSP a dispus numirea Aliona Nesterov în funcția de adjunct al Procurorului General interimar, pe perioada exercitării mandatului de Procurorul General interimar.

    La 7 septembrie 2020, Aliona Nesterov a fost numită în funcția de procuror în Procuratura Anticorupție. Este deţinătoare, din 2021, a Insignei „Eminent al Procuraturii”

    La 26 ianuarie 2022, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat cumulul funcției de procuror cu activitățile didactice, desfășurate în cadrul proiectului „Introducerea sistemului de repartizare aleatorie a dosarelor în Procuratură” implementat de Asociația Procurorilor pentru Ordine și Dreptate în cadrul Programului ABA ROLI Moldova „Susținerea reformei justiției penale și combaterea corupției în Republica Moldova”, finanțat de Biroul pentru Combaterea Traficului de Droguri și Aplicarea Legii al Departamentului de Stat al SUA.

    În 2021, Nesterov a figurat în investigația Anticorupție.md “Săracii” procurori cu apartamente, case și zeci de mii de euro donați de părinți și rude” în care se arată că aceasta a primit 8.000 de ruble, 1.000 de euro și 14.850 de dolari. Sumele constituie remitențele primite de procurora PA, Aliona Nesterov, de la mama, care muncește de 14 ani în străinătate. „Nu este venitul meu, doar a venit pe numele meu”, a explicat atunci acuzatoarea.

    Remitențele din străinătate au continuat să apară în contul Alionei Nesterov şi anul trecut, când i-au fost transferați în total 5.900 de euro, dar și o donație de 3.000 de euro.

    Tot pe parcursul anului trecut a obținut venituri în sumă de 72.000 euro de pe urma înstrăinării bunurilor mobile și imobile, fără a fi specificat despre ce este vorba mai exact, iar la o săptămână distanță familia Nesterov a achiziționat un apartament cu suparafața de 121,4 m2, în sumă de 105 mii euro, valoarea de piață a bunului imobil fiind de 74.000 euro.  

    Aliona Nesterov mai declară și un alt apartament cumpărat în 2017, de 49,8 metri pătraţi, care ar fi costat-o 279.853 de lei.

    Tot în declarație se regăsesc și două autoturisme, ambele dobândite în 2019. O Toyota Auris, declarată la 115.000 lei şi oToyota Prius Plus care ar fi fost transmis în folosinţă gratuită, dar i-ar aparține de drept socrului procurorei.

    Drumul de la CEDO spre CSP, parcurs la turații maxime 

    Dumitru Obadă a fost numit în funcția de procuror în anul 2011. A rămas în această funcție până în 2016, iar ulterior a fost numit procuror în cadrul Procuraturii Anticorupție. După aproape 5 ani este avansat și numit la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor în funcția de procuror-șef al Secției analiză criminologică, avizare și propuneri de legiferare din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale, pentru un mandat de 5 ani.  La începutul lunii iunie 2022, procurorul Dumitru Obadă a fost numit prin hotrărâre de Guvern agent guvernamental al Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

    Pe parcursul anului 2022, Obadă a ridicat salarii din patru surse, de la Ministerul Justiției (170.716 lei), Procuratura Generală (198.028 lei), Universitatea de Stat din Moldova (23.622 lei) și Institutul Național al Justiției (66.221 lei). De asemenea, a fost remunerat de Consiliul Europei pentru activitatea de cercetare cu 6.978 euro. La toate aceste mai este adăugat și venitul soției din funcția de notar, dar și din cota de 25% pe care o are la o brutărie renumită din țară. 

    Acuzatorul declară că are în proprietate o casă de locuit de 192 de metri pătraţi, dată în folosință în 2017 și evaluată la 2,3 milioane de lei. În 2021 familia Obadă s-a ales printr-un contract de donație cu o casă de locuit de 62,5 m.p, o construcție auxiliară și un garaj. Lista este completată cu încă două apartamente, unul de 69 m.p, iar al doilea, achiziționat în 2011, de 44 m.p. 

    În 2019, familia şi-a procurat trei camioane de model Ford Tranzit şi un automobil Volvo XC90, fabricat în 2014, care i-a costat 400.000 de lei. În 2020 în garajul familiei Obadă a mai apărut oToyota RAV 4, care l-a costat peste 507.000 de lei. Ultima achiziție a avut loc în 2022, de această dată procurorul a optat pentru o bijuterie pe 2 roți, o motocicletă Honda VT750C pentru care a achitat 980 mii lei. 

