Baza de date a procurorilor Republicii Moldova
Exemplu: Mihailova Iulia
Căutare avansată
sursa foto: csp.md

Cimbir Marcel

Procuratura municipiului Chișinău

Date biografice

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova Nr. 878-p din 24 Iulie 2017 numit în funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău, șef al Oficiului Botanica.

Potrivit Hotărârii nr. 12-82/17 din 19 iulie 2017, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General numirea domnului Marcel Cimbir în funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău, șef al Oficiului Botanica, pentru un mandat de 5 ani.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova Nr. 171-p din 22 februarie 2017 numit în funcția de adjunct-interimar al Procuraturii municipiului Chișinău, oficiul Botanica.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova Nr. 878-p din 24 Iulie 2017 numit în funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău, șef al Oficiului Botanica.

Potrivit Hotărârii nr. 12-82/17 din 19 iulie 2017, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General numirea domnului Marcel Cimbir în funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău, șef al Oficiului Botanica, pentru un mandat de 5 ani.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova Nr. 171-p din 22 februarie 2017 numit în funcția de adjunct-interimar al Procuraturii municipiului Chișinău, oficiul Botanica.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova 204-p din 29 februarie 2012, numit în funcția de adjunct al procurorului-șef, șef al oficului Botanica în cadrul Procuraturii municipiului Chișinău.

Prin Hotărîrea nr.12-49/12 din 21 februarie 2012, Consiliul Superior al Procurorilor a considerat ca fiind compatibil titularul Marcel Cimbir pentru ocuparea funcţiei de procuror conducător și a propus Procurorului General numirea procurorului Marcel Cimbir în funcţia de procuror al sect.Botanica mun.Chişinău. 

 

Prin Hotărârea nr. 10-60/17 din 19 iulie 2017, Colegiul pentru selecţia şi cariera procurorilor a aprobat rezultatul final al evaluării procurorului Marcel CIMBIR, candidat la funcţia de procuror-şef al Procuraturii municipiului Chişinău, care a obţinut punctajul final de 137,7.

Prin Hotărârea nr. 10-20/17 din 11 iulie 2017, Colegiul pentru selecţia şi cariera procurorilor a aprobat rezultatul final al evaluării procurorului Marcel CIMBIR, candidat la funcţia de adjunct al procurorului-şef al Procuraturii municipiului Chişinău, şef al Oficiului Botanica, care a obţinut punctajul final de 142,9.

Potrivit Hotărârii Colegiului de evaluare a performanţelor procurorilor nr.14-98/17 din 12 mai 2017, în rezultatul evaluării extraordinare a performanțelor procurorului Marcel Cimbir, media punctajului total oferit constituie 88,6, fiindu-i atribuit calificativul Foarte bine.

Conform Hotărârii nr. 12-8/17 din 24 ianuarie 2017, Consiliul Superior al Procurorilor a remis în adresa Colegiului de evaluare a performanţelor procurorilor cererea domnului CIMBIR Marcel, adjunct al procurorului mun.Chișinău, șef al Oficiului Botanica, în scopul organizării evaluării extraordinare şi declanșării procedurii de selecție pentru numirea în funcțiile de conducere vacante.

Prin Hotărârea nr. 2017 din 02 decembrie 2011, Colegiul de calificare a remis Consiliului Superior al Procurorilor rezultatele evaluărilor probelor scrisă şi orală ale participantului Cimbir Marcel, la concursul pentru suplinirea funcţiei vacante de procuror al sectorului Botanica, mun.Chişinău, cu media aritmetică 9,03 și a propus desemnarea învingătorului concursului la funcţia vacantă de procuror al sect.Botanica, mun.Chişinău. 

DISTINCȚII
Cu prilejul aniversării a XXIX-a de la formarea Procuraturii Republicii Moldova, Consiliul Superior al Procurorilor prin Hotărârea nr. 1-9/2021 din 28 ianuarie 2021, a propus Procurorului General încurajarea procurorului Cimbir Marcel, adjunct al procurorului-șef al Procuraturii mun.Chișinău, șef al Oficiului Botanica cu Crucea ”Pentru Merit”, Clasa I.

Prin Hotărârea nr.12-151/14 din 20 august 2014, examinând chestiunea cu privire la încurajarea unor procurori pentru îndeplinirea exemplară a obligaţiilor de serviciu, iniţiativă şi operativitate, cu prilejul aniversării a XXIII-a de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General încurajarea domnului Cimbir Marcel, Procuror al sectorului Botanica, mun.Chişinău cu Crucea ”Pentru Merit” Clasa II.

Prin Hotărârea nr. 10-60/17 din 19 iulie 2017, Colegiul pentru selecţia şi cariera procurorilor a aprobat rezultatul final al evaluării procurorului Marcel CIMBIR, candidat la funcţia de procuror-şef al Procuraturii municipiului Chişinău, care a obţinut punctajul final de 137,7.

Prin Hotărârea nr. 10-20/17 din 11 iulie 2017, Colegiul pentru selecţia şi cariera procurorilor a aprobat rezultatul final al evaluării procurorului Marcel CIMBIR, candidat la funcţia de adjunct al procurorului-şef al Procuraturii municipiului Chişinău, şef al Oficiului Botanica, care a obţinut punctajul final de 142,9.

Potrivit Hotărârii Colegiului de evaluare a performanţelor procurorilor nr.14-98/17 din 12 mai 2017, în rezultatul evaluării extraordinare a performanțelor procurorului Marcel Cimbir, media punctajului total oferit constituie 88,6, fiindu-i atribuit calificativul Foarte bine.

Conform Hotărârii nr. 12-8/17 din 24 ianuarie 2017, Consiliul Superior al Procurorilor a remis în adresa Colegiului de evaluare a performanţelor procurorilor cererea domnului CIMBIR Marcel, adjunct al procurorului mun.Chișinău, șef al Oficiului Botanica, în scopul organizării evaluării extraordinare şi declanșării procedurii de selecție pentru numirea în funcțiile de conducere vacante.

Prin Hotărârea nr. 2017 din 02 decembrie 2011, Colegiul de calificare a remis Consiliului Superior al Procurorilor rezultatele evaluărilor probelor scrisă şi orală ale participantului Cimbir Marcel, la concursul pentru suplinirea funcţiei vacante de procuror al sectorului Botanica, mun.Chişinău, cu media aritmetică 9,03 și a propus desemnarea învingătorului concursului la funcţia vacantă de procuror al sect.Botanica, mun.Chişinău. 

DISTINCȚII
Cu prilejul aniversării a XXIX-a de la formarea Procuraturii Republicii Moldova, Consiliul Superior al Procurorilor prin Hotărârea nr. 1-9/2021 din 28 ianuarie 2021, a propus Procurorului General încurajarea procurorului Cimbir Marcel, adjunct al procurorului-șef al Procuraturii mun.Chișinău, șef al Oficiului Botanica cu Crucea ”Pentru Merit”, Clasa I.

Prin Hotărârea nr.12-151/14 din 20 august 2014, examinând chestiunea cu privire la încurajarea unor procurori pentru îndeplinirea exemplară a obligaţiilor de serviciu, iniţiativă şi operativitate, cu prilejul aniversării a XXIII-a de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General încurajarea domnului Cimbir Marcel, Procuror al sectorului Botanica, mun.Chişinău cu Crucea ”Pentru Merit” Clasa II.

 

Hotărârea nr. 1-9/2021 din 28 ianuarie 2021

Hotărârea nr. 10-60/17 din 19 iulie 2017

Hotărârea nr. 10-20/17 din 11 iulie 2017

Hotărârea nr. 12-82/17 din 19 iulie 2017

Hotărârea nr. 12-8/17 din 24 ianuarie 2017

Hotărârea nr.12-151/14 din 20 august 2014

Hotărârea nr. 2017 din 02 decembrie 2011

Știri
  • Procurori cu probleme de integritate, unşi de ziua lor

    Au declarat bunuri la preţuri derizorii, au gestionat dosare controversate sau au acumulat averi care depăşesc veniturile legale. O parte din cei 68 de procurori care au primit distincţii din partea conducerii Procuraturii Generale cu ocazia zilei lor profesionale a figurat în anchete jurnalistice sau ar avea probleme de integritate.

