Știri

• Un procuror din Chișinău „a uitat” să declare două apartamente și zeci de mii de lei

  Procurorul Vitalie Călugăreanu de la Procuratura municipiului Chișinău a uitat să indice în declarația sa de avere trei imobile deținute de familia sa, precum și câteva zeci de mii de lei care i-au intrat în conturi. Autoritatea Națională de Integritate a constatat încălcarea regimului juridic al declarării averii și intereselor personale, iar acuzatorul riscă dosar penal.

  În cadrul controlului averii, inițiat în anul 2019, inspectorii de integritate au constatat că în declarațiile de avere și interese personale, depuse în perioada 2016-2018 lipsesc unele date. „La completarea declarațiilor, procurorul a omis să includă veniturile sub formă de alimentare card cu numerar pe conturile bancare deschise pe numele său, în mărime totală de circa 34 de mii de lei și trei bunuri imobile, deținute de familia acestuia – două apartamente și cota-parte 1/38 din încăperea nelocativă, toate amplasate în municipiul Chișinău”, se arată într-un comunicat al ANI.

  Citiţi mai departe

  Procurorul Vitalie Călugăreanu de la Procuratura municipiului Chișinău a uitat să indice în declarația sa de avere trei imobile deținute de familia sa, precum și câteva zeci de mii de lei care i-au intrat în conturi. Autoritatea Națională de Integritate a constatat încălcarea regimului juridic al declarării averii și intereselor personale, iar acuzatorul riscă dosar penal.

  În cadrul controlului averii, inițiat în anul 2019, inspectorii de integritate au constatat că în declarațiile de avere și interese personale, depuse în perioada 2016-2018 lipsesc unele date. „La completarea declarațiilor, procurorul a omis să includă veniturile sub formă de alimentare card cu numerar pe conturile bancare deschise pe numele său, în mărime totală de circa 34 de mii de lei și trei bunuri imobile, deținute de familia acestuia – două apartamente și cota-parte 1/38 din încăperea nelocativă, toate amplasate în municipiul Chișinău”, se arată într-un comunicat al ANI.

  În apărarea sa, procurorul a subliniat că o parte din banii care i-au intrat în conturi au fost utilizați pentru tratamentul unei rude, apartamentele pe care nu le-a raportat sunt în proprietatea părinților, respectiv socrilor săi, iar cota-parte din încăperea nelocativă nu a fost trecută pe hârtie pentru că nu știa despre ea, fiind în divorț cu soția. Alte omisiuni au fost făcute din imprudență, a mai declarat procurorul. Inspectorul de integritate a respins o parte dintre argumentele prezentate de acuzator din lipsa probelor concludente.

   

  Deoarece, includerea unor date incomplete în declarațiile de avere denotă prezența unei suspiciuni rezonabile de săvârșire a infracțiunii de „fals în declarații”, inspectorul de integritate a remis un denunț la Procuratura Generală pentru examinarea cauzei sub aspect penal.

  Totodată, procurorul are termen de 30 de zile pentru a rectifica declarațiile de avere în care a admis aceste omisiuni.
  Sursa: anticoruptie.md

• Procurori (ne)atestaţi

  În ulti­mii doi ani şi jumă­tate, 22 de pro­cu­rori au pri­mit cali­fi­ca­ti­vul „nea­tes­tat” în urma eva­luă­rii ordi­nare la care au fost supuşi. La ates­ta­rea repe­tată, care a fost pro­gra­mată peste trei sau şase luni, toţi au reu­şit însă să treacă peste acest „hop” şi au obţi­nut drep­tul de a rămâne în orga­nele pro­cu­ra­tu­rii pen­tru a face drep­tate. Este ade­vă­rat că unii, la scurt timp după ce au fost ates­taţi, au ales să plece bene­vol din fun­cţie, însă cu o indem­ni­za­ţie unică de câteva zeci de mii de lei.

  Citiţi mai departe

  În ulti­mii doi ani şi jumă­tate, 22 de pro­cu­rori au pri­mit cali­fi­ca­ti­vul „nea­tes­tat” în urma eva­luă­rii ordi­nare la care au fost supuşi. La ates­ta­rea repe­tată, care a fost pro­gra­mată peste trei sau şase luni, toţi au reu­şit însă să treacă peste acest „hop” şi au obţi­nut drep­tul de a rămâne în orga­nele pro­cu­ra­tu­rii pen­tru a face drep­tate. Este ade­vă­rat că unii, la scurt timp după ce au fost ates­taţi, au ales să plece bene­vol din fun­cţie, însă cu o indem­ni­za­ţie unică de câteva zeci de mii de lei.