    În cadrul evaluării integrității financiare, comisia a descoperit că există discrepanțe între cheltuielile suportate de soția lui Dumitru Obadă pentru închirierea spațiului de activitate prezentate comisiei și cele declarate la Serviciul Fiscal de Stat (SFS). De exemplu, pentru anul 2019, candidatul a declarat cheltuieli de chirie de 160.000 lei, în timp ce la SFS suma era de 205.746 lei. Pentru anul 2020, el a declarat cheltuieli de chirie de 228.000 lei, 214.125 lei fiind declarați la SFS.

    Obadă a argumentat diferența prin faptul că nu avea toate actele confirmative în momentul în care a trebuit să le prezinte. Iar așa cum avea un termen limitat de prezentare a transmis sumele estimative.

    „Sumele au fost estimative, la memorie, din cauza perioadei scurte te timp care mi-a fost dată la dispoziție. Pentru ca, ulterior, la prima rundă de întrebări, să revin și să furnizez toate anexele, declarațiile fiscale cu plățile curente realizate”, a răspuns Obadă.  

    Răspunsul a înlăturat dubiile comisiei, iar hotărârea a fost luată în favoarea lui Dumitru Obadă care „întrunește criteriile de integritate etică și financiară și promovează evaluarea”.

    Terenuri moștenite și case donate

    Eduard Panea a fost numit în funcția de procuror la 16 octombrie 2007,  în cadrul Procuraturii raionului Cantemir. În august 2015, Panea a fost transferat în cadrul Procuraturii Anticorupție, oficiul Sud. În noiembrie 2020 Eduard Panea a fost desemnat de procurorul general suspendat, Alexandr Stoianoglo să asigure interimatul funcției de procuror-șef al Procuraturii raionului Leova, iar din 2021 a fost numit în funcția de procuror-șef al Procuraturii raionului Leova, pentru un mandat de 5 ani, după ce a fost declarat învingător al concursului la care a participat doar el.

    De-a lungul activității, Eduard Panea a trecut şi printr-o procedură disciplinară. În 2017, a fost sancționat disciplinar cu mustrare pentru tergiversarea urmăririi penale. Omul legii a contestat decizia și măsura a fost schimbată din mustrare în avertisment.

    În declarația de avere și interese personale pentru anul 2022, procurorul declară că pe parcursul anului trecut a încasat venituri din șapte surse. Funcționarul a obținut salariu (304845.24 lei), dobânzi bancare (25912.46 lei), indemnizații pentru copii și de parternitate (un total de peste 244 mii lei), indemnizații pentru incapacitatea temporară de muncă. Totodată, s-a ales și cu un transfer generos pe card în sumă de peste 72 mii lei.

    Eduard Panea deţine în proprietate un teren pentru construcţie de 0,1256 ha în satul Cania din raionul Cantemir, care i-a fost oferit gratuit de către consiliul local, în 2015. În 2021 i-au fost lăsate moștenire 7 cote de teren agricol. În același an a dobândit alte două terenuri extravilane, dar și un alt teren aflat în circuitul civil.

    Pe parcursul anului trecut lista terenurilor agricole aflate în posesia procurorului a fost completată cu încă unul, care a fost donat. 

    Tot în 2021 a moştenit 3/8 dintr-o casă cu suprafaţa de 79.64 metri pătraţi. Omul legii mai declară și un apartament de 52,8 m2 care i-a fost donat în 2015, unde nu ar fi făcut nici o investiție.  

    În 2019, Panea şi-a procurat de peste hotare un automobil Honda CR-V, fabricat în 2006, pentru care a scos din buzunar 1500 de euro. Anterior, acuzatorul a declarat un autoturism Volkswagen Passat la valoarea de 20.000 de lei, care a fost înstrăinat în 2021 cu 3700 de euro.

    Mașină de 2000 de lei și donații de la și pentru mama sa

    Elena Roşior este angajată în Procuratura raionului Anenii Noi din 1999, anul când a absolvit facultatea de drept. În 2014 acuzatoarea a fost suspendată din funcție în legătură cu acordarea concediului parțial plătit pentru îngrijirea copilului și a revenit în funcția de procuror în cadrul Procuraturii raionului Anenii Noi în decembrie 2016. Începând cu luna iunie 2022, Roșior a fist numită de Procurorul General Interimar în funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii raionului Anenii Noi, pentru un mandat de 5 ani.