    Distincţiile au fost acordate cu prilejul aniversării a XXIX-a de la formarea Procuraturii Republicii Moldova, „ca măsură de încurajare”. Lista procurorilor nominalizaţi a fost întocmită de Consiliul Superior al Procurorilor şi a fost transmisă procurorului general, care a semnat ordinele privind decorarea. Distincţiile oferite angajaţilor Procuraturii au valoare simbolică şi se acordă în baza Regulamentului cu privire la aplicarea măsurilor de încurajare a procurorilor pentru organizarea și dirijarea excelentă a activității. Pentru acuzatori, acordarea acestor distincţii reprezintă un mare prestigiu.

    Au declarat bunuri la preţuri derizorii, au gestionat dosare controversate sau au acumulat averi care depăşesc veniturile legale. O parte din cei 68 de procurori care au primit distincţii din partea conducerii Procuraturii Generale cu ocazia zilei lor profesionale a figurat în anchete jurnalistice sau ar avea probleme de integritate.

    Distincţiile au fost acordate cu prilejul aniversării a XXIX-a de la formarea Procuraturii Republicii Moldova, „ca măsură de încurajare”. Lista procurorilor nominalizaţi a fost întocmită de Consiliul Superior al Procurorilor şi a fost transmisă procurorului general, care a semnat ordinele privind decorarea. Distincţiile oferite angajaţilor Procuraturii au valoare simbolică şi se acordă în baza Regulamentului cu privire la aplicarea măsurilor de încurajare a procurorilor pentru organizarea și dirijarea excelentă a activității. Pentru acuzatori, acordarea acestor distincţii reprezintă un mare prestigiu.

    Crucea Pentru Merit

    Şeful oficiului Botanica al Procuraturii municipiului Chişinău, Marcel Cimbir, este singurul din listă care s-a învrednicit de distincţia Crucea Pentru Merit, clasa 1. Procurorul Cimbir a fost de mai multe ori subiectul investigaţiilor jurnalistice, în care au fost scoase în evidenţă problemele de integritate cu care se confruntă omul legii.

    Centrul de Investigaţii Jurnalistice scria, în 2015, că Cimbir nu a declarat cota de 10 la sută deţinută de soția sa, Mariana Cimbir, la SRL Arhibas. Femeia a devenit fondatoare la Arhibas la numai 18 ani, în perioada când tatăl său, Veaceslav Untilă, ocupa funcţia de viceministru al Afacerilor Interne. Această firmă are un spectru larg de activitate, cum ar fi tipărirea cărţilor, comerţul cu ridicata, însă principala activitate o reprezintă construcţiile. SRL-ul a devenit cunoscut prin serviciile sale prestate Băncii de Economii, lichidată în urma scandalului ce ţine de furtul miliardului. Dintr-un raport ce denunţa fraudele financiare de la această bancă aflăm că, la numai un an de la fondare, Arhibas a obţinut peste șapte milioane de lei de la această bancă de stat pentru reparaţia sediului din oraşul Teleneşti. Totodată, firma a privatizat în anul 2008 o întreprindere de stat. SRL-ul, cu un capital social de aproximativ șase mii de lei, a plătit peste 13 milioane de lei pentru privatizarea întreprinderii de stat specializate în ecologie, energetică şi industrie.

    Şeful oficiului Botanica al Procuraturii Chişinău declară în proprietate, din 2009, un hectar de pădure a cărui valoare este 0.

    Omul legii mai deţine două apartamente, evaluate la 964.346 respectiv 430.914 lei, precum şi un garaj primit drept donaţie în 2008.

    Cimbir a fost anterior membru al Colegiului de Etică şi Disciplină de pe lângă Consiliul Superior al Procurorilor.

    Procurorul Dumitru Raţă s-a învrednicit de Crucea Pentru Merit de gradul II. Dumitru Raţă lucrează, din septembrie 2020, în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate şi Cazuri Speciale (PCCOCS), condusă de Ion Caracuian. Anterior, începând cu anul 2013, omul legii a lucrat în oficiul Ciocana al Procuraturii Chişinău, unde o perioadă a fost şef Ruslan Popov, procuror general-adjunct, cumătru cu Caracuian.

    Conform Declaraţiei de avere şi interese personale, Dumitru Raţă duce un trai foarte modest. El nu deţine proprietăţi, nu are automobil, iar singura avere raportată este cota de 33 la sută dintr-un apartament care aparţine soţiei sale.

    Medalia Pentru Serviciu Impecabil

    Cu medalia Pentru Serviciu Impecabil, clasa I, au fost decorate două procurore din Procuratura Generală, Nina Crăciun şi Tatiana Bucos-Casir.

    Nina Crăciun activează în cadrul Secției unificare a practicii în domeniul reprezentării învinuirii în instanțele de judecată din cadrul Direcției judiciare a Procuraturii Generale, începând cu anul 2019. Până atunci fiind angajată în Procuratura Chişinău.

    Nina Crăciun împreună cu soţul, pensionar al Ministerului de Interne, deţine în proprietate o casă de locuit, două apartamente, două terenuri pentru construcţie, două automobile, ambele procurate în 2019 cu 10.800 respectiv 6.900 de euro.

    De medalia Pentru Serviciu Impecabil de gradul II s-a învrednicit Radu Gojan, procuror în Secția unificarea practicii în domeniul urmăririi penale în cadrul Procuraturii Generale.

    Gojan raportează în Declaraţia de avere şi intrese personale trei automobile, dintre care două, Subaru Forester şi Toyota Prius, i-ar fi fost oferite în posesie gratuită. Ambele mașini erau aproape noi când au ajuns în folosinţa omului legii.

    Radu Gojan a raportat în 2019 şi donaţii de 2.300 de euro cu ocazia evenimentelor de familie.

    Aceeaşi distincţie i-a fost oferită şi lui Ruslan Baraliuc, procuror în Procuratura raionului Briceni. Acesta a ajuns în atenţia presei după ce a declarat că a primit în 2017 donaţii în valoare de 33 de mii de euro. 12 mii de euro au venit de la mama sa, Zinaida, care lucrează în Italia, iar alţi 21 de mii de euro de la Liudmila Gonceariuc.

    În 2019, Baraliuc a declarat că a primit de la cele două femei donaţii de 4.700 de euro.

    Omul legii a mai raportat că deţine în proprietate opt imobile, dintre care un apartament şi două case. În afară de aceasta, în garajul omului legii se regăsesc trei automobile, Jeep Grand Cerochi, Honda CRV şi Mercedes E 220.

    Elena Ceruţa, procuror PCCOCS, a fost unsă cu medalia Pentru Serviciu Impecabil de gradul III. Ceruţa a ajuns în atenţia opiniei publice în 2020, ca acuzatoare în primul dosar intentat pe numele fostului şef al Procuraturii Anticorupţie, Viorel Morari. În ultima perioadă, Ceruţa s-a manifestat prin diferite acţiuni care au dus la tergiversarea procesului, cum ar fi lipsa nemotivată de la şedinţa de judecată, recuzarea completului de judecată sau plecarea inopinată în concediu.

    De aceeaşi distincţie s-a învrednicit şi colegul ei, Victor Socol, procurorul care a gestionat dosarul contrabandei cu 1,6 milioane de euro de la vama Leuşeni. Ulterior, un tânăr pretins milionar a declarat că sunt banii lui câştigaţi în Africa, pe care ar fi vrut să-i investească în agricultura moldovenească. Echipa Centrului de Investigaţii Jurnalistice a realizat o anchetă în care a demonstrat că pretinsul milionar este fiul unui fost traficant de persoane şi că acesta a mai participat la schemele de spălare a banilor puse la cale de către unchiul său.

    În cele din urmă, tânărul a fost scos de sub urmărire penală pe motiv că banii nu sunt ai lui.

    Din 2019, Victor Socol locuieşte cu familia într-o casă cu suprafaţa de 150 de metri pătraţi, oferită în locaţiune gratuită.