  Legea cu pri­vire la Pro­cu­ra­tură şi Regu­la­men­tul cu pri­vire la ates­ta­rea pro­cu­ro­ri­lor pre­văd ca toţi pro­cu­ro­rii să treacă prin această pro­ce­dură. Cei numiţi în fun­cţie urmează să fie ates­taţi după maxi­mum doi ani de la acce­de­rea în pro­fe­sie, iar cei­la­lţi, o dată la cinci ani. Ates­ta­rea unui pro­cu­ror este efec­tu­ată de către Cole­giul de Cali­fi­care (CC), care poate da două solu­ţii: „ates­tat” sau „nea­tes­tat”. În cazul în care un pro­cu­ror pri­meşte cali­fi­ca­ti­vul „nea­tes­tat”, atunci CC pro­pune pro­cu­ro­ru­lui supus ates­tă­rii repe­ta­rea pro­ce­du­rii de ates­tare în ter­mene care pot varia de la trei la şase luni, după lichi­da­rea nea­jun­su­ri­lor con­sta­tate în acti­vi­ta­tea pro­fe­sio­nală, sau, după caz, poate reco­manda pro­cu­ro­ru­lui gene­ral retro­gra­da­rea per­soa­nei supuse ates­tă­rii sau chiar eli­be­ra­rea ei din fun­cţie. Con­form unui răs­puns ofe­rit de Vio­rel Morari, preşe­din­tele CC, în ulti­mii doi ani şi jumă­tate, 22 de pro­cu­rori au picat tes­tul după prima încer­care de a fi ates­taţi.

  Neatestat, atestat, demis

  Prima din acest şir a fost pro­cu­rora Olga Bradu, din cadrul Pro­cu­ra­tu­rii Cio­cana, nea­tes­tată în mai 2014. Deşi urma să fie ates­tată supli­men­tar, peste trei luni, acest lucru nu a mai avut loc, pen­tru că în noiem­brie 2014 Bradu a soli­ci­tat acor­da­rea de con­ce­diu parţial plătit pen­tru îngri­ji­rea copi­lu­lui, iar la scurt timp, CSP i-a acor­dat con­ce­diu până în octom­brie 2017. În iulie 2014, şi Oleg Oală, pro­cu­ror în Pro­cu­ra­tura sect. Râş­cani, pri­mea cali­fi­ca­ti­vul „nea­tes­tat” şi un ter­men de patru luni de pre­gă­tiri pen­tru o ates­tare repe­tată. Ce a urmat? Oală a con­ti­nuat să acti­veze în fun­cţia de pro­cu­ror până în toamna anu­lui 2015, când a fost demis după ce pe numele său a fost ini­ţi­ată o pro­ce­dură dis­ci­pli­nară, acu­za­to­rul de stat fiind găsit vino­vat pen­tru fap­tul că ar fi încer­cat să influ­enţeze, din pozi­ţia sa de pro­cu­ror, asu­pra admi­nis­tra­ţiei „Auto­gara Nord” să favo­ri­zeze cir­cu­la­ţia a două micro­buze de pe ruta Chi­şi­nău – Bălţi, deţi­nute de soţia sa.

  Tot în iulie 2014, a fost „nea­tes­tat” şi pro­cu­ro­rul Vita­lie Cri­gan, din cadrul Pro­cu­ra­tu­rii r. Sân­ge­rei. În febru­a­rie 2015, la ree­va­lu­are, pro­cu­ro­rul a reu­şit să obţină cali­fi­ca­tul „ates­tat” şi, res­pec­tiv, a obţi­nut şansa să rămână în orga­nele pro­cu­ra­tu­rii. La scurt timp, în luna apri­lie 2015, acesta a depus cerere de demi­sie, soli­ci­tând şi achi­ta­rea indem­ni­za­ţiei unice de con­ce­di­ere. CSP a accep­tat cere­rea pro­cu­ro­ru­lui. În luna octom­brie 2014, şi Vale­rian Babi­lev, pro­cu­ror în cadrul Pro­cu­ra­tu­rii r. Ane­nii Noi, era „nea­tes­tat”. La fel ca şi în cazul lui Vita­lie Cri­gan, la ree­va­lu­a­rea din febru­a­rie 2015, acesta a fost „ates­tat”. Babi­lev este şi astăzi pro­cu­ror la Ane­nii Noi. Prin situ­a­ţii simi­lare au tre­cut şi pro­cu­ro­rii Vea­ce­slav Balan, pro­cu­ror în cadrul Pro­cu­ra­tu­rii mun. Chi­şi­nău, Oleg Baciu, pro­cu­ror în cadrul Pro­cu­ra­tu­rii mun. Chi­şi­nău, Ale­xan­dru Gor­dilă, pro­cu­ror în cadrul Pro­cu­ra­tu­rii mun. Bălţi, sau Con­stan­tin Popa, din cadrul Pro­cu­ra­tu­rii Anti­co­ru­pţie (PA). Aceş­tia au fost ates­taţi la câteva luni după ce au picat tes­tul, la prima eva­lu­are.