    În lista veniturilor declarate de acuzatoare pentru anul 2022 se regăsește salariul de puțin peste 265 mii lei, salariul soțului de peste 34 mii lei de la ” CVIN COM” SRL, dar și venituri din dobânda de la depozitul bancar (83 euro), alocații pentru creșterea copilului (2.860 RON) și indemnizații pentru concediu medical (23.449 lei), ultimele fiind înregistrate pe contul soțului.

    Pentru anul trecut căsuța donațiilor a fost goală, comparativ cu alte declarații. Elena Roşior figurează într-o investigaţie jurnalistică a portalului Anticorupţie.md. Aceasta a beneficiat, în 2020, de o donație în mărime de 22.000 de euro de la mama sa, Lidia Morari. Acuzatoarea a precizat că, de fapt, nu e vorba despre o donație, ci despre mai multe tranzacții în baza unei procuri.

    „Cu părinții avem o avere comună. Soțul s-a ocupat de tranzacții, cu o parte din mijloacele financiare care au apărut pe contul soțului ulterior au fost făcute tranzacții pe bunuri imobile care aparțineau mamei. Proveniența mijloacelor financiare la momentul când s-a făcut tranzacția a fost dovedită în instituția financiar bancară. Nu sunt donații, ci bunuri. Ulterior bunurile apar iar pe numele mamei. Nu ne-a dăruit mama suma. De facto, nu am primit banii părinților. Soțul acționează în baza unei procuri în timpul când mama era plecată, e vorba de tranzacții prin procură”, a punctat atunci Elena Roșior.

    Elena Roșior a declarat că a mai primit o donație de 5 mii de euro de la mamă și pe parcursul anului 2018.

    Familia Roșior are în posesie o casă de locuit de 107,4 m2, achiziționată în 2004 cu 246946 lei. Roşior a raportat, pentru anul 2022, în proprietate trei automobile, un Nissan Qashqai evaluat la 200.000 de lei, o maşină de model Dacia Logan, care ar fi costat-o 2000 de lei și un Renault Megane achiziționat în 2021 (a.p. 2015) cu 95.000 de lei.

    Prețul mic al Daciei Logan pe care o are încă în posesie familia Roșior, de numai 100 de euro, este explicat de acuzatoare prin faptul că soțul ei a lucrat aproximativ zece ani ca agent de vânzări pentru o companie, ce includea în pachetul de compensare pentru agenții săi o ofertă de a vinde automobilul folosit de agentul de vânzări în scopuri de serviciu, la un preț preferențial de 2.000 MDL, dacă agentul de vânzări a lucrat cel puțin trei ani pentru companie. Oferta nu a fost oficializată în scris. Având în vedere că salariul era mic, oferta de a cumpăra automobilul la un preț atât de mic era atractivă pentru soțul Elenei Roșior. El a cumpărat automobilul după trei ani de muncă în acea companie și după ce a parcurs cu acesta toată țara, inclusiv pe drumurile din zona rurală, în calitatea sa de agent de vânzări.

    Familia Roșior are la activ trei conturi bancare, pe care au adunat 40 mii euro și peste 19 mii de roni. În cadrul interviului dat în fața Comisiei Pre-Vetiing, acuzatoarea a explicat sursa mijloacelor bănești păstrate în bănci. Potrivit acesteia, banii depuși la bancă au fost câștigați de soțul ei care a muncit în Grecia la o companie de construcții în perioadele 1997-1999 și 2001 – 2003. În acea perioadă, soțul ar fi obținut venituri totale de 51.269 euro.

    Activitate ireproșabilă, cu... venituri modeste

    Olesea Vîrlan (Stavinschi) şi-a început cariera, în 2005, în Procuratura raionului Rezina. Din februarie 2019 lucrează în Procuratura raionului Ialoveni, iar din septembrie 2022, Consiliul Superior al Procurorilor a desemnat-o adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii raionului Ialoveni.

    De-a lungul celor aproape două decenii de muncă în funcția de acuzator, Vîrlan nu a primit nici un avertisment și nici o mustrare, obținând doar premii de încurajare pentru activitățile desfășurate.

    Cu prilejul aniversării a XXIX-a de la formarea Procuraturii Republicii Moldova, Consiliul Superior al Procurorilor prin Hotărârea nr. 1-9/2021 din 28 ianuarie 2021, a propus procurorului general încurajarea procurorului Vîrlan Olesea,cu Medalia ”Pentru serviciu impecabil”, Clasa III.