    Insigna Eminent al Procuraturii

    Începând cu anul trecut, Dumitru Obadă este procuror-șef interimar al Secției analiză criminologică, avizare și propuneri de legiferare a Procuraturii Generale şi s-a ales cu insigna Eminent al Procuraturii, chiar dacă a lipsit timp de patru ani din sistem. În iunie 2016, după o carieră de patru ani în cadrul Procuraturii Generale, Dumitru Obadă este angajat la Procuratura Anticorupţie, unde nu se reţine prea mult timp şi părăseşte procuratura pentru Institutul Naţional al Justiţiei.

    Soţia sa, Constanţa Obadă, este notar, iar din 2014 deţine o cotă de 25 la sută din SRL Şapte Spice, o brutărie care timp de șase ani a reuşit să se afirme pe piaţa produselor de panificaţie din Republica Moldova. Familia Obadă mai are în proprietate două apartamente şi o casă de locuit de 192 de metri pătraţi, dată în exploatare în 2017, fiind evaluată la 2,3 milioane de lei.

    În 2019, familia şi-a procurat trei camioane de model Ford Trasnzit şi un automobil Volvo XC90, fabricat în 2014, care i-a costat 400 de mii de lei.

    Calificativul de Eminent al Procuraturii i-a fost acordat şi Alionei Nesterov, numită cu puţin timp în urmă la Procuratura Anticorupţie.

    Aliona Nesterov şi-a început cariera în 2011 la Procuratura sectorului Ciocana din Chişinău, iar o perioadă a activat sub şefia lui Ruslan Popov.

    În 2019, Aliona Nesterov a raportat remitenţe de la rudele din afara ţării de 16.400 de dolari şi 400 de euro. Familia procurorei are în posesie două apartamente, dintre care unul i-a fost donat în 2014, iar din 2019 deține şi două automobile de model Toyota. Unul a fost cumpărat cu 50 de mii de lei, iar altul i-a fost dat în folosinţă gratuită. Soţul acuzatoarei este proprietarul a 75 la sută dintr-o firmă fondată în 2018, însă în Declaraţia de avere nu sunt indicate careva venituri obținute din activitatea companiei.

    Aceeaşi distincţie i-a fost acordată şi șefului adjunct al Procuraturii raionului Dubăsari, Viorel Beiu.

    Anul 2019 a fost unul foarte bun pentru omul legii. Acesta a primit o donaţie de 4.000 de euro din Italia, şi-a cumpărat cu 800.000 de lei o casă de 161 de metri pătraţi, iar cu alţi 310 mii de lei şi-a procurat un automobil Honda CVR, fabricat în 2017.

    Cadouri simbolice şi exprimarea mulţumirilor pentru tineri

    13 procurori s-au ales cu cadouri simbolice, iar alţii 17 au primit mulţumiri în scris din partea conducerii Procuraturii Generale. Majoritatea din ei sunt procurori tineri, veniţi în sistem începând cu anul 2018.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Salariile şi achiziţiile procurorilor şefi în 2018

    În 2018, procurorii șefi ai Procuraturii Generale, Procuraturii mun. Chișinău, Procuraturii Anticorupție și Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale au beneficiat de salarii lunare de peste 25 de mii de lei. Unii dintre ei și-au cumpărat mașini scumpe sau apartamente.

    ZdG a făcut o radiografie a declarațiilor de avere și interese ale procurorilor șefi pentru anul 2018 și vă oferă detalii despre salariile, dar și despre achizițiile declarate de aceștia.

    Eduard Harunjen, șeful Procuraturii Generale (PG), a declarat pentru 2018 un salariu lunar de 33 de mii de lei (393 mii de lei anual). Alți 6,4 mii de lei, procurorul general i-a indicat ca venit de la Universitatea de Stat din Moldova (USM). Eduard Harunjen a făcut o singură achiziție în 2018. El și-a cumpărat o motocicletă Yamaha, fabricată în 1999, pentru care a plătit 25 de mii de lei. Anterior, procurorul general declara că, din copilărie, e pasionat de motociclete.

    În 2018, procurorii șefi ai Procuraturii Generale, Procuraturii mun. Chișinău, Procuraturii Anticorupție și Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale au beneficiat de salarii lunare de peste 25 de mii de lei. Unii dintre ei și-au cumpărat mașini scumpe sau apartamente.

    ZdG a făcut o radiografie a declarațiilor de avere și interese ale procurorilor șefi pentru anul 2018 și vă oferă detalii despre salariile, dar și despre achizițiile declarate de aceștia.

    Eduard Harunjen, șeful Procuraturii Generale (PG), a declarat pentru 2018 un salariu lunar de 33 de mii de lei (393 mii de lei anual). Alți 6,4 mii de lei, procurorul general i-a indicat ca venit de la Universitatea de Stat din Moldova (USM). Eduard Harunjen a făcut o singură achiziție în 2018. El și-a cumpărat o motocicletă Yamaha, fabricată în 1999, pentru care a plătit 25 de mii de lei. Anterior, procurorul general declara că, din copilărie, e pasionat de motociclete.

    Mircea Roșioru, adjunctul procurorului general, a raportat venituri de 397 mii de lei de la PG. Alți 33 de mii de lei, Roșioru i-a încasat de la Institutul Național al Justiției și de la USM. În 2018, adjunctul procurorului general a devenit, oficial, proprietarul unui apartament de 121 m.p. în care investise anterior. Tot anul trecut Roșioru și-a cumpărat un garaj și un spațiu nelocativ de 13 m.p.

    Și Igor Popa, adjunct al procurorului general, a raportat venituri similare pentru 2018 – 389 mii de lei. El mai declară un apartament de 60 de m.p., asupra căruia, de anul trecut, are drept de uz.

    Iurii Garaba, un alt adjunct al procurorului general, a avut în 2018 venituri salariale de 384 mii de lei. Familia sa a mai declarat venituri de 3720 de euro din darea în locațiune a unui apartament în Chișinău. Pe lângă salariu, Garaba a primit o pensie de 229 mii de lei, echivalentul a 19 mii de lei lunar.

    Șeful Procuraturii Anticorupție, Skoda Superb nouă, în posesie

    Viorel Morari, procurorul șef al Procuraturii Anticorupție (PA), a avut venituri salariale de 383 mii de lei (32 mii de lei lunar). Șeful PA a mai raportat venituri din diurne (3191 euro), iar partenera sa, o îndemnizație în valoare de 71 mii de lei de la Casa Națională de Asigurări Sociale și alți 3600 de RONI (15 mii de lei), îndemnizație de la Direcția Asigurări Sociale Vaslui. În 2018, familia Morari a intrat în posesia unei Skoda Suberb fabricată în 2018. Automobilul nu l-a costat însă nimic pe șeful PA, mașina fiind doar în gestiunea familiei sale.

    Adriana Bețișor, adjuncta procurorului șef al PA, a avut venituri salariale similare, de 363 mii de lei. 1220 de euro, Bețișor i-a primit ca și diurnă. Soțul ei a raportat venituri salariale de 345 mii de lei, bani proveniți de la Serviciul Fiscal de Stat și de la Serviciul Vamal. În 2018, familia Adrianei Bețișor a devenit proprietara oficială a unei Skoda Octavia, pe care anterior o deținea în folosință. În declarația de avere și interese, valoarea mașinii este de 103 mii de lei. Valoarea sa de piață este însă aproape dublă.

    Eduard Varzar, alt adjunct al șefului PA, a avut în 2018 un venit salarial de 275 mii de lei. Familia acestuia a mai obținut, din îndemnizații de paternitate sau de îngrijirea copilului, alți 50 de mii de lei. În 2018, soții Varzar au achiziționat un teren agricol cu o suprafață de 0,5 ha și un automobil Toyota Prius, fabricat în 2010. Tot în 2018, soții Varzar au trecut cu traiul într-un apartament de 93 m.p, în urma unui contract de locațiune.

