Modificările la Legea cu privire la Procuratură care i-a salvat pe Igor Dodon, Alexandr Stoianoglo şi fostul procuror general adjunct, Igor Popa, de procurorul Petru Iarmaliuc, i-a salvat pe alţi foşti funcţionari de un alt tânăr procuror, care i-a făcut inculpaţi. Cei „salvaţi” sunt foştii poliţişti Alexandru Jizdan, Gheorghe Cavcaliuc, Valeriu Cojocaru precum şi alţii, suspectaţi de fabricarea dosarului de viol al fostului poliţist Gheorghe Petic.
Este vorba despre procurora Marta Bîzgan, care a fost delegată de la Procuratura municipiului Chişinău la Procuratura pentru Combaterea Crimei Organizate şi Cazuri Speciale (PCCOCS).
Marta Bîzgan a îmbrăcat mantia de procuror în toamna anului 2019, la Procuratura municipiului Chişinău, după absolvirea cursurilor de la Institutul Naţional al Justiţiei. Ulterior, tânăra acuzatoare a fost delegată la PCCOCS.
Marta Bîzgan a preluat dosarele fostului procuror PCCOCS, Dumitru Răileanu. Acesta, în perioada când la şefia Procuraturii Generale se afla Alexandr Stoinoglo, a gestionat cauza penală privind fabricarea dosarului Petic. La moment, Dumitru Răileanu este inculpat, alături de Alexandr Stoianoglo, în dosarul de corupţie ce ţine de eliberarea din închisoare a controversatului Veaceslav Platon. În gestionarea dosarului Stoianoglo era implicat şi Petru Iarmaliuc. Întâmplător sau nu, Iarmaliuc şi Bîzgan au fost colegi la Institutul Naţional al Justiţiei.
La începutul lunii trecute, după intrarea în vigoare a modificărilor la Legea cu privire la Procuratură, care interzice delegarea în procuraturile specializate a procurorilor care se află mai puţin de 5 ani în sistem, procurorul general interimar, Ion Munteanu i-a retras Martei Bîzgan delegarea la PCCOCS. Sursele Crime Moldova susţin că din gestiunea procurorei Bîzgan au fost retrase şi dosarele de rezonanţă.
Contactată la telefon, Marta Bîzgan a confirmat că a revenit la Procuratura Chişinău. Acuzatoarea a evitat să răspundă însă ce s-a întâmplat cu dosarele pe care le-a avut în gestiune.
Sursele noastre susţin că la fel, ca şi procurorul Petru Iarmaliuc, acuzatoarea Bîzgan devenise incomodă, fiind informată despre diferite scheme din justiţie.
Marta Bîzgan a fost procurora care a pornit în vara anului 2022 dosarul de îmbogăţire ilicită pe numele fostului ministru de Interne în perioada guvernării lui Plahotniuc, Alexandru Jizdan. Ulterior, Judecătoria Chişinău au anulat ordonanţa de începere a urmăririi penale pe numele fostului ministru. Bîzgan a contestat decizia, dar a fost menţinută irevocabil de Curtea de Apel Chişinău. Sursele noastre susţin că Jizdan ar fi fost ajutat să scape de dosar de un prieten, un oficial de rang înalt de la Kiev, care ar fi intervenit pe lângă conducerea de vârf de la Chişinău.
Marta Bîzgan, surprinsă de jurnalişti în timp de ieşea de la percheziţii din casa lui Jizdan
Precizăm că în afară de Bîzgan şi Iarmaliuc a mai fost reîntors la locul vechi de muncă şi procurorul delegat la Procuratura Anticorupţie Roman Porubin. Acesta avea în gestiune dosarul cu scheme de la Agenţia Servicii Publice, în care sunt învinuiţi Vladimir Andronachi şi Vladimir Plahotniuc.
Proiectul de lege cu amendamente la Legea Procuraturii, a fost elaborat de Guvern cu 4 luni în urmă. Iniţiativa a fost criticată de societatea civilă.
Experta anticorupție, Cristina Ciubotaru, susține că acest proiect de lege urmărește scopuri ascunse. „Proiectul de modificare a legii are obiectivul declarat doar de îmbunătățire a mecanismului de selecție, evaluare și răspundere disciplinară a procurorilor. Un alt obiectiv nedeclarat în nota informativă și titlul proiectului este scoaterea procurorilor interimari și delegați în procuraturile specializate în afara legii, chiar din momentul publicării noilor modificări. Acest lucru va constitui un ajutor nesperat pentru figuranții din dosarele aflate în gestiunea procuraturilor din capitală (de la municipală și specializate până la generală), în care activează cel puțin 25 de procurori interimari în diverse funcții și mai mulți procurori delegați – marea majoritate a cărora nu vor mai putea emite nici un act procesual în cadrul anchetelor/proceselor de judecată în derulare, căci durata interimatelor și a delegărilor lor va fi deja depășită în momentul publicării modificărilor, aceștia regâsindu-se automat în afara prevederilor legale”, a declarat experta într-un comentariu pe rețelele de socializare.
Cristina Ciubotaru susținea că situația procurorilor și a anchetelor desfășurate de aceștia în dosarele de rezonanță e pe cale de a se schimba subit, după ședința plenară a Parlamentului Republicii Moldova din 8 iunie 2023, când „instrumentarea multor asemenea dosare tocmai de către procurorii lăudați va deveni imposibilă”.
Reprezentanţi ai majorităţii parlamentare au venit cu o reacţie în care afirmau că modificările nu vor avea putere retroactivă şi că procurorii care nu întrunesc noile condiţii, dar au fost delegaţi anterior la procuraturile specializate, vor fi lăsaţi în funcţie să-şi ducă dosarele până la capăt. Ca să fie demişi imediat ce a intrat legea în vigoare.
Sursa: crime-moldova.com