    Potrivit Hotărârii nr. 12-123/18 din 02 august 2018, Consiliul Superior al Procurorilor a propus procurorului general aplicarea măsurilor de încurajare în privința procurorului Stavinschi Olesea, procuror în Procuratura raionului Rezina, cu Oferirea unui cadou simbolic. Potrivit Hotărârii nr. 12-25/16 din 22 ianuarie 2016, cu prilejul Zilei lucrătorului procuraturii, luînd în consideraţie rezultatele activităţii desfășurate, indicatorii de performanţă calitativi şi cantitativi obţinuţi pe parcursul anului 2015, calităţile profesionale şi morale ale unor procurori, Consiliul Superior al Procurorilor a propus procurorului eneral încurajarea Olesei Stavinschi cu Insigna de piept ”Eminent al Procuraturii”.

    Acuzatoarea declară că pe parcursul anului 2022 a obținut venituri doar din salariu, de puțin peste 225 mii lei și 5.903 lei de la CNAS pentru incapacitate temporară de muncă. În lista de bunuri pe care le are în proprietate, Olesea Vîrlan declară un teren agricol obținut în 2016 prin moștenire. Vîrlan a achiziționat în 2019 un apartament de 51,5 m2, pentru care a achitat peste 817 mii lei.

    Olesea Vîrlan conduce un autoturism de model Toyota Aygo, fabricat în anul 2007, pentru care a dat din buzunar, în 2017, 60 mii lei. Inițial în declarațiile anuale din 2017-2021, procurora declara că valoarea automobilului este de 0 lei, întrucât, potrivit ei, atunci când a făcut achiziția nu era obligată de lege să declare valoarea bunului, iar mai târziu pur și simplu a uitat.    
    Sursa: anticoruptie.md

     

     

  • Audierea publică a lui Eduard Panea

    Eduard Panea, procuror-șef al Procuraturii raionului Leova și candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor, a fost audiat de Comisia Pre-Vetting în contextul procesului de evaluare a integrității financiare și etice a candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, în conformitate cu prevederile Legii nr. 26/2022. Verificările vizează o perioadă de 15 ani.

    Eduard Panea, procuror-șef al Procuraturii raionului Leova și candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor, a fost audiat de Comisia Pre-Vetting în contextul procesului de evaluare a integrității financiare și etice a candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, în conformitate cu prevederile Legii nr. 26/2022. Verificările vizează o perioadă de 15 ani.

    În urma desfășurării procedurii de evaluare, Comisia emite o decizie privind constatarea promovării sau nepromovării evaluării.

  • CSP a selectat șefi pentru câteva procuraturi teritoriale și direcții ale Procuraturii Generale

    Consiliul Superior al Procurorilor a decis cine va conduce în următorii cinci ani mai multe procuraturi teritoriale sau direcții ale Procuraturii Generale.

    Astfel, l-a desemnat ca fiind învingător al concursului pentru suplinirea funcției vacante de procuror-șef al Secției analiză criminologică, avizare și propuneri de legiferare din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale, pe Dumitru Obadă, procuror în Procuratura Anticorupție.

    Consiliul Superior al Procurorilor a decis cine va conduce în următorii cinci ani mai multe procuraturi teritoriale sau direcții ale Procuraturii Generale.

    Astfel, l-a desemnat ca fiind învingător al concursului pentru suplinirea funcției vacante de procuror-șef al Secției analiză criminologică, avizare și propuneri de legiferare din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale, pe Dumitru Obadă, procuror în Procuratura Anticorupție.

    Totodată, s-a decis ca funcția de procuror-șef al Secției controlul activității speciale de investigații și asigurarea regimului secret a Procuraturii Generale să fie ocupată de Viorel Radețchi, procuror pentru misiuni speciale.

    Învingător al concursului pentru suplinirea funcției vacante de procuror-șef al Procuraturii raionului Glodeni a fost desemnat Sergiu Mititelu, adjunct al procurorului-șef al Procuraturii raionului Fălești.

    De asemenea, Consiliul a decis ca funcția de procuror-șef al Procuraturii raionului Leova să fie ocupată de Eduard Panea, procuror în Procuratura Anticorupție.

  • Remanieri în conducerea a două procuraturi teritoriale

    Două procuraturi teritoriale au șefi noi interimari. Printr-un ordin semnat de Procurorul General, interimatul funcției de procuror-șef al Procuraturii raionului Leova va fi exercitat de Eduard Panea (procuror în cadrul Procuraturii Anticorupție, Oficiul Sud).