    Vitalie Ciudin, adjunctul procurorului șef al PA responsabil de zona de sud a R. Moldova, a avut venituri salariale de 380 mii de lei. Pe parcursul anului trecut, Ciudin nu a făcut achiziții. Un alt adjunct, Serghei Gavajuc, responsabilul de zona de nord, a raportat venituri salariale de 331 mii de lei. Alți 420 mii de lei, familia Gavajuc i-a obținut în urma unor contracte de locațiune, diurne sau îndemnizații. În 2018, aceștia au cumpărat un Mercedes, fabricat în 2012, plătind 150 mii de lei.

    Salarii de 30 de mii pentru șefii de la PCCOCS

    Nicolae Chitoroagă, șeful Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), a avut în 2018 venituri salariale de 386 mii de lei (32 mii de lei lunar), ridicând lunar și o pensie de aproximativ 8 mii de lei (94 mii de lei anual). În 2018, șeful PCCOCS nu a făcut cumpărături.

    Vitalie Busuioc, adjunct la PCCOCS, a declarat venituri salariale de 359 mii de lei. Din două tranzacții de vânzare/cumpărare și din îndemnizația de îngrijire a copilului, familia Busuioc a mai obținut 220 mii de lei. Aceștia au cumpărat, în 2018, un garaj de 48 m.p. și un autoturism Toyota RAV 4 (anul fabricației – 2017).

    Valeriu Bodean, alt adjunct al PCCOCS, a raportat venituri salariale de 379 mii de lei. Familia Bodean nu declară nicio mașină și nu a făcut achiziții pe parcursul anului 2018.

    Și Lucreția Zaharia, adjunctă la PCCOCS, nu a făcut achiziții în 2018. Ea a indicat în declarația de avere și interese pentru 2018 un venit de 364 mii de lei din salariu și 7 mii de lei de la INJ.

    În schimb, Vasile Stoinov, al patrulea adjunct al PCCOCS, și-a cumpărat în 2018 o locuință de 80 m.p.. Acesta a declarat un venit din salariu de 370 mii de lei.

    Veniturile declarate de șefii Procuraturii mun. Chișinău

    Ștefan Șaptefraț, șeful Procuraturii mun. Chișinău, a avut în 2018 venituri salariale de 256 mii de lei. Din 2018, Șaptefraț deține în posesie un automobil Volvo, fabricat în 2015.

    Corneliu Bratunov, adjunctul șefului procurorului de Chişinău şi şeful Oficiului Râşcani al instituţiei, a raportat un venit salarial de 254 mii de lei. În 2018, acesta și-a cumpărat un Hyundai produs în 2011. Soția sa, Oxana, a contractat un împrumut de 5 mii de euro de la un oarecare Igor Grigoriev. Banii trebuie rambursați până în 2021 la o rată a dobânzii de 0%.

    Roman Eremciuc, alt adjunct al Procuraturii mun. Chişinău, şeful Oficiului Centru, a primit, din salariu, 233 mii de lei. Familia Eremciuc a mai primit, din donații, 125 mii de lei – bani oferiți în cadrul unui „eveniment de familie”. Alți 90 de mii de lei, familia procurorului i-a obținut în urma vânzării unui automobil. Roman Eremciuc mai indică în declarația de avere și interese un bun imobil obținut în 2018, fără a oferi detalii despre suprafața acestuia sau despre tipul construcției.

    Marcel Cimbir, şeful Oficiului Botanica al Procuraturii Chişinău, a avut, din salariu, venituri de 258 mii de lei. În 2018, familia Cimbir a primit, în urma unui contract de cesiune de creanță gratuit, un apartament de 90 m.p.

    Skoda Superb din 2017 pentru șeful Oficiului Buiucani

    Eduard Maşnic, şeful Oficiului Buiucani și adjunct al procurorului Chişinăului, a avut venituri din salariu de 256 mii de lei. Soția sa, angajată la compania de construcții „ExFactor-Grup”, a raportat venituri de 230 mii de lei. În 2018, pentru suma de 315 mii de lei, Mașnic a devenit proprietarul unui automobil de marcă Skoda Superb, fabricat în 2017.

    Funcția de șef al Oficiului Ciocana al Procuraturii Chișinău pe parcursul anului 2018 a fost deținută de doi procurori. Până la 1 august, șef a fost Ruslan Popov, care deține acum funcția de șef al Secției avizare și propuneri de legiferare din cadrul PG. În 2018, acesta a declarat venituri salariale de 318 mii de lei. Anul trecut, Popov a vândut un apartament și două locuri de parcare în blocul pentru procurori, construit pe str. Melestiu, obținând în urma tranzacțiilor 1,05 milioane de lei. Popov a achiziționat, la început de 2019, un număr de 15 terenuri agricole și o Toyota Corolla, fabricată în 2006. Popov a mai indicat în declarația sa că bunica i-ar fi împrumutat fiului său, Alexandru, suma de 125 mii de lei. Împrumutul este scadent în anul 2030 și are o rată a dobânzii de 0%.

    Din august 2018, funcția de șef al Oficiului Ciocana al Procuraturii Chișinău este deținută, ca interimar, de procurorul Ion Munteanu. Acesta a raportat pentru 2018 venituri salariale de 336 mii de lei, fără a face achiziții importante.
    Sursa: zdg.md

  • Salariile de peste 20 de mii de lei şi tranzacţiile procurorilor-şefi în 2017

    Conducătorii Procuraturii Generale şi cei ai procuraturilor de profil au primit, în 2017, salarii de peste 20 de mii de lei pe lună. Procurorul general, de exemplu, a beneficiat de un salariu de puţin peste 30 de mii de lei. Deşi, în 2017, majoritatea procurorilor-şefi nu au făcut achiziţii, unii acuzatori de stat au intrat, totuşi, în posesia unor apartamente sau maşini de lux.

    Eduard Harunjen, procuror general, nu a făcut achiziţii în 2017. Şeful Procuraturii Generale (PG) a beneficiat însă de un salariu de invidiat: 30,2 mii de lei pe lună. Conform declaraţiei de avere şi interese, acesta a acumulat, din salariu, 363,58 mii de lei în 2017, iar alţi 4,5 mii de la Universitatea de Stat din Moldova. Soţia acestuia, Adela, a avut un salariu anual de 160 de mii de lei, activând la Curtea de Arbitraj Internaţional Comercial.

    Adjuncţii procurorului general, fără achiziţii, dar cu salarii de peste 20 de mii de lei

    Conducătorii Procuraturii Generale şi cei ai procuraturilor de profil au primit, în 2017, salarii de peste 20 de mii de lei pe lună. Procurorul general, de exemplu, a beneficiat de un salariu de puţin peste 30 de mii de lei. Deşi, în 2017, majoritatea procurorilor-şefi nu au făcut achiziţii, unii acuzatori de stat au intrat, totuşi, în posesia unor apartamente sau maşini de lux.

    Eduard Harunjen, procuror general, nu a făcut achiziţii în 2017. Şeful Procuraturii Generale (PG) a beneficiat însă de un salariu de invidiat: 30,2 mii de lei pe lună. Conform declaraţiei de avere şi interese, acesta a acumulat, din salariu, 363,58 mii de lei în 2017, iar alţi 4,5 mii de la Universitatea de Stat din Moldova. Soţia acestuia, Adela, a avut un salariu anual de 160 de mii de lei, activând la Curtea de Arbitraj Internaţional Comercial.

    Adjuncţii procurorului general, fără achiziţii, dar cu salarii de peste 20 de mii de lei

    Şi adjuncţii procurorului general au avut salarii mari în 2017, după reformarea Procuraturii. Igor Popa a ridicat un salariu lunar de 26,5 mii de lei (318,75 mii anual). Şi acesta nu a făcut cumpărături în 2017. În declaraţia sa, Popa nu a mai indicat-o pe avocata Ala Popa. Potrivit unei hotărâri judecătoreşti, cei doi au divorţat în octombrie 2016. Cererea a fost depusă de avocată, iar Igor Popa a acceptat divorţul, solicitând examinarea cazului în lipsa sa. Ambii au decis ca cei doi copii minori ai lor să rămână în grija mamei.