  „Neatestaţi” cu plecare din sistem sau în concediu

  De fapt, isto­ria se repetă prac­tic cu fie­care pro­cu­ror care a fost eva­luat cu „nea­tes­tat”. La ree­va­lu­a­rea de peste trei sau şase luni, toţi au fost decla­raţi apţi pen­tru a-şi con­ti­nua acti­vi­ta­tea în orga­nele pro­cu­ra­tu­rii. Lucreţia Zaha­ria, pro­cu­ror în Secţia con­trol al urmă­ri­rii penale din cadrul Dire­cţiei con­trol al urmă­ri­rii penale şi asis­tenţă meto­dică a PG, era nea­tes­tată în luna decem­brie 2014, iar în luna mai, aceasta pri­mea cali­fi­ca­ti­vul „ates­tat”. Zaha­ria este pro­cu­rora care s-a ocu­pat inclu­siv de dosa­rul „clo­nă­rii” a două ziare, ZdG şi Tim­pul, urmă­rire penală care nu a avut o fina­li­tate. Olga Bolo­can, pe atunci pro­cu­roră în cadrul Secţiei con­du­cere a urmă­ri­rii penale în orga­nele cen­trale ale MAI şi SV, era şi ea nea­tes­tată în octom­brie 2014. În cazul ei se deci­dea retro­gra­da­rea din fun­cţia deţi­nută. Bolo­can a con­tes­tat hotă­rârea, iar la scurt timp, în luna noiem­brie, CSP deci­dea s-o anu­leze, cu dis­pu­ne­rea ates­tă­rii repe­tate a pro­cu­ro­rei. O altă pro­cu­roră cu nume simi­lar, Olga Bolo­can, din cadrul Pro­cu­ra­tu­rii mun. Chi­şi­nău, a fost şi ea san­cţio­nată cu retro­gra­da­rea din fun­cţie. Deşi ulte­rior CSP a anu­lat nea­tes­ta­rea, în luna octom­brie 2015, Bolo­can deci­dea să pără­sească fun­cţia de pro­cu­ror.

  Igor Bal­muş, fost pro­cu­ror în cadrul Secţiei con­trol al exe­cu­tă­rii pedep­se­lor şi locu­ri­lor de detenţie din cadrul Dire­cţiei inves­ti­ga­ţii gene­rale a PG, era nea­tes­tat în mai 2015. La rea­tes­ta­rea din octom­brie, acesta a pri­mit cali­fi­ca­ti­vul „ates­tat”. În mar­tie 2016, Bal­muş, care este gine­rele jude­că­toa­rei Dina Rotar­ciuc, a ple­cat bene­vol din cadrul PG, can­di­dând ulte­rior pen­tru o fun­cţie de jude­că­tor. Lili­ana Bugăescu, pro­cu­roră în cadrul Pro­cu­ra­tu­rii sect. Râş­cani, Chi­şi­nău, a pri­mit cali­fi­ca­ti­vul „nea­tes­tat” în mai 2015. Ulte­rior, aceasta a con­ti­nuat însă să acti­veze în Pro­cu­ra­tură, iar recent, în luna mai 2016, a ple­cat în con­ce­diu de îngri­jire a copi­lu­lui până în febru­a­rie 2019.