    Remanierea survine ca urmare a demisionării din organele procuraturii a conducătorului acestei subdiviziuni teritoriale și va fi valabilă până la suplinirea respectivei funcții de conducere, prin concurs.

    Două procuraturi teritoriale au șefi noi interimari. Printr-un ordin semnat de Procurorul General, interimatul funcției de procuror-șef al Procuraturii raionului Leova va fi exercitat de Eduard Panea (procuror în cadrul Procuraturii Anticorupție, Oficiul Sud).

    Remanierea survine ca urmare a demisionării din organele procuraturii a conducătorului acestei subdiviziuni teritoriale și va fi valabilă până la suplinirea respectivei funcții de conducere, prin concurs.

    Tot începând de astăzi, Procuratura raionului Cantemir va avea un șef interimar.

    Este vorba despre Valeriu Sârbu – procuror din cadrul aceleeași subdiviziuni teritoriale, care va exercita interimatul pe durata absenței conducătorului acestei unități. Notăm că, șeful Procuraturii raionului Cantemir, Adrian Procoavă exercită interimatul funcției de adjunct al șefului Procuraturii Anticorupție, Oficiul Sud.
    Sursa: bizlaw.md

  • Afacere cu drum de milioane la Cociulia

    Construcţie cu bucluc în Cociulia, Cantemir. După ce firma deputatului liberal-democrat Ion Ionaş a obţinut anul trecut o finanţare de 2,3 milioane de lei din partea statului ca să repare drumul din centrul satului Cociulia, anul acesta, aceeaşi firmă, SRL „Cărpeni”, e pe cale să obţină încă 2,5 milioane de lei pentru finisarea lucrărilor. Primarul de Cociulia spune că au obţinut deja banii, doar că Inspecţia de stat în construcţii, în urma unui control, a sistat valabilitatea autorizaţiei în construcţii emisă pe numele firmei. La rândul lor, reprezentanţii inspecţiei de stat spun cu lucrările de construcţie au demarat cu derogări de la legislaţie.

    Dacă aruncăm o privire peste Programul privind repartizarea mijloacelor Fondului Rutier, pentru reparaţia drumurilor locale din Republica Moldova, în acest an, sunt prevăzute 319 milioane de lei. Cele mai multe localităţi beneficiază de sume de câteva sute de mii de lei. Doar unor localităţi li se alocă între unu şi două milioane de lei, nu mai mult. În satul Cociulia însă, pentru reparaţia unui drum de un km şi trei sute de metri sunt alocaţi în mai puţin de 12 luni 5 milioane de lei.

    Construcţie cu bucluc în Cociulia, Cantemir. După ce firma deputatului liberal-democrat Ion Ionaş a obţinut anul trecut o finanţare de 2,3 milioane de lei din partea statului ca să repare drumul din centrul satului Cociulia, anul acesta, aceeaşi firmă, SRL „Cărpeni”, e pe cale să obţină încă 2,5 milioane de lei pentru finisarea lucrărilor. Primarul de Cociulia spune că au obţinut deja banii, doar că Inspecţia de stat în construcţii, în urma unui control, a sistat valabilitatea autorizaţiei în construcţii emisă pe numele firmei. La rândul lor, reprezentanţii inspecţiei de stat spun cu lucrările de construcţie au demarat cu derogări de la legislaţie.

    Dacă aruncăm o privire peste Programul privind repartizarea mijloacelor Fondului Rutier, pentru reparaţia drumurilor locale din Republica Moldova, în acest an, sunt prevăzute 319 milioane de lei. Cele mai multe localităţi beneficiază de sume de câteva sute de mii de lei. Doar unor localităţi li se alocă între unu şi două milioane de lei, nu mai mult. În satul Cociulia însă, pentru reparaţia unui drum de un km şi trei sute de metri sunt alocaţi în mai puţin de 12 luni 5 milioane de lei.

    Licitaţie, în lipsa banilor

    Licitaţia privind construcţia drumului a fost organizată la începutul lunii septembrie 2013 de către Primăria Cociulia. Un reprezentant al primăriei ne spune, cu condiţia că nu-i vom dezvălui numele, că n-au văzut caietele de sarcini şi că, din start, se ştia numele firmei care urma să câştige licitaţia. Aceasta s-a dovedit a fi firma SRL „Cărpeni”.