    Iurii Garaba, alt adjunct al procurorului general, a avut un salariu lunar de aproximativ 20,2 mii de lei în 2017 (242,89 mii de lei). Procurorul a vândut un BMW 520 cu 5 mii de euro, iar din darea în locaţiune a unui apartament a obţinut 3720 de euro. Locuinţa oferită în chirie de soţii Garaba, cu o suprafaţă de 51 m.p., a fost cumpărată în 2013. Adjunctul procurorului general a beneficiat şi de o pensie lunară de 18,5 mii de lei. El deţine un depozit de 10 mii de euro, dar din 2013 şi până în 2033 urmează să ramburseze trei credite în valoare de 15,5 mii de euro şi 5,6 mii de USD. Soţia lui Garaba, Irina, a acumulat venituri din trei surse. De la Fabrica Avicolă „Tochile”, condusă de Victor Garaba, fratele procurorului, şi fondată de Lifaza Limited, un off-shore cipriot, aceasta a avut un salariu de 14,4 mii de lei. 17,4 mii de lei şi, respectiv, 6,4 mii de lei, Irina Garaba i-a primit de la reprezentanţele companiilor „Wecker Limited” şi „Belsis Limited”.

    Mircea Roşioru, al treilea adjunct al procurorului general, a avut cel mai mare salariu dintre toţi conducătorii PG. Potrivit declaraţiei de avere şi interese depuse de acesta pentru 2017, Roşioru a ridicat lunar 30,8 mii de lei (370,33 mii de lei anual). Alţi 16 mii de lei, adjunctul procurorului general i-a primit din activitatea didactică pe care a desfăşurat-o la Institutul Naţional al Justiţiei, Universitatea de Studii Europene şi Universitatea de Stat din Moldova. Nici Roşioru nu a făcut cumpărături în 2017, dar a investit, începând cu 2011, 47 mii de euro într-un apartament edificat de Basconslux special pentru procurori. Soţia lui Mircea Roşioru este angajată la „Dendrobium” SRL, companie gestionară a unei afaceri cu flori.

    Viorel Morari, şeful Procuraturii Anticorupţie, a avut un salariu lunar de 27,5 mii de lei în 2017 (330,44 mii de lei pe an), iar de la INJ, alţi 5,2 mii de lei. Suma de 1382 de euro, Viorel Morari a încasat-o dintr-o diurnă plătită de Consiliul Europei. La fel ca şi colegii săi de la PG, Morari nu a făcut achiziţii în 2017. Noutatea din declaraţia lui Morari este faptul că acesta a indicat-o pe soția (sau concubina), angajată și ea în domeniu, la PG. Aceasta a obţinut, din salariu, 18,8 mii de lei, iar din indemnizaţia oferită de Casa Naţională de Asigurări Sociale, 45,5 mii de lei.

    Adriana Beţişor, adjuncta lui Viorel Morari, a avut un salariu mediu de 26,1 mii de lei în 2017 (313,73 mii de lei pe an). În anul de referinţă, acuzatoarea de stat nu a făcut cumpărături, indicând în declaraţia de avere şi interese acelaşi apartament şi aceleaşi maşini, de model Skoda, despre care ZdG a scris anterior. Soţul Adrinei Beţişor, angajat la Serviciul Fiscal de Stat, a avut un salariu mediu de 17 mii de lei pe lună. Alţi 1900 de lei i-a primit pentru perioada în care a fost în concediu medical.

    Eduard Varzar, care deţine funcţia de adjunct al Procuraturii Anticorupţie din august 2017, a obţinut, în 2017, din salariul de procuror, 257,22 mii de lei (21,4 mii de lei lunar). Cei mai mulţi bani, 316,76 de mii de lei, au intrat în conturile procurorului în urma unui titlu executoriu din februrie 2017. Originea acestui titlu executoriu se trage încă din 2006, când acesta s-a adresat, iniţial, la Consiliul Municipal Chişinău (CMC), iar ulterior, în judecată, cerând, în conformitate cu Legea cu privire la procuratură, valabilă în acel moment, acordarea unui spaţiu locativ. Legea, abrogată ulterior, dar valabilă în acea perioadă, stabilea că, în cazul în care procurorul nu are locuinţă sau are nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor de trai, autoritatea administraţiei publice locale este obligată, în termen de cel mult un an de la numirea acestuia în funcţie, să îl asigure cu locuinţă (apartament sau casă) de serviciu pe perioada de activitate în localitatea respectivă. În 2008, Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) a menţinut în vigoare deciziile instanţelor inferioare şi a dispus obligarea autorităţilor publice locale să-i acorde o locuinţă. Titlul executoriu nu a fost însă executat. Ulterior, Varzar s-a adresat în judecată împotriva Ministerului Justiţiei, pentru neexecutarea în termen rezonabil a hotărârii judiciare, cerând repararea prejudiciului moral şi material suportat în legătură cu neexecutarea hotărârii judecătoreşti şi încasarea cheltuielilor de judecată. În iulie 2016, instanţa i-a admis, parţial, solicitarea, iar în februarie 2017, după ce cazul a ajuns la CA Chişinău, solicitarea a devenit executorie. Și CSJ a menținut, prin încheiere, decizia instanțelor inferioare. La scurt timp, Ministerul Finanţelor i-a transferat suma de 316,76 mii de lei. Totuşi, procurorul spune că hotărârea judiciară prin care CMC este obligat să-i ofere o locuinţă încă nu a fost executată. Acesta nu exclude că se va adresa, repetat, în judecată.

    „Hotărârea privind acordarea spaţiului locativ se află în curs de executare. N-am avut eu norocul ca executarea dosarului meu să aibă loc în termene reduse, ca la alţi colegi procurori, judecători, poliţişti. De vreo zece ani cunosc că Primăria nu dispune de spaţiu locativ. Dacă scriu, fix aşa răspuns primesc. Dacă aş fi beneficiat de o compensare, cum au beneficiat alţi colegi, nu mai ajungea să fie acest litigiu. Eforturile repetate, încercările de a scoate problema de pe ordinea de zi au fost fără succes”, susţine Varzar. Această sumă este pentru compensarea neexecutării hotărârii judecătoreşti până în 2016. „Perioada din 2016 până la data când va fi executată, este pasibilă de a solicita, din nou, recuperarea prejudiciului”, constată procurorul.

    Nicolae Chitoroagă, şeful Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS), a ridicat, lunar, un salariu mediu de 22,6 mii de lei, dar şi o pensie de 7,4 mii de lei pe lună. Acesta nu a achiziţionat niciun bun mobil sau imobil în 2017. Vasile Stoinovunul din adjuncţii săi, a avut în 2017 un salariu mediu lunar de 28,4 mii de lei. Acuzatorul de stat şi soţia sa păstrează, într-un depozit, 20 de mii de USD. Nici Lucreţia Zaharia, un alt adjunct de la PCCOCS, nu a făcut cumpărături în 2017. Ea a avut anul trecut un salariu lunar mediu de aproximativ 26 de mii de lei. Valeriu Bodean, alt adjunct al şefului PCCOCS, a avut un salariu mediu lunar de 22,7 mii de lei. În decembrie 2016, Bodean a devenit proprietarul unui apartament cu o suprafaţă de 120 m.p., în care investea începând cu anul 2011.

    Şi Vitalie Busuioc, şi el adjunct al şefului PCCOCS, s-a ales, în 2017, cu un apartament nou.Conform declaraţiei de avere şi interese, Busuioc a ridicat, lunar, 20,4 mii de lei. Acesta a vândut, cu 53,5 mii de euro, echivalentul a aproximativ 1,1 milioane de lei, un apartament de 71 m.p., despre care menţiona în declaraţia de avere din 2016 că ar valora 28,4 mii de euro. La cumetria copilului, procurorul a obţinut 5,8 mii de euro. Cu banii obţinuţi în 2017, Vitalie Busuioc şi-a achiziţionat un apartament cu o suprafaţă de 150 m.p., locuinţă care ar valora, conform informaţiilor publicate de procuror, 1,05 milioane de lei. Preţul de piaţă al unui asemenea imobil costă însă aproape dublu. Soţia lui Busuioc a acumulat venituri în valoare totală de 106 mii de lei de la firmele „City Arena” SRL şi „New Tone”. „City Arena”este gestionată de Sergiu Busuioc, fratele procurorului. Acesta este implicat în mai multe afaceri,inclusiv în firma care gestionează restaurantul „Cactus” de pe str. Armenească din Chişinău, acolo unde îl are partener pe impresarul sportiv, Leonid Istrati.