  Doi procurori neatestaţi în mai 2016

  Euge­niu Novac, pro­cu­ror mili­tar în Pro­cu­ra­tura mili­tară, era nea­tes­tat în mai 2015. Peste jumă­tate de an însă, şi acesta pri­mea cali­fi­ca­ti­vul „ates­tat”. Ime­diat, a ple­cat în con­ce­diu pen­tru îngri­ji­rea copi­lu­lui. A reve­nit în fun­cţie în luna febru­a­rie 2016. Şi Aure­lia Guţu, pro­cu­roră la Pro­cu­ra­tura Bota­nica, nea­tes­tată în mar­tie 2015, a pri­mit cali­fi­ca­ti­vul „ates­tat” în luna octom­brie a anu­lui tre­cut. La fel s-a întâm­plat şi cu pro­cu­ro­rul Igor Ghe­ra­sim, din Pro­cu­ra­tura r. Râş­cani, nea­tes­tat în iulie 2015 şi ates­tat în luna octom­brie, cu pro­cu­ro­rul Vita­lie Călu­gă­reanu, care acti­vează în cadrul Pro­cu­ra­tu­rii de nive­lul Curţii de Apel Chi­şi­nău, nea­tes­tat din cauza „cali­fi­că­rii insu­fi­ciente” în noiem­brie 2015, dar ates­tat în apri­lie 2016, pre­cum şi cu Miran­do­lina Suşi­ţ­caia, pro­cu­roră în cadrul Pro­cu­ra­tu­rii Anti­co­ru­pţie, nea­tes­tată în noiem­brie 2015, dar ates­tată în apri­lie 2016. Un caz ase­mă­nă­tor este şi cel al pro­cu­ro­ru­lui Mar­cel Caras de la Cri­u­leni. Nea­tes­tat în noiem­brie 2015, la eva­lu­a­rea repe­tată, din luna mai 2016, acesta este ates­tat. La mai puţin de o săp­tămână, pleacă din orga­nele pro­cu­ra­tu­rii, cerând şi indem­ni­za­ţia unică, care, la fel ca şi în cazul jude­că­to­ri­lor, se cal­cu­lează din pro­du­sul înmulţi­rii sala­ri­u­lui lor mediu lunar la numă­rul de ani com­plet lucraţi în fun­cţie. Andrei Sal­cu­ţan a fost pro­cu­ror la Cri­u­leni. În luna apri­lie 2015, acesta a fost nea­tes­tat şi urma să fie eva­luat peste şase luni. Între timp însă, pe numele acu­za­to­ru­lui de stat a fost ini­ţi­ată o pro­ce­dură dis­ci­pli­nară, ast­fel că, în luna noiem­brie, Sal­cu­ţan a depus cerere de demi­sie din orga­nele pro­cu­ra­tu­rii.

  Recent, alţi doi pro­cu­rori au pri­mit cali­fi­ca­ti­vul „nea­tes­tat”, Vasile Ghe­ra­si­menco, fos­tul adjunct al pro­cu­ro­ru­lui mun. Chi­şi­nău, şi Vla­di­mir Lupu, pro­cu­ror în Secţia con­trol al acti­vi­tă­ţii ope­ra­tive de inves­ti­ga­ţii şi asi­gu­rare a regi­mu­lui secret a PG, ambii eva­lu­aţi în luna mai 2016. Cei doi urmează să fie eva­lu­aţi repe­tat peste trei luni.

  Explicaţiile membrilor CC: „Procurorii vin mai pregătiţi”

  „A doua oară, pro­cu­ro­rii vin cu mult mai pre­gă­tiţi şi răs­pund mai bine la între­bă­rile adre­sate de mem­brii Cole­gi­u­lui. După volu­mul de lucru, noi nu am con­sta­tat neco­res­pun­de­rea fun­cţiei deţi­nute, pen­tru că fie­care lucrează într-un dome­niu al său şi, plus-minus, cores­punde, chiar dacă indi­cii pot fi dimi­nu­aţi. Pro­bleme erau la răs­pun­su­rile acor­date la între­bări. Nu există cazuri când mem­brii Cole­gi­u­lui închid ochii la a doua eva­lu­are”, susţine Vio­rel Morari, preşe­din­tele CC, tot el, şeful PA.

  Adri­ana Eşanu, mem­bru al CC din par­tea soci­e­tă­ţii civile, susţine şi ea că expli­ca­ţia rezul­ta­te­lor ates­tă­rii pro­cu­ro­ri­lor ţine de pre­gă­ti­rea aces­tora. „Pro­cu­ro­rii conş­ti­en­ti­zează că, din moment ce nu au fost ates­taţi prima dată, tre­buie să se pre­gă­tească mai bine la o ates­tare repe­tată. Nu por­niţi de la ideea pre­con­ce­pută că ar fi careva influ­enţe exer­ci­tate asu­pra mem­bri­lor Cole­gi­u­lui. Am remar­cat în aceşti doi ani şi jumă­tate că au fost situ­a­ţii când la prima ates­tare unii pro­cu­rori nu au fost ates­taţi. De ce? Pen­tru că au avut o pres­ta­ţie proastă. Asta a putut fi influ­enţată de atmosfera stre­santă, pen­tru că pro­cu­ro­rii tot sunt oameni. De cele mai multe ori, la unele între­bări foarte sim­ple, ei nu au putut să răs­pundă, iar eu cred că asta a fost din cauza emoţi­i­lor, pen­tru că sunt lucruri chiar sim­ple. La ates­ta­rea repe­tată, lucru­rile se schimbă, iar pro­cu­ro­rii am avut impre­sia că s-au pre­gă­tit. Vă asi­gur că o influ­enţă asu­pra mem­bri­lor nu a fost”, menţio­nează Eşanu.
  sursa: zdg.md

LASĂ UN COMENTARIU