    Potrivit Camerei de Înregistrări de Stat, Ion Ionaş deţine 70% din acţiunile acestei firme, iar soţia acestuia, Alexandra Ionaş – 30%. Firma este specializată în activităţi de comerţ, construcţii şi reconstrucţii. În timpul lucrărilor de construcţie a drumului din Cociulia, Ionaş a fost văzut de câteva ori la locul construcţiei.

    Vicepreşedintele raionului Cantemir, Andrei Ciobanu, ne spune că atunci când a fost organizată licitaţia, atât primăria, cât şi consiliul raional nu dispuneau de bani în acest scop. „Licitaţia a avut loc fără a fi identificată sursa de finanţare. Iniţial, a fost identificat antreprenorul care a câştigat licitaţia, apoi Guvernul a alocat banii. Spre sfârşitul anului, în noiembrie, când a avut loc modificarea bugetului de stat, au fost alocaţi pe contul Consiliului raional 2,3 milioane de lei destinaţi reparaţiei drumului din această localitate.

    Lucrările avuseseră deja loc pe parcursul lunilor octombrie şi noiembrie. Responsabilii de la Consiliul raional au sesizat Inspecţia de Stat în construcţii. La 18 ianuarie curent, şeful Inspecţiei de stat în construcţii din Cahul a anulat valabilitatea autorizaţiei emisă pe numele acestei firme, deoarece a fost eliberată cu încălcări, în lipsa oricărei documentaţii de proiect. Pe moment, responsabili de modul în care va avea loc construcţia acestui obiect sunt primăria şi antreprenorul”, mai spune Ciobanu.

    Bani repartizaţi pe criterii politice

    Primarul de Cociulia, Vladimir Putregai, se arată nemulţumit de decizia Inspecţiei în construcţii şi de faptul că autorităţile raionale le pun beţe în roate la construcţia drumului. Este de părere că acest lucru se întâmplă din cauza că în fruntea raionului sunt reprezentanţi cu alte viziuni politice.

    Printre altele, ne dezvăluie că a fost membru a 12 partide. „Am făcut parte şi din partidul lui Roşca, şi din cel al lui Ghimpu, am fost şi cu soarele, şi cu trandafirii, şi cu mulţi alţii. Mâine, dacă vin alţii la putere, voi fi cu aceia, doar ca să pot realiza ceva bun pentru oamenii din sat”, spune primarul, precizând că, pe moment, face parte din Partidul Liberal Democrat. „Am umblat trei ani şi am tot solicitat să ne repare acest drum. Presa reflectă doar ceea ce e negativ, dar cine îi încurcă şi pe alţi primari să bată la uşile deputaţilor”, mai spune primarul, de parcă a bate la uşa unui deputat cu o problemă e la fel cu a-ţi rezolva problema cu firma deputatului cu bani din bugetul statului.

    Mai nou, primarul se laudă că au câştigat deja finanţare pentru finisarea construcţiei drumului, 2,5 milioane de lei. În septembrie curent, planifică, dacă vor fi deblocate lucrările, să dea în exploatare drumul.

    A refuzat să comenteze

    Solicitat de JURNAL să spună ce crede despre faptul că autorităţile au sistat autorizatia emisă pe numele SRL „Cărpeni”, deputatul Ion Ionaş a închis imediat telefonul şi n-a mai vrut să răspundă la apelurile noastre. Procurorul adjunct al Procuraturii raionului Cantemir, Eduard Panea, a declarat că în cazul dat a fost pornită o anchetă care e în curs de desfăşurare şi că, pe moment, se desfăşoară acţiuni de investigaţie.

    Precizăm că, în mai 2013, Ivan Ionaş a fost acuzat de către consilierii din Basarabeasca de încercarea de a obţine ilegal cinci milioane de lei din bugetul statului, prin falsificarea unei decizii a Consiliului raional. Atunci, deputatul a spus că este vorba de o încercare de denigrare din partea unor „concurenţi politici”, fără a da nume.

    Potrivit unei investigaţii realizată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice, deputatul Ivan Ionaş este şi unul dintre cei mai generoşi donatori pentru bugetul formaţiunii politice din care face parte. Din rapoartele financiare ale PLDM depuse la Comisia Electorală Centrală în campaniile electorale din 2009 şi 2010 aflăm că, în scrutinul electoral din 5 aprilie 2009, Ivan Ionaş a donat partidului 180 mii de lei, iar la alegerile din 29 iulie 2009 donaţia sa către partid a constituit 200 mii de lei.
    sursa: jc.md

LASĂ UN COMENTARIU