    Tranzacţia lui Cimbir: A vândut un apartament de 119 m.p. cu 34 de mii de euro

    Ştefan Şaptefraţ, şeful Procuraturii Chişinău, a avut în 2017 un salariu lunar de aproximativ 18,3 mii de lei (219,8 mii de lei anual). La fel ca şi majoritatea colegilor cu funcţii de conducere din cadrul Procuraturii, şi Şaptefraţ nu a făcut achiziţii în anul 2017.

    Corneliu Bratunov, adjunctul procurorului mun. Chişinău şi şeful Oficiului Râşcani al instituţiei, a avut un salariu lunar de 25 mii de lei. La un eveniment de familie (zi de naştere) familia Bratunov a obţinut 1150 de euro. Soţia procurorului a obţinut 7,6 mii de lei de la SRL „Nisa-T”, cu activităţi în comerţ, şi 25,3 mii de lei, procent din vânzări de la un magazin online din Belarus. La început de 2018, familia Bratunov a cumpărat un autoturism Hyundai, cu o valoare de 10 mii de lei.

    Marcel Cimbir, alt adjunct al procurorului de Chişinău, tot el, şeful Oficiului Botanica al instituţiei, a primit, lunar, 19,3 mii de lei. Procurorul a vândut cu 120 mii de lei un automobil Skoda Superb. Alţi 690 mii de lei (aproximativ 34 mii de euro) i-a obţinut de la cesionarea drepturilor asupra unui apartament de 119 m.p., construit de „Basconslux” special pentru angajaţii procuraturii. Informaţiile din declaraţia de avere şi interese a procurorului Cimbir mai arată că acesta a vândut un metru patrat de apartament cu doar 285 de euro, în condiţiile în care preţul de piaţă este cel puţin dublu, iar procurorii au achitat pentru un metru pătrat, conform informaţiilor publicate anterior de ZdG, 340 de euro. În noiembrie 2016, Mariana Cimbir, soţia acuzatorului de stat, tot ea, fiica lui Veaceslav Untilă, preşedintele Curţii de Conturi, a intrat în gestionarea „Retraco Grup” SRL, cu activităţi imobiliare.

    Maşnic – cu o Skoda nouă, Popov – cu două maşini Toyota

    Eduard Maşnic, alt adjunct, şeful Oficiului Buiucani al Procuraturii Chişinău, a avut un salariu mediu de 27,7 mii de lei în 2017. Acesta şi-a achiziţionat, la început de 2018, un automobil Skoda Superb, fabricat în 2017, plătind 315 mii de lei. Partenera lui Maşnic este angajată la Compania de construcţii „Exfactor Grup”, de unde a avut un salariu de 10 mii de lei pe lună.

    Ruslan Popov, şeful Oficiului Ciocana al Procuraturii mun. Chişinău, care deţine şi funcţia de adjunct al procurorului mun. Chişinău, a avut un an 2017 plin de tranzacţii. Acesta a beneficiat de un salariu mediu lunar de aproximativ 26,4 mii de lei, iar alţi 29 de mii de lei au intrat în conturile procurorului din activitatea didactică pe care o desfăşoară la mai multe instituţii din ţară.

    Dacă în 2016, Popov cumpăra un BMW X5, în 2017 automobilul a fost vândut cu 998 de mii de lei. Un alt automobil, tot BMW X5, procurorul l-a vândut unui SRL, doar că pentru suma de 150 de mii de lei. Popov a vândut şi un Hyundai Tucson cu 14 mii de euro. A cumpărat, în schimb, un Hyundai Santa Fe, cu 506 mii de lei, şi un Hyundai Grand Santa Fe, pentru care a plătit 739,5 mii de lei.

    Roman Eremciuc, şeful Oficiului Centru al Procuraturii Chişinău şi adjunctul procurorului Chişinău, a ridicat lunar 17,3 mii de lei. Sumele de 540 de euro şi 744 de USD constituie diurnele procurorului primite pentru deplasări în străinătate. Alţi 75 de mii de lei au intrat în conturile familiei ca şi daruri la zile de naştere. Soţia procurorului, angajată la Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, a avut un venit din salariu de 379,8 mii de lei în 2017.
    Sursa: zdg.md

  • CV-urile şi averea noilor şefi ai PCCOCS şi Procuraturii Chişinău

    Concursurile pentru funcţiile de şef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale şi de şef al Procuraturii Chişinău s-au desfăşurat fără surprize. Nicolae Chitoroagă şi Ştefan Şaptefraţ, procurorii care au obţinut anterior cel mai mare punctaj oferit de Colegiul pentru Selecţia şi Cariera Procurorilor şi Colegiul de Evaluare a Performanţelor Procurorilor, au fost propuşi procurorului general pentru aceste funcţii, cu un mandat de cinci ani. CV-urile şi declaraţiile de avere ale noilor şefi abundă de probleme de integritate. Acestea conţin informaţii despre bunuri de milioane, unele dintre ele nefiind declarate conform legii.

    Ştefan Şaptefraţ a câştigat concursul pentru funcţia de şef al Procuraturii Chişinău, devansându-i pe contracandidaţii săi, Vitalie Sibov şi Marcel Cimbir. Ştefan Şaptefraţ are 54 de ani. În ultimul timp, el a ocupat funcţia de şef adjunct al Procuraturii Anticorupţie. Anterior, din octombrie 2014, acesta a fost procuror interimar al Procuraturii Transporturi. De-a lungul anilor, fiind procuror, Ştefan Şaptefraţ a fost implicat în tranzacţii de milioane de lei.

    Concursurile pentru funcţiile de şef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale şi de şef al Procuraturii Chişinău s-au desfăşurat fără surprize. Nicolae Chitoroagă şi Ştefan Şaptefraţ, procurorii care au obţinut anterior cel mai mare punctaj oferit de Colegiul pentru Selecţia şi Cariera Procurorilor şi Colegiul de Evaluare a Performanţelor Procurorilor, au fost propuşi procurorului general pentru aceste funcţii, cu un mandat de cinci ani. CV-urile şi declaraţiile de avere ale noilor şefi abundă de probleme de integritate. Acestea conţin informaţii despre bunuri de milioane, unele dintre ele nefiind declarate conform legii.

    Ştefan Şaptefraţ a câştigat concursul pentru funcţia de şef al Procuraturii Chişinău, devansându-i pe contracandidaţii săi, Vitalie Sibov şi Marcel Cimbir. Ştefan Şaptefraţ are 54 de ani. În ultimul timp, el a ocupat funcţia de şef adjunct al Procuraturii Anticorupţie. Anterior, din octombrie 2014, acesta a fost procuror interimar al Procuraturii Transporturi. De-a lungul anilor, fiind procuror, Ştefan Şaptefraţ a fost implicat în tranzacţii de milioane de lei.

    A plecat de două ori din procuratură

    În iunie 2008, de exemplu, fiind procuror în secţia nr.1, Direcţia control al urmăririi penale, Şaptefraţ a cumpărat de la SRL „NourCo” un teren cu o construcţie nefinalizată pe str. Sarmizegetusa din Chişinău pentru 11,65 milioane de lei, deşi salariul său de funcţie era de doar câteva mii de lei. Despre tranzacţia procurorului a aflat conducerea Procuraturii Generale (PG), iar peste trei luni, în septembrie 2008, acesta era eliberat din funcţie, din proprie iniţiativă, printr-un ordin al procurorului general. La scurt timp după plecarea din organele Procuraturii, Şaptefraţ procură un alt teren, la Mileştii Mici, Ialoveni, plătind 6,37 milioane de lei, dar şi un teren agricol de 1,3 ha.

    În decembrie 2008, acesta obţine licenţă de avocat, dar peste jumătate de an revine în procuratură, în funcţia sa anterioară, cea de procuror în secţia nr.1, Direcţia control al urmăririi penale. La scurt timp după revenirea în PG, în urma unor articole din presă, Colegiul Disciplinar al PG iniţiază pe numele procurorului Şaptefraţ o procedură disciplinară, deoarece acesta nu ar fi prezentat declaraţii despre venituri şi proprietate nici după plecarea din organele procuraturii, nici la reangajare. În februarie 2010, procedura disciplinară a fost încetată, pe motiv că expirase termenul legal de aplicare a sancţiunii. Totuşi, în urma acestui caz, în aprilie 2010, Şaptefraţ este delegat pe o lună la Procuratura Soroca. La sfârşit de aprilie 2010, pleacă din nou din sistem în baza unei alte cereri de demisie.

    Fiind avocat, în octombrie 2010, Şaptefraţ vinde terenul şi construcţia de pe str. Sarmizegetusa Întreprinderii cu Capital Străin „Shan Lian International Group”, proprietara Centrului Comercial „Megapolis”, luând pe ele 19,5 milioane de lei, cu un profit de 8 milioane de lei. Astăzi, terenul vândut de procurorul Şaptefraţ aparţine companiei de construcţii Kirsan, care înalţă acolo un complex locativ.

    A dat cu împrumut aproape 11 milioane de lei

    În decembrie 2013, Şaptefraţ îşi suspendă activitatea de avocat şi revine în Procuratură, fiind numit, la câteva luni de la revenire, în octombrie 2014, procuror interimar al Procuraturii Transporturi. Potrivit declaraţiei pe venituri şi proprietate pentru 2014, procurorul Ştefan Şaptefraţ deţine o casă în comuna Tohatin şi câteva construcţii, cumpărate în 2009. În ultima sa declaraţie de avere disponibilă, cea pentru 2015, acesta nu indică nicio maşină, deşi, în actele precedente, depuse la reangajarea în Procuratură, preciza că ar conduce, prin comodat, o Honda CRV şi un Volkswagen Multivan.

    În octombrie 2014, procurorul Şaptefraţ declară că vinde cota-parte din firma „Vera-Trofim” SRL, pe care o deţinea, cu doar 10 mii de lei, deşi aceasta are un capital social de peste 400 mii de lei şi deţine un frigider pentru păstrarea fructelor şi legumelor la Piatra Albă, Ialoveni. Cu o lună înainte de a-şi vinde afacerea, acesta primeşte însă 6,7 milioane de lei de la acest SRL, bani pe care îi împrumutase firmei în 2011. În 2013, în conturile procurorului au mai intrat 370 mii de lei în urma unei decizii judiciare, după ce, în martie 2012, acesta a acţionat în judecată Inspectoratul Fiscal de Stat pentru restituirea sumei achitate în plus, precizând că, în urma tranzacţiei din octombrie 2010 cu terenul de pe str. Sarmizegetusa, a achitat prea mulţi bani ca şi impozite. Toate instanţele de judecată i-au dat dreptate lui Şaptefraţ, obligând Fiscul să-i restituie peste 300 mii de lei, inclusiv penalităţi. În anii 2010-2012, pe când nu activa în Procuratură, Şaptefraţ, împreună cu reprezentanţii familiei sale, au acordat împrumuturi de aproape 11 milioane de lei, fără termen şi fără dobândă. Informaţia despre cei la care au ajuns banii nu este publică, fiind blurate numele persoanelor fizice sau juridice.

    Firme nedeclarate şi fecior care-i calcă pe urme

    Procurorul Şaptefraţ nu are înregistrat, astăzi, pe numele său, niciun SRL. Acesta însă a omis, în declaraţia cu privire la venituri şi proprietate pentru 2015, să declare „Elizeu Group” SRL, la care figura atunci, printre fondatori, cu 33%, soţia sa, Elena Cobzac. În februarie 2017, compania a fost radiată, pe motiv că persoana juridică ar fi inactivă. Noul şef al Procuraturii Chişinău nu a trecut în declaraţia sa de avere din 2015 nici faptul că soţia sa este administratoarea Întreprinderii Mixte „Stelimar Com”, cu activităţi în comerţ.

    Firma este fondată de fiica procurorului, Maria, dar şi de un cetăţean ucrainean, Severian Gheras, având adresa juridică în casa procurorului din Tohatin. Unul dintre copiii procurorului, Ştefan Şaptefraţ, a absolvit în 2017 Institutul Naţional al Justiţiei, specialitatea procuror. Solicitat de ZdG, şeful Procuraturii mun. Chişinău a evitat să discute cu noi, fiind nemulţumit de faptul că presa a relatat anterior că cele aproape 11 milioane de lei incluse de el în declaraţia de avere la capitolul „datorii” ar fi fost credite. „Faceţi diferenţa dintre creditor şi debitor”, ne-a transmis Şaptefraţ, după care a închis, lăsând să se înţeleagă că el este cel care a dat cu împrumut acei bani, şi nu invers.

    „Îndeplinire necorespunzătoare a obligaţiilor de serviciu”

    Nicolae Chitoroagă a obţinut funcţia de şef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) în urma unui concurs în care i-a avut drept concurenţi pe Alexandru Raţă, procurorul de Străşeni, şi Aurel Burlacu, şeful Procuraturii din Anenii Noi. Chitoroagă şi-a păstrat funcţia pe care o exercita din postura de interimar din august 2016, dată la care a şi fost creată PCCOCS. Acesta este procuror din anii ’90, iar după fondarea Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi a Corupţiei (CCCEC), a fost şeful Direcţiei Urmărire Penală a instituţiei. Şefia lui Chitoroagă de la CCCEC a coincis cu instrumentarea unor dosare de rezonanţă împotriva unor politicieni sau funcţionari care erau în opoziţie cu guvernarea comunistă de atunci: Serafim Urechean, Vladimir Şarban sau Constantin Becciev. Presa a scris că Chitoroagă este naşul lui Igor Popa, actualul adjunct al procurorului general, dar şi cumătru cu fostul procuror general, Valeriu Gurbulea.

    În 2013, Andrei Pântea, care după demisia lui Valeriu Zubco a devenit procuror general interimar, a cerut Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) tragerea la răspundere disciplinară a procurorului Chitoroagă. În demersul său, Pântea informa Consiliul că în urma verificărilor efectuate „s-au stabilit mai multe deficienţe în activitatea procurorului Nicolae Chitoroagă, acestea fiind rezultatul îndeplinirii necorespunzătoare a obligaţiilor de serviciu”. Potrivit demersului, procurorul Nicolae Chitoroagă nu ar fi elaborat programe de activitate a Direcţiei exercitare şi conducere a urmăririi penale nici pentru 2012, nici pentru 2013, nu a prezentat acte care ar confirma organizarea şi coordonarea activităţii subdiviziunii, lipseau informaţiile scrise despre şedinţele convocate în cadrul Direcţiei şi propunerile pentru planul de activitate al PG. Totodată, Pântea făcea referire şi la o serie de abateri de la norma legală admise de procurori din subordinea lui Chitoroagă. Propunerea acestuia nu a fost susţinută de membrii CSP, care au refuzat iniţierea unei proceduri disciplinare pe numele lui Chitoroagă. „Consiliul reţine că deficienţele evocate referitor la acţiunile şi modul de comunicare a procurorului-şef al Direcţiei exercitare şi conducere a urmăririi penale, Nicolae Chitoroagă, cu procurorii din subordine, neelaborarea programelor de activitate a subdiviziunii pe care o conduce şi lipsa informaţiei despre convocarea procurorilor în şedinţe operative nu pot fi considerate drept abateri disciplinare…”, se preciza în hotărârea CSP.

    Apartament de 144,8 m.p. şi salariu nou de aproximativ 25 de mii pe lună

    Din ultima declaraţie cu privire la venituri şi proprietate pentru anul 2015, depusă de Nicolae Chitoroagă, aflăm că acesta este proprietarul unui apartament de 144,8 m.p., obţinut prin contract de cesiune, în 2012. Deşi în declaraţia de avere este indicat că locuinţa are o valoare cadastrală de 743 de mii de lei, preţul ei de piaţă este cel puţin dublu. Nicolae Chitoroagă deţine şi 1/5 dintr-un apartament cu suprafaţa de 53 m.p., amplasat în sectorul Râşcani al capitalei, unde coproprietarii sunt alţi membri ai familiei sale. În 2015, Nicolae Chitoroagă declara că deţine un automobil Toyota fabricat în 2007, pe care-l conducea prin procură. „În declaraţia pentru anul 2016 nu au apărut modificări. Şi vă rog să nu mai spuneţi că am două apartamente, pentru că am doar unul şi 1/5 din altul. Eu am un singur apartament, proprietate privată, şi dacă va trebui, voi da explicaţii”, a menţionat Nicolae Chitoroagă.

    Conform ordinului lui Eduard Harunjen din 2016, la crearea PCCOCS, salariul şefului acestei procuraturi va fi echivalentul a 4,5 salarii medii pe economie. Acesta va fi suplinit cu un spor în mărime de 15% faţă de salariul de funcţie pentru calitatea de şef. Astfel, Chitoroagă ar putea ridica, lunar, nu mai puţin de 25 de mii de lei. În 2015, Chitoroagă, fiind şef al Direcţiei exercitare şi conducere a urmăririi penale, a avut un salariu anual de 137 de mii de lei (11,4 mii de lei lunar), dar şi o pensie de la MAI de 76 de mii de lei (6,3 mii pe lună).
    sursa: zdg.md

  • Trei candidați la funcția de procuror-șef al Procuraturii Chișinău. Cine sunt aceștia

    Trei procurori înscriși în Registrul procurorilor, care solicită numirea în funcţia de procuror-şef sau de adjunct al procurorului-şef în procuratura teritorială, și-au depus candidaturile pentru funcția de procuror-șef al Procuraturii municipiului Chișinău. Aceștia au depus cereri la secretariatul ad-hoc al Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), prin care solicită aprecierea de către Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor pentru a ocupa funcția de procuror-șef al Procuraturii Chișinău. Potrivit președintelui CSP, Mircea Roșioru pentru această funcție candidează:

    Marcel Cimbir – actualul șef al oficului Botanica în cadrul Procuraturii municipiului Chișinău;
    Ștefan Șaptefrați – șef adjunct al Procuraturii Anticorupție;
    Vitalie Sibov – șef al Secției exercitare și conducere a urmării penale în Procuratura municipiului Chișinău.

    Trei procurori înscriși în Registrul procurorilor, care solicită numirea în funcţia de procuror-şef sau de adjunct al procurorului-şef în procuratura teritorială, și-au depus candidaturile pentru funcția de procuror-șef al Procuraturii municipiului Chișinău. Aceștia au depus cereri la secretariatul ad-hoc al Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), prin care solicită aprecierea de către Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor pentru a ocupa funcția de procuror-șef al Procuraturii Chișinău. Potrivit președintelui CSP, Mircea Roșioru pentru această funcție candidează:

    Marcel Cimbir – actualul șef al oficului Botanica în cadrul Procuraturii municipiului Chișinău;
    Ștefan Șaptefrați – șef adjunct al Procuraturii Anticorupție;
    Vitalie Sibov – șef al Secției exercitare și conducere a urmării penale în Procuratura municipiului Chișinău.

    Tot până astăzi s-au putut înscrie la concurs și persoanele care doresc să fie adjuncți ai procurorilor șefi din Cimișlia și Criuleni. Astfel, pentru funcția de adjunct al procurorului-șef al procuraturii raionului Cimișlia candidează doar Ruslan Donia. Acesta deține și în prezent această funcție, fiind numit încă în anul 2012.

    Un singur candidat este și la funcția de adjunct al procurorului-șef al procuraturii raionului Criuleni. La acest post pretinde doar Alexandru Machidon, cel care deține și în acum funcția respectivă.

    În conformitate cu Regulamentul Consiliului Superior al Procurorilor, la concursul pentru funcția de procuror-șef și adjunct al procurorului- șef al procuraturii teritoriale participă candidații înscriși în Registru până la data indicată în hotărârea Consiliului. La acest concurs poate participa orice procuror eligibil, indiferent dacă activează sau nu în acea procuratură. Procurorul care candidează pentru mai multe funcții este evaluat de către Colegiul de selecție și carieră pentru fiecare funcție la care candidează.

    sursa: bizlaw.md

     

  • Botanica cel mai periculos sector din Capitală

    10 crime în 10 luni. Numărul omorurilor în sectorul Botanica a crescut alarmant în 10 luni comparativ cu situaţia similară în anii precedenţi. 80% din omucidiri sunt cauzate de abuzul consumului de băuturi alcoolice, iar făptaşii se aflau la momentul crimei în stare de ebrietate.

    Informaţia a fost furnizată de către procurorul sectorului Botanica, Marcel Cimbir, în cadrul unei conferinţe de presă care a avut loc astăzi, 7 noiembrie. „Botanica este sectorul unde s-au înregistrat cele mai multe omoruri pe parcursul celor 10 luni,  avem 10 cazuri. Este o situaţie alarmantă. Nu avem crime la comandă, majoritatea din ele sunt consecinţele abuzului de alcool. Acest fenomen poate fi preîntâmpinat. În anul 2011 pe tot parcursul anului au fost săvârşite 7 cazuri de omor, 2010 - 8 cazuri, 2009 - 8 cazuri”, a declarat Cimbir. 

    Procurorul a menţionat că toţi autorii crimelor au fost identificaţi atât cei din anul curent, cât şi din anii precedenţi. Pe două din cele două cazuri deja, vinovaţii au fost condamnaţi la închisoare. Totodată, Cimbir a menţionat că poliţia municipală trebuie să depună eforturi şi să muncească la prevenirea unor astfel de cazuri. 

    10 crime în 10 luni. Numărul omorurilor în sectorul Botanica a crescut alarmant în 10 luni comparativ cu situaţia similară în anii precedenţi. 80% din omucidiri sunt cauzate de abuzul consumului de băuturi alcoolice, iar făptaşii se aflau la momentul crimei în stare de ebrietate.

    Informaţia a fost furnizată de către procurorul sectorului Botanica, Marcel Cimbir, în cadrul unei conferinţe de presă care a avut loc astăzi, 7 noiembrie. „Botanica este sectorul unde s-au înregistrat cele mai multe omoruri pe parcursul celor 10 luni,  avem 10 cazuri. Este o situaţie alarmantă. Nu avem crime la comandă, majoritatea din ele sunt consecinţele abuzului de alcool. Acest fenomen poate fi preîntâmpinat. În anul 2011 pe tot parcursul anului au fost săvârşite 7 cazuri de omor, 2010 - 8 cazuri, 2009 - 8 cazuri”, a declarat Cimbir. 

    Procurorul a menţionat că toţi autorii crimelor au fost identificaţi atât cei din anul curent, cât şi din anii precedenţi. Pe două din cele două cazuri deja, vinovaţii au fost condamnaţi la închisoare. Totodată, Cimbir a menţionat că poliţia municipală trebuie să depună eforturi şi să muncească la prevenirea unor astfel de cazuri. 

    „Atunci când vine vorba de a descoperi crima, poliţia se descurcă foarte bine. Dar pe segmentul de prevenire, combatere şi profilaxie stăm foarte prost. În acest sens, Procuratura a înaintat opt sesizări către Comisariatul General de Poliţie privind activitatea poliţiei municipale", a menţionat procurorul sectorului Botanica, Marcel Cimbir.

    Potrivit lui, majorarea omorurilor s-a atestat pe întreg municipiu Chişinău, astfel, în Botanica în 10 luni au fost înregistrate 10 cazuri de omor, Buiucani - 6 cazuri, Ciocana - 4 cazuri, Centrul -3 cazuri, Râşcani - 9 cazuri.
    sursa: unimedia.md

LASĂ UN COMENTARIU